Doctrine politice

Doctrinele politice
 Doctrina politică reprezintă un sistem coerent de idei, o concepție politică închegată privind
organizarea și conducerea societății pe baza anumitor principii călăuzitoare și în apărarea
anumitor valori. În această măsură, se poate aprecia că o doctrină politică reflectă interesele
și aspirațiile unui anumit grup social și promovează, în funcție de acestea, o anumită
guvernare.
 Între doctrinele care se referă la organizarea și conducerea societății prin respectarea
intereselor și voinței cetățenilor și au la bază democrația și principiile statului de drept, pot fi
amintite:
 ‑ doctrine politice liberale și neoliberale: pun accentul pe libertatea individuală și pe
egalitatea de șanse, în condițiile unei intervenții cât mai mici a statului în societate;
 ‑ doctrine politice conservatoare și neoconservatoare: insistă asupra păstrării stării de
lucruri existente sau efectuarea unor schimbări cu multă prudență de către cei care dețin
puterea politică, statul având un rol important în societate;
 ‑ doctrina politică democrat‑creștină: în organizarea și conducerea societății, această
doctrină îmbină principiile și normele democratice cu valorile religiei creștine;
 ‑ doctrine politice social‑democratice: susțin că statul trebuie să intervină mai mult în
treburile societății, în primul rând pentru a duce o politică de protecție socială extinsă, care
să permită realizarea caracterului social al statului.
 . Dacă ar trebui să optezi, pentru care dintre doctrine ai înclina? Motivează
alegerea ta.
Democrația și societatea plurală
 In cadrul societăților democratice principiul pluralismului se poate concretiza și în alte forme
decât cele politice. Prin intermediul acestora cetățenii își pot face cunoscute și promova
interesele, dar fără ca scopul acțiunilor lor să fie obținerea puterii, a guvernării. Dintre aceste
forme, cele mai importante se dovedesc a fi:
 • Sindicatele: sunt forme voluntare de organizare a angajaților în scopul apărării drepturilor și
promovării intereselor lor profesionale, economice și sociale în relația cu angajatorul. Ele sunt
independente față de autoritățile publice, de partidele politice și de organizațiile patronale, nu
pot fi dizolvate și nu li se poate suspenda activitatea în baza unor acte de dispoziție ale
autorităților administrației publice sau ale patronatelor.
 • Organizațiile neguvernamentale: sunt asocieri constituite de persoane fizice sau persoane
juridice care urmăresc desfășurarea unor activități în interes general sau în interesul unor
colectivități locale ori, după caz, în interesul lor personal, fără scopuri patrimoniale.
 • Asociațiile profesionale: sunt asocieri cu scop nepatrimonial, constituite de persoane fizice ce
aparțin aceleiași profesiuni sau unor profesiuni înrudite, care contribuie atât material, cât și
prin cunoștințele și munca lor la realizarea unor interese specifice.
 De ce crezi că este nevoie de astfel de organizații și asociații? Nu ar putea
decide statul prin autoritățile sale în orice privință?
 
 Care ar fi consecințele situației în care societatea nu ar fi organizată conform
principiului pluralismului și nu ar fi recunoscut dreptul de asociere? Formulați
câteva consecințe ale unei astfel de situații.
 Citeste cu atentie urmatoarele articole din Legea paridelor politice si
raspunde la urmatoarele intrebari:
 -De ce partidele politice trebuie sa aiba un sediu central
 Cum crezi ca ar fi o societate fara partide politice?
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
ART. 1
Partidele politice sunt asociaţii cu caracter politic ale cetăţenilor
români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea şi
exercitarea voinţei lor politice, îndeplinind o misiune publică
garantată de Constituţie. Ele sunt persoane juridice de drept
public.
ART. 2
Prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile şi
interesele naţionale, pluralismul politic, contribuie la formarea
opiniei publice, participă cu candidaţi în alegeri şi la constituirea
unor autorităţi publice şi stimulează participarea cetăţenilor la
scrutinuri, potrivit legii.
CAPITOLUL II
Membrii partidelor politice
ART. 6
Pot fi membri ai partidelor politice cetăţenii care, potrivit Constituţiei, au drept de
vot.
ART. 7
Din partidele politice nu pot face parte persoanele cărora le este interzisă prin
lege asocierea politică.
ART. 8(1) Un cetăţean român nu poate face parte în acelaşi timp din două sau
mai multe partide politice.
(2) Înscrierea unei persoane într-un alt partid politic constituie de drept demisie
din partidul al cărui membru a fost anterior.
(3) La înscrierea într-un partid politic orice persoană este obligată să declare în
scris, pe propria răspundere, dacă are sau nu calitatea de membru al unui alt
partid politic.
(4) Membrii organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care
înscriu candidaţi în alegeri pot face parte şi dintr-un partid politic, având dreptul
de a candida în condiţiile legii.
(5) Nicio persoană nu poate fi constrânsă să facă parte sau să nu facă parte
dintr-un partid politic.
(6) Dobândirea sau pierderea calităţii de membru al unui partid politic nu creează
privilegii sau restrângeri în exercitarea drepturilor cetăţeneşti.