Abdul Hamid

Sultanlu

II-lu

23-li di Mai Dzua Natsional a Armnjlor

Tu 10-li di Mai 1905, sultanlu Abdul Hamid II-lu deadi un Irade prit cari a populatsiiljei armneasc lji-fur pricunuscuti ndrepturi isa cu tuti alanti populatsii nimusulmani dit Amirriljea Nturtseasc. Ligat di aestu lucru, Max Demeter Peyfuss, tu cartea Chestiunea aromn, aspuni: tsi care c tu Iradea nu anyrpseashti zborlu di mileti, cu tuti aesti a Armnjlor l suntu pricunuscuti tuti ndrepturli ali un milei, fr atsea ta s-aib un cpii religioas. Un rol di mari simasii ti amintarea a Iradelui lu avu reprezentatul a Romniiljei di Istanbul, Alexandru Em. Lahovary - tsi s-trdzea dit un fumealji di Armnji. (Printslji: Olimpia shi Manolache Lahovary iara pap-su eara Petraki Celebi di Istambul) Tu aestu lucru el fu agiutat di ma mults diplomats a mrlor puteri: AustroUngaria (Contele Goluchowski si Baronul Calice), Germania (Baronul Marschall), Italia (Marchizul Incisa) si Rusia (Zinoviev). Aestu lucru s-featsi shi ti furnjia c ljisi uidisea shi ali Analta Poart. Ea mutrea di-un parti, IRADELU DITU 10/22-li di Maiu 1905 Majestatea a lui Amirreasc Sultanlu, cari, tu duchirli a lui di analt ndriptati shi mutriri printeasc ti miletsli a lui, sh-li tindi cuvrdlchili shi htrli a lui pisupra a tutulor atsilor tsi-lji si ncljin shi-lji suntu di bes, fr dyeafurau di dmar, nitsi di pisti, di cara li lo tu luyurseari cftrli dipusi, tu chirolu dit soni, la cicioarli a tronlui amirrescu di ct ncljinatslji a lui Vlahi, ctdhixi s-dimnd ca, tu harea a ndrepturlor tsivili, di cari nshlji s-hrsescu cu idyil titlu cata cum shi alants nimusulmanji tsi-lji si ncljin, comunittsli a lor s-lji bag muhtarlji (primari) ashi cum aspun nomurli tsi suntu tu puteari; ca, dup cum s-bag tu practichii ti alanti comunitts, membrilji vlahi s-hib fr dhyeafurau aprucheats, dup aradh, tu consiliili administrativi shi ca htri s-l hib dati di exusiili amirreshts ti profesorlji bgats di dzsili comunitts ti inspectarea a sculiilor shi axirea a cljiurlor aspusi di nomurli amirreshts ti dishcljidearea a nalilor adrminti ti sculii. Aest dimndat amirreasc fu dat a exusiilor axi ti bgarea a ljei tu practichi. ABDUL HAMID II, / 9/ 22 Mai 1905, Istambul. Sultanul Abdul-Hamid al II-lea (21.07-184210. 02. 1918) fu 34-lu sultan ali Amirriljea Nturtseasc. Dumni di pi 31-li Agustu 1876 pn tu 27-li di Apriiru 1909. Fun datu mpadi di pi tronu tu anlu 1909 di minarea a Junilor Turts. loialitatea a Armnjlor cu sentimenti natsionali, pi dialant parti, buna achicseari cu Bucureshti, tsi vrea tsneari ctse ashi eara ghini sh-ti Turts. Apofasea dit 10/23-li di Mai loat di Sultanlu Abdul Hamid II-lu, fu pitricut di Abdur Rahman, ministrul a justitsiiljei shi a cultilor, a Patriarhului ecumenic di Constantinopol, prit cari l si ddea a Armnjlor ndreptul ta s-u ufiliseasc limba armneasc tu sculii shi tu bisearic shi ndreptul ta s-hib reprezentats tu chivernisea a locurilor. Ti aest furnii, dzua di 23-li di Mai easti luyursit dzua cari n spuni di nai ma marli momentu istorc ti Armnami sh-ti atsea, cafi anu, ea fu yiurtisit di Armnjlji dit atsel chiro dit Makidunii pn tu anlu 1913 ca dzu di mari simasii ti elji. Dup 84 di anji Armnjlji iara ahurhir ta s-u yiurtiseasc aest dzu di 23-li di Maiu, di aest oar, ca Dzu Natsional a loru. Shi aestu lucru s-featsi tu anlu 1989, tu 21-li di Maiu, tu murmintulu di Bituli, di sutsata Fratslji Manakia di Bituli deadun cu niscnts membri a sutsatljei Pitu Guli di Skopje. Tu anlu 1990, tu 19-li di Andreu, Liga a Armnjlor dit Makidunii deadi trei rezolutsii. Tu una di eali s-apufsi ca yiurtisearea a dzuljei natsional a Armnjlor s sfac tu dzua di 23-li di Mai, dzu tu cari fu amintat Iradelu dit 9/22-li di Mai 1905, prit cari Armnjlji avea parti di un prot pricunushteari ofitsial ca natsiuni ahoryea tu Amirriljea Nturtseasc. Di atumtsea, tu dzua di 23-li di Maiu, s-yiutruseashti iutsido tu lumea armneasc Dzua Natsional a Armnjilor. Tu anlu 1999, Sutsata Cultural Armneasc di Bucureshti yiurtusi, ti prota oar, Dzua Natsional a Armnjloru sumu numa di Dzua a Armnjloru, iara tu 28 di Maiu, Custantsa, sfeatsi un idyea yiurtieari sumu numa di Dzua Natsional a Armnjloru. Ditu anlu 2000, Sutsata Cultural Armneasc yiurtusi cafi anu Bucueshti Dzua Natsionala a Armnjloru pn tu anlu 2006. Di atumtsea aestu evenimentu fu andreptu mash di ACAR.

Armnii de la PIND recunosctori

M.S. SULTANULUI ABDUL-HAMID al II-lea

Rugmu-te Mprate, privirile-ti roteste Prin munti nalti si sesuri, din slava Ta ntro-zi, Si veacului, profetic, Tu Insu-ti povesteste, Cnd ne-ai vedea multimea, de ce vei auzi... Vecinii la hotare s stie de azi nainte, Supusii ti de veacuri ce-au fost si cine sunt: Acei ce poart nc romanele vesminte Si pletele pe umeri le flfie de vnt...
Conferintsa di Irini di Bucureshti, 1913

Pi scamni, deanvrliga a measljei, di nastnga nandreapta: 2. G-ral T. Vukotick 3. Rl Venizelos 5. T. Maiorescu (Armnu). Nikola Pasitch (Pasic, premier Srbia-Armn), 7. D.Tontcheff 8.C. Dissescu, 9. N. Politis. Mproshts, di nastnga nandreapta: 2. Alex. Marghiloman, 3. C. Pali, 5. Acei, ce de la munte, spre toamn, n vi coboar, I.Ishmados 12. D.Calafatovich 18. R. Greceanu-Trsnea 20.G-ral Coand 21.G-ral Cristescu 22. I.Svilokceitch 26.Take Ionescu 30. M. Spalaikovich. Fcnd popas o iarn, cu turma lng stni;

Cnd iar pe munti se suie, cum d spre primvar, Le-o spune mprate, c-acei sunt toti Armni. Supuisi, din neam de rege, c ai tu milioane, Te poti mndri n lume si-n veci s fii temut, Din ei formeaz-ti zidul, cnd ostile dusmane Vor ndrzni s vin, si-al aprrei scut... Prin Gramoste, prin Ipir, avem voinici de munte, Armatoliti rzboinici hotarele le-nchid, Si ntreaga armnime cu vrstele-i crunte Azi strig pn-la unul: triasc Abdul-Hamid! Cum tremur vzduhul de-a lor cntare sfnt I-ascult mprate, si-n semn c i-ai ptruns, Un semn, doar le trimite s-l tie spre pstrare Un zmbet, o privire si lor le-ar fi deajuns. S-l lase mostenire de la-Mpratul mare Sub sceptrul crui dnsii din morti au nvtat, S stie strnepotii de faima Celui Care La viat si lumin s treac drept le-a dat. Armni, n graiul vostru rugati-v n biserici! Copiii nvete-si limba, cci scoli li se deschid Si-n caz de vre-un pericol, potrivnicilor clerici Le spuneti: Asa-i voia Sultanului Hamid. Duioasa noastr limb prin vi si munti rsune, Cu voia si iubirea Mritului Sultan: Iar ori-care veni-va de azi, cu nselciune A ve-o rpi, zdropiti-l, cci el v e dusman.
Comitetul de initiativ pentru aparitia primului Almanah MACEDO-ROMAN-Constanta, 1900. (n numele Armnilor).

Cronologia a tihisirilor istoritsi armneshts

Pricunushtearea
Aoa shi 108 anji (1905- 22-li di Maiu), Sultanlu Abdul Hamid II-lu (vedz cadurlu), pritu Iradelu ditu 22-li di Maiu 1905, l pricunuscu a Armnjloru tuti ndrepturli tsi li avea shi alanti milets nimusulmani ditu Amirriljea Nturtseasc.

Mprtsrea Aoa shi 100 di anji (1913, 10-li di Agustu)

Prit Hundrata di Irini di Bucureshti dit 10-li di Agustu 1913, tsi s-tsnu dup pulematli balcanitsi, atselji di ma nsusu, tsi svedu tu cadhur, ca reprezentants a statiloru: Romnia, Vryria, Srbia, Grtsia shi Arbinushia, u mprtsr Makidunia (87.500 km.p.) tu patru prts: Grtsia 51%, Arbinushia 11%, Vryria 9% shi Srbia 29% shi l loar loclu atselu di daima a Armnjloru. Iara elji, Armnjlji, fur mprtsts tu tsintsi prts.

Hndcusirea - Dup 100 di anji (2013, 8-li di Mai) Romnjlji, prit nomlu 299/2007, l u loar pn sh-numa shl dzsir a mratsloru Armnji c suntu, taha, Romnji di iutsido. Federatia LIGA AROMNILOR
(Tu cadhur s-vedu ndoi DIN ROMNIA di atselji vr 20 inshi tsi str. Vasile Lascr nr. 26-28, sector 2, sh-u spusir nvirinarea tu Bucuresti, tel. 6282786/0723609266, Parlamentu ti apufsirea Cont BCR, filiala sector 2: a pseftului shi znjieariclui RO53RNCB 0078007142150001 CIF: 16414483/3/PJ/2004 nom.)

Abdul-Hamid

Sultanul

al II-lea

23 Mai Ziua National a Armnilor

n data de 10 mai 1905, sultanlu Abdul Hamid al-II-lea a emis o Iradea (decret) prin care populatiei armneasc i-au fost recunoscute drepturi egale cu toate celelalte populatii nemusulmane din Imperiul Otoman. Max Demeter Peyfuss, n cartea sa Chestiunea aromn spunea: ce dac in Iradea nu scrie cuvntul mileti, cu toate acestea armnilor le sunt recunoscute toate drepturile unei milete, fr aceea de a avea un conductor religios. Un rol foarte important pentru emiterea acestu decret imperial, Iradeaua, la avut reprezentatul Romniei la Istanbul, Alexandru Em. Lahovary - ce se trgea dintr-o familie de aromni. (Printii: Olimpia si Manolache Lahovary iar bunicul sau Petraki Celebi din Istambul). El a mai fost ajutat si de reprezentantii unor mari puteri precum: Austro-Ungaria (Contele Goluchowski si Baronul Calice), Germania (Baronul Marschall), Italia (Marchizul Incisa) si Rusia (Zinoviev). Acest lucru s-a fcut si pentru faptul c i se potrivea si Inaltei Porti. Ea privea pe de o parte, loialitatea armnilor cu sentimente natsionale, pe de alt parte, buna ntelegere cu Bucurestiul, pentru c asa cum IRADEAUA DIN 10/22 MAI 1905 Majestatea Sa Imperial Sultanul, augustul nostru suveran, care, nsufletit de sentimentele Sale de nalt dreptate si de printeasca Sa grij pentru popoarele Sale, acord binefacerile si bunvointa Sa tuturor supusilor Si credinciosi, fr deosebire de neam si de religie. Lund n considerare cererile depuse acum n urm la picioarele Tronului imperial de ctre supusii Si valahi, a binevoit s porunceasc n privinta lor ca, n virtutea drepturilor civile de care ei se bucur la fel ca ceilalti supusi nemusulmani, comunittile lor s desemneze muhtari, potrivit reglementrilor n vigoare; ca, asa cum se face pentru celelalte comunitti, s fie admisi si membri valahi, potrivit regulii existente, n consiliile administrative si s fie acordate facilitti de ctre autorittile imperiale profesorilor numiti de ctre zisele comunitti pentru inspectarea scolilor lor si pentru ndeplinirea formalittilor prevzute de legile imperiului n vederea deschiderii de noi asezminte scolare. ABDUL HAMID II,/ 9/ 22 Mai 1905, Istambul. Sultanul Abdul-Hamid al II-lea (21.07.1842 10.02. 1918) a fost al 34-lea sultan al Imperiului Otoman. A domnit din 31 august 1876 pn in 27 aprilie 1909. A fost dat jos de pe tron de ctre miscarea Junilor Tutrci in anul 1909. mergeau lucrurile era bine s fie si pentru Turci. Hotrrea din 10/22 mai 1905 luat de ctre Sultanlu Abdul Hamid al II-lea, a fost trimis de ctre Abdur Rahman, ministrul justitiei si cultelor ctre Patriarhul ecumenic din Constantinopol, prin care li se ddea armnilor dreptul s foloseasc limba armn n scoli si in biserici si dreptul s fie reprezentati n administratia local. Armnii au nteles c tinerea identittii lor aparte este legat acum numai de ei. Din aceast cauz, ziua de 23 mai este considerat ziua care ne spune de cel mai mare moment istoric pentru armni si pentru aceasta, n fiecare an, ea a fost srbtorit de ctre armnii din acel timp din Macedonia pn n anul 1913, ca ziua de cea mai mare important pentru ei. Dup 84 de ani armnii au nceput iarsi s o srbtoreasc aceast zi de 23 mai, de aceast dat, ca Ziua national a lor. Si acest lucru s-a fcut n anul 1989, n data de 21 mai, n incinta cimitirului armnesc din Bitolia, de ctre Asociatia Fratii Manakia din Bitolia mpreun cu ctiva membri ai asociatiei Pitu Guli din Skopje. In anul 1990, n data de 19 decembrie, Liga Armnjlor din Macedonia a dat trei rezolutii. Intr-una din ele s-a hotrt ca srbtorirea zilei nationale a armnilor s se fac in ziua de 23 mai, ziua n care a fost emis Iradeaua din 9/22 mai 1905, prin care armnii aveau parte de o prim recunoastere oficial ca natsiune aparte n Imperiul Otoman. De atunci, n ziua de 23 mai, se srbtoreste pretutindeni n lumea armneasc Ziua National a Armnilor. n anul 1999, Societatea Cultural Aromn din Bucuresti a srbtorit, pentru prima dat, Ziua National a Armnilor sub numele de Ziua Armnilor, iar pe 28 mai, la Constanta, s-a organizat o asemenea srbtoare creia i s-a spus Ziua Nationala a Armnilor. Din anul 2000, Societatea Cultural Aromn a srbtorit n Bucuresti n fiecare an Ziua National a Armniloru pn n anul 2006. De atunci acest evenimentu a fost organizat de ctre ACAR.

Armnii de la PIND recunosctori

M.S. SULTANULUI ABDUL-HAMID al II-lea

Rugmu-te Mprate, privirile-ti roteste Prin munti nalti si sesuri, din slava Ta ntro-zi, Si veacului, profetic, Tu Insu-ti povesteste, Cnd ne-ai vedea multimea, de ce vei auzi... Vecinii la hotare s stie de azi nainte, Supusii ti de veacuri ce-au fost si cine sunt: Acei ce poart nc romanele vesminte Si pletele pe umeri le flfie de vnt...
Conferinta de Pace de la Bucureshti, 1913

Pe scaune, n jurul mesei, de la stnga la dreapta: 2. G-ral T. Vukotick 3. Rl Venizelos 5. T. Maiorescu (aromn) 6. Nicola Pasitch (aromn). D.Tontcheff 8.C. Dissescu, 9. N. Politis. n picioare, de la stnga la dreapta: 2. Alex. Marghiloman, 3. C. Pali, 5. I.Ishmados 12. D.Calafatovich 18. R. Greceanu-Trsnea 20.G-ral Coand 21. G-ral Cristescu 22. Acei, ce de la munte, spre toamn, n vi coboar, I.Svilokceitch 26.Take Ionescu 30. M. Spalaikovich.

Fcnd popas o iarn, cu turma lng stni; Cnd iar pe munti se suie, cum d spre primvar, Cronologia evenimentelor istorice armnesti 1905-2013 Recunoasterea Le-o spune mprate, c-acei sunt toti Armni. Acum 108 ani (1905- 10/22 mai), Sultanlu Abdul Hamid al II-lea (v. foto), prin Iradeaua din 22 mai 1905, le recunoaste Supuisi, din neam de rege, c ai tu milioane, armnilor toate drepturile ce le aveau si celelalte populatii Te poti mndri n lume si-n veci s fii temut, nemusulmane din Imperiul Otoman. Din ei formeaz-ti zidul, cnd ostile dusmane Vor ndrzni s vin, si-al aprrei scut... Prin Gramoste, prin Ipir, avem voinici de munte, Armatoliti rzboinici hotarele le-nchid, Si ntreaga armnime cu vrstele-i crunte Azi strig pn-la unul: triasc Abdul-Hamid! Cum tremur vzduhul de-a lor cntare sfnt I-ascult mprate, si-n semn c i-ai ptruns, Un semn, doar le trimite s-l tie spre pstrare Un zmbet, o privire si lor le-ar fi deajuns. S-l lase mostenire de la-Mpratul mare Sub sceptrul crui dnsii din morti au nvtat, S stie strnepotii de faima Celui Care La viat si lumin s treac drept le-a dat. Armni, n graiul vostru rugati-v n biserici! Copiii nvete-si limba, cci scoli li se deschid Si-n caz de vre-un pericol, potrivnicilor clerici Le spuneti: Asa-i voia Sultanului Hamid. Duioasa noastr limb prin vi si munti rsune, Cu voia si iubirea Mritului Sultan: Iar ori-care veni-va de azi, cu nselciune A ve-o rpi, zdropiti-l, cci el v e dusman.
Comitetul de initiativ pentru aparitia primului Almanah MACEDO-ROMAN-Constanta, 1900. (n numele Armnilor).

mprtirea

Acum 100 de ani (1913, 10 august), prin Tratatul de Pace de la Bucuresti din 10 august 1913, ce s-a tinut dup rzboaiele balcanice, cei de mai sus, ce se vd n foto, ca reprezentanti ai statelor: Romnia, Bulgaria, Serbia, Grecia si Albania, au mprtit Macedonia (87.500 km.p.) n patru prti: Grecia 51%, Albania 11%, Bulgaria 9% si Serbia 29% si le-au luat locurile armniloru. Iar ei, armnii, au fost mprtiti n cinci prti.

Afundarea - Dup 100 de ani (2013, 8 mai), Romnii, prin legea 299/2007, le-au luat pn si numele srmanilor armni si c sunt, oare, Romni de pretutindeni.
Federatia LIGA AROMNILOR (n foto se vd ctiva DIN ROMNIA dintre cei vreo 20 de inshi str. Vasile Lascr nr. 26-28, sector 2, ce si-au spus suprarea n Bucuresti, tel. 6282786/0723609266, Parlament pentru votarea Cont BCR, filiala sector 2: incorectei si pguboasei RO53RNCB 0078007142150001 CIF: 16414483/3/PJ/2004 legi).