t-

MINISTERUL LucRARILOR

PUBLlCE, TRANSPORTURILOR

~I LOCUINTEI

~I[ ~ )1

NORMATIV P-=NTRU PROI~CTAR~A i-:MANSARDELOR

t
jl [

'iitA CLAolRI DE LOCUIT

INDICATIV : NP-064-02

j'~.J .. ~
', .;,.
4
-'f"

I ~:.;:
<>

Elaborat de: INStlTUTUl DE PROIECTARE, CERCETARE ~I TEHNICA DE CALCUL TN CONSTRUCT" IPCT-SA BUCURE~TI
m

~I t f

-&

t: , ..
.

/;

Pt
J -'i
'1~:-.

DIRECTOR GENERAL: ' DIRECTOR GENERAL ADJUNCT: DIRECTOR TEHNIC: DIRECTOR CERCET ARE DIRECTOR DEP.ARHITECTURA: RESPONSABIL LUCRARE:

dr.ing. Dan C;1ipa\ina in9. Serban Stanescu ing. Cristian Balan ing. Victoria Plae~u arh. Alina Gheorghiu arh. loana Atanasescu

In colaborare cu: UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA $1 URBANISM "ION MINCU"BUC. RESPONSABIL LUCRARE: BIROU PROIECTARE M.DRIMER . RESPONSABIL LUCRARE: Avizatde: DIRECTIA GENERALA TEHNICA arh. Ana Maria Dabija \ ing. Moses Drimer

j . ,

..;
i"

~,

9i

'J. ""

;1

,."

TN

CONSTRUCT" - MLPTL ing. Ion stanescu ing. Eugenia Hintea

-~
;.

" ~
If'

"1

~t-

'

DIRECTOR: RESPONSABIL TEMA:

;~I~ ,
~
~"'"

287

-.:.~;~~~,J7.J ~ \'

11

~1

ELABORA TORI: arh.Joana Atanasescu ing. Mihaela Georgescu ing. Moses Drirner ," arh. Alexandru Stan" arh. Ana Maria Dabija arh. Florina Turlea ing. Constantin Buzdugan ," -IPeT,.; SAv -IPCT - SA , - Birou Pr.M.Drimer , ' l,JAUIM - Bucurestl - UAUIM - Bucurestl - UAUIM - Bucuresti ,- UAUIM - Bucuresf

CUPRINS

1. GENERALITATI
t "

291 291 291 292

1.1. Obiect 1.2. Domeniu de aplicare ~i condltli de utilizare 1.3. Definitii 2. PRINCIPII DE REZOLVARE FUNCTIONALCONSTRUCTIVA A MANSARDELOR.

...

294 294 295 300 303 305

~j.!,' ~

, i,J

2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5.

Considerente generale Poslbllltati de rezolvare ~i ocupare a spatlului interior Posibilita\i de mobilare a spatiului interior Poslbllitatl de acces i clrculatle pe verticala Relatia cu exteriorul ....

3. ASIGURAREA CERINTELOR DE CALITATE (criterii specifice prlvind proiectarea mansardelor)

309

~ t ~ i

!
..
~

3.1. Rezistenta ~istabilltate 309 3.2. Siguranta Tnexploatare 348 3.3. Siguran\a la foc .... 351 3.4. Igiena. sanatatea oarnenilor, refacerea i protectla mediului .. ........................................................................ \ 356 3.5. Izolarea terrnlca, hidrofuga i economia de energie 359 3.6. Protec\ia Tmpotriva zgomotului 417 4. PRINCIPII DE REZOLVARE A INSTALATIILOR CORESPUNZATOARE MANSARDELOR 4.1. Ventilarea macanica prin asplratie 4.2. Instalatii de tncalzire

.. 419 419 .... 421

......

289 288 "

17"., .

-,
- ''''''fY.~'-' -

4.3. lnstalatii de climatizare 4.4. lnstalatf sanitare

424 427

:'lb . -'.
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA MANSARDELOR LA CLADIRI DE LOCUIT
:,;,

INDICATIV NP-064-02

4.5. Instalatii de gaze naturale

430

4.6. Instalatii de gaze petroliere lichefiate (GPL) 433 4.7. Instalatil electrice , 435 4.8. Reutilizarea ~i restaurarea instatatlilor existente de pe acoperisurlle cladirllor la care se vor amenaja mansarde ... 438

. Iii. i"'G~NERALITArl
,nl, ,
fie

1.1. OBJECT
p': '

1.1.1.
: ~ 1:'.:1 ~ ;/"
!

':;}f~ I. 'i'

iu.?( '~,:-: h; '. :'\

Prezentul normatlv stablleste principii de proiectare corespunzatoare rnansardelor, avand functiunea de , locuire, amenajate sau realizate peste ultimul piar+eu al cladirilor de locuit existente sau noi. Condltitle minime de calitate corespunzatoare tocuintelor amenajate in spatii mansardate, sunt acelea9i cu cele ale locutntelor clasice, conform "Normativ privindproiectarea cladirilor de locuit cerinte conform Legii nr.10/1995 - NP 016-97", cu unele diterente specifice, mentionate in prezentul normativ.

1.1.2.
"1"

/:r,fri":! I'
j \ ~

,);

'.....:. .,\'\.,i

.,)

s"th ;,'~,,,
1,

~tdl
'

dC

i!.2. DOMENIU DE APLICARE ~I CONDIT" DE UTJLlZARE ,,

n'1

1.2.1.

;s'~c;

Prevederile prezentului normativ vor fi utilizate la: - amenajarea unor loculnte in poduri existente, _ proiectarea unor loculnte mansard ate peste ultimul nivel al unei cladlri de locuit existente, _ proiectarea cladlrilor de locuit nbi, cu rnansarda la ultimul nivel.
Aprobat de: MINISTRUL LucRARILOR TRANSPORTURILOR $1 LOCUINTEI cu ordinul nr: 1991/12.12.2002

Elaborator: INSTITUTUL DE PROIECTARE, 'CERCETARE $1 TEHNICA DE CALCUL iN iyONSTRUqll - IPCT-SA

PUBLlCE,

290

291

~--

=~~-

...,..'~--'-"---'-'

.~

...._
1.2.2.

...-... - .__ .

....,u .

i
,I:.

Prevederile prezentului normativ se vor utiliza de catre: - organismele de adrninistratie teritoriala precum si alte persoane fizice sl juridice care initiaza investltil in dorneruul locuintelor, ' - elaboratorii studiilor de prefezabilitate, fezabilitate, precum !?i a proiectelor tehnice ~i detaliilor de executie, - verificatorii de proiecte si expertii autorizati in conformitate eu Legea 10/1995. Cladirile de loeuit existente CEl vor fi mansardate conform prevederllor prezentului normativ, in sensul leqlslatlel In vigoare, vor fi considerate cladiri amenajatelrea menajate. Orice mansardare, la c!Mirile de locuit existente, impune expertizarea constructiei respective, in eonformitate cu prevederile Normativului P 100. L.a proiectarea unei mansards cu functiunea de locuire se vor respects. pe langa prevederile prezentului norrnativ, toate docurnentele legislative $i reqlernentarile tehnice corespunzatoare domeniului, in vigoare la data prolectarli.

1";

!ii

Invelitoare

ctadlrea

Stratul exterior al acopelsulul, care protejeaz3 impotriva intemperiilor (ploaie,

vant).

zapada,
~~;

Pod

Spatiu netncaizit (circulabil sau necirculabil) cuprins intre invelitoare ~i ultimul planseu al unei ctadirl, Spatiu functional cuprins intre invelitoare ~i ultimul nivel al unei cladiri, care asiqura respectarea cerintelor de slquranta, protectie ~i confort corespunzatoare utilizarii specifice (de locuire). Se include tn nurnarut de niveluri
supraterane,

I>
";:.

):

Mansarda

1.2.3.

H;

1.2.4.

Acoperts mamH\ltl)l,,"~

Acoperis In panta, in interlorul caruia

0

a fest arnenalata
';'1',"

mansards.

Ilj

.. :' .

Lucama

1.2.5

Fereastra prevazuta in acoperisul inclinat al unei constructil, dispusa tn plan vertical, cu structura ~i invelitoare proprie, avand functiunea de iluminare ~i ventilare a tncaperilor mansardei sau podului. Fereastra mica, tnclinata, dispusa pe versantul aooperisulul unui pod, paralel cu panta acestuia, avand functlune l.\lilitara (iluminare, ventilare, acces dinITn pod pe Tnvelitoare).

Tabachera 1.3. OEFiNITIl

In contextul prezentului normaliv, termenii de rnai jos au urmatoarea sernruflcatie: ..'

Acoperi~

Subansamblu constructiv, de tip terasa sau Tn panta, format din eternente structurale si nestructurale, care lnchide cladirea la partes superioara peste uililllul nivcl construit.

. Fereastra de mansards - Fereastra asemanatoare tabacherei, dispusa pe versantul copertsuiut unei mansarde, avand functiunea de iluminare $i ventilare a tncaperllor mansardei, asiqurand confortul higrotermic ~i acustic.

fi

~ .t

I ~

,~
:~

292

293

c~

t~!\1
.

'1/(\

I\~ ~T~ .

---~..~

..'

Elemente de constructle masive - Elemente de constructls din zidarie sau beton armat care intra uneori Tn alcatuirea structurii de rezistsnta a acoperlsunn mansardat, sub forma unor timpane, parapete etc.

."

- asigurarea igieniei mediului interior, in condltille unei iluminari ~i ventilari naturale eficiente, asigurarea izolarf termice si hidrofuge corespunzatoare, - asigurarea protectiel Impotriva zgomotului. De la cazla caz, in runcne de tipul mansardei, se vor lua rnasurile corespunzatoare pentru asigurarea protectlel ~i": confortu/ui utilizatorilor de locuinte mansardate.

2. PRINCIPII DE REZOLVARE FUNCTIONAL - CONSTRUCT/VA MAN5ARDELOR

2.1 CON51DERENTE GENERALE , 2.1.1. Mansardele pot fi realizate prln: a. amenajarea podurilor circulabile existente - poduri mansardate ", .: b. conceperea unui spatiu mansardat existente, moditlcand partial sau total (sarpanta 'sau terasa) - mansarde realizate prin supraetajare la cladiri acoperisul

2.2. POSIBLITATI DE REZOLVARE 5/ OCUPARE A

5PATIULU/INTERIOR
8,

2;2:'1:

c. prin proiectarea sl executarea mansardelor odata cu cladirea - mansarde noi 2.1.2. La realizarea mansardelor,indiferent de tipul acestora, se va urrnar]: - asigurarea condltlflor de functionalitate, - asigurar.ea rezlstentst i stabilitatii acoperlsului mansardat, - asigurarea exploatarli spa\iului mansardat, in condilii de siguranta, - asigurarea protectiel impotriva focului,
F . I'.,

In mansards se pot realiza: a. apartamente independente pe un nivel pe un nivel 9i supanta pe doua niveluri (tip duplex) in functie de Inal\imea spatiulul mansardat (existent sau creat) avand acces separat de cel al apartamentelor de dedesubt, interior sau exterior, in functie de tipulcladlrf ~i de posibllitatile concrete de rezolvare b. extinderi ale ultimului nivel, accesul facandu-se prin jntermediul unel scan interioare, din cadrul spatiului de la ultimul nivel; mansarda, impreuna cu ultimul nivel, poate deveni astfel un apartamen p duplex sau triplex. In functie de tipul de mansards, conformarea acestora se face In mod diferit, corespunzator poslbllitatiior si/sau exiqentelor beneficiarului, precum i conform reqlementarllor specifice, urrnarindu-se:

2.2.2.

294

295

~~i"1~

a. asigurarea .unei inaltimi utile..(in zona cu Tnaltimea maxima a tncaperii) de: " h = min. 2.55 m pentru lncaperile de loeuit si

f':

t}

bucatarii, " h min. 2,30 m pentru degajamente, debarale, bai;

If') If')

b. asiqurarea unei Tnaltimi libera de cireulatie de:

e h = min. 1,90 m, limitele spatlului cu tnaltirne ltbera de circulatle, considerandu-se "zona aotiva" a rnansardei:

~I I$I~ I~
~tli, m~;

c. limitarea suprafetei utile a mansardei, Tn functie de panta acoperisutui, recomandt!mdu-se urrnatoarele limite: r - pentru panta < 20 " h perete
dellmitetor

." !.~t-= I;; . ..__

f.''--_.~~tH'
fM":,

I; ---'.- Ii
~> !lli' If ~"
..'.;..."
').'

: ~

.-0---... ....:...------.--------.lb,WJ;'fitia

~i.!ft:'J

~~~--(=-===.:=-~

~ --,. (evcn\"\Jsl

= min. 1,50 m;
7

Fig. A1 h=conforrn cap. 2.2.2.c.

."

_ pentru panta 20
." h
perete rlalimitator

45

= min. 1,20 m;
:>

2.2.3.

_ pentru panta
<>

45

pereledelimilolor

= min. 1,00 m:

d. limitar~5L..9abafitului mansardei, prin eorelarea inaltirnilor minima impuse, ell dimensiunea suprafetei utile rezultate.

~.~~:.': I
~.'
":1:
,,!~

In functie de forma ~i nurnarul de versanti, acoperisurile mansardei pot fi (conform fig.A2): a. in 2 versanti eu pantefrante (tip Mansart); b. in 2versantl eu pante drepte; , c. Tntr-un versant eu panta dreapta (sau Mmta)

f~;'
.,
~.

.~1~

~-

L't.{\._c1 ..
a)~li1dolW\'lllii'!i! cu pno'te ~r'n\:e b)~lndol~ cu pante drep\e
c)~Infr-un'l'lll1lli1t

cu \Y-lnls dl':lpla

;:
l;:-' .
~:

Fig. A2

i~
297

296

f:
~;
~.

I
ti.

t~
,Ii

it

r c.,

- -~''''~rJ):!:''''''

:~.fY5e"~'TjTt,

~~.~.".=~=~,,<-.,C~~='~C~=~~m~"~.'~"e.~,~

..~'~..

'i!f.F'=~~"'--'""'--""-'

2,2.4.

In functie de panta acoperlsutui, prin corelare cu forma acestuia, rezulta mai multe posibilitati de ocupare a

conform fig.A5 - pentru panta 20+45

spatiului interior, astfel:

2.2.4.1. pentru mansarde lnacoperlsurl pante frante, conform fig.A3 avand versantll cu

igr'A5
=/TijiY:1.20 m

Im.b"
Fig.A3 h=rnin. 1.00 m 2.2.4.2.

'~';.., ....

~ ~
avand versantli cu

" conform fig.A6 - pentru panta :> 45

pentru mansarde in acoperisuri pante drepte:

conform fig.A4 - pentru panta < 20.

.'"
"

..

,-!

J. '~

Fig.A4 h=min. 1.50 m

Fig. A6 h=min. 1.00 m

298

299

.~"-:---- .,;,~;;,~~.~,,-~,

.--'.~

.....;:.:.

..~_ .. ~' .. ::.:":".~; .. ess .. :=7 .~,.W__

iks:i"iU

- . ------

if

;Jl''''

2.3. POSIBILITATI DE MOBILARE A SPATIUlUi

INTERIOR

2.3.1.

Avand in tavanului inclinat mobilare destinatia

vedere geometria variabila a peretilor !?i - respectiv relatia perete vertical ~ tavan pot fi recomandate cateva posibilltati de a spatiutui interior a'l mansardelor, cu .. de locuinta, astfel: -- .....
... ~''''.,..i ..,....,..:

-.l

e Pentru dormitor, mobilarea se recornanda a fi facuta in conformitate cu geometria spatiutui construit conform fig.A7 (variante posibile de amplasare a patului, in functie de panta mansardei). Astfel, In cazul in care patul este adosat peretului scund, S8 recornanda ca la 70 cm de peretele delimitator sa S8 asigure h ~ 1,90 m.

f:::
~,;

:;:"\': ;", c'. '''','-' ,

~:

h:'"

//(~}'..9~ -~ T"JP ll~~ I~.. , 'ef

.

- "1

",
0

.:

-'

'.~

--

::-.

Ii

_ "h..

co""

cop. 21.2.c

~--r
~

-----1
!;t~
, __ 0

tr,(1Jo\_
p . .~ .

~;."_J

I.

.
FIQ.
w

. __ -+
A7 fil\
~

. 1@!
roM
h

m!ii00
1_

I~i~~~
:. ':,

'c~

i~ ."
'i'~

<

300

I ~~;
1.
~. . ~~),
:"~I

~~

301

..

'-'.

!~:~

~:e"""'

,'..

'.,;.

';k~!,t;~M%.;6iirl&#""'~':"=""-~~."'''''~'=...........::4'''''':=-':':':':''''''---==~

--"

.. C"~~~~~~"'"'

"m

o,-"',___ ., .. _ .. >:,'v'.,.

., In camera de zi, mobilierul pentru depozitare (biblioteci joase, scrinuri, bufele, etc.) se recornanda a

fi dispue perimetral, in zonele cu inal\ime mai mica de

1,90 m - conform
inaltimii fig.AS, cu

mansardele cu panta acoperlsulul ~ 20 ~i inal\imea .. peretelui delimitator al mansardei de minimum 1,20 m. Pentru pante mai mici, recomandarn fie dispunerea oblectelor sanltare pe peretli cu im"ll\ime mare, fie tnauarea peretelui delimitator al mansardei pana la 0 inaltime convenabila - a se vedea fig.Ai0

conditia

respectarf
cap.2.2.2c.

minime a peretelui

scund, conform

o If"!

Fig. A8 Mobilari ale camerei de zl

" Acolo unde activitate specifica se desfasoara in cea mai mare parte in picioare (respectiv zona frontului de lucru din bucataril), rnobitarea ' trebuie facuta astfel

-, [~I;.

@~

-1
\

lncat activitatea

,/
eM
o

sa se destasoare Tn zona cu Inaltirne mai mare de 1,90 m - a se vedea fig.A9.

=>
.
~ 'c
"

0;

min.39i ~.'

J~
.~ .........

'1\1

h..

c.on-t. cap. 22.1.c

l\.IlobiJarl ale-bailor

POSIBIUTATI

DE ACCES 51 CiRCULATIE PE VERTICALA

Fig. A9 Mobilart ale bucatariel

!('It

In ceea ce priveste camera de baie, lavoarui se poate amplasa In spatiul cu lnaltirne libera de minim 1,90 rn, iar vasul de w.e. 9i bideul, se pol amplasa in
s

Accesul (clrculatia) la (in) spatule mansardate se poate asiqura' prin scari interioare/exterioare 9i/sau lifturi, tn functie de tipul c1adirii, tipul apartamentelor mansardate, precum ~i de posibllitatlle concrete de rezolvare In cazul astfel:

spatiu] cu tavan lnclinat,

cu condltia asiquran',

la

70

em de la perete, a inal\imii libere de clrculatie minime (1,90 m). Recomandarea poate fi respectata la

302
i \

i
~~~.

,...

-.,..~... ..... ...---

..-..::,,~

..

'I:' i I I~
,~:-;,

acestora. existente, accesul se va asigur;.I

2.4.2.

cladirilor

30]

.4.5. 2.4.2.1. La "apartamente independente" ..(conf.2.2.1.a.) se poate face prin: I;' a. prelungirea searii comune ',Interioare. eu inca un nivel (cazul cladirilor eu rnai multde un nivel, ce au scara cornuna exterloara apartamentelor), b. prevederea unei scarl exterioare cladirii (de regula in cazul cladirilor individuate cu un nivel, dar posibil ~i la P+1) tncnlsa, sau ., deschlsa dar acoperita, astfel conceputa ~i executata rncat sa confere conoltii de siguranta utilizatorilor, inclusiv in conditii atmosferice nefavorabile (ploaie, zapada, furtuna etc.):
Q

In cazul cladirilor existente, cu P+3; P+4 niveluri, ce nu au aseensor, se recomanda prevederea unui ascensor exterior, sau interior (daca conformarea nodului de clrculatie permite).

,.

.5. RELATIA CU EXTERIORUL

Fit:
=r ,

.\, > ,.l..1,-

Relatia mansardelor ell exteriorul, respeetivasigurarea unei iluminari ~i ventilari eficiente, precum 9i al unui confort vizual corespunzator, se face prin prevederea unor deschideri (mai mari sau mai mici - in functie de posibilitatile concrete) in: - versant" acoperisurltor mansardelor, prin:
o ferestre

de rnansarda,

2.4.2.1.1.

Circulatia in cadrul apartarnentelor rnansardateetajate (duplex) sau cu supanta (2.2.1.a) se va face prin intermediul unor scan interioare usoare, dimensionate minimal. La spatii mansard ate ee constituie "extinderl ale apartamentelor de la ultirnul nive/" (conf.2.2.1.b.) se va , face prin scari interLoare apartamentelor, rezolvate prin decuparea planseului de la ultlrnul-nlvel, dimensionate minimal, dar conforrnate corespunzator asiqurarii conditlilor de siquranta. In cazul cladirilor noi, accesul la spatiul mansardat se va asiqura printr-o proiectare initia!a corespunzatoare, in functie de solicitarea beneficiawlui 'ji conform reqiernentarilor specifice Tnvigoare la data prolectarii.

"@lL

"!!

lucerne, o usi-ferestre (glasswanduri). - Ump8i1S, prln: (J ferestre,

o
C)

2.4.2.2.

usl ferestre

,/'0~

'i ,.

,~$~2t5 .. ~~: 1.
i~

Ferestre de mansarda Aceste tipuri de ferestre inelinate (fig.A 11), inserate in structura acoperisurilor in panta, preztnta atat avantaje cat ~i dezavantaje, fata de 0 fereastra vertlcata, astfel:

:':;1"" ,.
J.;!
t .

:t .",'

2.4.3.

rf:

'i<

2.4.4.

In cazul cladirilor de locuit colective existente, se va c asigura posibilitatea accesului, din spatli comune, pe l; ~nvelit0a.rea mansardei, pentru Iucrar] de 7ntre\inere,[1 I eparatu etc. 1;

I';

a. avand aceeasi panta cu cea a invelitorii, pot fi utilizate la mansardarea podurilor existente, fara a produce rncdificari majore in structura acoperisului ~i fara a sehimba aspectul general al aeestuia; b. prin inserarea lor in planul acoperisurilor, se simplifica finisarea interioara a tavanului mansardei.

304

i~
~ rg;
~;~
:.;'~ '.r.' . ~~:

30::;

"'-. ..., '~"~f~~~--

...., ... = -...... ,.,..... -".

"FFTr:-=

._p .

_~.

_~_>_r __"._~

. f'

' ..

. , .. ~" ... ",.~,:.. _._~ .. ';~~

-0':" '-'

2.5.1.2. Dezavantaje

a. lnsonrea ~iinc~lzirea atmosferei interioare a

lncaperitor, pe timp de vara, este mal puternica: b. cantitatea de aer proaspat care patrunde printr-o terastra Inclinata este rnai mica: . c. rnanevrarea ferestrelor este ingreunata de pozitia acestora, In specialla eele pozltionate peste Inaltimea de 2,00 m; d. posibilitatea de intretinere a acestora este mai dificila; e. riseul de Inghetare~i deei obturarea, pe limp de iarna, este mai ridieat, in specialla pante < 45. 2.5.1.3. Modalitati de ameliorare mansarda" a dezavantajelor "ferestrelor de
,

b. diminuarea .efectelor insoririi excesive prin prevederea de dispozitive parasolare, storuri rulante exterioare, transperanturi, venetiene, perdele de fa\ada exterioare etc.; c. prevederea de "ferestre de rnansadra" cu dispozilive electriee de dezqhetare: .d. asigurarea unei clrculatii mai eficiente a aerului, de la sursa de caldura la geam, prin conformarea corespunzatoare a captuseli' "ferestrei de rnansarda" (orizontala la partea superioara 9i verticala la partea in,ferioan3)- a se vedea fig.A12a.
fi I

..-----------..,,;z.. "."

a. rnarirea eflcientei ventllarf naturale a spatiulut se poate face prin preYedrea,pe, Iflnga "fereastra de . rnansarda", a unei ferestre e1asice, verticale (fig.A11a), sau prin prevederea a doua ,"ferestre de mansards" consecutive. Fereastra de la partea inferioara va fi pozitionata la max, 2,00 m (fig.A11b); .

COREer
a
Lucarne b

GRESIT

Aceste tiP~r;' de ferestre (fig.A specifice acoperlsurilor cu panta mare, au urrnatoarele avantaje sl dezavantaje fala de "ferestrele de rnansarda":

b).

f~t

-~-.'

1jfi;C;"~
':''''o~~'';;"o:'''''''":;'':'':;'':'''.;o_'''''--.''-''''-

"'::l
a

2.5.2.1. Avantaje
iu: .
L

_~Ji:I\!\.. b

a. tnsorirea ljIi lncalzirea atmosferei tncaperllor este mai putin aqresiva:

interioare

306

307

oj

...

.... _._"1';~.~

.....~ . .,.. ...'.0_._

b. ventilarea optime;

natural!

se poate aslgura rn condltil

tiatt~i Iinl'jijJ~ ~~ tllffif:it\jijll,H'IIMiIll ferestra) care au avantalul ca iluminare :?i 0 ventialre confortabila cu exteriorul - vezi

rl'IlSPI(QI~lIltiVil~n~,\,I'iIi.

pot asigura pe l<'lngc"'\ 0 eficienta, 0 legatura fig.A 14.

c. manevrabilitatea ochiurilor mobile este facila (Tn conditlile asiqurarii unei pozitlonari corespunzatoare a sistemelor de manevrare): d. confortul vizual este asigurat prin posiblitatea pozi\ionarii corespunzatoare a acestor ferestre (h, < 1,20 m) - a se vedea fig.A 13.

Fig. A14 h.,': conform cap. 2.2.2.c

i3;ASIGURAREA CERINTELOR DE (C,p,U'1L~,:rt2 '~ (cHterii specifice prlvlnd proieciaireZi m<lli1sardeior}

.~,

Fig. A13

h == conform cap. 2.2.2.c hp conform reglementari

t3';\.'~EZISTENTA H 3'-

51 STABILITATE '1
:~ .~

2.5.2.2. Dezavantaje a. riscul infiltrarii apei de ploaie, tn cazul nerezolvarii corecte a racorcars dintre versantli acoperisului ~i lucama.
l~~'.~\) "'.e' ,

, GENERAUtA11

K~

'~'i ,J.

;(1.f"

Prevederile din . prezentul capitol se refera la proiectarea elementelor de constructle st~ucturale ~i nestructurale ale mansardelor, din punctul de vedere al ceriniei rezisten\a ~i stabilitate. IhdiCa\iile ~i preclzarile din capitolul de fat a se refera numai la condi\iilespecifice acoperi;;urilor mansardate ~i "nu repeta condi\iile generale de rezisten\a ~i stabilitate con\inute tn actele normative in vigoare, care trebuie sa fie integral ~i riguros respectate [11].

de

2.5.3,

U~i-ferestre (glasswanduri)

r;

,
J~i.J.;.

In cazul in care volumetria si conforrnarea spatiului interior permit, se pot realiza terase, balcoane etc., prin retragcrea peretilor perimetrali, ob\inandu-se

~~;~f' :"\ ~ .

309 308

. -~"'2ff,~r

I I
j:.

..c-__

~ ..

..,

._.*-----

-.-

--',---- .. __

_------------

3.1.1.2.

Prevederile acestui capitol sunt valabile In urrnatoarele situatii: - la cladirile de locuit noi, proiectate de lnceout cu locuinte mansardate la ultimul nivel; - la cladirile de locuit existente, Ia care se arnenajeaza acoperisurt mansardate peste ultimul planseu existent, printr-o proiectare ulterioara: - la cladir: de locuit noi, concepute cu posibilitatea unei extinderi viitoare sau concepute cu posibilitatea arnenajartl unor loculnte mansardate
tntr-o alta etapade executie.

Cladirile de locuit existente la care urrneaza a se amenaja acoperisuri mansardate se pot afla in una din

urmatoarele situatii:
a. clBdiri cu terasa necircuiablla sau clrculabila; b. cladlri cu acoperi~inclinat ~i pod neutilizabil; c. c1Miri cu acoperis inclinat ~i pod utilizabil. Cladirile afiate in una din sltuafiile de mai sus pot avea, sau nu, scara (normal a) de acces pe teresa, respectiv in pod. Cladirile din cazurile "a" ~i "b" de mai sus, presupun rndepartarea '.'~ totala sau: tn cea mai mare parte - a elementelor de constructie structurale ~i nestructurale existente ;'peste ultltnul planseu ~i proiectarea unui acoperis mansardat nou, tn limp ce, in cazul "c", se po ate rnentine cea mai mare parte din elementele de constructie ale acoperisului existent
Inainte de a adopta optiunea demolsrii unor elemente de constructie existente (atice de terasa, frontoane de podun.cosurl de furn sau canale de ventllatie s.a.) se
f

',:

Prevederile contlnute _in acest capitol pot fi utilizate de asemenea la expertizarea ~i consolidarea mansardelor existente. 3.1.1.3. Elementele de constructe care alcatulesc structure de rezlstenta a acoperisurilor mansardate sunt supuse unor solicitari relativ mari, provenite din deplasarile mari care apar la varful structurii de rezistenta a tlMitii in timpul incursiunilor in domeniul postelastic la actiunea seismelor de intensitate ridicata, deplasari amplificate de efectul defavorabil al torsiunii generale. In aceste conditil, '.elementelor ,de CGrn;\fu~t4e structurale ale acoperisurilor mansardate trebuie sa Ii S9 asigure 0 prindere corespunzatoare de structura de rezistenta a cladlrll, precum 9i '" printr-o, dimenslonare corespunzatoare - 0 comportare in domeniul elastic in toate etapele .de.deforrnare Ellastic,a.!?ipostelastica ale structurii. 3.1.1.4. Ca principiu general, laproiectarea structurii de rezistenta a unui acoperis mansardat la 0 cladlre de locuit existenta, se va urrnart ca. greutatea totala a acoperisului sa nu fiemai mare decal greutatea elementelor de constructie structurale ~i nestructurale ale acoperisului existent, sau ca depasirea acesteia sa fie nesernnificativa.

va analiza posibilitatea adaptarii lor la noua situatte :;;i a eventLlalei Iorrnodiftcarl ~ilsau consoltdari. In cadrul prezentului capitol se dau lndicatii privind proiectarea elementelor de constructie structurale ale acopertsurllor mansardate, In trei variante de alcatuire
a structurii prlnctpale

de rezistenta: '; - cu sarpanta din lemn; \ _ cu elemente de construcue din beton armat; _ cu elemente de constructie metalice. In toate cele 3 variante, in alcatutrea structurii principale de razlstenta pot intra !iii unele elemente de constructie masive, realizate din zidarie sau din beton armat: frontoane, parapete etc. Pe langa variantele de mai sus, se pot realiza ~i alcatuiri mixte cu utilizarea unor elemente de

310

~-.

----._1

II:':

311

-,

constructie meta lice ln cornbinatie cu elemente constructie din beton armat sau din lemn. 3.1.1.8.

- din punct de vedere :~ structural - doua posibilitati de rezolvare a accesului de la ultimul nivel al cladirii existente, la tncaperlle de la rnansarda: - prin prelunqirea pe verticala a casei scarf existente; - prin crearea unor scari interioare, de tip usor, in cadrul locuintelor dezvoltate pe 2 niveluri - tip duplex. Din punct de vedere structural, cea de a doua varianf~' este mai avantajoasa, fiind caracterlzata printr-un consum mai mic de materiale 9i 0 greutate mai redusa, iar rezistenta ~i rigiditatea diafragmei orizontale de peste ultimul nivel al cladirii existents nu sunt decat in mica masura afectate.
Aspectele specifice, din punct devedere structural, legate de amplasarea in cladirea existents a unui ascensor de persoane, nu fac obiectul prezentului capitol.

In capitolul de fata se trateaza

.j! .

- capacitatea elementelor de constructie structurale verticale existente (pereti ~i stalpi) de a primi eventuale sollcltari suplimentare, atat din actiunea tncarcarilor gravitation ale cat $i din actiunea ,.seismica; - capacitatea de rezistenta $i rigiditatea planseulul de peste ultimul nivel al 'cladirii existente, la actiunea noilor sollcitari: - starea elementelor de constructie din lemn care se pastreaza in cadrul prolectului de amenajare a mansardei, sub aspectul durabilitatli. Rezistenta antlselsrnica a cladirii la care urmeaza a se ,amenaja un acoperis rnansardat se stablleste prin efectuarea unei expertizei tehnlce de catre un expert atestat. . Efectuarea acestei expertize este obligato ria Inainte de prolectarea acoperisului msnsardat. Prln expertiza
S9 determina:

'Ii

3.1.1.9.

3.1.2. 3.1.2.1.

INVESTIGATI! PRELIMINARE LA CLADIRI EXISTENTE In cadrul primei etape .de praiectare structurala a acoperisulut mansardat este obligatoriu a se face 0 serie de invesliga\ii preliminare, care sa confirme capacitatea cladirii existente de a accepta un nou nivel iocuioi'. lnvestiqatiile si analizele preliminare se refera la: - rezistenta antiselsrntca a cladirii existente; - capacitatea terenului de fundare de a suporta 0 eventuala lncarcare gravitalionala
supurnentara:

j:
'1'

- incadrarea cladirii in una din c1asele de risc seismic precizate Tn [2J pct.11.6; proiectarea si executarea acopertsulul mansardat nu se admite la cladlrile incadrate in clasele RBI (cu rise ridicat de prabuslre) i R.II (cu degradari structurale majore); la aceste cladlrl, mansardarea este posibila nurnai dupa, sau concomitent cu efectuarea unor consolidari corespunzatoare (care sa aduca cladirea\,n cia sa de rise seisrnic R.lIl sau R.IV); - gradul nominal de asigurare la actiuni seismice, respectiv raportul dintre solicitarea capabila $i solicitarea necesara (R); proiectarea 9i executa rea acoperlsului mansardat este posibita numai daca gradul nominal de asigurare (cu sau fara consolidare) are valoarea: - R 2 0,5 la cladirile de -locuit parter (clasa de
importanta IV)

....

312

313

I.!':)'.'" ,1ji!;':~,:., I ~uft:};

,(;:

t~;>~.
.'-!~'~~~~_ ..... _... ,: '-:';~~:::"-""'--'-"'-"'~"""""~-''''''''~'''''''-<'-'~~Ptf".,.""..ft'f~'1~~'!.""'(-:!'~:'l:l>~I,~;r;..)~,,"';I~,\""w?r%f:r~T11~;:~lrlil'\~~~I1I;rr.""l'Mo:"""'''''''-;\'J{>,~~~'''~-'. . .,. ,.. ~~"."".~ t"-~'

~~)r:

"'~;j~i~

'-'''~'';'~::::~~~~.~':-f~~::'__ .... ,_..:,: ..... _.

"10".'.

lj

'.'.;;.;.n,.~~~~_~.

~'~

. ~.,_~" .. _ ...,_.

- R ? 0,6 la celelalte cladir! de locuit (clasa de irnportanta fll) La c/adirile care urmeaza a fi mansardate ~i care, pe baza expertizei tehniee trebuie sa fie supuse unei interventii, se recornanda ca, dupa ccinsolidare, sa se obtina: - clasa de risc seismic R, IV; . - gradul nominal de asiqurare seismice R ? 0,8.

, i~' ..,

'f'.

Capacitatea de rezistenta ~i rigiditatea planseulut beton armat sau din lemn de peste ultimuf nive cladirii exlstente, se deterrnina prin consults proiectulul initial, precum ~i prln examinarea atent. situ", atat la fata lnferioara (existenta unor evenh fisuri, deforrnatll . excesive s.a.) cat ~i - d lndepartarea tuturor straturilor nestruc!urale - la 1 superioara. La stabilirea oapacltatll de rezistenta a planseului c lucreaza ca 0 diafragma orizontala la actiur Incarcarllor orizontale, se vor avea in vedere slabt produse.princrearea, prin spargere, a golurifor per amplasarea scarilor de acces in rnansarda - fie cadrul apartamentelor (in cazul unor locuinte duplex). fie in casele de scara. Verificaraa starii elernentetor de constructle din 181 existente In constructia extstenta ~i care sa pastre. ~i in noua constructle, S6 nefera la: grinziie princtpale ~i secundare eventualelor plansee (sau portiunl de plans din lemn, inclustv extrernitatile aceste inglobate in ziclarie - In special sub aspee cornportarf la fenornenul de pu!rezire !;)i actlunea dlstructiva a cariilor; .,~ .elementele. constructive ale sarpantei ~ scaune sau din ferme, precum !;)i,elemente secundare . ale acopertsulul (popi, pan ..contrafise, montatl, diagonale, clestl, capric talpi. cosoroabe). inclusiv Imbinarile rezernarile acestora. Chiar In conditiile existentel proiectului initial, recornanda, in toate cazurile, Intocmirea unui relev exactal structurii de rezistenta a cli~diiii existente.

3.1.2.3.

Verificarea condttiuor de fundare ale cladirii se face In principal prin examinarea modului in care' s-a comportat cladirea exlstenta in tiinp(t~sI'af1 semnificative, fisuri provenite din tasarl inegale s.a.). Se recornanda a seconsulta Studiul geotehnie existent ~i - in lipsa acestuia sau/!?i Tn caz ca extsta unele aspecte neclare - a S~ exarnlna oportunitatea etectuarii unui nou Studiu geotehnic. Proiectarea acoperisului rnansardat este posiblla numai In conditiile elucidarii problernelor geotehnice sesizate (?i' a includerii In proiect a eventualelor consolidarl considerateea necesare. S'e atrage atentia ca unele depasiri ale presiunilor conventionale date in Studiul geotehnic initial pot fi acceptate - in Iimitele stabilite de specialistul qeotehnician - tinand seama de consolidarea In timp a terenului de sub fundatil. Acest aspect va fi avut In vedere ~i la efectuarea unul eventual Studiu geotehnic nou, Determinarea capacltatli de rez.stenta a elementelor structurale verticale se va face in principal pe baza consultant proiectufui initial, prin lnvestiqahl suplirnentare "in situ" precurn ~i - in caz ca se considera necesar - prin Incercari In laborator.

~ ,.
\

3.1.2.4.

314

p~~~'.

- .~,w.,.:..~--~tf~~;r- '~-.'.'~.I

.... _--_._

...

Releveul planseulul de peste ultimul nivel al cladirll existente este obligatoriu III cazul in care acesta esta. cu grinzi din lemn. 3.1.2.9. Capacitatea de rezistenta ~i' riqldftatea .grinzilor dIn: lemn ale planseelor de peste ultimul nivel al cladirilot existents se verifica obligatoriu, pe baza releveelor efectuate (eonf.pct.3.1.2.8.), a starii tutu rot elementelor de constructie din Jernn sub aspectul durabllltatl] (conf,pct.3.1.2.7.) !?i a' noilor ind1rbfri rezultate prin mansardare.
Avand In vedere prevederile art.ts din Lege~ nr.10/1995 [1] precum i faptul ca pentru majoritatea cladirilor de loeuit existente nu exlsta proiectele lnitlale

substantial marita prin prevederea unor pin arnplasati In planul peretilor longitudinali interiori ' pe grinzi tntoarse din beton armat monolit, In core' cu planul de arhitectura. Frontoanele - in general de forma triunqhiulara , ~ se calculeaza la actlunea incarcar orizontale care actioneaza perpendicular pe pianul ,..Ghl~'" ,'amplasate astfel: :Jib!c;" - in centrul de greutate al ariei expuse acti vantulul; - in centrul de greutate al masei pro '~,(incltlslv eventualii pinteni) ~ la actiunea fortelor lnertle provenite din actiunea selsrnica: - la nivelul fetei superioare at centurii Incli ,', de la parteai de sus a frontonulul - la actu tncarcarllor seismice orlzcntale perpendiculare fronton, aferente pane/of' ~i csprlorllor care reaze "" pe centura .: In mod similar, frontoanele S6 calculeaza ;;i la actu tncarcartlor orizontale care actioneaza 'in pianul lor. In ambele dlrectllde acthme a lncarcarilor orizon valoarea acestora sa determina - de regula - in fur de ariile 'aferente $i de' deschiderile de calcul panelor $i caprlorilor. . In condltlile aslqurarf rezistentel, stabilita\ii ~i rifJidi la actiunea tufuror tncarcarflor verticale ~i orizontale peretll de}ronton se pot amplasa goluri d~ferestre.
trapezoidala

3.1.2.10.

complete, elaborarea proiectelor'de amenajare a mansardelor la cladlrlle exislentese va face numai III conditiile obligatorii ale intocmirii unei expertize tehniee de catre : un expert tehntc atestat ~i ale; efectuarf unor investigaiii preliminare multilaterale "in situ".

3.1.3. ALGA TU!REA ELEiIllENTElOR DE CONSTRUCTIE ALE ACOPERISUUJi MANSAfWAT

3.1.3.1.

MASIVE

Frontoanele ~i timpanele se pot rea/iza: .: din zidane de caramizi sau blocuri cera mice goluri verticale, cu mortar rmn. M50Z, cu sau fara armare orizontala, cu stalplson !?i centuri din beton armat monolit; - din beton arrnat monolit de 12-14 cm grosime, CU beton ctasa C 1211 ti seu rnai mull !$i eu strat terrnoizolant exterior. Capacitatea de rezistenta la actiunea fortelor orizontale perpendiculare pe planul frontonului poate fi

. Peretii transversal! antifoc, de la calcane ~i dE rosturi, se alcatuiesc ~i se calculeaza in mod sir cu frontoanele, eu luarea In conslderatte a cone' specifice: absente actiunil vantului, asigu. rezistentel la foe s.a, Parapetele pe care reazerna cosoroabele de conturul acoperisului (Ia acopertsurile fara fronte

316

r'tl,..,...,......,...-,-

....--.~~:?.,....

_._

,""t

".'

L..,' ".: ..

,'1 ..,: . ',.~ :.,.~,.. 'L.':''":~':'''''':'.c;.!.:..~~,.":-..:.;..,=.,<';,;,:-~-"",=~=[;=_=_=,

sau numai eele aferente fatadelor longitudinale (Ia acoperisurile eu frontoane), se vor alcatul in mod

"",

similar cu frontoanele.
La parapetele din zidarfe, se vor prevedea. obligatoriu stalpisori de dimensiuni min. 25 x 25 em, la distante care se stabilese prin calcul. darcare vor fi derrla~; 4,0 - 4,5 m, tn functie de tnaltlrnea parapetelor ~i de valoarea lncarcarilor orizontale. ,,;, La partea superioara a parapetelordin zidarie se ~" realiza '0 centura din beton armat monolit avargt "Wmea de min. 25 em ~i Tnaltimeade eel putln 15 ern." in functie de posibilitatile oferite de criteriile arhitectura ~i in strlcta corelare cu acestea, S~i recomanda a se marl rezlstenta, rigiditatea ~I stabilitatea parapetelor prin prevederea unor pintenl avanc a lungime de min. 50 cm sl o,inaltime egala cu cea a parapetului, amplasati pe peretii transvetsali ai structurii existente. Calculul parapetelor se face in mod similar cu ealculul frontoanelor. 3.1.3.5. Structura easel scarf care sa-executa pe inal\imea acopertsului mansardat, trebuie sa formeze un ansarnblu stabil, rigid :;;i rezistent, de regula avand in plan forrna unui dreptunghi. AUH peretii, cat ~i planseul.de la partea superioara C\ easel scarii, trebuie sa fie astfel realizatl inca! sa aiba eel putin aceleasi caracteristici de-rezisten\a la foe ca elementele de constructie ale casei scarii de I~', celelalte niveluri, Tn condttille respectarli .tuturor. prevederilor din normativul P 118-99 [13J, Peretii vor avea 0 atcatuirea similara cu cea a frontoanelor, iar planseul de la partea superioara va f realizat '. de regula - dintr-o placa tnclinata din beton armat monolit, turnata odata cu centurile de pe zidurile adiacente.
0;

Stalpi$orii din, beton 'arrnat rnonolit, precum frontoanele, tirnpanele, calcanele, parapetele pintenii din beton armat monolit, vor fi obligate .ancoratl in peretii structurali, centurile sau grinzile care reazerna, prin interrriediul unor rnustati din a beton la cladlrile noi ~i cu ajutonul unor ancore chimi sau meeanice, la c1adirile de loeuit existente la care arnenajeaza un acoperis mansardat. ., Canalele de fum ~i de ventilare, executate din zida de earamida. pe inaliimea acoperisului mansardat peste invelitoarea acestuia, vor fi realizate conformitate cu prevederile normativului P2-85 [8J, mortar min. M50Z l?i vor fi armate cu bare vertic exterloare ~i eu etrlert de legatura in rostu orizontale. Barela vertlcale VOf \1 ancorate corespunzator centurile li grinzile 15811; .. In uHirV'!8J insb3Jilt8 ~ in pi8 planseutut de sub Ul181ns"m:UiJ, ,?CVOl' fi protejate cu strat de mortar de clmertt de 4.... [i em grosime. Canalele de fum ;ji de ventilare executate elemente de constructie usoare ( de ex. din tuburi tabla ztncata + strat termoizolant) pot fi prinse tlranti metaliciflxaf de planseul din beton armat !lils prin ancorare de elementele sarpantei.

'",

de~

'j'

.4. ALCATUIREA SARPANTEI DIN lEMN Structura sarpantei se realizeaza - de regula - s forma de sarpanta din lernn pe scaune. $arpanta trebuie sa fl&" astfel conceputa ;;i alcat tncat sa poata prelua $i transmite fara dificu tncarcarile gravita\ionale, precum ~i cele provenite actiunea seismlca si a vantului, la structura rezistenta a cladirii existente.

,"'W

311-3

~ ,

~~

VJ.Y-' ,

....

"'--'I"~~:r:~""" -..-..:

Rezistenta ~i stabilitatea la actiunaa Incarcarilor din vant ~i cutremur trebuie asigurate pentru oriee directte poslblla de manifestare a aceslora. ::")'.
3.1.4.2.

~);':I

unor spatii cat mai libere, atat pe orizontata

' ..verticala;

cat i pe

Alcatulrea sarpantei din lemn pe scaune este - de regula - cea uzuala, aa trebuind sa asigure, in conditille respectarf prevederilor din eodul NP 005-96 [9), satisfacerea urrnatoaretor exlqente generale principale: - transmiterea, cat rnai direct posibil, la peretii structural; ai cladirii, a tuturor tncarcarsor gravitationale; in condi\iile efectuarti tuturor verificantor necesare, se admite $i rezemarea sarpantei pe grinzile 9i placile din beton arrnat ale planseulul de sub rnansarda; - asigurarea stabilitatii, rezlstentel ~i rigiditatii ansamblului sarpantel, precurn ~i a tuturor elementelor componente, la actiunea lncarcarilor orizontale, provenite Tn principal din actiunea selsmtca ~i a vantulut, prin prevederea unui nurnar corespunzator de contravantuirl verticale, pe ambele directli principale: - ancorarea, In condltii corespunzatoare de rezistenta, indeformabifitate ~i durabilitate, a ansamblului sarpantei - prin interrnediul talpilor ~i a cosoroabelor - de structura de rezistenta a cladirii, la actiunea Incarcarilor orizontale.

- pe directte transversala, rigiditatea scaunelor se va realiza in principal prin triunghiurile nedeformabile formate din capriorl + popi + clesti, amp/asate de regula la partea superioara a acoperlsului (fig.R1); se va evita utilizarea de popi -: Tnclinati ~i contraflse: - pe directla longitudinala, rigiditatea sarpantei se va obtine, de regula, prin realizarea unor triunghiuri de dimensiuni sporite, formate din popi + pane + contrafise sau a unor grinzi cu zabrele formate din .pane + talpi + popi (rnontati) + diagonale; se va urrnari ca aceste elemente, fiind coplanare, sa fie jng/obate in peretii exterior! sau interiori, de compartimentare, a
spa\iului locuit;

.Hi

<,

<

'J'\,

"

3.1.4.3.

Suplirnentar,

la alcatuirea

sarpantei

de lemn

pe

scaune, proiectata pentru acoperlsurtle mansardate, sa vor respecta ~i urrnatoarele conditi; specifice:

- distantele dintre scaune pot fi rnarite, dar In judicios ~i in stricta corelare ell cerintele de arhitectura: - prin rnodul de arnpiasare a popilor, ctestilor,
mod contrafiselor ~i diaqonalefor,
S6

- sa recomanua a 5e evita realizarea UI'lOr ..sarpante pe scaune cu o alcatuire care conduce la impingerilaterale (flg.H'1.6); 13 cladirt cu la\irne mare i/sau arnplasate 'Tn zone ell seisrnicitate ridicata, precum ~i -tn situatiile in care este dificil de a prelua impingerile (fig.R2.c), aceasta schema constructive nu va fi utliizata: ';.la alcatuirea de ansarnblu a sarpantei pb scaune, precum ~i la stabilirea poziliei ~i distantelor dintre capriort, se va avea in vedere necesilalea . prevederii in zonele inclinate ale mansardei, a lucarnelor .sr:a ferestrelor amplasate pa~alel cu invelitoarea; . ,- - la stabilirea distantelor dintre capriort, in cazul amptasarii stratului termoizolant - total sau partial - Intra capriori, se va line seama de dimensiunile de livrare ale placitor sau ale salteleloi termoizolante. Elementele de constructie din care se realizeaza sarpanta pe scaune, vor fi proiectate - de regula - dir

va

urrnarl

crearea

320

321

f':e!:N'~:~"""''''-"

.- .......~"'~.~~ .. - ...

-- .. ';;..;~.;t.~i...'i:""~~;;,M.

,~-.,

.._.-

"-=.~_._

...,,._.,.~.~"_

~.'

!emn ecarisat - cherestea de rasinoase conform STAS 942-86 [12] ~i anume: grinzi, dulapl, rigle si sipci. Se va folosi cherestea de calitatea I, cu respectarea conditiilor standardizate in ceea ce priveste umiditatea adrnisa, Piesele din lemn vor fi In prealabil ignifugate ~i antiseptizate cu materiale de' calitate superioara, garantate de producatorsi agrementate in Romania.
3.1.4.5.

unor tal pi de repartltie, dimensionate corespunzator !;>i prevazute sau nu cu contrafise de rigidizare (fig.R2e). Pentru realizarea lucarnelor 9i a ferestrelor df rnansarda, precum !;>ila strapunqerlle pentru cosuri 9' ventilatii, se vor folosi juguri ~i grinzi dubie, pravazute cu chertari i?i zbanturi metal ice.

In

dopasesc

lrnbinarile . dintre piesele de lemn ale sarpantei, precum 9i ancorarea acesteia de structura de rezistenta a cladirii, vor fi realizate 'cu un grad mai ridicat de exactitate 9i acuratete decat 103 sarpantele pe scaune ale podurilor; de asernenea, se vor folosi solutii de trnblnari cu caracter definitiv siinqlneresc, durabile ~i cu un grad mai redus de deforrnabilitate. Se vor folosi Irnbinari chertate (cu prag, in jurnatatea lernnului, cu cap ~.a.),lar in locul prinderilor cuscoabe ~i a legaturilor cu sarrna se vor folosi gusee :;;izbanturl rnetalice prinse cu buloane :;;isuruburi. Se pot, de asernenea, folosi tmbinarile cu cuie, numai pe baza unor calcule de dirnensionare. To~te piesele metaliee vor fi tratate antieoroziv. Talpile :;;i cosoroabele : se vor lega, de elementele .structurale din beton armat - plansee 9i centuri - astfel: - eu buloane filetate, ancorate corespunzator in elementele de constructteo'din cbeton armat ~i prevazute ell saibe ljii piulite - in cazul elementelor de constructie nou turnate (fig.R2a, c); , - cu piese metalice speciale, prevazute cu dispozitive de expandare sau similare - Tn cazul elernentelor de constructie existente (fig.R2b). in toate cazurile, rezcrnarea popilor pe centurile ~i planseele din beton armat S8 va face prin intermedlul

cazul Tn care lungimile necesare ale capriorilo: lungimile maxime care pot fi procurate (6,OG m cont[12]), acestia pot fi lnnMiii In zonele cu sollcttartrmntrne: tnnadlrile sevor realiza cu eelise de lemn sau metal ice + cuie sau suruburi :;;i VOl' f dimensionate conform actelor normative Tn vigoare [9 9i [10]. Pentru mal buns conlucrare ~i retransmitere , tncarcaritor verticals ;;;i orizontale intI's ;;;i de I.. acestia 18 pane i?i la 5G8Une, 58 recornanda ~ II deosebi In zone cu setsmlcitate ridlcata - adoptare unei solutti cu astereala 'in locul solutiei cu sipc Astereala poate fi realizata fie din dulapi de 28 mr grosime si latirne cat mal mare, flxati cu min. 2 cuie dl fiecare caprior, fie din panouri (placi) din divers! materiale. In fig.R1 se prezinta cateva exemple de scheme constructive ale unor sarpante din lemn pe scaune (sectluni transversale), posibil de utilizat 12 acoperisurtle mansardate, astfel: - 1 6 - tara parapete longitudinale; - 7 10 - cu para pete longitudinale; - 6 - fara popi intermediari, cu impingeri laterale, - 1,7 - cu un :;;irde popi interiori: - 2,8 - cu 2 siruri de pop! interiori; - 3.4,9 - cu 3 sirur! de popi interiori, fa franqerea apelor;

3.1.4.6.

3 '1.4.7.

3~

---==-=.....-.. -...--..,..

.,'---~---~~~---------------------.

- 5,10 - idem, cu franqerea apelor; - 3,4 - cu peretli exteriori ai mansardei, retra fata de planul fatadelor longitudinale. In schemele constructive din fig.R1 nu sunt figurate longitudinale .

tatpite de sub popi ;;i nici contravantulrite

In fig.R2 se prezinta cateva detalii caracteristice, aferente schemelor constructive din fig.R1
3.1.4.12.

In unele cazuri . este necesar sa se analizeze oportunitatea utilizarii, In locul unei sarpante din lemn pe scaune, a unei sarpante din ferme de lemn. Aceasta solutie poate deveni necesara din punct de vedere tehnic :;;i eficienta din' punct de vedere economic, In urrnatoarele sltuatu: - deschideri mari Intre elementele poriante verticale; - plansee cu 0 capacitate de rezlstenta redusa ~ilsall cu 0 deformabilitale mare, In specialplansee cu grinzi din lemn; - absents unor peref structurali interiori arnplasati la distante ;;i In poziti: convenabile, corelate Cll arnplasarea tncaperdor de la rnansarda: - ferme din lernn, existente, care din considerente tunctionale, de rezistenta si/sau de durabilitate trebuie sa fie inlocuite, etc. Ferrnele din lemn se vor alcatui $i calcula conformitate cu prevederile : actelor normative vigoare ((~)l $i (10]).

~ ?n,-=h~ rr
-----<I
~~~~

8)
___

h;.;.P

/' - -'"
-.

:I

./ .//

~"''''' ~,

_.U__

FIG. R1
EXEMPLE DE SARPANTE DIN LF.MN PE SCAUNE

:324

-,
. .... ~~"-'~::':i~w~;~~' ., ". ----

3.2

~~~~~~~

",,'HilEnrn

-"'~~

_'---

.. .,..,- -:-,--.-~,,"'-"-'-'-........,;--'-''''-~-~~.

#\1!.0ATUIREA SARPANTlEi CUSTRUCTURA 'iRRINO!PALA DE REZ~STENTA DIN ELEMENTE DE ""-,

2 /~"'---

CONSTRUCTIE DIN ~E10N ARMAT

r
!

:9
1

1-----JL--L.

LL

La acest tip de sarpanta, elementele de constru structurale, portante la actiunea tncarcarilor vertical: care asigura contravantuirea pe ambele dire principale ale ansamblului acopertsulul la actiur tncarcaritor orizontale, sunt realizate In principal elernente de constructie din beton arrnat. Ca elemente de constructie structurale principale pot folosi:

"~0
4)<~
~ :.~o...L ,":

;:

~~>:1
7

D~D

r/
,/

. E~"~d <,/~~[/
---L~~12

J~~5 @
0=)
.>
" y>Pr-T~~ "'"

a. pereti transversale frontoane (cu sau fara goluri ( ferestre), pereti antifoc, peretl adlacenti rostu pereti adiacen~j(::asei scarli (cu sau rara goluri de , precumsl, eventual, \Jej'ro~i de ccmpartimentare (:' tocumte diferi1e); b. peref lonqrtudmali: pere\i adiacenli casei scarf sau far-a goluri de usl), plnteni dezvoltati ai unor pi ., transXlersali/>'preClJm ~i, eventual, unii pereti .'" cornpartlrnentare (intre loculnte diferite): c. parapete, cu sau fara plnteni de rigidizare. intregul eontur al cladirii sau numai pe unele Iatade: <'.. d. lntersectti or'tOgonale ale unor ra9~ de pel forrnand stalpi in forma de cruce, L sau T;
8.

~"~: r ~,I 1""5

'7'

.w-m;w-,0////
" ,.,"
'v-"

rr "'~~ -' 7, y7M IE "'....

grinzi

longitudinale

interioare

(pane)

din t-

FIG. R2

arrnat rnonolit:

OETAUIDr:5.tJtI'AHTE ~ Lam PJ;SCAUNE

326

--'-~'-'."~'''~"W,'''.~r,,~,'~:1@ty!7,,.

I ------------"

..--.-~--.-----.

---~T--;-sl~Ip/-~frmZ'('""(ri;:r-;-:bcton' arrnat rnonol it,

dirrieliSllHill~rEl'daser fo/,rMtfCCCadr:e longitudir18I~:si/sa transversale' ... ', " ''(-'~" ~"'.' .. " ii' :. Cadrele din beton arrnat monolit sunt aid stalpi verticali de dimensiuni min.25x25 em -orizontale sau Tnclinate. ,In,furwtiedemodul de realizare a del rezemare ~i de fixare a statpilor, acestia se ln ealcule ea Incastrati sau articulati la baza .
'::1 .,',

3.1.5.3.

Pentru elementele de construcus b ;>i c, sunt valabileprevederile 3.1.3. de mai sus. .i

1

de la pct.at .5.2. 1 de la subcapitol

3.1.5.4.

SU\lpii format' din intersecth .ortoqonals de fa~jj d peref transversali ~i longitudinali, se prevad, de regul In zona medlana a cladirii, peste pereiii strueturali d la nivelul de ,sub mansarda. .,' , Stalpii se pot realiza: - din pereti de beton armat monoli!, C grosimea de celpulin:14cmi - din zidarie din,caramizi: pline sau GVP, de 25 em , grosime,:r,cu :,'armaturi in rosturile orlzontate.stou stalpisori din beton armat cu dimensiuni 25 .x 25 em, la" extrernitati eventual- la lntersectie. Suprafetele. 'orizontale de" !afata superioara a centurilor pe care reazerna ~sU.ilpii se trateaza conform prevederilor de la pct.S. 1. 715,iar barele verticale ale stalpisorilor din beton armat se ancoreaza conform' pct.3.1.7.B. ,~'L i(
'f

"j

,,:,In figR4, R5 ~i R6 se prezinta trei ext acoperisuri cu sarpanta alcatuita din eler ! constructie vdin beton armat, avand ur caracteristioi principale: fig.R4 ., acoperls eu 2 ape, avand frontonul r unpinten de lungime relativ mare; - peretii adiacenti casei scarf prelungiii lnvelitoare, peretii transversali fiind extin ,I<'~timeacladlrii; parapete crelativ lnalte prevazute cu , rfgidizare; ..'grlnda dirt beton arrnat i81 C08H110!, cu laip superioara (pentru IOb~inel'e81 unei ca rezlstenta \81 tneovolere in plan or; deschldere l;?iinaitime relativ marl. fig.R5 acoperis eu 4 ape, eu parapete redusa, fara pintenl de rigidizare; " stalpi In forma de cruce, din baton am, , .nlspust pe axullongitudinal median; grinda lonqitudinala din beton armat n forma dreptunqhiulara, cu deschlderi ~i relativ mici, arnplasata la coarna: grinzi din beton armat monolit dreptunqhiulara, eu deschideri ~i dirr mari, la coamele Inclinate.

;1 'i,"

3.1.5.5.

Grinzile longitudinale din. beton armat rnonolit 'indeplinesc functia de pane.s: reazerna pe unele din elemenlele structurale . :verticale 'rnentionate la pct.3.1.5.2a, b l;>i d. Avand In vedere ca ele se dispun, de regula, In zona centrala a ,,-acoperi1?ului, peste. planseut superior al rnansardsi. inallimea libera disponibila este mare ~i, Tn consecinta, se pot realiza grinzi ell deschideri relativ mari. Grinzile se realizeaza de forma dreptunqhiulara sau cu talpa la partea superioara.

328

~~fr.~~---'.

._~_"-c.'..:".,C-

---.-

-.'.... --'-".. '.. '~-"': .. :~~~~~rlP' ~.-.~ " ,,,,,-~,'.!~,,,.,,'".

_,,-,,""..,.-------H ~ _ "'''-.''''''

,.,...,..;oo~,,~ .~';;co;li9>!'_. '" .. ,'. ,'~.

"-"'--'<"

....

-~~~

------------

....

fig.R6 - accperis cu 2 ape, cu pante frante fronton nestructural; - fan3 parapete longitudinale; - cadre din beton armat rnonolit, cu rigle orizontale pe directie lonqitudlnala ~i cu rigle Inclinate pe dlrectle transversala. 3.1.5.8. La calculul elementelor de constructie structurale ale acoperisului se vor avea in vedere urrnatoarele: - in lipsa unei diafragme orizontale rigide, fiecare element de constructie vertical va fi dimensionat la eforturile sectionale -coresponzatoare ariilor ~i lncarcanlor aferente; - grinzile - orizontale :;;i tnclinate . vor fi verificate la incovoiere atat in plan vertical, cat $i Tn plan orizontal, respectiv lnctinat: - toate elementele structuraleverticale VOl' fi verificate ~i la lunecare in planul de separatle dintre betonul existent :;;i betonul nOLI turnatverlflcartle se vor face in conforrnitate ell prevederile' pct3.4.2. din STAS 1010710-90 [6], lunecarilecapabile fiind determinate . cu luarea Tn conslderase at~ni efortukrt sectional axial de compresiune, cat sia arillorseettunllor conectorilor si a valorilor coeficientului echivalent de frecare, in functie de modu/ de tratarea supratetelor: - avand in vedere efectul de ~aibaal asterelii, in cazul 'In care la partea superioara a capriorilor se prevede astereala. elementele de constructie verticale cu rigiditate mai mare (de mOllla fronl~anele $i alti peref structurali), VOl fi verificate la 'aotiunea unor Incarcar! orizonta!e mal mari decal cele care ii revin din arille aterente valoarea acestora fiind apreciata de proiectanl.

16

..:-, .;;"':,1,

'./'

13 13

..

:;

--!k. """''-'...;-.:'F''::c.==:~-::-J... l'--- ~

. ':~-

::.:.

"1_

.. --I

'."

....
/'.

17

, .. 14

- _~,~;L IIJj._""t:=-,

....J.

: . ..,....,.~ 1.,.

'f
;:

.:

L,~~
2

/'

,.

(
I

"

~.
"

17 7

A~A
~
...

c-~-~t_~_J
FIG. R4

330

~tfri~~~: .... ,

.-~'-'-~7~~1'?\'),~:~ .' - ..

._:.. . _~-,:~

'-J.a,......... _ .:....:. "'--~;.:..

..t .. ..;...;...,=~~ . ;...,""'~."-r;;--J>

~~~i:L,...~'iJ<'..;.;,

:;;~~~~~%T~.GT~-

.-.~ . ~",

-saRPe"';;;:.;,g

....

j(l

20

.' .'~'~'!!. , ..

;'~'f~.,'.-.

r.

,,
f"' -."

I
''';:/:,~

~'c,;1!~B;n"",~

~~i~~-

1ij--14

',,"\

/
~';

,
-:-f~I-~

,
, ,

.',
"
III

"

liO
-T !;'.I
-j'-'

r~r_

18

B
~

r.

L__ ~
..
--:.:

II
20 ------'----j

.. , J

i1r=lL==J I ' ,II I ld--------~-.---u-.-'-.. JI . rg[' -'---'--"-"l-n-"------' ---r I ----__

---",,----I)'; 1--

t__ Jlj
-:'r ,... ---.. 1 ,

"'1-:

1-

zz
;1

c-c
':13 - B

_,.f _~ __
FIG. R6

lr-

FIG. ItS
r) -;ir; dd;(.~

. "' i~

3.1.5.9.

La sarpantele cu structura principala de rezistenta d elemente de constructie din beton armat, capriorii vor executa - de regula - din dulapi din lemn, ca sarpantele pe scaune. Pe baza unor justlficari corespunzatoare (rezisten sporita la foe, rigiditate mai mare, s.a) se pot folosi d asemenea: capriori metalici, realizate din profile cu per, subtiri: to capriori din beton precomprimat, avand de regul
a sectlune dreptunqhluiara.

.ALCATUIREA SARPANTEI CU STRUCTURA PRINCIPALA DE REZISTENTA DIN ELEMENTE DE .CONSTRUCTIE METALICE La acest tip de sarpanta.vprincipalele elemente d . constructie structurale, care asigura rezistenta rigiditatea '~i stabilitatea acopensului mansadat I: actiunea tuturor tncarcarllor de calcul, verticale ~ orizontale, sunt realizate din metal. :~l,Sunt:posibile ;;i structuri mixte, la care unele element, de constructie sunt executate din metal - in specie elementele de constructie incovoiate - iar allele, il deosebi elementele de constructte actionate I cornpresiune sau la compresiune excentrica, din beto .ri(liF,: arrnat monolit.
C,I

3.1.5.10.

La tala superioara a grinzilor din beton armat functiuneade pane - in cazul caprlorilor din lemn la tata superloara a capriorilor din bet precomprimat, S8 vor prevedea piese din lemn, pent prinderea capriorilor din lemn, respectiv a asterelii sa a sipcilor. Aceste piese vor fi temeinic fixate d elementele din beton armat sau din beta precomprimat pe care reazerna.
La cladirile de locuit noi, se poate adopta 0 solutle , care stratul suport al capriorilor 9i al Invelitorii est realizat din placi inclinate din beton armat monal (fig.TiS ~i T16). Solutia prezlnta dezavantajul unor tncarcart verticale orizontale sensibil mai mari, dar este avantajoasa su aspectul rezistentei la foe, izolarii fonice fata exterior ~i al durabilitatii.

3.1.5.11.

Utilizaree elementslor de constructle metallce structura principals de rezistenta a sarpantek acoperlsuruor rnansardate are urrnatoarele avantaje: ;5j"nff'r;" 'C!J permits acoperlrea unor deschideri m mari; in -cornparatie CLI sarpanta din lemn, s earacterlzeaza printr-un grad mai mare d rezlstenta la foe, ~i printr-o densitate mai mic a sarcinei termiee. Caelemente
,It; '.;'; l- folosi:",

de constructie principale metalice se po: . . . stalpi metalici, realizaf din profile\ laminate din tevi sau din profile cu pereti subtir]: grinzi principale ~i seeundare, realizate d' profile laminate sau cu peref subtiri; grinzi cu zabrele: e contravantufri orizontale si/sau verticale; o cadre metalice, cu diferite alcatuiri ~i forme

334

3~

!r::-",~'

.-.---'--.--

.. ~~~."~~.}:~~~~~.~~J

3.1.6.4.

dintre plesele ;metalice ale acoperisukf vse vor reallza de 'regUla cu- sudura, iar, prinderea lor de planseul sau centurile din beton armal se va face ~ de regula - prin intermediul unor placi de repartitie fixate cu buloane ancorate prin procede~ mecanice sau chimiee la cladlrllaexlstente care s~ rnansardeaza, sau prevazute de la turnarea betonulul, la cladirile de locuit noi.
mansardat

lmbinarile

In cazul scarilor interioare din locuinlele tip duplex, se va urrnar! ca golurile - de regula avand 0 forma clrculara sau dreptunghiulara - sa aibe dimensiuni cat rnai reduse, sa fie amplasate in zonele cu solicitari minime (adiacent unor pereti structurali interiori) ~i sa fie bordate cu arrnaturl corespunzatoare, necesare atat pentru preluarea tncarcarllor verticale, cat $i pentru solicitarile din planul planseului, la actiunea seismic8. In cazul prelungirii pe verticala, cu Inca un nivel, a casei scarli, se va urmari: -' reducereadimensiunilor golului din planseu -la valorile minime cerute de condititle de circulatie: -valcatuireacorespunzatoare a noului palter de beton annat monolit, pentru nolle conditii: placa de grosime sportta, eventual grinda~podet etc.
prevederea unor arrnaturt suplimentare, de borda], la marcinea dlnspre !Jol i31 podestului, ancorate
00

3.1.6.5.

Toate piesele metaliee vor fi protejate anticorozii1 utllizand Tn acest seop exclusiv materiale ~i procedea agrementate in Romania.
La sarpantelecu structura princlpala de rezistenta diij elemente de constructe metallce, capriorl se vQf prevedea fie din dulapi din lemn, fie din profile, metalice cu pereti subtiri. (

3.1.6.6.

3.1.7.
3.1.7.1.

PLANSEE

SI SCAR I LA ClADIRI

EXISTENTE

Daca tn planseul din beton armat monolit sau din prefabricate din beton armat trebuie sa fi~ create goluri pentru amplasarea scarilor"de acces I~ acoperisul mansardat, aces tea vor fi reafizate priM spargere atenta, fara socuri $i fara a produce deteriorarl Ia elementele de constructe jnvecinate.-'S~. interzice utilizarea barosului ~i/sau a plcarnerulul. La decuparea golurilor In planseu se va urrnari a S9 pastra in cea mai mare rnasura integritatea barelor diri centuri, precum ~i un numar cat mai mare din arrnaturile planseelcr existente, care trebule sa devina rnustatl de leqatura cu zonele de planseu care se vor turna in noile conditii.
'{

elernente

corespunzator In 2(:II161e adiacente ale planseului existent, In scoput restabllirf capacltatti de rezlstenta lalncovoiere in pianul ei, a diafragmei orizontale de laultirnul nivel. In situatia In care planseul de peste ultimul nivel al ciadirii existente este alcatuit cu grinzi din lemn, este necesar sa se analizeze: - oportunitatea realizarii unui nou sistern de centuri, Tnglobate in peretii structural! sau adosate acestora; - oportunitatea realizarii unui planseu din beton annat monoli! In locul sau desupra planseului din lemn, existent. Pe langa avantajele aduse proiectaril de arhitectura, realizarea unui planseu din beton armat monolil In loeul celui din lemn este benefica atat din punclul de

336

337.

-'-'--.~'--"-"'~--"~-""-'~'''''''"-''-'.-~~''''''''''''''''''"--'-''''~'~~'.~ ..'--. -- ~~'''''1f4~~1'-I~'

1ro!;":1'F'--;;1'<";~~~.tirlt~:~~~,~:~,~;P\~jI.i'f?k'itf!:.~9ftt~)f<'f~:1~'W~!~V~;~'f!\!,,~_~~,:~_l,;"!"i7In':-""''''~-=-''-_-''-'''''''

vedere al preluarli tncarcarilor gravitationale, cat ~i din punetul de vedere al actiunii seismice. La proieetarea ~i executia noului planseu din beton armat monolit, se va da a atentie deoseblta moduful in care se face conectarea noului planseu de pereti structurali existent!
';

3.1.7.5.

orizontale de ~a fata superioara a planseufui/centurilor/qrlnzllor pe care urrneaza a se executa frontoane, parapete sau al\i pereti structurali ai acopertsului mansardat - din zidarle sau din betoh armat monolit - vor fi preqatite tn prealabil, prin buciardare sau cioplire cu dalta, ereand asperitaf cu adanclmea mai mare de 2 111m; suprafata betonului va fi curatata de laptele de eiment, prin periere eu peria de sarma, suflata eu aer eomprimat ~i spalata cu jet de
Suprafetele apa,

In cazul prelungirii easel scarf comune, rampele ~i eventualul podest intermediar vor fi realizale din beton armat monolit, tinand seama de urrnatoarele: - la scarile eu doua rampe ~i un podest intermediar, se recornanda ca acesta din urrna sa fie realizat eu doua grinzi perpendiculare pe directia rampelor, rezema!e in gauri create in peretii transversali structurali ai easel scarf (fig.R3a). - in cazul in care structura de rezistenta a cladlrlt este eu cadre, se va acorda 0 atentle deosebita ca, prin modul de rezemare a podestului lnterrnedlar, .sa .' nu se modifice substantial cornportarea cadrelor existente ~i sa nu se creeze
efectu! de stalpl scurtl;

3.1.1.6.

Barele verticale ale peretilor sau ale stalplsorilor din baton arrnat monolit, vor fi tnnadtte cu mustau ancorate in peretli structurali din zldarie sau din beton arrnat, de la ultimul nivel al cladirii existente. Ancorele - care. tndepllnesc :;;i functia de conectori - vor fi realizate din bare de otel beton PC 52 cj> 10 ... 18 :;;ivor fi introduse in gauri verticale forate cu dispozitive rotopercutante, curatate de praf ~i umplute eu ra~ini epoxidice sau ell alte substanto adezive similare. Capacitatea de rezistenta la intindere a aneorelor s determina prln calcul si este Tn functle de diametrul ~i adancirnea gaurilor, de rezistenta la intindere a betonului, respectiv a zidariei, precum si de earaeteristicile rnaterialului adeziv. La toculntele tip duplex, scara de acces la lncaperile amplasate la mansarda va fi, de regula, de tip usor . din lemn sau metahca - $i va fi rezernata si/sau tixata atat de planseul inferior, cat !]i de eel superior.

.. larezemarea rampei, !a partea inferioara, pe palierul existent, "in functie de alcatuirea, dimensiunlle \?i armarea acestula din urma, se va analiza neeesitatea unei eventuate consotidari, pentru a eorespunde noilor conditii de rezernare ~i tncarcare. l.a searile eu doua rampe ~i un podest intermediar, daca se doreste a nu fi afectati in nici un fel peretii exlstentl adiacenti casei scarii, se poate ado pia a solutie eu podestul intermediar agatat la nivelul ultimului planseu existent, ca rn exemplul din fig.R3b.
.,.

\
,i.o(CALCUL.UL ..IX-'~.
ELEMiENTELOR
,.'

DE

CONSTRUCTiE MANSARDAT

ALE

1:;1 '
iG,' .

ACOPt:RI~ULUI

3.1.77.

lntensitatile norrnate ale tncarcarllor din vant 1?i coeficientli partial: de slquranta, care multi plica valorile intensitatilor normate ale lncarcaritor pentru obtinerea valorilor de caleul ale Incarcarilor, sun! stabilite prin STAS 10101/20-90[4).

338

339

f~"":""'-"

_ .. -~'~':l?i~~ft

~.... - -.-~ .

""""~.-'-""WJ....:.I .~A> :.......:u..,;...,.~ .~

.... _:............_ ...... .;J~~"~~";:;.':"':':;~~~~."","",:,

... -'.'.

-r','!iV~~-"'-1--'~-'~

z'\Iii'!QQoIi_....

_._-b;....,,8f

Q-.~_

~~

Valorile norm ate ale tncarcarnor coeficlentli partlaf de siguran\a

din zapada .i aferenti acesn

incarcari se dau in STAS 10101/21-92 [5].

Valorile tncarcarilor seismice care se considera ( actioneaza asupra tuturor elementelor de construct amplasate la rnansarda, peste nivelul ultirnul , planseualctadlrf existente, se determina cu rela] ",(5:11) din normativul P100-92[2J: SW :: 0: X c; x Gw in care: . Cw - coeficient seismic global; , Gw - tncarcare gravitationala a elementului ( construotle considerat; 0: -; coeficlent de importanta, care, eonformltate cu tabelele 5.1. i 5.2. din [2], "
valoeres: ex ''''' O,B - ta cladirile de locult parter (clasa ( tmportanta ij\j constructe de importar
~'}h,::,;
J J

;::t:I1
~'~::.
.

.'ii:/E~;;t~~~~,f~\!~-:r:;~;~.ID~;:.~~.~~r'. ~-m~rfi

,.. A-A ..~

"'\ti-

:'

.
.

-- .,'

,;-.

redusa): a == 1,0 .. la toate celelalte cladiri de

(clasa de" importanta tmportanta normala). III constructii
10C'

;'~I ::-,i

~:L~ .. ;:t:.~.;:::::~~("::/.,~:::;'.::
I

lL

'.:-:';;:::!: ..~'~

""0

c
C~C
FIG.R3
POOESTE !kTEr~

~"Valorllecoeflcientilor seisrnici globali c; ~i directiile a actlune ale tncarcarilor seisniice Sw, se dau In tabeli . R1 ,intocmit pe baza tabelului 5.6. din [2]. Pentru peretii despartltorl, valorile coeficientului c; s ..au '.dat : diferentiat.Tn functle de posibilitatea o deplasare . a extrernitatilor verticale (fixate r elementele de constructie adiacente, sau libere). Coeficientf k, se iau din normativul P100-92 [2] tabe in functie de zona setsmica in care e arnplasata ctadlrea, pe baza Mrtii de zonare teritoriului Romanlel, din [2] fig.S.1.

. 5.3."

340

3'

~:~~~f~~~

~_"7~~~~!~?ft'3';'!"t(~":'-"':'":l!~~.-(~'.tI~T":""'if~?I;t'l~~~~':o'.'"'f.: . ", . t'":''''''~"""U"'JI"""'''''''''-''''-''''-'~''

~~

3.1.8.6.

[ncarcarile utile care actioneaza asupra elementelof de constructie care alcatuiesc acoperisul mansardal, 9; coeflclentii Incarcarilor. se consldera In ealcul In'" eonformitate cu prevederile din STAS10101/2A1-8i [3]. Dimensionarea :;;i verifiearea elementelor d constructie din lemn se fac Tn conformitate ~i pe baz prevederilor din codul NP 005-96 [9] ~i a ghidului N 019-97 [10]. Se va acorda 0 atentle deoseblta verificarii la stare limita de deformatie a elementelor de construcf solicitate la incovolere care. sustin element nestrueturale, care pot fi influentate negativ in ceea ce priveste integritatea, functionalitatea 9i aspeetul, de deforrnatule prea mari ale elementelor structurale din lemn. Calculul elementelor de constructie din zidatie, zidarle :;;i' zidarie rnlxta, se va face pe baza prevederilor din normativul P2-85 [8] - in curs de
arrnata revizuire.

3.1.8.7.

La verifiearea structurii de rezistenta a cladirilor' - . locuit exlstente, la care se arnenajeaza ulterior' acoperis mansardat, In condltiile existente dr mansardare, se va line seama atat de m. adauqata, de pozltla acestor lncarcarl suplimentar In plan ~i pe verticala - precum ~i de eventual, modlficarl aduse la structura de rezistenta a cla: existente (de ex.consolidarea unor peref structur inlocuirea planseului de lemn de peste ultimul nivel un planseu din beton armat, s.a.) La proiectarea - din punct de vedere al rezistents' , stabilita\ii - a elementelor de constructie structurale nestructurale ale acoperisurilor mansardate se avea In vedere ~i prevederile din normativul NP01e [11].

3.1.8.8.

.,1'

J
I~';

I.

"
fi

3.1.8.9.

~
;

Caleulul elementelor de constructie din beton armat~: beton precomprimat se va faeeAn eonformitate cu prevederile din STAS 1010710-90 [6]. La dimensionarea :9i verificarea peretllor structurali din baton annat se vor avea in vedere :;;i prevederile continute In eodul P85-96 [7]. Calculul elementelor de constructie metaliee se va face pe baza prevederilor din STAS.10108/0-78 [141,~ STAS 10108/1-81 [15] ~i STAS 10108/2-83 [16]. precurn :;;i din normativui P 100-92. [2].

3.1.8.'10.

342

...,,._-_.-, .,--",.---- .."----'...~~'-..,-.',."'"-...,.'~~~;tm~I~"""""O-- ....

,,1

~---"",,--~~-~""-"""-~~'-"'--'"

Tabelun~ '-Mat~riaie-l-' de constructie Elemente de constructie , Pereti care fac parte din structura de rezistenta a acoperisuiul mansardat (frontoane, parapete etc.) fixati la ambele extrernltati Pereti flxatl la 0 despartitori, singura nestructurali extremitate nefixaV la ambele extrernitati CO$Liride fum, canale de
ventltatie

ANEXA

3.1.a'

CoefiDirectia de actlune cientul" a lncarcar]! cwseismice Sw .; Orizontal, in lungul ',\ eternentului de 3 ks constructle ~i perpendicular pe ei ks

- Legea privind calitatea in constructii. - Normativ pentru proiectarea antiseisrnica constructiilor de iocuinte, social-culturale agrozootehnice $i industriale. - Actlunl in constructli. lncarcari tehnoloqlce din exploatare, pentru constructii civile industriale $i agrozootehnice. - Actiuni in constructii. lncarcari date de vant. Aciiuni in constructii. incarcarij date d(

Zidarie, beton ~i beton armat

2 k, . . 3 ks

Normal pe suprafa'\~ elEHnentuluide .. constructie

4 k,

Beton armat

Capriori, pane, grinzi Elemente de constructie care fac parte din structura verticals de rigidizare (grinzi cu zabrele, scaune rigidizate cu clesti ~i contrafise, pane) Elemente de constructie secundare ale acoperisului (capriori, contravantuiri

ks

Orizontal, in ambele directil . Orizorrtal, perpendicular pe elementul de constructe :;;ivertical Orizontal, in lungul structurii de rigidizar~'

zapada. .. Constructii

civile si industriale. Calculul ; alcatuirea elernentelor structurale de beton beton armat ~i beton precomprimat. _ Cod pentru proiectarea oonstructiilor pereti structurali de beton arrnat. _ Normativ privind atcatuirea, executarea structurilor din zidarie. calculul \
CL

i! .

2 ks

~i

Lemn

ks I ks

Orice directie. I Normal pe suprafata elementului de

I construc\ie I.

- Cod pentru calculul ~i alcatuirea elernentelo: de constructle din lemn. _ Ghid pentru calculul la start elementelor structurale din lemn. limita

~ Diverse
L_____ ___._ ...

tOri~c:>~ta~~..c-:~stere~la :;;.8.) I Tavane suspendate

L ... _

344

341

Ir)tt~~~ "'~"r'.~"-

..

--

....

"

...-.-.- .... .........-~.--""""~~~

'

~J'.;.:

[11J.NP016

Normativ

privind

proieetarea L 10/1995.

cladirilor
. .,1

ANEXA 3.1

loeuit - cerinte conform [12J. STAS 942 Cherestea nominale. de

FIGURIILUSTRATIVE

rasinoase.

LEGENDA
(13J. P 118 [14J. STAS 10108/0 [15]. STAS 10108/1 - Normativ de slquranta la foe a constructiilor. de otel. proiectarea din otel aicatuite constructillor '

- Caleulul elementelor - Prescrlptii pentru din tevi de otel. - Calculul elementelor

1. Centura 2. C~priori 4. Pana 5. Pop

6. Talpa

din beton armat monolit

3. cosoroaba

(16). STAS 10108/2 I~

7.

Cle~ti

profile cu pereti subtirl, formate

la rece.

8. Contraflse 9. Ancora dirl bulon filetat 10. Piasa metalica speciata prevazuta

ell dispozitiv

:r

1 Ii '
, "

de expandare 11 . Guseu metalic 12. Zbant metalie 13. Pinten 14. Parapet 15. Fronton structural 16. Fronton nestructural 17. Grinda din beton armat (sau rnetalica) 18. Grinda din beton armat 19. Parapet din beton armat 20. Stalp din beton armat 21. Perete transversal 22. Rigla din beton armat 23. Casa scarii

IOTA Jgurile care ilustreazt!J textul cap. 3.1. nu sunt detalii de execuiie :hite i detalii de principiu.

-;

346
!

"

r.~fr?~~-

_~_.

__

~w_

h' __

~"""~~~~~f.\'*"."-""'-';:;:-''''''''''''''''''~~~-.'''''>'''''' ....

.,'--~"'

..---." ... ~-"';;':;':.'!iIJ~C~"'h'!c"DC:t.1M;,:4~lF5-mm515iijjt5fW0I~rti?i?n",?

f3""~'~"\d.""'GI~

--_

..,..'"

_-"-'

z ~ ._ .."-.-" .

~~=

3.2.

SIGURANTA IN EXPLOATARE Prevederile specifice mansardelor 'ell privire la cerinta de calitate "Siguranta in exploatare"se retera la: - siquranta circulatiei inspre ~i tn.mansarda (atat pe orizontala cat ~i pe vertical a), - siquranta cu privire la lucrarile de lntretinere, - siquranta ia intruziune ~i efractie,

condititlor de siguranta Tn u asiqurandu-se incluslv posibilitatea mal de obiecte voluminoase, de la un nivell Siguranta cu prlvlre Ia lntretlnerea acoperlsu a. Pentru lntretinerea acoperlsurilor, inch "ferestrelor de mansarda", se va asiqura aces acoperis ~i se vor prevedea dispozitive de sh astfel alcatulte lii fixate, tncat sa se evite accide in timpul lucrarilorde tntretinere.

3.2:1.

Siguranta cu privire la accesul ill mansarde a. Scarlle de acces spre mansarde trebuie sa tndeplineasca aceleasi condltilde siguranta ca eels ale unei locutnte.clasice. '.: . b. Inaltimea libere de.circulatie pe catre 0 rnansarda va fi; I min.1,90 m
0

Siguranta ta intruzlune i efractle a. Elementele dellrnitatoare ale mansardei lnvelltoare, ferestere) VOl' astfel concej realizate, tncat sa nu perrnlta patrunderea prin a raufacatonlor:

scara care merge

,,",:

,.

c. La mansardarea cladirilor existente cu P+3 ~i P+4 elaje se recomanda prevederea unui ascensor (daca nu exlsta)

b. "Ferestrele de mansarda" ~i/sau "Iu( vor fi prevazute cu mecanisme de inchidere 5' avand actlonare numai din interior; c. Grilajele de protectie vor fi astfel con tncat spatiul dintre elementele componente sa max.10 cm;

3.2.2.

Siguranfa cu privire la clrculatla in interiorul apartamentelor mansardate

;:'."")'

\
d. Toate golurile din pereti ~i acoperis ( mobile de ferestre, guri de evacuare aer viola de aer pros pat, orificii de acces a aerului Tn ( ventilate din struetura acoperisului) vor fi pro! plase de sarrna, pentru evitarea patrunderli ir ~i a pasarilor mici in interior.

a. Inaltimea libera de trecere in zona caller de circulatie curenta, pentru evltarea' accidentarf prin contactul cu proerninente joase, va fi: 19 h = min.1,90 m

b. Scarile interioare apartamentelor vor fi dimensionate ;;i eonformate corespunzator

34B

~wu~~

... _.... ;.. ~ __ ..'._"~.'_"'~_ .. ~_'

-....~.~_R-...-L

ANEXA 3.2. DoeUMENTE CONEXE

SIGURANTA LA FOe Prevederile specifice mansardelor, cu privire la cerir de calitate "Siquranta la foc", sunt urmatoarele: Intre nurnarul de niveluri adrnis (in care se include mansarda) al cladlrilor de locuit supraterane, in func de gradul de rezlstenta la foc, numarul de persoane materialele din care se realizeaza structi mansardelor se vor respecta corelatiile din tabs 3.3.1. Tabelul 3.3. Numar maxim de niveluri corelat cu gradul de rezist. la al cladirii
~c.

j.

[1]NP016

- Norrnativ privind proiectarea cladirilor de locuit cerinte conform L 10/1995, - Normativ privind proiectarea cladirilor civile, din punct de vedere al cerintel "Siguran\a in exploatare"

[2J CE 1

Structura de rezistenta a mansards!

~==, .~t-}';~~~U~
1_

pr<.?.!..ej~L]L_._...:.
1-

lemn I neprote-i jat pratejat metal I

~j

l~._I__.. I~;-E~J ;;;r _I. ~

I :).,.
:~

I~Iadire I
malta

max.
P+11 E I

5 I

)i
11 '
(J

neprotejat beton armat protejat neprate- ' jat protejat metal neprotejat

Icladire I Inalta
cladire lnalta

max.
P+11 E

lemn

max. P+11E

beton armat

cladire inalla

max.
P+11 E

350
J

~~r'

.... -.---

.----.-~

.. ~... --'~- .... -- .. -'- .P"~"''1'.tll!~~'

---- ..~

. "'P~~~P_L'ItI:JJ~\Il!t'.:lt\'I~

..:ut.c;.~"eitJr~~

Mi)"

7'

8C''':C'

. "0'-;

"75'

...,.

_I h? " .., .. -.. -. rtx' -

_...

_ ""'_"""""~'"

~~"'~ ..-.-=--, Capacitate (nurnar maxim de

persoane)

...,

Tabelul 3.3.~

nelimitat

200

" 1Gradder=w
,(.

Pentru cladirile gradul III-V de rezistenta la foe se poate); adopta, prin aeordul scris al proprietarului sau asociatiei de proprietari;';'f un singur nivel in plus fa\a de prevederile din tabelul 3.3.1. : NOTA: " Proieciiile ap/ica/e e/emente/or de construciie trebuie s~ asigure combustibilitatea $i rezlstente /a foe corespunzetoere gradului rezistents la foc in care este TncadratrJctsdlree. " Nu sa recomenas amenajare de mansarde /a cli!Jdiri existente care'l prin mansardare, pot deveni cli!Jdiri tnette. j
t,

Cladiri de locuit

rezlstenta la foe

Nivele de comportare la foe admise Pereti la coridciare ~i holuri Co - 30 min. C ., 1 - 30 min. C2 - 15 min.
I

'

Pereti la case de scari C

Cladlr! carel nu sunt foalte sau foarte inalte

II III IV, V
. .

0 -

2 1/2 ore

T Co - 1 1/2 ore
;

C3 C
4

BC,-C2-15min.

3.3.2.

Elementele deconstrueiie ale mansardelor vorl respeeta urrnatoarele coriditi' de combustibilitate ~( :1, rezistenta la foe:

~
11

Co 2 2 ore-

i j
Tabeiui 3.3.2~
E

,Qladiri Inaltetl sa.~,Toarte tn\8lte ~j

..t,',lr
I J.:,o
,I

cladiri foarte . Inclll~_ co;:' 1 or~ ..

==.

Co ~ 30re

~~L""",.."..~_._da~!c~a'~e

~._,

__ =l

Nr. crt.
1.

Denumire element

Conditii minima Co 1 ora

Observatll In cazul mansardelor amenajate peste ultimul nivel unei cladiri de loeuit existente, easa scarf comune s va prelungi cu inca un nivel, peretii acesteia trebuin. sa res peete conditiile de combustibilitate ~i rezistenti la foc ale scarf existente. Inc6hStrUc\ii existente de gr.I-1I1 rezistenta \ la foc, ir eazul in care casa scarf nu este prevazuta CI iluminare naturala (directa sau indirecta) prelunqire acesteia va fi asttel rezolvata tncat sa se asigure deschidere de 5 % din suprafata casei de scara, d min.1 m2 - pentru evaeuarea fumului, in caz I ineendiu.

Pereti despartitori lntre cladiri, tronsoane !?i apartamente 2. ~Peretl despartltort lntre bai ~i bucatarii fata de eelelaltel lncaperi ale apartamentului
tn cladiri de 9r.I-1I

Pentru cladiri de: o gr.IV - C2 e gr.V - C~

Co 15 min.

3.3,3,

Condltiile de combustibilitate !?i de rezistenta la admise pentru peretii, care delimiteaza calle de evacuare din mansardele cladlrilor de loeuit, suni conform tabelul 3.3,3.

352

3t

.... - .... ~.-..----+.-.---~~~.~

. ....-,.:.~

ANEXA 3
3.3.6.

Scarile de evacuare din mansarda locuintelor individuale, precum $i cele din cadrul apartamenterlor duplex sau triplex (indiferent de tipul clMirii de locuitj' pot fl realizate din materiale clasa C4 $i neinchise in case de scari proprii." Timpul de evacuare, respectiv lungimea maxim adrnisa a traseului de parcurs pe caile de evacuare, din cadrul mansardelor amenajate in cladiri delocuif vor fi conform label 3.3.7:
TClbelul' 3.3.7.

CUMENTE CONEXE

3.3.7.

:) OG 60/97 aprobata

cu

..212/97, rnodlflcata i,icompletata -. OG 114/2000

if" .: ..

- Privind apararea impotriva incendiilor. .. Pentru aprobarea Normelor generale prevenire 9i stingere a incendiilor. - Normativ de siguran\a la foe a constructiik

Nr. crt.

Cladiri

de locuit

1.
!.<

Cladiri .~ care nu

19i \I

125

I 50 S

63 12 8

~ ~~ 2

L
354

I~::LJI
I
Cladir: tnatte sau

sunt ~ III $i IV ~ 63 tnalte sau.--. foarte I V i 30 inalte ..

I 25 i 30
12

I 20

~ 50

:8: (35) I (38)

20

10
(15)

Valoarea din paranteze . se retera la cladir: cu H

< 50

- .... --- .. ---~---i~~'-.,...,

,.

.=. _

....,..._I._w.IO'--.;...........,....~"1dN:

. ~CMI!!!te

0] "'''''-'Z"S2':-

~j{

~a

7fZ -

-T=Z~-

~~.

., .._._...

-_.

nr--- - -

cr=---_

..-,' .. ".,,------------------------.-----.----

3.4.

IGIENA, SANATATEA OAMENILOR, SI PROTECTiA MEDIUlUI Prevederea specifica mansardelor cu privire la cerinlal "Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea 9i proteciiaj oamenilor" se refera la "Igiena mediului interior" astfel: !
h

Asigurarea ventllarli naturale a. Ferestrele de mansarda vor fi astfel dimensionate 9' pozitionate, tncat sa se asigure 0 ventilan corespunzatoare, evitandu-se eventualele surse dl poluare (cosuri de fum, ventilatii bucatarii, canalizar
etc.); . ,

3.4.1.

Asigurarea iluminatu/ui natural a. Raportul dintre aria ferestrelor 9i aria va fi: e ferestre de rnansarda 1/8 -1/10, e lucarne 1/6 - 1/8,

b. Asigurarea unei vantilari naturale coraspunzatoarse poate realiza prin: " suprapunerea a doua "ferestre de rnansadra" planul acoperlsului, cea de jos fiind arnpasata rnax.z.Ou m; g combinarea ferestrelor de rnansarda (amplasate inaltime de max.2,OO m. de la nivelul pardoselii) ferestre verticale amplasate in partea de jos
tncaperli,
e utilizarea terestrelor prevazute cu ciapete d ventilate. filtre 9i plase contra insectelor co respectarea masurilor :;,i conditlilor de ventilar naturals din standardele in vigoare.

II
~ 'J

lr
It

~1
~

JI
j~

b. Ferestrele vor fi dimensionate 9i amplasate astfel~ Inca! sa se evite insorirea excesiva 9i supralncalztrea' artmosferei interioare a Incaperilor:

j;
'Ii 'II):

Evitarea insoririi excesive se va face prin: orienta rea co recta a suprafetelor vitrate: - tereastra de mansarda N-NE - lucama N-NE-S e rnasurl de protectie (rulouri, jaluzele exterioare, " parasolare, transperanturi interioare, geamurii' speciale etc.): ,
C.
j

d. Pentru realizarea unei arnbiante lurnlnoase] favorabile, se recornanda utilizarea unor tnateriale del , , finisaj (pereti, platforme, pardoseli) cu un coeficient de, refiexie cat mai ridicat. .

i'!

I;:

id ,'

I"

I!

356

3!

........ ----------.... -.. --.. -----~~Tf~""'---- ..

ZOLAREA ENERGIE DOCUMENTE CONEXE

TERMICA,

HIDROFUGA

SI ECONOMIA

DE

GENERALITATI [1] NP 016 - Normativ privind proiectarea cerinte conform L 10 11995. cladirllor de locuit La proiectarea locuintelor amplasate in mansardele amenajate peste ultimul planseu al cladirilor de locuit, trebuie sase aeorde 0 atentie deoseblta urrnatoarelor problems specifice, privtnd eomportarea din punet de vedere termotehnic a elementelor de Tnchidere perimetrale:

.j

- protectia terrnica pe limp de vara - ea urmare a 'actiunii directs a razelor solare pe 0 arie relativ mare a unui mare numar de elements perimetrale;
.. stabtlitatea termtca, alar pe timp de iarna, cat l}i pe timp d~ vara, a elernentelor de constructie ~i a tncapernor - ca urmare a inertlel termice ~i a masei specifiee substantial mai reduse a tuturor efementelor vde constructle perimetrale ale rnansardelor; .- comportarea "la difuzia vaporlior - ca urmare a alcatuirii. neomogene, multtstrat, a zonelor opace orizontale.' tncllnale ~i uneori ~i a celor verticale, precum structural vapori.
j':"-.< '\

:!'

~! a

absente!

lnspre mare

interior

a unui

strat la

cu ,0 rezistenta

la permeabilitate \

35:1.2.
,.),

"

,.f!

;;;1

Comportarea terrnotehnlca a elementelor de constructie : perimetrale ale mansardelor se proiecteaza $i se verifica pe baza prevederilor continute in normativele din seria C 107 - 1997 ([1) [5]. precum ~i in standardele din serule 6472 ((6] [9]), 6648 ([10). [11)) !?i in alte acte normative in vigoare.

358

359
:~I
.~
::;;'
- .~---,.-~-""--~OO:V~~~'~!~''t\)1 '-',

._..:I_~I~"

.-..... ~-.E'--"---"'~'w~.. -'.-.

~ri

-'\"'2

h ~-R'Rr+ 'Fttttt'-ffltftI-t

IfIiiIIIJ

.--,-.--- ..-.-.....:..-."--~-.~,.

3SI.3.

In prezentul eapitolse fae doar 0' serie de eompletari,$i precizari legate de speeifieul prolectarf elernentelor de

mchidere ale acoperisurior mansardate,

tara

"In calculele de cost real al investitiei pentru real' unor toculnte amplasate la mansarda, este indi(

a mai

se tina seama ~i de avantajele economice pe (

obtin proprietarii cladirii,existente, ~i anume: - econorrustrea sumelor care trebuie sa fie chi .periodic pentru repararea straturilor hldroizr ale teraselor existente; - rnlcsorarea cheltuielilor pentru tncalzlre, ca urn reducerii necesarului de caldura aferent ( existente; - rnicsorarea cotei parte din cheltuielile de lntre care revine fiecarui apartament din cl existenta. ca urmare a cresterii nurnarului tc loculnte Ia 0 scara.
I

repeta multiplele aspecte care trebuie sa fie eoneepute 9i verificate, astfel lncat sa fie satisfacy!~ toate exiqentele din punet de vederetermotehnic: higrotermie ~i termoe~onomic. 3.5.1.4. Din punctul de vedere al respectarf prevederilor cu caracter termotehnic din actele normative in vigoare, loculntele care urrneaza a se realiza in acoperisurile mansardate ale cladirilor de locuit existente, sun! considerate "constructli nol". " , La proiectarea ~i verificarea' din punct termotehniea locuintelor amplasate in acoperisu mansardat al cladlrilor existente, unitatea care este avuta in vedere este ansamblulInoaperilor amplasate peste ultirnulplanseu, pe lntreaqa.arie a cladirii care: constituie oblectul proiectului. Aceasta precizare este .valabita ~i in cazul arnenalarf unor locuinte tip duplex: arnplasate partial la ultimul nivel al cladi,.ii existente ,$i partial in acoperisu mansardat, situatie in, care, in entitatea care se veriflca din punet de' vedere termotehnie ~i terrnoenerqetic, sun! incluse numai lncaperue amplasate la mansards. La proiettarea ~i verlficarea din punct de vedere termotehnic a loculntetor amplasate - total sau partial. in acoperlsul rnansardat al ctadlrllor de locuit noi, unitatea care este avuta in vedere este intreaga cladire. inclusiv mansarda. Realizarea unor mansarde peste ultimul plansou al cladiriior existente aduce 0 tmbunatatlre substantiala a nivelului de protectie terrnica a cladiril existente, prin reducerea pierderilor de caldura prin planseul de sub terasa sau de sub podul existent, care, In cele mal frecvente cazuri, sunt insuficient izolate termic.

3.5.1.5.

C1t;ARACTER!51ICi
_~~}!.ji i; .

TIERMdlEiih'JiClE ALE MATERiALEU

3.5,1,6.

Pentru elementele de constructie perirnetrat acoperisului 'mansardat se vor folosi mal , terrnoizolante avand conductivitatea terrnica A s VVI(mk) . Deoarece actual mente exista in comer! 0 gama f larga de materiale termoizolante care lndepli conditia de' mai sus, la proiectarea acoperis mansardate se vor putea folosi\ In ce caracteristlclle termotehnice prezentate de d producatori in prospecte ~i in documentatifl prornovare a respectivelor materiale numai valorile respective sunt atestate prin agremente. vor folosi decal acele materiale $i sorturi can agrementate pentru utilizare in Romania. In tabelul T1 se prezlnta principalele caract termotehnice orientative ale materialelar lermoiz

360

:~

~~!'\n='

_._

".. '_._w_ _._ .._

__

" ~~

t"~

~~:~;1~~~~~~5~q;~~~~~{~~~~~Yf~~~1.ff.~1J~f~~~~~~~''~

-~~~--------'.-"-,,,---

~~--.-------~Materialele terrnolzolante se livreaza sub di forme: placi rigide ~i semi rigide, saltele, etc - case sau necaserate - cu diferite dimensiuni, den: caracteristici termotehniee ~i cu diferite domen aplicare recomandate. Este necesar ca in functle de caracteristicile de sus, precum ~i In functie de toate cele caracteristici: rezistenta mecanlca, rezlstenta la absorbtia de apa, toxicitatea, etc, proiectantu aleaqa pentru elementele de constructie perime\ ale acoperisurilor mansardate, cele mai adecvat convenabile materiale ~i sortimente. Piesele din lemn ecarisat care intra in alcaf elementelor de constructie peri metra Ie S8 conside calculele terrnctehnice cu 0 conductivltate terrnlc calcul A.::::0,17 W/(rnK).

(sub forma de placi sau saltele) care se pot utiliza la~ constructia acoperisurilor mansardate. Tabelul T1:) Materialul termoizolant

Densitate

aparenta
kg/m3

Conductivitate termica de calcul W/(mK) 0,035 ... 0,045

Capacitate

calorica
rnaslca J/(kgK) 1500

.. expand at PohstIren (EPS) celular (PS) extrudat (XPS) Poliuretan (PUR) Vata de sticla Vata rninerala 3,5.2.2.

15.. .40 25 ... 50 30 ... 45 20 ... 150 30 ... 200

0,030 ... 0,040 0,020 ... 0,040 0,030 ... 0,060 0035 ... 0050 1500 850 750
}l

in
3.5.2.3.

Referitor la conductivitatea termica de calcul, se, atrage atentia asupra faptului ca tn unele prpspecte 10 loeul valorii de ealeul se da valcarea de control (/\.0) B, materialului tn stare uscata, care este sensibil mai mica decat conductivitatea terrnica de calcul, care tine seama de umiditatea materialului, care se stabilizeaza elementele de' constructie dupa cativa ani de exploatare.

\~$.3 . .TEMPERATURI

DE CAlCUL

Veritlcarile termotehnice pentru timpul iernii elementelor de constructie aferente mansardelor fae in conditiile temperaturilor de calcul To, T; ~ prevazute in [3] cap.S, cu urrnatoarele precizar cornpletari: Temperatura in podul nelocuit i neJncalzit, ventilat corespunzator - cu respectarea preveder din prezentul normativ - se va putea consid indiferent de natura Tnvelitorii ~i fara a mai efectua un calcul de bilant termic, cu valoarea de calcul: Te + 1,5 (0C) Aceeasi temperatura se va putea considera ~ exteriorul zonei inclinate a planseului superior

Coeficientul de asimilare terrnica - a carul valoare, de regula, nu se prezinta In prospecte - se calculeaza cu relatia (25) din normativul C 107/3 - 1997 [3J. Referitor la rezistenta la permeabilitatea la vapori a materialelor termoizolante se precizeaza ca aceasta caracteristica este data in mod diferit in diferite t<''lri, asttel tncat valorile prezentate tn prospecte trebuie sa fie interpretate, echivalate ~i transformate Tn factori ai rezistentei la permeabilitate la vapori (1/KD) utilizati in tara noastra - conform STAS 6472/4-89 [7J,

3,5.2.4.

362

~""""""W'_~_'_W_~'~' __ "~_'''~'''''; .... .r..,;",;;;''-i1'_'''':~''''''~;~"l"""':'1:"--'>\-''''''-'-''''''''C-<'

c:~"" ,.;,,>.\.::;;.,

,>:,;;,,~;t"t::,"'rl'!':'!"".r'I""",

\'<\

,~;~:7: "l::~I'",:,

.r'Y':.'"'T{f.O

':'''''''r;I.\t~~1'!,-''''}'U"t~""",,",'r'i,,-.~~--:.::,,''l'''''''n.'"'~''''(~r~;~r''i'''''-r''''~'''''''''-''''''''''''l""'JT'=:-'7''l'''--'~''~-'

~~

-.,-..,-,\.:~-.r __. -t.._ -::-.-, ._

..

,,"' .

aa ....... .---....

".....

.~.

.~.-

..-..--"':.-- ..--..... -.-

~
lJ ii
I).

~~
:i'
)~

spatiul ventilatcorespunzator, de peste termoizolant. Temperatura de calcul in casa cornuna se va considers astfel: - In case de scara nelncalzite sau mutt mai lncalzite (T,::;; +15C) Tu = + 5C - In c~se de scara lncalzlte, avand cel puttn un perete II exterior Tu = + 10C I,: - in case de scare lncalzite, delimitate exclusiv de~ .. .. '+ 0 ". j: peref interior! Tu = 15 C i Temperatura de calcul in spa\iul[1 apartamentelor de sub rnansarda, se va considera [i astfel: 1 - in cazul unor apartamentetditerlte. racordate laI instalatii de tncalzlre diferite T, = +5C j - in. cazul unor aparta~ente. tip d,upl.ex, amplasate II partial la rnansarda ~I partial la nivelul de sub II mansarda, racordate la lnstalatii de lrtcalzire diferite ............... Tu = +10oC - in cazul cand mansardaeste racordata la instalatla de tncalzlre centrals exlstenta T u + 15C Temperatura in logiile - lnchtse " sau .. deschise ..... amplasate sub planseul inferior al. mansardei se va consldera egala cu temperatura exterloara norrnata To.

lncalzite n'
r :,'

(direct sau indirect) de la nivelul de s mansardat, temperatura in logii se considera egala cu temperatura exterioara norm"
acoperisut

r.
.DIMENSIUNI DE CALCUL Dimensiunile de calcul ale elementelor de construe perimetrale ale mansardei se considera conformitate cu prevederile contlnute In normativul I - pct.3.2: ..3.4, in normativul [3] - cap.6 ~i in ghidul I cap.6, cu urrnatoarele precizari ~i cornpletari: - supratetele Tnclinate cu un unghi fa~a de orizont mai mic de 45 sunt considerate "plansee'', iar c cu un unghi mai mare de 45 - "peretl": - In ariile peretilor ~i planseelor se vor include l?i ar elernentelor de constructie opace care delirnitea lucarnele, cu preclzareaca suprafetete de 181 pari superioara a lucarnelor se vor considera "plans: indiferent de inclinarea tala de orizontala; - in ariile elementelor de constructie perimetrale includ ~i ariile de pe conturul cladirii sau de coarne, care desi prevazute cu strat lermoizolante - sun! mascale din considerer. igienice ~i de aspect, cu elemente ( cornpartlrnentare.. neprevazute cu strati. ," termoizolante (fig.T2, T3a, T3b); \ La cladirile de toouit existente, la care se amenajea: ulterior un acoperis mansardat, la determinarea ari' elementelor de constructle perimetrale, a e anvelopei ~i a volumului interior, Incalzlt, a rnansarse vor avea in vedere urrnatoarele: - pe vertlcala, suprafetele peretilor se delimiteazs partea interioara prin rata superioara a pardos lncaperilor de la rnansarda:

3.5.3.2.

La verificarile termotehnice ale planseului de sub mansarda.' la fluxul terrnlcde jos in sus, temperaturile din spatlile de peste planseu sevor considera astfel: in pod (spatiu netncalzlt): r, = T.+1 ,5 (OC) in rnansarda (spatiu Incalzit) - ca la apartamentele de sub rnansarda, la f1uxul termic de sus injos (conform 3.5.3.1) In cazul in care la mansards se prevad logii deschise sau Inchlse - amplasate peste incaperite

3.5.3.3.

~1

364

.... - .

'. -.-~---.---

..... -""--

. ---""~-

..~I<-;, ..

""'"~~..."...;:;;~~Pf;f,~\~-

.\~.~- .-'>-.--,-......-.. ..---.~ .-~... ~---'"

-~----...

,,,.-

... .
,

- aria planseului de la partea inferioara a mansardel euprinde In totalitate aria mansardei, delimitata pe eontur de suprafetele vertieale sau Inclinate termoizolate; - In aria peretilor vor fi ineluse ~i ariile peretilor de pe eonturul easei scarii, rnasurate pe conturul lor exterior (spre rnansarda), iar In aria tarnplarlel - aria usllor de acces din casa scarli cornuna in apartamentele de la mansards: - in ariile elementelor de constructe orizontale nu se va include aria planseulul superior al casei scarff comune, rnasurate pe eonturul rnentionat mai sus. 3.5.4.3, La cladirile de loeuit existente la care se arnenajeaza ulterior un acoperis mansardat, in cazul unor apartamente tip duplex, amplasate partial la mansards ~i partial la nivelul de sub mansarda, ariiJe planseelor se vor determina avand in vedere urmatoarete: - In mod conventional nu se va line seama de prezenta golurilar din planseu, prevazute pentru acces, prin scarile din cadrul apartamentelor, ln spauu acoperlsului mansardat; in conditiile in carescara cornuna nu se ridica la nivelu! mansardei, iar peste ultimul planseu existenl In casa scarf se arnenajeaza tncapert, atat pianseu inferior, cat i cel superior al acoperisului mansardal din zona casei scarf vor fi incluse integral in ariile respectivelor plansee. La cladirile de loeuit noi, prevazute din faza de proiectare ini\iala eu acoperis mansardat, ariile totale ale elementelor de constructe perimelrale, precum ~i aria anvelopei $i volumul interior, lncalzit, se calculeaza pentru Tntreaga cladire, inclusiv mansarda. La cladirile nivel se de locuit arnenajeaza existente,
0

elementelor de construotle perl metra Ie, precum I anvelopei ~i volumul interior, incalzit, se re exclusiv la spatiul de peste ultimul planseu existen urmatoarele precizari: - aria anvelopei rnansardei se calculeaza ca 5' tuturor ariilor elementelor de constructie afere inclusiv aria planseului inferior, cu precizarile d, pc!.3.5.4.1, 3.5.4.2. $i 3.5.4.3.; - .volumul interior al mansardei reprezinta volt delimitat, pe eontur, de suprafetele interioare elementelor de constructie perimetrale $i calculeaza ca 0 Tnsumare de volume qeornetricr =. }2Vj); in volumul total se vor include $i volur interioare alelucarnelor; - inaltimea libera, medie, a mansardei, se ealcuit eu relatia:

H =_.
m

(m) a planseului c

in care A reprezinta aria totala partea inferioara a mansardei.

5~. COEFICIENTI DE TRANSFER TERMIC SUPERFICIAL

Coeficientit de transfer termic superficial (ai, ao, inversul lor, rezistentele term ice superfieiale (R.I> f pentru timpul iernii se vor eonsidera in calcule conformitate cu normativul C 107/3-1997 pe!.7.::: tabelul II, eu precizarlte de la pct.3.5.5.2. gi 3.5.5.3.

bJ

3.5.4.4.

La fluxul termic directionat din spre exteriorul acesteia (fig.T1a):

interiorul

mans.

- pe suprafata pardoselii ai 6 W/(m2K) - pe toate celelalte suprafete: orizontale, verticale $i Tnclinate

al

3.5.4.5,

la care

peste

ultimul ale

=8

W/(m2K)

rnansarda,

ariile

totale

366

~;::",.,,~ ..

........

"-~""-'--""--"'''''--'''''''''''''''';W;J<t",;~.~,.,.~_

~~ I
r~. ri{l'
i},z;.

- pe toate suprafeteie din pod ao

= 12 W/(rr

l_ -._ , . -__-_ . _ -.:-_._.

it

:(

~~
ii
Iii

- pe suprafetele Tnc/lnate, paralele cO caprioril, prevazute cu 1-2 straturi de aer ventilat arnplasate intra stratul termoizolant ~i tnventoars a.:: 12 W/(m2K) - la tavanut ultimului nivel existent a. ::8 W/(m2K) - la tavanul logiilor amplasate sub mansarda a. 24 W/(m2K) - pefata exterioara a tuturor peretilor care separa mediul exterior de mansarda a. = 24 W/(m2Kt . - pe suprafetele interloare ale peretilot adiacenti casei scarf af =8 W/(m2K) - idem pe suprafetele exterioare a. 8 W/(m2K)

4)

o
24

"
8

3.5.5.3.

I :1
l'
I

La fluxul termic dlrectlonat: din .interiorul spa\iului incalzit (direct sau indirect) de la niveful de sub rnansarda, spre exteriorul acestuia (fig.T1 b): . - la fata inferloara a planseului UI = 8 W/(m2K). - 18 pardoseala mansardei u. = 8 W/(m2K) - pe suprafata orizontala de la partea inferioara a podului U. 12 W/(m2K) - pe pardoseala logiilor ~i> a teraselor de .,~ mansards Ue 24 W/(m2K)

4.

fb' \,~
~

24

3.5.5.4.

Pe timp de vara, Tn locul valori/or U. 24 W/(m2K) se vor considera, Tn conformitate cu [3J tabelul II, valori u.= 12 W/(m2K).

FIG. T1
COEflCIENTI DE TRANSFER TERMIC SUPERACIAL a- LA FLUXIJI. TERMIC CARE PlEACA DIN MANSAROA
b-LA FLUXUl TERMIC CARE PLEACA DE LANIVELUl DE SUB MANSARDA POD(SPAllU N8NCAlllT) STRAT DE Am VENTItAT lOGIE(SPAllU EXTERIOR)

o
(i ,
;j

CD

CD CD

ae

-i1-

ai W/(mlK)

MANSARDA(SPATJU INC.Al.ZIl)

368

il

II

~p?~

,-.- .'. ~ ---".-

... _'-.~"'-'---'--''''"~-~''''''''''''<''''~'''I(;;~~ .. !;~~~f:'Ii'!~'''(;'<;;;':':';:~'''''--'-

~~--.-~.~~~

--- --.

.~......

"

..

W -..J

23

@) ..J .. :
:. ..1. .

.... L
FIG. T2

.J ...

TER!.IOIZOLAREA 51 VEHTlAREA ACOPERlSURlLOR MANSAROATE leu 2 SUPRAFETE TERMOIZOLA~

II
I
:1

,I
f

i
I

FIG. T3

---

TERMOIZOLAREA 51 VEIITlAREA ACOPERl5URlLOR YANSARDA TE (CU L5 SUPRAFETE TERMotZOLA TEl

3.5.6. REZISTENTE TERMICE SPECIFICE

3.5.6.1.

term ice specifice ale elementetor de perimetrale se deterrnlna in' conformitate cu prevederile din [3] cap.?
Rezistentele constructls

in consecinta, punttle creeate de diferite piese I .Iemnale acoperisului mansardat, pot Influenta sens rezistenta termlca speciflca a elementelor constructie perimetrale.
,{.>Ir

:~!,.8C'
3.5.6.2.
Rezlstentele termice ale straturilor de aer neventllatei (Ra) se iau din [3J tabelul III, in functle de directla $i sensul fluxului termic ~i de grosimea stratului de aer.
'.(;'

"ci:

3,5.6.3.

,~
:J
'I'

Rezistenta termica unidirectionala R, in camp curenl, se deterrnina cu relatia de calcul (5) din normativul C: 107/3-1997 [3].
Rezistenta terrnica corectata se deterrnlna in conformitate cu prevederile cap.7.6 din [3J 9i pe baza indicatiilor din anexa J din acelasi normativ; se foloseste relatia de calcul (7) din [3J.

3.5.6.4.

jj.

Calcul automat al campulut de temperaturi trebi efeetuat ~i la acele noduri :;;i detalii la care apreciaza ea nu. sunt de asteptat valori mari I " coeflclentilor y (de ex. peconturul fereslrelor) sau nodurile cu 0 frecventa mai redusa, dar la cc determinarea campului de temperaturi poate importanta pentru verifiearea riscului de conde superficial. In mod obligatoriu se va efectua un calcul al camp: de temperaturi la intersectia planseului supe lnclinat cu elementele masive ale struc' acoperisului (peretli de fronton, parapetele din pia fatadetor, peretil structurali interiori s.a).

3.5.6.5.

i~ ,
;\. I,'

i:

Rezlstenta terrnica corectata a planseelors! peretilor U90ri alcatuif dintr-un material terinoizolant eficient amplasat total sau partial in grosimea unei structuri din lernn (de ex.tntre caprtorl), se deterrnlna pe baza unui calcul automat .al campulu] de temperaturi aferenl diferitelor zone,' noduri :;;i detalii caracterisfice, in conditHle utilizarii unui program de calcul omologat.
I

3.5.6.6.

Calculul .numeric .automat se efectueaza in conformitate cu prevederile din [3J -anexa J, cu precizarea ca intersecthle care nu sunt ortogonale (de ex.la coame, dolii :;;i la lntersectille suprafetelor Inclinate cu cele orizontale si cu cele verticale), se vor modela - Tn mod acoperitor - ca nodurl ortogonale. Desl lemnul are 0 conductivitate terrnica relativ mica, ea este totusi de 3... 5 ori mai mare dedit: conductivitatea termica a materialelor termoizolante si,

3.5.6.7.

.. :~ i!,

~
I

372

~:;~t::Jr~:~ ., -- ..

="~~'''''''''''''-''''''''''''''~'''';'-:''''''''''''''''''"'''.\o''~~'~.'i''''t'.~~~'''1"'-;;;';' .. ,~.~ ........ - ..,.

J ",;

. ,~.---

--

-.-

-----,-

",----......,--~--.,.~-~.-

id'T .

~'

._--

- .. -----

-'-"'-

3.5.6.10.

i; t

~
'il

i:'
,)

In Anexa 3.5.a se prezlnta, exemplificativ, rezultatel~ unor astfel de catcule, efectuate pentru urmalo~ parametri: conductlvitatea terrnica de calcul.~ materialului termoizolant A = 0,03 si 0,05 W/(mK); .I! - distanta interax Intre capriort a 60 si 90 cm':; - inaltimea stratului termoizolant: t 10 si 15 em:\ -Jatimea caprlorilor: b= 6 si 10 cm. .'l Ca rezultate, se dau valorile conductivitatilor termice . echivalente ~i coeficientf liniari de transfer termic. Din examinarea valorilor conductivitatllor terrnlcs . \ 'I echivalente in cornparatie CO vc:llorileconductivita\i1ot~ term ice din camp curent, se rernarca ca aeeslea di.~ urrna cresc cu: - 30 70% pentru A = 0,03 W/(mK); - 16 38% pentru A:;; 0,05 W/(mK); . Datete din tabelul prezentat in Anexa 3.5.a. pot serv!i la estimarea aproximativa a valorilor conduclivita\itol; term ice echivalente - direct sau prin interpolare - Ia' fazele preliminare de proiectare. '

colturile interioare lntrande se considera 0 varia tlnlara a coeficientului de transfer terrnlc superfic . interior (Xi) pe 0 lungime de 25 ern, de la valoar (Xi 8 W/(m2K) la valoarea (Xi 6 W/(m2K). Pentru un grad malmarede asigurare tata de ris. de aparltle a condensului superficial. in conforrnita cu prevederea de la pct.8.6 din ghidul C 107/4-19 (41. la calculul automat al campului de temperaturi racornanda a se considera valori (XI mai rnici, ;;i anu pana la valorile: . (XI = 4 W/(m2K) - in jumatatea superioara a tncaperilc (XI = 3 W/(m2K) -In jumatatea tnferloara a lncaperllor

:.!i , ..
di
!

3.5.7. TEMPERATURI

SUPERFICIALE

!,

3.5.7.1:

JI

Valorile temperaturilor .pe suprafata interloara ; a:: elementelor de constructie, atat in camp curent, cat i;: in zona puntilor termice se deterrnlna in conformitate,l cu prevederile din [3] cap.10. :!,
~,

Ca la toate cladirile de loeuit, la 0 temperat . lnterioara de calcul TI + 20C. temperal superflciala minima norrnata este eqala temperatura punctului de rolla corespunzatoare u umiditati relative a aerului interior (jll :::: 60 % !?i anu 9, + 'i2C. . Pentru a reduce in cat mai mare rnasura riseul condens superficial, se recomanda ca, la pur termite cu trecventa mai mare, sa se respecte cono Tsl min ~ 13,2 C in care valoarea 13,2C reprezi temperatura punetului de roua corespunzatoere u umidita\i relative a aerului interior <Pi 65 %.

3.5.7.2.

In zona puntllor termice (vezi anexa G din [3Jd temperaturile Tsl se deterrnina obligatoriu printr-unil calcul automat al campulu] plan, bidimensionat. de' temperaturi, in conditiile utnizanl unui program de calcul omologat. In mod uzual, la calculul carnpurilor de ternperaturi, in, conformitate cu prevederile pct.7.3.2. din [3], la:

Se verifica riscul de condens superficial p efeCtuarea unui calcul automat al c'(impului ternperaturi ~i la nodurile de la nivelul de s mansards, chiar daca aeestea nu fae parte anvelopa loculntelor de la mansards (de ax.interse dintre peretele de fatada ;;i pod in sltuatla ( mansarda este retrasa tata de planul fatadel.

3.5.7.3.

314

.. -~..

--

..

_ ....

___

.. 1

~~~.~,

.~,...-_,..:."~r'.~"'.i' .y.,,,,,,,.\. ,:"

"'I"." "., ,.,..'. ,... ,.. ~ ..

.."..~I'!..,""~~ __i.,..;r-"'".., . ..,'''"''''''"'''"'',...,-~

'~',. . ... ", ...

3.5.8. COMPORTAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE LA DIFUZIA VAPORILOR DE APA

!!'H

- alcatulrea corespunzatoare a elementelc constructie, tn special in ceea ce priveste ordine succesiunea straturilor. Ca urmare a celor aratate mai sus, alcatuirea principiu a elementelor de Tnchidere orizontale inclinate ale mansardelor comports: un strat cu 0 rezlstenta mare permeabilitate la vaporii de apa (bariera co vaporilor) care, dispus spre suprafata interloar. elementelor de inchidere, llrntteaza trecerea ~ exterior a unor cantitaf mari de vapori de apa: - folosirea unui strat termoizolant cat mai permeal trecerea vaporllor de apa, permitand astfel ca aCf sa ajunga nestingherit in spatiul de aer ventilat ~ aiel - tn atmosfera; - utilizarea unor materials terrnolzolante care caracteristici favorabile sub aspectul absorbtiet de (absorbtie redusa)l}i care nu se deterioreaza si nit T~i micsoreaza sensibil capacitatea de izolare ten sub influenta umiditatii; - interzicerea de a prevedea la fata dinspre exters stratului termoizolant a unui strat hidroizolant care f in acelasl limp un strat impermeabil (cu reziste mare) la trecerea vaporilor de apa lili care impiec astfel tndepartarea acestora din constructie. In alcatuirea acoperlsutui se vor crea - \ de requl. doua spatii de aer ventilat ~i anume, In ordine, de in sus (fig.T2b, T2d ~i T3): - un strat dispus intre fata superioara astra termoizolant ~i un strat impermeabil hidroizolant face parte din alcatuirea invelitorii; din acest strat parte ~i Tntregul volum de aer din pod; - un strat de aer de grosime constanta, dil intre invelitorile montate pe stpcl (de ex.tlqte, I plane din azbociment, ~indrila s.a) ~i st

3.5,8,1,

".:-

5,'

De cea mai mare lrnportanta pentru 0 buna' comportare a elementelor de constructie perirnetrale ale mansardelor, 0 are crearea unuiacoperis ventila!, care trebuie sa asigure 0 buna circulatie a aerului Tn spatiile adiacente volumului incalzit (fig.T2, T3). Aceasta solune constructive de principiu urrnatoarele avantaje: - In timpul verii, aerul cuprins tn spatlul dintre tavanul mansardei ~i invelitoare se tncalzeste sub' actiunea razelor solare ~i ia nastere un curentj ascensional. Aerul cald iese in atmosfera prin golurile care se preyed la coamele acoperisului ~i antreneaza patrunderea aerului proaspat prin orificiile prevazuts in lungul streasinei. In acest fel pe tavanul mansardei se rnentlns o temperatura inferioara aceleia a invelitorii, supratncalzlta de razele solare. - In timpul iernii, spatiul ventilat al podului, constituie un element de izolare terrntca eficienta suplimentara, intre interiorul ~i exteriorul vblumului locuit ~i pastreaza materialele termoizolante permanent aerate :?i uscate, evitandu-se astfel formarea :?iacumularea de condens interior, generator de condens superficial ~i mucegai, ca urmare a scaderii capacitatii de izolare terrnica prin umezirea rnaterialului terrnoizolant.
i

-~ .. $;r~

3.5.8.2.

In acest context, este de asemenea foarte importanta: - folosirea unor materiale corespunzatoare sub aspectul permeabilitatii la migratia vaporilor de apa din interior spre exterior;

>~
"iI

376

i
---- --'"..,..-.--......,"-,.....,O" ~"'~'~~i;tlf:r.-~;~'

tit

~~;~~1ifr~:r-.f:(!~~

*i:}:,:" .:r:~"( ".:"

,-...".,.~."........,-

' .

"'-~1noiOI,~

.~

., ..._~_.__

_. .--....

impermeabil mentionat mai sus care, astfel. separa] eele doua straturi de aer ventilat; acest al dollea strad de aer !rebuie sa asigure, pe langa 0 buna circulane aerului (prin orificiile prevazute la streasina 9i la'i: coarna), si 0 rapida indepartare a cantltatllor de apa! care pot penetra prin rosturile dintre piesele care) alcatuiesc invelitoarea; in cazul unor tnvelitori care se!~ monteaza direct pe astereala (de ex.tabla, bardoline] bituminoase, etc.) acest al doilea strat de aer ventilat]] poate lipsi.

:,.'~

al

mansardate fac parte din categoria straturilor. ventilate", situatie In care, la calculul rezis\ termiee,aceasta nu include nici aportul straturil/ aer, nici cel al straturilbr amplasate Intre stratul d !?imediul exterior. Fata' de cele aratate mai sus, se recorn urrnatoarea atcatulre a elementelor de constr perimetrale tnelinate, usoare, ale mansan dlspuse In ordine, de jos in sus: - strat de finisaj !]i de protecne spre interior a strati termoizolante (de ex.gipscarton, scanduri fal lacaj, lambriuri, s.a.): - slpcl pentru montarea stratului de protectle (fixa' capriori) + lnterspatiu de aer neventilat (intre sipc - bariera contra vaporilor (folie din polietilena Sf: PVC, etc); - straturi termoizolante; - strat de protectie spre exterior astra' termoizolante, dintr-un material permeabil la v eventual caserat pe terrnolzolatie - de la caz la c functie de natura ~i sortimentul materi terrnoizolant; - spatiu de aer bine ventllat; - folie (membrana) impermeablla din punct de ved, hidrofug, montata liber sau pe astereala: - slpcl montate paralel cu linia de cea mai mare p . + interspatlu de aer bine ventilat; \ - sipc! dispuse paralel cu streaslna, pentru montar pieselor care alcatulesc lnvelltoarea: - tnvelitoareadin piese independente (de ex.tiqle' In cazul tnvelltorllor care se rnonteaza pe ast (deex.tabla) din alcatuirea descrisa mai sus It ambele randurt de slpci ~i stratul de aer venti peste folia lrnpermeabila.

:8.9. '.
0::';

3,5.8,5,

Un rol nu lipsit de importanta in ventilarea celui de doilea strat de aer il au rosturile 9i neetenseitatile 1 dintre piesele independente ale invelitorii, care.. tmpreuna cu orificiile prevazute la coamele acoperlsului, asiqura 0 'buna .circulatie a aerului in. acest spatiu(fig,T10). ' In acelasi seop se pot prevedea In zona tnalta a acopertsulul, piese de 0 forma speciala, prevazute cu fante, prin care se lndeparteaza aerul care circula in acest al do ilea strat de aer ventilat (fig.T11). -Pentru ventilarea la coarna a straturilor de aer, pel langa detaliile de principiu ilustrate in fig,T10 9i T11i~ se mai pot folosi ~i alte solutli, prezentate schematic in fig,T17. In zonele cu ferestre de rnansarda, lucarne, c09url"1 etc. este necesar sa se aslqure continuitatea straturilor de aer ventilat. In fig,T18 se prezinta schematic modul de rezolvare a clrculatiei aerului In stratul de aer de sub invelitoare, In dreptul unei ferestre de rnansarda. LU8nd tn considerare clasificarea straturilor de aer ventilat facuta In cadrul anexei E din normativul [3]. eele doua straturi realizate la acopertsurile
~ ?;"

aq

., ,., .

3,5,8.6.

I.

3,5.8,7.

(;

3.5.8,8,

l' }

..

378

......... -

.~--------------.~~~~

I~

3.5.8.10.

Pentru 0 buna ventilare a spatiului de aer realizat intra;;

stratul termoizolant si folia imperrneabila, se vor respecta urmatoarele: - inal\imea spatiuiui de aer - min.3 em, respectandu-se ;;i conditia ea sectiunea tlbera sa ne de eel putin 200 crrr/m: - orificiile din zona streaslnei, prin care patrunde aerul in spatiu: ventilat - min.2 %0 din aria invelitorii, dar eel putin 200 cm2/m; - orificiile din zona coamei, prin care aerul din spa\iul ventilat - min.a,5 %0 din Tnvelitorii. 3.S.8.11.
'1;

'ii

,
,j

I~
"1';

~, !

."

In raport cu capriorii,' stratul .termolzolant poate amplasat astfel (fig.T4 ~i TS): . - sub capriori - fig.T4a; - partial sub capriori ;;i partial intre caprion (doua straturi, .din care stratul inferior montat intre grinzi:;;oare dispuse perpendicular pe capriori !ji prinse de acestia) - fig.TSc; - intre capriori - fig.TSa !ji TSb; - peste caprlori: de regula stratul termoizolant este montat pe asterealaJar capriorii sunt aparenf in~ lncaperi - fig.T4b ~i T4c.il Fiecare din aceste variante: prezinta avantaje ~i' dezavantaje, in functie de care se va face alegerea "
solutiei. .

pun\ilQr terrnlce din lemn, neprotejate (veill Ane> 3.5.a). 'In mai mica rnasura decat la solutia cu strar termoizolant dispus tntre caprlorl, l?i la eelelalte solu' continuitatea stratului termoizolant este tntreruc astfel: - la varianta eu stratul terrnolzolant sub capriori - cu dispozitivele de sustinere a termolzolatiei; .r la variantele eu stratul termoizolant peste caprlori cu elementele de distantare care traverseaz terrnoizolatla in dreptul caprtorilor !ji pe care reazem slpcile dispuse perpendicular pe streasina: - la varlanta cu stratul termoizolant amplasat parti . intre ~i partial sub caprlori - cu structura d grinzi~oare de sub capriorl, dispusa In grosiml stratului terrnolzolant inferior. De prezenta acestor punji term ice liniare sau punctuate, reailzate de regula din lemn, se va \ir, .searna la toate verlfloanle terrnotehnlce, dar In sped la determinarea rezistentelor termice coreetate, eonformitate cu,' prevederile corespunzatoare d normativul [3]. In figurile T6, H, T8 se prezlnta trei detalii d

streaslna - la nivel de principiu - care difera lntre el prin pozitla stratului termoizolant In raport cu caprior

in -vedere-avantajul. uneiinal\imi de constructe mai reduse, in' lipsa altor conqi\ii, se recornanda adoptarea variantei cu: stratul terrnolzolant dispus partial intre, ~i partial sub caprlori. Varianta cu stratul termoizolant dispus integral intre capriori prezinta avantajul unei inaltimi de constructe !ji mai reduse, dar necesita folosirea unor capriori eu inaltime mare sl are dezavantajul unei eficiente termotehnice mai reduse, ea urmare a existentei
Avand
i

~i prin modul de rezolvare a streaslnet. La fig.T6 stratul termolzolant (din polistiren extrudal este dispus peste stratul hidroizolant, ca 1'8 terasel: "inverse". Orificiile de acces a aerului In straturile ventllr amplasate sub streasina vor fi prevazute cu plase ce sa impiedice patrunderea insectelor ~i a pasarilor rr in aceste spatii (fig.T9).

It! :' f/

380

31

*"f\'to/.,,,,,,,,,,,,

II

......... -- ...--.--.' . ~~_

.~.~.~.,c".'~

_~",.,....."""""""""~~,I<"'_J!.r;.,....

~.. ""'.,.,,...,.1I'(:i;r.(~,~~.,,~."'1: . ""''''__,-,.~i' ....... _'"r~':''",,.,,,--'",...~'---~ .

~(.~~""'~-IIM\jeJW*,","r'-':M'lIIiIIiiIItetlD&ifi'5'Mjf'?if'WfyaiC-"7

_.W-ffl?

"eW-Tl'C'"' ettiti5g~

litwm

Z'-C'f"emWfpo.

-.-

77FT'

$---

u.<_~

"'C'J.'~

__

'

J~'__ . ,-.- _.

11

11
1
IIn

1==;;;:::1

,~

!:
li:

13

10
13

7 8

1 I
ij

11

fL\'

.~

14 .

13 11

10

7 8

..,,.." ;....

Ii

(b',
:

Ii
I'

\_-)

Ii'

Ir
i
l

! ,t

i1~4
-<>.

I
10 13 24
7
"~

"
:111'

'i3

10

I
7

I
3 8

H
( C'
'

'I',::'
,:1 ji;
1;
"

:---1

'-'-~

~ ;,
il

',,, I:f
Ii:::

hr~;
FIG. T4
MIPlASARfA
b.

_._--

hI_i:'
, . I
13 10 7 3
3

:j~
,;)

11

24

!ii
'j ;-; r;:' STRATULtn TERiIOIZOLAHT SUB $AU PEsn: CAPRJORI

S\AjCJ.PRm PSTE CIJ'RJORJ

i;~':
11>1

J,,:

I'i'

C. PESTE CN'RlORI- POZlllEJMRSA'

~il 5
1L 1,1

382

382

f,~

If L

[ ~~l@j:~?:' -..

.~
.. 8 5

o
FlG.T6
DET~ LA SlREASINA( A I
SlRAT fERIIaZWIIT PUTt CAPIIKlII!
S1IiWllIAIIfIJIIlATI. OIlIZOlirAIA-:

.. :,.;.~~ti.:~~4~~.:~r t:.. :...

10

12

10

i
i

~1

..
AG.T1
. DEl AUU LA STREASINA !B I

.'

rl-l-----

STAAT TEl!IIOlllx.oo 11Im r..II'a SllIWIIA CIlCAJmRlIWCATI

CO
(J'1

-I

,.'

....- '.

5,8

4 6 3,8

cae

14 1

I
) ,

14 13
.. I) ('I'

'.

,-.

20

12

13

20 13 i2 8 7

iO

.T11
~ DE VENTlURE LA COAMA U PlESE SPECIALE CU FAtfTE DE VENTlIJ.RE

13

.l~! ~.

FIG. no
DETAUILA COAMA
I. CUUNSTRATDE.~

vem.Ar Il. CUOOIJA S1RATUru DEAERVOOR.AT

388

,/1" ... ,,-".".... '_J"'.,'~-''"'.~.--,.,. ... ''''''''''''' .. ~.'1J!7t.\~~,.~,'~;,;:;;;.''''~~::.-;..' .. ~ . ..,.,........, ;i1~~'".' "':""~ ~,..".,._~,..,'I'rll'T.'I''tr"._'1f.:r,_.'!"'jJi<&! _I''".~_'"~

.. _-. . Ir- .,....._.-

._< -

.,. ,'.. ~

~'-'Io

.......
!

n_:--

'C;'- T'?r;;;r

':z -

- . it

.'0'

:1.5.B.111.

Peretii verticali usorl, retrasi fata de pianul fatad~~ care separa mansarda de pod, vor avea urmatoare~

alcatuira de principiu (fig.T12):

;1

- strat de finisaj ~i de protectle spre interior ~ stratului termoizolant (gipscarton, lambriuri, s.a.). '3.~ - ~ipci pentru montarea stratului de protectie +~ lnterspatiu de aer neventilat (intre slpcl): j - bariera contra vaporilor; 'j .. - unul sau doua straturi termoizolante, fixate] 31 intre ~i in exteriorul unui schelet .dln .lemn, "priris partea superioara de caprlorl ~i rezemat la p'art, inferioara pe planseui existent prin lnterrnedful u talpi continue; '.",J - strat de etansare i de protectie, perrnes la vaporii de apa, eventual caserat pe tataexterioal a stratului termoizolan! dispus in exteriorulschetetclu , lemn. l' din i' In varianta, se poate adopta urrnatoarea succesiune straturilor, enumerate in ordine, din interior spn exterior (fig.T13): - tenculala lnterloara; ,1;'1 - perete despartitordln .zidarlercu grosime greutate recusa: - strat termoizolant montat tn cadrul unlil~ schelet user din lemn, prins de caprlori: - strat de etansare i protectie. care trebuie Sa) permita difuzia vaporilor de apa.

'-',

~ cu stratul termolzolant dispus intre capriori, care aceasta varianta - reazerna continuu pe place beton armat (fig.T16). , soiutla, care poate fi utilizata in special la cladiril locuit no;' este avantajoasa atat sub asp comportarii la dlfuzla vaporilor de apa, cat ~i tn c ce prlveste stabilitatea terrnica. protectia lrnpo zqornotului, durabilitatea ~i siguran~a la foc. Solutia ~i detaliile din fig.T15 ~i T16 se aplica zona de peste casa scarli, sub invelitoare, unde, considerente de sigLiran~a la foe, este necesar planseu dill beton armat. .... Pentru obtineo buna comportare la difuzia yap de apa,. ordinea de dispunere a diferitelor strati planeele. din beton armat de sub acopt mansardat va fl, de regula, urmatoarea (straturile enumerate de jos in sus): o Planseu sub mansarda, peste lncaperi nivelului inferior. planseu dinbeton armat, - strat terrnoizolant (eventual i cu ,r .. ' fonolzolant); .. ;"- pardoseala, de regula pe 0 sapa din mt de'clrnent. eventual arrnata. Planseutsub pod, 'peste lncaperi ale nive inferior. .~ planseu din betona rmat: \ - barlera contra vaporilor; - strat termoizolant; - sapa de protectle din mortar sau strr etansare $i protectle, permeabil la va pori. Planseu sub rnansarda, peste logii. - strat de finisaj ~i de protectle a sir lermoizolant (eventual tenculala pe rab tavanullogiei:

;.

~
:

3.5.8.15.

In figurile T15 i T16 se prezlnta doua detalii alcatulre a acoperisurilor mansardate, in solutla cui' stratul suport al terrnoizolatiel ~i al invelitorii realiz dintr-o placa lnclinata din beton armat, astfel: cu stratul termoizolant dispus partial sub i partial lntre caprtorl. care - in aceasta varianta - reazems pe cosoroabe ~i pane (fig.T1S);

:,~'
.

390

-' .---.~---,---.

~,..,...,..,.,.

"Hi.

.. A'>j(*~

_st#fi~~~i

J\~?~~~~t~~~~(.~~~4~~~~~~~"':1'itf'J~~~~'~:~~'~-?'r~~"~"'''''.~'

.. :~

I
p,:

J
~!

IE

if

"

~i

~I !,
,.
r-

I '!,

/,!,
If:

\:
Ii;
.1.

- strat termoizolant, a carui grosime -, ~., deterrnma prin calcul, cu luarea in consideral(~ l?i a stratului termoizolant amplasat pest~ planl?eu;.! - planseu din beton armat; - strat termoizolant; - pardoseala, de regula, pe 0 sapa din morta(~ de ciment, eventual armata, . e Planseu sub logiile de. la rnansarda, lncaperi ale nivelului inferior. - planseu din beton armat; ." - sapa din mortar de ciment, pentru egalizare~ ~i pentru crearea pantetor: . . '~1 - strat hidroizolant .. avand ~i functle de bar.i~r~ contra vaporilor: . " 0* - strat termoizolant din polistiren extrudat~ dispus ca la terasele "inverse";'rg - pardoseala, pe 0 ~apa din' mortar de cimentj~ ... ," ," ."'1 eventual arrnata. . ',i Desi inferloara din punct de vedere termotehnic, sa] poateadopta si solutia "clasica", cu stratul hidroizolant1: dispus peste stratul terrnolzolant.
3.5.8.17.

t:

'"

Pereti bistrat cu 0 structure compacta. - tencuiala interioara, - perete din beton armat rnonolit sau zidarie din cararnlzi pline sau GVP, stalplsori ~i centuri; - strat termoizolant; - strat de protectie ~i finisaj (tencuiala armal rezernata ~i ancorata corespunzator, scand otspuse in caplama, s.a.). Pereti bistrat cu 0 structura ventilata. - tencuiala interloara: - perete, ca mai sus; - strat termoizolant; - strat de protectie l}i de etansare, dintr material permeabil la vapori (eventual case pe stratut termoizolant); - strat de aer ventilat cu grosimea de minA em. - place] de ratada, rezemat ~i ancc corespunzator. referitaare la difuzia vapor de apa se vor efectua In conformitate cu prevede din [3], [7] l}i [8].

~, Pentru a obtine 0 buna comportare la difuzia vaporiloq de apa ~i 0 stabilitatetermica corespunzatoare, ordinea de dispunere a. diferitelor straturi la perer exteriori masivi (din zldartesl/sau beton armat), car, separa mansarda de mediul exterior (frontoane timpane, calcane ~i parapete) va fi, de regula" urrnatoarea (straturile fiind enumerate din interior spre exterior): Pereti monostrat - tencuiala interioara;i' - zidarie din blocuri ceramice cu rnulte goluri,', avand toate puntite termice (staipisori ~i. centuri) protejate corespunzator: - tencuiala exterioara,

'11

:iI.;~;~yVeriflcartle termotehnice
.. 1.

'f: I'
).1

tU

~~ !~J

I
\

,il;:
Jr.
l"
I

c'

r~
ll:
~ ~I
II;,
Mil

'i

392

..

-------

,-~"'~,~~

. "'ffl.".'

iO:O_J

.y~~~~._,

."!':'lJ'~~~~~~~f."f!.\..!.~M,,*'i11t.., ..('i:~~'~~~~~~~l..!,",:~~~-~Ji~'""=~."""""""~--"'A"

"'W*'$J

,~~~-~~~.,

'>

"'.,~ .. 4<~_~u'...,.....w_"...fI""~,I~_"'_"""

__

to.

F'

" ~

3,8

Ii

!
12 13 3

'

"

fl

13

5 12 8

rf

s:Lj
.

19 27
25

1]

I ~
:~I'I

I}
9,18 10 19

9,18
1

~ ./ ~lE?t1
), .,. .:
;

26 28

.-

-,

t
ftl I

',:.: ,;."-.~

..

~I e ~
J

19

~ ~ ~

D=D
1

III I I
2

~ ~ ~ ~ ~ I

\ FIG. 112
PERETE USOR CU STRAT TERMOIZOtAHT (D)

;'1'.

~ d ~ ~ ~ ~ ~
!. "
i

FIG. T13
PERETC DIN Z1DARJE CU STRAT TERMOIZOlAHT( D)

P\J.IIS8J SU'I3P! tK:LItAT CUSTAATTSllIOIZllINfr PART1Al.sua CNRIORI SI PARM. Ml!l: CN'IOOAI

I ~
394

3~

i~j
~)

"".

'.w."'".

~~

,~~m.~_

ea-

~~~'~_._"~~".

__

-rc ,

....,-n

\
....
CI)

~~ ~ ....
:;Q "TO

~ ~ ~

I..
I .. ,
d

o 0

D .:
D
. 0 0

"

. o .

=
m

" .. .0

... ...

',;

(.0.)

.,

OO,J>.

-.

..

-::
~:-

F-F ~~--------~-7 .

FIG. TiS
ACoPEilfs KANSARIlAT eu PLACA INC1JN.6.TA DIN BETOM ARIi!AT 51 STRA T TERllQtZOlANT DISPUS SUB SlIHTRE CAPRlORl

"',

6 11

13

10

GG
16--.....,

FIG. T16
ACOPeRIS MANSARDAT CU PLACA INCUNATA
~ BETON:~~~~~~,~~,,~; __ ,,_

-,

..'

~:n

I~
-'"

~~

I
1-

.~.

;
>:
0

,
1

i
>-

I
1

I
~

I
i

IT

.. _.]

. STABILITATEA TERMICA A ELEMENTELOR CON5TRUCTIE 51 A INCAPERILOR

DE

Conceptia, proiectarea 9i verificarea stabitltatf termice a zonelor opace ale elementelor de Tnchidere ~i de compartimentare ale mansardelorsub aspectul inertiei lor termice, precum ~i a stabilita\ii termice a lncaperllor, se face ln conformitate cu prevederile normativului C 107/6-1998 [5]. In ccnforrnltate cu prevederi/e din normativul [5]. tabelu/ 4.1., loculntete arhplasate In acoperisuri mansardate se tncadreaza, ca :?i toate cele/alte tipuri de locuinte, In grupa de c1adiri "b". Exigen\ele de stabilitate termica ale rnansardetor, amplasate atat Tn acoperisul mansardat al unor cladirl existents, cat ~i In cladirile de locuit not, se dau Tn tabelul T2.
':.1-:I
I "". ". ~:-~-"-_~~

.~~.

'\.~ J
'>:

,.

caractertsuca

Peretl

~15 210 ~5 ~25 ~10

~g

25
~3

~8

211 ~8 ~11

~2 ~6 ~3

Plansee

FIG. TiB
CIRCIJLA TIAAERULUIIN STRATIJ!. DE AER VENllLAT DE SUB INVEUTOARE,
IN DREPTUl UNEI FERESTRE DE MANSt\RDA

Ia pa rtea inferioara a mansardei

~30 ~5

~7
~2

~
de asci/a lie a temperaturii

400

401

"' --.---------"

. I.--"

. ~f'<>lt ""' ..

"""'.""--,.~.~:lf

.. 1'71~1;:r;w_"t?~ff-~"'

.;";. ... ,.,~

.';i':'ci.."?;' .. ~~:.~"'!I!"'Ii~~:!',':':"'Il_~~",-o"

-'----,: ...

p----------------------------------------VT - coeficienlul de amortizare a amplitudinii:'~ oscilatiilor temperaturiiaerului exterior;:'] & coeficientul de defazare a oscilatiilor?: lemperaturii aerului exterior, pe limp de vara: i Ci - coeficientul de stabilitate termica elementului de inchidere, pe timp de lama.

{':

R - rezlstenta terrnlca unidlrectionata lnertiel term ice m - masa specflca a zonei opace, in carne

o - indicele

curent v - gradul de vitrare ,= aria suprafetelor vitrate raportate la aria totala (suprafata vitrata + suprafata

opaca): 3,5,9,3,
In situatia in care condltiile din tabelul T3 sunt simultan satisfacute, nu rnai este necesara verificarea la stabilitate termica nici a elementelor de Inchidere, nici a tncaperuor, exigenta de stabilitate termica'~ considerandu-se implicit fndeplinita, cu exceptia XI cazului cand prin tema de proiectare se cere obligatoriu !,?i explicit efectuarea acestor calcule. TABELUL T3 v m kg/m2 V=

Af AJ+Ap

Elementele de Tnchidere din tabelele T2 !,?iT3 sunt in principal urrnatoarele: - peretn exteriori opaci (exC/usiv suprafetels vitrate): parapetele din planul fatadetor, frontoanele timpanele, calcanele, peretll adlacenti rosturilor deschise ~i ai logiilor amenajate la nivelul mansardei,

Nr.

crt.

Elemente de inchidere

R m2KJ
W

s.a.:
':"T ':' ..

2 3
4
i---

5
I-

6
I-

lntre tncaperi ~i exterior tntre tncaperl $; podul ~ 1,40 ~ 3,0 ~ 100 Pereti nelncalzit * intre incaperi ~i spath mai c 1,10 putin sau deloc lncalzite Intre inca peri ~3,5 ~300 la partea ~i exterior superioara lntre inca peri c3,OO ~2,5 a ~i podul mansardei Plansee netncalzlt .. intre tncapen ~4,50 la partea ~i exterior inferioara a intre inca peri ~1,65 " ~200 mansardei ~i nivelul inferior " In normativul C 107/6[5] nu se prevad conoltii.

S 0,35

..

"

..

s 0,35
~:<'l

..

....

. .;.peretil usori de inal\ime redusa, retrasl fa\2 de planul fatadelor; . peretli adiacenti casei scarf !,?i rosturilor inchise; planseele de la partea superioara a mansardei, prevazute cu ,1-2 straturi de aer ventilat: planseele care dellrniteaza incaperilo de locuit de la mansarda, la partea lnferioara, de exterior (de ex. peste lagiile amplasate la nivelul \ de sub mansards); - planseele peste apartamentele de la nivelul de Sub mansarda care, temporar (intentional Sat accidental) pot avea temperaturi de 5-15 C, Stabilitatea terrnica S8 apreciaza atat prin stabilitater terrnlca a tncaperilor, cat !,?iprin stabilitatea termica c elementelor de Tnchidere. Stabilitatea terrnica (

3.5.9.5.

r
"

402

40~

j
~~~;.-'

'~~-"''''''':''''''''~-'--,~-- ---.--

.. """""I:WJt~~.~~n.~.~.;"j-rr.rl:~ .~-.:r.'f.r:m:'~'''":''~'~~'~'''T''~'7~''"<~N"~"""",:r'-""~-

-.'

r;::}~t:"

~_~~~~~;i,j.!J;F.:'h:

este influentata de stabilitatea terrnica a 1. e/emente/or de inchidere, care, la rfmdu/ ei, eSle.~ influentata direct de proprietatile termo-fizice: ale materialelor ~i de ordinea de dispunere a straturilor in ~ grosimea e/emente/or de constructie.
incapertlor

l
.: f: .:
1:'
I ~

.:

3.5.9.6.

/n situatia in care se reaiizeaza toate criteriile de 1 ~ , performanta prevazute pentru stabi/itatea e/emente/or J de constructie in tabe/u/ T2, nu mai este necesar a se efectua verificarea prin ca/cul a stabililatii term ice a
tncaperilor .'

3.5.9.7.

Stabilitatea termica a tncapernor se evalueaza pe baza calculelor efectuate peritru lncaperile cele mai defavorabHe, pe timp de vara ~i de iarna, considerate de proiectant ca fiind reprezentative pentru lncaperlle de locuit de la mansarda. In cazul in care Incaperile considerate nu satisfac criteriile de performanta prevazute Tn tabelul T2, lncaperile respective ~i cele similare vor fi prevazute obligatoriu cu instalatie de venti/are - climatizare. Calculele . de verificare a stabilitatii termice a elementelor de constructle perimetrale ~i a lncaperilor . ~ se efectueaza pe baza prevederilor din normativul [5]'!' cap.5.2. :;;ianexa A. La cli3diri/e si lncaperile prevazute, prin tema de proiectare, cu instalati' de venti/are - climatizare, rnasurile :;;i verificarlle continute tn prezentul capitol, precum :;;i in normativul [5]. au caracter de recomandare. Pentru cresterea stabllltatf termice a Incaperllor. atat pentru perioada de iarna, cat ~i pentru cea de vara, se
recornanda urrnatoarele rnasuri:

3.5.9.8.

3.5.9.9.

- utilizarea unor peretl exteriori care au spre fata interioara straturi din materia/e grele (beton armat sau zidarie) :;;i izolatle terrnica arnplasata spre fata exterioara: aceste elemente de Tnchidere functioneaza ca volant termic, astfel lncat-catdura acurnulata de straturile masive dinspre interior este cedata, in buna parte, aerului interior,in perioadele de Tntrerupere a . functionarf instalatlet de tncalzlre: .1adoptarea unor elemente de inchidere cu rezistente termice sporite, atat la zonefe apace, cat :;;i fa cefe vitrate; - limitarea la strictu I necesar, cerut de condltide de llumlnare ;;i ventifare naturala, a zonefor vitrate; l!tiliza,rea unor sisteme de tncaiztre autonome, cu . durate lungi de functionare 9i termastatate, caracterizate printr-o cedars cat mal unltorrna a cakturtl; . - prevederea unor tlnisaje interioare care sa conduce lavalorl mari pentru coeflctentn de asimifare terrnica prin suprafetele Jnterioare ale elementelor de inchidere ;>ide compartimentare; - adaptarea unei solutn de alcatuire a acopertsuhn cu doua spatll de ventilare; - prevederea la. fatade $i la acoperisul mansardat a unor finisaje :;;i invelitori de culori deschise ,;>1 -. de. prefennta - cu caracteristici reflectante, care sa transmita in atmosfera exterioara unprocent cat mai mare din caldura proven ita din
radlatla solara:
;

.'~ ..;~

- reafizarea umbririi suprafetelor vitrate prin prevederea unor sisteme parasofare: storuri, obfoane, draperii, etc.
.1\'

:~

3.5.9.10.

;ii
.~

,j

404

405

"

II
O:'\i'.';.~

.~
~~!W'I~' e'jiJ'iL .,.~'.,,,{:'" ...
~-.""--~_~~:oo."'I'1!""~~~"

'\'''''Wt~~m''l'-~,~.'~O::;f.,~'~'H~~I~~:r?-.''~~~-~'''''''''''''''''''';---''

_ ....

~,,,. ,~~,~:~:;.;~.>"-'

3.5.10. REZISTENTE

TERMICE NORMATE

Se vor respectade .asemenea minime, speciflce mansardelor:

urrnatoarele

VI

3.5.10.1.

~'i
:,~ >(

Rezistenta termlca necesara dih considerente igienieo- sanitare, R'noc' care se cornpara cu rezlstenta termica corectata a elementelor de constructs aferente fiecarel Incaperl in parte, se calculeaza cu relatia (27) din (3) In care diferenta maxima de temperatura, adrnisa intre temperatura lntertoara ~I temperatura medie a suprafetel interioare d TI max (TI - Ts1m) se consldera asttet.- peretl cu masa speclfloa m ~ ......... dTI max':!: 4 K - peref cu masa speclfica 150 Kg/m2 .. d TI mex 3 K - tavane orizontale sau inclinate, cu masa; specifica totala a planseulul m > 150 Kg/m2 max == 3 K - pardoseli .: dTj max =: 2 K

R'mln 2,50 m2KJW - pentru pereti usori separa volumulinterior' al mansardei de sp adiacent al podulul; R'mln = 1,10 m2KJW - pentru plansee ( separa mansarda de volumul lncalzit - direct indirect - al nivelului de sub acoperlsul ansardat.

La cladirile de locuit noi, rezlstentele term ice R'mln se vor cornpara !ji cu rezistentele specifice corectate, medii pe ansamblul respectandu-se conditla prevazuta la pct.3.6.
R'm~R'mln

min terr cia dir

...sr,

&.5r!1. COEFiCiENn

GlOBAU

IDE BZOLA~E '1rlE~i\lj!(CA

3.5.10.2.
.{

Pentru pereti 9i tavane cu masa speclflca totala a elementelor de constructli m s 150 Kg/m2 se vor respeeta valorile 'minime R'n.e prevazute tn [3] pct13.8. ' Rezistentele termice specifice necesare elementelor de constructle wltrats ale mansardelor Incalzite difera de eele prevazute pentru loculn]e Tn tabelul VII din [3]$i se vor consldera astfel: - tarnplarle exterioara R'nee ~ 0,45 m2KfW - luminatoare 9i peref exteriori vitra\i R'~ :?: 0,40 m2KNV Rezistentele termiee minime, R'min' stabilite rn vederea reducerii neeesarului de caldura in exploatare, care se cornpara cu rezistentele term ice corectate, medii pe ansamblul mansardei, se vor consldera conform anexei 3 din normativul C 107/1-1997 [2].

j::,

La cladlnle de locult noi, prevazute din faze proiectare initiala cu acoperisurt rnansan coeficientul global de izolare terrnlca (G) se deten pentru intreaga cladire, inclusiv mansarda. La cladirile de locuit existente la care se amenaje ulterior un acoperis mansardat, coeficientul globa' izolare terrnlca se determina exclusiv pentru volu aferent mansardei. \

3.5.10.3.

t:
3.5.10.4.

,.

Coeficientul global de izolare terrnica (G), calculeaza in conformitate cu prevederile din [2] ~ cu precizarile iii cornpletarile de mai jos. Ariile elementelor de constructie, aria anvelor volumulinterior, precum sl rezlstentele te corectate medii ale elementelor de canst

406

"-'''- " ........... .....,.,_-_~~1~,.!'F1WU'

..~)b

Sf-'!L,~:

.:@_~~

1\

I I
~

perimetrale se deterrnina cu luarea in consideratle a! cornpletarilor l?i preclzarile din prezentul normativ (pct.3.5.4. $i 3.5.6.) 3.5.11.5. Factorul de corectie a temperaturilor exterioare se;~ In general, cu relatia (4) din normativul C.~J 107/1-1997 [2]. ~,~ In condlthle unor temperaturi in podul neincalzit (T"k~ conform pct.3.5.3., la elementele de constructle :~: adiacente acestuia, factorul de corectie a ~ temperaturilor exterioare se poate considera, in toate ;~ zonele climatice r 0,96. fll
calculeaza,

.1~. IZOLAREA HIDROFUGA La proiectarea l?i executta acoperisurilor mansardate se va acorda 0 atentle sporlta asigurarii unui nive ridicat de izolare hidrofuga, avand in vedere deterlorarile l?i dezagrementele care pot afecta buna functionare, izolarea terrnica l?i aspectul interior ai tncaperilor amplasate la mansarda, in cazul producer! unor infiltra\ii. Impermeabilizarea mari!a a Invelltorf se va realiza prin: - utilizarea unor tipuri de invelitori verifica!e in practlca, cu un grad spori! de etansare fata de infiltra\iile de apa (inclusiv la ploi lnsotite d( vant puternic) i cu 0 buna durabilitate in limp; .. utilizarea excluslva a unor solutii, materiale procedee de executle care au Ia baza acte normative In vigoare, sau agremente aprobate in Romania; - adoptarea, de preferinta, a unei soluiii Cl dubla asigurare hidrofuga, realizata prir dispunerea, sub invelitoarea aparenta, a unu al doilea strat impermeabil, montat pe astereala sau autoportant, capabil sa conduca la streasini eventualele inf~tratii aparute ca urmare a unor neetanseitatl accidentale intre piesele invelitorii propriu-zise; - evitarea adoptarf la invelitori (inclus~v la dolii) a unor pante mai mici decat valorile considerate,"uzuale" tn standarde, normative ~i agremente; - adop!area unor detalf de executie care s asigure scurgerea nestanjenita a apei, atat pi Tnvelitoare, cat ~i pe eel de al doi/ea stra hidroizolant; se va da 0 atentie speciali detaliilor de raeordare a invelitorilor CI

II
!

3.5.11.6.

Viteza de ventilare naturala a mansardei, respectiv numarul schimbunlor de aer pe ora (n) se ia din [2]. anexa 1; mansardele amenajate peste ultimul nivel al ctadirllor de locuit existente se vor Incadra in categoria cladirilor cu mai multe apartamente, cu dubla expunere. Se recornanda cu insistenta a se evita utilizarea unor tarnplarf exterioare fara garnituri de etansare (clasa de permeabilitate ridicata). Valorile coeficientului global normat de izolare termlca (GN), se vor considera in conformitate cu prevederile din anexa 2 din [2], cu urrnatoarele precizari: - la cladlrile de locuit noi, numarut de niveluri (N) - inclusiv nivelul acoperisulut mansarda! se va calcula cu relatla (8) din [2]; - la cladirile de locuit existente, la care S8 arnenajeaza ulterior un acoperis mansarda!, se va considera N =1.

3.5.11.7.

408

4m
~~-----~"""'-"-"'--"""''''''''~--'I'~!.~~~~F'''''
~<

~-

___

..

.~It/""'"

_=1='=%

.ittt:w'cr

r ~ ",

'''''9"''-''

. C"S

-_.

. 51P'Bffitif

f~

$ Wi6engr

... m' wnw'

. -

W :>lCOIj'."q_'-",

_--"'-_=

""""'-' ' -_....,._~.,...~~~--~

ferestrele de rnansarda, precum $i' 'cO lucarnele, cosurile ~i ventnatiile etc. - la lnvelitorile care se monteaza pe ~ipcl, la marginea streaslnilor se vor lua masurl care sa impiedice deplasarea ~i smulgerea pieselor care alcatuiesc invelitoarea.

ANEXA3.5.a

CARACTERISTICI TERMOTEHNICE ALE UNOR PLANSEE

CU STRA TUL TERMOIZOLANT DISPUS INTRE CAPRIORI (exemplu de calcul)
2

a
B=3a

L~f,i,fiNDA:

t~Material termotzolant
b em 6 10

A.::;0,03 ~i 0,05 (W/(mK) kLer.nn (capriori) A =: 0,17 W/(mK): Conduetivitate terrnlca echivalenta I a _ Aech em W/(mK) 0,043 0,062 60 0,051 0,069 0,039 0,058 90 0,0440,062 Coeficient liniar de transfer termic
IjJ

6 10

I W/(mK) 0,03 I 0,05 0,03 0,05 0,03 0,05 I 0,03 0,05 I

em
10

W/(m~ 0,068 0,056

0,110
.0,091

15

,049 0,041
0,079

0,066

I
~ .

410

41

~--

-,,<~,,,~"""""" ~
. ?i::~W~~~

~JI\~r~

:::;;:~,--;";,:,,;:;-~-;;-::;,."'';,,,":~''4~~~~~~f.'i>~i.f.,JR\.~~~
,;.'

r
RELA TII DE CALCUL Se folosesc urrnatoarele notatii: <p
B

'J~ E

'(5)

'\ .,

'-V ==

_f B t-.i;- R
1

i.lT

R R'
Aech

\If

I A

tluxul termic, determinat din calculul automat al carnpulut de' temperaturi (W/m) latimea considerata In calcul (m) diferenta de temperatura considerate In calculul automat al carnpului de temperaturi intre cele 2 medii situate de 0 parte '~i de alta a elementului de constructie (K) rezistenta termic~ speclfica, undirectionala, in camp curent, intre capriori (m2K/W) , rezistenta termica specifica. corectata, cu luarea in considerare a influentei puntilor termice din lemn (m2K/W) , conductivitatea terrnica echivalenta a planseului (W/mK) coeficientulliniar de transfer termic aferent capriorflor (W/mK) i lungimea puntllor termice de acelasl fel, existente in aria A (rn) aria pentru care se calculeaza rezistenta termica 'corectata R' (rrr')
(1) R

'(6) R:

~('I'.I) R A

'-+

. RezistenJa termlca specffica corectata R', aferenta ariei A, se ~eterminacu una din relatii1ede calcul (2); (4) sau (6).
. ,I,

l.. ~i i .,

'!"'1 ...

\"1

R. + Rs;+ Rse

"
R _
so-

R,=
(2) R'

Rsi=-;;;
~.t1T

',::

,",'.

ae

::

: ~ .: I

h
(3) Aech
,:(
..

=
t

R'-(R<;i

+ Rse)

(4) R'

= --

Aech

+ (R, + Rse)

412

413

:~:

ANEXA

3.5.b. >il

"

ANEXA 3.5.c.

DOCUMENTE CONEXE
1. C 107/0 2. C 10711 3. C 107/3 4. C 107/4 5. C 107/6 - Normaliv pentru proiectarea

~ "" .;~~:
FIGURIILUSTRATIVE

~i executa tea LEGENDA (fig.T2 ... T16)

Centura din beton armat monolit cosoroaba Capriori Astereala 5. Sipci perpendiculare pe streasina, tn caprlorilor 6. Sipci paralele cu streaslna 7. Strat termoizolant 8. Strat de aer ventilat 9. Strat de aer neventitat 10. Barrera contra vaporilor 11. Strat hidroizolant montat pe astereala 12. 13. 14. 15. 16. 17. Folie hldroizolanta autoportanta Strat de protectle, permeabilla vaporii de apa Placaj interior (gipscarton, scanduri, s.a.) Piesa rnetallca de prindere Piasa din s~rma zincata F~l?ie supllrnentara de strat hidroizolanl de lemn + terrnolzolatie 1. 2. 3. 4.

6. STAS 6472/2 7. STAS 6472/4

lucrarllor de izolatil term ice la cladirl, - Normativ privind calcutul coeficientilor globali de izolare termlca la cladirlle de locuit - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructle ale cladirilor - Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale cladirtlor de locuit - Normativ pentru proiectarea la stabilitate terrnlca a elementelor de Tnchidere ale cladlrllor (revizuire NP 200/89) - Fizica constructlilor, Higrotermica. Parametrii climatici exteriori (cu modificarile din [3J cap.5.1.) - Fizica Constructiilor, Termotehnica. Comportarea elementelor de constructie la difuzia vaporilor de apa. Prescrlptll de calcul (cu modltlcarile din anexa K din [3]). - Fizica ccnstructiltor. Higrotermica. Principii de calcul ~i de alcatuire pentru acoperisurl ventilate. - Fizica constructlilor. Termotehnica. Calculul permeabilltatii la aer a elementelor ~i materialelor de constructie.

,;11

dreptul

8. STAS 6472/5 9. STAS 6472/7

10. STAS 6648/1 11. ST AS 6648/2 12. STAS 13149

-Instalatll de ventilare sl climatizare.

Calculul

18. Caroiaj din sipcl 19. Structura din grinzi~oare 20. 21. 22. 23. 24. 25.

aporturilor de caldura din exterior. - Instalatil de ventilare ~i climatizare. Parametrii climatici exteriori . - Fizica constructlllor. Arnbiante termice moderate. Determinarea indicilor PMV si PPD ~i nivele de pertormanta pentru ambiante

\ Piesa speciala cu fanta de venti/are Placa tncltnata din beton armat Element despartitor user, fara strat termoizolant Strat termoizolant din placi din polistiren extrudat Perete din zidarte din caramiz] pline asezate pe

Piesa de coarna

muchie 26. Tencuiala 27. T enculala pe sipct ~i trestie

414

415

/:)::;~;:/:::::f;'::,'1

~~iffl"""'""""/';''''''''';''

--,.-",~,~,""";.~"l."",;ir,~r. . ~\wi&~-";~~ . P.ft:"'tV~-~~MA~~J!'II;IMM;t"'''''A!OJ4!\i#$J<;'f!m.1~~~~

Mt~1~~~~'?f,~~~m~~"""~.Wl'

.. -hw;

":"~"---~--

.-'

_"

__

'

__

,""_

"''=''- ~

io

:j

2H, ~.;c:llelcl din Iumn

PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI

l',
I,

t
1 'k
11

29, Stral de protectie din mortar armat 3D, Strat suport (din PFL s.a.) h Inal\imea capriordor t Grosimea stratului termoizolant

~.
I
I:;

NOTA Figurile care itustreeze textul cap. 3. 5. nu sunt detalii de executie, ci delafii de principiu.

Protectia mansardelor impotriva zgomotului impl' conformarea elementelor delimitatoare (pereti acoprls) ale tncapenlor delocuit, astfel tncat zgomc perceput de catre ocupantl sa se pastreze la un nil corespunzator conditiilor in care sanatatea acestc s~ nu, fie perlclitata, aslqurandu-se totodata un conf minim acceptabil,

Asigorarea tocult

amblantel

acustice

in lncaperlle

Pentru mentinerea nivelului de tgomot admis interioru! Incaperllor, - max.35 dB(A) - elemenl delimitatoare trebuieastfel alcatulte lncat sa asigure un indlce de izolare corespunza reqlementarilor specltice, in functie de nivelul zgomot exterior cladiril.

Masuri privind imbunatalirea

lzolarll

acustice

1
ljj

acoperisurllor a. pentru protectia ia zgomot de impact prevederea izolatiei term ice astfel lncat sa sevarneliore: formarea puntllor fonice intre invelitoare !jii sarpar acoperlsulul; b. pentru protectia la zgomot aerian alegerea materialelor de invelitoare astfel tncat, I greutate sau mod de alcatuire, sa se asigure 0 protectie mai eficlenta.

iI R

416

- ...-~'."":' .... ,. O:~,.....,

K, .jy~. 4.,.'r:i

!!!'.y.,cP-:'

4.'I~~mt"-'!'lftS~,1MIl

, ~;J ..

PRINCIPII DE REZOLVARE A INSTALATIILOR CORESPUNZATOAREMANSARDELOR

DOCUMENTE CONEXE 4.1. ~;1.1.. [1] NP 016 - Norrnativ privind proiectarea cladirilor de locuit cerinte conform L 10/1995.
91

VENTILAREA MECANICA PRIN ASPIRATIE In cadrul mansardelor, Incaperile mici caracterizate prin vlciere .puternica a aerului prin gaze, vapori, mirosuri sau degajari de caldura, cum sunt bucatariile, baile, grupurile sanitare, se recomanda a fi prevazute cu instalaffl de ventilare prin aspiratie [1] chiar daca acestea sunt iluminate natural.

';-B'f-'i~ ,

.. 4.1.2.

',',

tn. cadrul locuintelor.instala\iile de ventilare prin aspiratie VOl' realiza un numar de schimburi orare a aerului de cca. 4-5 vollh la un nivel de zqornot ce nu va depasi 35 dB (A).
Uzual, debitele de aer extrase vor fi [1]: - bucatanl 45-120 m3/h; - bai-grupuri sanitare 30-60 m3/h. Aerul de compensatie va fi preluat din Incaperile invecinate, de regula, prin grile de transfer, montate in u~a sau pereti. Se recornanda ca ventilatoarele de baie sa fie prevazute cu relee de timp incorporate, care vor realiza 0 tntarziere de2 minute la pornire ~i !il minute la oprire, comanda fiind data, de regula, de tntrerupatoarele iluminatului Incaperllor.

",:

4.1.3.

4.1.4.

4.1.6.

Amplasarea dispozitivelor de evacuare a aerului viciat in planul acoperisului, se va face la cel putin 1 rr distanta de golurile de iluminat ~i ventilare, de prefera la coama acoperisului.

418

4H

._.

......,.,.,...,""

"p>

_R,.

..",*.4

,"""",.'.#,,3.,'.1

.... " if

9i","."if)C$'~~~i'f~

~~~~~~'"Wr.~d-:!'lI4.f!J\Y.,=:

~."...-

!'"

-----

..,--~------..--"

INST ALATII DE INCALZIRE

DOGUMENTE GONEXE
":'Ii,':"

[1]. NP 016

- Norrnativ 'privlnd proiectarea cladirilo! locuit - cerinte conform L 10/1995. - Ventilarea dependintelor din constructiile de locuit. - Normaliv privind proiectarea sl executarea lnstalatlllor de ventitare'sl elimatizare.
i~~

. Modul de asiqurare al confortului termic, dltera cazut loculntelor mansardate de eel al lccuintek claslce, in tlrnp ee criteriile, parametrii ~i nivelurile d performanta sunt aceleasl [1]. Asiguratea confortulul termic se face prin sistemul c ales, in stransa corelare cu comportamenh termic al elementelor de constructie perimetrale.

[2]. SR 6724/1-2-3

Incalzire

[3]. I 5

Inertia tEirmica mica a invelitoril ~i peretuor mansardr va impune Instalatlllor de tncalzire aferente spafiilor ( locuit tnansardate,' regimuri de functlonare compl deosebite de eele ale spatlilor de locuit clasice. "$uplinitea stabilitatii termice reduse a spatilor de JOCL "mansardate sa vaface de catre mstalatille de Incalzi' tnesenta, prin: \i, , )~contlnuitate Wi functlonare: ~preluligirea sezonului de Incatzire: programarea functionarli, zi-noapt aproxlmativ mvers decat eel oblsnuit.
.,

sh,;,';
[,l

!"
\,>

'11

c~~-~:~~': '''I''''\. ,',' '4:2':5.

!' ;".

,:l'

'La
'l

:'

C1adirile 'existente; Tri cazul Tn care reabilitarea mOaerhizare'a~i transtormarea lnstalatillor vechi, it , vederea: racordarh rla acestea a lnstalatillor nc aferente spatiilor rnansardate, este foarte complicat din punct de vedere tehnie, sociologic, financiar ! juridic, se recornanda reallzarea unei mstalaff nautonome, :proprle spatiufut mansardat, care asigure tncalzirea spatiilor ;>iprepararea apei ealde consum.

420

4i

_._....,..,.._, ....,y"'''~'''''', . ',.,,~ .. ,< ,,~..:';.,;,.~r~j".;;;i.;~;;;-~m..;;n:~1ry,mtra~.~~

,,~.,
4.2.5. Reabilitarea ~i modernizarea instalatiilor de lncalzire la existente, precum ~i sistemele de incalzire individuala a locuintelor, trebuie astfel asiqurata tncat sa fie eficienta economic, prin recuperarea cheltuielilor de investitii cu cheltuieli minime de exploatare (energie termlca, energie electrica ~i combustibili utilizati).
locuintele

::-:1' ,II
DOCUMENTE CONEXE
,:I

ANEXA 4

'I'"
e :i

";'

4.2.7.

Pe langa sistemele de incalzire locala, se recornanda utilizarea sistemelor de lncalzire centrala de apartament, cu circulatle fortata. arnenajarti mansardelor duplex sau al realizarti unor spatii cu arhitectura mai pretentioasa (holuri, livinguri pe doua nivele) se recornanda, adoptarea unei cornbinatii lntre lncalzlrea locala Ii lncalzlrea centrale. In cazurile in care accperisurile spatiilor mansardate au 0 orientare favorabila (sud / sue-est 15) se recornanda ca solutie, pentru prepararea apei calde de consum, utilizarea panourilor solare, in cornbinatie cu instalatiile de incalziri centrale elasice. Problematica realizarii instalatiilor de lncalzlre a spatillor mansard ate in cladirl noi, se va rezolva, inca din fazele initiale, prin proiect, 'in stransa corelare cu cele/alte categorii de mstatatli, urmarindu-se: - incadrarea in prevederile normativului C 107/1 [3J; - realizarea distributiilor de apartament; - eontorizarea individuala a consumatorilor de energie terrnica [5].
,

"-~~ ~,

[1}. NP 016

- Normativ privind proiectarea eladirilor de tocu cerinte conform L 10/1995. ~' 'Normaliv pentru proieetarea Instalafiilor de tncalzlre centrale. ~i executar

((

4.2.8.

In

cazul

JII,
. <:1) .;
;.
",

[2]:'113

~~
~~;
.{.

(3], C 107/1

~~ ,t
1.:

- Normativ privind caleulul coeflcientitor globali izolare terrnica la clMiriia de locuit. - Ghid de proiectare, execute centralelorterrnice mlci.
, I; . j
~

4.2.9.

(4] GP 051

i?i exploatare

.i~
,t

(5J OG 2912000

'j-'

4.2.10.

,;: I ! :~.
'.'

- Ordonan(a Guvernului privind reabilitarea fond construit existent sl stimularea economisirii ener termiee.

.i
'11
,

iwtl:

422

~~~_~~~~~~~~!il~~'~~'~':'1',""'--~"

M'.

<al:I..,fl.'r'

jjiii.jR.;;;';"---

arrRfP--

wn-

HWWf'iM.~

i!

l~l ','
~'

! 11

4.3.

INSTALATII DE CLiMATIZARE

4.3.7.

I
~

4.3.1.

Avand In vedere lipsa de inertie termlca a structurii invelitorii mansardei, se recomanda climatizarea tncaperuor de loeuit mansardate. eel putin pentru eele situate In zona, Ill-a cllrnatlca de vara (+28C). Criteriile, parametrii ~i nivelurile de perforrnanta, pentru asigurarea ambiantel, higro-termice global~ normale nu difera, in cazul locuintelor mansardate, de cei specifici locuintelor clasice[1].
Slsternele

Amplasarea unltatllor interioare in spatille rnansat se va face astfel ca jeturile reel sa spele plafoan; ferestrele Inclinate, fara a fi Indreptate, direct, ' ocupanti. Amplasarea unita\ilor exterioare {de condens impune rezolvarea unor probleme tehnice, legate c - cerlntele arhitecturale; - sustinere ~i ancorare; - aeces la montaj ~i tntretinere, - strapunqerea Tnvelitorii de catre cond frigorifice ~i electrice; - topirea ghetii provenite din condens, in I unitatllor reversibile (pompa de caldura): ~ protectla impotriva trasnetulul; ~ poluarea sonora.

4.3.8.

4.3.2.

4.3.3.

de climatizare conform normativului 15-98 [2], se pot realiza, Tnprinciplu, cu: - aparate mobile; - aparate de fereastra;} . - dulapuri de climatizare; - sisteme split sau multisplit;" - centrale declimatlzare ..

4.3.4.

Pentru. climatizarea loculntelor amenajate in spatil mansardate. din considerente de reducere a zgomotului, a masei aparatelor, ~i a spatiilor necesare arnplasarii echipamentelor, S9 recornanda utillzarea sistemelor split sau multlsplit, raclte cu aer.

\ 4.3.5.
Alegerea unitatllor interioare ale sistemului split se va face avand In vedere poslbllltetlle oferite de volumetria spatiilor mansardate realizate, precum !?i de imaginea plastica dorita, Avand In vedere ca unitatile interioare ale sistemului split nu asiqura ~i tmprospatarea aerului din lncaperi, este obligatorie realizarea ventilarii naturale.

4.3.6.

424

~,. -------~---

. ,-"--~-~,~----,-

At -,S,,>

M,'4ft\w::Jt:''\\.:'7,.,,-ttih,,"i{il~~~~qT'i;~"~'l':?!lY'_~i~rr~Kt_*~

ANEXA4.3. DOCUMENTE CONEXE

4.4,

INSTAlATIi

SANITARE

4.4.1.

[1]. NP 016

- Normativ privind prolectarea cladirilor de locuit cerinte conform" L 10/19~,5, - . Normativ privind proiectarea ~i tnstalattllor de ventilare ~i clirnatizare. executa rea 4.4.2.

Cerlntele referitoarela igiena apei; calitate. cantitate,precum ~i cele ale evacuarf apelor sunt aceleasi, atat tn cazul cladirilor de locuit t cat ~i in cazul amenajarii locuintelor in mansardate, ~i sunt cele enuntate in normativului NP 016-97 [1]. Realizarea instalatiilor sanitare in cazul am spatiilor de locuit mansardate, se va subordo pcslblitatitor de racordare la instalatlile existenl cerintelor de utilizare functionala a spatlilor CLi mal mid, pentru bai i bucatarl], cerinte In c multe cazuri contradictorii (coloana la interior, sanitate spre exterior). Conforrnatia spatlulut mansardei va fi deten pentru rezolvarea canalizarilor menajere peste precum ~i a alegerii tipurilor de obiecte s corespunzatoare . Confiquratia instalathlor sanitare existente, sta, uzura a acestora, lipsa de performar echipamentelor de ridicare a presiunii sau inexi lor, regimul necorespunzator de furni,\are al ap sau calde, sunt problemele care trebuie rezolvr punct de vedere tehnic, financiar ~i sociolo vederea racordarii instalatiilor sanitare c arnenajarii spatiilor mansardate la fondul ( (existent).

[2].15
I

~'!t-~.:

I
~i

~I)~,

II!

~~~. ,

~:
~

~
,"

4.4.3.
,

i. 1
~. ,..;
. , 1:

rJt:
4
~.

~ ;
~

:~{
' "!

4.4.4.

:-'i ~ .~

I
~

'j,

'"Ii
:~
~,

!: .::
~i i,

J '

I
'Ii

,,;

426

."

'~"""""~~...;~J~."~

"~1~!>!J~~~Ittr.~,m:,"Ml,'~I!J)!',,.i.d~./1"

t.AJ"",~mgm~~

~"'!~"';i!f."l"Jtl";r",''''~;''''~''~''~~'~~*1i1t~~im~~~~~:1''''t'.''f;tq'k"'~""-""-"''"'''''%\W~

4.4.5.

In cazul construirii de spatil mansardate peste terase, canalizarile tnterloareale apelor rneteorlce nu vor mai

putea fi utilizate, fiind necesare inlocuirea acestora cu

jgheaburi ~i burlane. 4.4.6. Realizarea altmentaril cu apa a spatiltor mansardate in cladirl noi se va face cu condltla contorizarii fiecarui consumator (apartament).

.. . f 1
"lr
:18lIj

.~t
':1. ;1:.

ANEXA4

.~;,

:r

\tb

:.:

DOCUMENTE CONEXE

[1]. NP 016

- Normativ privind proiectarea cladlrllor de locui cerlnte conform L 10/1995: - Normativpentru proiectarea instalatiilor sanitare .:

f:~

:~ft
.~~~

:[2]. 19
I!;

.,

\~;.

[3]. C 90

)-.'

J.t~
"~.'

'*1;' ~~;.
;i-,.

. - Normativ pentru conditnle de descarcare a ape' uzate in retetele de canalizare a centrelor populate

ii

,~ ii,

"It

j"'

.\:.'
:.",

~Ir ,'.'
... ,'

'1,\'

1.:"

~> J.~;
,\'

i~

"1'1'

I;'.

.r

~;
\
'~

,i . _

428

_0:"-"

.... ""'-'.'.'.~~~'~--~'""-'-~-.~--'.-"'f""'~.",,?;!'.'!l"I.~""7~.~.~~;'-'

oi,

.. ,j!"> hfft.'t%M't{1:

01,

"!;a.

4.5.

INSTALATII DE GAZE NATURALE

~~.,

4.5.1.

In cazul utilizarii gazelor naturale, la amenajarea spatiilor de locuit in mansarde, se va line seama, obligatoriu, de prevederile normativului 16-98 [1] respectiv de principiu: Incaperile nu trebuie sa prezinte pericol de incendiu, prin aprinderea materialelor ~i a elementelor combustibile, datorita radlatlei termice directe sau a transferului de caldura prin convectie sau conductle .. pentru tncalzlrea de apartament, cazanul tip TURBO, la care, prin tubulatura etansa, se asigura accesul din exterior al aerului necesar arderii ~i evacuarea in exterior a gazelor de ardere [1] cap.8.4. se poate monta In bucatarie, vestihul, debara, dar nu in camere de locuit sau bai [2]. lnstalatiile interioare de utilizare a gazelor, se vor realiza in conformitate cu prevederile normativului I 698 [1], precum ~i a reglementarilor tehnice privind lucrarile de proiectare i executare a sistemului de alimentare cu gaze naturale, impunand rezolvari specifice acestora, in rezolvarea constructiilor a spatiilor mansardate. Racordarea instalatiilor interioare de gaze, proprii fiecarei unltati locative, la coloana existenta in spalii comune sau instalatia exterioara se va face printr-o slnqura derivatie in conoltiile impuse de reglementari. Nu se admite: - trecerea conductelor unui apartament prin alt apartament;

t
II

trecerea . conduetelor comune PI apartamente; - trecerea conductelor prin spatii neventilate; montarea, conductelor inglobate elementele de constructie ale pardoselii.

4.5.5.

,1;

Esteinterzisa trecerea conductelor prin: . - cosuri ~i canale de venti/are; - putur! i camere de ascensoare; -)ncaperi neventilate ~i spatii inchise cu ra, sau alte materiale; - tncaperl eu umiditate pronuntata; - camari pentru pastrat alimente; - podurile cladirilor; - WC-uri; - locuri greu accesibile in eare Intretiner norrnala a conductelor nu poate fi asiqurata. Se va evita, de regula, trecerea conductelor p camere de dormit neprevazute cu instalatii de go; naturale. In cazul bucatariilor (oficiilor) amenajate in mansar cu gradul III-IVN rezistenta la foc, construite ( materiale combustibile, se recornanda utilizan plitelor electrice in locul aparatelor cu fiacara deschn (aragaze).

4.5.6.

4.5.2.

4.5.7.

4.5.3.

4.5.4.

430

-~"""---""""~"""'~"~i~~('~~;";;'

.. ""l'f::>f..~.!f! ..If:!_!!~"~"'F_ky~o;s;)d!.:,,iE'.Sf.?*!: .

.'~ ~5"'~9:.'}f-T~?~ti1f~;~~t~~!~~~:iVWtl;;'!fr::fi~~~~~'l"r-"~':~-~'-~"

... ---------.''--.-

-------.",-

-" ..------..

--

-----

-"b.-

.', -

."--- ..,,

. ,,--

.,,_.

-_M':

,-

.. ~~~,_~_.

__

...."

....__ ..

,,hu

-,,---------."

~
ANEXA4.5.

4.6.

INSTALATII DE GAZE PETROLIERE LlCHEFIATE (GPL)

DOCUMENTE CONEXE
4.6.1. In cazul utilizarii GPL, amenajarea spatiilor de locu mansarde va tine searna obligatoriu de condi impuse de normativul I 31-99 [1]. Utilizarea (3PL este permisa numai in cia neracordate la reteaua de distributie a altor g, combustibile. Intr-o cladire este perrnisa utilizarea G provenind de la un singur sistem de ahmentare . recipiente fixe sau mobile. Distanta minima de siguran\a intre depozitul de Q cu recipiente mobile (baterii de butelii) ~i cladirea ----jocuit. va fl .de 30 rn, in conformitate cu preyed. normativului I 31-99 [1]. Distantele minime de siguranfa intra depozitele GPL cu recipiente supraterane ~i cladlrile de locuit, fi Tn conformitate cu prevederile din normativul /31 [1] functle .de capacitatea depozitului. lnstalatiile interioare de utilizare a GPL se vor rezo In conformitate cu prevederile normativului I 31~99 precum ~i a reglementarilor tehnice privind lucrarile proiectare ~i executare a slsternului de alimentare ' gaze petrollere GPL. enuntate Tnanexa a~stuia. In cazul bucatariilor (oflclllor) amenajate Tn mansai cu gradul II/-IV-V rezlstenta la foc, oonstruite.' materiale combustibile. se recomanda utilizr plitelor electrice in locul aparatelor cu flacara desc (aragaze).

[1]. 1 6

~ Normativ pentru proiectarea ~i executa rea sistemelor de allmentarecu gaze naturale. ~i exptoatare a

4.6.2.

[2]. GP 051 - Ghld de proiectare, executie centralelortermlce rriici. [3]. NP 016

- Normativprivind' proiectarea cladirilor de locuit ~ cerinte conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructli. .

4.6.3.

!~".'

4.6.4.
.'\

. =:
,

4.6.5 .

4.6.6.

432

":""'::-"""~W:.,.~:e~1~;~><I:'i;'-r~'*!f-~""'''''!",,'lI1ii.fli~~.,l/:~~~~''~~4"~~~,jI'f::~

r
condensare climatizare). 4.7.4. reversibile (pompa de calduraDocuMENTE Tipul dlstributiei ~i modul de pozare (aparent, ingropat, inglobat, in plinte, etc.) respectiv tipul conductelor electrice, se vor alage in functie de influentele externe, pe baza prevederilor din Anexa :3 la normativul I 7-98 [1]. Amenajarea locuintelor mansardate, in spanl existente sau peste terase, va trebui sa tina seama ca prezenta antenelor (pilonilor) de televiziune sau telefonie mobile va impune rezolvarea unor. probleme tehnice complicate si costisitoare,inclusiv luarea de masurl de combatere a poluarii electromagnetice. In cazul imobilelor multifamiliale rezolvarile tehnice vor fi ingreunate de interesele ~i posibilitatile materia Ie ~i financiare, diferite, ale locatarilor (proprietarilor). CONEXE ANEXA4.7.
n:

[1]. I 7

4.7.5.
" .:... ~r-:::

Normativ pentru proiectarea ~i executa rea lnstalatlllor electrice la consumator, cu tensiuni pl'lna la 1000 V. - Normativ pentru folosirea energiei elect rice la iluminatul natural artificial ~i in utilizari casnice. - Normativ privind proiectarea cladirilor de locuit cennte conform L 10/1995.

[2]. PE 136

I
.";'

[3]. NP 016

>
.i(".!:'

;.;

436

41
.i,.l'

""--"~"''''-''--''''

......, .""..... ,.~"''"'''f~~~~''IIl\'II.~~':l~~:1lf~~~i\\l.\~.,~,.~,*~~,,~t,!J'I~~~t:;;;;:.s,.E.A..ti.i';

... '.~ .

IJt'l1ft~r~w.~~1f!!5~~W~~~t,~,~::cyP\ ~:'7~:
Ii;. ~,:'

-----..--- ;,.;s
,i"'

',Wm'''';;;;

''tf

"WWIiI9

*eeriwtis

-HliiWs'r'if'i"WfiiWSf

-- "p _T--

-T-q'._,

>=_~",

",_,_

~!j

":

-.

t~ [ ,,~~ ~ ~~
[I

I
t{~""

4.8.7,
4.8. REUTILIZAREA SI RESTAURAREA INSTALATIILOR EXISTENTE DE PE ACOPERISURILE CLADIRILOR LA CARE SE VOR AMENAJA MANSARDE

Cablajele existente de antene radio. televizi vor rnentine in functiune, reorientand antenelor ~i traseele cablunlor, functie de cerir posibilitatile oferite de amenajarea mansardelor. Orice element de instalatit inactiv, parasit, poate fi reutilizat in cadrul amenajarf mansan demontat.

~ ii ~~ p

4.8.1.

I
~~ ~

Cosurile de furn active, existente, se rnentin in functiune zidind usitele de vizitare situate in spatule in care se arnenajeaza rnansarde. Cosurile de fum inactive pot fi restaurate ~i repuse in functiune pentru noile instalatll de Incalzire ~i ventilare mecanlca de evacuare, sau reutllizate pentru traseele cablurilor antenelor. Cosunle de ventilare naturale existente se rnentin in functiune ~i se vor Tngloba, devia, transforma. in cadrul cornpartlmentaritor mansardelor. Conductele de ventilare a canalizarilor vor f utillzate. dupa adaptare, pentru nolle instalatli sanitare ale mansardelor. In cazul mansardelor. ce se vor realiza peste terase existente, receptorii de ape meteorice se vor plornba, sau utiliza pentru drenajul jardinierilor (serelor interioare) construite in spatiul amenajat. Posibilele conducte, vase de expansiune deschise, rezervoare de apa etc. apartlnand lnstalatillor existente, situate in poduri in care se vor amenaja mansarde, vor fi mentlnute in functiune, restaurate. transformate ~i adaptate cerintelor de arhitectura ale noilor spatii.

4.8.8.

4.8.2.

I
,t!"

4.8.3,

4.8.4.

4,8.5.

4,8.6.

438

~~~~~--.,-.,."

-"":"~'"~~~I'"'~~:-;"'~'(~~~~~~~1O"~~~~"~"~*f.t~~~rW~;~1:y:??:We~1~J!ft

ANEXA 4.6. DOCUMENTE CONEXE

INST ALATII ELECTRICE

[1]. I 31-99

- Normativ pentru proiectarea ~i executa rea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL).
.

Ccnsideratiile generale de racordare a instalatiilor electrice, noi, aferente amenajarti spatiilor mansardate la mstaiatifte existente sunt analoage celor facute pentru celelalte categorii de instalatlt, dar la 0 scars
dlferita.

:;.

~:"':;"~'::I; '.3h ,';;

10'.' ~:J:

Racordarea instalatiilor electrice la circuitele existente in cladire va antrena intervenff minore de reabilitare, modernlzare sau ampllficare a acestora, dat fiind amplasarea, .de regula, a distributiilor electrice in pai\ile comune ale imobilului, precum ~i a faptului ca necesitatile de spatii sunt mici pentru aceasta . cateqorie de instatatii, '. tnstalatlile" 'electrlce de toate categoriile specifice tocuintetor, nu difera in cazul spatiilor mansardate de eel al spatiilor clasice [1, 2]. Ca particularitati, pot apare oportunitati sau cerinte noi, respectiv:
- protectia diferentiala a circuitelor de lumina ~i prlza, pentru diminuarea riscului de incendiu, conform normativ I 7-98 cap 4.1.29 ~i 4.3.4.

:fl

i~

n~'i~p

4.7.3.

[1];
- actionarea de la distants a ferestretor ~i a dispozitivelor de protectie contra insoririi; - lnstalatii
acoperis:

antiefractie

pentru ferestrele

de

- dezqhetarea electrica a jgheaburilor !,'i burlanelor sau a platformelor unitaiilor de ,J

J

434

4351
~1

i r,[?
.YJ ~'''-''''.-~'.'~---'-''-'''''''''-~''''-l''I".~~~~.,.-,,~,t!I'',.& .._ .. ,,-~,. , . ~t-,\ ,'M.3'. ,.:.'If."'J':'~i!Peo,,~'~('''''~~'.

fo

~:~~1?f~~~ik~~\f-:~~"~~'---:~"~I~~

.~-.- .,,.. '~.-

"P,~~1
. ',?