INTRODUCERE IN

MICROBIOLOGIE
 Medicina - obiective
 diagnosticul
 tratamentul
 prevenirea bolilor umane =>
 cunoaşterea etiologiei (cauza)
şi
 patogeniei (mecanismul de producere)
 MICROBIOLOGIA
 studiul microorganismelor
 Microorganisme
 invizibile cu ochiul liber
 Lumea microorganismelor: diversă
 organisme celulare:
– monocelulare: protozoare, fungi şi bacterii
– pluricelulare: helminţi
 STRUCTURI acelulare: virusurile, viroizi, prioni,
 PARTICULARITĂŢILE
MICROORGANISMELOR
 1.ubiquitare
 2.agenţi etiologici
 bolile infecţioase: nu se transmit de la o persoană
la alta (ex. panaritiu, furuncul).
 bolile infecto - contagioase: se transmit de la o
persoană la alta.
 3.lume model în cercetări fundamentale
 PARTICULARITĂŢILE
MICROORGANISMELOR
 4.model simplu de diferenţiere
celulară.
 sporulare  germinare
 PARTICULARITĂŢILE
MICROORGANISMELOR
 5.celule ancestrale
 PARTICULARITĂŢILE
MICROORGANISMELOR
 6.armă biologică
 PARTICULARITĂŢILE
MICROORGANISMELOR
 PARTICULARITĂŢILE
MICROORGANISMELOR
 7.competitoare al omului pentru
supremaţie biologica
 variola eradicata 1977-1978;

 HIV: 1981-1982
“Microorganisme=Microbi = Germeni“

 BACTERII
 VIRUSURI
 FUNGI
 PARAZITI
TOTAL DIFERITI INTRE EI !!
STRUCTURA
DIAGNOSTIC
TRATAMENT
 Incadrare
 Regn protista: alge, protozoare
 Regn Myceta: fungi
 Regn Prokariota (Monera): bacterii
 Archaebacerii
 Cianobacterii
 Eubacterii = bacteriile adevarate
 Bacteriile = prokariote

 celula prokariota ≠ celula eukariota

– Structura (morfologie)
– Functie
 Metabolism
 Multiplicare
 Virusurile
– NU sunt celule
– sunt structuri acelulare
Bacteriile = prokariote
Corpul uman/animal = eukariote
 DIFERENŢIERE ÎNTRE CELULE DE TIP
EUKARIOT ŞI PROKARIOT

Nucleu

 nucleu adevărat:  echivalent nuclear,

 nucleoli,
nucleoid
 membrana nucleară.
 nu prezintă
 nucleoli,
 mb. nucleară
 Materialul genetic =genom.

Eukariote Prokariote
 ADN  Material genetic
– cz, cromozomial
– mitocondrial, extracrozomial.
– cloroplastelor  Cz = moleculă dublu
 elemente transpozabile catenară de ADN circulară
(mobile) => un singur cromozom.
 uneori plasmide.  Extra-cz
 plasmide
 Cz = perechi  bacteriofagi
 Cz = ADN + histone  informaţie genetică
neesenţială pentru
supravieţuirea şi
multiplicarea bacteriilor,
ORGANIZAREA CITOPLASMEI
 compartimentată.  Necompartimentată,
 organite => (mezozomi).
– ribozomi 80 S,  Ribozomi 70 S
 su 60 S  50 S (Large)
 Su 40 S  30 S (Small).
MEMBRANA CITOPLASMATICĂ
 complexa  nu există steroli,
 excepţie
 Mycoplasma
 ÎNVELIŞURILE CELULARE
 lipsesc învelişurile  perete celular,
celulare – responsabil de
 Există la menţinerea formei
 levuri  rigiditate,
 plante,  are peptidiglican
 sunt bogate în celuloză.
(mureină).
 MULTIPLICARE
 sexualitate.  divizarea asexuală
 primeşte o dublă  Amitotică
informaţie genetică de  sciziparitale sau
la parentali fiziune binară.
 care se reasociază în  Informatia =
meioză. Haploidä.
MORFOLOGIE BACTERIANĂ
 Microscopia optică
 evidenţierea formei,
 Dimensiunilor
– 900-1000 X.
– 0,2 - 2m 2-20 mm
 Microscopia electronică
 Evidentierea structurii
bacteriilor.
 Morfologia => preparate
microscopice:
 preparat nativ,
 frotiu efectuate
din:
– produse patologice
– cultură bacteriană pură.
 Frotiul - preparat microscopic
colorat,
Informaţii:
 forma
 dimensiunile
 dispoziţia bacteriilor,
 afinitatea tinctorialä,
 prezenţa structurilor facultative,
 numar (prod.patol.)
 Frotiul - preparat microscopic
colorat,

Forme fundamentale
 sferă - coci (1)
 Cilindru, bastonas - bacili (3-7);
 cilindru helicoidal – forma spiralată
 COCI
Dispoziţia rezultä în urma diviziunii
 diplo: diplococi
 Pneumococi:
– coci Gram pozitivi,
– ovoizi cu aspect de flacăre de lumînare (diviziune pe verticală),
 Neisserii:
– coci Gram negativi
– cu aspect reniform, concav –convex (diviziune pe orizontală),
 tetrade: Micrococi: 4 coci reuniţi
 octade: Sarcina: 8 coci.
 lanţuri: Streptococi.
 grămezi: Stafilococi
 BACILI
Capete bacililor pot fi:
 rotunjite la Enterobacterii
– b.coli şi alţi bacili Gram negativi
 ascuţite la Fusobacterium
– bacili Gram negativi
 drepte
– bacilii din genul Bacillus (bacili Gram pozitivi)

Grosimea cilindrului poate fi diferită: deformaţi prin endospori, incluzii

 Endosporii nu se colorează în coloraţia Gram = zone necolorate, albe,
sferice,
– endospori cu diam. < decât diam. f. vegetative, Bacillus (bacili Gram
pozitivi)
– endospori cu diam. > decât diam.f.vegetative, Clostridium, Gram
pozitivi.
 terminal, Clostridium tetani
 subterminal-rachetă de tenis: Clostridium botulinicum
 central-bărcuţă sau de fus: Clostridium septicum, sporogenes
 BACILI
Dispoziţia în frotiu:
 bacili izolaţi:
– Enterobacterii: bacil colii (bacili Gram negativi)
 diplobacili:
– Bacilul cărbunos în frotiurile efectuate din produs patologic
 streptobacili:
– Bacillus (bacili Gram pozitivi): Bacil subtilis, bacil cereus, bacil cărbunos
(în frotiurile din cultură pură).
 bacili uniţi la capete:
– Mycobacterium tuberculosis – aspect de majuscule (X, Y, W)
– Corynebacterium diphteriae – aspect de litere chinezeşti (bacili
încurbaţi, deformaţi la capete Gram pozitivi).
 bacili dispuşi în palisade:
– Bacili pseudodifterici (bacili Gram pozitivi)
 COCOBACILI
 bacili scurţi, subţiri,
 1,5 - 2 lungime
 0,6 - 0,8 lăţime
 Gram negativi.
 Ex:
– Haemophyllus,
– Brucella,
– Bordetella
 FORME SPIRALATE

BACILI ÎNCURBAŢI: număr mic de ture de spiră

 Vibrion holeric
– bacil încurbat mobil,
– aspect de virgulă,
– Gram negativ
 Campylobacter
– 2 bacili încurbaţi uniţi la capete, aspect de literă S
 Helicobacter
– mai mulţi bacili încurbaţi uniţi la capete (2-5)
– produc gastrite, ulcer duodenal
 FORME SPIRALATE
 Spirochete: bacterii spiralate
 lungi 5 - 10,
 Subţiri 0,2 - 0,3 ,
 mobile prin aparat locomotor;
– Ex. Treponema pallidum, Leptospira,
Borrellia

 Spirili: bacterii spiralate rigide, neimplicate în

patologia umană;
 Forma: menţinută datorita peretelui celular.
 Bacterii fără perete celular : Mycoplasma
 culturi vechi 48-72 ore = pleomorfismul
bacterian
 Bacterii necolorabile prin coloratia Gram
=>
– Bacterii spiralate
 Treponema pallidum, Leptospira, Borrellia
 Necesita coloraţii speciale: Fontana, Burri, Giemsa
– genul Mycobacteria
 coloraţia Ziehl – Neelsen
– Bacterii intracelulare:
 Rickettsia, Chlamydia
 coloraţia Giemsa, Machiavello, Giemenez
 Treponema pallidum –
Burri Fontana
 genul Mycobacteria
coloraţia Ziehl – Neelsen
 Chlamydii, Rickettii
 Giemsa, Gimenez

 Macchiavello
 Taxonomie
clasificare, nomenclatura, identificare
 Clasificare
– Diviziuni bacteriene = unitati taxonomice
– phyllum - clase - ordine - familii – genuri/triburi – specii
 Specia = unitatea de baza a clasificarii
– ~ Reflecta proprietate
– Var
– Tip (biotip, serotip)
 Nomenclatura: latinizata (reguli internationale)
– proprietati
– Ex. Mycobacterium tuberculosis
 ordinele – ales
 familiile - aceae
 Triburi/genuri – eae
 Identificare – importanta practica a clasificarii
 IDENTIFICAREA

 Deosebeste
– Microorganismele “bune”
– “Rele” = patogene
 Proprietati specifice
 Morfologice
 De cultura
 izolare si identificare
 agent cauzator = etiologic al unei imbolnaviri
 CLASIFICAREA BACTERIILOR
 Clasificarea Linné – nu după înrudirea
naturală ci după unele proprietăţi
fenotipice:
 structura peretelui celular,
 afinitatea morfotinctorială,
 proprietăţi metabolice,
 rezistenţa la diverse condiţii de mediu
 Bergey’s Manual of Systematic
Bacteriology
 International Commission of Bacterial Systematic 1980
 Adansoniana – numerica
 Prezenta/absenta: pigmenti, enzime
 Complicata
 statistica
 Filogenetica – 1980
– Tehnici moleculare si genetice
 hybridizarea acizilor nucleici
 Analiza secventelor ARN-ului ribozomal (rRNA)
– inrudirea evolutiva
 Peretele celular => 4 divizii
editia 9-a
 I. Gracillicutes – Bacterii Gram negative
– Grup 1: Spirochete:
 Treponema, Borrelia, Leptospira
– Grup 2: Aerobe/micro-aerofile, mobile, helicoidale
 Campylobacter, Helicobacter
– Grup 3:
 Bacterii incurbate, imobile sau rar mobile
– Group 4: Aerobe/ micro-aerofile, bacili si coci:
 Bordetella
 Brucella, Francisella
 Legionella, Moraxella
 Neisseria, Pseudomonas
 Bacteroides
I. Gracillicutes – Bacterii Gram negative
 Grup 5: bacili facultativ anaerobi
– Escherichia, Klebsiella
– Proteus, Providencia
– Salmonella, Shigella
– Yersinia, Vibrio
– Haemophilus, Pasteurella
 Grup 6: bacili incurbati sau helicoidali, anaerobi
– Fusobacterium
 Group 7: bacterii reducatoare de sulf
 Group 8: coci anaerobi
 Group 9: Rickettsiae and Chlamydiae:
– Rickettsia
– Chlamydia
– Coxiella
 Grup 10-16 - fara importanta medicala
II. Firmicutes: bacterii Gram pozitive
 Grup 17:
– Enterococcus
– Peptostreptococcus
– Staphylococcus
– Streptococcus
 Grup 18: bacili formatori de endospori:
– Bacillus
– Clostridium
 Grup 19: bacili nesporulati
– Listeria
– ClasaThallobacteria
 Grup 20: bacili neregulati, nesporulati :
– Actinomyces
– Corynebacterium
 Grup 21: Mycobacteria: Mycobacterium
 Grup 22-29: Actinomycete:
– Nocardia, Streptomyces, Rhodococcus
 III. Tenericutes
Bacterii fara perete celular
 Group 30:
– Mycoplasma, Ureaplasma

 IV. Mendosicutes:
– Archaebacteria
 GRUPE DE
HAZARD

 RISC INFECŢIOS: 4 grupe

 gradul de pericol la locul de muncă.
 Criterii
 patogenitatea pentru om
 risc pentru personalul de laborator
 transmisie în colectivităţi
 exista
– profilaxie
– tratament corespunzător
 I. Microorganisme care nu par a determina boli
umane
 II. Microorganisme care:
 pot cauza boli umane
 prezintä risc pentru personalul de laborator
 nu par a se răspândi în colectivitate
 există măsuri de profilaxie, tratament

 Bacterii: Bacillus cereus, Bordetella pertussis, Campylobacter,

Clostridium botulinicum şi alte clostridii, Bacil difteric, Enterobacter,
Eschericia coli, Stafilococ aureus, Streptococ, Treponema pallidum,
Klebsiella, Mycobacterii netuberculoase, Proteus, Vibrio holeric,
Shigella.
 Virusuri: Adenovirus, Coronavirus, Herpesvirus, virusuri Coxackie,
Echo, virusul hepatitei A, virusuri poliomielitice, Rhinovirus,
Rotavirus, virusul rubeolei, virus gripal, Paramyxovirus
 III. Microorganisme care:
 determină boli severe
 prezintä risc serios pentru personalul de laborator
 prezintä risc de răspândire în colectivităţi
 există profilaxie şi tratament corespunzător
 Bacterii: Bacil cărbunos, Brucella, Chlamydia
psittaci, bacilul TBC, bacilul leprei, Rickettsii,
Salmonella typhi, Salmonella paratyphi A,B,C.
 Virusuri: CMV, Bunyavirusuri, Hepatita B,D,
Enterovirus, HIV, Virusul rabic
 IV. Microorganisme care:
 determină boli serioase la om
 prezintä risc serios pentru personalul de laborator
 prezintä risc crescut de răspândire în colectivităţi
 nu au profilaxie şi tratament eficient
 Virusuri: Arenavirusuri (virusurile Lassa, Junin, Machupo),
Bunyavirusuri (v. febrei de Crimeea Congo), Filoviridae (virusurile
Ebola, Marburg);
Poxviridae (virusul variolei)
 Produsele patologice
 nu se cunoaşte conţinutul microbian
 trebuie prelucrate cu respectarea normelor de
protecţie.