1. INTELEGEREA SI FOLOSIREA CURBELOR DE NIVEL IN ORIENTARE.

Intelegerea rapida si crecta a c!r"elr de ni#el de pe $arta de rientare% est arta la sprti#!l c! e&perienta. Odata ce sprti#!l incepatr pate rec!naste pe $arta si pe teren 'a'elane% depresi!ni% creste%
#ai% adancit!ri% c!r'at!ri (sei) si in acelasi ti'p pate sa isi da sea'a pe $arta !nde este 'ai s!s si !nde este 'ai *s% se pate trece la in#atarea 'ers!l!i si rientarii pe !n teren #al!rit% +lsind reperele de
ni#ele'ent de pe teren% precedate de interpretare crecta a c!r"elr de ni#el de pe $arta.
,ri'ele lectii teretice de e&plicarea c!r"elr de ni#el% #r +lsi 'etdele clasice de intelegerea a ceace s!nt aceste linii i'aginare- 'etda +elierii !n!i cart+ in di#erse plan!ri ri.ntale% +r'e de relie+ reali.ate
din nisip !d si trasarea pe ele a c!r"elr de ni#el% la +el si 'etda sc!+!ndarii in apa a !n!i "iect rt!n*it. Intr/ etapa !r'atare sprti#!l!i i se arata 'ai '!lte desene in 0D care repre.inta di#erse +r'e de relie+
si alat!rat $arta c! c!r"ele de ni#el care cresp!nde +r'ei de relie+. Iata 'ai *s cate#a e&e'ple c! principalele +r'e de relie+ intalnite in practica rientarii pe !n teren c! ni#el'ent.
Sea larga intre d!a 'a'elane.
,st!l de cntrl in sea.
Sea larga intre d!a 'a'elane.
,st!l de cntrl in sea.
Fir de #ale
Fir de #ale
Creasta si adancit!ra. ,st!l de cntrl in
adancit!ra.
Creasta si adancit!ra. ,st!l de cntrl in
adancit!ra.
Ca'a (creasta) de '!nte. ,st!l de
cntrl intr/ sea.
Ca'a (creasta) de '!nte. ,st!l de cntrl intr/
sea.
1a'elane si depresi!ne. ,st!l de
cntrl s!s pe !n 'a'eln.
1a'elane si depresi!ne. ,st!l de
cntrl s!s pe !n 'a'eln.
Versant c! trepte de relie+. ,st!l de
cntrl la picir!l !nei stanci.
Versant c! trepte de relie+. ,st!l de cntrl la
picir!l !nei stanci.
O alta 'etda !tila in apr+!ndarea intelegerii c!r"elr de ni#el% este desenarea gra+ica a pr+il!l!i !nei secti!ni dintre d!a pst!ri a'plasate pe $arta !n!i teren c! ni#el'ent +ra'antat. Sprti#!l!i i se da
$arta c! n!'erase c!r"e de ni#el si repere de ni#el'ent% pe care s!nt desenate pst!rile de ni#el si i se cere sa +aca gra+ic pr+il!l r!tei care !neste pst!rile de cntrl.
,r+il!l trase!l!i de pe $arta din stanga% c! secti!nile dintre pst!rile 1% 2 si 0.
In cea 'ai a#ansata etapa a prces!l!i de in#atare si intelegere a ni#el'ent!l!i desenat prin c!r"e de ni#el% se #r +lsi $arti dar c! c!r"ele de ni#el (e&trase dar ale c!lrii sepia) pe care se #r a'plasa pst!ri
de cntrl. 1ai intai teretic sprti#!l este p!s sa isi aleaga si sa desene.e r!ta pe c!r"a de ni#el intre pst!ri% d!pa care pst!rile se a'plasea.a pe teren si sprti#!l tre"!ie sa le gaseasca. R!tele +lsite intre
pst!ri #r +i c! predilectie cele care i'plica cel 'ai 'ic prcenta* de !rc!s si cea 'ai p!tina pierdere de ni#el% asa .is!l 3'ers pe ni#el3. Dearece ast+el de r!ta este !n ade#arat 3slal' pe ni#el3 c! n!'erase
sc$i'"ari de directie% este "ine ca sprti#!l sa +ie in#atat sa +lseasca si "!sla pentr! 'entinerea !nei directii generale intre cele d!a pst!ri de atins.
In desenele 1 si 2 este il!strat 3slal'!l pe ni#el3. De la pst!l 1 la pst!l 2% sprti#!l
pleaca 'ai intai spre Est pe c!r"a de ni#el si api +ace !n ade#arat slal' printr/ pri'a
sea larga% api trece prin alta sea intre cele d!a 'a'elane 'ai 'ici si a*!nge in +inal la
pst!l 2 care este intr/ adancit!ra.
In desen!l 0% trasatr!l a ales ca linia dreapta care !neste pst!rile 4 si 5% sa treaca peste
n!'erase +ire de #ale adanci si r!pt!ri de teren. Sprti#!l #a alege r!ta 'ai l!nga dar c!
cel 'ai 'ic e+rt +i.ic% 3'ers!l pe ni#el3% care cleste capetele de s!s ale +irelr de #ale.
In +inal sprti#!l de*a a#ansat% tre"!ie in#atat sa n! +ie eclectic% +lsind aceasi te$nica de na#igare c! $arta si "!sla pe rice +r'a de teren. Este si gre! ca pe !n teren c! ni#el'ent +ra'antat sa 'ergi n!'ai in
linie dreapta pe #i.a sa! sa 'ergi n!'ai pe c!r"a de teren. In realitate rice sprti# se adaptea.a la +el!l teren!l!i si +lseste 'ai '!lte te$nici si tactici de na#igare% c'"inate intre ele. N! tre"!ie negli*ata nici
ec$idistanta $artii si scara $artii% iar sprti#!l tre"!ie in#atat ca an!'ite +r'e de relie+ si repere 'ici de pe teren% n! pt +i repre.entate pe $arta la ec$idistanta prea 'are a c!r"elr de ni#el.
2. TE6NICI SI TACTICI DE NAVIGARE CU 6ARTA SI BUSOLA. ,ARTEA 1.
Odata de sprti#!l incepatr a in#atat ce insea'na $arta de rientare% el tre"!ie sa in#ete c!' se +lseste practic ast+el de $arta. Inainte sa incerce sa 'earga de la !n p!nct la alt!l de pe teren +lsind $arta
de rientare care repre.inta teren!l din +ata l!i% sprti#!l tre"!ie sa isi +aca !n plan de acti!ne. In cadr!l acest!i plan de acti!ne pri#ind 'ers!l (3na#igarea3) dintre d!a p!ncte de pe $arta% liniile cnd!catare ale
$artii *aca !n rl principal si pt +i +lsite independent de l!cr!l c! "!sla.
At!nci cand l!a' start!l intr/ c!rsa de rientare% tre"!ie sa ne +ace' plan!l c!' a*!nge' de la start la pri'!l p!nct (pst)% sa! pentr! secti!ne dintre d!a pst!ri% c!' a*!nge' de la !n pst la !r'atr!l. In
pri'!l rand tre"!ie rientata $arta si #a.!t care dintre ele'entele $artii cresp!nd c! reperele de pe teren. In cadr!l plan!l!i care !r'ea.a a +i +ac!t de a*!ngere la pri'!l pst de cntrl% sprti#!l incepatr este
"ine sa +ie in#atat sa +lseasca pentr! na#igare liniile cnd!catare de pe $arta% care !nesc cele d!a p!ncte intre care dreste sa 'earga. N!'ai d!pa stapanire te'einica a acestei +r'e de na#igare deal!ng!l
liniilr cnd!catare% sprti#!l incepatr pate trece la etapa 'ers!l!i pe #i.a (!ng$i de 'ars) dintre 2 p!ncte.
Ca linii cnd!catare ale !nei $arti se pt +lsi- dr!'!rile% ptecile% de+risarile% 'arginile pad!rii%
'arginile pienilr% gard!rile% +irele de apa si alte li'ite distincte de #egetatie. Tate aceste linii
cnd!catare s!nt !sr de !r'arit si ne pt cnd!ce de la !n p!nct la alt!l. ,entr! a !r'a crect
aceste linii cnd!catare% $arta tre"!ie "ine rientata de la incep!t si 'entin!ta rientata tt ti'p!l
'ers!l!i pe teren. Un sprti# c! e&perienta pate +ace acest l!cr! si +ara "!sla (dar c'parand
directia liniilr de pe $arta c! directia aceleiasi linii de pe teren)% dar pentr! sprti#ii incepatri este
"ine ca la incep!t sa cntrle.e des c! "!sla directia liniilr cnd!catare pe care le !r'ea.a. In
special la intersectiile de dr!'!ri si pteci% este +arte "ine sa se cntrle.e directia +lsind!/ne de
"!sla. 1ai "ine sa pierde' p!tin ti'p c! aceasta #eri+icare a directiei% decat sa !r'a' linie
cnd!catare gresita c! cnsecinte ne+aste as!pra ti'p!l!i pierd!t c! rientarea.
In e&e'pl!l alat!rat% se pate +ace c'paratie intre r!ta directa in linie dreapta dintre d!a
pst!ri ('ers pe #i.a)% r!ta riscanta si d!a r!te clitare intre cele 2 pst!ri% care +lsesc dar
linii cnd!catare (pteci)% dar s!nt sig!re si cnd!c sprti#!l incepatr in 'd crect pe secti!nea
dintre cele 2 pst!ri.
In cnte&t!l +lsirii $artilr de rientare% care ca!ta sa reprd!ca in li'"a*!l se'nelr cn#entinale tate reperele si caracteristicile teren!l!i de cnc!rs% na#igarea ('ers!l) c! $arta si "!sla intre d!a p!ncte
ale $artii% se pate +ace +lsind patr! 'etde principale- 1. 1ers!l pe #i.a (!ng$i de 'ars). 2. 1ers!l deal!ng!l liniilr cnd!catare. 0. 1ers!l pe c!r"a de ni#el si 4. Na#igarea 'i&ta.
1ERSUL ,E VI7A
(UNG6I DE 1ARS).
1ERSUL ,E LINII
CONDUCATOARE.
1ERSUL ,E CURBA
DE NIVEL.
NAVIGAREA 1I8TA.
1. 1ers!l pe #i.a (!ng$i de 'ars)% in linie dreapta intre d!a p!ncte% i'pre!na c! 'as!rarea
precisa distantei% pare 'etda cea 'ai sig!ra de atins !n p!nct de cntrl. In realitate i'plica !n
'are e+rt +i.ic si stapanire per+ecta a te$nicii de 'entinere precisa a directiei c! "!sla de tip
Sprt.
2. 1ers!l deal!ng!l liniilr cnd!catare (dr!'!ri% pteci% +ire de apa% etc.) este 'etda cea 'ai la
inde'ana sprti#ilr incepatri. Necesita atentie per'anenta la intersectii (sc$i'"area directiei) si
'as!rarea distantei dintre intersectii. I'plica deseri parc!rgerea !nr distante 'ai 'ari (cliri si
de 199:)% pre+erata de sprti#ii care dresc alergare 'ai !sara in lc!l di+erentelr 'ari de ni#el
si a sc$i'"arilr de rit'.
0. 1ers!l pe c!r"a de ni#el% este apana*!l sprti#ilr c! e&perienta si se practica pe distante relati#
sc!rte% cel 'ai des intre d!a pst!ri +arte aprpiate a+late la acelasi ni#el.
4. Na#igarea 'i&ta% i'plica +lsirea pe aceasi secti!ne dintre d!a pst!ri de cntrl% a celr 0
te$nici de 'ai s!s- 'ers pe #i.a% 'ers pe linii cnd!catare si 'ers pe c!r"a de ni#el. In practica de
.i c! .i a sprt!l!i rientarii este 'etda cel 'ai des +lsita de tate categriile de sprti#i.
D!pa ce sprti#!l incepatr a +st in#atat sa +lseasca "!sla in rientarea de la incep!t a $artii% in etapa !r'atare el tre"!ie sa prgrese.e si sa +ie in#atat te$nica de na#igare (alergare) c! $arta si "!sla de tip
Sprt in aceasi 'ana. Aceasta te$nica este +lsita cel 'ai des de sprti#i pentr! a 'entine $arta rientata in per'anenta si a 'entine directie generala pe parc!rs!l !nei secti!ni dintre d!a pst!ri de cntrl.
,entr! aceasta se plasea.a "!sla peste $arta (pliata ast+el ca sa pata +i tin!ta intr/ 'ana)% c! !na din 'arginile l!ngi ale "!slei deal!ng!l liniei care !neste cele 2 pst!ri (sa! deal!ng!l directiei de !r'at);
$arta si "!sla se tin in aceasi 'ana. Ne rti' pe lc sa! rti' dar $arta si "!sla pana cand Nrd!l ac!l!i 'agnetic +ltant al "!slei% se s!prap!ne c! sagetile de Nrd ale $artii de rientare. In acel ''ent
sageata de directie de pe placa "!slei tip Sprt% ne indica directia de !r'at de pe teren.
Cate#a 'ici s+at!ri "ine de sp!s sprti#ilr incepatri ('a*ritatea le #r in#ata sing!ri d!pa repetarea !nr erri ine#ita"ile)- 1. Atentie cand plecati dintr/!n pst catre !r'atr!l. Asig!rati/#a ca Nrd!l ac!l!i
'agnetic este indreptat spre Nrd!l $artii si n! spre S!d. 2. Deseri in c!rs!l alergarii caps!la "!slei tin!ta in 'ana se rteste si !ng$i!l de 'ars al directiei se sc$i'"a. ,e secti!ni +arte l!ngi% #eri+icati din cand in
cand si crectati daca este ca.!l #i.a. 0. ,ana #a +r'ati !n si't al directiei% este "ine ca la +iecare intersectie si "i+!rcatie ('ai ales tri+!rcatii sa! "i+!rcatii in !ng$i asc!tit)% sa +lsiti din n! "!sla pentr! a+larea
directiei crecte a ptecii pe care #reti sa 'ergeti in cntin!are. 4. La +el cand iesiti din lateral intr/ alte linie cnd!catare (de e&. de+risari)% n! e.itati sa #eri+icati directia pe care tre"!ie sa !r'ati in cntin!are;
la +el cand a*!ngeti in intersectia a d!a de+risari. 1AI BINE ,IERDETI 09 DE SECUNDE CU VERIFICAREA DIRECTIEI% DECAT SA ALERGATI IN ,LUS 09 DE 1INUTE<
0. TE6NICI SI TACTICI DE NAVIGARE CU 6ARTA SI BUSOLA. ,ARTEA 2.
In prces!l de na#igare ('ers) c! $arta si "!sla pe s!pra+ata !n!i teren i'pad!rit sa! descperit% te$nicile sa! tacticile +lsite% se pt i'parti in d!a 'ari categrii- rientarea 3generala3 si rientarea 3de
+inete3.
Orientarea generala% +lseste "!sla in scp!l 'entinerii !nei directii generale% dar crecte% in c!rs!l !n!i 'ers rapid pe teren% pastrand in per'anenta !n cntact strans c! $arta si stiind 'ere! !nde s!nte' pe
$arta si pe teren. Se +lseste in principal la 'ers!l deal!ng!l !nei secti!ni intre d!a pst!ri de cntrl.
Orientarea de +inete i'plica 'ai 'are gri*a in l!area !nei directii precise% a !nei 'as!ratri precise a distantei si 'ai 'are atentie la detaliile de pe $arta si reperele de pe teren. Se +lseste in special la atac!l
+inal al pst!l!i de cntrl.
In cadr!l rientarii generale% se pt +lsi n!'erase te$nici si tactici de rientare% dintre care cele 'ai c!nsc!te s!nt- taierea clt!rilr% tintirea la distanta% +lsirea reperelr de clectare si clirea "staclelr
de netrec!t.
Taierea clt!rilr. Cele 'ai des intalnite sit!atii in practica rientarii% s!nt acelea in care
sprti#!l ia deci.ia alegerii !nei r!te de sc!rtare a distantei de parc!rs intre d!a p!ncte de
pe $arta si de pe teren. In e&e'pl!l 1% intre pst!l 1 si 2 in a+ara r!tei sig!re de clire pe
de+risari si pteci (pe catetele tri!ng$i!l!i)% e&ista si r!ta directa de atac a pst!l!i (pe
ipten!.a tri!ng$i!l!i)% r!ta '!lt 'ai sc!rta. In acelasi e&e'pl!% r!ta directa in linie
dreapta dintre pst!rile 0 si 4% n! pate +i +lsita din ca!.a .nei de plantatie c! gard de
netrec!t si at!nci pentr! a a*!nge la clt!l gard!l!i sprti#!l #a +lsi 'ers!l pe #i.a intre
pst!l 0 si clt!l gard!l!i.
,entr! sig!ranta directiei de 'ers pe aceste #i.e% pe s!pra+ata !n!i teren +ara linii
cnd!catare deal!ng!l #i.ei% se +lsesc "!slele de tip Sprt.
Flsirea reperelr de clectare. In c!rs!l rientarii generale pe secti!nea dintre d!a pst!ri de cntrl% indi+erent ca 'erge sa! n! c! "!sla% sprti#!l tre"!ie sa +ie in#atat sa +lseasca pe parc!rs!l secti!nii
respecti#e (c! atat 'ai '!lt inainte i'ediat de pst!l de cntrl)% !n reper +arte #i.i"il pe $arta si pe teren care sa ii dea sig!ranta lc!l!i in care se a+la in acel ''ent. Ca ast+el de repere de clectare pe trase! pt
ser#i cel 'ai deseri- pieni 'ari% de+risari% dr!'!ri si intersectiile lr% cladiri 'ari #i.i"ile% cn+l!ente de ra!ri% li'ite nete de #egetatie. Aceste repere de clectare s!nt dese"it de !tile in atac!l +inal al pst!l!i de
cntrl.
E&istenta acestr repere de clectare pe secti!nile dintre pst!rile de cntrl% este 'ere! l!ata in calc!l si de ar"itr!l trasatr. Acesta ca!ta pe cat psi"il ca inainte de pst!l de cntrl sa n! e&iste ast+el de repere%
pentr! a ingre!na atac!l +inal si gasirea pst!l!i de cntrl de catre sprti#. In e&e'pl!l 2% pe secti!nea dintre pst!l 1 si 2% e&ista !n 'are reper de clectare ( piana) i'ediat inaintea pst!l!i 2% ceace !s!rea.a
+arte '!lt atac!l pst!l!i% !sr de gasit prnind din clt!l de NV al pienii. In sc$i'" pst!l al treilea este a'plasat inaintea reper!l!i de clectare (aici piana lipita de pteca principala)% in asa +el incat daca
sprti#!l ratea.a gasirea pst!l!i si a*!nge in reper!l de clectare% a pierd!t de*a ti'p si #a tre"!i sa se intarca pentr! a gasi pst!l de cntrl.
Tintirea la distanta (in lateral)% este tactica de rientare +arte des +lsita atat in cadr!l rientarii generale% cat si in cadr!l rientarii de +inete. In esenta% at!nci cand p!nct!l +i& la care tre"!ie sa a*!nge' se a+la
deal!ng!l !nei linii cnd!catare% #i.a e&ec!tata c! a*!tr!l "!slei n! se ia direct spre acel p!nct% ci la 'ica distanta de el in dreapta sa! in stanga. In acest +el in ''ent!l in care a*!nge' pe linia cnd!catare
respecti#a% #' +i sig!ri in care parte a p!nct!l!i (reper!l!i) s!nte'.
In e&e'pl!l 0 pe secti!nea dintre pst!l 1 si 2% in cadr!l rientarii generale% pleca' 'ai intai pe #i.a care tre"!ie sa ne scata in "i+!rcatia !nei pteci din de+risare. Vi.a n! #' l!a direct spre acea "i+!rcatie%
ci la 'ica distanta in dreapta sa! in stanga acelei pteci. In acest +el cand a*!nge' in de+risare #' +i sig!ri in care parte a "i+!rcatiei s!nte'. Tt in e&e'pl!l 0% #i.a pe care l!a' din pst!l 2 spre pst!l 0 (
cn+l!enta)% n! #a tinti direct in cn+l!enta% ci l!a' #i.a sa ne scata in linia cnd!catare (aici +ir!l de apa) la 'ica distanta in dreapta sa! in stanga pst!l!i de cntrl (cn+l!enta). Si in e&e'pl!l 4% +lsi'
te$nica tintirii la distanta pe secti!nea dintre pst!l 2 si 0.
Orientarea de +inete este +lsita cel 'ai des in atac!l +inal (gasirea) as!pra pst!l!i de cntrl% dar si pe secti!nile +arte sc!rte dintre d!a pst!ri de cntrl +arte aprpiate. ,rin rientarea de +inete intelege'
parc!rgerea !nei distante sc!rte ('a&i' 199/159 'etri) plecand de la !n p!nct sig!r si clar de pe $arta% +lsind directie (#i.a) e&tre' de precisa si 'as!rare a distantei la +el de atenta. At!nci cand pst!l de
cntrl este !n reper de 'ici di'ensi!ni gre! de gasit% #' ca!ta pe $arta si pe teren !n reper clar% !sr de gasit in i'ediata aprpiere a pst!l!i de cntrl. In 'a*ritatea ca.!rilr acesta #a +i !n reper de clectare
in #ecinatatea pst!l!i de cntrl. V' pleca api din acest reper clar si sig!r pe #i.a sc!rta dar precisa (ca !ng$i de 'ars si distanta) spre pst!l de cntrl. In e&e'pl!l 4% pst!l de cntrl este stanca% reper
i.lat care pate +i 'ai gre! de gasit. Acest pst de cntrl pate +i atacat in +inal% plecand ri de clt!l gard!l!i ce incn*ara piana% ri de la Vest plecand de la "i+!rcatie de pteci. In ca. ca pst!l de cntrl a
+st depasit +ara sa +ie #a.!t% 'ai a#e' sansa de al ataca prnind din cn+l!enta a+lata la Nrd de el.
Aceasi 'etda a rientarii de +inete se +lseste pe secti!nile sc!rte dintre d!a pst!ri de cntrl +arte aprpiate. ,e aceste secti!ni sc!rte se c'"ina #i.a precisa c! 'as!ratare precisa a distantei% sa!
'ers!l pe c!r"a de ni#el i'pre!na c! 'as!rarea distantei. In#atati sprti#ii sa +ie atenti si precisi in atac!l +inal as!pra pst!l!i de cntrl% +lsind reper!l de clectare cel 'ai aprpiat de pst. ASA 7ISA
TE6NICA DE 1ATURARE A 7ONEI ,OSTULUI ESTE DESEORI ,AGUBOASA SI DUCE LA ,IERDERE DE TI1, IN CO1,ARATIE CU TE6NICA ORIENTARII ,RECISE SI DE FINETE.
Ocolirea obstacolelor de netrecut.
Astfel de obstacole pot fi: lacuri,
balti, mlastini, zone locuite sau
interzise, cariere de piatra, pereti
stancosi, vegetatie foarte deasa, etc.
In exemplul din stanga, intre postul
4 si 5 se interpune o mlastina de
netrecut si viza directa intre posturi
nu poate fi folosite. Sportivul trebuie
sa ocoleasca 1! si sa treaca balta
printr"un loc sigur #pod$poteca%
In situatii in care trecerea
imprudenta a obstacolului de catre
sportiv poate fi extrem de riscanta,
se impune folosirea de catre trasator
a unui post intermediar care sa
conduca sportivul la locul sigur de
trecere a obstacolului #vezi exemplul
din dreapta%.
4. FOLOSIREA BUSOLELOR ,ENTRU S,ORTUL ORIENTARII.
TI,URILE DE BUSOLE ,ENTRU ORIENTARE. B!sla% este !n instr!'ent pentr! gasirea directiei de !n nepret!it a*!tr in prces!l de rientare si na#igare. Flsirea "!slei% per'ite sprti#!l!i rientarist sa
'entina in per'anenta $arta rientata% sa aleaga intre 'ai '!lte r!te si directii de parc!rs si sa le !r'e.e repede% 'entinand in per'anenta cntact!l c! $arta de cnc!rs.
Relatia dintre gradele "!slei% Nrd!l 'agnetic sa! cel gegra+ic% s!nt pr"le'e care n! il prec!pa pe sprti# in ti'p!l !n!i cnc!rs de rientare. 6artile +lsite in cnc!rs!rile de rientare% a! trasate pe ele
n!'ai liniile de Nrd 'agnetic. Ast+el "!sla este +lsita de sprti# dar pentr! rientarea $artii de cnc!rs si pentr! l!area !nei directii (#i.a) precise. E&ista nen!'arate tip!ri si +r'e de "!sle ce se pt +lsi in
rientare. Cea 'ai si'pla% s!" +r'a !nei caps!le rt!nde c! !n ac 'agnetic in interir!l ei% se pate +i&a pe $arta de cnc!rs si ser#este la si'pla ei rientare d!pa nrd!l 'agnetic. B!sla ger'ana tip Be.ard de
pr#enienta 'ilitara% +lsita intensi# in anii de incep!t ai rientarii% ser#este ac!' dar pentr! cartgra+ierea $artilr% +iind grei de 'anip!lat in alergare. Orientaristii din Scandina#ia% a! intrd!s "!slele tip
Sprt in care ac!l 'agnetic este intrd!s intr/ caps!la c! !lei% ceace ii cn+era 'ai 'are sta"ilitate in c!rs!l 'iscarilr 'ainii pr#care de alergare. Cele 'ai c!nsc!te "!sle de acest tip s!nt +a"ricate de Sil#a
(S!edia)% Recta (El#etia) si S!!nt(Finlanda). In !lti'ii 15 ani sa! raspandit "!slele pentr! deget% +r'a 'ai si'pla a "!slelr de tip Sprt% datrita $artilr din ce in ce 'ai c'plecte si care n! 'ai necesita
l!area !nr #i.e precise.
B!sla caps!la.
B!sla pentr! deget. B!sla Be.ard.
B!sla de tip sprt% SILVA.
B!sla de tip sprt% RECTA.
1'ent!l intrd!cerii "!slei de tip Sprt in prces!l de in#atare a sprt!l!i rientarii este disc!tat. La cpii% *!niri si incepatri% 'ai ales acl !nde se +lsesc si trasee 'arcate% se rec'anda ca la incep!t sa
se +lseasca "!slele 'ici tip caps!la% care se #r atasa pe s!pra+ata $artii. Aceasta per'ite cpil!l!i sa se +a'iliari.e.e c! "!sla% c! ac!l 'agnetic% sa isi alinie.e nrd!l $artii c! nrd!l 'agnetic indicat de ac!l
"!slei si ast+el sa isi riente.e crect $arta. La incep!t cpil!l tre"!ie sa se cncentre.e as!pra citirii $artii de rientare% a se'nelr cn#entinale si as!pra interpretarii lr in cncrdanta c! ele'entele #a.!te in
realitate pe teren.
Intrd!cerea in prces!l de in#atare a "!slei de tip Sprt si in#atarea 'ers!l!i pe #i.a (a.i'!t) c! "!sla% se rec'anda n!'ai at!nci cand cpil!l sa! *!nir!l este +a'iliari.at c! !r'atarele- 1. Legenda si
scara $artii% se'nele cn#entinale. 2. Orientarea crecta a $artii si 0. Deci.ii crecte as!pra r!telr de !r'at intre pst!ri% incl!si# rasp!ns!ri crecte la intre"arile% 3Unde s!nt ac!' pe $arta=3 si 3C!' a*!ng la
p!nct!l !r'atr=3.
FOLOSIREA BUSOLEI ,ENTRU ORIENTAREA CORECTA A 6ARTII. Ac!l 'agnetic al "!slei indica inttdea!na Nrd!l 1agnetic. Ori!nde te/ai a+la% ric!' te/ai rti sa! intarce% ac!l 'agnetic (in
general 1>2 l!i rsie) indica Nrd!l. Acest +apt per'ite rientare crecta a $artii de cnc!rs% prin alinierea liniilr de pe $arta care indica Nrd!l% c! linia Nrd/S!d de pe "!sla +lsita. Iata care s!nt etapele
+lsite in prces!l de in#atare a rientarii $artii c! di+erite tip!ri de "!sle. 1. I'pat!reste $arta de cnc!rs% s!+icient cat sa #e.i "ine secti!nea de parc!rs si tine $arta ast+el ca sa ai inaintea ta directia r!tei de
parc!rs. 2. ,entr! "!slele 'ici tip caps!le atasate de $arta (desen!l 1)% aceasta se tine c! 2 'aini c! !n!l din plice p!s pe $arta in lc!l !nde ne a+la' . 0. ,entr! "!slele de deget (plice)% se plasea.a clt!l 'arginii
din +ata a "!slei in p!nct!l de pe $arta a lcatiei tale (desen!l 2). 4. La "!slele de tip Sprt (desen!l 0)% se plasea.a lat!ra "!slei de/al!ng!l r!tei pe care #rei sa parc!rgi.
DESENUL 1
DESENUL 2
DESENUL 0
5. C! $arta in 'ana si "!sla +i&ata pe $arta in +ata ta% incepi sa te rtesti pe lc pana ce ac!l 'agnetic al "!slei de#ine paralel c! liniile Nrd/S!d de pe $arta (atentie capat!l de Nrd al ac!l!i 'agnetic sa +ie
intr/ade#ar spre Nrd!l 'agnetic). In acest ''ent sprti#!l este c! +ata inspre directia pe care dreste sa !r'e.e. B!sla de tip Sprt se tine de"icei in 'ana p!sa celei care tine $arta de cnc!rs. De 'are
i'prtanta este ca "!sla sa +ie tin!ta ri.ntal% pentr! ca ac!l 'agnetic sa se 'iste li"er. 6arta si "!sla se tin la !n ni#el 'edi! al crp!l!i% iar pentr! linistirea 'iscarilr ac!l!i 'agnetic se pt +ace sc!rte priri.
B!sla tip caps!la.
B!sla de deget. B!sla de tip Sprt.
?. D!pa ce a' a*!ns la p!nct!l drit de pe
teren% cntin!a' sa citi' $arta si sa +i&a'
c! #ar+!l plicel!i p!nct!l de pe $arta in
care ne a+la' la ''ent!l respecti#. Cand
pteca sa! linia cnd!catare isi sc$i'"a
directia% '!ta' #ar+!l plicel!i in p!nct!l
!nde dri' sa a*!nge'.
@. Rti' $arta ast+el incat sa +i' tt
ti'p!l c! +ata pe directia spre n!l p!nct de
atins si rienta' crect $arta in asa +el incat
ac!l 'agnetic al "!slei sa +ie paralel c!
liniile Nrd/S!d ale $artii de cnc!rs% iar
capat!l rs! de Nrd al ac!l!i 'agnetic sa
indice sig!r Nrd!l 'agnetic.
5. FOLOSIREA BUSOLEI ,ENTRU LUAREA UNEI DIRECTII ,E 6ARTA.
L!area !nei an!'ite directii pe $arta intre 2 p!ncte si 'entinerea ei crecta in 'ers!l pe teren% este cel 'ai i'prtant 'i*lc de na#igare precisa c! $arta si "!sla pe !n teren acperit sa! descperit. D!pa
rientarea crecta a !nei $arti c! a*!tr!l "!slei% !r'atr!l pas care !r'ea.a este "tinerea !nei directii precise intre 2 p!ncte sa! deal!ng!l !nei an!'ite r!te de !r'at. In practica rientarii sprti#e acest l!cr!
se +ace cel 'ai "ine c! "!slele de tip Sprt (Sil#a% Recta% S!!nt) sa! c! "!slele de deget.
Inainte de a in#ata sprti#!l practic c!' sa "tina directie crect pe $arta +lsind "!sla% el tre"!ie sa c!nasca
'ini'a nti!ne teretica despre a.i'!t. Ung$i!l dintre linia S!d/Nrd si linia care !neste p!nct!l in care ne a+la' c!
$arta si "!sla si p!nct!l la care dri' sa a*!nge'% se n!'este A7I1UT. In practica c!renta el 'ai este den!'it
UNG6I DE 1ARS% se 'asara in grad% iar deplasarea intre aceste d!a p!ncte +lsind "!sla se 'ai n!'este 3 'ers!l
pe !ng$i de 'ars3.
Tt in practica c!renta se +lseste cel 'ai des pentr! acest tip de deplasare pe an!'ita directie l!ata +arte precis
c! "!sla 3'ers!l pe #i.a3. In a+ara sprti#ilr care alerga c! "!sla si $arta% aceasta 'as!ratare a !ng$i!l!i de 'ars
(a a.i'!t!l!i) este +lsita cel 'ai +rec#ent in prces!l de cartgra+iere precisa a !nei $arti tpgra+ice sa! de rientare.
Atat pentr! sprti# cat si pentr! cartgra+% este +arte i'prtanta c!nasterea 'd!l!i de gradare a "!slei
+lsite% cel 'ai des in 0?9 de grade% '!lt 'ai rar la an!'ite "!sle #ec$i in 499 de grade.
OBTINEREA UNEI DIRECTII DE 1ERS CU AAUTORUL BUSOLEI DE TI, S,ORT. Cel 'ai precis !ng$i de 'ars intre d!a p!ncte se "tine in cartgra+ie c! a*!tr!l "!slelr tip Be.ard si a celr
'derne deri#ate din ea. In practica rientarii sprti#e pentr! "tinerea !nei directii s!+icient de precisa pentr! na#igare crecta c! $arta pe teren% se +lsesc "!slele de tip Sprt (Sil#a% Recta% S!!nt).
FOTO 0
Iata c!' se prcedea.a c! "!sla de tip Sprt. Se aplica "!sla (a carei placa de "a.a este transparenta) peste $arta% c! !na dintre cele d!a 'argini l!ngi (indi+erent care cea din dreapta sa! din stanga)
deal!ng!l liniei care !neste cele d!a p!ncte intre care dri' sa ne deplasa'. ,ate sa +ie linia rsie care !neste cerc!rile a 2 pst!ri de cntrl (#e.i +t 1 linia dintre pst!rile 0 si 4)% pate +i pteca sa! de+risare
deal!ng!l careia dri' sa 'erge'% sa! pate sa +ie p!r si si'pl! linie i'aginara dintre p!nct!l !nde s!nte' in acel ''ent si p!nct!l la care dri' sa a*!nge'. In etapa !r'atare (#e.i +t 2)% c! "!sla tin!ta
aplicata "ine pe $arta% ca sa n! se 'iste% ne rti' pana cand liniile de pe "!sla% care repre.inta a&a Nrd/S!d% se s!prap!n peste liniile de Nrd ale $artii peste care este tin!ta "!sla. Farte 'are atentie ca Nrd!l
ac!l!i 'agnetic sa +ie indreptat spre Nrd!l $artii +lsite. A! +st nen!'arate ca.!ri in care Nrd!l ac!l!i 'agnetic a +st rientat spre S!d!l $artii si sprti#!l a plecat din pst!l de cntrl c! 1B9 de grade in#ers
+ata de directia care tre"!ia sa !r'e.e.
D!pa ce a' "tin!t ast+el !ng$i!l de 'ars (#i.a) directiei drite% ridica' "!sla de pe $arta si c! $arta intr/ 'ana si "!sla tip Sprt in cealalta 'ana (#e.i +t 0)% incepe' sa ne deplasa' pe directia respecti#a
spre p!nct!l drit % a#and gri*a tt ti'p!l ca Nrd!l ac!l!i 'agnetic sa +ie in drept!l p!nct!l!i de Nrd (0?9 grade sa! 9 grade) indicat pe cerc!l gradat de pe 'arginea caps!lei rt!nde a "!slei. 1are atentie ca la
ridicarea "!slei de pe $arta% sa n! rti' din greseala caps!la "!slei% ceace #a d!ce la +lsirea !n!i !ng$i de 'ars gresit.
Dease'enea +arte +rec#ent in c!rs!l deplasarii pe teren pe directia drita% se pt prd!ce 'ici deplasari ale caps!lei "!slei% ceace d!ce iarasi la greseli de !ng$i de 'ars. Tate aceste 'ici greseli% la care se
ada!ga ine#ita"ile 'iscari ale ac!l!i 'agnetic in c!rs!l alergarii% ins!'ate d!c la de#ieri i'prtante la capat!l #i.ei. O de#iere de n!'ai 1 grad la capat!l !nei #i.e de peste 599 'etri d!ce la erare de aprape 59
de 'etri la capat!l #i.ei. Se rec'anda sprti#ilr incepatri si c$iar celr 'ai a#ansati% ca pe distante 'ai 'ari sa se +aca 'ici priri pentr! re+acerea 'as!rarii !ng$i!l!i de 'ars de pe $arta si pentr! prirea din
'iscare a ac!l!i 'agnetic si l!area !nei directii precise. O "!na te$nica este acea ca d!pa +iecare 'ica prire sa! c$iar de la plecarea pe directie% sa se tinteasca la capat!l #i.ei intr/!n "iect de pe teren% deplasarea
pana la acel "iect si api n!a sc!rta prire c! re#eri+icarea rientarii ac!l!i 'agnetic spre Nrd!l "!slei +lsite.
Flsirea "!slei pentr! deget (plice)% in l!area !nei directii de 'ers. Este '!lt 'ai p!tin precisa decat c! "!slele de tip Sprt% dar este +arte des +lsita de catre sprti#ii c! e&perienta% dearece eli'ina
ti'p!l 'ai l!ng necesar "tinerii !ng$i!l!i de 'ars de pe $arta. In pl!s% $artile 'derne c! nen!'arate detalii repre.entand aprape tt ce e&ista pe teren% n! 'ai +ac necesara na#igarea +lsind #i.e precise pe
distante +arte l!ngi.
&olosirea busolei pentru deget #police%. Se aplica busola peste suprafata 'artii cu marginea lunga din dreapta a busolei, dealungul liniei care uneste
cele ( puncte intre care dorim sa ne deplasam. )oate sa fie linia rosie dintre cercurile a ( posturi de control, o poteca sau defrisare pe care dorim sa ne
deplasam sau pur si simplu o directie de mers spre un reper de pe 'arta.
*arginea din fata a busolei priveste spre punctul in care dorim sa ne deplasam astfel incat varful policelui sa fie aproape de punctul la care dorim sa
a+ungem, nu in punctul de pe 'arta in care suntem in acel moment. ,arta si busola aplicata peste 'arta se tin cu aceasi mana, dupa care ne rotim
impreuna cu 'arta din mana, pana cand -ordul acului magnetic se indreapta spre -ordul 'artii de sub busola.
.rmeaza deplasarea pe teren cu busola si 'arta in mana, linia reala sau imaginara care uneste cele ( puncte intre care ne deplasam, fiind acum
orientata exact pe directia de mers. Atentie ca si la busolele tip Sport, sa nu indreptam acul magnetic al busolei spre Sudul 'artii, sau sa nu miscam
busola de pe 'arta din pozitia care indica directia corecta de urmat.
?. SCARA 6ARTII. 1ASURAREA DISTANTELOR ,E 6ARTA SI ,E TEREN.
C!nasterea de catre !tili.atr!l $artii (+ie el sprti# sa! ar"itr!) a scarii la care este desenata $arta% este esentiala pentr! na#igare crecta pe teren +lsind $arta respecti#a. 6artile care a! +st si s!nt +lsite in
sprt!l rientarii (c! di#ersele l!i +r'e- in alergare% pe sc$i!ri sa! pe 1TB)% a! 'are #arietate de scari% cele 'ai des +lsite +iind 1-29.999% 1-15.999% 1-19.999 si 1-5.999. Scarile 1-25.999 ( scara $artilr tpgra+ice
'ilitare% +lsite in pri'ii ani ai rientarii t!ristice)% alat!ri de scara de 1-4.999 (+lsita !neri la cnc!rs!rile de sprint)% s!nt 'ai rar +lsite.
Un acelasi +rag'ent dintr/ $arta% c! +arte '!lte detalii de ni#el'ent%
desenata la trei scari di+erite% 1-29.999% 1-15.999% 1-19.999 si 'ai *s la
scara 1-5.999. De'nstrea.a grad!l de !s!rinta in citirea $artii in +!nctie
de scara $artii si densitatea reperelr de pe $arta de rientare.
In general cartgra+!l si ar"itr!l
trasatr al cnc!rs!l!i s!nt cei care
decid scara la care #a +i desenata
$arta +lsita in cnc!rs. Daca scara
1-25.999 este practic a"andnata
(+lsita dar pentr! !nele raid!ri de
rientare sa! rientare pe sc$i)%
scara 1-29.999 este inca des +lsita
pentr! rientarea pe sc$i!ri si
1TBO (rientarea pe "icicleta
1TB)% acl !nde densitatea
reperelr de pe $arta este 'ai
sca.!ta si tip!l de cnc!rs necesita
s!pra+ata 'ai 'are de teren.
Scara 1-15.999% care in !r'a c! 19
ani se drea a +i +lsita e&cl!si# in
c'petitiile de rientare% este ac!'
re.er#ata pentr! tip!rile de
cnc!rs!ri distanta l!nga si
se'i'aratn% in special pentr!
categriile de #arsta 'ai tinere si
ad!lte care n! a! inca pr"le'e c!
#ederea.
Scara de 1-19.999% este in pre.ent
cel 'ai des +lsita la tate tip!rile
de cnc!rs!ri de rientare in
alergare% ea per'itand t!t!rr
categriilr de #arsta citire !sara
si rapida a $artii% incl!si# rientare
de +inete in atingerea pst!rilr de
cntrl.
Scara 1-5.999% este re.er#ata
cnc!rs!rilr de rientare de tip
sprint si distanta sc!rta. Dease'enea
este "ine sa +ie +lsita la incep!t!l
prces!l!i de in#atare a rientarii de
catre cpii si *!niri.
I1,ORTANTA 1ASURARII DISTANTELOR IN ,ROCESUL DE NAVIGARE CORECTA CU 6ARTA SI BUSOLA. 1!lti instr!ctri de rientare n! acrda atentia c!#enita 'as!rarii distantelr pe $arta si
in special pe teren% in prces!l in#atarii rientarii la cpii si *!niri. Daca inca de la incep!t sprti#ii incepatri s!nt in#atati despre scara !nei $arti si +ac e&ercitii de 'as!rarea !nei distante pe $arta in +!nctie de
scara% in sc$i'" pe teren in prces!l de na#igare c! $arta si "!sla p!tini sprti#i% c$iar dintre cei a#ansati% +lsesc 'as!rarea !nei distante intre 2 repere de pe teren.
In cele 2 desene de $arti alat!rate
incerca' sa e&e'pli+ica' i'prtanta
'as!rarii !nei distante pe teren. In
pri'!l e&e'pl! intre pst!l 1 si pst!l
2% sprti#!l are de trec!t peste 0
cn+l!ente. Daca pri'a care este prea
aprape de pst!l 1 n! p!ne pr"le'e%
in sc$i'" daca n! aprecia.a si 'asara
crect distanta de pe teren sprti#!l se
pate pri sa ca!te pst!l 2 c!
cn+l!enta inainte.
Daca pe teren!l c! di+erente de ni#el%
+ra'antarea relie+!l!i te pate a*!ta% in
sc$i'" in pad!rile de ses 'as!rarea
precisa a !nei distante este +.
i'prtanta. In e&e'pl!l 2% rientarea
de +inete si atac!l pst!l!i (grapa)%
necesita 'as!rarea distantei dintre
"rna si pst!l de cntrl% pentr! a n!
te pri gresit in l!'inis!rile anteriare
cel!i in care este pst!l de cntrl.
1ASURAREA DISTANTELOR ,E 6ARTA SI ,E TEREN. In prces!l de 'as!rarea !nei distante intre 2 p!ncte de pe $arta in +!nctie de scara $artii% se +lseste rigla "isn!ita sa! cel 'ai des 'arginile
gradate ale "!slelr de tip Sprt. Aceste "!sle a! pe 0 din lat!rile lr gradatii care trans+r'a direct distanta dintre 2 p!ncte de pe $arta ('as!rata in c'. si ''.) in 'etrii de pe teren% in +!nctie de scara (!.!al
1-15.999 si 1-19.999). In pri#inta 'as!rarii !nei distante de pe teren% l!cr!rile sta! !n pic di+erit in +!nctie de cel care +lseste $arta. In prces!l de cartgra+iere a !nei $arti% tpgra+!l sa! ar"itr!l trasatr pt
+lsi 'i*lace di+erite de la r!lete% s+ri etalnate% rti de 'as!rat distanta% pana la instr!'ente c! laser de preci.ie e&tre'a. D!pa ani de e&perienta !n ar"itr! cartgra+ al !nei $arti de rientare% +lseste deseri
'as!rarea distantei c! pas!l.
1as!rarea distantelr c! pas!l. N!'aratarea pasilr d!"li% este cea 'ai ptri#ita cale pentr! a 'as!ra distanta parc!rsa pe teren. N!'aratarea d!"lilr pasi +ac!ti pe an!'ita secti!ne din teren si
trans+r'area lr in 'etri parc!rsi% este +lsita deseri pentr! ca!tarea pst!rilr de cntrl% pentr! rientarea de +inete in atac!l +inal al pst!l!i de cntrl. Inca din pri'a parte a prces!l!i de in#atare% sprti#!l
tre"!ie in#atat sa 'asare distantele de pe teren +lsind n!'ararea d!"lilr pasi. Inainte de aceasta tre"!ie +ac!ta pentr! +iecare in parte etalnarea pas!l!i sa!. Se 'asara distanta precisa de 199 'etri si
sprti#!l este p!s sa parc!rga la pas sa! in alergare 'derata% n!'arand in acelasi ti'p d!"lii pasi +ac!ti pe distanta respecti#a. La !n sprti# de talie 'edie in general etalnarea da 'edie de ?9 d!"li pasi la 199
'etri in 'ers!l nr'al si de 49 d!"li pasi in alergare 'derata. Bineinteles ca aceste ci+re #aria.a de la sprti# la sprti#; se rec'anda sa isi pastre.e pasii egali% sa n! alerge prea repede si sa n! 'earga in spatele
altc!i#a (ceace il +ace sa isi piarda rit'!l).
Desi pare la incep!t plictisitr% tre"!ie insistat de catre instr!ctr ca la tate antrena'entele sprti#!l sa +lseasca 'as!rarea distantelr pe $arta si c'pararea lr c! cele reale de pe teren. Dease'enea in ti'p!l
cnc!rs!rilr sprti#!l tre"!ie inde'nat sa +lseasca in 'd c!rent 'as!rarea distantelr% 'ai ales in rientarea de +inete si gasirea pst!l!i de cntrl prnind de la !n p!nct de atac. Aceasta practica d!ce in ti'p
de ani de .ile la +r'area !n!i si't al distantei si apreciere apr&i'ati#a a distantelr parc!rse% +ara a 'ai +i ne#ie de n!'aratarea d!"lilr pasi e+ect!ati. In prces!l de in#atare al sprti#ilr a#ansati% tre"!ie
insistat si pe di+erentele care e&ista in etalnarea pasilr pe teren plat sa! pe teren in panta (!rc!s sa! c"rare)% in +!nctie de !ng$i!l de inclinare a pantei.
@. SE1NE CONVENTIONALE 6ARTI DE ORIENTARE / ELE1ENTE DE ,LANI1ETRIE.

IA/A *AI 0OS, *AI *.1/2 232*)12 42 S2*-2 5O-62-/IO-A12 )2-/7. 212*2-/212 42 )1A-I*2/7I2, A12 ,A7/I1O7 42 O7I2-/A72. 1A &I25A72 232*)1. A62* I- O74I-2:
&O/O87A&IA )OS/.1.I, &7A8*2-/.1 42 ,A7/A 5O72S).-9A/O7, 42S57I272A )OS/.1.I )7I- SI*:O1.7I SI 23)1I5A/II12 -252SA72.
6alea 4oftanetului. :ifurcatie poteca din
drum caruta, carosabil. )ostul se afla in
bifurcatie.
6alea 4oftanetului, drumul forestier .leea.
:ifurcatie poteca din drum forestier. )ostul se
afla in bifurcatie.
6alea 4oftanetului, plecarea drumului
forestier .leea. :ifurcatie drumuri forestiere.
)ostul se afla in bifurcatia drumurilor.
6alea 4oftanetului, plecare drum forestier
.leea. :orna silvica. )ostul se afla la piciorul
bornei.
4ealul 8ageni. :ifurcatie poteca din
defrisare. )ostul se afla in bifurcatie.
4ealul 8ageni. :ifurcatie poteca din
defrisare. )ostul se afla in bifurcatie.
4ealul 8ageni. :ifurcatie de poteci. )ostul
se afla in bifurcatie.
6alea 4oftanetului. :ifurcatie de poteci.
)ostul se afla in bifurcatie.
6alea 4oftanetului. :ifurcatie de poteci.
)ostul se afla in bifurcatie.
6alea 4oftanetului. :ifurcatie de poteci,
in colt poiana triung'iulara. )ostul se afla in
bifurcatia situata la -ord"2st, fata de celelalte
doua bifurcatii.
4ealul 8ageni. :orna silvica in
extremitatea de Sud"6est a unei defrisari.
)ostul se afla la piciorul bornei.
4ealul 8ageni. :orna in coltul de -ord"
2st #exterior% al unei poieni mari. )ostul se
afla la piciorul bornei.

6alea 4oftanetului. 8ard simplu, ce poate
fi trecut, in mi+locul unei poieni. )ostul se
afla la extremitatea de 6est a gardului.
6alea 4oftanetului. 5asa, ;<= metri, in
marginea unei poieni mari. )ostul de afla in
coltul de Sud"2st exterior, al casei.
4ealul 8ageni. 8ard la marginea unui
canal cu apa, traversat de o punte. )ostul se
afla la coltul de Sud"6est exterior, al
gardului.
6alea 4oftanetului. 8ard de netrecut si cu
desis linear, la marginea unei poieni mari.
)ostul se afla in coltul de Sud"2st interior, al
gardului si al poienii.
6alea 4oftanetului. 8ard dublu de
netrecut, la marginea unui drum de carute,
carosabil. )ostul se afla in coltul de -ord"2st,
exterior al gardului.
6alea 4oftanetului. Sopron, masa
acoperita, ><= metri. )ostul se afla in coltul de
Sud"2st, exterior al sopronului.

4ealul 8ageni. 4rum forestier, cot. )ostul
de afla in cotul drumului.
4ealul 8ageni. )oteca secundara, cot.
)ostul se afla in cotul potecii.

4ealul 8ageni. )oteca care trece peste
capul unei vai. )ostul se afla in cotul potecii.
6alea 4oftanetului. )oteca principala cu
mica rapa de pamant pe o latura. )ostul se
afla in cotul potecii.
4ealul 8ageni. 4efrisare care trece peste
capul unei vai. )ostul se afla pe defrisare, in
dreptul capului de vale.

4ealul 8ageni. 4rum forestier si poiana
lipita la -ord"2st de drum. )ostul se afla pe
drum la coltul de Sud"6est al poienii.

4ealul 8ageni. Iesle, situata la 2st de alta
iesle. )ostul se afla la piciorul ieslei de la 2st.

4ealul 8ageni. Iesle vec'e in curs de
ruinare. )ostul se afla la piciorul ieslei de la
6est.
4ealul 8ageni. Intersectie defrisare cu
poteca principala. )ostul se afla in intersectie.
4ealul 8ageni. Intersectie defrisare cu
poteca secundara. )ostul se afla in intersectie.
4ealul 8ageni. Intersectie defrisare cu
poteca principala. )ostul se afla in intersectie.
4ealul 8ageni. Intersectie defrisare cu un
sant sec. )ostul se afla in intersectie.
4ealul 8ageni. Intersectie defrisare cu
poteca principala. )ostul se afla in intersectie.
4ealul 8ageni. Intersectie defrisare cu
poteca principala. )ostul se afla in intersectie
4ealul 8ageni. Intersectie defrisare cu
valcel sec. )ostul se afla in intersectie.
4ealul 8ageni. Intersectie defrisare cu
vale apa. )ostul se afla in intersectie.
4ealul 8ageni. Intersectie defrisari.
)ostul se afla in intersectia defrisarilor.
4ealul 8ageni. Intersectie defrisare cu
drum forestier. )ostul se afla in intersectie.
6alea 4oftanetului. Intersectie poteca
secundara cu liziera dintre poiana si padure.
)ostul se afla in intersectie.
4ealul 8ageni. Intersectie poteca
secundara cu valcel sec. )ostul se afla in
intersectie
4ealul 8ageni. Intersectie intre o poteca
principala cu o poteca secundara. )ostul se
afla in intersectie
4ealul 8ageni. Intersectie intre o poteca
principala cu o poteca secundara. )ostul se
afla in intersectie
4ealul 8ageni. 7uina, piloni de ciment de
la fosta sonda, in desis. )ostul se afla in coltul
de Sud"6est al pilonilor.
4ealul 8ageni. 7uina de la o fosta sonda,
in poiana. )ostul se afla in coltul de -ord"2st
al ruinei.
6alea Seaca. Intersectie de poteci
principale. )ostul se afla in intersectie.
B. TESTE ,ENTRU SE1NELE CONVENTIONALE (,LANI1ETRIE)% ALE 6ARTILOR DE ORIENTARE
/estele interactive de mai +os, au fost facute in complectarea lectiei despre semnele conventionale de planimetrie ale 'artilor de orientare. Aceste teste sper sa fie utile nu numai sportivilor incepatori si instructorilor lor, dar si
orientaristilor avansati, pentru care unele dintre aceste teste pot fi c'iar interesante. /estele vor testa nu numai cunostintele de cartografie si citirea 'artilor pentru orientare sportiva, dar si cunostintele avansate in descrierea
posturilor de control prin simboluri.
Semne conventionale #planimetrie%, pentru 'artile de orientare. ,arta 8ageni"1(.
TESTUL NR.1
4ati 5lic?@ cu mouse"ul, pe frag"
mentele de 'arta de mai sus, ptr.
a gasi 'arta care corespunde cartografic si ca directie cu foto" grafia postului. 1a fel, 5lic?@ pe
descrierile prin simboluri.
Semne conventionale #planimetrie%, pentru 'artile de orientare. ,arta 6alea
4oftanetului (1. TESTUL NR.2
4ati 5lic?@ cu mouse"ul, pe frag"
mentele de 'arta de mai sus, ptr.
a gasi 'arta care corespunde cartografic si ca directie cu foto" grafia postului. 1a fel, dati
5lic?@ pe descrierile prin simboluri.
Semne conventionale #'idrografie%, pentru 'artile de orientare. ,arta 8ageni"1(.
TESTUL NR.0
4ati 5lic?@ cu mouse"ul, pe frag"
mentele de 'arta de mai sus, ptr.
a gasi 'arta care corespunde cartografic si ca directie cu foto" grafia postului. 1a fel, dati 5lic?@ pe
descrierile prin simboluri.
Semne conventionale #planimetrie%, pentru 'artile de orientare. ,arta
8ageni"1(. TESTUL NR.4
4ati 5lic?@ cu mouse"ul, pe frag"
mentele de 'arta de mai sus, ptr.
a gasi 'arta care corespunde cartografic si ca directie cu foto" grafia postului. 1a fel,
dati 5lic?@ pe descrierile prin simboluri.
Semne conventionale #'idrografie%, pentru 'artile de orientare. ,arta 8ageni"1(.
TESTUL NR.5
4ati 5lic?@ cu mouse"ul, pe frag"
mentele de 'arta de mai sus, ptr.
a gasi 'arta care corespunde cartografic si ca directie cu foto" grafia postului. 1a fel, dati 5lic?@ pe
descrierile prin simboluri.
Semne conventionale #'idrografie%, pentru 'artile de orientare. ,arta 8ageni"1(.
TESTUL NR.?
4ati 5lic?@ cu mouse"ul, pe frag"
mentele de 'arta de mai sus, ptr.
a gasi 'arta care corespunde cartografic si ca directie cu foto" grafia postului. 1a fel, dati 5lic?@ pe
descrierile prin simboluri.
Semne conventionale #planimetrie%, pentru 'artile de orientare. ,arta
8ageni"1(. TESTUL NR.@
4ati 5lic?@ cu mouse"ul, pe frag"
mentele de 'arta de mai sus, ptr.
a gasi 'arta care corespunde cartografic si ca directie cu foto" grafia postului. 1a fel, dati
5lic?@ pe descrierile prin simboluri.
Semne conventionale #planimetrie%, pentru 'artile de orientare. ,arta 6alea
4oftanetului (1. TESTUL NR.B
4ati 5lic?@ cu mouse"ul, pe frag"
mentele de 'arta de mai sus, ptr.
a gasi 'arta care corespunde cartografic si ca directie cu foto" grafia postului. 1a fel, dati
5lic?@ pe descrierile prin simboluri.
C. SE1NE CONVENTIONALE 6ARTI DE ORIENTARE / ELE1ENTE DE 6IDROGRAFIE.
IATA 1AI AOS% E8E1,LIFICARI ALE ACESTOR SE1NE CONVENTIONALE ,ENTRU
ELE1ENTELE DE 6IDROGRAFIE% DIN 6ARTILE ,ENTRU CONCURSURILE DE ORIENTARE. ,ENTRU FIECARE E8E1,LU% AVE1 IN ORDINE- FOTOGRAFIA ,OSTULUI% FRAG1ENT DE
6ARTA% DESCRIEREA ,RIN SI1BOLURI A ,OSTULUI SI E8,LICATIILE NECESARE.
:alta Scrovistea, padurea )eris -ord. :alta, mlastina este descoperita.
)ostul se afla pe marginea de Sud a malstinii.

6alea 4oftanetului. 1ac si balta descoperite. )ostul se afla la capatul de
-ord #exterior%, al baltii.
6alea 4oftanetului. 5onfluenta a doua vai cu apa intermitenta. )ostul
se afla in confluenta vailor.
6alea 6iespoasa. 5ot de rau, incon+urat de rapa mica de pamant. )ostul
se afla in cotul de la mi+loc.
6alea 4oftanetului. 7au cu apa permanent, cu rapi pe ambele maluri.
)ostul se afla in cotul raului.
4ealul si padurea 8ageni. &ir de apa intermitent. )ostul se afla in
cotul raului, situat la -ord"2st fata de celalalt cot.
6alea 4oftanetului. &ir de vale cu apa intermitenta. )ostul se afla intr"
un cot al vaii.
6alea 6iespoasa. &ir de vale cu apa permanenta. )ostul se afla in cotul
de la mi+loc, al firului de apa.
6alea 4oftanetului, fantana. )ostul se afla la piciorul reperului,
fantana.
6alea 4oftanetului. 8roapa cu apa. )ostul se afla pe marginea de sus a
gropii.
4ealul si padurea 8ageni. )oiana depresionara, mlastinoasa. )ostul
este situat pe marginea de -ord"2st a poienii.
*arginea orasului )lopeni. )unte peste un canal cu apa permanenta.
)ostul se afla la piciorul puntii.
)adurea )eris -ord. Intersectie defrisare cu fir de vale. )ostul cu
arbitru, se afla in intersectie.
6alea 4oftanetului. 1ac mare, de netrecut. )ostul se afla pe marginea
de -ord"6est a lacului.
)adurea Snagov, 5oada *ica a 1acului Snagov. )ostul se afla la
capatul de Sud"6est #exterior%, al mlastinii descoperite.
6alea 4oftanetului. 6ad la intersectie fir vale apa permanenta, cu
drum de caruta carosabil. )ostul se afla pe drum, langa intersectie.
6alea 4oftanetului. 5ot rau la baza unei rapi foarte inalte, de netrecut
#desenata cu negru%. )ostul se afla pe malul raului.
6alea Seaca. 5onfluenta a doua fire de vale cu apa intermitenta.
)ostul se afla in confluenta
6alea Seaca. Intersectie dintre vale cu apa si poteca principala. )ostul
se afla in intersectie.
19. TESTE ,ENTRU SE1NELE CONVENTIONALE (6IDROGRAFIE)% ALE 6ARTILOR DE ORIENTARE
/estele interactive de mai +os, au fost facute in complectarea lectiei despre semnele conventionale de 'idrografie ale 'artilor de orientare. Aceste teste sper sa fie utile nu numai sportivilor incepatori si instructorilor lor, dar si
orientaristilor avansati, pentru care unele dintre aceste teste pot fi c'iar interesante. /estele vor testa nu numai cunostintele de cartografie si citirea 'artilor pentru orientare sportiva, dar si cunostintele avansate in descrierea
posturilor de control prin simboluri.
Semne conventionale #'idrografie%, pentru 'artile de orientare. ,arta 8ageni"1(.
TESTUL NR.1
4ati 5lic?@ cu mouse"ul, pe frag"
mentele de 'arta de mai sus, ptr.
a gasi 'arta care corespunde cartografic si ca directie cu foto" grafia postului. 1a fel, 5lic?@ pe
descrierile prin simboluri.
Semne conventionale #'idrografie%, pentru 'artile de orientare. ,arta 6alea
4oftanetului (1. TESTUL NR.2
4ati 5lic?@ cu mouse"ul, pe frag"
mentele de 'arta de mai sus, ptr.
a gasi 'arta care corespunde cartografic si ca directie cu foto" grafia postului. 1a fel, dati
5lic?@ pe descrierile prin simboluri.
Semne conventionale #'idrografie%, pentru 'artile de orientare. ,arta 6alea
4oftanetului (1. TESTUL NR.0
4ati 5lic?@ cu mouse"ul, pe frag"
mentele de 'arta de mai sus, ptr.
a gasi 'arta care corespunde cartografic si ca directie cu foto" grafia postului. 1a fel, dati
5lic?@ pe descrierile prin simboluri.
Semne conventionale #'idrografie%, pentru 'artile de orientare. ,arta 6alea
4oftanetului (1. TESTUL NR.4
4ati 5lic?@ cu mouse"ul, pe frag"
mentele de 'arta de mai sus, ptr.
a gasi 'arta care corespunde cartografic si ca directie cu foto" grafia postului. 1a fel, dati
5lic?@ pe descrierile prin simboluri.
Semne conventionale #'idrografie%, pentru 'artile de orientare. ,arta 6alea
4oftanetului (1. TESTUL NR.5
4ati 5lic?@ cu mouse"ul, pe frag"
mentele de 'arta de mai sus, ptr.
a gasi 'arta care corespunde cartografic si ca directie cu foto" grafia postului. 1a fel, dati 5lic?@ pe
descrierile prin simboluri.
Semne conventionale #'idrografie%, pentru 'artile de orientare. ,arta 6alea 4oftanetului
(1. TESTUL NR.?
4ati 5lic?@ cu mouse"ul, pe frag"
mentele de 'arta de mai sus, ptr.
a gasi 'arta care corespunde cartografic si ca directie cu foto" grafia postului. 1a fel, dati
5lic?@ pe descrierile prin simboluri.
11.

5olt padure
cu borna.
)ostul se
afla, la -ord"
6est,
exterior.
)oiana mare,
pe 6alea
4oftanetului.
)ostul se afla
in coltul
-ord"2st,
interior.
)oiana mare,
'arta 8ageni"
1(. )ostul se
afla in coltul
-ord"6est
interior.
Arie
acoperita cu
vegetatie
foarte deasa.
)ostul se afla
in coltul ei
-ord"2st,
exterior.
)oiana mica
#luminis% cu
vegetatie de
mlastina in
mi+loc.
)ostul se afla
pe marginea
lui de -ord"
6est.
)oiana mica,
ovalara, cu
vegetatie
crescuta la
sol, in
mi+locul ei.
)ostul se afla
in capatul de
6est al
poienii,
interior.
Arie
acoperita cu
vegetatie
deasa#desis%.
)ostul se afla
in coltul ei de
la -ord"2st,
exterior.
5opac
secular,
izolat,pe
6alea
4oftanetului.
)ostul se afla
la piciorul
reperului.
12. SE1NE CONVENTIONALE DE NIVEL1ENT% ,ENTRU 6ARTI DE ORIENTARE.

CURBELE DE NIVEL. 7eprezinta modalitatea cea mai obisnuita, prin care se reda relieful si configuratia terenului #nivelmentul% pe
'artile ce se folosesc in concursurile de orientare sportiva. 4esenarea lor pe 'arta, reprezinta o problema desosebita pentru cartograful unei
'arti de orientare si c'iar dupa ani buni de experienta, nu poti spune intotdeauna ca ai reprezentat 1! corect relieful unei zone de teren
framantate. In acelasi timp si pentru un sportiv orientarist, in special incepator, citirea si interpretarea acestor curbe de nivel de pe o 'arta de
orientare, este de multe ori o problema dificila, care necesita cateodata luni c'iar ani de experienta. In materialul prezentat mai +os, cautam
sa ii a+utam pe acesti sportivi incepatori, prin punerea alaturi a unor fotografii reale de pe teren cu fragmentul de 'arta corespunzator, in care
curbele de nivel sa corespunda cu configuratia reala a terenului fotografiat.
Curba de nivel. este o linie imaginara, de culoare maron #sepia%, care uneste punctele de pe teren care au aceasi inaltime. Intervalul
dintre ( curbe de nivel #echidistanta%, este in mod standard de 5 metri. &iecare a 5"a curba de nivel, este desenata mai groasa, este asa zisa
curba de nivel principala. Acest lucru a+uta la mai rapida stabilre a diferentei de inaltime intre diferitele forme ale suprafetei terenului.
Atunci cand curbele de nivel coincid cu o arie de teren cu foarte multe detalii, ele pot fi inlocuite numai acolo cu curbe de nivel de grosime
normala #mai subtiri%.
Curba de nivel intermediara #sau secundara%, este o curba de nivel de grosime normala, desenata nu printr"o linie continua, ci printr"
o linie intrerupta#" " " " "%, de cupoare sepia. Se foloseste numai acolo unde reprezentarea unui teren cu multe forme de relief apropiate nu
este posibila doar prin curbele de nivel normale. Se admite doar o curba de nivel secundara, intre doua curbe de nivel normale.
Liniuta de panta #slope line in engleza sau mai des folosit in 7omania, bergstri' din germana%, poate fi desenata perpendicular pe
marginea de +os a unei curbe de nivel, prin care desenam o adancitura in teren, o dolina sau o depresiune. Aceasta liniuta de panta, a+uta la o
mai buna clarificare a directiei pantei. -u se mai foloseste la reprezentarea formelor convexe de teren, mameloanelor sau crestelor.
Ruptura sau treapta de pamant # rapa din pamant%. 2ste o denivelare
abrupta a terenului, care se poate distinge clar de ceace este in +urul ei. Se poate
trece sau cobori peste ea. Se foloseste si la desenarea rambleurilor sau
debleurilor de drumuri sau cale ferata.
Movila, este un mamelon mic, ce nu poate fi desenat la scara prin
curbele de nivel #de obicei au un diametru sub 5 metri%. Inaltime
minima a unei movile, 1 metru fata de baza terenului din +ur. 5uloare
sepia.
Mameloanele, forme convexe ale terenului, se reprezinta din curbe de nivel,
inc'ise circular. *ameloanele mici, sau plate sub ec'idistanta de 5 metri, se
deseneaza din curbe de nivel secundare. 5uloarea sepia.
Mameloanele mici, ovoidale, la fel ca movilele nu pot fi desenate
la scara prin curbe de nivel #deobicei au o lungime sub 1( metri si o
latime sub 5 metri%. Inaltime minima 1 metru. 5uloare sepia.
Depresiunile (dolinele), forme concave ale terenului, se reprezinta prin curbe
de nivel, inc'ise circular. 4epresiunile putin adanci, sub ec'idistanta de 5 metri,
se deseneaza din curbe de nivel secundare. In interiorul lor se deseneaza
liniutele de panta.
Groapa mare. 4iametrul minim ( metri, adancimea minim 1
metru. 5uloare sepia. 4eobicei reprezinta forme artificiale de teren,
sapate de om.
Ravena, sant de eroziune. 2ste prea mica pentru a fi desenata cu semnul
rupturii de pamant. Adancime minima de 1 metru. 5apatul liniei este ascutit.
8rosimea liniei, reflecta dimensiunea ravenei. 5uloare sepia.
Groapa mica sau o mica depresiune naturala in teren, care nu poate
fi desenata la scara prin curbe de nivel. 4iametru minim 1metru si
adancime minima ,5 metri. 5uloare sepia.
Valcelul sec, sau santul sec. Adancime minima ,5 metri, adancime maxima
1 metru. 5uloare sepia.
Teren framantat. O suprafata de teren cu foarte multe gropi sau
movile. 4ensitatea lor, nu permite desenarea separata a fiecarui
reper, la scara. 5uloare sepia.
Val de pamant. .n val liniar de pamant, ce poate fi trecut. Inaltime minima
,5 metri. 5uloare sepia.
orma mica, speciala de teren. In 7omania se foloseste f.des
pentru vizuinile de animale. 4efinitia semnului trebuie data in
legenda 'artii.
7apa de
pamant, inalta de
( metri, pe malul
unui rau. )ostul
se afla la piciorul
#baza% rapei.
6alcelul sec de
la 6est. )ostul de
control se afla la
extremitatea de
sud a valcelului.
7avena, adanca
de 1,5 metri #nu
poate fi desenata
nici ca valcel sec,
nici cu rapa mica
bilateral%. )ostul
este in
extremitatea
nordica a
ravenei.
*amelon,
incon+urat de
ruptura de teren
semicirculara.
)ostul de control
se afla sus pe
mamelon.
4epresiune
slaba, la baza
versantului
#pantei%. )ostul
se afla in
interiorul
depresiunii.
Sea adanca,
intre linia crestei
si un
mamelon. )ostul
de control se afla
in sea.
/erasa. )ostul
de control se afla
sus pe terasa.
Adancitura
slaba, la -ord de
un drum
forestier. )ostul
de control se afla
in partea de sus a
adanciturii.
5onfluenta a
doua valcele seci.
)ostul de control
se afla in
confluenta.
*ovila =x(
metri, prea mica
pentru a fi
desenata la scara
ca un mamelon.
)ostul de control
se afla la piciorul
movilei.
8rup de vizuini
in padure de ses,
ridicate ca un
mamelon. )ostul
de control se afla
pe vizuina de la
Sud"2st
8roapa
mare#=x( metri%,
situata la 6est de
confluenta a (
fire de apa.
)ostul de control
se afla pe
marginea de sus a
gropii.
8roapa mica,
(x1 metri. )ostul
se afla in fundul
gropii.
10. SE1NE CONVENTIONALE ,ENTRU STANCI% LA 6ARTILE DE ORIENTARE.
5ariera de
piatra. )erete
stancos f.
inalt,
imposibil de
trecut. )ostul
de control se
afla la baza
peretelui.
)erete
stancos de
netrecut la
-ord si
perete
stancos ce
poate fi
trecut la Sud.
)ostul de
control se
afla intre
cele doua
repere.
Stanca
foarte mare,
reprezentata
prin proectia
bazei sale la
nivelul
solului.
)ostul de
control se
afla la
piciorul Sud"
2stic al
stancii.
4oua
stanci foarte
mari si intre
ele un
bolovan.
)ostul de
control se
afla la
piciorul Sud"
6estic, al
stancii mari
de la 2st.
5amp de
stanci.
)ostul de
control, se
afla in coltul
de Sud,
exterior al
campului de
stanci.
*amelon
stancos.
)ostul de
control se
afla sus pe
mamelon.
:olovan
mare, de
peste ( metri
in diametru.
)ostul de
control se
afla la
piciorul
reperului.
:olovan
mic, in
diametru de
minim 1
metru.
)ostul de
control se
afla la
piciorul
reperului.
14. SE1NELE CONVENTIONALE ALE 6ARTILOR% ,ENTRU ORIENTARE S,RINT.

7aspandirea din ce in ce mai mare, a concursurilor de orientare de tip sprint, in special in zonele urbane, a obligat IO&"ul #&ederatia Internationala de Orientare% sa adapteze semnele conventionale ale 'artilor folosite in
astfel de concursuri, la noile caracteristici topografice ale zonelor urbane # strazi, cladiri, cvartale de blocuri % si ale parcurilor din aceste zone. *ai mult, aceste semne conventionale grupate sub titulatura ISSO1 2995
( Internatinal Speci+icatins Sprint Orienteering 1aps 2995), se vor folosi c'iar si pentru concursurile de tip sprint din afara zonelor urbane, paduri.
&ata de semnele conventionale ale 'artilor de orientare in alergare obisnuite, principalele modificari au survenit la delimitarea mai precisa a ariilor peste care nu se poate trece # cladiri, spatii verzi cu flori, ziduri de
netrecut %, la trasarea liniilor de comunicatie specifice oraselor # scari, alei asfaltate, linii de tramAaB, pasa+e subterane, tuneluri%. Iata mai +os un tabel cu ilustrarea principalelor modificari ale semnelor conventionale din ISSO*
(5, fata de 'artile de orientare obisnuite #ISO* (%.
-ecunoasterea precisa a acestor semne caracteristice, poate costa secunde pretioase, pe sportivul care nu observa dinainte pe ruta pe care si"o doreste prezenta unei astfel de arii sau bariere de netrecut si care il va obliga sa
faca cale intoarsa si sa isi aleaga alta ruta ocolitoare.
IATA IN TABELUL DE 1AI AOS% CARE SUNT ,RINCI,ALELE DEOSEBIRI ALE SE1NELOR CONVENTIONALE ,ENTRU 6ARTILE DE S,RINT% FATA DE SE1NELE CONVENTIONALE
SI1ILARE ALE 6ARTILOR DE ORIENTARE CLASICE.

15. CONCURSURI DE ORIENTARE S,RINT IN ,ARCURI.
4esi orientarea in zonele urbane si in parcurile din mi+locul sau afara oraselor se practica de peste (5 de ani, deabia in ultimii ; ani concursurile de orientare tip sprint au inceput sa se organizeze cu predilectie in parcurile de
agrement. -u e mare concurs international de orientare care sa nu aiba si o etapa de sprint intr"o zona urbana, folosindu"se de multe ori pentru aceasta etapa zonele verzi ale unui parc. In afara scopului propagandistic pentru
cunoasterea si raspandirea orientarii in mi+locul celor ce se plimba prin parcuri, aceste concursuri de tip sprint testeaza viteza de reactie si abilitatile te'nice ale sportivilor, intr"un mod diferit fata de orientarea in alergare prin
zonele impadurite de ses, deal sau munte.
In opinia mea orientarea tip sprint prin parcuri, este in acelasi timp o metoda excelenta pentru invatarea primelor notiuni de orientare sportiva. Simplitatea zonei de concurs, aleile numeroase si vegetatia diversa a unui
parc, cadrul natural atractiv, lipsa emotiei provocate de ratacirea prin padure, usureaza mult munca unui instructor sportiv in a invata CalfabetulC orientarii pe incepatori copii si +uniori. 4ar in acest serial al lectiilor de orientare prin
parcuri, in mod obligatoriu prima lectie va trebui sa se ocupe de invatarea citirii unei 'arti de orientare. In acest scop materialul ilustrativ care urmeaza, va prezenta in mod paralel si cu comentarii, pe de o parte cum arata in
realitate #foto% un post de control de pe un anumit reper dintr"un parc si pe de alta parte cum este descris pe 'arta in limba+ul semnelor conventionale acest reper cu post de control.
IA/A *AI 0OS, O ,A7/A A .-.I )A75 #)A75.1 :.5O6 42 1A *A78I-2A )1OI2S/.1.I%, 5A7/O87A&IA/A 5. S2*-212 5O-62-/IO-A12 ISSO* (5, A6A-4 )2 2A I-5275.I/2
/OA/2 )OS/.7I12 42 5O-/7O1 I1.S/7A/2 I- 5O-/I-.A72.

FOTOGRAFII RE,ERE ,OSTURI D FRAG1ENT 6ARTA D CO1ENTARII.
5ladire mare. )ostul de control este pe coltul de Sud"2st, exterior,
al gardului #de netrecut% care incon+oara cladirea.
:uturuga mare #1x1m.% Semnul conventional al reperului, este un x
verde. )ostul de control, este la piciorul Sud"vestic al reperului.
5asuta de lemn, 5x= metri. )ostul de control este pe coltul de Sud"
2st, exterior al casutei.
5'iosc rotund din lemn, 5 metri diametru. )ostul de control este pe
marginea de -ord"2st, exterior al c'ioscului.
5asuta de lemn, 5x= metri. )ostul de control este pe coltul de -ord"
6est, exterior al casutei.
Insula in mi+locul lacului. )ostul de control este la capatul de Sud"
2st al palcului de copaci de pe insula.
5ladire 1x5 metri, de la intrarea in 8radina 9oologica. )ostul de
control este la coltul de Sud"2st exterior, al cladirii.
5ele trei repere din ciment, fiecare de 1,5x1 metru, sunt desenate
ca niste mici patratele negre. )ostul de control este la piciorul
gratarului din ciment din mi+loc.
*asa de tenis de masa,=x1,5 metri, reprezentata cu un mic
dreptung'i negru. )ostul de control este la piciorul mesei din
ciment.
:anca din ciment (x1 metru, situata la -ord"2st de alt reper
similar. )ostul de control amplasat la piciorul -ordic al reperului.
Suprafata din ciment 15x5 metri, fosta estrada unui teatru de vara.
4eoarece are o inaltime de 1,(5 metri, a fost reprezentata ca o
cladire. )ostul de control la coltul -ord"2st al estradei, exterior.
5ladire din lemn, 5x= metri. )ostul de control este amplasat la
coltul de Sud"2st, exterior, al cladirii.

5opac izolat, in poiana. 7eprezentat printr"un mic cerculet verde.
)ostul de control este amplasat la piciorul reperului.
Statuie sub forma de cub, situata la Sud"est fata de un reper similar.
)ostul de control este amplasat la piciorul reperului.

Statuie sub forma de cub, situata la -ord"6est fata de un reper
similar. )ostul de control este amplasat la piciorul reperului.
4epresiune putin adanca, 5x= metri. )ostul de control amplasat in
mi+locul depresiunii.
8roapa mare(x1 metri, in poiana, situata la 5 metri sud de
marginea lacului. )ostul de control amplasat in fundul gropii.
Intersectie poteca cu sant adanc de ,5 metri, in padure lastarita,
relativ greu alergabila.
Statuie inalta = metri, dar cu baza de implantare pe sol doar de 1
metru patrat, reprezentata ca un mic patratel negru. 2ste statuia
situata cea mai la Sud"2st, fata de celelalte repere similare. )ostul la
coltul de Sud"est al bazei statuii.
Suprafata impre+muita cu gard din lemn, de trecut, al unui
restaurant de vara. 4esi nu este terasa acoperita, suprafata este
desenata cu gri slab, nu cu gri inc'is ca la cladiri. )ostul amplasat pe
margine gard, interior.

Suprafata impre+nuita cu gard simplu din lemn, al unui restaurant de
vara. )ostul amplasat in coltul de -ord"2st interior, al gardului.

Suprafata impre+muita cu gard al unui restaurant, aflat in poiana, la
care duc ( scari. )ostul amplasat in coltul dintre gard si scara de la
-ord.
7ond de flori, 5 metri in diametru. &iind o suprafata peste care nu
este voie sa treci, este incon+urata cu linie neagra groasa, iar
interiorul cu verde inc'is interzis de trecut.
Scari din piatra, paralele cu suprafata de netrecut #flori% intre ele.
)ostul amplasat la capatul de +os #sudic%, al scarii de la vest.
4oua mici statui din piatra, fiecare de 1x,5 metri, reprezentate prin
puncte negre ca bolovanii mari. )ostul situat la piciorul lor nordic, le
depaseste in inaltime si este prea vizibil.
Alta statuie mica din piatra 1x1 metru, situata la -ord fata de
cealalta statuie similara. )ostul amplasat pe latura estica a statuii.
Statuie mica din piatra, 1,5 metri inaltime, situata in interiorul unei
bifurcatii de alei asfaltate. )ostul de control, situat la piciorul -ordic
al reperului.
Suprafata impre+muita cu un gard, al unui mic restaurant de vara.
)ostul situat c'iar la intrarea in suprafata incon+urata cu gardul din
lemn.
Startul amplasat la capatul sudic, al aleii asfaltate, acolo unde se
mai afla un bolovan mare si o mica casuta din lemn.

*onument, format din trei coloane foarte inalte, dar cu baza fiecarei
coloane de doar 1 metru patrat si reprezentate fiecare coloana de
cate un mic patratel negru. )ostul amplasat la piciorul coloanei de la
Sud"2st.

7eperul postului este una dintre statuile situata cea de la mi+loc, din
sirul 6estic de Statui. )ostul este amplasat la coltul de Sud"2st al
statuii.

7eperul postului este statuia situata cel mai la -ord, dintre toate
statuile. )ostul este deasemenea situat la piciorul nordic al
reperului.