Serii de puteri

Exercit iul 1. Sa se arate c a:

(a) e
x
=

n=0
x
n
n!
, x R
(b) sin(x) =

n=0
(1)
n x
2n+1
(2n+1)!
, x R
(c) cos(x) =

n=0
(1)
n x
2n
(2n)!
, x R
(d)
1
1x
=

n=0
x
n
, x (1, 1)
(d)
1
1+x
=

n=0
(1)
n
x
n
, x (1, 1)
Solut ie:
Dezvoltarea n serie Taylor a unei funct ii f(x) n x
0
este
f(x) =

n=0
f
(n)
(x
0
)
n!
(x x
0
)
n
.
Vom folosi aceasta dezvoltare pentru x
0
= 0.
(a) f(x) = e
x
f

(x) = e
x
, f

(0) = e
0
= 1
f

(x) = e
x
, f

(0) = e
0
= 1
f

(x) = e
x
, f

(0) = e
0
= 1
. . .

In general, f
(n)
(x) = e
x
si f
(n)
(0) = 1.

Inlocuindn dezvoltarea Taylor, obt inem
e
x
=

n=0
f
(n)
(0)
n!
x
n
=

n=0
1
n!
x
n
.
1
(b) f(x) = sin(x)
f

(x) = cos(x), f

(0) = cos(0) = 1
f

(x) = (cos(x))

= sin(x), f

(0) = sin(0) = 0
f

(x) = (sin(x))

= cos(x), f

(0) = cos(0) = 1
f
(4)
(x) = (cos(x))

= sin(x) = f(x), f
(4)
(0) = sin(0) = 0
. . .

Inlocuind n dezvoltarea Taylor, obt inem

sin(x) =

n=0
f
(n)
(0)
n!
x
n
=
f(0)
0!
x
0
+
f

(0)
1!
x
1
+
f

(0)
2!
x
2
+
f

(0)
3!
x
3
+
f
(4)
(0)
4!
x
4
+ =
=
0
0!
x
0
+
1
1!
x
1
+
0
2!
x
2
+
1
3!
x
3
+
0
4!
x
4
+ =

n=0
(1)
n
x
2n+1
(2n + 1)!
(c) f(x) = cos(x) se rezolva analog cu (b)
(d) f(x) =
1
1x
= (1 x)
1
f

(x) = (1 x)
2
, f

(0) = 1
f

(x) = ((1 x)
(2)
)

= 2(1 x)
3
, f

(0) = 2
f

(x) = (2(1 x)
3
)

= 2 3(1 x)
4
= 3!(1 x)
4
, f

(0) = 3!
f
(4)
(x) = (3!(1 x)
4
)

= 3! 4(1 x)
5
= 4!(1 x)
5
, f
(4)
(0) = 4!
. . .

In general, f
(n)
(x) = n!(1 x)
(n+1)
si f
(n)
(0) = n!.

Inlocuind n dezvoltarea
Taylor, obt inem
1
1 x
=

n=0
f
(n)
(0)
n!
x
n
=
f(0)
0!
x
0
+
f

(0)
1!
x
1
+
f

(0)
2!
x
2
+
f

(0)
3!
x
3
+
f
(4)
(0)
4!
x
4
+ = .
=
1
0!
x
0
+
1
1!
x
1
+
2
2!
x
2
+
3!
3!
x
3
+
4!
4!
x
4
+ =

n=0
x
n
(e) f(x) =
1
1+x
= (1 + x)
1
f

(x) = (1 + x)
2
, f

(0) = 1
f

(x) = ((1 + x)
(2)
)

= 2(1 + x)
3
, f

(0) = 2
f

(x) = (2(1 + x)
3
)

= 2 3(1 + x)
4
= 3!(1 + x)
4
, f

(0) = 3!
f
(4)
(x) = (3!(1 + x)
4
)

= 3! 4(1 + x)
5
= 4!(1 + x)
5
, f
(4)
(0) = 4!
. . .
2

In general, f
(n)
(x) = (1)
n
n!(1 + x)
(n+1)
si f
(n)
(0) = (1)
n
n!.

Inlocuind n
dezvoltarea Taylor, obt inem
1
1 x
=

n=0
f
(n)
(0)
n!
x
n
=
f(0)
0!
x
0
+
f

(0)
1!
x
1
+
f

(0)
2!
x
2
+
f

(0)
3!
x
3
+
f
(4)
(0)
4!
x
4
+ = .
=
1
0!
x
0
+
1
1!
x
1
+
2
2!
x
2
+
3!
3!
x
3
+
4!
4!
x
4
+ =

n=0
(1)
n
x
n
Exercit iul 2. Folosind formulele din exercit iul anterior, sa se dezvolte dupa
puterile lui x funct iile urmatoare, indicand si intervalul de convergent a:
(a)
1
x
2
3x+2
(b)
3x5
x
2
4x+3
(c) ln(1 + x)
Solut ie: (a) Stim ca x
2
3x+2 = (x1)(x2). Scriem ca suma de fract ii
simple:
1
x
2
3x + 2
=
A
x 1
+
B
x 2
1
x
2
3x + 2
=
A(x 2) + B(x 1)
(x 1)(x 2)
1
x
2
3x + 2
=
Ax 2A + Bx B
(x 1)(x 2)
1
x
2
3x + 2
=
x(A + B) 2A B
(x 1)(x 2)
Deci
x(A + B) 2A B = 1
ceea ce conduce la sistemul
_
A + B = 0
2A B = 1
care are solut ia A = 1, B = 1, deci
1
x
2
3x + 2
=
1
x 1
+
1
x 2
.
Pentru ecare dintre cele doua fract ii, aplicam formula de la punctul (d) al
exercit iului anterior.
1
x 1
=
1
1 x
=
1
1 x
=

n=0
x
n
3
cu intervalul de convergent a x (1, 1).
1
x 2
=
1
2 x
=
1
2
_
1
x
2
_ =
1
2

1
1
x
2
=
1
2

n=0
_
x
2
_
n
cu intervalul de convergent a
x
2
(1, 1), deci 1 <
x
2
< 1, sau 2 < x < 2,
adica x (2, 2). Punand la un loc cele doua formule, obt inem
1
x
2
3x + 2
=
1
x 1
+
1
x 2
=

n=0
x
n

1
2

n=0
_
x
2
_
n
=
=

n=0
_
x
n

1
2

x
n
2
n
_
=

n=0
_
1
1
2

1
2
n
_
x
n
=

n=0
_
1
1
2
n+1
_
x
n
cu intervalul de convergent a x (1, 1) (2, 2) = (1, 1).
(b) Stim ca x
2
4x + 3 = (x 1)(x 3)(Calculam cu ). Scriem ca suma
de fract ii simple:
3x 5
x
2
4x + 3
=
A
x 1
+
B
x 3
3x 5
x
2
4x + 3
=
A(x 3) + B(x 1)
(x 1)(x 3)
3x 5
x
2
4x + 3
=
Ax 3A + Bx B
(x 1)(x 3)
3x 5
x
2
4x + 3
=
x(A + B) 3A B
(x 1)(x 3)
Deci
x(A + B) 3A B = 3x 5
ceea ce conduce la sistemul
_
A + B = 3
3A B = 5
care are solut ia A = 1, B = 2, deci
3x 5
x
2
4x + 3
=
1
x 1
+
2
x 3
.
Pentru ecare dintre cele doua fract ii, aplicam formula de la punctul (d) al
exercit iului anterior.
1
x 1
=
1
1 x
=

n=0
x
n
cu intervalul de convergent a x (1, 1).
2
x 3
=
2
3 x
=
2
3
_
1
x
3
_ =
2
3

1
1
x
3
=
2
3

n=0
_
x
3
_
n
4
cu intervalul de convergent a
x
3
(1, 1), deci 1 <
x
3
< 1, sau 3 < x < 3,
adica x (3, 3). Punand la un loc cele doua formule, obt inem
3x 5
x
2
4x + 3
=
1
x 1
+
2
x 3
=

n=0
x
n

2
3

n=0
_
x
3
_
n
=
=

n=0
_
x
n
+
2
3

x
n
3
n
_
=

n=0
_
1 +
2
3

1
3
n
_
x
n
=

n=0
_
1 +
2
3
n+1
_
x
n
cu intervalul de convergent a x (1, 1) (3, 3) = (1, 1).
(c)
f(x) = ln(1+x) =
_
x
0
(ln(1+t))

dt =
_
x
0
1
1 + t
dt =
_
x
0

n=0
(1)
n
t
n
dt =

n=0
_
x
0
(1)
n
t
n
dt =
=

n=0
(1)
n
t
n+1
n + 1
|
x
0
=

n=0
(1)
n
x
n+1
n + 1
cu intervalul de convergent a x (1, 1).
Exercit iul 3. Sa se dezvolte dupa puterile lui x + 4 funct ia f(x) =
1
x
2
+3x+2
.
Solut ie: Stim ca x
2
+ 3x + 2 = (x + 1)(x + 2). Scriem ca suma de fract ii
simple:
1
x
2
+ 3x + 2
=
A
x + 1
+
B
x + 2
1
x
2
+ 3x + 2
=
A(x + 2) + B(x + 1)
(x + 1)(x + 2)
1
x
2
+ 3x + 2
=
Ax + 2A + Bx + B
(x + 1)(x + 2)
1
x
2
+ 3x + 2
=
x(A + B) + 2A + B
(x + 1)(x + 2)
Deci
x(A + B) + 2A + B = 1
ceea ce conduce la sistemul
_
A + B = 0
2A + B = 1
care are solut ia A = 1, B = 1, deci
1
x
2
+ 3x + 2
=
1
x + 1
+
1
x + 2
.
5
Pentru ecare dintre cele doua fract ii, aplicam formula de la punctul (d) al
primului exercit iu, dupa ce am pus n evident a x + 4.
1
x + 1
=
1
1 + (x + 4) 4
=
1
3 + (x + 4)
=
1
3
_
1
x+4
3
_ =
1
3

1
1
x+4
3
=
=
1
3

n=0
_
x + 4
3
_
n
cu intervalul de convergent a
x+4
3
(1, 1), adica x + 4 (3, 3), sau x
(7, 1).
1
x + 2
=
1
2 + x
=
1
2 + (x + 4) 4
=
1
2 + (x + 4)
=
1
(2)
_
1
x+4
2
_ =
=
1
2

1
1
x+4
2
=
1
2

n=0
_
x + 4
2
_
n
cu intervalul de convergent a
x+4
2
(1, 1), deci 2 < x + 4 < 2, sau 6 < x <
2, adica x (6, 2). Punand la un loc cele doua formule, obt inem
1
x
2
+ 3x + 2
=
1
3

n=0
_
x + 4
3
_
n
+
1
2

n=0
_
x + 4
2
_
n
=

n=0
1
2

(x + 4)
n
2
n

1
3

(x + 4)
n
3
n
=
=

n=0
_
1
2

1
2
n

1
3

1
3
n
_
(x + 4)
n
=

n=0
_
1
2
n+1

1
3
n+1
_
(x + 4)
n
cu intervalul de convergent a x (7, 1) (6, 2) = (6, 2).
6