Prof.univ.dr.

Olimpia Ban
 Cine sunt turiştii?
 Ca caracteristici au ei? (Gen, vârstă, stare familială, număr copii,
indivizi sau grupuri, naţionalitate, ocupaţie)
 Ce nevoi/ dorinţe / cereri au ei? (Servicii de cazare, alimentaţie,
transport, agrement, servicii speciale- parcare, secretariat,
schimb valutar, păstrare valori, îngrijire copii etc)
 Ce comportament au? (activ, semiactiv, semipasiv, pasiv)
 Care este structura consumului?
 Care sunt motivaţiile lor principale?
 A câta oară vin aici?
 Ce doresc/ nu doresc referitor la serviciile de cazare,
alimentaţie, transport, agrement?
 Ce le place / ce nu le place?
 Ce aşteptări au?
 Cât timp stau? Cât timp ar mai sta?
 Modificări în comportamentul
de consum- Turistul digital
Mai experimentat Mai independent Mai flexibil

-A călătorit de multe ori -Este obișnuit să ia decizii în -Mai direct

-Este mai informat fața computerului -Comunicarea pe PC este rapidă
-Este mai educat -Este obișnuit să ia decizii și clară
-Are multe experiențe combinate -Își schimbă cu ușurință mediul
-Este instruit să învețe -Caută experiențe diferite și și alegerile
repede unice -Face rezervări mai târziu
-Sunt producători și -Să caute experiențe este un -Este imprevizibil în decizii
consumatori de mod de a trăi -În vacanțe nu se odihnește
informații simultan -Distanțe geografice nu -Are un program flexibil cu
-Dispozitivele digitale pe contează vacanțe multe și scurte
care le au asupra lor le -Intermediarii au un rol limitat
permite să învețe rapid
Mai pretențios Mai prudent NOI PIEȚE NOI TIPURI DE
TURIȘTI
-Își prezintă direct -Știe că deciziile sale sunt -Venit crescut -Noi standarde
cerințele văzute, ca urmare -Formarea de estetice. Virtualul
prestatorului încearcă să se poarte insule de și realul coexistă
-Cercetează ușor corect bunăstare în țările -de la cei 3 S
piața pentru găsirea -Este sensibil la mediu dezvoltate (nisip, soare și
de oportunități -Respectă diversitatea -Cei analfabeți mare) la cei 3 E
-Paleta de opțiuni -Vrea să trăiască digital care aleg (experiență,
crește consumul experiențe deosebite într- piețele entuziasm,
-Dacă este un mediu sigur☺ tradiționale, tind educație)
nemulțumit, știe cui să călătorească -Mai puțin bronz,
să se plângă mai puțin mai multe poze
-Vrea să aibă control -Mediul digital a pentru fb
asupra achiziției prin inlăturat -Principalul motiv
negociere barierele, așa că al călătoriei este
este o compoziție relaxarea
diferită a celor -Noi categorii in
care călătoresc segmentarea
dpdv al vărstei pieței
(18-55) -Reducerea
-Mai mult timp oportunităților de
liber socializare și
creșterea
numărului
călătoriilor
Criterii de segmentare a pieței
 Alegerea criteriilor de segmentare se face în
funcție de modul cum acestea influențează
procesul de luare a deciziilor de consum
turistic/preferințele de
consum/comportamentul de
consum/evaluarea post consum.
Atunci când vorbim de comportamentul
turiştilor ne interesează:
 fazele procesului lor decizional de
cumpărare,
 tipurile de situaţii,
 roluri de cumpărare în care se află şi
 factorii care determină comportamentul
turiştilor.

 Exercițiu: joc de rol, o familie care discută

despre vacanță
Francezul Robert Lanquar a propus cu 25 de ani în urmă
următoarele 4 modele:
 a) Turistul sedentar-retras. Motivaţiile sale principale sunt
primare: mare, soare, plajă. Nivelul veniturilor sale este redus şi,
ca urmare, în timpul voiajului se va caza în structuri de primire
turistică de categorie mijlocie, dar care să asigure o anumită
categorie de confort şi servicii. Pe parcursul sejurului urmăreşte
să-şi păstreze obiceiurile. Acordă importanţă suvenirurilor ca
dovadă a efectuării voiajului. „Experienţa” ieşirii sale temporare
din mediul vieţii cotidiene nu-i afectează major inerţia, spiritul
de conservare.
 b) Turistul sedentar-mobil combină turismul de odihnă cu
cel de descoperire. Are un nivel al veniturilor mediu sau
ridicat şi vârste cuprinse între 30 şi 50 de ani. Pe timpul
sejurului caută să practice sporturi diverse. În timpul
voiajului este interesat de contactul cu populaţia locală şi
de vizitarea obiectivelor culturale.
 c) Turistul itinerant caută în primul rând evadarea culturală şi
socială. Aparţine unei elite cu venituri ridicate care-i permit să
călătorească. Acest segment de piaţă se împarte în două
categorii de vârstă, cu comportament diferit:
 cei între 30 şi 70 de ani, care preferă turismul în grupuri
organizate, şi
 cei între 20 şi 50 de ani, care practică turismul în mod individual
sau în grupuri mici. Aceşti turişti utilizează mijloace de transport
rapide şi vizitează tot ceea ce este subliniat în ghidurile turistice.
Alimentaţia lor este internaţională, experimentând şi
gastronomia locală. Iubesc fotografia, activităţile folclorice şi
suvenirurile exotice. Durata voiajului lor este de două până la
trei săptămâni însă această clientelă este puţin numeroasă.
 d) Turistul nomad caută contactul direct cu natura şi populaţia
locală, are un nivel de pregătire ridicat (uneori ca autodidact).
De obicei este tânăr, dar regăsim în acest segment de piaţă
turistică toate categoriile de vârstă. Avem de-a face cu turişti
individuali sau în grupuri mici cărora le plac improvizaţiile şi
cazarea la particulari (în pensiuni familiale). Clientela este
deschisă experienţelor culinare şi folclorului autentic. Numărul
turiştilor nomazi a început să crească după anii 70.

 În prezent o formă dezvoltată după pandemie este nomadul

digital.
 https://www.circleloop.com/nomadindex
Piramida lui Maslow

Autorealizare:
introspecţie,
meditaţie, nevoi programe,
spirituale,
împlinire
sporturi, wellness

învățare
Nevoi de realizare: lux, serviciile,
recunoaştere,

activități, experiențe

Nevoi de apartenenţă la grup:

vizite la prieteni, grupuri interacţiune,
organizate, evenimente socializare

Nevoi de bază: odihnă, sănătate, hrană,

adăpost, siguranţă cazare, masă
 Tipologii ale turiștilor după
comportament
I. Cohen, 1972
1.Turiști care cumpără și consumă pachete turistice în grup
2.Cei care cumpără pachete cu mai puține servicii pe care
le completează pe traseu
3.Exploratori, caută destinații noi și puține contacte cu alți
turiști
4.Rătăcitorii, caută să se integreze în destinațiile alese
II. Plog, 1977

1. Psihocentrici- mai puțin aventuroși

2. Alocentrici-își asumă riscuri în vacanță
3. Plus trei variante combinate
III. Perreault, Dorden and Dorden,1979

1.Călătorii cu buget redus, care au venituri medii, dar

caută vacanțe cu costuri reduse
2. Turisti aventuroși, care sunt bine educați și entuziaști
și arata o preferință pentru vacanțele aventuroase
3. Turiștii casnici, mai precauți vacanța lor cu alți
oameni și au petrecut relativ puțin timp planificând-o.
4. Vacanționerii, care călătoresc în grup mic și au
tendința de a fi oameni activi în locuri de muncă cu
salarii mai mici
5.Moderații, care au o predispoziție ridicată la călătorie,
dar nu sunt interesați de sport.
IV. Sharpley, 1994
1.Turiști, cei care cumpără pachete de la
TO.
2.Călători, cei care își organizează singuri
călătoria.
 După vârstă/criterii socio-demografice,
2020
Backpac Empty DINKS SINKS Early/ Boomers Youth
kers Nesters Active
Retirees
Cu Singuri, 2 Un Pensiona Născuți 18-25
rucsacul copiii venituri, venit, ri tineri, prin
în spate plecați fără fără peste 60 1950
de copii copii de ani
acasă,
45-55