CURS 2: BOLI CONGENITALE

TULBURARI DE RITM
TULBURARI DE CONDUCERE
CARDIOPATII ISCHEMICE

Dr. Gabriela Turcu

 Bolile congenitale ale inimii
 Cardiopatiile congenitale sunt afectiuni datorate unor malformatii
cardiovasculare produse in viata intrauterina

 Etiologie
 ereditatea
 infectiile (rubeola, toxoplasma etc.)
 unele medicamente (citostatice, imunosupresive)
 defecte amniotice etc.

 Clasificare - in functie de prezenta cianozei:

 cianogene
 necianogene
 Cardiopatii congenitale cianogene
Tetralogia Fallot
 Tetralogia Fallot se caracterizeaza prin asocierea
 DSV (defect septal ventricular)
 dextropozitia aortei
 stenoza de artera pulmonara (SP)
 hipertofie de ventricul drept (HVD)

 Simptomatologie
 dispnee de efort
 “crize hipoxice”, manifestate prin accentuarea cianozei
 tahipnee, sincopa si chiar convulsii , declansate de efort, plans sau
supt, la copiii in primii 2-4 ani de viata
Tetralogia Fallot
 Cardiopatii congenitale cianogene
Tetralogia Fallot
 Obiectiv
 cianoza inca de la nastere, de intensitate variata
 intarziere in crestere
 bombarea regiunii sternale inferioare
 suflu sistolic parasternal stang

 Tratamentul - chirurgical
 Cardiopatii congenitale necianogene

Se caracterizeaza printr-o comunicare intre inima

stanga si inima dreapta sau intre circulatia sistemica si
cea pulmonara → suntul este orientat de la stanga la
dreapta → absenta cianozei
 Cardiopatii congenitale necianogene
Defectul septal ventricular
 DSV = lipsa unei portiuni a septului interventricular →
comunicarea directa intre cei doi ventriculi → directia suntului
fiind S – D (datorita diferentei de presiune)
 Cardiopatii congenitale necianogene
Defectul septal atrial
 DSA = existenta unui orificiu in septul interatrial, cu sunt S – D
initial.
 Aritmii cardiace

 Tulburari de ritm cardiac

 Tulburari de conducere atrio-ventriculara

 Tulburari de ritm cardiac
Bradicardia sinusala
 Ritmul cardiac →nodulul sinusal → intre 40-60/min
 Cauze
 sportivi, cei care desfasoara o munca fizica grea, in somn, distonie
neurovegetativa
 hipotiroidie, hipertensiune intracraniana, icter mecanic, infarct
miocardic, tulburari electrolitice
(hiperkaliemie), unele medicamente
– digitala, betablocante

 Clinic: ritm rar, regulat,

care se accelereaza la efort
 Tulburari de ritm cardiac
Tahicardia sinusala
 = accelerarea ritmului cardiac peste valorile normale (intre 100-180, la
copii – peste 200/min); ritm cardiac regulat
 Cauze
 anxietate, efort fizic, distonii neurovegetative, dupa cafea, ceai, alcool si
tutun
 hipertiroidie, boli febrile, insuficienta cardiaca, stari de soc, miocardite,
endocardite, pericardite, anemii, medicamente

 Tratamentul
- beta-blocanti
cu actiune
prelungita
 Tulburari de ritm cardiac
Extrasistolele
 Extrasistola = o contractie a inimii determinata de un impuls, care
are punct de plecare diferit de nodulul sinusal → sistola cardiaca
apare intotdeauna mai devreme decat ar trebui sa apara
urmatoarea sistola normala a cordului.
 a) supraventriculare – cand focarul ectopic este situat deasupra
sau in interiorul septului atrio-ventricular
 b) ventriculare – cand focarul ectopic este situat la nivel
ventricular.
 Cauze : consum de cafea, alcool, fumat, surmenaj, emotii, postprandial,
miocardite, cardiopatie ischemica, infarct, cardita reumatismala,
cardiopatie hipertensiva, administrare de droguri, hipertiroidism, tulburari
electrolitice (hipercalcemie, hiperpotasemie).
 Extrasistole atriale

Extrasistole ventriculare
 Tulburari de ritm cardiac
Fibrilatia atriala
 FA este o aritmie in care activarea atriala este desincronizata, sub
forma unor unde foarte frecvente (peste 400-500/min), neregulate
si superficiale → dispare sistola atriala → scade umplerea
ventriculara → scade debitul cardiac → conditii favorabile formarii
de trombi auriculari.
 Cauze - valvulopatii (mai frecvent SM), cardiopatie ischemica,
hipertiroidism, cardiopatie hipertensiva, embolii pulmonare, boli
infectioase, etc.
 Simptome
 FA paroxistica, cu frecventa ventriculara crescuta → palpitatii, dispnee,
anxietate
 FA cronica, cu frecventa ventriculara normala → bine tolerata
Tulburari de ritm cardiac
Fibrilatia atriala
 Tulburari de ritm cardiac
Fibrilatia atriala

 Clinic video
 aritmie completa
 deficit de puls (frecventa batailor la inima mai mare
decat pulsul radial), cu puls neregulat si amplitudine
inegala

 Tratament
 electroconversie - in urgenta (FA paroxistica)
 medicamentos
 Tulburari de ritm cardiac
Fibrilatia ventriculara
 cea mai severa tulburare de ritm
 cauza cea mai frecventa a mortii subite cardiace

 ventriculii → incapabili sa realizeze sistola ventriculara:

incetarea functiei de pompa cardiaca, prabusirea debitului
cardiac si a TA

 Cauze: cardiopatie ischemica, traumatisme toracice,

electrocutare, interventii chirurgicale pe cord, substante
anestezice, etc.
 video
Fibrilatia
ventriculara
 Tulburari de ritm cardiac
Fibrilatia ventriculara
 Simptome
video
 pierderea constientei
 midriaza, convulsii Video 3
 TA prabusita, disparitia pulsului si a zgomotelor cardiace
 peste 4 minute, suferinta cerebrala devine ireversibila

 Tratament Video 2
 in urgenta → soc electric extern
 droguri antiaritmice: chinidina, procainamida, flecainida,
propafenona.
 Tulburari de conducere cardiaca
(Blocuri)
 Tulburarile de conducere = diminuarea vitezei de transmitere a
stimulului, transmiterea intermitenta sau blocarea completa a
transmiterii intr-un anumit teritoriu cardiac

 Reprezinta consecinta blocarii partiale sau complete a excitatiei la

nivelul uneia sau mai multor ramuri sau fascicule ale sistemului de
conducere

 Clasificare
 Tulburari de conducere atrio-ventriculare (blocuri a – v)
 Tulburari de conducere intraventriculare (blocuri intraventriculare
sau blocuri de ramura)
 Tulburari de conducere cardiaca
(Blocuri)

 Blocurile atrio-ventriculare, dupa intensitatea deprimarii

conducerii stimulului:
 bloc de gradul I (bloc a-v simplu)
 bloc de gradul II (partial)
 bloc de gradul III (complet)

 Simptomatologia → functie de severitatea bradicardiei → simple

ameteli pana la pierderea constientei

 Tratamentul – medicamentos (antiaritmice) sau chirurgical, ce

presupune implatarea de pace-maker cardiac
 Tulburari de conducere cardiaca
(Blocuri)

 Blocurile de ramura (intraventriculare) - blocarea se

realizeaza la nivelul unor ramuri sau fascicule ale sistemului de
conducere intraventricular

 Cele mai cunoscute sunt

 blocul de ramura drept
 blocul de ramura stang

 Diagnosticul se pune electrocardiografic

 Bolile arterelor coronare
Ateroscleroza
 Ateroscleroza = depunerea de lipide in peretele arterial

 Factori de risc
 hipertensiunea arteriala
video
 fumatul
 dislipidemia
 Patogenie: factori de risc → afectare endoteliala → cresterea
permeabilitatii vasculare → acumulare de lipide in endoteliul vascular →
constituirea placii de aterom → stenoza lumenului → instalarea anginei
stabile
 Evolutia rapida → fractura placii de aterom si tromboza → angina
pectorala instabila, infarct miocardic sau moarte subita
Placi de ateroscleroza
 Bolile arterelor coronare
Cardiopatia ischemica
 Cardiopartia ischemica = afectiunea cardiaca acuta sau cronica ce rezulta din
reducerea sau intreruperea aportului sanguin la miocard, in asociere cu
procese patologice in sistemul coronarian

 Factori de risc
 potential reversibili - fumat, hipertensiune arteriala, hiperlipidemie,
hipercolesterolemie si hipertrigliceridemie, obezitatea, inactivitatea fizica
si dieta hipercalorica bogata in grasimi si alcool

 ireversibili - incarcarea ereditara legata de predispozitia genetica la

hipertensiune arteriala, hipercolesterolemie si diabet zaharat; varsta
inaintata, sexul masculin (dupa menopauza femeile isi egaleaza riscul cu
barbatii).
 Bolile arterelor coronare
Cardiopatia ischemica
Clasificare
 forma nedureroasa
 cardiopatia ischemica asimptomatica
 moarte subita coronariana
 tulburari de ritm si de conducere

 forma dureroasa
 angina pectorala de efort
 angina pectorala instabila
 infarctul de miocard
 Bolile arterelor coronare
Angina pectorala
 I. A.P. stabila
 tipica (de efort)
 atipica
 II. A.P. Instabila

 A.P. tipica, de efort = crize repetate dureroase de tip anginos, aparute la

efort sau in alte conditii de suprasolicitare a cordului
 A.P.: reducerea debitului (fluxului) coronarian → scade aportul de O₂ (adica
de sange) → “insuficienta coronariana” = dezechilibru intre necesitatea in
O₂ si aportul de O₂ (intre cerere si oferta)→ perturbarea metabolismului
cardiac (devine anaerob) → producerea locala de metaboliti “patologici” si
acumularea de acid lactic = stimulul chimic al durerii anginoase
Bolile arterelor coronare
Angina pectorala
 Bolile arterelor coronare
Angina pectorala
Caracteristicile durerii anginoase
 Sediul
 tipic - retrosternal, in jumatatea inferioara a sternului si putin la stanga, sau
precordial, pe o suprafata mare, indicata de bolnav cu intreaga palma
 atipic in epigastrul superior, axila stanga, manubriul sternal
 Iradierea - umarul stang, marginea cubitala a bratului, antebratului, palmei si
ultimelor doua degete de la mana stanga, omoplati, regiunea
interscapulovertebrala, epigastru, mandibula, ureche
 Intensitatea si calitatea (tipul)
 intensitatea - slaba sau moderata (rareori foarte mare)
 caracter constrictiv (“gheara”, “menghina”, “greutate”)
 se insoteste de anxietate, spaima, neliniste sau chiar de senzatia de moarte
iminenta
 Bolile arterelor coronare
Angina pectorala
 Durata - scurta, obisnuit 2-5 minute (rar pana la 10-15 min); dupa instalarea
relativ brusca, se mentine in platou cu aceeasi intensitate
 Frecventa acceselor - variabila: unul sau mai multe pe zi, unul la cateva zile,
saptamani sau chiar luni.
 Factorii de declansare
 efortul fizic (mersul, urcatul scarilor), digestiv (mese copioase), de defecare,
mictiune si cel sexual
 emotiile
 frigul, vantul, umezeala si caldura excesiva
 fumatul
 tahicardia (de orice natura)
 cresterile bruste ale TA
 hipoglicemia
Video
 Bolile arterelor coronare
Angina pectorala
 Conditiile de disparitie
 repausul fizic – aparitia durerii determina instinctiv bolnavul sa se
opreasca din mers sau lucru (“spectator de vitrina”) # durerea cedeaza
 nitroglicerina – o tableta luata sublingual suprima durerea aproape
instantaneu (30-90 sec); efectul acesteia este atat de caracteristic incat,
daca durerea nu cedeaza prompt dupa administratrea ei, trebuie pus la
indoiala diagnosticul de A.P.

 Caracterele negative ale durerii

 nu este pulsatila sau oscilanta
 nu este influentata de miscarile respiratorii
 nu se accentueaza la palpare (presiunea) regiuniii dureroase
 nu se insoteste de palpitatii.
Pozitia “spectatorului
de vitrina”
 Bolile arterelor coronare
Angina pectorala
Clinic
 Obiectiv cordul este, cel mai adesea normal, atat in timpul crizei cat si inafara
ei: “ inima asista impasibila la criza”.
 Ecg - in repaus, in afara crizei, este normala la jumatate din bolnavi; in timpul
crizei apar modificari la aprox 3/4 din pacienti

Tratament
 Criza de angina pectorala
 sublingual nitroglicerina 0,5 mg sau isosorbid dinitratului; doza se poate
repeta inca de 3-5 ori la fiecare 5 minute
 intre crize - nitriti retard (Nitromint), blocanti de canale de calciu
(Nifedipin), agenti beta blocanti (atenolol, metoprolol), si chiar interventii
de revascularizare miocardica.
 Bolile arterelor coronare
Infarctul de miocard
 I.M. = expresia necrozei (moarte celulara) acute, de origine ischemica, a
unei portiuni din miocard
 Cauza = obstructia brusca a unei artere (sau ramuri ) coronare, cu oprirea
fluxului sanguin in teritoriul miocardic respectiv (ateroscleroza
coronariana constituie aproape unicul substrat anatomopatologic al I.M.)
 Factori de risc
 ereditatea
 hiperlipoproteinemia
 HTA video
 obezitatea
 fumatul
 mai frecvent la barbati, intre 50-60 de ani.
Infarct de miocard

video
 Bolile arterelor coronare
Infarctul de miocard
Clinic
Durerea de tip anginos
 Intensitatea = foarte mare (“lovitura de pumnal”, “sfasiere” – una din cele mai
mari dureri din patologia clinica)

 Durata durerii - minute, ore si chiar 1-2 zile; in general, depaseste 30 minute,
reprezentand principalul caracter diferential cu A.P.

 Conditii de aparitie - obisnuit, in repaus (spre deosebire de A.P.), in timpul

somnului si, mai rar, la efort sau in alte conditii de suprasolicitare a inimii
(emotii, masa copioasa)

 Conditii de disparitie - durerea nu cedeaza la nitroglicerina si nici la repaus;

obisnuit, cedeaza la opiacee (morfina, mialgin)
 Bolile arterelor coronare
Infarctul de miocard
 Simptome asociate
 simptome digestive: greturi, varsaturi, meteorism abdominal
 simptome si semne de soc, cu intensitate variata de la un caz la
altul: transpiratii reci, ameteli, paloare, tahicardie, scaderea TA,
agitatie psihomotorie (bolnavii se plimba agitati, spre deosebire
de cei cu angina pectorala, care raman nemiscati)
 febra moderata sau stare subfebrila

Examenul cordului
 tahicardie, asurzirea zgomotelor cardiace, diverse tulburari de
ritm, suflu sistolic la varf.
 Bolile arterelor coronare
Infarctul de miocard
Investigatii paraclinice
 cresterea titrului seric al enzimelor TGO, LDH
(lactatdehidrogenaza) si CPK (creatinfosfokinaza)
 VSH accelerata dupa 24 de ore
 leucocitoza cu neutrofilie
 cresterea fibrinogenului plasmatic
 cresterea concentratiei serice a proteinei C reactive

 Ecg: diagnosticul se pune pe existenta necrozei (unda Q

patologica), existenta leziunii (modificarea segmentului ST) si a
ischemiei (unde T negative).
video
 Bolile arterelor coronare
Infarctul de miocard
Complicatii
 Precoce (primele ore sau zile de la debut)
 socul cardiogen
 ruptura inimii
 insuficienat cardiaca stanga acuta
 tulburari de ritm sau de conducere, ce pot determina moartea subita

 Tardive (cateva zile sau saptamani de la debut)

 anevrismul cardiac
 tulburari de ritm persistente
 sindromul umar-brat (periartrita umarului stang)
 Bolile arterelor coronare
Infarctul de miocard

Tratament

 Actiuni medicale primare

 monitorizarea electrocardiogramei - conectarea imediata a
pacientului la defibrilatorul portabil, deoarece poate
surveni oricand fibrilatia ventriculara
 instalarea unei linii de perfuzie venoasa, “de asteptare” –
pentru administrarea fluidelor si a drogurilor de suport vital
 transportul rapid catre spital cu o salvare echipata pentru
resuscitare cardiorespiratorie
Tratamentul
primar in
infarctul de
miocard
 Bolile arterelor coronare
Infarctul de miocard
Tratament
 Actiuni medicale secundare
 calmarea durerii si a anxietatii – cu morfina administrata lent
intravenos si betablocante adrenergice (atenolol, metoprolol)
 oxigenoterapia – se administreaza oxigen 100% pe masca, 2-4 l/min
 administrarea de nitroglicerina – pentru reducerea ischemiei
miocardice
 terapia trombolitica se poate face si prespital si in spital
 masuri terapeutice generale - repaus la pat, dieta (initial doar
lichide, apoi dieta hipocalorica), prevenirea constipatiei, sedarea si
reconfortarea
 Bolile arterelor coronare
Angina instabila
 Angina pectorala instabila = sindrom intermediar, evidentiaza
caracterul diferential fata de A.P. stabila (de efort) si nu subintelege
evolutia obligatorie spre infarct, indicand ca “ situatia este
schimbatoare (instabila), iar soarta necunoascuta”: unii trec in
angina pectorala stabila, altii fac infarct de miocard, iar altii devin
asimptomatici

 Simptome
 durerea toracica, cu sediul, iradierea si caracterul similare celor
din A.P. stabila
 se deosebeste prin durata, intensitatea, frecventa si conditiile de
aparitie sau disparitie
 Bolile arterelor coronare
Angina instabila
 Criterii de diagnostic
 aparitia recenta (zile -2 saptamani), pentru prima data, la o
persoana asimptomatica, a unei A.P. (angina “de novo”), in
repaus sau la efort;
 schimbarea caracteristicilor durerii anginoase la bolnavi cu
A.P. stabila, prin cresterea frecventei, intensitatii si durateii
crizelor (angina “progresiva” sau “crescendo”)

 Examenul obiectiv al corduluieste obisnuit negativ