Spitalele manastirilor si

asezarile medico-sociale
in Evul Mediu
Afra Cristina Andreea
Spitalele manastirilor in Evul Mediu

 Deși instituțiile care oferă o formă de tratament medical au existat în Grecia

veche și în Roma, niciuna dintre aceste culturi nu a organizat îngrijire
comunitară pentru bolnavi, săraci și nevoiași. O schimbare radicală a avut loc
în Antichitatea târzie, odată cu creșterea creștinismului, care a îmbrățișat
caritatea ca una dintre doctrinele sale de bază. Primele spitale au fost
înființate când creștinismul a devenit religia de stat a Imperiului Roman.
 La sfârșitul Evului Mediu timpuriu, călugării benedictini au reînviat instituția
spitalului. Spitalele au înflorit în cruciade, cu creșterea comenzilor
specializate pentru acest serviciu.
Spitalele din Evul Mediu

 In timp ce spitalele moderne ofera ingrijiri medicale, multe spitale medievale

au fost infintate pentru cei saraci. Ele ofereau o locuinta pentru cei cu
dizabilitati sau prea batrani pentru a munci-oameni care altfel ar fi fost
nevoiti sa cerseasca pe strazi daca familile lor nu puteau sa aiba grija de ele.
Alte spitale erau pensiuni pentru pelerini si alti calatori, sau locuri de izolare
a persoanelor care sufereau de lepra.
 Principala sursa de caritate era biserica. Acestea aveau case de oaspeti
pentru calatori si infirmierii pentru cei bolnavi. Majoritatea spitalelor
medievale erau conduse de o comunitate relogioasa, liderul fiind reprezentat
de un staret sau maestru.
Spitalele manastirilor din Evul Mediu

 Principalele elemente erau

reprezentate de o capela si
o infirmierie. Primele
infirmierii erau sali
deschise-ca o sala de spital-
cu paturi de-o parte si de
alta.
 Spitalele ingrijeau atat
corpul, cat si sufletul.
Atunci cand suferinta este
constanta si moartea este
aproape, credinta poate fi
un confort puternic.
Spitalele manastirilor din Evul Mediu

 Primul spital spaniol, fondat de episcopul catolic Visigoth Masona în 580 de la

Mérida, a fost un xenodochium proiectat ca un han pentru călători (mai ales
pelerini la altarul Eulalia din Mérida), precum și un spital pentru cetățeni și
fermierii locali. Dotarea spitalului era formată din ferme pentru a-și hrăni
pacienții și oaspeții. Din contul dat de diaconul Pavel aflăm că acest spital era
dotat cu medici și asistente medicale, a căror misiune include îngrijirea
bolnavilor oriunde s-ar fi aflat, "sclav sau liber, creștin sau evreu".
 În timpul sfârșitului secolelor al VIII-lea și începutul secolului al IX-lea,
împăratul Charlemagne a decretat că spitalele care au fost bine conduse
înainte de timpul său și care au căzut în decădere ar trebui restaurate în
conformitate cu nevoile timpului. El a mai ordonat ca un spital să fie atașat la
fiecare catedrală și mănăstire.
Spitalele manastirilor din Evul Mediu

 În timpul secolului al X-lea, mănăstirile au devenit un factor dominant în

activitatea spitalului. Renumita mănăstire benedictină din Cluny, fondată în
910, a dat exemplul care a fost imitat pe scară largă în Franța și Germania. În
afară de afinitatea sa pentru religie, fiecare mănăstire avea un spital în care
erau îngrijiți bolnavii.
 Printre mănăstirile notabile în acest sens au fost cele ale Benedictinilor de la
Corbie din Picardy, Hirschau, Braunweiler, Deutz, Ilsenburg, Liesborn, Pram și
Fulda; cele ale cistercienilor din Arnsberg, Baumgarten, Eberbach,
Himmenrode, Herrnalb, Volkenrode și Walkenried.
Spitalele
manastirilor din
Evul Mediu
 Hotel-Dieu de Paris-cca.
1500
 Pacientii care erau intr-o
stare relativ
buna(dreapta) erau tinuti
separat de cei in stare
foarte grava(stanga).
Bibliografie

 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2359880/
 http://www.encyclopedia.com/science/encyclopedias-almanacs-transcripts-
and-maps/hospital-medieval-and-renaissance-history
 https://en.wikipedia.org/wiki/History_of_hospitals
 Va
multumesc
pentru
atentie!