‘VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE. SUPARAZITOLOGIE PENTRU ASISTENTI MEDICAL Copyright ©2012 Eur ALL ‘eseierea CP Wiboecl Nafomal a Rondel MOLDOVEANU, MONICA "Virwolpi, acternloge paraitolape petra sistent ‘medial Monica Moldvesnu~ Buco Eats ALL 2012 Biblog. ISBN 978-406 87-0482 soe Si¢onae “Toate dope ese Bat ALL Nic ate din ace cnn pte copies ‘pein ssh Etats ALL. rep dedi Tn sna pain exchastae eta Allah eserved. The danbtin oft baked Romania, ‘ilo te wren penton of ALL, yobs Copyright ©2012 by ALL. ir ALL: A Connie 208 see 5,204 080812 Basie ‘Ta 021 4022600 ax 021 40226 10 Deparment iri Te :021 422630; 021 4022633 (Coens comensidallr> worl Redistor: Rica Vases Teimoedacare: Melina onsen Covet ‘Simona Nicolne Designcopets: ——Aletandu Novae DR. MONICA MOLDOVEANU VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE $I PARAZITOLOGIE PENTRU ASISTENTI MEDICALICAPITOLULI VIRUSOLOGIE 1.4, Notiuni generale 1.1.1. Caracterole generale ale virusurlor Virus sua agen infer deal exter Se mic, vzi- ‘yi numai a microscpuleleetronic. Bolle pe care le determin ‘sunt Senumite goer vireze. ‘Virus sunt sic intacelular, lind esureleenergs- tice al ell ganda in vedere realizar cicului lor cpa ‘Virose sent insensbie la actnea abioncelor, ads, ‘Vfsirir este posi sub ajinea rai mulor factor: radial ionizante (UV, X), eur, pH-l ack (su 4) sau alclin (peste 9, detergent eee. 1.12. Morfologa i structura imensiunea virrsrilor ~ expinats in named (Lm = 10° m)~este eds (20~ 300 am), deaccea viualiarea este po- ‘sbi numa in micrseopia electronics Forma este die: basiona (vnsul moraeu tal), feed (vinnie ipa paagipale), de carts (visu abi).Din punt de vedere sructural, vrinul est lett dnr-an tmz de aid nucleic, ADN sau ARN yi dia inveliguri de natn protec capsid i neo, anvelops, (Genom viral es alestuit int sing tp de aid nace ‘are conjne informaja necesar repli vr, Capsida est un Tels eae proejaza genomul vr, aea- ‘uindimpreund cu acest moleocapsia,sructura de baz a vi onl Capsida rez in tmbinarea nor subunit! mame capeomere alituite din mai mite nui pipes dnvelopa este wx vel lpoprosic deriva dn sistema men ‘branar al cull infect, care protjeza virion, Virsuile formate doa din nucleocapsid se mete vrs! reanvelopate, iar cele care pezint sess inveliy peat demu tale do virus anlopete 1.1.3. Compocitiachimicd a virusurilor Genom viral exe lett int-un sng ip de aid mace, [ADN stu ARN, de ida nu paramo I eee Vis. -Acidul nucleic vil const suport infetivitit virus ‘lor. Proteinelevtale sunt responsable de sntigenciates vin sur, adic de posibiitatea dea produce un rspuns imam din parca pede parasite ‘Virusrle nu posed sibozomi (mecaismele de sinter po- ‘ec i mitocondi,aadar mau suse propri de serge cea ceexpic dependent vruurilor do clus gaz. 114, Cultvarea virusurilor Datos psrazismel obligatora inracobly vinrle mi ees pe medi aici, i ptf culivte doar pesabstraurvi: ~arimle de Iaorator ~ folsiee la este hath ati, pe deo prt datritt nor atemative mult mai bune(clsile ral, trl pring pena ret meals 9 de elu) arp de al parte atria principio tice ro- moval de organiza etre protec animale, cui ‘act major In scitateaconempocans ~ ou de gan errianat ~ fe esutembronar ptr cul- tivarea virus, acest metods de eulvare wind spi= bla pents fear mult fal vale; oule de guina ‘embrionate sant foare importante in prepaarea uot Vae- ‘in um sunt cele agp. cult de clue ~ aft inode in virasologie in al 1949 de cate Enders, Weller si Robbins, find cel mai utii- _zaisem vias gaan eretre virologic, 5. Multiplicarea virusuritor “Modu de organizare viral se reflect in dependent 6 de ‘notbolismal celulet pad. Replicata in celal gr se ro zea prin redrctionarea prceselor bechimice ale ceili In vedetea forma de componente necsare soir particule vin, ‘Ciclleplicaby viral euprindeo sere de eape: ~adsosba~atgarea veal de membrana call pass ~interalizarea~pitandeea vias cell ~ eapsidarea~separaren acid nuclei viel de tveisa- ri proteice; ~sintezn macromolecular sau fza de ener ii, are ‘xprinde la nd i: sintozaprdensloetimpur (pete ‘ne-enzms), itera ARN, replicate enor i, sie tera protenelorturdive (prlenesrvturale); ~eliteatea virionilorprogeni din sla gaa0 Merce Mele 1.16, Clasificarea virusurilor 5 Chasiicnrea taxonomic: = fala ~ ete desermath de suxul VIRIDAE (de exem- pls, fami Peoria, ae cueinde vires cum a 5 virusulhepate A,polovirwsrl); = subfania este desert esau! VIRINAE, do exe ly subtilis Lenivsingeewprine genpirosponsai de roduceeaunor asin degenerative ale SNC sins IV. Aceast sbfailie ace pare din fia Revoviie, ltr de Oncovirinae (vrai oncogene la psi musne, bovine st) Spurn (visu esponsabie dein {eof asim); etl ~ esto desemont de sufival VIRUS (de exemply, Herpesvirus, Rinoviu) 1, Clatifeares epidemiologic pare virus in fncie de modatates de ranamites 9 aesora tenner acid ~ visu espiaton(vrasuile ipa Je siparagrpal); — transite fsa oralt— poliovirus; eansmitereematogens~ vias hepaitl = ansntere pe cle sexual —viwsl HIV; = eansnitere matemo-fetal—citomegaloviusl. ‘ups ipa de acd nuceeeoatiut: = ibovirwsur ~ genom ARN (de exempl,vzwsl hopatite AHI), = dezoxiribovinsi — genom ADN (Ge exempta, vinsl hepatitet B, vrs herpes simple, virus yriso-205- ‘eran, 4. Dupd gazda paraitatt: ~ sirusutpstogene penta bactert—bactrotgis = irususipatogene pentru orgaisme vege: vise Plantlr (de exempla,vrusul mezicalui tutu; iruniope, cele prea pet ase med! 1 ~ viru patlogene pent nevertcbrate visu ine leer, rus patogene penta vertebrae (de exer, abovine. sone infest mani). 1.2, Virusul poliomictitet 121. Generalitigh Poliomieita este cauzat de infstiacuvinuslpoiomisite, tn doves de dimeasiuni mii, 25-30 mm, neanveopa, care spacine Familie Picoraviridae, Transmiterea se face pe eal respirator su digesta, pia nin: muda, obo, ps abiment emtaminat. Facto fvorizan i namin vrs su: ‘snot ald, ~eglomernti; - glen presi ~ nivel sez de ducati santas, Poliomisia esto boa infectoontagions car fetes hs primal end sistmol ners central, pat! determina ta uncle ‘va paralizi Mase ale membrotr Pertoada de incubaic este de 7-14 le, ar comasizitaten ‘stemaxnd spre stil acest’ periae, prin serie acai Fingiene, dar prin materi feae Mutiplcares viralé are loc Ia nivel port de inare, in ‘rofsringe sa itestinl subj. Disominaros se produce pe ‘ale hemalogen, ar virwsul se pote cantona gi repli la nv Jul nouronilor motor spino-bulbari,ducind la apis pacli- lr Aste, talon eine poate merge dela siptome epi Tori sau digestive nespecfice (fer, angi, esas, anovexi, rat, durer abdominal) pind la inbonvi grave (ence, neningoenceti,_iscl afer newoogice ete influent de var, sarin, ‘raumatisme, terapieimunosopresore. ‘Cea mai sever manifistare a bli este paraliin Acasa se ‘nae in decor prime spt, ov afetea uous am bol membre inferiawe sausuperione a muscular toaceli Afectarea muhiler spar pate duce a dee, nabs inst ‘ur respira arial, Din fice, pain ete o complica ‘ar infec vrs poiomieic: 11s 10 de ea. Resrocedarea paliilor si recaperarea pt dura del cteve uni la 1-2 an. Vndectea se poate fae comple sau cu sceele efnive: palit definitive, atrofe muscular, deforma ale colone stbaznul, ur coi manifest rin tegument subi rei, ple, arog dem, ‘sata limi visu ested 7-10 allen serie mza- Je 1421 dozile pant la 5-6 lun in materi eel 1.22. Diagnostic de borator Laimemarea uni pacent ex suspcinne de polio, sin. ict ecoltaro de exsudt faingan, singe, mater eae, hid cxflorahidian, Tanspartreapeobsor biologie spre aboater ‘webu se fet api, entsicaesvrwullese posit prin izlareaaessua peal turd xl, prn evideneeageooruli vil pin eats de am plilcare genic up evesrarstire (RT PCR) sa serologic 1.23. Profilaxle {aul 1988, Oganizaia Mondial s Sansa (OMS) a dels ratiearea global parlizl intfanle, rogram la ea a ade ‘at gi Romi. Ca ware a efotrilor mk muller anganiai ‘ntemasonale,umse cause depoiomisiraporata sez ea 350 000 ama putin de 2 000 ns 2005 (C. Cemete rope, acto paretalol penesoiom meth 13 Penta profilai pliomieie sunt disponibile dou tipi de ~ Sabin yc vn vit em, mins pe ale oe = Salk~vaecncu vrs omort cu administare parental {in jra nas, vaccinareeantplionicitet fae pate din Programul national de vaccindi obligato, Principle inped- ‘mente in caleaeradiziipliomielite sun existenfaunor grup e coil aevacina, caltaca pei potable, gins comnts precar, educa sania deta. 13. Virusurile gripale 13.1. Generalitih ‘Vins gripal exe un bovis de form fered diaetru 480-120, membres Onomysovine [Lasuprafia vil ea dou sca anigerice soci: ~hemglainina~ care confer capaciate de aagare la oe lula gard; ~ newraminiaca ~ cate sigurspsuunderea vision i ce Tula gazds, da gi eliberarea paticlelor vale dn clas dup mulilcars, Modi prods in sirsctura hematin i newram- ize determin iferitle apni ale uaa tip de virus. Aste, xt 16 subtpar do hemagluinint (HI-H16) 99 subpar de nouraminidaza (NI-NO)Acuas vrai antigenic este nia 4a virile rial AB,