Universitatea IOAN SLAVICI, Timioara

MARKETING INTERNAIONAL
An universitar 2007-2008
1. Contetu! siste"u!ui e#ono"i# "on$ia!
1.1. Sistemul economic mondial
1.. Cadrul institu!ional "ONU, U#$
2. %i"ensiuni!e "ar&etin'u!ui interna(iona!
.1. Condi!iile %ie!ei
.. A&aceri interna!ionale
.'. Comer!ul interna!ional
.(. )olul *uvernelor
). *iste"u! $e "ar&etin' interna(iona! + re,u!tat a! -ro#esu!ui $e s-e#ia!i,are a!
"ar&etin'u!ui
'.1. S%eci&icitatea mar+etin*ului interna!ional
'.. O,iectivele mar+etin*ului interna!ional
'.'. )ela!ia dintre a&acerile interna!ionale, mar+etin*ul interna!ional i comer!ul interna!ional
.. Ana!i,a #on#uren(i!or /i a ris#u!ui 0n "ar&etin'u! interna(iona!
(.1. Com%etitivitatea interna!ional-
(.. Anali.a concuren!ial- %e %ia!a interna!ional-
(.'. /odalit-!i de anali.- a riscului 0n mar+etin*ul interna!ional
1. *trate'ii 0n "ar&etin'u! interna(iona!
1.1. 2lani&icarea strate*ic-
1.. Strate*ii com%etitive
2. A!ternative strate'i#e $e -3trun$ere -e -ia(a interna(iona!3
3.1. Identi&icarea o%ortunit-!ilor de %ia!-
3.. )olul in&luen!elor culturale
3.'. An*a4area %ersonalului %entru o %ia!- nou-
7. 4ers-e#tiva "ar&etin'u!ui interna(iona! 0n #ontetu! '!o5a!i,3rii
5.1. Orient-ri %rivind ela,orarea unor %roiecte de mar+etin* interna!ional
5.. Conte6tul interna!ional i &enomenul de *lo,ali.are
5.'. Com%anii multina!ionale
5.(. /ar+etin*ul *lo,al
Titular de disci%lin-
Prof.univ.dr. Dumitru MNERIE
6I6LIOGRA7IE
1. 2o%, N.A., 7umitru, I., /ar+etin* interna!ional, #ditura Uranus, 8ucureti, 991,
2. Sasu, C., /ar+etin* interna!ional, #ditura 2OLI)O/, 8ucureti, 991,
). :oltean, :lorin, /ar+etin* interna!ional, #ditura /irton, Timioara, 1;;;
.. 8radle< :. "991$, /ar+etin* interna!ional, #d. Teora, 8ucureti
1. Cateora 2=.). "1;;3$, International /ar+etin*, /c>ra?@Aill International
2. #dition, U.B.
7. 7anciu V. "991$, /ar+etin* interna!ional, #d. #conomicC, 8ucureti
8. #%%erson, )., Noua ordine mondial-, 8ucureti, #ditura Alma, 1;;5
8. Dallerstein, I., Sistemul mondial modern, 8ucureti, #ditura /eridiane, 1;;
10. Stanciu, S., 8a.ele *enerale ale mar+etin*ului, Universitatea din 8ucuresti,99
11. 2la.a Torrico, )osemer< Sandra strate*ii de mar+etin* %entru %enetrarea %ietelor e6terne,
AS#,99'
12. ???.economist.com
T=e #conomist
1
1. CONTEXTUL SISTEMULUI ECONOMIC MONDIAL
1.1. SISTEMUL ECONOMIC MONDIAL
Me$iu! interna(iona!9
o /ediul are un caracter com%le6, &iind constituit dintr@un ansam,lu de &actori de natur- divers-.
Se %une %ro,lema %e de@o %arte a identi&ic-rii acestora i a o,!inerii in&orma!iilor %rivind
caracteristicile i evolu!iile lor.
o /ediul are un caracter de sistem. Entre &actorii de mediu e6ist- numeroase intercone6iuni i
intercondi!ion-ri, &iind necesar- a a,ordare inte*ratoare a acestora. Aten!ia tre,uie 0ndre%tat- s%re
evenimente i &enomene care se %roduc ca urmare a muta!iilor ce au loc 0n ansam,lul &actorilor
de mediu 0n strFnsa lor interde%enden!-.
o /ediul este constituit din su,sisteme care %ot &i identi&icate du%- nivelul de a*re*are la care se
&ace anali.a. Ast&el %utem distin*eG micromediul "&actori care a&ectea.- direct a,ilitatea
0ntre%rinderii de a@i reali.a activitatea$ 0n care se includ cele cinci &or!e care constituie structura
sistemului concuren!ial "concuren!ii actuali, concuren!ii %oten!iali, %rodusele de su,stitu!ie,
&urni.orii i clien!ii$H macromediul "&actori care a&ectea.- activitatea tuturor com%onentelor
micromediului$ 0n care se includ mediul economic, te=nolo*ic, demo*ra&ic, socio@cultural, %olitic
i ecolo*icH mondomediul ca. 0n care anali.a se reali.ea.- la nivel interna!ionalI*lo,al.
:actori de mediu "c&. V. Coda$G
o Sistemul concuren!ial
o Sistemul interlocutorilor sociali
Caracteristici ale mediului economic interna!ionalG
o de.voltarea economic- mai lent- &a!- de anii anterioriH
o intensi&icarea concuren!eiH
o tensiuni %e %ie!ele materiilor %rimeH
o creterea interde%enden!elor 0n economia mondial-H
o de.ec=ili,rele ,alan!elor de %l-!iH
o modi&ic-ri %eriodice 0n com%etitivitatea %roduselor anumitor !-ri, datorate &luctua!iilor cursurilor
de sc=im,H
o noile tendin!e %rotec!ioniste.
o saturarea anumitor %ie!eH
o ritmul mai lent de cretere a %roductivit-!ii munciiH
o ada%tarea lent- a structurilor industriale la noile condi!ii ale economiei interna!ionaleH
o ca%acitatea limitat- de a &ace &a!- in&la!ieiH
o creterea ratei do,Fn.ilorH
o 0ncetinirea ritmului de cretere a %o%ula!ieiH
o creterea incertitudinii 0n %revi.iunea evolu!iilor viitoare.
Identi&icarea &actorilor critici de succes 0n %revi.iunea evolu!iei unui sector industrialG
o Te=nolo*ia
o Ca%italul

o /unca
E#ono"ia "on$ia!3 re%re.int- un sistem alc-tuit din #o"-onente :un$a"enta!e J
economiile na!ionale, societ-!ile transna!ionale, or*ani.a!iile economice interstatale i din e!e"ente
$erivate, de cone6iune J divi.iunea mondial- a muncii, rela!iile economice interna!ionale i %ia!a
mondial-. 7eterminate de %rimele, acestea din urm-, la rFndul lor, le in&luen!ea.- de.voltarea.
E#ono"ia na(iona!3 este o entitate re.ultat- din de.voltarea sc=im,ului reci%roc de
activit-!i 0ntre mem,rii unei comunit-!i umane, %e ansam,lul teritoriului unui stat na!ional.
Economia naional nu re%re.int- o tr-s-tur- comun- tuturor sistemelor economice i
sociale %e care le@a cunoscut omenireaH ea a devenit caracteristic- %e o anumit- trea%t- de
de.voltare a societ-!ii, cFnd s@a conturat %rocesul de &ormare a na!iunilor i statelor centrali.ate. En
acea e%oc-, ,ur*=e.ia a lu%tat din necesit-!i de ordin economic, mai ales, %entru eliminarea
&-rFmi!-rii economice i %olitice s%eci&ice #vului /ediu. Ca urmare, revolu!iile ,ur*=e.e au
declanat un %roces cu e&ecte centri%ete.
Un moment esenial, decisiv, pentru procesul de constituire a economiilor naionale
reprezint formarea pieei interne, naionale; &enomen determinat de &actori economici "de.voltarea
&actorilor de %roduc!ie, a divi.iunii muncii, a %roduc!iei %entru sc=im,$, cFt i de &actori %olitici
"revolu!ia ,ur*=e.-, &ormarea statelor centrali.ate$.
In&luen!a %o%ula!iei asu%ra economiei na!ionale este du,l-G %e de o %arte, ea &urni.ea.- cel
mai im%ortant &actor de %roduc!ie, %e de alt- %arte, 0n totalitatea ei, %o%ula!ia contri,uie, %rin
cererea sa de consum, la de.voltarea %ie!ei interne.
2rivit- %rin %risma structurii sale, e#ono"ia na(iona!3 re-re,int3 tota!itatea ra"uri!or $e
a#tivitate e#ono"i#3 eistente !a un "o"ent $at; #onsi$erate 0n str<nsa !or inter$e-en$en(3.
#lementul de le*-tur- dintre ramuri 0l constituie %ia!a na!ional-.
O economie naional %oate &i structural- nu numai %e Kramuri, ci i %e Ksectoare, care
sunt com%artimente mai cu%rin.-toareG se#toru! -ri"ar "a*ricultura, silvicultura, industria
e6tractiv-$, se#toru! se#un$ar "ramurile industriei %relucr-toare, construc!iile$, se#toru! ter(iar
"serviciile$. En ultimul tim%, 0n !-rile de.voltate industrial se #onturea,3 un a! -atru!ea se#tor J cel
al cercet-rii tiin!i&ice.
:a%t este c- organizaiile economice interstatale au luat &iin!- ca o 0ncercare de r-s%uns la
di&eritele %ro,leme cu care statele lumii sunt con&runtate. EntFi au a%-rut %ro,lemele i a%oi aceste
noi entit-!i i nu invers. Or*ani.a!iile economice su,re*ionale, re*ionale sau interre*ionale au &ost
create ca urmare a %reocu%-rilor comune ale unui anumit *ru% de state. Atunci cFnd statele lumii au
0nce%ut s- &ie con&runtate cu %ro,leme *lo,ale, de interes *eneral, a c-ror re.olvare im%unea
coo%erarea 0ntre*ii comunit-!i interna!ionale "%acea, securitatea, su,de.voltarea, circula!ia
monetar-, ec=ili,rul ecolo*ic etc.$, au &ost 0n&iin!ate or'ani,a(ii interstata!e #u vo#a(ie universa!3.
Unele dintre aceste or*ani.a!ii sunt s%eciali.ate, concentrFndu@i e&orturile asu%ra unui domeniu.
Un alt ti% de or*ani.a!ii economice interstatale este cel inte'ra(ionist. 7u%- :ranLois
2errou6, un ast&el de ti% de inte*rare Kunete elemente %entru a &orma un tot. Totodat-, Kel m-rete
coe.iunea unui 0ntre* de4a e6istent.
7ou- sunt %remisele inte*r-rii economice interstataleG un nivel de de.voltare a%ro%iat al
!-rilor candidate i voin!a %olitic- a acestora, li,er e6%rimat-.
#6ist- 'ra$e $i:erite $e inte'rare interstata!39
M=ona $e !i5er s#>i"5, caracteri.at- %rin a,olirea o,stacolelor tari&are i netari&are
"0ndeose,i a restric!iilor cantitative$, 0ntre statele mem,re, care 0i %-strea.- 0ns- li,ertatea de
ac!iune 0n rela!iile cu ter!ii "cei din a&ara .onei$.
?niunea va"a!3, &a!- de .ona de li,er sc=im,, aduce 0n %lus ado%tarea unui tari& vamal
comun al statelor mem,re 0n rela!iile cu statele nemem,re.
4ia(a #o"un3 re%re.int- o uniune vamal- com%let-, %rin introducerea li,erei circula!ii a
&actorilor de %roduc!ie.
En economia mondial- contem%oran-, societ-!ile transna!ionale au devenit -rin#i-a!ii
a'en(i e#ono"i#i.
O societate transnaional este o &irm- care i@a e6tins activitatea economico@&inanciar-
dincolo de *rani!ele !-rii de ori*ine. #a alc-tuiete un vast ansam,lu la scar- interna!ional-, &ormat
'
dintr@o societate %rinci%al- J &irma mam- i un num-r de &iliale, adic- de &irme de%endente &a!-
societatea %rinci%al-, im%lementate 0n di&erite !-ri.
Societatea transnaional e6ist- 0n toate sectoarele economice J industrie, a*ricultur-,
,-nci, asi*ur-ri, %u,licitate, turism etc. #le s@au a&irmat, 0n %rimul rFnd, 0n !-rile de.voltate cu
economie de %ia!-, multe a@un'<n$ s3 ai53 o :or(3 e#ono"i#3 "ai "are $e#<t a unui stat-
na(iune. En ultimul deceniu s@a %rodus o emer*en!- a so#iet3(ii transna(iona!e ori*inare din !-rile
0n de.voltare relativ avansate. Ast-.i, so#ietatea transna(iona!3 in&luen!ea.- direct evolu!ia
economiei mondiale. La ,a.a a%ari!iei lor se a&l- investi!iile directe e6terne de ca%ital.
En literatura de s%ecialitate, cFnd se a,ordea.- %ro,lematica mic-rii interna!ionale a
ca%italului, circul-, 0n %aralel, doi termeniG cel de Kmultina!ional i cel de Ktransna!ional.
2rimul "Kmultina!ional$, scoate 0n eviden!-, mai de*ra,-, latura cantitativ- a &enomenuluiG
0n cFte !-ri 0i investete ca%italul una i aceeai &irm-. #l este 0ns- am,i*uu, %utFnd induce ideea c-
o &irm- ar a%ar!ine mai multor na!iuni.
Cel de@al doilea termen "Ktransna!ional$, re&lect- mai &idel tr-s-turile &enomenului 0n
discu!ie. 2e de o %arte, el 0l %resu%une %e %rimul. A%oi, el e6%rim- mai clar ideea c- o &irm-, a4uns-
0n stadiul de e6%ansiune "s?armin*, essaima*e$, re%re.int- o %relun*ire e6trateritorial- a na!iunii ei
de ori*ine. En &ine, 0n condi!iile *lo,ali.-rii economiei, ideea de trans*resare a &rontierelor
na!ionale, de a%ari!ie a 0ntre%rinderii *lo,ale, este mai ,ine servit- de termenul Ktransna!ional.
Tre,uie re!inut i &a%tul c-, 0nc- din 1;3(, acest termen a &ost ado%tat i de ONU.
2ia!a mondial- nu este o no!iune *eo*ra&ic-, ci una economic-. Ea re-re,int3 ansa"5!u!
tran,a#(ii!or #are au !o# 0ntre a'en(ii e#ono"i#i $e -e 0ntre'u! '!o5.
2ia!a mondial- este etero*en-, &iind alc-tuit- din se*mente s%eci&ice tran.ac!iilor cu di&erite
cate*orii de ,unuri sau servicii. En %ractic-, e6ist- o %ia!- mondial- a %etrolului, a mo,ilei, a
autoturismelor, a o,iectelor de art-, a asi*ur-rilor etc.
Sistemul economiei mondiale se caracteri.ea.- %rintr@o anumit- or*ani.are l-untric-,
*enerat- de structuri, mecanisme i ra%orturi 0ntre actorii s-i %rinci%ali, or*ani.are care conduce la
e6isten!a unei anumite ordini mondiale. Ast&el, ordinea mondial- ar %utea &i de&init- dre%tG Kstarea
calitativ- a economiei mondiale 0ntr@o %erioad- istoric- "S. 7umitrescu, 1;;N$. Entre* sistemul
economic mondial se com%une, 0n %rinci%al din suma economiilor na!ionale ale !-rilor.
En %lanul economiei mondiale, no!iunea de ordine %oate &i a%ro%iat- de cea de ecili!ru, dar
0n tim% ce %rima se ra%ortea.- la e6isten!a unui sistem "con&i*urat de su,iec!ii s-i i rela!iile dintre
ei$, cea de@a doua are 0n vedere cu deose,ire %ie!ele.
2ornind de la com%ara!ia dintre ordine i ec=ili,ru, se %oate %une o alt- 0ntre,are *eneral-G
al cui rezultat este ordinea "n plan mondial, al aciunii forelor pieei sau al aciunii con#tiente a
unor su!ieci ai economiei mondiale$
7ac- se consider- di&eritele su,isteme ale economiei mondiale, %utem a&irma c- unele
ec=ili,re, la nivelul unor %ie!e com%onente "ca de %ild- %ie!ele interna!ionale ale unor m-r&uri sau
servicii$ se datorea.- 0n ,un- %arte &or!elor %ie!ei. 7ar i la nivelul %ie!elor mondiale "0n!elese ca
ansam,lul ac!iunilor a*en!ilor economici individuali i ale &irmelor$, 0n decursul %erioadei de du%-
cel de@al doilea r-.,oi mondial s@a ac!ionat 0n direc!ia corect-rii sau c=iar de&orm-rii ac!iunii
mecanismelor de %ia!-, de c-tre unii dintre Kcreatorii de ordine economic- mondial-, %recum
marile state, societ-!ile transna!ionale, *ru%-rile de state, or*ani.a!iile economice interna!ionale,
multilaterale sau re*ionale. #6em%lele de acest *en sunt numeroase. En s&era comer!ului
interna!ional, de %ild-, ec=ili,rele %ie!elor interna!ionale ale anumitor %roduse de ,a.- sau c=iar ale
unor %roduse &inite "te6tilele$ au &ost determinate %rin acorduri inter*uvernamentale
Studiile clasice %rivind ordinea economic- mondial- %ornesc de la dou- %remiseG
a$ e6isten!a unui sistem economic mondialH
,$ %rinci%alii actori creatori de ordine economic- mondial- sunt statele na!ionale.
7in anii O;9 aceast- %ers%ectiv- este nuan!at- i a%ar numeroase studii care aduc ar*umente
%rivind rolul tot mai im%ortant, cel %u!in la &el de im%ortant ca acela al statelor na!ionale, al altor
actori ai economiei mondiale, cum ar &iG societ-!ile transna!ionale i or*ani.a!iile interna!ionale
"inclusiv cele de inte*rare economic-$.
(
1.. CAD!UL INSTITU"IONAL #ONU$ UE%
1.2.1. Or'ani,a(ia Na(iuni!or ?nite AON?B
Or'ani,a(ia Na(iuni!or ?nite este cea mai im%ortant- or*ani.a!ie interna!ional- din lume.
:ondat- 0n 1;(1 du%- Al 7oilea )-.,oi /ondial, are 1; de state mem,re. ONU are misiunea de a
asi*ura -a#ea "on$ia!3, res-e#tarea $re-turi!or o"u!ui, #oo-erarea interna(iona!3 i
res-e#tarea $re-tu!ui interna(iona!.
Sediul central al or*ani.a!iei este situat 0n Ne? Por+.
Acestea sunt %rinci%alele divi.iuni ale ONUG
En A$unarea Genera!3, e6ist- re%re.enta!i ai &iec-rui stat mem,ru. :iecare stat are dre%turi
e*ale de vot. 7e asemenea, re.olu!iile Adun-rii nu sunt le*i, ci doar recomand-ri.
Consi!iu! $e *e#uritateG 11 mem,ri, din care 1 %ermanen!i "C=ina, )usia, :ran!a, )e*atul
Unit i SUA$, i restul alei %entru un mandat de doi ani. En &iecare an sunt alei cinci noi mem,ri.
7eci.iile im%ortante ale Consiliului de Securitate tre,uie s- &ie votate de ; mem,ri, dintre to!i aceti
mem,ri, 0n %rinci%al aici se vor,ete de dre%tul de Veto.
Consi!iu!ui E#ono"i# /i *o#ia! 0i sunt su,ordonate multe din or*ani.a!iile s%eciale.
Consi!iu! $e Tute!3 i@a sus%endat momentan activitatea.
Curtea Interna(iona!3 $e Custi(ie decide dis%ute interna!ionale "se a&l- la Aa*a$.
*e#retariatu! Na(iuni!or ?niteG cea mai mare &unc!ie administrativ- este cea de Secretar
>eneral al ONU
7in or*ani.a!iile s%eciale ale ONU &ac %arte &ondul de a4utorare a co%iilor, UNIC#:,
%ro*ramul de %rotec!ie a mediului, UN#2, %ro*ramul de de.voltare a dre%turilor &emeilor,
UNI:#/, comisariatul %entru re&u*ia!i, UNAC), %ro*ramul de de.voltare, UN72 i altele. ONU
lucrea.- cu urm-toarele or*ani.a!ii autonomeG UN#SCO, OIS, OI/, 8I)7, :/I i altele.
Or'ani,a(ia Na(iuni!or ?nite se 0n&iin!ea.- 0n 2. o#to"5rie 18.1; cFnd un numar de 11 de
!-ri se an*a4au s- men!in- %acea %rin coo%erare international- i securitate colectiv-.
Me"5rii :on$atori9 A&rica de Sud, Ara,ia Saudit-, Ar*entina, Australia, 8el*ia, 8elarus,
8olivia, 8ra.ilia, Ce=oslovacia, C=ile, C=ina, 7anemarca, #cuador, #*i%t, #l Salvador, #tio%ia,
:ili%ine, :ran!a, >recia, >uatemala, Aaiti, Aonduras, India, Ira+, Iran, Iu*oslavia, Canada,
Colum,ia, Costa )ica, Cu,a, Li,an, Li,eria, Lu6em,ur*, )e*atul Unit, /e6ic, Nicara*ua,
Norve*ia, Noua Qeeland-, Olanda, 2anama, 2ara*ua<, 2eru, 2olonia, )e%u,lica 7ominican-, Siria,
SUA, Turcia, Ucraina, Uniunea Sovietic- "mai tFr.iu )usia$, Uru*ua<, Vene.uela.
18.29 Li*a Na!iunilor este des&in!at- o&icial.
Urm-toarele ader-ri se %etrec, 0n ordine cronolo*ic-, ast&elG
18.29 A&*anistan, Islanda, Suedia i T=ailandaH 18.79 2a+istan i PemenH 18.89 8irmaniaH
18.89 IsraelH 18109 Indone.iaH 18119 Al,ania, Austria, 8ul*aria, Cam,od*ia, :inlanda, S%ania,
Un*aria, Iordania, Irlanda, Italia, Laos, Li,ia, Ne%al, 2ortu*alia, )omFnia, Sri Lan+aH 18129
Ra%onia, /aroc, Sudan i TunisiaH 18179 >=ana i /alae.iaH 18189 >uineeaH 18209 8enin, 8ur+ina
:aso, )e%u,lica Centra&rican-, Ciad, Coasta de &ilde, >a,on, Camerun, Ci%ru, )e%u,lica Con*o,
/ada*ascar, /ali, Ni*eria, Ni*er, Sene*al, Somalia i To*oH 18219 /auritania, /on*olia, Sierra
Leone i Tan.aniaH 18229 Al*eria, 8urundi, Ramaica, )uanda, Trinidad@To,a*o i U*andaH 182)9
Benia i Bu?eitH 182.9 /ala?i, /alta i Qam,iaH 18219 >am,ia, /aldivele i Sin*a%oreH 18229
8ar,ados, 8ots?ana, >u<ana i Lesot=oH 18279 PemenH 18289 >uineea #cuatorial-, /auritius i
S?a.ilandH 18709 :i4iH 18719 8a=rain, 8=utan, Satar, Oman i #miratele Ara,e UniteH 18729
)e%u,lica 2o%ular- C=ine.- ader- la ONU, aceasta 0nlocuind Tai?anulH 187)9 8a=amas i
>ermania "atFt de est cFt i de vest$H 187.9 8an*lades=, >renada i >uineea@8issauH 18719 Ca%ul
Verde, Comore, /o.am,ic, 2a%ua Noua >uinee, SCo TomT i 2rUnci%e i SurinameH 18729 An*ola,
Samoa i Se<c=ellesH 18779 74i,outi i VietnamH 18789 7ominica i Insulele SolomonH 18789 S&Fnta
LuciaH 18809 S&Fntul Vincent i >renadine i Qim,a,?eH 18819 Anti*ua i 8ar,uda, 8eli.e i
VanuatuH 188)9 S&Fntul Bitts i NevisH 188.9 8runeiH 18809 Liec=tenstein i Nami,ia. Se unesc
)e%u,lica :ederal- a >ermaniei cu )e%u,lica 7emocrat- >erman- devenind un sin*ur mem,ruH
1
18819 U)SS dis%are, )usia motenete locul de me,ru %ermanent 0n Consiliul de Securitate. Va%te
noi state ader-G #stonia, Letonia, Lituania, Insulele /ars=all, /icrone.ia, Coreea de Nord i Coreea
de SudH 18829 Armenia, A.er,aid4an, 8osnia i Aer!e*ovina, >eor*ia, Ba.a=stan, BFr*F.stan,
Croa!ia, )e%u,lica /oldova, San /arino, Slovenia, Tad4i+istan, Tur+menistan i U.,e+istanH 188)9
Andorra, )e%u,lica Ce=-, #ritreea, /acedonia, /onaco i SlovaciaH 188.9 2alauH 18889 Biri,ati,
Nauru i To*oH 20009 TuvaluH 20029 Timorului de #st i #lve!iaH 20029 /untene*ru.
20019 Secretarul >eneral al ONU, Bo&i Annan %rimete 2remiul No,el %entru 2ace.
Cand statele devin mem,re ONU, ele acce%t- i 0i asum- o,li*a!iile %rev-.ute 0n Carta
Na!iunilor Unite, un tratat interna!ional care sta,ilete %rinci%iile de ,a.- ale rela!iilor
interna!ionale.
Con&orm Cartei, ONU are %atru o,iective ma4oreG
s- men!in- %acea i securitatea international-H
sa de.volte rela!ii de %rietenie 0ntre na!iuniH
sa coo%ere.e 0n re.olvarea %ro,lemelor interna!ionale i 0n %romovarea res%ectului %entru
dre%turile omuluiH
i s- &ie un centru %entru armoni.area ac!iunilor tuturor statelor.
ONU nu este un *uvern i nu emite le*i. O&era totui mi4loace %entru re.olvarea con&lictelor
interna!ionale i %entru &ormularea de %olitici 0n c=estiuni care a&ectea.- %e toat- lumea. In cadrul
Or*ani.atiei toate statele mem,re J mari sau mici, ,o*ate sau sarace, cu vederi %olitice si sisteme
sociale di&erite J au un cuvFnt de s%us i dre%t de vot e*al.
ONU are ase or*anisme distincte. Cinci dintre ele J Adunarea >enerala, Consiliul de
Securitate, Consiliul #conomic si Social, Consiliul de Tutela i Secretariatul J au sediul central in Ne?
Por+. Cel de@al aselea @ Curtea Internationala de Rustitie @ 0i des&aoar- activitatea la Aa*a, 0n Olanda.
1.2.2. ?niunea Euro-en3
Uniunea #uro%eana este re.ultatul unui %roces de coo%erare i inte*rare care a 0nce%ut 0n
anul 1;11, 0ntre ase !-ri euro%eneG 8el*ia, >ermania, :ranta, Lu6em,ur* i Olanda. In aceti 19 de
ani, Uniunea #uro%eana a trecut %rin %rin cinci valuri de ader-riG
@1;5' 7anemarca, Irlanda si )e*atul Unit
@1;N1 >recia
@1;N3 S%ania si 2ortu*alia
@1;;1 Austria, :inlanda si Suedia J
@99( Ci%ru, #stonia, Letonia, Lituania, /alta, 2olonia, Ce=ia, Slovacia, Slovenia si Un*aria
@ 995 )omFnia i 8ul*aria
U# are asta.i 5 de state mem,re, (39 de milioane de locuitori i se %re*ateste %entru a sasea
e6tindere. Turcia, Croatia i )e%u,lica /acedonia sunt !-ri candidate cu care ne*ocierile de aderare
tocmai au ince%ut. In U# nu e6ista o ma4oritate, ci numai minorit-!i. In ciuda di&erentelor dintre
acestea, la ,a.a intre*ii constructii euro%ene a stat vointa de a lucra im%reuna. 2e ,a.a convin*erii ca
in unele domenii se %ot o,tine re.ultate mult mai ,une la nivel euro%ean decat la nivel national, s@a
a4uns la %olitici comune tuturor statelor mem,re. #6istenta acestor %olitici comune con&era unicitate
Uniunii #uro%ene, %entru ca demonstrea.a acce%tarea cedarii unei %arti a suveranitatii statelor
mem,re catre institutiile euro%ene. /isiunea U# este de a or*ani.a relatiile dintre statele mem,re si
%o%oarele acestora, intr@o maniera coerenta, avand dre%t su%ort %rinci%iul solidaritatii.
2rinci%alele o5ie#tive ale Uniunii suntG asi*urarea %acii si a valorilor sale "res%ectul %entru
demnitatea umana, li,ertate, democratie, e*alitate, domnia le*ii %recum si res%ectarea dre%turilor
omului si ale minoritatilor$, dar si asi*urarea ,unastarii cetatenilor sai. 2e lan*a acestea, Uniunea isi
%ro%une s- %romove.eG @ %ro*resul economic si social "%iata unica a &ost instituita in 1;;', iar
moneda unica a &ost lansata in 1;;;$H @ sa a&irme identitatea Uniunii #uro%ene %e scena
internationala "%rin a4utor umanitar %entru tarile nemem,re, o %olitica e6terna si de securitate
comuna, im%licare in re.olvarea cri.elor internationale, %o.itii comune in cadrul or*ani.atiilor
internationale$H @ sa instituie cetatenia euro%eana "care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o
com%letea.a, con&erind un numar de dre%turi civile si %olitice cetatenilor euro%eni$H @ sa de.volte o
.ona de li,ertate, securitate si 4ustitie "le*ata de &unctionarea %ietei interne si in %articular de li,era
3
circulatie a %ersoanelor$H @ sa e6iste si sa se consolide.e in ,a.a dre%tului comunitar "cor%ul
le*islatiei ado%tate de catre institutiile euro%ene, im%reuna cu tratatele &ondatoare$H
Cinci institutii sunt im%licate in conducerea Uniunii #uro%eneG
@ 2arlamentul #uro%ean "ales de catre %o%oarele statelor mem,re$,
@ Consiliul "re%re.entand *uvernele statelor mem,re$,
@ Comisia "e6ecutivul si or*anismul cu dre%t de a initia le*islatie$,
@ Curtea de Rustitie "care asi*ura com%ati,ilitatea cu dre%tul comunitar$,
@ Curtea de Conturi "res%onsa,ila de controlul &olosirii &ondurilor comunitare$.
Aceste institutii sunt s%ri4inite de alte or*anismeG Comitetul #conomic si Social si Comitetul
)e*iunilor "or*anisme consultative care acorda s%ri4in ca %o.itiile di&eritelor cate*orii sociale si
re*iuni ale Uniunii #uro%ene sa &ie luate in considerare$, Avocatul 2o%orului in Uniunea #uro%eana
"care se ocu%a de %lan*erile cetatenilor cu %rivire la administratia la nivel euro%ean$, 8anca
#uro%eana de Investitii "institutia &inanciara a U#$ si 8anca Centrala #uro%eana "ras%un.atoare de
%olitica monetara in .ona euro$. 2e lan*a aceste o,iective, Uniunea se an*a4ea.a sa res%ecte si sa
%astre.e s%eci&icul cultural si diversitatea lin*vistica a statelor mem,re. O,iectivele Uniunii
#uro%ene sunt de&inite inca o data in cadrul Tratatului %rivind Constitutia #uro%eana, care a intrat in
vi*oare la 1 noiem,rie 993, du%a &inali.area %rocesului de rati&icare de catre &iecare stat mem,ru.
Creat- 0n sco%ul de a *aranta o %ace dura,ila, constructia euro%eana s@a concreti.at du%a cel
de@al 7oilea )a.,oi /ondial. La ; mai 1;19 /inistrul &rance. al A&acerilor #6terne, )o,ert
Sc=uman, %ro%une, %e ,a.a unei idei a lui Rean /onnet, %unerea in comun a resurselor de car,une
si de otel ale :rantei si >ermaniei in cadrul unei or*ani.atii desc=ise catre celelalte tari euro%ene.
La a%el au ras%uns inca %atru state, Tratatul de instituire a Comunitatii #conomice a Car,unelui si a
Otelului &iind semnat la 2aris, 1N a%rilie 1;11, de catre :ranta, >ermania, 8el*ia, Olanda,
Lu6em,ur* si Italia. Tratatul C#CO a intrat in vi*oare la ' iulie 1;1. La 1 martie 1;15,cele sase
state mem,re ale C#CO semnea.a, la Ro"a, Tratatele de instituire a Comunitatii #uro%ene si
#ner*iei Atomice "#uratom$, denumite *eneric, WTratatele de la )omaW. La cele trei Comunitati au
aderat in anii urmatori noua stateG 7anemarca, Irlanda si /area 8ritanie in 1;5', >recia in 1;N1,
S%ania si 2ortu*alia in 1;N3, Austria, :inlanda si Suedia in 1;;1.
4rin tratatu! $e !a Maastri#>t, semnat la 5 &e,ruarie 1;; si intrat in vi*oare la 1 noiem,rie
1;;', se constituie Uniunea #uro%eana, avand la ,a.a cei trei %iloniG @%rimul %ilon, Comunitatile
#uro%ene, %ermite Uniunii sa coordone.e %olitici comune si %arta4ate in diverse domenii "%iata unica,
trans%orturi, concurenta, moneda unica, ocu%area &ortei de munca, educatie, cultura, sanatate,
%rotectia consumatorilor, cercetare, %rotectia mediului, a*ricultura, s.a.$ urmand o,iectivul de
coe.iune economica si socialaH @al doilea %ilon, 2olitica e6terna si de securitate comuna, re%re.inta
cadrul actiunilor comune ale statelor mem,re ale Uniunii #uro%ene in acest domeniuH @al treile %ilon,
Coo%erarea %olitieneasca si 4udiciara in materie %enala, este cadrul coo%erarii dintre or*anele de
%olitie si de 4ustitie din cele 11 state mem,re %entru consolidarea securitatii interne.
Tratatu! $e !a A"ster$a", semnat la octom,rie 1;;5 si intrat in vi*oare la mai 1;;;,
contine %revederi in urmatoarele domeniiG @dre%turile cetatenilor "in s%ecial, %rotectia dre%turilor
&undamentale$ @ coo%erarea in domeniul securitatii si 4ustitiei "inte*rarea acXuis@ului Sc=en*en in
com%etentele Uniunii #uro%ene$ @ %olitica e6terna si de securitate comuna "ale*erea unui Inalt
)e%re.entant %entru 2#SC$ @ consolidarea democratiei Tratatul de la Amsterdam e6tinde aria
%oliticii de %rotectie a consumatorilor, sta,ileste ca o,iectiv de.voltarea dura,ila a mediului
incon4urator, con&era Uniunii #uro%ene o noua com%etenta in materie de ocu%are a &ortei de munca,
consolidea.a %rotectia sociala in domeniul e*alitatii de sanse si al lu%tei im%otriva e6cluderii.
Tratatu! $e !a Nisa a &ost semnat de catre /inistrii A&acerilor #6terne ai statelor mem,re
ale Uniunii #uro%ene la 3 &e,ruarie 991 si a intrat in vi*oare la 1 &e,ruarie 99', du%a ce a &ost
rati&icat de &iecare stat mem,ru, &ie %rin vot in %arlamentul national, &ie %rin re&erendum. Tratatul de
la Nisa, considerat indis%ensa,il viitoarei e6tinderi, contine %revederi %entru a asi*ura o ,una
activitate institutionala in momentul cand Uniunea va avea a%roa%e '9 de mem,rii, inscriindu@se
deci in vi.iunea unei re&orme institutionale ale carei ' a6e %rinci%ale suntG @com%onenta si modul de
or*ani.are al institutiilor euro%ene @%rocedura de deci.ie din cadrul Consiliului de /inistrii
@consolidarea coo%erarii intre institutii In %aralel cu cresterea numarului de mem,ri, au e6istat si o
serie de sc=im,ari institutionale si structurale. Ast&el, ince%and cu 1 iulie 1;35 ince% sa &unctione.e
5
o Comisie si un Consiliu comun %entru statele mem,re %rin intrarea in vi*oare a Tratatului de
constituire a unui sin*ur Consiliu si a unei sin*ure Comisii a Comunitatilor #uro%ene. In 1;N5,
odata cu semnarea Actului Unic #uro%ean, se adau*a coo%erarea %olitica celei economice. 2rin
intrarea in vi*oare a Tratatului asu%ra Uniunii #uro%ene "cunoscut si su, numele de Tratatul de la
/aastric=t$ la 1 noiem,rie 1;;', se de&inesc cei trei %iloni ai U#G cele trei comunitati "C#CO,
#U)ATO/ si C##$, 2olitica #6terna si de Securitate Comuna si Rustitia si A&acerile Interne.
Ulterior, Tratatului de la /aastric=t i@au &ost aduse %er&ectionari si sc=im,sri in ceea ce %riveste
re%re.entarea statelor mem,re la nivelul institutiilor U# %rin tratatele de la Amsterdam "intrat in
vi*oare la 1 mai 1;;;$ Ii Tratatul de la Nisa, semnat in urma con&erintei inter*uvernamentale din
decem,rie 999. 2rocesul de re&orma institutionala a culminat cu semnarea Tratatului %rivind
Constitutia #uro%eana "octom,rie 99(, )oma$. La 13 a%rilie 99', .ece state au semnat
Tratatu! $e a$erareG Ci%ru, #stonia, Letonia, Lituania, /alta, 2olonia, )e%u,lica Ce=a,
Slovacia, Slovenia, Un*aria. Acesta a &ost rati&icat de catre cele 11 state mem,re U#, %ermitandu@le
noilor mem,rii sa adere la Uniune la 1 mai 99(. Uniunea monetara a &ost desavarasita in 99,
%rin crearea .onei #uro, in cadrul careia cele 1 state %artici%ante " Austria, 8el*ia, :inlanda,
:ranta, >ermania, >recia, Irlanda, Italia, Lu6em,ur*, Olanda, 2ortu*alia si S%ania$ au %us in
circulatie moneda unica euro%eana.
Comisia euro%ean- este or*anul e6ecutiv al Uniunii, com%us din 1 de comisari, numi!i de
*uvernele statelor mem,re din randul cet-!enilor acestora. Comisia #uro%ean- are urm-toarele atri,u!iiG
Atri,u!ii de ini!iativ-H
Y 2utere de e6ecu!ie, Comisia avand misiunea de a urm-rii aducerea la 0nde%linire a deci.iilor
ConsiliuluiH
Y Asi*ur- res%ectarea tratatelor i a o,li*a!iilor comunitare %utand im%une sanc!iuni %entru
neres%ectarea acestoraH
Y >estionea.- ,u*etul i &ondurile structurale comunitareH
Y 2utere de ne*ociere 0n ra%ort cu statele ter!e i alte or*ani.a!iiH
7ei mem,rii Comisiei sunt numi!i de statele mem,re, acetia re%re.int- interesele
comunitare i nu %e cele na!ionale, asi*urand res%ectarea tratatelor i &iind res%onsa,ili cu a%licarea
%oliticilor comunitare. 2e durata mandatului lor, comisarii euro%eni vor ac!iona 0n de%lin-
inde%enden!- &a!- de statele care i@au numit, a,!inandu@se de le orice ac!iune care ar %utea &i
incom%ati,il- cu atri,u!iile lor. 2e toat- durata mandatului comisarii nu vor des&-ura nici o
activitate remunerat- sau neremunerat-.
Comisia este condus- de un %reedinte care este desemnat de Consiliu cu ma4oritate
cali&icat- i a%ro,at de 2arlamentul #uro%ean. Com%onen!a Comisiei va &i a%ro,at- 0n ,loc de c-tre
2arlamentul #uro%ean. 2reedintele este cel care decide re%arti.area %orto&oliilor i va %utea cere
demisia unui comisar, care tre,uie a%ro,at- de %lenul Comisiei. Serviciile Comisiei sunt com%use
din 3 de direc!ii *enerale i ; servicii. A%aratul de lucru al Comisiei este e6trem de numeros,
avand a%ro6imativ 19 de or*ane su,sidiare i numeroase *ru%uri de lucru, %recum i %este 15.999
de &unc!ionari, recruta!i %rin concurs cu o cat mai lar*- r-s%andire *eo*ra&ic-.
Consiliul Uniunii este un or*an inter*uvernamental, 0n care sunt re%re.entate intereselor
statelor mem,re ale Uniunii %rin intermediul unui mem,ru al *uvernului na!ional, care este a,ilitate
s- an*a4e.e %ro%riul *uvern, dele*at 0n &unc!ie de %ro,lemele a&late %e ordinea de .i.
Atri,u!iile Consiliului Uniunii suntG
Y Asi*ur- coordonarea %oliticilor economice *enerale ale statelor mem,reH Are %utere de deci.ie
du%- ce o,!ine avi.ul 2arlamentului sau 0n %rocedura de co@deci.ie cu acesta din urm-H
Y 7e&inete i %une 0n a%licare 2olitica #uro%ean- de Securitate Comun-, coordonea.- domeniile de
ordine %u,lic- i coo%erare 4udiciar- 0n materie %enal-H
Y Acord- Comisiei %utere de e6ecu!ie 0n anumite %olitici comunitare, %utand s- 0i re.erve 0ns-, 0n
anumite situa!ii, atri,u!ii %ro%rii de e6ecu!ie
Consiliul Uniunii #uro%ene este asistat de un Secretariat >eneral dar i de mai multe comitete, dintre
care cele mai im%ortant este CO)#2#). CO)#2#) este &ormat din re%re.entan!i ai statelor mem,re, &iind
un or*an %ermanent, de natur- di%lomatic-, care %re*-tete edin!ele Consiliului, %ro%unerile de deci.ii
%recum i %ro%unerile de com%romis. /em,rii CO)#2#) sunt re%re.entan!i %ermanen!i cu ran* de
am,asadori "CO)#2#) I$ &iind asista!i de un re%re.entant %ermanent ad4unct "CO)#2#) II$
N
2reedin!ia Consiliului este asi*urat- %rin rota!ie, %e o %erioad- de 3 luni de &iecare mem,ru
ale Consiliului. En tim%ul unei %reedin!ii toate consiliile, CO)#2#) %recum i toate or*anele
inter*uvernamentale sunt %re.idate de acelai stat.
Curtea #uro%ean- de Rusti!ie are ca o,iect &undamental asi*urarea res%ect-rii dre%tului 0n
inter%retarea i a%licarea tratatelor. #ste institu!ia care a avut un rol decisiv 0n sta,ilirea
su%eriorit-!ii dre%tului comunitar asu%ra dre%tului na!ional. Atri,u!iile %rinci%ale ale Cur!ii de
Rusti!ie suntG
Y Controlea.- le*alitatea actelor emise de celelalte institu!ii ale UniuniiH
Y Controlea.- res%ectarea de c-tre statele mem,re a o,li*a!iilor im%use de tratateH
Y Inter%retea.- normele comunitare ori de cate ori a%are 0ntr@un %roces o contesta!ie 0n %rivin!a unei
norme comunitareH
Y 2oate &i invitat- s- emit- avi.e asu%ra acordurilor %e care Uniunea inten!ionea.- s- la 0nc=eie cu
state ter!e.
Curtea este com%us- 0n %re.ent de 1 de 4udec-tori i N avoca!i *enerali. /em,rii Cur!ii sunt
numi!i de c-tre statele mem,re dintre cet-!enii lor, %entru un mandat de 3 ani. Aceti sunt alei
dintre 4uritii cu e6%erien!-, inde%enden!i i care 0nde%linesc 0n statele de ori*ine condi!iile %entru
e6ercitarea celor mai 0nalte &unc!ii 4urisdic!ionale. 7in randul 4udec-torilor este ales un %reedinte
care conduce lucr-rile, le re%arti.ea.- 0ntre diverse Camere ale Cur!ii, &i6ea.- termen. Avoca!ii @
*enerali asist- toate lucr-rile Cur!ii, e6%unandu@i o%iniile cu im%ar!ialitate 0n oricare din cau.ele
%re.entate 0n &a!a Cur!ii.
En 1;N;, %entru a de*reva Curtea de multitudinea de cau.e %re.entate, a &ost 0n&iin!at
Tri,unalul de 2rim- Instan!-, or*an de 4urisdic!ie, 0ns- &iind un or*anism autonom din %unct de
vedere or*ani.atoric. La &el ca i Curtea de Rusti!ie, Tri,unalul are 1 de 4udec-tori, numi!i de
statele mem,re i nu are nici un avocat *eneral. Oca.ional rolul acestuia %oate &i luate de un
4udec-tor. Crearea Tri,unalului de 2rim- Instan!- a %ermis crearea unui sistem 4urisdic!ional cu
dou- tre%te de 4urisdic!ie, dar i trans&erarea unei %-r!i a din com%eten!ele Cur!ii c-tre noua
4urisdic!ie. 7e asemenea au &ost create camere 4urisdic!ionale, s%eciali.ate %e anumite domenii.
2e lan*a institutii, U# include o serie de or*anisme s%eciali.ateG
@ /ediatorul #uro%ean si institutiile &inanciareG 8anca Centrala #uro%eana si 8anca #uro%eana de InvestitiiH
@ Or*anisme cu rol consultativG Comitetul )e*iunilor si Comitetul #conomic si SocialH
@ Or*anisme interinstitutionaleG O&iciul de 2u,licatii O&iciale al Comunitatilor #uro%ene si O&iciul
de Selectie a 2ersonalului Comunitatilor #uro%eneH
@ A*entii descentrali.ateG
@ 15 a*entii comunitare s%eciali.ate care &unctionea.a in cadrul domeniul comunitar "%rimul %ilon al
Tratatului C#$H
@ ISIS "Institutul #uro%ean %entru Studii de Securitate$ si Centrul #uro%ean %entru O,servatii din
Satelit, am,ele &unctionale in cadrul 2oliticii #6terne si de Securitate Comuna "al doilea %ilon$H
@ #uro%ol si #uro4ust in cadrul Coo%erarii 2olitienesti si Rudiciare in /aterie 2enala "al treilea %ilon$.
Comitetul )e*iunilor
En&iin!area Comitetului )e*iunilor "C)$ %rin Tratatul de la /aastric=t a r-s%uns cererii
&ormulate de autorit-!ile locale i re*ionale de a &i re%re.entate 0n Uniunea #uro%ean-. En %re.ent,
Comitetul )e*iunilor este un or*anism com%lementar celor trei institu!ii Comunitare "Consiliul,
Comisia, 2arlamentul$. En sistemul institu!ional comunitar Comitetul i@a cati*at un loc ,ine de&init
datorit- e6%erien!ei %olitice a mem,rilor s-i la di&erite niveluri locale i a cunoaterii a%ro&undate a
%ro,lematicii re*ionale i locale.
Comitetul )e*iunilor 4oac- un rol im%ortant in %rocesul de inte*rare euro%ean-. Unul din
%rinci%alele sale o,iective 0l re%re.int- consolidarea coe.iunii economice i sociale a statelor
mem,re. Comitetul )e*iunilor are, ca i consecin!- a e6tinderii, %an- la '(( de mem,ri i un num-r
e*al de mem,ri su%lean!i, numi!i %entru o %erioad- de %atru ani de c-tre Consiliul Uniunii
#uro%ene, care 0i des&-oar- activitatea 0n e6clusivitate %e ,a.a %ro%unerilor venite din %artea
statelor mem,re. /andatul mem,rilor %oate &i re0nnoit.
Comitetul )e*iunilor este un or*anism inde%endent. /em,rii s-i nu se su%un nici unor
instruc!iuni o,li*atorii. #i ac!ionea.- com%let inde%endent %entru 0nde%linirea atri,u!iilor s%eci&ice,
;
urm-rind interesul *eneral al Uniunii #uro%ene. Comitetul )e*iunilor re%re.int- o W%unteW de le*-tur-
0ntre institu!iile euro%ene i re*iunile, comunele i oraele Uniunii #uro%ene. /em,rii Comitetului
)e*iunilor de!in mandate "administrative$ %e %lan re*ional sau local, nu &unc!ionea.- %ermanent la
8ru6elles i ca urmare men!in constant le*-tura cu cet-!enii. Se reunesc de cinci ori %e an 0n sesiune
%lenar-, oca.ie cu care ado%t- recomand-rile &-cute %e ,a.a datelor &urni.ate de diversele comisii.
Comitetul #conomic si Social Comitetul #conomic i Social "C#S$ este or*anismul
consultativ euro%ean 0n cadrul c-ruia sunt re%re.entate diversele cate*orii de activit-!i economice i
sociale. Comitetul are rolul unui &orum de de.,atere i re&le6ie, atat la nivel euro%ean cat i la
nivelul statelor mem,re. Comitetul #conomic i Social este &ormat din de mem,ri ce re%re.int-
%atronatul, muncitorii, a*ricultorii, 0ntre%rinderile mici i mi4locii, comer!ul i asocia!iile
mesteu*-reti, coo%erativele, societ-!ile de 0ntra4utorare, %ro&esiunile li,erale, consumatorii,
or*ani.a!iile %entru %rotec!ia mediului, &amiliile, ON> @ urile cu caracter WsocialW etc. Comitetul
#conomic i Social are trei misiuni &undamentaleGY s- o&ere consultan!- celor trei mari institu!ii
"2arlamentul #uro%ean, Consiliul Uniunii #uro%ene i Comisia$H Y s- asi*ure o mai mare
im%licareIcontri,u!ie din %artea societ-!ii civile la ini!iativa euro%ean- i de a edi&ica i consolida o
#uro%- a%ro%iat- cet-!enilor s-iH Y s- s%oreasc- rolul or*ani.a!iilor i asocia!iilor societ-!ii civile 0n
!-rile ne@mem,re "sau *ru%uri de !-ri$ iar 0n acest sco% de a %romova dialo*ul or*ani.at cu
re%re.entan!ii acestora i constituirea unor or*anisme similare 0n .onele vi.ateG #uro%a Central- i
de #st, Turcia, !-rile #U)O/#7, AC2, i /#)COSU) etc. "Wde.voltare institu!ional-W$.
8anca Centrala #uro%ean- Sistemul #uro%ean de 8-nci Centrale "S#8C$ este com%us din
8anca Central- #uro%ean- "8C#$ i toate celelalte ,-nci centrale na!ionale ale celor 1 de State
/em,re. Termenul W#urosistemW de&inete 8anca Central- #uro%ean- i ,-ncile centraleIna!ionale
ale statelor care au aderat la .ona #uro.
O,iectivele acestui sistem suntG
Y de&inirea i im%lementarea %oliticii monetare a .onei #uroH
Y derularea o%era!iunilor e6terneH
Y %-strarea i administrarea re.ervelor statelor mem,reH
Y %romovarea unui sistem e&icient de %l-!i. S#8C este *uvernat de structurile de deci.ie ale 8C#, i
anume Consiliul 7irector i Comitetul #6ecutiv. Consiliul 7irector este com%us din mem,rii
Comitetului #6ecutiv i din *uvernatorii ,-ncilor centrale na!ionale din statele .onei #uro.
Comitetul #6ecutiv este com%us din 2reedintele 8C#, Vice@2reedintele ei i al!i %atru
mem,ri, alei dintre %ro&esioniti recunoscu!i 0n domeniul monetar ,ancar. Consiliul >eneral este
com%us din 2reedintele i Vice@2reedintele 8C#, %recum i din *uvernatorii ,-ncilor centrale din
cele 1 de State /em,re ale U#.
Curtea #uro%ean- de Conturi este o institu!ie inde%endent- , 0ns-rcinat- cu veri&icarea *estiunii
&inan!elor comunitare. Aceasta reali.ea.- un control e6tern, inde%endent de or*anele comunitare.
Atri,u!iile Cur!ii de conturi suntG
Y 7e control asu%ra ,u*etului Uniunii, o%era!iunilor &inanciare ,u*etare i e6tra,u*etare, asu%ra
&ondurilor structurale, %recum i asu%ra ac!iunilor &inan!ate din ,u*etul Uniunii #uro%eneH
Y )ol consultativ 0n ceea ce %rivete %roiectele de acte 4uridice re&eritoare la &inan!ele comunitareH
Y Urm-rete le*alitatea i re*ularitate 0ncas-rilor i a c=eltuielilorH
Y Entocmete ra%oarte *enerale asu%ra 0ntre*ii activit-!i de control. Curtea #uro%ean- de Conturi are
1 de mem,rii, numi!i de statele mem,re din randul auditorilor na!ionali recunoscu!i %entru
inde%enden!a i com%eten!a lor. Acetia sunt alei %entru un mandat de 3 ani. Curtea &unc!ionea.-
%e %rinci%iul cole*ialit-!ii, %reedintele &iind numit din randul celorlal!i mem,rii ai Cur!ii, %entru un
mandat de ' ani. Activitatea Cur!ii se des&-oar- %rin intermediul unor sectoare conduse de &iecare
mem,ru, %e lan*- acetia &unc!ionand %este 119 de &unc!ionari.
Le*islatia Uniunii #uro%ene este im%artita in doua cate*oriiG@ le*islatie %rimaraG tratatele
&ondatoare si tratatele modi&icatoareH@ le*islatie secundaraG acte ado%tate de catre institutiile Uniunii
#uro%ene.Tratatele de ,a.a includ %revederile re&eritoare la o,iectivele Uniunii #uro%ene si ale celor
trei comunitati, %recum si la modul de &unctionare al institutiilor comunitare. 2entru mai multe detalii,
consultati lin+@urile de mai 4osG@ Acces la le*islatia comunitar-, %ortalul #U)@Le6H @ >=idul 2ractic
Comun. Ce ti%uri de acte ado%ta institutiile Uniunii #uro%eneZ@ re*ulamentul este direct a%lica,il in
toate Statele /em,re si sta,ileste atat o,iectivul de atins, cat si instrumentele de reali.are a lui. @
19
directiva sta,ileste o,iectivele de atins de catre Statele /em,re, care au %osi,ilitatea de a@si ale*e
mi4loacele de %unere in a%licare a acestora. 7irectiva %revede un termen limita de trans%unere in
le*islatia nationala si vi.ea.a armoni.area le*islatiilor nationale, in s%ecial %entru reali.area 2ietei
unice. @ deci.ia re*lementea.a situatii s%eciale si nu este o,li*atorie decat %entru anumite entitati la
care &ace re&erireG anumite State /em,re sau societati comerciale. 7e e6em%lu, Comisia #uro%eana
%oate autori.a sau inter.ice, %rin intermediul unei deci.ii, a4utorul %u,lic acordat de catre un Stat
/em,ru unei intre%rinderi. @ recomandarea si avi.ul nu sunt o,li*atorii.
2rinci%iile care stau la ,a.a cadrului 4uridic comunitar suntG
@ 7re%tul comunitar este direct a%lica,il, ceea ce %resu%une ca le*islatia Uniunii #uro%ene acorda
dre%turi si im%une o,li*atii nu numai Statelor /em,re, ci si cetatenilor din U#.
@ 7re%tul comunitar %rimea.a asu%ra dre%tului national in ca.ul in care %revederile comunitare sunt
in contradictie cu cele nationale.
@ 7re%tul comunitar are e&ect direct, de e6em%lu, li,ertatile sta,ilite %rin cadrul 4uridic re&eritor la
2iata interna devin, in momentul ado%tarii lor, dre%turi ale cetatenilor si %ot &i revendicate %rin
actiuni in instantele nationale.
7re%tul de initiativa le*islativa in ela,orarea actelor normative din cadrul %oliticilor
comunitare este detinut de catre Comisia #uro%eana. In cadrul coo%erarii din domeniul Rustitiei si
A&acerilor Interne, %e lan*a Comisie, acest dre%t a%artine si Statelor /em,re U#. In cadrul 2oliticii
#6terne si de Securitate Comuna, Consiliul Uniunii #uro%ene %oate cere &ormularea unei %ro%uneri
le*islative din %artea Comisiei.
Actele sunt insa ado%tate de catre Consiliul Uniunii #uro%ene si de catre 2arlamentul
#uro%ean %rin di&erite %roceduri deci.ionaleG
1. %rocedura de consultare sim%laG 2arlamentul tre,uie sa@si dea avi.ul inainte ca %ro%unerea
le*islativa a Comisiei #uro%ene sa &ie ado%tata de catre Consiliul U#. Consiliul %oate du%a aceea sa
ado%te %ro%unerea cu sau &ara amendamentele introduse de 2arlamentul #uro%ean. Aceasta
%rocedura se a%lica %entru ado%tarea actelor re&eritoare la a*ricultura "recorelarea %returilor$,
im%o.itare, concurenta si la armoni.area le*islatei din unele domenii.
2. %rocedura de coo%erare im%lica doua lecturi ale 2arlamentului #uro%ean. 7u%a %rima lectura,
Comisia indica amendamentele %e care le acce%ta inainte de a trimite %ro%unerea Consiliului U#.
La a doua lectura, Consiliul tre,uie sa ia in considerare amendamentele ado%tate %rin ma4oritate
a,soluta. 7u%a intrarea in vi*oare a Tratatului de la Amsterdam, %rocedura de coo%erare este
a%licata in &oarte %utine ca.uri "doua %revederi ale Uniunii #conomice si /onetare$.
). %rocedura de codeci.ieG Un act este ado%tat daca 2arlamentul #uro%ean si Consiliul U# a%ro,a
actul res%ectiv in %rima lectura. 7aca nu se a4un*e la un acord intre aceste institutii, se &ormea.a un
comitet de conciliere "cu un numar e*al de mem,ri din 2arlamentul #uro%ean si din Consiliul
U#$ care vi.ea.a o,tinerea unui com%romis re&eritor la actul res%ectiv. 7aca nici asa nu se a4un*e la
un acord, 2arlamentul %oate res%in*e %ro%unerea %rin vot in ma4oritate a,soluta. Aceasta %rocedura
se a%lica in numeroase domenii, %recumG li,era circulatie a &ortei de munca, %rotectia
consumatorilor, educatie, cultura, sanatate %u,lica, retele trans@euro%ene de trans%ort etc.
.. %rocedura de avi. con&ormG 2arlamentul %oate acce%ta sau res%in*e o %ro%unere, dar nu o %oate
modi&ica. Avi.ul con&orm este necesar in ado%tarea actelor re&eritoare la or*ani.area si o,iectivele
:ondurilor Structurale si de Coe.iune, %recum si %entru acorduri internationale inc=eiate intre
Uniune si state terte.
Institutia care ve*=ea.a la res%ectarea dre%tului comunitar este Curtea de Rustitie a
Comunitatilor #uro%ene "CRC#$, cu sediul la Lu6em,ur*. 2entru a consolida *arantiile 4udiciare
acordate %ersoanelor &i.ice si 4udirice, a &ost in&iintat, in 1;N;, Tri,unalul de 2rima Instanta,
%ermitind ast&el Curtii de Rustitie sa se concentre.e asu%ra atri,utiei sale de ,a.a, res%ectiv
inter%retarea uni&orma a le*islatiei comunitare. Ti%urile de actiuni in &ata Curtii de Rustitie a
Comunitatilor sunt urmatoareleG @ actiune in constatarea neinde%linirii o,li*atiilor de catre un Stat
/em,ruH %oate &i intentata de catre Comisia #uro%eana sau de catre un Stat /em,ruH @ actiune in
anulare, destinata anularii unui act al unei institutii a Uniunii #uro%ene, considerat ile*al.
)eclamanti %ot &i Statele /em,re, institutiile Uniunii #uro%ene. 2ersoanele &i.ice sau 4uridice %ot
intenta o ast&el de actiune "numai in ca.ul in care actul are e&ect direct si individual asu%ra
reclamantului$ la Tri,unalul de 2rima Instanta. @ actiune relativa la a,tinerea institutiilor comunitare
11
de a actiona "a,senta unei %ro%uneri le*islative din %artea Comisiei #uro%ene sau a unei deci.ii din
%artea Consiliului de /inistri$. )eclamanti %ot &i Statele /em,re, institutiile Uniunii #uro%ene
"Comisia #uro%eana, Consiliul Uniunii #uro%ene, 2arlamentul #uro%ean, Curtea #uro%eana de
Conturi, 8anca Centrala #uro%eana$. Ca.urile intentate de catre %ersoane &i.ice sau 4uridice
"%osi,ile numai in ca.ul in care actul care nu a &ost ado%tat ar &i avut e&ect direct si individual
asu%ra reclamantului$ sunt 4udecate de catre Tri,unalul de 2rima Instanta. @ actiune %entru
%ronuntarea unei =otarari %reliminare asu%ra validitatii unui act comunitar, care %oate &i introdusa
de catre instantele nationale "la cererea unei %arti$H @ actiune in ras%undere "in daune$, %entru
re%ararea daunelor e&ectuate de catre or*anele sau a*entii institutiilor comunitare in e6ercitiul
&unctiunii, care %oate &i intentata de catre Statele /em,re, in &ata Curtii de Rustitie a Comunitatilor,
si de catre %ersoane &i.ice sau 4uridice, in &ata Tri,unalului de 2rima Instanta.
Actele ado%tate de catre institutiile U# sunt %u,licate in Rurnalul O&icial al Uniunii
#uro%ene. Acesta este %u,licat .ilnic in toate lim,ile o&iciale din Uniunea #uro%eana, in doua seriiG
@ seria L "le*islatie$H @ seria C "in&ormatii si anunturi$. Su%limentul Rurnalului O&icial "seria S$ a%are
numai in &ormat electronic %e site@ul T#7. In seria S a Rurnalului O&icial sunt %u,licate anunturi de
licitatii %entruG contracte de lucrari %u,lice, contracte de servicii, contracte de ac=i.itii in sectorul
a%ei, in sectorul ener*etic si in trans%orturi, in sectorul telecomunicatiilor, contracte din cadrul
re*lementarilor >ATT. 2rocedura le*islativa %entru ado%tarea unui act %oate &i o,servata in %a*inile
de internet 2reLe6 sau O#IL "O,servatorul le*islativ al 2arlamentului #uro%ean$. Aotararile
4udecatoresti sunt %u,licate in %a*ina de internet =tt%GIIcuria.euro%a.euIenIinde6.=tm.
2arlamentul #uro%ean a &ost creat, ca i institu!ie a Comunit-!ilor #uro%ene, 0n 1;11, odat-
cu crearea Comunit-!ii #uro%ene a C-r,unelui i O!elului, avand denumirea de WAdunare Comun-W.
Semnarea, 0n 1;15 a Tratatelor de la )oma %rivind crearea Comunit-!ii #conomice #uro%ene i a
Comunit-!ii #uro%ene a #ner*iei Atomice, a adus i uni&icarea celor trei adun-ri su, numele de
Adunarea 2arlamentar- #uro%ean-.
2arlamentul #uro%ean are urm-toarele atri,u!iiG
Y Atri,u!ii le*islative %e care le e6ercit- al-turi de Consiliul Uniunii #uro%eneH
Y #6ercit- un control %olitic asu%ra Consiliului i a Comisiei. A%ro,- desemnarea mem,rilor
Comisiei i %osi,ilitatea de a &or!a Comisia s- demisione.e %rin intermediul mo!iunii de cen.ur-H
Y #mite avi.e con&orme re&eritoare la 0nc=eierea acordurilor interna!ionaleH
Y Co@deci.ie le*islativ- 0n domeniul ,u*etarH
Y Numete i destituie /ediatorul #uro%eanH
Y Atri,u!ii consultative 0n %rocesul ela,or-rii actelor comunitare.
2arlamentul #uro%ean se com%une din Wre%re.entan!i ai %o%oarelor statelor reunite 0n
Comunit-!iW, re%re.entand interesele na!ionale. Odat- cu intrarea 0n vi*oare a Tratatului de la Nisa,
noul 2arlament #uro%ean are un num-r de 5' de mem,rii, alei %rin vot universal %entru un
mandat de 1 ani, acetia &iind or*ani.a!i 0n *ru%uri %olitice transna!ionale. En momentul de &a!-
e6ist- 5 *ru%uri %olitice i o serie de mem,rii &-r- a%artenen!-. Or*anele de conducerea sunt
%reedintele i ,iroul acestuia, numi!i din randul mem,rilor 2arlamentului. 7e asemenea
2arlamentul are 9 comisii de lucru %ermanente care asi*ura continuitatea lucr-rilor. 2e lan*-
acestea, 2arlamentul %oate 0n&iin!a comisii tem%orare %entru o %erioad- nu mai mare de 1 luni.
Constitu(ia euro-ean3 re%re.inta un %as im%ortant in constructia euro%eana. #ste *andita
sa ras%unda %rovocarilor unei lumi in sc=im,are, %rovocari cu care se con&runta o Uniune care
traversea.a cea mai mare e6tindere si, nu in ultimul rand, a unei #uro%e unite cu %este (19 de
milioane de locuitori. Constitutia euro%eana tre,uie sa cree.e cadrul %entru democratie, li,ertate si
trans%arenta, %entru o #uro%a e&icienta care lucrea.a mai a%roa%e de &iecare cetatean. Constitutia
#uro%eana inlocuieste tratatele e6istente cu un te6t unic. Constitutia #uro%eana coe6ista cu
constitutiile nationale si institutiile tarilor euro%ene, in nici un ca. nu le inlocuieste. Constitutia
asi*ura continuitatea le*ala a Comunitatilor, sim%li&icand instrumentele le*ale si ada%tand
%rocesul deci.ional la %rovocarile actuale. Constitutia euro%eana este im%artita in %atru %arti.
2rima %arte de&ineste ce este Uniunea #uro%eana, care ii sunt valorile, o,iectivele, %rero*ativele,
%rocedurile deci.ionale si institutiile. 2artea a II@a contine Carta 7re%turilor :undamentale. 2artea
a III@a descrie %oliticile si modul de &unctionare a Uniunii #uro%ene. 2artea a IV@a contine
%revederile &inale, inclusiv %rocedurile de revi.uire si ado%tare a Constitutiei.
1
4rin#i-ii!e :on$atoare a!e ?niunii @ Valorile si o,iectivele Uniunii sunt consacrate &ormal
de dre%tul comunitar, la &el ca si dre%turile cetatenilor euro%eni, datorita includerii Cartei
7re%turilor :undamentale in Constitutie. @ Uniunea do,andeste %ersonalitate 4uridica %rin &u.iunea
Uniunii #uro%ene cu Comunitatea #uro%eana @ Com%etentele "e6clusive, %arta4ate si de
coordonare$ si re%arti.area lor intre state mem,re si Uniune sunt de&inite in mod clar si irevoca,il.
@ 2entru %rima data statele mem,re se %ot retra*e din Uniune datorita introducerii clau.ei de
retra*ere voluntara. @ Instrumentele de actiune le*islativa ale Uniunii sunt sim%li&icate, numarul
lor &iind redus de la 11 la 3. Acelasi lucru se intam%la cu terminolo*ia, %rin introducerea le*ii
euro%ene si a le*ii cadru euro%ene.
Institutii!e @ :otoliile din 2arlamentul #uro%ean sunt distri,uite in mod de*resiv si
%ro%ortional. Ince%and cu urmatorul mandat, adica din 99;, Constitutia %revede minimum 3
&otolii %arlamentare %entru statele mem,re. Numarul ma6im de &otolii %arlamentare %e care un stat
mem,ru le %oate avea este ;3. Te6tul %revede ca o deci.ie %rivind com%o.itia 2arlamentului
#uro%ean %entru mandatul 99;@91( sa &ie luata de Consiliul #uro%ean la %ro%unerea
2arlamentului, %rin vot unanim. Numarul %arlamentarilor nu va de%asi 519. @ Consiliul #uro%ean,
care va &i %re.idat de un %resedinte ales %entru doi ani si 4umatate, este recunoscut &ormal ca
institutie euro%eana. Se renunta la %resedintia semestriala a Consiliului euro%ean. @ Statele
mem,re vor avea cate un comisar euro%ean %ana in 91(, data de la care numarul de comisari va
&i redus, &iind e*al cu doua treimi din numarul statelor mem,re. In %lus, comisarii isi vor e6ercita
&unctia %rin rotatie. @ 2resedintele Comisiei va &i ales de catre 2arlamentul #uro%ean %e ,a.a unei
%ro%uneri de la Consiliul #uro%ean. @ #ste creata &unctia de /inistru al A&acerilor #6terne care
%reia sarcinile Comisarului %entru )elatii #6terne si a Inaltului )e%re.entant %entru 2olitica
#6terna si de Securitate Comuna, &iind su,ordonat Consiliului. /inistrul de A&aceri #6terne
%re.idea.a si Consiliul de /inistri reunit in &ormatia care tratea.a %ro,leme de %olitica e6terna.
4ro#esu! $e#i,iona! @ S@a convenit asu%ra unui nou sistem de ma4oritate cali&icataG 11[
dintre statele mem,re re%re.entand 31[ din %o%ulatieH @ /a4oritatea cali&icata in Consiliul de
/inistri se a%lica %entru alte 9 de domenii e6istente si alte 9 nou createH @ Ado%tarea in comun a
le*ilor si le*ilor cadru euro%ene de catre 2arlamentul #uro%ean si Consiliu devine norma
"%rocedura le*islativa ordinara$H @ Sunt create cateva clau.e %asarela %entru &acilitarea e6tinderii
ulterioare a a%licarii votului cu ma4oritate cali&icata si trecerea la %rocedura le*islativa ordinaraH @
7e acum inainte, atat 2arlamentul #uro%ean cat si Consiliul de /inistri sunt o,li*ate sa tina
sedinte %u,lice cand anali.ea.a si ado%ta o %ro%unere le*islativa "trans%arenta %rocedurilor$.
2entru %rima data sunt de&inite &undamentele democratice ale Uniunii, inclusiv democratia
%artici%ativa. #ste introdus dre%tul la initiativa civica %entru cetateni "la cererea a cel %utin un
milion de cetateni dintr@un anumit numar de state mem,re, Comisia %oate &i determinata sa
inainte.e o %ro%unere le*islativa con&orm doleantelor semnatarilor$H @ Constitutia consolidea.a
%unerea in a%licare a %rinci%iilor su,sidiaritatii si %ro%ortionalitatiiG de acum inainte, &iecare
%arlament national va avea %osi,ilitatea sa anali.e.e %ro%unerile Comisiei din %unct de vedere al
%rinci%iului su,sidiaritatii, conclu.iile %utand duce la revi.uirea %ro%unerii initiale &acute de
ComisieH @ Constitutia consolidea.a %olitica re*ionala a Uniunii, o %olitica ,a.ata %e solidaritate si
%ro6imitate &ata de cetateni. 2olitica re*ionala %romovea.a coe.iunea si solidaritatea economica,
sociala si teritoriala intre statele mem,re. 7e acum inainte, solidaritatea si coe.iunea re%re.inta
o,iectivul %rinci%al al Uniunii #uro%ene. Aceasta inseamna ca de solidaritatea U#, mai concret, de
asistenta &inanciara, ,ene&icia.a acum toate re*iunile de.avanta4ate sau re*iunile in di&icultateH @
Constitutia #uro%eana contine %revederi su%limentare re&eritoare la %rotectia mediului. 2rinci%iul
de.voltarii dura,ile ocu%a un loc central in %roiectul euro%ean.
Rati:i#area Constitutiei In ; octom,rie 99(, Se&ii de State si de >uverne ale celor 1
de State /em,re si ' Tari Candidate au semnat Tratatul instituind o Constitutie %entru #uro%a
unanim ado%tata de catre ei in 1N iunie acelasi an. Tratatul intra in vi*oare doar cand a &ost ado%tat
de catre &iecare dintre tarile semnatare in concordanta cu %ro%riile %roceduri constitutionale,
Statele /em,re avand doi ani la dis%o.itie ca sa rati&ice te6tul Constitutiei.
1'
. DIMENSIUNILE MA!&ETIN'ULUI INTE!NA"IONAL
%.&. CONDI"IILE (IE"EI
2e %ie!ele interna!ionale se re*-sesc o mul!ime de %ro,leme diverse i com%le6e. Istoria
acestora 0nce%e cu sc=im,urile directe 0ntre ,unuri, reali.ate direct sau indirect de %roduc-tori. A%oi
au urmat sc=im,uri de %roduse contra servicii. #valuarea %roduselor i serviciilor era e6trem de
su,iectiv-. Ast&el, au a%-rut ,anii, cu care au &ost a%reciate valorilor %roduselor i a serviciilor. La
0nce%ut ,anii au avut o valoare intrinsec- "&iind reali.a!i din metale %re!ioase, sau alia4e ale acestora.
Cu tim%ul ,anii au c-%-tat &unc!ia unui ,ilet la ordin, necesar livr-rii unor %roduse sau reali.-rii
unor servicii. Contravaloarea de sc=im, a acestora a c-%-tat numele de %re! %l-tit 0n ,ani. En mare
m-sur- r-s%underile de mar+etin* au &ost %reluate de vFn.-tor, care tre,uia s- e6%lice i s-
convin*- asu%ra valorii %rodusului. Oricum, ,anii %l-ti!i i %reluarea m-r&ii 0nc=eia tran.ac!ia.
2e %ia!a interna!ional- a a%-rut %ro,lema valorii ,anilor ca moned- de sc=im,, &iecare !ar-
avFnd %ro%ria moned-. Ast&el, cursul de sc=im, 0ntre monedele na!ionale a marcat o alt- di&icultate %e
%ia!-. Vi aurul i ar*intul, ca aco%erire cu ec=ivalen!- valoric- a monedelor, au avut un rol im%ortant
0n acest sens, dar a%recierea valorii acestora a 0nsemnat un alt motiv de discu!ie, le*at- i de re%uta!ia
!-rii emitent- a monedei, de %uterea economic- a acesteia. 7e mult- vreme dolarul american "SUA$,
este considerat- ca cea mai %uternic- moned-, de re&erin!-, %e ma4oritatea %ie!elor. En tran.ac!iile
interna!ionale, cursurile de sc=im, &a!- de moneda de re&erin!-, "dolarul SUA, de e6em%lu$, &ac
su,iectul ne*ocierilor i sta,ilire a %re!urilor. /ai ales %entru !-rile asiatice, &luctua!iilor cursurilor de
sc=im, au %rovocat mari circula!ii ale m-r&urilor, di&erit %l-tite. 7esi*ur, %re!urile sunt sta,ilite de
%ia!-, dar de la %roduc-tor %Fn- la consumator %rodusele trec %rin mai multe KmFini, &iecare cu rol
comercial. 8alan!ele comerciale dintre !-ri in&luen!ea.- condi!iile o&erite de %ie!e, asemenea
in&luen!ele %olitice i culturale. /ar+etin*ul interna!ional este activitatea cu im%ortant rol 0n evaluarea
%roduselor i serviciilor, dFnd o not- a%arte condi!iilor %ie!ei interna!ionale.
Teoriile comerciale ale &irmei %e %ie!ele interna!ionale asi*ur- o structur- %entru 0n!ele*erea i
estimarea modelelor de a&aceri interna!ionale 0n condi!iile 0n care &orma %redominant- a
rela!iilor comerciale 0ntre na!iuni este re%re.entat- de tran.ac!iile dintre vFn.-tori i
cum%-r-tori inde%enden!i din !-ri di&erite. )ela!iile comerciale au la ,a.- un avanta4 a,solut
sau un avanta4 com%arativ.
Aceste teorii au o serie de !i"ite datorit- &a%tului c- i%ote.ele sim%li&ic- realitatea.
o :actorii de %roduc!ie "ca%italul, munca i %-mFntul$ sunt considera!i ca &iind imo,ili 0ntre !-ri.
o In&orma!ia %rivind o%ortunit-!ile de comer! e6terior este %er&ect-.
o :irmele din di&erite !-ri sunt considerate entit-!i inde%endente.
o 2ia!a este caracteri.at- de concuren!a %er&ect-, &iind ne*li4ate situa!iile de oli*o%ol sau mono%ol.
o 2rodusele sunt considerate standardi.ate i trans&era,ile.
o #lementele de +no?@=o? te=nolo*ic, mana*erial i de mar+etin* nu sunt recunoscute ca &iind
,a.e ale avanta4ului com%arativ.
o Im%ortul i e6%ortul sunt considerate sin*urele modalit-!i de trans&er al %roduselor i serviciilor
de %e o %ia!- %e alta.
2ia!a este mai e&icient- cFnd tran.ac!iile se reali.ea.- 0ntre un num-r mare de cum%-r-tori i
o&ertan!i. #a %re.int- de.avanta4e atunci cFnd tran.ac!iile au un nivel ridicat de incertitudine, cFnd
se &ac sc=im,uri %e termen lun* cu ,unuri com%le6e i etero*ene 0ntre un num-r restrFns de
%arteneri sau atunci cFnd elementele sunt di&icil de tran.ac!ionat "de e6. +no?@=o? te=nolo*ic,
mana*erial, or*ani.a!ional, sau loialitatea &a!- de o marc-$.
%.%. A)ACE!I INTE!NA"IONALE
2rocesul de interna!ionali.are a 0ntre%rinderii
2rinci%alii &actori care %ot motiva 0ntre%rinderea s- ini!ie.e %rocesul de interna!ionali.are
suntG asi*urarea sta,ilit-!ii vFn.-rilorH e6isten!a unor resurse su,utili.ateH o%ortunit-!ile o&erite de
%ie!ele e6terneH e6isten!a unui avanta4 concuren!ial solid i dura,ilH %osi,ilitatea utili.-rii la scar-
1(
*lo,al- a avanta4ului concuren!ialH o,!inerea controlului asu%ra unor %ie!eH minimi.area im%actului
ta6elor vamale i ale cursurilor de sc=im,.
7a#torii #are in:!uen(ea,3 -er:or"an(e!e 0ntre-rin$erii 0n "ar&etin'u! interna(iona!
o Caracteristicile 0ntre%rinderii @ 7imensiunea, locali.area *eo*ra&ic-, resursele &inanciare,
%roductive i lo*istice, %orto&oliul de %roduse, structura costurilor sunt %rinci%alele caracteristici
ale 0ntre%rinderii care 0i %un am%renta asu%ra %er&orman!elor 0n mar+etin*ul interna!ional.
o Com%ortamentul 0ntre%rinderii @ Al-turi de caracteristicile 0ntre%rinderii, asu%ra nivelului de
%er&orman!- 0n mar+etin*ul interna!ional 0i %une am%renta i com%ortamentul acesteia. Anali.-m
acest as%ect din %ers%ectiva com%ortamentului mana*erial i al com%ortamentului an*a4a!ilor.
o Com%ortamentul mana*erial @ Com%ortamentul mana*erilor 0n %rocesul de interna!ionali.are
este in&luen!at de as%ira!iile, *radul de im%licare, nivelul ate%t-rilor, atitudinea &a!- de cretere
i &a!- de interna!ionali.are, res%ectiv stilul co*nitiv al acestora "Ro=anson i Va=lne 1;55$.
o Com%ortamentul an*a4a!ilor @ 2entru a se asi*ura succesul 0n mar+etin*ul interna!ional,
com%ortamentul an*a4a!ilor tre,uie s- ai,- urm-toarele tr-s-turiG
@ Ca%acitatea de inter%retare a cerin!elor, e6i*en!elor i *usturilor consumatorilor de %e %ia!a e6tern-
@ Tenacitate, %erseveren!-, continuitate, r-,dare
@ Acce%tarea comen.ilor de mici dimensiuni
@ A*resivitatea demersului
@ Vi.iune *lo,al-
@ Corectitudine i serio.itate
@ )a%iditatea 0n ac!iune
%.'. COME!"UL INTE!NA"IONAL
Comer!ul interna!ional s@a de.voltat odat- cu creterea %ie!elor interna!ionale.
En decurs de N ani, du%- revolu!ie "%erioada 1;N; J 1;;5$ e6%orturile mondiale s@au du,lat.
Comer!ul interna!ional s@a e6tins urm-rind *lo,ali.area. Avanta4ul a,solut al e6tinderii comer!ului
interna!ional este re.ultatul unor &actori de de.voltare, educa!ionali, climatici etc. Avanta4ul
com%arativ este &olosit %e mai multe %lanuri de mar+etin* interna!ional. Considerarea celor dou-
ti%uri de avanta4e vi.Fnd comer!ul interna!ional %ot a4uta la %-trunderea %e %ie!e str-ine i
men!inerea com%etitiv- %e acestea.
Coo%erarea interna!ional- i comer!u+ interna!ional sunt interde%endente creFnd s%a!iu i
cadru adecvat mar+etin*ului interna!ional. Comer!ul 0ntre na!iuni este din ce 0n ce mai sla, cotat
odat- cu e6tinderea &enomenului de *lo,ali.are i a celui de mondiali.are. Totui, coo%erarea
interna!ional- 0ntre na!iuni a4ut- la %-strarea s-n-t-!ii economiilor na!ionale.
%.(. !OLUL 'U*E!NELO!
Istoria arat- 0n multe momente c- deci.ii ,elicoase au &ost re.ultate unor interese
economice. >uvernele intervin %e %ie!ele interne %entru a %rote4a 0n mare m-sur- %roduc!ia
auto=ton-, %entru a %-stra suveranitatea na!ional-, %resti*iul %er&orman!elor %roduselor i serviciilor
%ro%rii %recum i securitatea %o%orului. 7e multe ori *uvernele im%un re*uli %e %ie!ele %ro%rii care
de.avanta4ea.- %e cele venite din a&ar-. \-rile din &runtea ierar=iei economice tind s- etale.e
desc=idere &a!- de %osi,ili concuren!i. Odat- cu %romovarea %oliticilo inte*ratoare, 0n interiorul
uniunilor re*ionale a%ar re*uli de coo%erare economic- avanta4oase %entru !-rile mem,re a%-rFnd
c=iar norme %rotec!ioniste &a!- de !-rile din a&ara uniunilor. )ecenta &ormare a U# a determinat 0n
mod esen!ial consolidarea mai multor economii mai mici i mai sla,e, &ormFnd ast&el ec=ili,re
economice 0n cadrul uniunii, noua entitate %ermi!Fnd 0n mare m-sur- li,era circula!ie a %roduselor
i serviciilor cu eliminarea ma4orit-!ii restric!iilor vamale.
La %-trunderea %e %ie!e interna!ionale, a&acerile interna!ionale vor determina activit-!i de
comer! interna!ional 0n care re*ulile %ie!ei sunt im%use de *uverne.
11
+. SISTEMUL DE MA!&ETIN' INTE!NA"IONAL , !E-ULTAT AL
(!OCESULUI DE S(ECIALI-A!E AL MA!&ETIN'ULUI
+.1. S(ECI)ICITATEA MA!&ETIN'ULUI INTE!NA"IONAL
/ar+etin*ul interna!ional "/+Int$G
re%re.int- activit-!ile %rin care se direc!ionea.- &lu6ul de ,unuri i servicii s%re
consumatoriiIutili.atorii din mai multe !-ri "Cateora 1;;'$,
asi*ur- identi&icarea i satis&acerea nevoilor clien!ilor *lo,ali la un nivel su%erior 0n ra%ort cu concuren!ii
na!ionali i interna!ionali i coordonarea activit-!ilor de mar+etin* 0n vederea valori&ic-rii o%ortunit-!ilor i
evit-rii situa!iilor ne&avora,ile care se mani&est- 0n mediul *lo,al "Ter%stra i Sarat=<1;;($,
2rocesul de mar)eting internaional "M&Int$ im%lic- identi&icarea nevoilor i dorin!elor
consumatorilor, %roducerea ,unurilor care asi*ur- un avanta4 di&eren!ial de mar+etin*, comunicarea
in&orma!iilor des%re acestea, distri,uirea i sc=im,ul interna!ional al acestora %rin una sau mai
multe modalit-!i de reali.are a tran.ac!iilor "8radle< 1;;1$.
4ro5!e"e!e -rin#i-a!e 0n /+Int sunt9
Anali.a %o.i!iei com%etitive i a modului de alocare a resurselor la nivel *lo,alH
Sta,ilirea masei critice i a secven!ei %ie!elor e6terne care urmea.- a &i %enetrateH
Selectarea modului de %-trundere %e o %ia!- e6tern-H
Sta,ilirea %orto&oliului o%tim de %ie!e e6terne %e care s- se ac!ione.eH
Selectarea se*mentelor de %ia!- i construirea %ro*ramelor de mar+etin* %entru &iecare 0n %arte.
*-e#i:i# "ar&etin'u!ui interna(iona! este utili.area simultan- a mai multor cate*orii de
strate*ii, %articulari.ate 0n &unc!ie de %ia!a e6tern- vi.at-, sau, a com,in-rii variantelor strate*ice,
situa!ie im%us- din cau.a com%le6it-!ii mediului interna!ional, %recum i a ac!iunii s%eci&ice de
&actori care determin- a%ari!ia unor modele ce nu se re*-sesc 0ntre cele anterior %re.entate. Ast&el,
la nivel interna!ional, strate'ii!e $e $e,vo!tare cele mai utili.ate suntG
strate*iile de *lo,ali.areH
de de.voltare *eo*ra&ic-H
de concentrare a activit-!ii.
Incontesta,il, ado%tarea unei strate*ii e&iciente este un moment decisiv, dar nu i su&icient
%entru a o,!ine succes, deoarece trans%unerea 0n %ractic- im%lic- un com%le6 de ac!iuni concrete, de
utili.are a unei tactici s%eci&ice, care se concreti.ea.- 0n mi6ul de mar+etin*.
/ar+etin*ul interna!ional s@a des%rins din mar+etin*ul *eneral, la 0nce%ut ca un direc!ie
nou- de s%eciali.are, devenind 0n %re.ent un domeniu de activitate i disci%lin- tiin!i&ic- de sine
st-t-toare. 2rinci%alele ar*umente de des%rindere a mar+etin*ului interna!ional sunt le*ate de
s%a!iul de des&-urare o&erit de %ie!ele interna!ionalee6isten!a unui o,iect de activitate s%eci&ic i de
sine st-t-tor, &olosirea unor instrumente de investi*are s%eci&ice, o,iective distincte, %recum i a
unui lim,a4 de s%ecialitate %ro%riu.
Mar.etin/ul internaional re%re.int- o manier- de conducere a activit-!ii intre%rinderii, de
natur- s- asi*ure reali.area indicatorilor acesteia de %er&orman!- %e termen lun*, %rin -enetrarea /i
-re!u#rarea -ie(e!or eterne, 0n acord cu resursele valori&ica,ile de c-tre or*ani.a!ie, inclusiv de
%e %ia!a na!ional-.
+.. O0IECTI*ELE MA!&ETIN'ULUI INTE!NA"IONAL
/ar+etin*ul interna!ional are un sco% esen!ial de inte*rare, 0n mare m-sur-, a sistemului de
o,iective %ro%rii intre%rinderii 0ntre e6i*en!ele clien!ilor interna!ionali, 0ntFlnindu@se uneori c=iar
noi sisteme de ierar=i.are a valorilor. Vi.iunea inte*rativ- %ermite caG
@ activitatea de cercetare*dezvoltare din 0ntre%rindere s- &ie orientat- c-tre nevoile i solicit-rile
clien!ilor interna!ionaliH
13
@ aprovizionarea s- &ie %us- 0nslu4,a celei de des&acere, uneori cu o%!iuni de reali.area a unor
o%era!iuni 0n contra%artid-H
@ alegerea locaiilor destinate fa!ricaiei s- considere avanta4ele %ro6imit-!ii &a!- de %ie!ele !int- i %e
reducerea costurilor determinate de %re!ul &or!ei de munc- iIsau m-rimea loturilor de &a,rica!ieH
@ politica financiar s- %ermit- &olosirea unor su,ven!ii na!ionale lansate %e %ia!a local-H
@ fiscalitatea s- !in- cont de %osi,ilit-!ile de valori&icare a o%ortunit-!ilor re&eritoare la im%o.itarea
%roduc!iei %e anumite %ie!e, 0n vederea creterii %er&orman!elor economice ale 0ntre%rinderii.
Mar)etingul internaional %oate &i a%reciat i ca un ansam,lu de activit-!i aduc-toare de
clien!i de %e di&erite %ie!e e6terne. Cele mai im%ortante o5ie#tive ale mar+etin*ului interna!ional suntG
@ conce%erea unui sistem in&orma!ional destinat studierii %ie!elor e6terneH
@ selectarea %ie!elor e6terne !int- %e ,a.a re.ultatelor cercetariiH
@ determinarea alternativelor de %-trundereI%enetrareIim%lementare a %roduselor iIsau serviciilor
0ntre%rinderii %e %ia!a interna!ional-H
@ &ormularea strate*iilor de %ia!- %entru orientarea %oliticii 0ntre%rinderii %e %ia!a interna!ional-H
@ de.voltarea unei o&erte s%eci&ice cerin!elor clientelei e6terneH
@ ela,orarea deci.iilor %rivitoare la distri,u!ia interna!ional-H
@ de.voltarea unor comunica!ii de %ia!- de dimensiuni interna!ionaleH
@ coordonarea e&orturiloe de %enetrare i %relucrare a %ie!elor e6terne %rintr@un control %ermanent
al e&icien!ei demersului de mar+etin* interna!ional.
Aceste o,iective %ot &i 0ncadrate 0n trei eta%eG
@ reali.area unui sistem de orientare a or*ani.a!iei c-tre mediul interna!ionalH
@ trans%unerea, cu a4utorul strate*iilor de %ia!-, a activit-!ii de mar+etin* interna!ional %e %ia!a mondial-,
@ evaluarea re.ultatelor, 0n vederea ada%t-rii e&icace, 0n tim% o%tim a %oliticii 0ntre%rinderii.
O,iectivele mar+etin*ului interna!ional se mai %ot *ru%a i 0n dou- cate*oriiG
@ acumularea de in&orma!ii care s- r-s%und- la 0ntre,-rileG dac i cum s- se %-trund- %e o %ia!-
e6tern- !int-H
@ *-sirea r-s%unsului la 0ntre,-rileG "n ce fel i cu ce mi+loace s- se reueasc- r-mFnerea %e %ia!-,
ada%tFnd mereu instrumentele de mar+etin* interna!ional la %articularit-!ile %ie!elor e6terne %enetrate.
+.+. !ELA"IA DINT!E A)ACE!ILE INTE!NA"IONALE$ MA!&ETIN'UL
INTE!NA"IONAL 1I COME!"UL INTE!NA"IONAL
,facerile internaionale re%re.int- no!iunea cea mai cu%rin.-toare, cu care o%erea.-
economia unei 0ntre%rinderi interna!ionale, de%-ind cadrul a,ord-rii microeconomice, urme.-
liniile *enerale ale demersului de interna!ionali.are a or*ani.a!iei. Acestea includG
@ toate .onele %roduc!iei i des&acerii la nivel inetrna!ionalH
@ conducerea &lu6urilor &inanciare interna!ionaleH
@ %ro,lematica %ie!ei interna!ionale a munciiH
@ demersul de mar+etin* interna!ional.
:i*uar '.1.
Mar)etingul internaional, este o com%onent- distict-, relativ clar conturat- a a&acerilor
interna!ionale, care se inte*rea.- 0n an*rena4ul rela!ional determinat de a&acerile interna!ionale, iar,
%rin com%onenta sa de cercetare, contri,uie la &undamentarea strate*ic- a a&acerilor interna!ionale.
15
-omerul internaional, este o com%onent- a circuitului economic mondial, reunind &lu6urile
sc=im,urilor comerciale din a&ara %ie!ei auto=tone, %recum i mecanismele %e care le antrenea.-,
constituindu@se 0ntr@o cale de %unere 0n o%er- a demersului de mar+etin* interna!ional.
)ela!ia dintre a&acerile interna!ionale, mar+etin*ul interna!ional i comer!ul interna!ional, se
%oate e6%rima succint, %rin &i*ura '.1.
2. ANALI-A CONCU!EN"ILO! 1I A !ISCULUI
3N MA!&ETIN'UL INTE!NA"IONAL
2.1. COM(ETITI*ITATEA INTE!NA"IONAL4
Concuren!a re%re.int- motorul economiei de %ia!-. En %lanul a&acerilor interna!ionale accentuarea
com%etitivit-!ii 0ntre %artici%an!i re%re.int- una dintre caracteristicile ma4ore ale %re.entului.
Com%etitivitatea interna!ional- are urm-toarele caracteristiciG
@ dinamismul mediului concuren!ialG dat de num-rul i &or!a com%etitorilor, con&runtare %e un
mediu tur,ulent, multi%li &actori de nesi*uran!-H
@ etero*enitatea mediului concuren!ialG di&eren!ieri mari 0n instrumentarul tactic de mar+etin*
interna!ional &olosit %e %ie!e e6terne, mediul de %ia!- ostil ",ariere vamale tari&are i netari&are,
%ia!- in&luen!at- de m-suri luate de *ru%uri de deci.ie cu interese diverse etc.$H
@ intensitatea concuren!ei este evaluat- %rin vite.a cu care avansul reali.at de o 0ntre%rindere
com%etitiv- "0n %lanul %ro&itului$, este anulat de %rocesul imita!iilor de succes e&ectuate de
ceilal!i com%etitoriH aceasta %oate crete odat- cu %osi,ilitatea 0ntre%rinderii active de a satis&ace
cererea su%limentar- cFti*at-, mai ales 0n ca.ul unui *rad 0nalt de omo*enitate al o&ertei i a
unei trans%aren!e ridicate a %ie!eiH
@ stadiul ciclului de via!- al %ie!ei de re&erin!-, di&erit 0n situa!ia unei %ie!e tinere, &a!- de ca.ul
unei %ie!e sta*nant- sau saturat-.
En %re.ent asist-m la o accentuare a caracterului concuren!ial al economiei mondiale,
determinat de s%orirea %reocu%-rilor %entru identi&icarea &actorilor care determin- concuren!a,
%ro&ilarea 0n anali.a concuren!ei, anali.a ti%olo*iei reac!iilor concuren!iale, cercetarea dere*l-rilor
0nre*istrate 0n mecanismul concuren!ial.
2.. ANALI-A CONCU!EN"IAL4 (E (IA"A INTE!NA"IONAL4
Sursele avanta4ului concuren!ialG
o di&eren!ierea %rodusului
o ima*inea de marc-
o com%eten!ele de mar+etin*
o valori&icarea economiilor de scar- i de e6%erien!-
o sistem e6tins de mar+etin*
o ca%acit-!i mana*eriale
o controlul asu%ra trans%ortului I distri,u!iei
o accesul la resursele de ca%ital.
Ana!i,a #on#uren(ei #onst3 0n9
o *tru#tura in$ustriei9 Boda+ dis%ut- clientela cu :u4i, A*&a, Boni+a %e ma4oritatea %ie!elor, dar
Steilmann se con&runt- cu %roduc-tori auto=toni i .onali. "2o%$
o Atra#tivitatea se#toru!ui9 Camera di*ital- este o amenin!are mult mai mare %entru %roduc-torii
de a%aratur- i accesorii &oto tradi!ionali decFt concuren!ii %er&orman!i din aceeai ramur-H
7unlo% sau :is=er "ec=i%amente tenis$ sunt amenin!a!i de %roli&erarea 4ocului de *ol&, nu de
%er&ec!ionarea o&ertei altor %roduc-tori din aceeai ramur-. "2o%$
o Gra$u! $e su5stitu(ie 0ntre -ro$use; $e !a ri$i#at !a s#3,ut9 2roduc-tor de as%iratoare de %ra&
"K#lectroar*e SA$ are concuren!i direc!i %e %ia!a as%iratoarelor, dar i indirec!i %e %ia!a
%roduc-torilor de alte a%arate electrocasnice, %roduc-torilor altor a%arate de cur-!at "Z$,
&urniorilor de servicii de cur-!enie... "2o%$
Natura #on#uren(ei9
1N
o /odelul celor cinci &or!e "al lui 2orter$
7a#tori $eter"inan(i ai #o"-etitivit3(ii -e -ie(e!e eterne
o calitatea %rodusului
o &le6i,ilitatea
o inovarea continu-
Ana!i,a #a-a#it3(ii $e r3s-uns a #on#uren(i!or
o o,iective
o strate*ii
o cultur-
o %uncte &orte i sla,e
o structura costurilor
o noi concuren!iG motivele a%ari!iei, ,ariere de intrareIieire.
2entru valori&icarea avanta4elor concurentiale identi&icate 0n strainatate intre%rinderea
tre,uie sa %arcur*a urmatoarele eta%eG
Y luarea deci.iei de e6tindere a activitatii catre %iata e6ternaH
Y selectia %ietelor e6terne %rin identi&icarea criteriilor necesareH
Y se*mentarea %ietei internationale aleseH
Y identi&icarea celor mai %ro&ita,ile se*mente de consumatori la nivel interna!ionalH
Y ale*erea modalitatilor de %atrundere a intre%rinderii %e %ietele res%ectiveH
Y ela,orarea unor %ro*rame de mar+etin* standardi.at sau ada%tat la s%eci&icul local 0n vederea
%relucrarii %ietelor e6terneH
Y crearea unor &ormule or*ani.atorice ca%a,ile sa actione.e la nivel local si inde%linirea o,iectivelor
strate*ice %ro%use.
Aceste eta%e constituie, de &a%t, com%onentele strate*iei de mar+etin* interna!ional %rin care
intre%rinderea %oate sa anali.e.e %iata internationala, te=nolo*iile utili.ate si nivelul concurentilor,
ale*and varianta o%tima re&eritoare la %rodusele si serviciile o&erite, nivelul calitativ si s%atiul
*eo*ra&ic a,orda,il.
2e %ia!a interna!ional- %ot &i 0ntFlnite mai multe strate*ii, dintre careG
1. *trate'ia !i$eru!ui -ie(ei
Entre%rinderea lider este aceea care are cea mai mare cot- de %ia!- i, 0n domeniul mar+etin*ului,
are o activitate sus!inut-. #a re%re.int- un %unct de re&erin!- %entru toate celelalte 0ntre%rinderi de %e
%ia!-, care ado%t- o strate*ie de atac, de imitare sau de evitare a liderului. Ca urmare, 0ntre%rinderea lider
tre,uie s- 0i %roiecte.e %ro%riile strate*ii, care %ot vi.a urm-toarele o,iectiveG
@ e6tinderea activit-!ii 0ntre%rinderiiH
@ creterea cotei de %ia!-H
@ identi&icarea de noi utili.atoriH
@ identi&icarea de noi destina!ii %entru %rodusH
@ stimularea consumului %roduselor actualeH
@ %rote4area %o.i!iei ocu%ate %e %ia!-, strate*ie care se %oate reali.a %rin urm-toarele modalit-!iG
a%-rarea %asiv-, a%-rarea &lancurilor, a%-rarea antici%at-, contrao&ensiva, a%-rare %rin retra*ere,
a%-rarea mo,il-.
2. Dezvoltarea cererii primare; 0n cadrul c-reia de.voltarea cererii *lo,ale %rin o&erirea %roduselor
unor noi cate*orii de consumatori este %rinci%ala variant-. Aceasta cores%unde unei strate'ii a
#re/terii intensive.
). *trate'ia $e:ensiv3; de a%-rare a %o.i!iei de!inute %e o %ia!- care se reali.ea.- %rin variantele
%re.entate anterior.
.. *trate'ia o:ensiv3 care se ,a.ea.- %e identi&icarea unei rela!ii 0ntre cota de %ia!- i
%ro&ita,ilitatea 0ntre%rinderii.
1. *trate'ia $e $e"ar&etin' care se reali.ea.- %rin reducerea cotei de %ia!- %entru evitarea
situa!iei de mono%ol, diversi&icare c-tre domenii 0n care 0ntre%rinderea nu de!ine %o.i!ia dominant-
sau de mar+etin* a6at %e rela!ia cu %u,licul avFnd 0n vedere rolul social %e care tre,uie s-@l ai,-
ast&el de 0ntre%rinderi.
1;
2. *trate'ia #on#uren(ia!3. Entre%rinderile care sunt situate %e %o.i!ii in&erioare liderului %ie!ei i
care doresc o 0m,un-t-!ire a acestei %o.i!ii ado%t- strate*ii a*resive la adresa celorlalte &irme i
c=iar a liderului %ie!ei. Strate*iile %e care le %ot ado%ta aceste &irme sunt strate*ii de atac i se
constituie 0n urm-toarele varianteG atacul &rontal const- 0n atacul direct asu%ra concurentului vi.at
%rin oate mi4loacele %osi,ile i concentrarea 0ndeose,i asu%ra %unctelor sla,e ale acestuia. )euita
atacului &rontal de%inde de m-rimea resurselor 0ntre%rinderiiH atacul %e &lancuri const- 0n vi.area
%unctelor sla,e ale concurentului i este s%eci&ic 0ntre%rinderilor care dis%un de resurse mai mici
decFt ale concuren!eiH atacul %rin 0ncercuire este o strate*ie care se concreti.ea.- 0n 0ncercuirea
concurentului din toate direc!iile, atFt &rontal cFt i lateral, %urtFndu@se 0ntre 0ntre%rinderi care
vi.ea.- %o.i!ia de liderH atacul %rin evitare re%re.int- o strate*ie %rin care 0ntre%rinderea se a6ea.-
%e %ie!e care nu sunt vi.ate direct de liderH atacul de *=eril- este ado%tat de &irmele mici i 0n
condi!iile 0n care nu sunt urmate de e&orturi consistente se concreti.ea.- %rin re.ultate minore.
2.+. MODALIT4"I DE ANALI-4 A !ISCULUI 3N MA!&ETIN'UL INTE!NA"IONAL
4ro5!e"e !e'ate $e ris#9 )iscurile se 0m%art 0nG riscuri -o!iti#e "/e6icul e6%ro%ria.- c-ile
&erate 0n 1;'5, >uatemala con&isc- %lanta!iile de ,anane ale investitorilor str-ini 0n 1;1', Cu,a
na!ionali.ea.- toat- industria 0n 1;39, Iran con&isc- investi!iile str-ine 0n 1;5;, :ran!a
na!ionali.ea.- ,-ncile 0n 1;N'$ i e#ono"i#e "micro i macro$. 2re.en!a unei &irme %e %ia!a str-in-
e %rivit- ca o Krela!ie de dra*oste cu e&ect de 0nstr-inare. "2o%$
Alternativele la risc ale unor a&aceri %e %ia!a e6tern- se a&l- 0ntr@o direct- corela!ie cu
multitudinea %arametrilor deci.ionali 0n mar+etin*ul interna!ional. Anali.a riscurilor s@a de.voltat
odat- cu e6%erien!a acumulat- 0n calculul e&icien!ei economice a investi!iilor e&ectuate 0n
str-in-tate.
)iscul re%re.int- atFt o nesi*uran!- cu urm-ri &actuale, cFt i un e&ect determinat de
%ericolul unei deci.ii *reite, de %osi,ilitatea unor %ierderi, sau nereali.area %oten!ial- a
o,iectivelor.
2e %ia!a interna!ional- riscurile %ot &i mai numeroase deoarece ele %ot %roveni din mai multe
direc!iiG riscul vamal, riscul de trans&er, ,ariere culturale, reli*ioase etc. 7e asemenea, se %oate
vor,i des%re o nesi*uran!- 0n materie de %ro*no.-, evaluare a anselor.
En mar+etin*ul interna!ional riscurile se %ot clasi&ica ast&elG
@ riscuri %oliticeG de trans&er, de dis%o.i!ie, de su,stitu!ie, &iscal, de si*uran!-.
@ riscuri economice
o macroeconomiceG valutare, con4uncturale
o microeconomiceG accesul %e %ia!a !int-, condi!ii s%eciale ale contractului, trans%ort,
de%o.itare, %lat- etc.
)iscul %ierderii dre%tului asu%ra investi!iei &-cute %e o %ia!- str-in- 0m,rac- urm-toarele
&ormeG con&iscarea, e6%ro%ierea, na!ionali.area, interni.area.
/-rimea riscului 0n mar+etin*ul interna!ionalde%inde deG ramura economic- 0n care
activea.- &irma, m-rimea an*a4amentului e6tern, nivelul de inova!ie %romovat %e %ia!a !int- i
%olitica te=nolo*ic- &a!- de societatea K&iic-, caracteristicile individuale i na!ionale ale
intre%rinderii %recum i &elul 0n care sunt %erce%ute 0n !ara *a.d-. /etodele de anali.- %ot &i
cantitative i calitative, cele cantitative %ot urm-rii indicatori statistici 0n %lan unidimensional
res%ectiv al!i indicatori 0n %lan multidimensional "e6. Indicii 8#)I, euromonetar$. /odelele
calitative %ot avea dimensiuni unidimensionale "ra%oarte de !ar- vi.Fnd mediul de %ia!- J e6.
caracterul riscului %olitic$, res%ectiv multidimensionale ce se re&er- la mai multe as%ecte din
ra%oartele de !ar- des%re mediul de %ia!- J e6. ra%ortul de %ro*no.- %e !-ri a institutului 8#)I.
5. ST!ATE'II 3N MA!&ETIN'UL INTE!NA"IONAL
5.1. (LANI)ICA!EA ST!ATE'IC4
7un$a"entarea strate'iei $e "ar&etin' interna(iona!
9
7u%- selec!ia %ie!ei, a%ar modi&ic-ri ale strate*iei de mar+etin* corelate cu e6tinderea.
Ast&el, se a4un*e la o situa!ie multi@na!ional- sau *lo,al-, 0n care se %une %ro,lema coordon-rii
mi6ului de mar+etin* 0ntre !-ri i re*iuni.
Con&i*ura!ia i coordonarea activit-!iiG
o 2ers%ectiva na!ional-
o 2ers%ectiva multina!ional-
o 2ers%ectiva *lo,al-
A,ordareaG
o 7e ti% %orto&oliu
o >lo,al- "determinat- deG *lo,ali.area %ie!elor, clien!ii @ lead mar+ets, resursele de %roduc!ie, *uvernele
] te=nolo*ia ] concuren!a "r-s%unsuri strate*ice o&ensive sau de&ensive$ i ra%iditatea r-s%unsului$
A!ternative strate'i#e 0n "ar&etin'u! interna(iona!
Strate*ii concuren!iale de ,a.-G
o lider de cost,
o di&eren!ierea %rodusului i
o &ocali.area %e %ie!ele %rote4ate.
Standardi.area sau ada%tarea mi6ului de mar+etin* la e6i*en!ele locale %re.int- urm-torii
&actori de in&luen!-G
o 2ro&ilul consumatorilor de %e diverse %ie!eG *usturi, venit, cultur-, %roces deci.ionalH
o In&rastructura de mar+etin*G medii %u,licitare, ,irouri care o&er- servicii de mar+etin*H
o Caracteristicile sistemelor de trans%ort i comunicareH
o Structura sistemelor de distri,u!ie.
Nu %unem %ro,lema necesit-!ii ada%t-rii, ci a nivelului la care aceasta este necesar-.
In:or"a(ii $e "ar&etin' ne#esare 0n -ro#esu! $e interna(iona!i,are
%e#i,ia $e "ar&etin' In:or"a(ii ne#esare
#ste o%ortun-
interna!ionali.area Z
#stimarea cererii %ie!ei *lo,ale i a se*mentelor *eo*ra&ice ale acesteia
Com%ararea o%ortunit-!ilor de %e %ia!a *lo,al- cu cele ale %ie!ei na!ionale
Selec!ia %ie!elor Ordonarea %ie!elor &unc!ie de atractivitate din %unctul de vedere al cererii,
intensit-!ii concuren!iale i climatului socio@%olitic
Strate*ia de %-trundere
%e %ia!-
7imensiunea %ie!ei, ,ariere tari&are i non@tari&are, costuri de trans%ort,
concuren!- local-, sta,ilitate %olitic-
Strate*ia de mar+etin* Com%ortamentul consumatorului, %ractici concuren!iale, sistem de
distri,u!ie, medii i %ractici %romo!ionale
*-e#i:i#itate9 com%le6itate s%orit-, etero*enitate mai accentuat- a in&orma!iei, limitare la
anali.e analitice, &ocali.are @ investi*area unor se*mente transna!ionale, costuri mult mai mari. "2o%$
%i:i#u!t3(i9 li%sa unei structuri unitare de %relucrare i *estionare, li%sa ec=ivalen!- %rivind
diveri indicatori, restric!ii le*ale, *rad di&erit de acces la in&orma!iile %rimare din %ia!- de la o !ar-
la alta, di&eren!e mari 0ntre %osi,ilit-!ile de utili.are a te=nolo*iilor moderne de recoltare a
in&orma!iilor, *rad di&erit de rece%tivitate &a!- de mi4loacele de cercetare, studiile directe^di&icult-!i
ma4ore "lim,a4, %ro,leme de comunica!ie, %re4udec-!i$, *rad nuan!at de credi,ilitate a datelor 0n
anumite .one. "2o%$
Ee"-!e9 ,icicleta 0nseamn- s%ort i rela6are 0n #uro%a "cea mai mare %arte$ i %rinci%al mi4loc de
trans%ort 0n C=inaH ,erea este ,-utur- alcoolic- 0n nord, dar 0n sud e r-coritoareH 0n Ra%onia un ora
are 19.999 su&lete, 0n Suedia %este 99H KSu%ermar+et 0nseamn- su%ra&a!- de %Fn- la (99m%
"SUA$, 19m% ":ran!a$, ansam,lu de @' ma*a.ine cu %ro&il *eneral "Ra%onia$H studiile de %ia!-
necesit- uneori a%ro,-ri s%eciale "America de Sud$, iar Ra%onia i >ermania au un verita,il cult al
secretului de serviciu... "2o%$
In activitatea oricarei or*ani.atii ale*erea strate*iei de mar+etin* marc=ea.a un moment
im%ortant, ce &inali.ea.a eta%a in care s@au de&init misiunea si sco%urile urmarite, %e ,a.a unei
anali.e atente si %ertinente a situatiei sale.
1
.trategia de mar)eting, desemnea.a liniile de&initori ale atitudinii si conduitei intre%rinderii
in vederea atin*erii anumitor o,iective. #a este re%re.entata de ansam,lul o,iectivelor concrete care
tre,uie 0n&a%tuite 0ntrJo %erioada de tim%, a mi4loacelor si metodelor %rin care acestea se trans%un in
%ractica, e6%rimand tendintele si e6i*entele ce se im%un %entru atin*erea %er&ormantelor sta,ilite, a
caror nivel se masoara cu a4utorul unor indicatori economici, cum ar &iG volumul activitatii, cota de
%iat-, %ro&it etc.
2rin strate*ia de mar+etin* ado%tata se %reci.ea.aG
o %o.i!ia %e care or*ani.atia isi %ro%une sa si@o asi*ure %e %iataH
o sco%urile urmarite H
o intentiile %rin care acestea se vor atin*e intr@o anumita %erioada de tim%.
Ca suita de deci.ii, strate*ia de mar+etin* are ca sco% &inalitatea o%tima a activitatii
intre%rinderii intr@o %erioada o%tima si reflecta/
@ s&era de activitateH
@ orientarea %e termen lun*H
@ reactiile la solicitarile %ietiiH
@ atitudinea &ata de mediul am,iant si com%ortamentul sau 0n ra%ort cu com%onentele luiH
@ maniera ada%tarii la dinamica mediului am,iant
@ corelatia activitatii sale cu resursele dis%oni,ileH
@ o%tiunea %entru o anumita cale de urmat, aleasa dintre mai multe alternative %osi,ile.
Strate*iile de succes sunt cele %rin care se determina o%ortunitatile de %iata si avanta4ul
com%etitiv, avFnd la ,a.- re.ultatele controlului de mar+etin* ce %un 0n evidentaG riscurile, situatiile
&avora,ile, %unctele tari si sla,e ale or*ani.atiei. 2rin trans%unerea lor in %ractica tre,uie sa se
cree.e un asemenea sistem de ra%orturi intre intre%rindere si mediul am,iant incat sa se asi*ure
%lasarea ei 0ntr@o %o.itie cat mai ,una 0n con&runtarea cu ceilal!i com%etitori.
O 0ntre%rindere care urmareste %enetrarea %ietelor e6terne, va tre,ui sa *aseasca ras%unsuri
la cateva intre,ari &undamentale re&eritoare la momentul internationali.arii, la ale*erea %ietei tinta,
la resursele %e care tre,uie sa le aloce si la modalitatile de reali.are si sustinere a avanta4ului
com%etitiv, aceste intre,ari suntG
@ ce tre,uie sa se %roduca si ce %roduse noi vor &i introduse in &a,ricatieH
@ care este se*mentul de %iata ce tre,uie tintuit de &iecare %rodus in %arteH
@ %ana la ce nivel %ot &i ridicate %returileH
@ ce tre,uie comunicat se*mentului de %iataH
@ cum este mai ,ine sa &ie distri,uit %rodusul sau serviciul res%ectiv.
)as%unsurile la aceste intre,ari se concreti.ea.a in %rinci%alele forme %e care le im,raca
strate*ia de mar+etin* si anume strategie deG %iata, %rodus, %ret, %romovare si distri,utie "%lasare$
in care se o*lindesc toate &unctiile mar+etin*ului.
In %rimul rand sunt anali.ate %ietele %otentiale si %osi,ilitatea intre%rinderii de a le servi cu
succes. A%oi se iau deci.iile de ,a.a re&eritoare la %o.itia strate*ica *lo,ala a intre%rinderii si
strate*ia de %atrundere %e %iata. /i6@ul de mar+etin* tre,uie sa &ie ada%tat si o%era!ionali.at intr@un
%ro*ram de mar+etin* international. 2entru a %ermite luarea unor deci.ii o%ortune si %entru
continua lor im%lementare tre,uie de.voltate structurile or*ani.atorice in con&ormitate cu cerintele
mar+etin*ului international.
4ro#esu! $e e!a5orare a strate'ii!or $e "ar&etin'
#la,orarea strate*iei de mar+etin* este un %roces am%lu i %ermanent de in&ormare, anali.- i
deci.ie, un %roces e%ui.ant de c-utare a solu!iilor o%time %entru re.olvarea unor %ro,leme clar de&inite.
Ansam,lul &actorilor ce in&luen!ea.- strate*iile 0ntre%rinderii cuprinde/ %e de o %arte &actorii
e6o*eni %e care ea nu@i %oate manevra %entru c- ei a%ar!in %ie!ii i &actorii endo*eni, care a%ar!in
0ntre%rinderii i@i %oate controla.
0actorii e1terni au mare ca%acitate de in&luen!are necontrola,il- de c-tre 0ntre%rindere, de
aceea tre,uie cunoscu!i i anali.a!i %entru a antici%a evolu!ia lor i a manierei 0n care vor a&ecta
activitatea 0ntre%rinderii. Cei mai im%ortan!i &actori e6terni suntG consumatorii actuali i %oten!iali
cu com%ortamentul lor, concuren!ii cu %o.i!ia ce o de!in %e %ia!-, %oliticile de distri,u!ie utili.ate,
toate com%onentele macromediului.

0actorii interni re%re.enta!i de resursele 0ntre%rinderiiG materiale, &inanciare i umane sunt la

dis%o.i!ia ei i 0i %oate valori&ica 0n &unc!ie de necesit-!i.
Ideal- ar &i sincroni.area ac!iunii celor dou- cate*orii de &actori, dar 0n %ractic- este di&icil de
reali.at i de aceea, se im%une ca 0ntre%rinderea s- mani&este &le6i,ilitate, mo,ilitate, su%le!e 0n
com,inarea ac!iunii celor dou- cate*orii de &actori.
#la,orarea strate*iei de mar+etin* %resu%une %e de o %arte sta,ilirea direc!iilor de 0n&-%tuire
a o,iectivelor strate*ice, ceea ce solicit- ac!iuni %recumG se*mentarea %ie!ii, desemnarea *ru%ului
!int- i %o.i!ionarea %rodusului sau serviciului res%ectiv, iar %e de alt- %arte, alc-tuirea mi6ului de
mar+etin* %rin care se va im%lementa strate*ia aleas-.
En cadrul strate*iilor com%etitive de mar+etin* %e care 0ntre%rinderea tre,uie s- le utili.e.e
%entru ada%tarea activit-!ii sale la condi!iile varia,ile ale %ie!ei, 0n &unc!ie de nivelul la care se
o%era!ionali.ea.-, se distin* urm-toarele cate*oriiG strate*ii ale de.volt-rii de ,a.- i strate*ii
concuren!iale.
En cadrul strate'iei $e,vo!t3rii $e 5a,3, cele mai cunoscute modele strate*ice au &ost
ela,orate de I*or Anso&&, /ic=ael 2orter i Aenr< /int.,er*.
1. /odelul ela,orat de I. Anso:: 0n anu! 1821; $enu"it strate'ia -orto:o!iu!ui o-(iona! este
reali.at %e ,a.a a %atru indicatoriG vectorul de cretere, avanta4ul concuren!ial, siner*ia
0ntre%rinderii i &le6i,ilitatea strate*ic- a %orto&oliului strate*ic. 7intre aceti indicatori cel care
de&inete modelul Anso&& este vectorul de cretere. Vectorul de cretere indic- 0n ce direc!ie
inten!ionea.- s- utili.e.e strate*ia %orto&oliului o%!ional, i este de&init 0n &unc!ie de misiunile
0ntre%rinderii %e di&erite %ie!e de re&erin!- i a %orto&oliului de %roduse, *enerFnd cele %atru
cunoscute %osi,ilit-!i strate*ice, re%re.entate 0n cadrul ta,elului urm-torG
Com%onentele vectorului de cretere
(roduse6Misiuni Actuale Noi
Actuale (enetrarea 7ietei De89oltarea 7roduselor
Noi E:tinderea 7ietei Di9ersi;icare
4enetrarea -ie(ei re%re.int- o strate*ie care const- 0n creterea volumului vFn.-rilor unui %rodus
e6istent %e o %ia!- curent-; %rin o,!inerea unui se*ment de %ia!- semni&icativ.
%e,vo!tarea -ie(ei se reali.ea.- %rin %-trunderea %roduselor &irmei %e noi %ie!e de des&acere.
%e,vo!tarea -ro$usu!ui este reali.at- %e ,a.a e&orturilor de 0nnoire sortimental- datorate
sc=im,-rilor condi!iilor de %e %ia!a actual-.
%iversi:i#area o:ertei este o strate*ie com%etitiv- care are 0n vedere e&orturi de l-r*ire a s&erei de
in&luen!- a 0ntre%rinderii %e alte %ie!e, concomitent cu actuali.area o&ertei 0ntre%rinderii.
2. /odelul ela,orat de M. 4orter este anali.at 0n &unc!ie de avanta4ul strate*ic i de sco%ul
com%eti!ional urm-rit "!inta strate*ic-$, *enerFndu@se trei mari ti%uri de strate*ii de de.volt-rii
&a!- de concuren!-.
Y strate*ia liderului %rin costuri, reali.at- %rin o,!inerea unor costuri sc-.ute, su, cele ale concuren!eiH
Y strate*ia de di&eren!iere %e ,a.a o,!inerii unui avanta4 com%eti!ional care %ermite %racticarea unor
%olitici de %re! ridicat datorit- unicit-!ii %rodusului, %erce%ut- ca atare de consumatoriH
Y strate*ia de concentrare "&ocali.are$ asu%ra unui se*ment de consumatori, concentrare care se
%oate reali.a, &ie %rin reducerea costurilor su, cele ale concuren!ei, &ie %rin di&eren!ierea %roduselor.
*trate'ia $o"inat3 $e #osturi are ca &undament creterea %roductivit-!ii, 0n condi!iile
e6%erien!ei %e care 0ntre%rinderea o ca%-t- 0n domeniul res%ectiv. Aceast- strate*ie o&er-
0ntre%rinderii o %o.i!ie %ro&ita,il- &a!- de strate*iile de %re! ale concuren!ei, &a!- de cererile
clien!ilor de reducere a %re!urilor "%re!ul %oate s- scad-, dar numai %Fn- la nivelul %re!ului a%licat
de concurentul cel mai ,ine %o.i!ionat 0n %ia!-$, &a!- de %resiunile &urni.orilor i se constituie ca o
,arier- *reu de trecut de concuren!i care inten!ionea.- s- %-trund- %e %ia!-. )iscurile a%lic-rii
acestei strate*ii a%ar 0n condi!iile sc=im,-rilor te=nolo*ice, care %ot anula e&ectul costului sc-.ut, a
0nvec=irii sortimentale *enerat- de concentrarea e6clusiv- asu%ra reducerii costurilor i 0n situa!ia
unei in&la!ii *alo%ante, care atenuea.- di&eren!ele de cost.
*trate'ii!e $e $i:eren(iere au ca o,iect o&erirea unor caracteristici distinctive im%ortante
%entru cum%-r-tor, cum ar &iG crearea unei ima*ini de marc-, o,!inerea unui avanta4 te=nolo*ic
'
recunoscut, asi*urarea unor condi!ii de service deose,ite etc. 2rinci%alele avanta4e *enerate de
utili.area acestei strate*ii suntG reducerea caracterului su,stitui,il al %roduselor, di&icultatea
%-trunderii noilor %roduse ale concuren!ei %e %ia!-, o,!inerea unei %o.i!ii dominante &a!- de
%resiunile &urni.orilor i ale clien!ilor %rivind creterea sau reducerea %re!urilor. )iscurile care se
%ot ivi ca urmare a utili.-rii acestei strate*ii sunt le*ate de necesitatea %ractic-rii unor di&eren!ieri
de %re! semni&icative, deteriorarea %o.i!iei 0ntre%rinderii 0n condi!iile ,anali.-rii %roduselor i de
im%actul imit-rii %roduselor de c-tre concuren!-.
*trate'ii!e $e s-e#ia!i,are %ermit o,!inerea unor cote de %ia!- ridicate 0n cadrul unui
se*ment vi.at, care se reali.ea.- %rin reducerea costurilor sau %rin di&eren!iere, sau %rin am,ele
strate*ii. Aceast- strate*ie nu vi.ea.- 0ntrea*a %ia!- i are ca %rinci%al risc de%enden!a de se*mental
identi&icat i %osi,ilitatea ca acesta s-@i modi&ice caracteristicile sau s- &ie vi.at i de concuren!-,
situa!ie 0n care 0ntre%rinderea %oate s- &ie amenin!at- inclusiv cu eliminarea de %e %ia!-.
). Mo$e!u! -ro-us $e DenrE Mint,5er' are 0n vedere de&inirea domeniului %rinci%al 0n care
activea.- 0ntre%rinderea i se%ararea strate*iilor 0n cinci cate*orii denumite ast&el1G %o.i!ionare,
di&eren!iere, conce%ere, de.voltare i reconce%ere.
*trate'ia $e -o,i(ionare a a&acerii %rinci%ale este anali.at- 0n &unc!ie de stadiul o%era!iilor
des&-urate care include urm-toarele eta%eG strate*ia &a.elor %rimare de trans&ormare "de e6em%lu
trans&ormarea materiilor %rime 0n materiale de ,a.-$, strate*ia &a.elor secundare de trans&ormare
"care are 0n vedere o,!inerea semi&a,ricatelor din materialele de ,a.-$, i strate*ic &a.elor ter!iare
"reali.area %rodusului &init$.
*trate'ia $e $i:eren(iere a a&acerii %rinci%ale %ornete de la anali.a modelului %ro%us de /.
2orter, de&inindu@se modalit-!ile strate*ice 0n &unc!ie de aceeai %arametriiG avanta4ul com%eti!ional i
sco%ul com%eti!ional. En &unc!ie de avanta4ul com%eti!ional sunt de&inite cinci %osi,ilit-!i strate*ice de
di&eren!iere utili.ate %entru un %rodus *enericG de di&eren!iere a %re!ului "un %re! mai mic %entru un
%rodus *eneric$, a ima*inii, a activit-!ilor de s%ri4in %entru un %rodus *eneric, a desi*nului sau
strate*ia nedi&eren!ierii, care semni&ic- %reluarea %rin imitare a unui %rodus de la concuren!-.
*trate'ia $e #on#e-ere a a&acerii %rinci%ale utili.ea.- modelul %ro%us de Anso&&,
identi&icFndu@se urm-toarele %atru modalit-!i strate*iceG strate*ia de %enetrare a %ie!ei, strate*ia de
de.voltare a %ie!ei, strate*ia de.volt-rii %rodusului i strate*ia e6%ansiunii *eo*ra&ice.
*trate'ia $e $e,vo!tare a a&acerii %rinci%ale este im%ortant- deoarece &ace le*-tura cu
strate*iile de intrare %e o %ia!- e6tern-, utili.ate 0n mar+etin*ul interna!ional. Sunt eviden!iate cinci
%osi,ilit-!iG strate*ia inte*r-rii activit-!ii 0n lan! "0n aval sau amonte$, strate*ia de diversi&icare
"concentrice sau con*lomerate$ strate*ia de intrare i control asu%ra a&acerii care cu%rinde control i
%ro%rietate de%lin- reali.at- %rinG de.voltare intern- sau ac=i.i!ie, control i %ro%rietate %ar!ial-
o,!inut %rin %arteneriate strate*ice i control %ar!ial, &-r- dre%t de %ro%rietate o,!inut %rin licen!e,
&rancise, strate*ii com,inate de inte*rare i strate*ii de retra*ere.
5.. ST!ATE'II COM(ETITI*E
*trate'ia $e inte'rare 0n -ia(a etern3
Se %oate reali.a %rin decentrarea produciei, adic- %rinG
@ Contracte de %roduc!ie cu o 0ntre%rindere local-
@ Asam,larea iIsau %roduc!ia de %-r!i com%onente %e %ia!a e6tern-
@ Cesiunea de licen!e, +no?@=o?, ,revete.
:actorii care %ot determina 0ntre%rinderea s- recur*- la aceast- solu!ie strate*ic- suntG
@ avanta4ele ce re.ult- din %re.en!a %e %ie!ele e6terne cu %roduc!ia %ro%rieH
@ cFti*area 0ncrederii clien!ilorH
@ costurile de trans%ort ridicate %entru anumite com%onenteH
@ ta6e de im%ort mai reduse %entru com%onente decFt %entru %rodusele &inite.
-esiunea de licen o&er- o serie de avanta4eG
@ #ste in anumite situa!ii unicul mod de a intra %e o %ia!-, 0n s%ecial 0n !-rile ale c-ror *uverne
inter.ic im%ortul anumitor ,unuri %entru a %rote4a %rodusele auto=tone. En unele situa!ii, %rodusele
tre,uie reali.ate 0n 0ntre%rinderi mi6te, 0n care ma4oritatea s- &ie de!inut- de !ara *a.d-.
@ 2ermite desc=iderea unor noi %ie!e %rin ada%tarea %rodusului, i 0m,un-t-!irea te=nolo*iei.
(
@ 2ermite lansarea de %roduse %e %ie!e e6terne &-r- a &ace investi!ii su%limentare i avFnd
%osi,ilitatea urm-ririi modului 0n care consumatorii reac!ionea.- la lansarea unui nou %rodus.
@ 2ermite 0ntre%rinderii s- cree.e un ca% de %od %entru %enetrarea %e %ia!a res%ectiv-.
@ 7escura4ea.- eventualele imita!ii din %artea 0ntre%rinderilor str-ine interesate 0n vinderea
%roduselor res%ective. 7ac- costul licen!ei este in&erior costului imita!iei, 0ntre%rinderea local-
va ale*e %rima variant-.
@ Entre%rinderea care cedea.- licen!a este stimulat- s- inove.e continuu 0n vederea men!inerii unui
nivel de de%enden!- a cesionarului.
@ 2oate &i a%licat- atFt unor %roduse, cFt i com%onentelor, %ermi!Fnd o,!inerea economiilor de scar-.
@ Aduce venituri 0ntre%rinderii.
@ 2ermite e6tinderea %re.en!ei %e %ie!ele e6terne &-r- a im%lica resurse &inanciare i &-r- a &i
necesar- creterea dimensiunii 0ntre%rinderii.
2rinci%alele de.avanta4e ale cesiunii de licen!- suntG
@ :avori.ea.- de.voltarea 0ntre%rinderilor concurente, le %ermite utili.area de noi te=nolo*ii,
e6%erimentarea unor noi metode de distri,u!ie, 0m,un-t-!irea ima*inii %e %ia!a local-.
@ ConstrFn*e 0ntre%rinderea care cedea.- licen!a s- 0m%art- %ro&itul cu 0ntre%rinderea care o,!ine licen!a.
@ Entre%rinderea care cedea.- licen!a %ierde controlul asu%ra calit-!ii %roduselor &a,ricate.
Ee"-!e9
@ #6em%lele Kclasice de asam,lare 0n !ara de destina!ie, %recum Coca@Cola, Ree% I )enault.
@ #6em%lele Kclasice de su,contractare a %roduc!iei, %recum 2_>, Unilever, Col*ate.
@ Licen!eG com%aniile de tutun "2=ili% /orris$ tre,uie s- %roduc- local, din cau.a mono%olului
de!inut de multe *uverne %e %ia!a %roduselor res%ective.
@ Roint venture @ e6em%leG "Ter%stra$
o 2o.itiv, Scott 2a%er Com%an< "SUA$G %arteneriate 19@19 care au &acilitat cretere *lo,al-
cu %arteneri de calitate su%erioar- "KNu 11@(;. 19@19. Acel 1 la sut- %e care nu@l avem a dat
dividende su,stan!iale. En 0ncredere reci%roc-^s%une S2C$H
o Ne*ativ, `ero6 "SUA$G %arteneriat 19@19 cu )an+ Or*ani.ation din /area 8ritanie %entru
%roduc!ia i vFn.area tuturor co%iatoarelor 0n a&ara SUA, &-r- limitare 0n tim%. I@a costat, 0n
&inal, %e ac!ionarii `ero6 0n 4ur de '99 mil. dolari %entru a recti&ica aceast- *reeal-
ini!ial-, &a%tul c- au &ost %rea *eneroi. )ecti&icarea a venit 0n tim%, %rin contracte
su%limentare de@a lun*ul anilorH
o :oarte multe e6em%le arat- necesitatea &irmelor mi6te %entru %enetrarea unor %ie!e
com%etitive, *reu accesi,ile "Boda+ 0n Ra%onia, Volvo 0n SUA etc.$.
@ Alian!e strate*iceG 2=ili%s@Siemens, Te6as Instruments@Aitac=i, >eneral /otors@To<ota. Acestea
%ot &i i s%eci&ice numai unor anumite %roduse. "Ter%stra$
@ 7e!inerea unit-!ilor de %roduc!ie str-ine 0n %ro%or!ie de 199[G
o %rin ac=i.i!ii "/CI, #lectrolu6$
o %rin sta,ilirea de unit-!i noi.
Te=nici de minimi.are a %ro,lemelor %oten!iale 0n ca.ul licen!elorG "Ter%stra$
1. 2olitici clare i %lan de licen!iereH
. )es%onsa,ilitatea licen!elor tre,uie dat- unor %ersoane s%eci&ice 0n &irm- "de e6. 2&i.er are nou-
directori cu licen!ele, cFte unul %entru &iecare unitate de a&aceri$H
'. Selec!ionarea ,ene&iciarilor licen!ei tre,uie s- &ie &-cut- cu mare aten!ieH
(. Contractul tre,uie alc-tuit cu aten!ie i discutat cu ,ene&iciarul. #lementele aco%erite de acesta
tre,uie s- includ-G aco%erirea teritorial-, durata, comisioanele, secretul comercial, controlul
calit-!ii i o clau.- de %er&orman!- minim-H
1. 8ene&iciarul %rimete in*redientele esen!ialeH
3. Licen!iatorul devine ac!ionar 0n com%ania ,ene&iciarH
5. Se %une accent %e limitele %roduselor su,iect al licen!ei i %e limitele teritorialeH
N. 2atenturile i m-rcile 0nre*istrate se %-strea.- 0n numele licen!iatoruluiH
;. #ste ,ine ca activitatea licen!iat- s- ai,- im%ortan!- mare %entru ,ene&iciar "de e6. Canon i@a
ales o com%anie mai mic- 0n India, %entru a o,!ine %er&orman!e su%erioare$.
Cerin(e!e unui 5un -ro$us 0n "ar&etin'u! interna(iona!
1
@ S- ai,- ca%acitatea de a satis&ace o e6i*en!- o,iectiv- a cum%-r-torului.
@ S- &ie com%ati,il cu utili.area, destina!ia care 0i va &i dat-.
@ :ia,ilitatea este un &actor de succes esen!ial %entru ,unurile de consum de lun*- durat- i %entru
,unurile instrumentale.
@ Inovativitatea. Cum%-rarea unui %rodus str-in se &ace 0n s%ecial dac- acesta o&er- ceva nou ce
nu este o&erit de industria na!ional- sau de alte 0ntre%rinderi str-ine %re.ente %e %ia!-.
@ Lansarea %rodusului %e %ie!ele e6terne 0ntr@un stadiu cores%un.-tor din ciclul de via!-.
@ Com%ati,ilitatea %rodusului cu *radul de de.voltare a %ie!ei %e care se o&er-.
@ 2rodusul s- ai,- o calitate constant-.
@ 2unctualitatea livr-rilor.
@ #6isten!a unui serviciu %ost@vFn.are e&icient i a unui serviciu de asisten!- ante@ i %ost@vFn.are.
)e&eritor la conver*en!a *usturilor consumatorilor, Levitt are de s%us urm-toareleG
"Ter%stra$ Concuren!a *lo,al- aduce cu sine s&Fritul teritoriilor domestice... cFnd un %roduc-tor
*lo,al o&er- costuri reduse %e %lan interna!ioal, %ia!a sa se e6tinde e6%onen!ial. Nu numai c- a4un*e
%e %ie!e 0nde%-rtate, dar atra*e i clien!i care odinioar- %re&erau %rodusele cu s%eci&ic local i care
au Kca%itulat 0n &a!a atrac!iei o&erite de %re!urile mai mici. "Levitt, T., KT=e >lo,ali.ation o&
/ar+ets, Aarvard 8usiness )evie?, /a<@Rune 1;N'$
<. ALTE!NATI*E ST!ATE'ICE DE (4T!UNDE!E
(E (IA"A INTE!NA"IONAL4
2entru %-trunderea %e o %ia!- str-in- comerciantul interna!ional tre,uie s- %arcur*-
urm-toarele eta%eG
@ identi&icarea o%ortunit-!ilor de %ia!-
@ evaluarea mediului intern al &irmei
@ ale*erea %ie!elor !int-
@ *ru%area %ie!elor !int-
@ ale*erea modului de %-trundere %e %ie!ele str-ine
<.1. IDENTI)ICA!EA O(O!TUNIT4"ILO! DE (IA"4
Identi&icarea o%ortunit-!ilor de %ia!- se reali.ea.- 0n ,a.a unor sursede in&ormare %rimare i
secundare. Sursele %rimare sunt considerate cele o,!inute direct de la surs-, %rin c-l-torii 0n
str-in-tate i cercet-ri la &a!a locului.
Sursele de o,!inere a datelor secundare %rovin dinG ra%oarte, anali.e i statistici
*uvernamentale ale or*ani.a!iilor interna!ionale, ale unor asocia!ii comerciale. 7e asemenea, %ot &i
o,!inute in&orma!ii utile de la or*ani.a!ii %restatoare de servicii ",-nci, linii aeriene, com%anii de
trans%ort J care %ot &urni.a in&orma!ii %rivind %ractici de a&aceri, cerin!e le*islative, starea de
sta,ilitate %olitic- %recum i alte date comerciale$, %u,lica!ii, ,a.e de date .a.
4ro#esu! ana!i,ei /i se!e#(iei -ie(e!or eterne
Im%ortan!a anali.ei i selec!iei %ie!elor e6terne@@dou- o,iective ma4oreG
o identi&icarea, individuali.area unor noi %ie!e
o monitori.area, studierea continu- a %ie!elor %e care 0ntre%rinderea i@a consolidat %o.i!ia.
Eta-e!e -ro#esu!ui $e ana!i,3 a -ie(e!or eterne
*ta$iu! 1--ana!i,a /i :i!trarea -re!i"inar3 a -ie(e!or eterne9
o Condi!iile &i.ico@*eo*ra&ice
o 2ro&ilul %o%ula!iei
o Condi!iile economice locale
/etodeG
o /etoda e6%erien!elor %recedenteH
o /etoda imita!iei ac!iunilor altor 0ntre%rinderiH
o /etoda studiilor de de.voltareH
o /etoda &actorilor c=eie.
3
*ta$iu! 2--ana!i,a $e 5irou9
o estimarea %oten!ialului %ie!elor atractive %entru cate*oria de %rodus %e ,a.a anali.ei
vFn.-rilor totale anterioare i a tendin!elor mani&estate
o as%ectele avute 0n vedere 0n cadrul anali.ei de ,irou di&er- 0n &unc!ie de strate*ia
ado%tat- de 0ntre%rindere
*ta$iu! )--ana!i,a 0n -ro:un,i"e9
o estim-ri ale vFn.-rilor %oten!iale ale 0ntre%rinderii %e %ie!ele e6terne 0n %erioada %entru
care se reali.ea.- %lani&icarea strate*ic-
o cercetare direct- %e %ia!- reali.at- de conduc-torii 0ntre%rinderii sau de consultan!ii locali
7a#tori #are in:!uen(ea,3 -ro#esu! $e se!e#(ie a -ie(e!or
o dimensiunea 0ntre%rinderii
o %onderea e6%orturilor
o o,iectivele urm-rite 0n %rocesul de interna!ionali.are
o strate*ia ado%tat-
*e'"entarea -ie(ei
o Ce determin- consumatorii s- cum%ereZ En diverse !-ri consumatorii %ot avea motiva!ii
asem-n-toare. 7ac- motiva!iilor sunt aceleai e6ist- %osi,ilitatea identi&ic-rii unor se*mente
similare %e %ie!e di&erite.
o Ce ,ene&icii atea%t- consumatorii de la %rodusZ Ce caracteristici i %er&orman!e sunt
necesareZ
o 7e ce canale de distri,u!ie se servete consumatorulZ 7istri,u!ia aceluiai %rodus se %oate
reali.a di&erit de la !ar- la alta.
o Care sunt stimulii care %ot induce inten!ia de cum%-rareZ Ce ti% de su%ort %u,licitar@
%romo!ional este mai e&icaceZ
o )-s%unsurile la aceste 0ntre,-ri conduc la o deci.ie 0ntreG
o A%licarea se*ment-rii la o sin*ur- %ia!- e6tern-H
o A%licarea se*ment-ri %ie!ei la o multitudine de !-ri, 0n ,a.a acelorai criterii.
o )e.ult- trei alternative strate*iceG
o 2racticarea unui mar+etin* de mas-, 0ntre%rinderea vFn.Fnd unul sau mai multe %roduse %e
o %ia!- e6tern-, &-r- a se*menta %ia!a.
o Concentrarea %e un se*ment de %ia!- identi&icat %e o multitudine de %ie!e e6terne, ada%tFnd
ast&el %rodusul i mi6ul de mar+etin* la e6i*en!ele acestui se*ment.
o A%licarea se*ment-rii se %oate reali.a %rin ac!ionarea %e mai multe se*mente.
A!e'erea #ana!e!or $e -3trun$ere -e o -ia(3 etern3
Se au 0n vedereG
o strate*ia 0ntre%rinderii %e %ia!a interna!ional-
o ti%ul de %rodus
o structura %ie!elor
7eci.ii strate*ice %rivind distri,u!iaG
o 7eci.ia %rivind vFn.area interna!ional- "canale, %arteneri, m-rimea contractelor, modelarea
%rocesului de vFn.are 0n str-in-tate$
o 7eci.ii %rivind lo*istica de mar+etin* interna!ional "sisteme i rute de trans%ort, derularea
contractului, %o.i!ionarea i *estiunea de%o.itelor, riscul$.
7is%ersia s%a!ial- a utili.atorilor %e un teritoriu vast i nivelul relativ sla, al cum%-r-turii s%eci&ice
&avori.ea.- o%!iunea %entru un canal lun* de distri,u!ie. SUA^0n.estrarea cu automo,ile, m-rimea
&ri*iderelor, semi%re%arate a su%ermar+et. 2entru %rodusele voluminoase, %erisa,ile sau de valoare unitar-
mare se %re&er- canale scurte de distri,u!ie. 7i&erite circuite de distri,u!ie "cum sunt cele ce &olosesc
intermediari$ sunt o,li*atorii %entru anumite cate*orii de m-r&uri "%roduse &armaceutice, materiale de
construc!ie etc.$. Orarele ma*a.inelor di&er- 0ntre !-ri a &avori.ea.- sau &rFnea.- de.voltarea anumitor
canale %recum cele directe. "#6.G Smart distri,uit com%let se%arat de 7aimler@C=r<sler.$
Ti-uri $e #ana!e $e intrare -e o -ia(3 etern3
Cana!u! in$ire#t
5
1. Selec!ia distri,uitorului "s%eci&ica!ii, istoric, im%ortan!a &irmei ca i client 0n activitatea
distri,uitorului$
. Contract "ada%ta,il$
'. :inan!e i %re! "ti%, moneda, metoda de %lat-$
(. Su%ortul de mar+etin*
1. Comunica!ii "tele&onic, ne?sletter, online, online inte*rat, &ace&ace oca.ional$
Cana!u! $ire#t
1. #n@*ros "m-rimea en*rositilor 0n diverse !-ri, nivelul i ti%ul de servicii acordate$
. #n@detail "num-rul i m-rimea detailitilor^di&eren!e nota,ile 0ntre !-ri, servicii^stocuri,
%re.entare, %romovare, credit etc.$
Cana!u! #on#ertat
A!e'erea #ana!e!or $e $istri5u(ie -e -ia(a etern3
Ti%uri de canale de distri,u!ieG
o canalul lun*
o canalul mediu
o canalul scurt
:actori 0n selec!ia canalelor de distri,u!ieG
o strate*ia %e termen lun* %e %ia!a interna!ional-
o ti%ul de %rodus
o structura distri,u!iei locale I e&icien!a intermediarilor
o modelele com%ortamentului de cum%-rare al consumatorului
o concentrarea I dis%ersia cererii
o canale de distri,u!ie alternative
o riscuri
o se*mentarea %ie!ei
Ee"-!e
o /icroso&t 0n #uro%a^1;;' decide c- este %roduc-tor de so&t?are, nu distri,uitor
"modelul %resu%unea e6%ortul direct c-tre &iecare !ar-$, trece la utili.area distri,uitorilor
locali concomitent cu %roduc!ia local- de su%ort &i.ic i inte*rareamai ,un- a
distri,uitorilor "online$
o Tendin!a de inte*rare cu &urni.orii duce la reducerea num-rului de &urni.oriH 0n trei ani,
:ord a redus num-rul acestora cu (1[, '/ cu 3([ i /otorola cu 59[ "coordonare sau
%arteneriate %e vertical-$
o 2_> are un sistem in&orma!ional comun cu Dal@/art %entru coordonarea %roduc!iei cu
vFn.-rile.
<.. !OLUL IN)LUEN"ELO! CULTU!ALE
En cercet-rile de mar+etin* interna!ional culturatre,uie 0n!eleas- ca un model cu%rin.-tor
al com%ortamentului uman 0n*lo,at de o na!iune J stat i de su,divi.iunile ei interne.
)olul in&luen!elor culturale %oate &i considerat %rinG
@ anali.a modului de comunicare @ comunicarea ver,al-, lim,a4ul *esturilor "*esturi, !inut-,
a%ro%iere de alte %ersoane, contact vi.ual, .-m,et$, traduceri .a.
@ o,iceiuri locale
@ istoria
@ educa!ia
@ reli*ia "se*mentarea reli*ioas-, %ia!a s-r,-torilor, numerolo*ia
@ &amilia "ierar=ia i %uterea de deci.ie 0n &amilie J e6G societ-!i %atriar=ale, matriar=ale, &amilia
e6tins-, &irme de!inute de &amilie, %osesia 0n &amilie a valorilor$
@ clima
@ 6eno&o,ia "in&luen!a str-in-, %ro,leme 0n ra%ort cu lumi de.voltate I su,de.voltate$
@ ada%tarea cultural-
<.+. AN'A=A!EA (E!SONALULUI (ENT!U O (IA"4 NOU4
N
Tr-s-turi i elemente de %ro&il ale mar+eterului interna!ionalG
@ %entru %ersonalul e6%atriatG s-n-tate, =ot-rFre, ada%ta,ilitate, &le6i,ilitate, toleran!-, loialitate,
moralitate, calm, tem%erament e6trovertit, s%irit de ec=i%-, automotivare, comunicativitate, %oli*lot,
0ncredere, dorin!- de in&ormare, s%irit or*ani.atoric, ec=ili,ru, ra&inament, ,onitate &inanciar-.
@ %entru %ersonalul localG educa!ie, am,i!ie, 0ncredere, &le6i,ilitate, entu.iasm, cone6iuni, loialitate.
/ana*erul activit-!ilor de mar+etin* interna!ional tre,uie s- &ie un ,un cunosc-!or al
&ormulelor de mana*ement *eneral cum ar &iG &ormula de ti% matrice, &ormula &unc!ional-, &ormula
&ocali.at-. 7e asemenea s- asi*ure o coordonare o%erativ- ,a.at %e caracteristicile mana*ementului
o%era!ional. Acesta tre,uie s- asi*ure 0ntre*ului %ersonal coordonatG
@ instruire cultural-
@ motivare a ec=i%ei din str-in-tate "salarii ,une i %l-tite la tim%, &acilit-!i %ro*esionale, ca.are
con&orta,il-, servici de s-n-tate de calitate, *ri4a &a!- de &amilii, si*uran!-, vacan!e, %ers%ectiva
reintoarcerii acas-, vi.ite .a.
@ c-utarea iIsau &ormarea s%ecialitilor interna!ionali
@ %ers%ectiva 0n&iin!-rii unui de%artament interna!ional cu o mai mare li,ertate a deci.iilor
>. (E!S(ECTI*A MA!&ETIN'ULUI INTE!NA"IONAL
3N CONTEXTUL 'LO0ALI-4!II
>.1. O!IENT4!I (!I*IND ELA0O!A!EA UNO! (!OIECTE DE MA!&ETIN'
INTE!NA"IONAL
2entru %-trunderea cu succes %e o %ia!- str-in- este necesar- reali.area unor cercet-ri i
ela,orarea unor %roiecte, cum ar &iG %roiect de ela,orare a unui %lan de mar+etin* interna!ional,
%roiect %rivind ra%ortul de !ar-, %roiect %rivind ra%ortul de %rodus.
2roiect de ela,orare a unui %lan de mar+etin* interna!ional
a$ O,iectiveG @ 0n!ele*erea de%lin- a conce%telor c=eie %rivind mar+etin*ul interna!ional
@ &amiliari.area cu mediul economic, cultural, le*al i %olitic al unei !-ri
@ &acilitarea 0n!ele*erii interculturale a !-rilor lumii
@ e6tinderea ori.ontului de studiu.
,$ Cerin!ele ela,or-riiG @ %rivire *eneral- asu%ra !-rii sau*ru% de !-ri cu %ie!e !int-
@ evaluarea %oten!ialului %ie!elor vi.ate
@ identi&icarea cerin!elor de mediu
@ evaluarea com%onentelor mi6ului de mar+etin*
c$ Con!inutul %roiectuluiG @ anali.a mediului cultural
@ anali.a mediului economic
@ anali.a mediului %olitico@le*al
@ anali.a %oten!ialului %ie!ei
2roiectul %rivind ra%ortul de !ar- are o structur- asem-n-toare, dar cu o cu%rindere mai lar*-
%e cFnd %roiect %rivind ra%ortul de %rodus %re.int- o %ro&un.ime %rivind %rodusul vi.at
>.. CONTEXTUL INTE!NA"IONAL 1I )ENOMENUL DE 'LO0ALI-A!E
En &unc!ie de conte6tul na!ional, de e6%erien!a i succesele 0nre*istrate statele ado%t- diverse
modele de *estiune economic- ce %ot &i 0m%-r!ite 0n ( mari cate*oriiG
@ modelul li,eral al ca%italismului de %ia!-G statul 4oac- un rol neutru, de ar,itru al res%ect-rii
disci%linei,dar %oate devenii i a*ent care ne*ocia.- %e %ia!a li,er- &avori.Fnd ast&el o *estiune
macroeconomic- ec=idistant- i neutr-. Acest model de *estiune antrenea.- cea mai mare
mo,iliate a resurselor 0n cadrul celor ' %ie!e ",unuri i servicii, ca%ital i &or!- de munc-$.
#6%onen!ii modeluluiG /area 8ritanie i SUA.
@ modelul social democratG statul se %reocu%- %entru asi*urarea unei %ie!e li,ere, dar 0ntr@un
conte6t de sistem *eneros de asi*ur-ri sociale i re*im adecvat de im%o.it-ri ale veniturilor
%ersonale i TVA. Se stimulea.- rolul sindicatelor, alocarea &ondurilor &inanciare %entru %roiecte
;
de cercetare i de.voltare 0n interes %u,lic, reorientarea %ro&esional- i tranin* voca!ional ale
cet-!enilor. #6%onen!i ai modeluluiG :ran!a i >ermania.
@ modelul cor%oratismului democratic ado%tat de Suedia, Austria, #lve!ia, 7anemarca, Norve*ia .a.
@ modelul neomercantilist.
2e %ia!a interna!ional- in&luen!e ma4ore sunt determinate de conte6tul re*ional din diverse
.one ale lumiiG@ conte6tul eurore*ional
@ conte6tul american ,a.at %e o de.voltare economic- re*ional- cu mult- e6%erien!-
0n care com%eti!ia este re*lementat- la nivel &ederal 0nc- din anii 1;99.
@ conte6tul asiatic i economia 4a%one.- caracteri.ate %rintr@o e6%ansiune a*resiv- a
com%aniilor asiatice 0n s%ecial 4a%one.e %e %ia!a american- i ulterior %e cea euro%ean-. 2rinci%alii
&actori care au condus la aceast- atitudine au &ostG nivel limitat de ,un-stare a cet-!eanului, do,Fn.i
&osrte mici %entru credite, vulnera,ilitatea individului 0n a&ara com%aniei an*a4atoare, men!inerea
arti&icial redus- a valorii <en@ului 0n ra%ort cu dolarul american "%entru stimularea e6%orturilor$.
>.+. COM(ANII MULTINA"IONALE
*trate'ia "u!tina(iona!3 '!o5a!3
2rinci%alele caracteristici ale acestei strate*ii suntG
o 7istri,uirea sta,ilimentelor de %roduc!ie 0n &unc!ie de e6i*en!ele re!elelor de distri,u!ie i de
di&eren!ele de costuri ce e6ist- 0ntre !-riH
o Conce%erea unei %olitici de mar+etin* orientate 0n &unc!ie de e6i*en!ele unui consumator *lo,alH
o O,!inerea mi4loacelor &inanciare de unde condi!iile de %ia!- sunt cele mai &avora,ile distri,uirea
lor 0ntre diverse %ie!e 0n &unc!ie de e6i*en!ele acestora i %osi,ilit-!ile de valori&icare su%erioar-.
En %re.ent %e %ia!a interna!ional- sunt din ce 0n ce mai %re.ente &enomenele de *lo,ali.are i
mondiali.are %e ' dimensiuniG
@ ale %rodusului "marc- mondial-$
@ ale %roduc!iei "unit-!i de %roduc!ie 0n diverse .one *eo*ra&ice ale lumii$
@ ale %ie!ei "distri,u!ia %roduselor %e diverse %ie!e *eo*ra&ice$
Ti%uri de com%anii mondialeG
@ com%anii *lo,ale, caracteri.ate %rin standardi.area tuturor o%era!iunilor %rin stricta coordonare
a acestora de c-tre cartierul *eneral al com%aniei mam-. Acestea urm-resc e&icien!e *lo,ale %rin
economii de scar-, uni&ormitatea materiei %rime, standardi.area %roduselor, standardi.area
o%era!iunilor, &-r- ada%t-ri semni&icative de la o !ar- la alta.
@ Com%anii multina!ionale care 0ntrunesc, 0n *eneral, una sau mai multe din urm-toarele
caracteristiciG %roduc!ie domestic- de.voltate %entru %ie!e interna!ionale i distri,uite %rin &iliale
%ro%rii %e %ie!ele e6terne, re!ele interna!ionale de &a,rica!ie iIsau distri,u!ie %entru %roduse
de.voltate %entru !ara de ori*ine, e&icienti.area costurilor, %rin controlul o%era!iunilor de
&a,rica!ie 0n !ara de ,a.-.
@ Com%anii multidomestice, care o%erea.- la nivel interna!ional %rin intermediul &ilialelor
na!ionale or*ani.ate %e %rinci%iul centrelor de %ro&it.
@ Com%anii transnationale care im,in- avanta4ele standardi.-rii i &le6i,ilit-!ii de.voltFnd a&aceri
de la o !ar- la alta
>.2. MA!&ETIN'UL 'LO0AL
En conte6tul %re.ent al &enomenelor de *lo,ali.are i mondiali.are mar+etin*ul interna!ional
0i orientea.- i ada%tea.- metodele im%licFndu@se 0n treceri secven!iale s%re caracteristicile unui
mar+etin* *lo,al. Ast&el se %arcur* urm-toarele stadiiG
I. mar+etin*ul de e6%ort i mar+etin*ul de im%ort, a%reciat i ca un mar+etin* al comer!ului e6terior.
II. /ar+etin*ul interna!ional %ro%riu@.is marcat de com%le6itatea %ro,lemelor le*ate de %enetrarea
%ie!elor e6terne, adFncirea investi*a!iior %e acestea, o,iectivul central al 0ntre%rinderii r-mFnFnd
cucerirea i %relucrarea acestor %ie!e.
'9
III. /ar+etin*ul multina!ional este stadiul unui accentuat %roces de inte*are a mar+etin*ului
domestic cu cel interna!ional, orient-rile demersului de mar+etin* &acFndu@se concomitent s%re
mai multe .one ale lumii a%reciate ca %ie!e re*ionale !int-.
IV. /ar+etin*ul *lo,al este considerat ca stadiul cel mai 0nalt de evolu!ie a mar+etin*ului %e *lo,,
ca urmare a %rocesului de *lo,ali.are a a&acerilor, s%eci&ic com%aniilor transna!ionale, 0n
*eneral a com%aniilor cu e6tinderi interna!ionale, multina!ionale, mondiale.
:actorii care determin- a%ari!ia i de.voltarea mar+etin*ului *lo,al suntG
@ *lo,ali.area %ie!elor, caracteri.at- %rin omo*eni.area nevoilor, clien!i industriali cu activitate
mondial-, re*ionali.area a%rovi.ion-rii marilor lan!uri comerciale, similitudini 0n
com%ortamentul consumatorilor la nivel mondial.
@ >lo,ali.area ramurilor de %roduc!ie o&ertante, caracteri.ate %rinG omo*eni.area %ie!ei su,
ra%ortul o&ertei, %roduc!ie de mas- cerut- de economia de scar-, dis%ersarea teritorial- a
%roducerii i asam,l-rii su,ansam,lelor.
@ >lo,ali.area concuren!ei, caracteri.at- %rin interde%enden!e 0ntre di&erite %ie!e, %re.en!a unor
concuren!i *lo,ali la nivel mondial, accentuarea %ro&il-rii concurentilor la acest nivel.
Ast&el "ar&etin'u! '!o5a! se caracteri.ea.- %rin standardi.area %ro*ramelor de mar+etin*,
standardi.area %roceselor de mar+etin* %recum i o centrali.are a activit-!ii de mar+etin*.
'1