GHID ANTIDROG “Este mai usor si previi, decat sit tratezi I. DEFINIREA CONCEPTELOR $I CLASIFICARE Clasificarea toxicomaniei a) dupa gravitatea efectelor: 1. Majora - morfind, cocaina, amphetamine, alcool 2. Minora - tabagismul, cafeismul ) dup’ numérul drogurilor administrate: 1, Monotoxicomanie - administrarea unui singur drog 2, Politoxicomanie - folosirea mai multor droguri Ce injelegem prin dependent, toleranté, stare de sevraj Substanté — termen preferat in locul celui de ,drog” deoarece se evitt urmatoarele confiuzii: in concepfia neprofesionistilor acest termen implica exclusiv drogurile ilegale, dar Groguri sunt considerate si alte substanje care pot fi procurate legal (tutunul, aleooul, codeina, benzodiazepinele). Acest termen in sens strict implicd o substanfi de sintezi obtinutd in laborator, dar existé si substane naturale care actioneaz& ca un drog (opiumul). Abuzul de substanti este un mod patologic de consum ce se intinde pe o perioada de pufin 12 luni de zile si conduce la 0 afectare clinic semnificativa sau la disconfort psihic manifestate prin cel pujin una din urmatoarele condifiz:consum repetitiv ce determin incapacitatea de a indeplini principalele obligatii de serviciu, scolare sau casnice; consum, repetitiv in situafii riscante (la volan, la scoala); consum repetitiv ce duce la inclearea normelor sociale, soldate cu amenzi, arestéri; continuarea consumului in ciuda existentei problemelor interpersonal (certuri cu familia, cu prietenii, cu colegii) Dependenta este o stare de intoxicajie cronic& sau periodic’ produs& de consumul repetat al unui drog natural sau sintetic si caracterizati prin: © dorinja irezistibili de a continua consumul drogului si de a-1 objine cu orice pret gi pe orice cale ; # tendinta de a creste doza; ‘* dependenta psihica sau fizicl care se manifesta prin simptome (semne, manifestari) de abstinenfi fa intreruperea drogului (simptome supraitoare, greu de suportat); + efect diunator asupra individului si societiiis * constrangere Ja luarea unui drog a carui suprimare provoacd o indispozitie psihica si tulburiri fizice; * dorinta de a lua periodic o substan pentru a obtine din acest fapt o plicere sau risipirea unei senzayii de indispozitie Dependenta fizicd este o stare adaptativa avand drept consecinffi aparifia unor tulburiri fizice intense cind este suspendat’ administrarea drogului sau dup neutralizarea aciunii sale de citre un antagonist specific. Aceste tulburari consituie un sindrom de dezobismuire; Dependenta psihied se caracterizeaz prin doringa nestapaniti de a reinnoi Ivarea unui drog far ca si urmeze in mod necesar o tendinfa de crestere a dozelor sau fara si apari un sindrom de dezobignuire fn caz de incetare a administrarii;individului atunci cnd mama acestuia este Dependenta natural apare odat ‘toxicomand 4 cu naster ‘Toleranta Ja o substanta este definith prin: necesitatea de a creste treptat cantitatea de substanfa psihoactiva pentru a objine acelasi effect; efect diminuat in timp la folosirea aceleiasi cantitafi de substan{& care duce la cresterea cantitatii substanfei pentre a obfine efectul dorit Sevrajul reprezinti raspunsul organismului la absenta bruscd a drogului cu care este obisnuit (aparifia unor simptome fizice si psihice caracteristice drogului folosit, la intreruperea brusci a consumului) ; cel mai sever sevraj apare la heroind si se manifest prin: neliniste, insomnie, tremur puternic, dureri articulate si musculare, dureri abdominale insofite de simptome specifice stirii de grip’ (greata, varsitur, febra, frisoane, transpiratii) Toxicomania - apetenti sau aviditate in consumul unor substanfe care prilejuiese dependenta ‘Supradoza — poate interveni cdnd consumatorul uilizeaz 0 doz prea puternicd fh raport cu cea obignuiti; cind ia o doz cu un prieten care a mers mai departe in consumul drogului; pentru c& utilizeazi fri si stie un produs insuficient diluat sau amestecat cu substanfe periculoase; cand reia 0 doz dupa ce s-a oprit o anumitd perioada TIPURI DE DROGURI Drogurile — sunt substanfe solide, lichide sau gazoase, care, introduse in organism, modifica imaginea asupra propriei persoane si asupra realitétii inconjuritoare. a) droguri care deprim4 activitatea sistemului nervos 1. bauturi alcoolice 2. benzodiazepine (diazepam, nitrazepam) 3. barbiturice gi alte substante utilizate ca somnifere 4. solventi si gazele inhalante 5. substanje care reduce durerea: opiacee (opium, codeind, papaverin opioide (mialgin, fortral, metadon’) , heroina) si b) substante care stimuleay 1. cocaina 2. cofeind 3, tutun 4, 5. sistemul nervos amphetamine hormoni steroizi, anabolizangi |ABIS ‘Aetiune! deprimant al sistemului nervos central Efécte! hipnotice, anxiolitice, sedative, euforizante, Omul poate pirea beat, vorbeste greoi si este incoerent, este somnolent Cale'de/administrare! orald, prin inhalare - fumat Dependent’ fiziea nu este foarte dovedita 2123Dependenfa psihic&! se dezvolta in cazul consumului prelungit Toleranfat poate si apar’ Sindrom de abstinen(é: pot observa simptome care apar dup 4-5 zile cum ar fi anxietatea, iritabilitatea, insomnia, scdiderea apetitului Riscuri datorate consumului: Pe termen vurt Scade tonusul muscular si apare o stare de somnolené ugoard (somnul din timpul zilei) Inrosirea ochilor Cresterea apetitului Accelerarea ritmului cardiac Scade cantitatea de salivi, gura rimane foarte scat ‘Tuse puternica si irtarea gatului Aparifia senzafiei de teama si groaz Dificultaji in perceperea timpului Scliderea capacitafii de memorare gi concentrate Pierderea capacitijii de coordonare Absenga inhibitiilor Pe termen hung Bronsite si boli respirator Anxietate (team’) Tulburari de apetit (foame sau anorexie) si somn Reducerea reflexclor gi a capacitatii de judecata Tulburari importante ale memoriei si capacitijii de concentrate Tulburari sexuale (poate produce sterilitate la barbati prin scdderea cantititii si {ii spermei) reste riscul de infertilitate Ia femei gi ciclu menstrual neregulat Scaderea concentratiei de testosteron la barbati, avind ca efect feminizarea Cresterea concentratiei de testosterone la femei, aviind ca effect masculinizarea Scdiderea plicerii sexuale Semne ale consumuluit ‘Are ochii foarte rosii Are pupilele matite Este amefit si merge nesigur ‘Are atitudini de prostut si rade firs motiv ‘Nu prea igi aminteste ceea ce tocmai s-a intimplat Mananca mai tot timpul, in special duleiuri Atunci cnd efectul scade, dupa céteva ore, il apuca un somn irezistibil Pofi giisi prin preajma lui pipe, hartii pentru figarete, haine cu miros de frunze arse, picéturi pentru ochi, 5.4 AMFETAMINEL! ‘Actitiie! stimulante ale sistemului nervos central Gale de administrare! orala, injectabili 3|23Dependenta fizici! poate apirea mai ales la utilizarea sub forma injectabil’ Dependenti psihica:! Tolerantai: Sindrom de abstinenta: Risouti datorate consumului Pentru doze mici si moderate = Tulbur = Uscare puterniog a gurii = Diaree gi constipatie = Cresterea tensiunii arteriale gi a temperaturii corporate = Scade diureza Pentru doze mari sau de hngé durata: = Depresie si insomnie grava Iritabilitate gi paranoia Halucinafii si delir SoBdere in greutate = Stop respirator Leziuni ale inimii = Lipsa ejacularii Convulsii, moarte Semne ale consummului| = Pupile dilatate ‘Comportament agresiv Este mai vorbiref, confuz Nu mai mandnca Poti giisi asupra lui tablete, capsule cu diferite inserisuri si de diverse culori, pliculefe cu pulbere coloraté de la maroniu la negra BARBITURICE $I TRANCHILIZANTE Accfiuned deprimante ale sistemului nervos central Cale de administrare:| oral, injectabila sau inhalant’ ‘Dependent fizica da ‘Dependentat psibica: da ‘Tolerantai se produce rapid Sindtom de abstinen{&i da, similar sindromului de sevraj alcoolic (greaja, vom), stare de discomfort, insomnie, convulsii majore, anxietate, dezorientare, halucinatii i uneoti deces Riscuiri datorate consumuluid = Somnolenti * Tulburari de memorie + Greutate de concentrare * Depresie cur pericol de suicid 4/23Deteriorarea capacititii intelectuale proast& functionare a sistemului nervos Greutate in articularea cuvintelor Dureri repetate de cap ‘Anorexia (lipsa anormal a poftei de mancare) DROGURI DE SINTEZA Riscuri datorate consumului: ‘Actiun Tulburari ale ritmului cardiac ‘Tremuraturi si misciri involuntare ale unor parti ale corpului Contractarea involuntara a muschilor masticafiei, ceea ce duce la imposibilitatea de a deschide gura Senzatii anormale la nivelul pielii: furnicaturi si senzafie de amorfeald sau arsur Uscdciune a gurii (consumatorii beau bulta apa) Vedere incefosati sau halucinatii vizuale (vad lucruri care in realitate nu exist) “Puseuri de cildura”, 0 cobordre bruscd a tensiunii arteriale cate provoact pierderea cunostinjei :CSTASY ste un drog sintetic, psihoactiv, cu proprietifi halucinogene Rfected consumul determing pentru scurt timp 0 stare de putemicd excitare, rezisten{i mare la somn gi oboseali, 0 intensificare a senzatiilor Dupa consum insi, utilizatorul se confrunt& cu: Great Durer de cap Gur uscatt Deshidratare corporal Accelerarea ritmului cardiac Pierderea controbului Criza de panica Crampe musculare ‘Tremor puternic Brfecte psiliologice! confuzie, depresie, anxictate, paranoia (idei neconcordante cu realitatea) Riscuri: dupa doar céteva doze modificivle la nivelul creierului pot fi evidengiate dupa 6 si chiar 7 ani de la consum Chiar si prima doza poate fi fatala putand declanga stopul respirator, accidente cerebrale, crize de epilepsie Riscul de a fi implicat in accidente iste Lsb ‘Acfiune! halucinogen Bec ore in 2 ore de la administrarea LSD se dezvolta efctele mintale care dureaz intre 8-14 5|23= Distorsionarea sau intensificarea perceptiei senzoriale = Confuzie intre diferite simfuri (sunete percepute visual, miscari resimfite auditiy, obiectele par a se contopi sau a se migca ritmic, * Trecerea timpului pare incetinita * Persoana are senzafia ci se afl& in afara propriului siu corp ceea ce provoaci panicd sau teama de anu innebur + Dispozitia poate fi vesela, nefericita sau de panic acuta * Comportamentul poate deveni extreme de periculos, persoana purtindu-se ca sicdnd ar fi invulnerabila, rénindu-se sau chiar omordndu-se = Revenirea unor amintiri din timpul experiengei psihedelice (uneori foarte neplicute) la saptaméni sau luni dupa ce a luat drogul DROGURI ANT IRGICE (SOLVENTI SI ADEZIV! 1 ‘Bfecte! cuforie, halucinatii vizuale, scddere a constienjei pana la com’ si convulsii, ingreunarea vorbirii, necoordonarea migcarilor, mers nesigur, grea’, varsiituri la consumatorii cronici, deregliiri ale ritmului cardiac si respirator Complicatiis aparitia efectelor neurotoxicev (neuropatii severe si infirmizante) ‘Dependenga psihologic’! da ‘Toletanfa: se dezvolté dupa un consum sustinut timp de 6-12 luni ‘Simptome de intrerupere: rare ‘Semne ale consumului: = Unme de adezivi pe maini, fata sau imbriciminte * Mirosul de substsan{& chimici al respiratiei = Inceputul si disparitia rapid a intoxicagiei * Dezorientarea in timp si spatiu = Prezenja unei erupjii cutanate faciale HEROINA ‘Actiune! deprimant al sistemului nervos central Bfecte: actiune analgezica puternica, efecte euforizante, senzatie de cilduri in tot corpul, senzatie de usciciune a mucoasei bucale, si de ingreunare a extremitatilor, depresie respiratorie, constipatie, scAderea apetitului si a “doringei” sexuale Cale de administrare! oral, prin inhalarea fumului de tiger, inhalarea prin aspirare, injectabila Dependenfa fiziea da. Creste in intensitate direct proportional cu mérirea dozei Dependent’ psihica: da Toleranfai se dezvolt& rapid Sindfoii dé abstinent da, Apare ca rezultat al intreruperii administ administrarea unui antagnist cat sila 6123Riseuri datorate consunmalui| «Produce dependent mai repede decat morfina si decat alte droguri, indiferent de forma de consum * Provoacd pierderea poftei de méncare, deshidratarea organismului si scAderea rezistenfei organismului in lupta impotriva infectiilor = fn cazul consumului regulat sau in cantitate mare apar tulburari respiratorii si constipatie cronici, sciderea rezistenfei la imbolniviri, iar Ia femei menstruatia neregulaté intreruperea ciclului menstrual a femei + Sindromul de abstinen{& apare la doar cdteva ote de la administrarea ultimei doze deoarece dependenta este foarte puternic’ si se manifesti prin: agitafic, neliniste, tremurituri, transpirafie abundenté, perturbiri ale termoreglitii, piloerectic (“picle de giini”), dureti de muschi si oase care devin insuportabile daca nu se ia 0 doza imediat = Aparifia abceselor, cangrenelor, tromboflebitelor = Contactarea virusului imunodeficientei umane, a virusului hepatic = fntreruperea ciclului menstrual la femei + Impotengi la barbati Semmne ale consumutui? * Are pupilele contractate “ca acele de gimilie” + Piele palit * Nuare poftd de méncare + Fumeazi foarte mult * E detasat, indifferent fat de cei din jur = Prin preajma poti gasi pliculeje cu pudrit alba, galbend sau maro cu gust amar, pipe, ace, seringi, folie de aluminiu, helas sau sare de limaie = Are miros specific de otet COCAINA ‘Aetitine! stimulant al sistemului nervos central Cale de administrate! inhalare prin fumat, inhalare prin aspirare pen as, injectabil Dependent’ fizicd! da Dependenta psihica: da, rapiditatea instaliri flind dependentit de calea de administrare ‘Toletan{a nu s-a stabilit inca Sindfoni de abstinenfi deprimare, incetinirea psihomotorie, iritabilitate si tulburiri ale somnului, senzatie de apisare, accelerarea batdilor inimii, ameteli Riscuri datorate consumulut = Dilatarea anormala a pupilelor si imobi = Uscarea gurii area irisului = Cregterea transpirafiei gi a temperaturii corpului = Spasme gi tremuraturi = Vom = Deteriorarea ritmului cardiac: tahicardie, aritmie = Hipertensiune * Avitaminoza si scdderea poftei de mancare * Stare de oboseali cronic 7/23* Perforarea peretelui nazal din cauza inheliilor = Depresii si crize de agitatie (cu riscul de suicid) = Anxietate, somn agitat si neodihnitor = Iritabilitate si paranoia = Aparifia infarctului miocardic si a accidentelor vasculare cerebrale ‘Semne ale consumului} = Pupile dilatate = Foarte comunicativ + Atitudine superioar& * Ochi injectafi, Licrimosi si nasul care curge in permanent = Pofi giisi asupra sa pliculefe cu pudra alba cristalina, cu gust amar * Are miros slab de benzina /MNE ALE CONSUMULUI DE DROGURI Parinfii pot fi de mare folos in identificarea problemei consumului de droguri dact pot sf recunoasca semnele consumului in stadiul incipient. Exist 0 combinafie de mai multe semene pe care le putem obseva la copil: # minte gi furd din casi are pricteni noi, de obicei mai in varsti decat el «are probleme la scoali si intatzie deseori esec la invatatur’ cfd pant acum mergea foarte bine igi pierde interesul pentru scoakt, sport si hobby-uri igi pierde capacitatea de concentrare, are pierderi de memotie, halucinatii, este mereu obosit si somnoros ru vorbeste despre prietenii sti i de modul fn care isi petrece timpul lipsesc bani din portofelul parintilor pierde in greutate, are nasul i ochii iritati, poart& bluze cu mfneci Iungi care fi acoperi brajele ‘« prezinti schimbari radicale in comportament gi personalitate, schimt Adispozitie ruste de Atentie! Nu intotdeauna prezenfa unora dintre aceate semne ne indica faptul c& am avea de-a face cu un consummator de droguri. Ele constituie doar un indiciu care poate s& ne dea de géndit si nu un indiciu de certitudine.fn fata greutitii de a infelege care este adevirata explicajie a simptomului, va trebui si ne Iudm miisuri ca s& verificim motivul authentic al semnalului Etnobotanice (Substante noi cu proprietiti psihoactive) Informatii generale Etnobotanicele (drogurile sintetice) reprezinta 0 noua categorie de droguri psihoactive, create in urma experimenielor si a cercetarilor conduse asupra compozitici si a efectelor Grogurilor psihoactive deja existente. Acestea sunt produse in locatii ascunse sau in laboratoare clandestine. Drogutile sintetice au aceleasi efecte ca drogurile psihoactive populare, cum ar fi cocaina, ‘morfina sau canabisul si au in compozitie substante chimice legale disponible pe piata. Cele trei categorii principale in care se impart aceste droguri sunt: 8|23Canabis sintetie Droguti sintetice cu actiune stimulanta (vandute de obicei ca “saruri de baie", cu efecte asemanatoare cocainei, metamfetaminelor si ecstasy-ului) Droguri sintetice halucinogene (cu acelasi efecte ca LSD si eostasy) Efectele etnobotanicelor In functie de drogul consumat, pot fi resimtite stari de euforie, lipsa oboselii, apetit scazut, relaxare puternica, amnezie, detasare. Printre efectele nedorite se numara halucinatiile, atacurile de panica, paranoia, comportamentul agresiv. Pot aparea efecte fizice cum ar fi: greturile, probleme cu tensiunea, convulsii, dificultati de vorbire, pierderea cunostintei, Aceste droguri pot chiar cauza coma sau moartea, Semne ale abuzului de etnobotanice Semele abuzului de droguri sintetice sunt asemanatoare cu cele ale dependentei de alcool sau de droguri de strada Schimbari de comportament: izolarea de familie, att consummul de droguri Ingrasare sau pierdere in greutate Schimbari de infatisare si igiena Confuzie, lipsa de orientare Paranoia Probleme legate de somn: insomnii, neliniste, cosmaruti Furtul de bani de la membrii familie’ Scaderea performantei la scoala sau la serviciu Deteriorarea relatiilor sociale Lipsa de interes fata de prietenii si activitatile de altadata tudine defensiva referitoare la Alte semne care indica consumul de etnobotanice sunt: Sticlute de medicament goale, pungi mici de plastic cu urme de praf alb Pipe, inhalatoare, seringi Paranoia, comportament netealist Deruta, halucinatii Riscuri pentru sanatate Lipsa de informatii referitoare la compozitia chimica, Ia provenienta ingredientelor si a substantelor posibil periculoase utilizate pentru fabricarea drogurilor etnobotanice ingreuneaza evaluatea riscurilor pentru sanatate si a nivelului de toxicitate. Unele droguri sunt combinate cu alcool si alte droguriilegale, ceea ce determina efecte secundare si mai periculoase, Consumul de etnobotanice reduce inhibitiile si incurajeaza comportamentul riscant, crescand astfel sansele ca adolescentii sa conduca sub influenta drogurilor, sa faca sex neprotejat sau sa fie implicati in accidente. Majoritatea drogurilor sintetice nu pot fi depistate in urina sau alte analize medi ce face ca nivelul de intoxicare sa nu poata fi stabilit. le, cea Drogurile etnobotanice pot avea efecte secundare dezastruoase: Dependenta fizica si psihica Schimbari de temperament Probleme cu somnul ‘Comportament psihotic Hipertermie (persoanelor le este foarte cald) Convulsii Infaret 9/23‘Tensiune ridicate Probleme respiratorii grave Coma si chiar moarte Simptome de sevraj Etnobotanicele sunt produse in laboratoare clandestine, astfel ca ingredientele si potenta acestora pot varia foarte mult, De accea este imposibil de stiut exact ce efecte au si ce ingrediente contin. Printre simptomele de sevraj identificate se numara: insomnia, anxietatea, tremuraturile, transpiratia, dependenta fizica. Persoanele in sevraj pot cexperimenta depresie, agitatie, stari de greata, varsaturi, tremuraturi, transpiratii reci, puls ccrescut si tensiune ridicata. Tratamentul pentru dependenta de etnobotanice Publicatiile medicale si stiintifice ofera putine informatii referitoare la tratamentul indicat persoanelor care sunt dependente de droguri sintetice. Nu exista un tratament standard deoarece medicii nu au date referitoare la compozitia etnobotanicelor (aceasta variaza foarte mult), motiv pentru care se incepe cu tratarea simptomelor. PRIMUL AJUTOR > fn cazul in care persoana este amefita dar constient& (alcool, tranchilizante, heroin’) ~Cheami Salvarea! -Aseaza persoana culcati pe burt! -Nu o lisa si adoarma si incearca si o faci si nus muri in timpul somnului)! -Daci ji este sete, di-i si bea api si nu cafea, pentru cf drogul va lucra mai repede! piardi cunostinta (poate > in cazul in care persoana este tensionata gi se afla intr-o stare de pani (amphetamine, ecstacy, LSD, doze mari de cannabis): ~Cheama Salvarea! -Ancearca si-| linistesti si si-i spui cd se afla in siguranya! -Explica-i cu blandefe c& teama pe care o simte va dispare treptat! -Tine-I departe de lumina sau de sunete puternice! ~Ajutii si respite adéno! > fn cazul in care persoana isi pierde cunostinta (heroina, tranchilizante, solventi, ecstacy, amphetamine, noi substange cu efecte psihozctive: ~Cheami Salvarea! -Aseaza persoana culcati pe burt, cu mama sting fndoiti sub cap si cea dreapti lateral! -Asigurli-te o nu are o imbriclminte strinsi pe corp (git) care ‘ingreuneze respiratia! -inveleste-1 cu o haind care sd-i ind de cald! -Verificd respiratia. Dac nu respira, fii pregatit pentru respirafie “gura la gua"! ii > fn cazul in care persoana consuma ecstacy are loc procesul de deshidratare iar acest Iueru se intimpli ca urmare a faptului ci drogul produce cresterea temperaturii corpului. Dac drogurile sunt Iuate in cluburi, in discoteci, temperature corpului creste si mai mult, deoarece de cele mai multe ori acestea sunt prost ventilate. Aceste droguri sunt energizante, iar persoanele se epuizeaz’ dansind si 10|23mai mult, ceca ce duce Ia deshidratare, Deshidratarea este foarte periculoasi gi reprezinti principala cauzi de deces in cazul consumului de ecstacy, Semnele deshidratarii: crampe musculare in maini si in picioare, dureri de cap, amefealA, stiri de vom’, oboseala fiziod, lesin. -Cheamii Salvarea! -Muta persoana intr-un loc aerisit gi ricoros, preferabil in aer liber! -Ricoreste-I ou apa rece! B. NOTIUNI PRIVIND PREVENIREA IN DOMENIUL ANTIDROG I, INTRODUCERE Cauzele abuzului de drog ‘Abuzul de drog nu are 0 cauzi unica. In general se recunose trei factori important ‘© disponibilitatea drogului; © personalitate vulnerabili; ‘+ presiunile sociale. Exist trei edi pe care se poate ajunge la dependenfa de droguri ‘¢ prin administrarea drogurilor prescrise de medici (barbiturice, benzodiazepine); + prin procurare legala fara reett (nicotina, morfina gi alcoolul);, «prin auto-administrare de droguri obfinute pe cai ilegale. Consumatorii de drog, mai ales tinerii, pot avea urmatoarele earacteristici: © un anumit grad de vulnerabilitate 2 personalititi, antetioard inceperii consumuluis ‘© paring lipsiti de resursele necesare pentru a face fat exigentelor vietii cotidiene; ‘+ sunt nestatomici in sentimente; sunt in dezacord cu societatea si cu autoritatile; © aurezuliate scolare slabe, multe absente gi acte de delineventi; ‘© acuzi stiri depresive sau anxietate, dar nu se stie dacd ele sunt cauzele sau consecintele consumului de droguri; ‘© unii provin din medii profand dezorganizate gi adesea au avut 0 copilarie trist Diagnosticul dependentei de drog: « semne clinice care duc la suspiciunea ca drogurile au fost injectate (urme de infepdturi pe antebrat, tromboza venoast, infectii la locul de injectare, leziuni arteriale, mbracminte cu maneci lungi vara si cicatrici); © modificari de comportament (absen{e nemotivate de la scoala, neglijarea aspectului fizic, izolarea de prieteni, schimbarea brusc& a prietenilor, acte penale minore ~ furturi marunte sau prostitutie, slaba concentrare a atentici, disparitia unor obiecte valoroase din casa). © diagnosticul de laborator este necesar, multe dintre droguri putand fi detectate in urina, cu exceptia LSD-ului gi cannabisului, 11/23De ce este importantii prevenirea primarit a consumului de droguri? Este cunoscutit preocuparea crescdindi a adolescentilor gi tinerilor pentru consurmul de droguri. Pretutindeni in lume consumul de droguri a devenit o problema care a luat societatea roméneascd prin surprindere, Varsta minima la care la care ineepe consumul de droguti a sciizut vertiginos. Care este specificul adolescentei? Conturarea identitaii adolescentului este corelata cu stima de sine gi cu concepfia despre sine. Conceptia despre sine reprezint& ceea ce vede individul atunci cénd se wits la sine insugi. Incerearile preadolescentului si adolescentului de a se cunoaste si descoperi au mare nevoie de suportul pirintilor si al altor persoane care sunt importante pentru ei. Lipsa suportului si fntelegerii din partea persoanelor importante il pot determina si adopte strategii de a face fata lumii care si fie blocante in raport cu cresterea si maturizarea lui Stima de sine pozitiva este sentimentul de autoapreciere si incredere in fortele proprii. O sursi important pentru formarea stimei de sine o constituie evaluirile parintilor. .cul pitintilor in a diferentia intre comportament gi persoand (etichetarea copilului dupa comportament) duce la formarea unei imagini de sine negative. Existi si alte mesaje care pot influenfa negativ imaginea de sine ca: gesturile de interzicere, ameninfirile cu abandonul (Daca nu faci... nu te mai jubesc”), deficite ale stilului de relationare parinte- copil.Lipsa de comunicare in familie este prielnic’ pentru dezvoltarca sentimentului copilului cd nu este infeles si iubit. Numai o bund comunicare in familie poate ajuta copilul sa-si transmitd stile prin care trece pirinfilor Unul din procesele semnificative in dezvoltarea personalititii adolescentului fl constituie procesul de identificare. Identificarea consti in adoptarea de citre acesta a caracteristicilor, atitudinilor si comportamentelor unor persoane semnificative. Identificarea este o consecinfa a observarii si imitirii unui model. Cel mai freevent, modelul il constituie pirintele, dar poate fi si unul dintre bunici, un frate mai mare, un profesor sau 0 personalitate TV. De aici decurge importanfa modului de comportament al adultului (pitinte, profesor) si mai putin a ,prelegerilor” educative pe care adultul le ofera copiilor. ‘Educatia primité in familie are un rol deosebit in formarea personalititii adolescentului, O educatie excesiv de sever poate dezvolta sentimentul ¢4 nu este iubit, poate duce la instalarea complexului de inferioritate si a unei indispoziii permanente. El va cduta si evadeze din mediul familial pentru a-si gisi un grup de prieteni care si-l accepte si sil valorizeze. Nevoile lui fundamentale (de siguran{i, de dragoste, de acceptare) nesatisfuicute in propria familie il vor face mai pufin selectiv in alegerea prietenilor Factori de rise Factorii care predispun persoana la consumul initial de droguri sunt diferiti de cei care predispun un individ la abuzul cronic de droguri. in general, utilizarea initiali de droguri si implicarea ocazionala in folosirea drogurilor, nici nu creste nici nu are consecinge negative majore, arevand o funcfie de factor social i de grup, in timp ce abuzul cronic de droguti pare sa fie mult mai legat de procesele biologice si psihologice. Este clar ci factorii biologici si genetici joaci un rol important in abuzul de drog, este de asemenea clar ci acesti factori interacfioneaz intr-un mod complicat cu factorii psihologici, sociali i de mediu pentru ca in final si determine evitarea utilizarii de droguri sau abuzului de droguri. Cercetirile privind prevenitea incearci si integreze aceste descoperiri stiinfifice pentru o mai buna infelegere a procesului asociat cu abuzul de droguri si dezvolta unor intervenfii eficiente pentru a preveni abuzul de droguri. 12|23Abuzul de substanfe are multe cauze si implick o complexa interactiune a factorilor de tisc. Acesti factori de rise pot fi clasificafi in mai multe moduri. Unul dintre acestea este gruparea lor in cinci arii ale scopurilor programelor de prevensie: Factorii de rise individuali si interpersonali: stima de sine scizutd, vulnerabilitatea geneticl, ciutatea de senzafii, agresivitatea, problemele de comportament, timiditatea, rebeliunca, singuritatea, esecul gcolar, atagamentul sc&zut fafa de scoala, $i asa mai departe. Factori care fin de “grupul de egali”: asocierea cu indivizi cate folosesc droguri ilegale, ‘marginalizarea in scoala clementari, prietenia cu alfi copii marginalizafi, legituri cu grapuri de egali care abuzezi de alcool gi droguri si se angajeazi in alte activitii infractionale; presiunea grupuluide a folosi substanfe si asocierea cu grupuri care abuzeaza de substanfe, Asocierea cu grupuri care abuzeazi de substanje este determinantul final al abuzului de substanfe in réndul tinerilor. Resistenta la presiunea grupului poate fi crescuti prin implicarea in programe de training/consiliere privind rezistenta la grup. Familia ca factor de rise: parintii alcoolici; perceperea permisivitatii parintilor privind utilizarea drogurilor/alcoolului; lipsa sau inconsistenfa disciplinei parentale; modele de comunicare negative; conflictele; legiturile sc&zute; stress-ul si disfuncfionalitii cauzate de moarte, divort, incarcerarea parinfilor, sau venituri sciizute; lipsa sau extinderea familiei sau fa sistemelor de suport; parin{i cu probleme emofionale; problemele parintilor; lipsa abilititilor de a face fata problelor familiale; respingerea parental (de examplu, copitul nedorit); lipsa supravegherii din partea adultului; lipsa ritualurilor familiale (cum ar fi vacantele petrecute impreund cu famila); supraveghere si comunicare deficitare ale familiei; abuzul fizic si/sau social si/sau or sexual; gi abuzul de substange al parinjilor sau altor persoane apropiate. intirirea familiei poate reduce efectele negative ale influentelor mediului familial asupra tinarului privind abuzul de substante, Strategiile de prevenire pot include programe conduse de parinti, oferirea de suport familiei, oferirea de training-uri de abilitare a familie, Terapia de familie reduce efectele riscului abuzului de substante inclusiv delicvnta, problemele comportamentale si depresia, Scoala ca factor de rise: lipsa suportului pentra valori gi atitudini pozitive ale scolii; disfuncfionalitati ale scolii, rate crescute ale abuzului de substante si norme pro-abuz, Membrii ai gistilor care folosese droguri; caracter moral depreciat al profesorilor si elevilor. Climatul scolii care oferd prea putina incurajare si sprijin, percepyia elevilor ci profesorilor nu le pasi de ei, aprecierea scizuti fata de scoala si procesul educational Egecul scolar, lipsa de implicare in activititile soolare due to discrimination, lipsa de oportunitii pentra implicare si recompensare, perceperea ca fiind nedrepte a regulilor si norme care conduc la abuzul de substante. Programele de imbunitatire a climatului scolar se dovedesc eficiente in reducerea efectelor negative ale abuzului de substanje la adolescenti. Comunitatea ca factor de rise: rata crescuti a infiactionalitafii, densitatea crescuti a populatiei, deteriorarea fizicd, disponibilitatea, norme care accept& abuzul de alcool si alte droguri, valori si atitudini ambivalente sau pro-abuz de substanje ale comunititi Disfunctionalitati ale comunitifii, migrarea populatiei, lipsa institufiilor active ale comunitijii, a nu te simfi parte din comunitate, a trai intr-o comunitate care scuza abuzul de substanfe, Cartiere dezorganizate, firi conducete, lipsa oportunitajilor pentru implicarea tinerilor in activitiji pozitive, rata inalti a abuzului de substanje, sirdcia si lipsa oportunitifilor de angajare, disponibilitatea drogurilor si alcoolului; si lipsa mobilitaii economice si a suportului social. Cresterea oportunitijilor pentru implicarea pozitiva in viafa comunititii poate reduce influentelor negative ale mediului asupra tinerilor din punctul de vedere al abuzului de substante. 13|23Studiile de monitorizare sunt folosite adesea ca fundament in identificare factorilor de rise bazali pe factorii demografici. Factorii demografici de rise incud: sexul, varsta, statutul socioeconomic, profesia, venitul, educatia, zona de rezidenta, IML. PRINCIPHL, ATITUDINI $I COMPORTAMENTE PREVENTIVE Principii in consilievea elevilor cu scopul prevenirii consumului de substante + Atitudinea informata * Atitudinea pozitiva + Confidentialitatea = Profesionaliamul * Toleranta Factori sociali de protectie In cazul unei persoane care consuma substan{e ce determinii dependenfa relafile sociale au tendinta de a se deteriora pentru ca persoana nu-si indeplineste obligafiile fafa de prieteni si rude sau ca rezultat al atitudinilor impulsive, a exprimarii inadeovate a sentimentelor agresive, Persoana poate avea probleme juridice din cauza stiri de intoxicatie sau datorit unor infractiuni pe care le poate comite cu scopul de a obfine bani pentru achizifionarea substantei. Activitatea ocupationala va fi apreciat& ca afectati, dac& persoana lipseste de la Tucru sau de la scoali sau in cazul in care nu este capabil s& desfiisoare o activitate responsabila ca urmare a stitii de intoxicare. ‘Consumul poate fi prevenit prin implicarea prietenilor, parintilor si a comunitatii in general, Comunicarea - Pentru a reusi sa atingem obiectivele legate de prevenirea consumului de substanfe, comunicarea cu clevii trebuie si fie limpede, concis, complet, inteleas’ de cel care “o primeste”, Este important si nu coplesim interlocutorul cu prea multe informafii sau cerinfe si sa tinem cont de faptul ca un copil (membru al grupului) care nu beneficieaza de (© anumiti comunicare se va simfi izolat, marginalizat gi este putin probabil s4 devind un colaborator devotat in cadrul activitatilor. Conditiile unei comuniciri eficiente [Bariere in comunicare : > Inviti oamenii si vorbeascé > Diferenjele de perceptie > Dile atentie : : > fncurajeazi-i si vorbeasc& > Coneluziile grabite > Parafiazeazi- > Stereotipiile > Aratii-le sentimentele tale despre , eee > Cunoasierea insuficienti a > Arati c ai infeles ce-ti spun persoanelor cu care comunicim > Foloseste un ton si o mimics > Lipse de interes adecvat mesajului > Fil infelegitor > Dificultatile de exprimare > F§ compromisuti > Cerefi Kimuriri, cnd nu intelegeti > Emotiile ceva > Personalitatea emigitorului / > Punefi-vi in situatia celuilalt eae > Tineti cont de interlocutor Grae > Nu considerati c& aveti mereu > Particularitiile mediului 14/23dreptate Fii rabdator, ascultati tot ceea ce are | sti vi spund interlocutorul | Nu va inchipuiti c& putesi citi giindurile altora Argumentafi-va punctual de vede Priveste-l pe interlocutor in ochi Fii deschis la alte puncte de vedere si evita prejudecitile Constientizeazi nevoile celorlalti L Dé feedback-uri v v vv vvy Modalitifi ineficiente de comunicare si comportament Critica Moralizarea / Predicile Btichetarea Oferiea de sfaturi / solugii despre ce ai face tu daci\ ai fi fn aceeasi situatie Lauda cu scopul de a manipula A da ordine / a impune celuilalt ce trebuie sa fact ‘Ameningari prin prezentarea a ceea ce se va intampla daci celalalt nu face ceea ce fi spui / recomanzi « Indiferenja manifestata fata de actiunile celuilalt si fata de sentimentele acestuia = Utilizarea pedepsei ca modalitate de a corecta comportamente IV. CUM PUTEM EDUCA COPII iN PRIVINTA DROGURILOR ? INFORMATIE PENTRU PARINTI SI CADRE DIDACTICE Prevenirea consumului de droguri este mai bund deca tratamentul, copilul poate fi ajutat si adopte o atitudine corecta in privinja drogurilor. Procesul educirii copilului trebuie si inceapa devreme si trebuie s& continue de-a lungul copiliriei si adolescenfei. Dack problema drogurilor este discutati in mod adecvat, va dispare atractia si aura misterioasi ce le invaluie. 1. Ocazia s-a ardtat si tindrul a incercat Parinfii nu trebuie si intre in panic. Nu inseamnd oi a devenit dependent doar pentru c& a incercat. O discufie, un avertisment i finerea sub observatie atenté a comportamentului, sunt potrivite si necesare. O exagerare a reactiilor din partea adultilor face ca un incident izolat sa se transforme intr-o opozitie din partea copilului, 2, Consumul de droguri poate fi un rspuns Ia singurdtate, la probleme privind neintegrarea in colectivitate sau dispreful fa(i de sine. Este important si fie ajutati si treaca peste problemele lor far si recurga la droguti, si fie convinsi & sun iubiti $i apreciafi. Pentru cei dependenti de droguti este nevoie de multi munca si implicate, accentul pundndu-se nu atit pe consumu! de droguri, cét pe problemele si dificulafile personale, sociale sau familale pe care le are tandrul. Fiecare persoand reactioneaza diferit la actiunea unui drog, iar combinarea diferitelor tipuri de substante si folosirea concomitenta a alcoolului, poate da efecte neasteptate. Depistarea 15|23precoce a celor care folosese droguri este dificild-mai ales in cazul in care folosirea este ocazionala, 3. Pot fi transmise in cadrul familiei linii de conduith care faciliteazd inceputul consumului de droguri? Se va face referire a consumul de alcool si tutun care, din punct de vedere social are o acceptare si o recunoastere diferit de a altor substante, este admis si in mediul familial in mod obisnuit, inclusiv in fata copiilor. Familia prin caracterul educativ are responsabilitatea in acest sens, iar piringii trebuie s& fie constienti de faptul c& prin aceste comportamente genereazd un model de imitare si un proces de invatare a comportamentului de inifiere in consumul de droguri, Nu trebuie liminat in fntregime consumul de alcool si tutun in cadrul familici ci mai degraba si se analizeze aceste situafii si sa fie exercitat un anumit control asupra lor( oferirea de substanfe celor mici, consum abuziv de tutun si alcool, freeventa si cantitatea consumului de alcool in cadrul sirbitorilor familiale..), 4, Este potrivit ca piringii si vorbeasc’, cu copilul despre droguri Este important ca acestia si vorbeascd cu copiii deoarece informarea este o strategie fandamentali in prevenirea consumului, Dialogul si comunicarea sunt clemente de baz. Daca in familie se obignuieste si se vorbeasci si si se dialogheze atunci nu va fi greu si fie adaugat si subiectul drogutilor. Dacé in familie nu exist dialog, incercatile parintilor de a aborda tema drogurilor vor fi primite cu atét mai rau, transforméndu-se uneori fn simple interogatorii Pentru a putea vorbi despre droguri este necesara creearea in prealabil a unui climat familial care s& faciliteze comunicarea si dialogul si care si invite la intrebari si la descrierea unor expetiente. 5, Cum si vorbeasca pirinjii despre droguri daci nu sunt informal Prima sarcini a pirinjilor va fi aceea de a se informa despre droguri si consumul lor, fir ca acest lucru si insemne ci trebuie sa fie specialisti in aceasti materie Vorbind despre substanfe, nu trebuie si se dramatizeze efectele acestora. Recurgerea la frict mu doar c& nu este eficace, ci uneoti este contrapreventivi. De asemenea, nu este adecvat si se banalizeze consumul sau anumite forme ale acestuia. Uneori copiii au mai multe informafii decdt parintii despre anumite aspecte referitoare la acest subiect. Ei asteapta un interlocutor valabil, informat, care si aibi o anumita autoritate pe aceasti temi, nu doar pentru c& este tata sau mama ci si pentru nivelul de cunoastere pe care il posed’. Daci sunt oferite mesaje sau date neverificate, bazate doar pe opinii, ne vom pierde capacitatea de credibilitate in faja lor. Nu este necesar ca patintii si devind niste experti, ci s& se poati baza pe ajutorul unor specialisti care s le ofere sprijin si consiliere, 6. Informafia folositi este diferiti, in functie de varsta copilului Informatia trebuie si fie adaptat’ la varsta, la capacitatea de infelegere, la experienja prealabila si la expectativele copiilor. Nu se poate vorbi in acelasi fel in faja oricdrui interlocutor ‘Ca norma general, atunci cdnd vorbim cu cei mici o vom face despre droguri legale, tema celor ilegale putind fi abordata cu cei mari, 7. Cfind trebuie si se diseute despre droguri? Atunci cind o cer explicit copiii, exist momente ( programe TV, situafia consumului in stradi...) care pot si favorizeze interventia parinjilor. Este important si se rspunda atunei cfnd parinfii sunt intrebati. Parin{ii trebuie si devin’ o refering de prim ordin in objinerea de informatii despre droguri, pentru a contracara alte surse de informare nu intotdeauna 16|23potrivite. Nu este necesar si fie lansate mesaje in mod continuu, sau fiir4 discemamant, ca seopul de a le face mai eficiente Momentul ales pentru a vorbi cu copiii despre consumul de droguri este o variabilé important care nu trebuie neglijatd. Trebuie ciutate momente adecvate, intr-un loc potrivit (firs zgomote sau intreruperi), un climat in care nu existi tensiuni Momentele in care existi situatii de consum de droguri ( de exemplu atunci And copilul ‘vine acasd sub efectele consumului de alcool sau alte substanfe) nu sunt momente adecvate, de vreme ce capacitatea de analizi si de apreciere este alterala, Este mai oportun a se astepta un alt moment pentru a comenta aceast& situatie 8. Ce tip de mesaje pot fi folosite atunci cAnd se vorbeste despre droguri? Trebuie sf iasi in evident avantajele de a nu consuma droguri, inainte de a sublinia partea negativa a consumului. Este mai eficient s& se foloseasca mesaje simple, care s4 includ exemple apropiate stilului de viati al familiei, decat si se arate situagii extreme si prea putin comune cu scopul de a scoate in evidenta riscurile consumului, Trebuie sa se aiba grija la limbajul folosit, s% se evite termenii excesiv de tehnici cat si de cuvinte necunoscute care la inceput pot si creeze o confuzie asupra rolului parintilor én raport cu copilul, Chiar dacd apropierea este pozitiva, rolul de tat sau de mama ii situeaz fntr-o pozifie diferité de cea a unui prieten sau coleg si acest Iucru trebuie transmis si prin limbajul folosit, 9. Este suficient si fie transmis si manipulata adecvat informagia? Doar vorbind cu copiii despre droguri sau despre problemele legate de utilizarea acestora mu se face tot posibilul, in mediul familiei, pentru a preveni consumul, Este necesar ca actiunea parinfilor si aib& un caracter educativ. 10. Ce legitur are consumul de droguri cu timpul liber al copiilor? Momentele de inactivitate si de timp liber sunt foarte importante ca factori asociati consumului de droguri, Ocuparea timpului liber poate si fie un factor de rise sau un factor de protectie impotriva consumului de droguri, in functie de cum il folosim, Ca factor de rise, oferta de posibilitati de pettecere a timpului liber din societitile dezvoltate trece in primul rand prin locurile in care distractia este condifionat& de consumul de droguri: baruri, discoteci....Acest tip de posibilitaji ingreuneaz ocuparea adecvati a timpului liber. Oferta recreativa existent in prezent nu este chiar atat de limitaté nici pentru tineri nici pentru adulji, Cantitatea de posibiliti,i culturale (lectura, teatrul, cinematograful, concerte.....) sportive, de a cilitori, ateliere de formare in diferite domenii, este cu mult superioara celei existente in alte timpuri. 11. Poate fi influenfatii intr-un mod, ocuparea timpului liber al copilului? Pirintii trebuie si-si dedice eforturile pentru ciutarea unor posibilitiji alternative consumului si pentru motivarea copiilor de a le utiliza, Coerenfa pe care o arata paringii fntre mesajele pe care le adreseaza copiilor despre ocuparea timpului liber trebuie si fie totdeauna complet. Nu li se poate pretinde copiilor si dezvolte deprinderi adeevate in ‘ocuparea timpului liber, daci in familie ceea ce se invata sunt obiceiuri nepotrivite: abuz de TY, lips sportive sau culturale. Este subliniat rolul familiei si mai ales al parinfilor, ca modele de imitare a comportamentelor de catre copii, 12. Cind gi cum se negociaza orele de iesire si alocarea banilor? in familie apar uncle aspecte care obignuiesc si creeze tensiuni si discrepanfe in atomsfera familial, Este vorba de orele de iesire si intoarcere acasi gi despre alocarea banilor sau statia,, care se primeste, 17/23Pentru a stabili criterii in ambele subiecte, se comparé cu ceca ce se stabileste in alte familii, Sunt indicate orele si sumele de bani indnd cont de cele de care se bucura prietenii sau colegii Poate fi utilizat sentimentul de apartenenfi la un grup care are norme similare dupa care are loc negocierea impreund cu copilul, Atat banii cat si stabilirea orarelor sunt concepte cu care se poate jongla, pentru a reglementa sistemul de intitituri care vor face posibile stabilirea gi pistrarea sistemului de norme in familie, Dacd tandrul este capabil si respecte normele care au fost stabilite dup negociere, ariténd un comportament responsabil, va trebui si i se acorde un grad mai mare de independenta si de libertate, o mai mare libertate a orarului si o mai mare autonomie in gestionarea banilor. 13. Este convenabil si fie controlat timpul si banii daci existi binuiala sau certitudinea consumului Banii pe care périnfii fi aloct copiilor, pe lang faptul cd le faciliteaza obfinerea bunurilor ppe care gi le dorese, fnseamni o recunoastere a faptului ci actiunile si comportamentul pe care-1 demonsteraz sunt acceptate de familie. Lipsa de aotiune a pairintilor in faa comportamentului iresponsabil al copiilor nu inseamnd 6 lips de Iuare de pozitie, nu este o atitudine neutri ci prin ea se transmite acceptarea acestui comportament, chiar daca la inceput mi acesta este scopul. fn aceste situafii, libertatea orarelor sau disponibilitatea economic’ faciliteazi contactul cu substantele. ‘Un comportament iresponsabil va trebui si fie tradus fn suprimarea intiriturilor, o mai micé libertate a orarelor si o mai mic gestionare a resurselor economice. 14, Cum pot acfiona pirinfii daci se affi ci tanirul freeventeazd grupuri pe care acestia nu le accept? Piirinjii adesea se intreaba ce pot si faci in fata acestor situatii in care copilul freeventeaza companii neacceptate de ei, crezind ci le pun in pericol comportamentul. Lipsa de acceptare este provocata de formele exterioare care caracterizeazii aceste grupuri (modul de 1a se imbrca, aparenta fizicd, muzica pe care o asculti, limbajul folosit, utilizarea unor accesorii cum ar fi cerceii, tatuajele...), relafiondndu-le cu situatii conflictuale de lipsi de acceptare sociala sau de consum de droguri. Este important ca paringii si stie ci nu toate aceste situafii rispund acestui tipar si ci prin urmare Ie revine copiilor si faci aceasti alegere. Nu li se poate pretinde copiilor si-si trfiasc& viata in acelasi mod ca si parinfii lor sau cum pretind acestia si 0 fac’, exsiti aspecte care corespund unor alegeri personale, pe care pain trebuie si le respecte. ‘Atunci cand sunt frecventate grupuri in care exist certitudinea consumului de droguri sau a comportamentelor conflictuale, este de datotia pirinfilor si arate in faja copiilor dezaprobarea acestor comportamente gi desigur a acestei relajii, Nu ne putem astepta ca doar expunand intr-un mod rational, chiar folosind cele mai bune tehnici de comunicare, ‘ngrijorarea i motivele pentru a pistra o pozitie care se opune unei anumite relatii, si se obtina ca aceastd relafie si mu mai existe. Pozitiile bazate pe interzicere nu ne asigura nici ele ci ne atingem obiectivul si pot si incite la opunere sau rézvratire. Chiar daci in niciun mod mu se va obfine cu certitudine indepirtarea de companiile considerate de pirini ca fiind nepottivite, este mai adecvat ca parintii si-si bazeze actiunea pe pozitii rationale, de analizare a riscurilor, de dialog si convingere, decat de pe pozitii de interzicere. Influenfa pirintilor nu va avea, poate, o repercursiune imediat’, dar copiii tsi pot aminti de ea mai tArziu, atunci cdnd survin anumite probleme in aceste relat si trebuie si ia decizii 15. Ce rol joaca familia in prevenirea dependentei de droguri? Familia are rolul de a detecta consumul de substan{e de catre unul din membrii sti, Prin accasta va fi posibilii o abordare rapid, evitind ca problema si ajunga si aibi consecinte majore. 182316, Orice fel de contact cu drogurile implici existenfa unei probleme? Nu orice forma de consum de droguri implicé in mod necesar 0 problemi. Exist diferite forme de consum: uz, abuz gi dependen(i. Este important& freevenfa consumului, cantitatea, modul de administrare care variazé ( consum experimental, ocazional, obisnuit sau compulsiy). De cele mai multe ori, inceputul consumului nu conduee Ia dependents. 17. Este potrivit si fie controlate lucrurile personale ale copilului dack exist o biinuiald privitoare la consum? ‘Adesea, in mediul familial sunt controlate camerele gi obicctele personale ale persoanelor ‘cu privire la care exist binuilei. Aceste practici raspund necesitatii de a obsine informaii repede gi usor privitoare la situatia posibilului consumator. Este tradatd increderea avuti in persoanele care fac acest lucru (mama sau tata), incredere indispensabild daci ceea ce ne intereseazK este sé objinem recunoasterea existenfei consumului, Aceasta genereazi o pierdere in rolul paringilor de agenfi educativi si prin urmate pteventivi, de vreme ce se presupune c& acest conditie de educator ii transforma in modele de comportament pentru copil, Informatia obtinuté prin astfel de controale rareori poate fi folosita pentru a analiza impreund cu copilul comportamentul si binuielile privitoare la consum, ar provoca respingerea si supérarea lui. Singurul Iueru pe care reusese si-| faci parintii este si adauge si mai multi morbiditate situafiei, jindndu-i pe pArinji ocupati fn a afla daca intr-o zi ¢ mai mult sau mai putind cantitate din substanfa gisit® sau dact mai sunt sau nu resturi sau dovezi ale consumului, adick in actiuni aproape politiste de cautare de indicii si piste. Persoanele care realizeaza aceste practici, in consecinf&, sunt supuse unei nelinisti generate de fiecare noua descoperire, conditie de nedorit pentru abordarea adecvati a situatiei, 18. Informafia pe care o aduce o analizi toxicologica certified un posibil consum? Analiza toxicologicd oferi informatii dar trebuie interpretate cu multi prudenfa, Trebuie avut in vedere c& aceste proceduri au o perioadi de timp pentru care este garantatd eficienfa, adicd dupa o anumiti perioada de la ultimul consum nu se detecteazi resturi de substanfe. Petioada de timp variaz’ in functie de substanfa administrat’, cantitatea consumati si de tehnica utilizati. Dact rezultatele analizei sunt pozitive, adesea se demonstreazi doar faptul cA in perioada de timp in care analiza este eficienta, a existat un consum, dar flird si se aducd informaii despre forma consumului, frecvenjei acesteia, situafiile care il determin. Dac rezultatul este negativ, indic& faptul ci nu a existat un consum in acest perioada de timp, fara a se putea trage concluzia cd nu a existat inainte sau ci mu va exista dupa, ceea ce poate duce la nevoia de a repeta analizele in mod compulsiv sau la erori de interpretare. Probele toxicologice impun si o dovada de lipsi de incredere fn persoana asupra cAreia sunt realizate. Aceste probe se fac atunci end nu se recunoaste existenfa consumutui si implica faptul o& acest lucru nu este crezut, chiar daci e argumentat de posibilul consumator. Accasta situatie poate si conduc la incercari de a efectua probele impotriva voinjei celui afectat, demonstrand o lipsé de incredere gi determindnd cresterea gradului de tensiune in familie, Orice decizie care este Iuat& cu privire la consumator, nu trebuie s& se bazeze pe rezultatele analizelor, Chiar daca pirinfii, purtafi de dorinta urgent& de a objine informatii rapide, imediate, in situatii de neliniste si ingrijorare, cred c& este un mod potrivit de a objine aceste informatii din cauza riscurilor de eroare, a posibilelor interpretiri gresite si a pierderii increderii din partea celui afectat, nu este recomandat acest tip de proceduri. 19|2319. Care este cea mai bun metoda de a obfine informatii privitoare 1a posibilul consum din partea copilului? Dialogul si comunicarea este cel mai bun mod de a obfine informafii despre posibilul consum experimental din partea copilului si de objinete a recunoasterii acestui fapt. Chiar daca acest proceden este dificil gi mult mai costisitor decat controalele si analizele, este un pas necesar de care nu ne putem lipsi in abordarea acestei situati. Pentru a realiza acest dialog este necesar si se cunoasc anumifi indicatori ai consumului de droguri, Ciutarea unui sprijin specializat este oportuna in cazul fn care familia simte aceasta nevoic. 20. in fafa unei probleme de comportament se poate trage concluzia existenfei consumului? in situafia in care consumul de droguri se face in mod sistematic familia poate si trebuie si actioneze. Parintii trebuie si fie foarte prudenti inainte de a eticheta pe cineva ca dependent de droguti, dat fiind c& se pot insela. Frecvent, unii indicatori rispund unor situatii conflictuale prin care tree subiectii, fara a avea 0 legaturd necesara cu drogurile 21. Lipsa de interes din partea copilului, poate fi un indicator de consum? Dependentul de droguri arata o lipsi de interes fat de orice nu are legitura cu objinerea substanfei consumate, pirind rupt de tealitatea care- inconjoar’: ceilalti, munca, activititile care pind acum il motivau, sin&tatea si ingrijirea personal’. Viafa lui se invarte acum in jurul substantelor, toate celelalte trec pe plan secundar. Copilul se eschiveazi de la indeplinirea responsabilitatilor in diferite medii: profesional, social, generdnd plangeri din partea persoanelor implicate in acestea, ‘Apar dificultatile de a adormi, se reduce pofta de méncate, se perturb orele si modul de alimentare, in locul meselor complete, prefer si mindnce cantititi mai mici la ore diferite de restul familiei. Crese cheltuielile fara a putea justifica pe ce cheltuieste, Poate avea datorii si si cear’ bani imprumut de ta prieteni si rude, 22, Apar schimbiri in aspectul fizie si cel al sinatiii? Starea de sindtate generala a copilului se inrautiteste, apiand simptome ale diferitelor tulburiri, insotite de refuzul de a merge la o consultatie medical. Aspectul sau fizie suferd modificati ca $i consecinta a inrdutiirii stirii de sinatate si stilului de viafé pe care-I duce: slabire, oboseal, paloare... Pot sa existe schimbiri bruste de dispozitie. In funcfie de situafia in care se afl& ( sub efectele substanfei sau ale abstinenfei) va fluctua si starea de spirit, aceste fluctuatii prezentindu-se fara nicio explicatie aparenti, 23. Este normal ca pirinfii si se ingrijoreze daci copilul pleaci bruse de acasi? Cand devine necesar si igi procure substanfa, se repede fara si dea de stire, la locurile unde este procuratd de obicei, riménand perioade lungi de timp afar din casi, uneori primind telefoane pe care incearci si le sini secret, Obignuieste s& minta in mod generalizat pentru a ascunde in faja celorlalfi activitatile i modul de viata pe care-1 duce, 24, Care este primul lucru care trebuie facut daca existi o anumita certitudine a faptului ci se drogheazi? Copilul trebuie convins si recunoasca faptul drogheaza. Trebuie pastrati o atitudine senini, linistit’, pentru a nu genera incapacitate de a lua decizii importante. Nelinistea cauzati de senzatia de neputint& nu face decat s& duc Ia pierderee controlului asupra situafiei sila risipa de energie. 20)2325, ,Aga riiu kam ereseut?” Este necesar si fie respinse orice fel se sentimente de vinovatie. Faptul c& existé o problemi de consum de droguri in familie mu inseamné c& responsabilitatea trebuie si cada direct asupra patingilor, nici nu inseamni c& acestia au gresit in educatia copiilor. Consumul de droguri este un fenomen multifactorial in care intervin un ansamblu de factori, intre care se afld si familia, Nu este recomandabil ca parintii si actioneze sub influenta acestui sentiment, nici si-l foloseasci pentru a-| ataca pe celalalt ( sot sau pe propriul afectat), eliberindu-se astfel de povati. 26. Ce atitudine trebuie pistrati in fata copilului care are o problemi cu drogurile si nu recunoaste? Atitudinea pe care familia o arati in fafa situafillor de consum sistematic din partea copilului priveste obfinerea recunoasterii consumului de c&tre consumator. Este necesar ca dependentul de droguri vada 0 atitudine ferma din partea piringilor atunci cénd fi cer si recunoascii c& se drogheazi. ‘Nu este potrivit si se arate o atitudine de esec, nici de neputintd, ci de energie si posibilitate de abordare. Acest lucru nu trebuie si implice o atitudine autoritar’, nici de lipsi de infelegere a situafiei si a dependentului de droguri. Dialogul despre dovezi trebuie aratat in fiecare moment fntr-un mod deschis, constant. 27. Daci diferifi membri ai familiei nu sunt de acord intre ei? Punctele de vedere pe care le au membrii familiei, mai ales sotii, trebuie si fie coordonate intre ele si s& meargi in acelasi sens, Este important si se ajunga la un consens pentru a lua 6 pozitie definitiva privind nivelul de exigente pe care familia il va impune persoanei care se droghead. Daci nu existi acest context, persoana poale si profite de situatie, identificdndu-o ca pe o slabiciune si si rménd intr-o pozitie inchist si putin dispus s& accepte schimbarea, ste important ca toti membrii familiei s& se reunesca fnainte de a incepe dialogul cu copilul consumator, pentru a ajunge la un acord impreun’. 28, Cum si se poarte pirintii in fafa copilului, cind exist dovezi ale consumului? Nu este potrivit si se situeze pe pozifii foarte protectoare si de supunere én fate copilului consumator, crezind ca aga se poate obtine acceptarea tratamentului, Pentru ca cel afectat si perceapa intr-un mod clar si hotirator c& este mai bine pentru el, c& va avea mai multe avantaje incepénd un tratament decat sii continue si-i refuze din cauza repercursiunilor 29. Ce se poate face daca paringii nu stiu de unde si inceapi? Ei trebuie si slic c& in aceste situatii nu sunt singuri, exista profesionisti specializafi in consiliere si posibilititi de asisten{& pentru tratamentul celor afectali, Exist mai multe alternative de asistenfi care pot fi propuse si atunci cand familia ii cere si se supund tratamentului, se poate accepta ca cel afectat si decid asupra alternativei finale, fapt care poate si genereze o mai mare implicare in tratament, nefiind impus én totalitate. Consultarea specialistilor trebuie descrisi ca un prim contact si o prim& ciutare de informatie si consiliere. Acesti specialisti vor fi cei care vor hotiti durata, tipul programului, numérul intlnirilor, pe care le va avea programul de asistenfa. 30, Daci nu recunoaste faptul eX este consumator, fn ciuda oricdror incercari? Parinfii trebuie si-si pastreze pozitia ferma si de absolut respingere a consumului in ‘mediul familial, fn aceste cazuri se pune in pericol convietuirea familial, deoarece copilul nu este dispus s& cedeze ca gi consumator, iat familia nu accepti acest Iueru. Ruptura conviefuirii este de temut gi presupune o mare tensiune, ajungind uneori si cauzeze 0 21|23regresiune, din partea piinfilor, la nivelul exigenfei de recunoastere a consumului si de acceptate a sprijinului profesionistilor. Nu trebuie s se cedeze santajelor de tip emotional pe care le foloseste consumatorul pentru 4 reusi s4 impund voinja, Trebuie si fie limpede c& nu i se refuz sprijinul familiei ciel este cel care-I respinge, ca si conditiile necesare pentru a fi pusii din nou problema convieyuirii in familie, ardtdind mereu aspectele pozitive si avantajele pe care le-ar objine prin acesta, 31, Daci conviefuirea devine imposibili, cum trebuie reactionat? Uneori cénd situafia este limita si pozitia care trebuie abordata este extrema( ex. daca este continuata conviefuirea cu un copil care consuma), se va transmite consumatorului idea se accept situafia gi prin urmare este ingreunati luarea deciziilor de schimbare. Tratamentele in dependenta de droguri sunt procese Iungi, care implic’ eforturi, Este mult ‘mai comod pentru consumator si nu inifieze niciun tratament, Daca i se permite acest lucru, sau dacd el o petcepe in acest fel, sau orice alti altemativa si viaja lui va continua s& se desfigoare la fel ca inainte, i se ingreuneazi luarea deciziilor. 32, Dack parinfii sunt severi cu copilul, acesta ar putea si se schimbe? Ruptura convieluirii cu un copil dependent de droguri nu garanteazé atingerea scopul propus si presupune un risc, acela ca dependentul de droguri sa-si abandoneze ciminul si si urmeze un proces de deterioare si mai mare, Este important de ardtat cum poate si fie necesar si se ajunga la situafii foarte potrivnice pentru ca dependentul de droguri s& accepte acest proces de schimbare, ceea ce in limbaj popular se spune ,,s& ajungt la fund”. Sunt foarte freevente cazurile in care consumatonul se intoarce la sprijinul familiei, acesta este momentul fn care i se pun condifii pentru a i se acorda sprijin si in care sunt contactafi specialistii. Pe parcursul intregului proces, este recomandabil in orice moment asistenta specializata acordatt familiei, care prin consiliere si sprijin ajuti la Iuarea deciziilor gi in cazul consecin{elor ulterioare ale acestora, 33. Cand trebuie apelat la consilierea specializat? Cand cel afectat recunoaste c& a consumat droguri si este dispus si primeasc’ ajutor deoarece tratamentele impun conditia s existe un voluntariat din partea celui afectat care presupune implicarea consumatorului Prezentul Ghid a fost intocmit cu sprijinul C.P.E.C.A. Timis, SEFUL SERVICIULUI ANTIDROG Comisar sef de politic NEGRILOIU ADRIAN 22|23