Rev Fundatiilor Regale - 1945 - 11, 1 Nov Revista Lunara de Literatura, Arta Si Cultura Generala

ANUL XII
SERTE NOUA
NOEMVRIE 1945
t:
Nr. 3
REVISTA
FUNDATIMOR REGALE
Jurnalul dela Ia
..............
. ............
,
de Franco J. Ratner
4.
.,.,
TUDOR ARGHEZI
SILVIO GUARNIERI
ELENA PATRASCANU
ION CARAION
G. CALINESCU
.
. .
ANTON BIBESCU
............. .
.
Versurl
. .
Teatrul de pilpusi
Versurl
Caracterologice
Mihail Sebastian la Corcova

Literatura fantastica, I
ION BIBERI
PUNCTE DE VEDERE
,
Cultura italiana In fata fascismulul
,.AL. ROSETTI, Diverse (Arius); G. CALINESCU, Ceva despre Voltaire; CORIN GROSU, Reflexiuni (Psihologie)
COMENTARII CRI77CE
F. Aderca, Treptele emotiel estetice, II; Pompiliu Constantinescu,
Sainte-Beuve i Irnpresionismul; Petru Comarnescu, Rdzboiul si omul

In literatura lui C. Simonov ; N. Steinhardt, Les Fossoyeurs (Groparii)
4
CRONICI
Aspecte ale liricei sovietice de dupa razbolu, de Sorana Gurian; Darla
Voronca: Lord Duveen ou l'invisible a la port& de tous D de
Virgil lerunca ; Filosofia lui William James de Oscar Lemnaru;
Destinul lui Stefan Zweig, de Camil Baltazar; Eusebiu Camilar, de Al.
Piru ; In amintlrea profesorului Gh. Marinescu, de Dr. Ion Olteanu
LUMEA DE AZI
'-Cronica dramatic( de Alice Voinescu ; Statele Unite ale Americii ei
reconstructia economic(' a lumii, de Ion Christu ; Consiliul ministrilor de
externe, de $erban Voinea; Magdalena Rddulescu; de Florica Cordescu
RECENZII
PRESA MONDIALA
Sovietica
Romana
Americana
NOTE
Un om In alb, de Camil Petrescu; Limba franceza, Noile edituri, Zgarda-Scarda, de Tudor
Arghezi ; Aurul e incoruptibil, Un original, Vis Implinit, Cartea noastra cea de toate Mole,
Dud asa vrea publicul...s, de F. Aderca ; Pronosticuri acadernice franceze, In preajma
unei premiere de Cocteau, Amintirea lui Pitceff, Infrangerea radical-socialistilor, Pseudo$tiinta sociala a literatilor, de N. Steinhardt ; Viziuni Timisorene, Atmosfera intelectuala
dela Timisoara, Leslie Howard, de Petru Comarnescu ; Buna si rea credinta, C. Silvestri,'
Bratara de aur, de Ovidiu Constantinescu ; Un merit al ideatismului i o lacuna a filosofiel,
de Florian IVicolau ; Podul dela Cernavoda, de Pericle Martinescu ; Despre stil, Reportajul, de Oscar Lemnaru; 0 talmacire'din Heine, Congresul tineretului, de V. Cristian.
CRONOLOCIE
1.5 Septemvrie
30 Septemvrie
*.
P11)1111)1171A REOALA PENTRU LITERATURA fi ARTA
REVISTA
FUNDATIILOR REGALE
LITERATURA ARTA - CULTURA
CRITICA GENERALA
APARE LUNAR
Director t AL. ROSETTI

Redactor 6e1 r CAMIL PETRESCU
Secretar de Redactie t CORIN GROSU
REDACTIA SI ADMINISTRATIA
FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA 1 ARTA
BUCURESTI III BULEVARDUL LASCARCATARGL 39
TELEFON z.o6.4.o
ABONAMENTUL ANUAL
6.000 pentru profesori si studenti
8.000
.
particulari
15.000
Institutii publice
20.000
s
Institutii particulare
ABONAMENTELE SE POT FACE $1 ACHITA PRIN ORICE
OFICIU POSTAL DIN TARA
Lei
*
REVISTA FUNDATIILOR REGALE

ANUL XII, SERIE NOUA, Nr. 3, NOEMVRIE 145
JURNALUL DELA IASI

DECEMBRIE 1914
EEPTEMBRIE 1916
Marti, 2 Decembrie 1914.
In astdseard la Ibrdileanu. Toparceanu impotriva poeziilor

s sentimente intelectuale b. Nu intelege cliar Ca drumul ,spre
simtire trece prin inteligent (cnd ie vorba de literaturd). Indatd
ce materialul concret al poeziei se ridicd In mod simtitor deasupra
nivelului de cunotinte al maselor, atunci se vorbete de e sentimente intelectuale . Valoarea poeticd a poeziei nu o voi judeca
dupd materialul Intrebuintat ca sd-mi producd starea poeticd,
ci dupd intensitatea acestei stari.
Ibrdileanu mi-a povestit cum cd pe vremuri a telegrafiat lui
verdictul Casatiei in afacerea Dreyfus.
Stere la Vratec
De ce I... i C... n'au nici o actiune culturald vizibild? De ce
Inriurirea lor nu ie i o indrumare spre problemele cu care se
muncesc cei mai marl din omenire? Ce fel de personalitdti ies
din coala lor? Un rdspuns ldmurit la aceste intrebdri imi va ardta
clar ce ie de fcut pentru ridicarea nivelului intelectual al tineretului nostru universitar.
cu
Miercuri, 3 Dec. 1914.
M'am sculat cu capul greu. Presimt pierderea diminetii. N'am

Idcut decat obinuitele exercitii de scrima i exercitii de vorbire
caracteristicd.
Cnd vom cunoWe bine centrii din creier ai vietii viscerale

legAturile lor cu corticalitatea, atunci d'abia vom avea o baz5.
tiintificd pentru guvernarea vietii noastre sufleteti, pentru Ini
482
telegerea stArilor afective. Tot ce cunosc acum din lectura i din

auzite, mi se pare frust (vorbesc de via ta a feetivii).
Am facut cursul practic (despre creier) cu studentii. Iar am
avut impresia ca le ramine ceva.

Am citit In bibliottca. Sensatie de bine. Iar sentimentul de
Ialristare care Imi vine din contiinta insuficientii mele.
Am ajuns la ora 121/2 noaptea, Idea sa tiu cum, scriind
comentariile la figurile pentru proiectiuni, rasfoind o biografie
interesanta a lui His. Lectia mea de Luni, asupra celulei, nu-i
abordata Inca.
(dota rAnduri terse)
Expediat lui Bogdan rezultatul examenului histologic a 3

organe dintr'un caz medico-legal.
Joi, 4 Dec. 1914.
Iar m'am sculalatarziu. Iar a trecut dimineata aproape numai

cu exercitiile.
Intors acasa, pe la dejun, notez: Curajul meu iese dintr'o

rezignare imensa, dintr'un abiz de descurajare. Vointa mea de a
nu face nimic ca sa scada viata activa, vine dup ce moartea m'a
preocupat ani de zile cu o intensitate care nu poate fi Intrecuta.
Simt nevoia de caldur, a unei calduri care sa nu-mi lipseasca
pina la sfiritul vietii. De aceia trebuie sa simt i sa gindesc

intensiv i tot mai cald, ca pina la sfirit sd tot am ce da.
La Institut, spre seara, In biblioteca: D'abia acum intru In
perioada de maturitate tiintifica. Am un capital oarecare de
fapte tiintifice, am cunotinta de ideile generale ale unor oameni
naintati; Imi Inchipui cum ar ataca iei chestiunile. Intr'un cuAnt, sint oriental. *i tiu ca prin aceasta aduc un serviciu celor
dein jurul meu. Dar n'am o viata tiintifica personala, adica o
personalitate tiintifica. Imi i lipsete centrul de cristalizare
pentru cunotintele mele: o conceptie vie despre om. Max Klinger crede, cd fiecare era artistica ie caracterizata printr'o conceptie proprie asupra corpului omenesc. Ieu cred ca valoarea
tiintifica a unui biologist se masoara prin intensitatea i claritatea cu care simte trdind organismul omenesc, ca un Intreg.
Asupra acestui din urma punct trebuie sa-mi precizez cuget area.
11ANALUL DELA IASI
483
Viata mea de ping acum, cu toate agitatiile i suferintele iei,

a fost ca chipul din oglindd al unei vieti adevarate. Toate agitatiile imaginei din oglinda nu micd din loc un (tin cuvant ters)
Pal.
Apus de soare frumos; petecul cela de cer, aproape de orizont

fr nouri. Sentiment de realitate i a fenomenului de afara i a
fiinfei nide. Natura in genere, toata, a capatat realitate pentru

mine i ieu printr'insa. Oamenii Inca nu.
Realitatea existentii mele o simt in mod intermitent. Anumite exercitii fizice, cu un caracter de luptg, 1mi dau repede o
sensatie vie i foarte build despre aceasta. De asemenea plimbarea in natura Iiber, dacg ie mai lunga de 11/2 ora.
Ie 121/2.
V ineri, 5 Dec. 1914.
Sculat tarziu. Exercitii fizice i de enuntare. Fara vigoare

In cugetare i In actiune nu pot avea o influenta adInca ca profesor. *tin ca voi ajunge la aceasta, dar trebuie, cit mai curind.
Felul de trai pe care-1 duc acum ie, pare-mi-se, cel mai nimerit:
0 activitate central, cea didacticd, in jurul careia se grupeazii
celelalte. Concentrarea energiei mele intelectuale asupra a citorva
chestiuni fundamentale de care dau marturie In public; subordonarea tuturor celorlalte preocupari la aceasta, ceea-ce sistematizeaza cunotintele mele, aezandu-le Intr'o hierarchie. Toate
acestea sint de natura de a desvolta o personalitate intelectuald
bine reliefatd. Se mai adaoga, ca un factor important, exercitiile
fizice (demi cuvinte teree) In care traiesc acum.
In ast seara, dupd insistente mari puse de S..., am mincat

la dinsul. De ce m'a invitat? Ne-am plictisit cu totii. (trei cuvinte
*terse)
Atit, ca am gasit la dinsul e Cellular-Pathologie* a lui
Virchow, de care am mare nevoie pentru lectia de Luni. N'am
aflat nimic interesant. Ie 1 noaptea. Am Intarziat atita rdsfoind
cartea lui Virchow (editia 4 din 1871) in care am dat de lucruri
atragatoare. Intre altele, ideile pe care i le face despre metastazele canceroase i tuberculoase, nu sint de loc ale unui sectar.
Scot incheierea, cd totdeaun.a trebuiesc cercetate in original

ideile unui om de seamd. Adeptii lui slut altceva.
484
&mil, 6 Dec. 1914.
M'am sculat tirziu 9i cu capul greu. Am strabatut, In pat

fiind, i insistind asupra unor pasagii, o broura interesanta a
lui Abderhalden: Die Bedeutung der Verdauung far den Zellstoffwechsel . Cuprinsul esential i-1 cunotam din publicatiile
lui ulterioare. M'au interesat Insa uncle desvoltari.
Trebuie sa-mi alciltuiesc un dosar care sa cuprinda materialul
pentru o conceptie vie asupra organismului uman, i deci i.
(un ouviint (Awe) pentru lectia mea de deschidere anuala a cursului
de anatomie. Acea lectie, pentru mine mai mult ca pentru ceilalti, va trebui sa caracterizeze nivelul cuno*tintelor mele despre
organismul uman, luat ea un intreg. Voi avea grije, de fiecare data,
ca s'o tin in astfel de conditii, incit sa pot desfaura pe deplin,
adica cu toata amploarea lor, calitatile intelectuale la care tin:
Puterea de a alege faptele caracteristice i de a le prezenta In

aa id j In aa ordine, melt s rezulte In mintea asculthtorilor
(deteptata in chipul cel mai viu prin ciocnirea cu cele auzite)
o sensatie intensa, o quasi-Intelegere prin anticipare, a chestiunii
mari puse: problema formei omeneti.
Aceste lectii de deschidere trebuie sa le redijez cu mare ingrijire, ca.ci iele fmi vor servi de masura a progresului realizat in
cursul fiecarui an In ceea ce ie esential pentru mine.
(dou randuri i un ouvfint, fiteise).
Mi vrea sa revad chestia Claude Bernard Prsteur cu fermentatia glucozei. Bnuiesc,ca Cl. B. a vazut in conceptia lui
Pasteur vitalismul, de comatut.
Am mai citit prin Allgemeine Biologie * a lui 0. Hertwig.
Ie 1 '/4.
Duminici, 7 Dec. 1914.
Am adormit greu i m'am deteptat de citeva ori. Am citit

In pat din comunicarile facute la congresul dela Innsbruck. Tehnica perigrafiei trebuie s'o invat. Poate va fi chip sa ma duc la
Breslau toamna viitoare, pentru vreo 6 saptamIni, prin Octombrie.
Am citit in_ M. Heidenhain ((Plasma u. Zelle u vol. I, istoricul
teoriei celulare i obiectiile Impotriva conceptiilor curente i azi,
dela 1861. N'am terminat. Nu tiu, Insa, ce argumente cu adeva-
JURNALUL DELA 1A$1
485
rat valabile va putea aduce impotriva conceptiunii despre a statul

celular i despre celula piatr de constructie . Insist atit
de mult asupra vitalifftii substantelor intercelulare 1 Ie oare atit
de greu sA dArimi teza cA K viala organismului ie suma vietilor
celulare , Incit se simte nevoit sa insiste pe citeva pagini, adueind chiar argumente de o natur vAdit hipoteticA? Si importanta
(un cuvnt Eoteis) consecintelor, intrevAzute de dinsul, &A fie ea oare
atit de mare?
Cum se ridicA iel impotriva metaforei lui Virchow: activitatea corpului conceput ca o physiologische Mosaikarbeit 1
Ce ar spune iel de o altA metaforA: o orhestra ? Ie 11/2 noaptea.
Luni, 8 Dec. 1914.
Dup fiecare lectie, seara trebuie sA mi-o fixez pe hirtie, cit

mai complet. SA am grije de a not aparte termenii reprezentativi,
rezumativi, ca s-i pot controlA mai lesne i mai dese ori, de asemeni cuvintele care se articuleazA mai greu.
Am petrecut toatA ziva inteo agitatie fe,bri15. M'am hotArit
sd scindez lectia, pe care trebuie s'o tiu, cdci am simtit nevoia
de a lumina mai mult principiul celular. Atunci am inceput s
mai aleg figuri pentru plane, lucru migAlos ; destul cd n'am
putut termina i n'am tinut lectia.
PinA acum (2% dimineata) am lucrat incontinuu, alegind

figuri, citind. Multd vreme mai cere pregAtirea cursului 1
Exercitiile musculare mi le-am fAcut.
Marti, 9 Dec. 1914.
M'am zbuciumat toat ziva In chestiunea lectiunii de maine.

Ie greu de prins net ideia lui Heidenhain. Acum ie 3 fAr 20' (dimineata) focul s'a stins in sobA i n'am terminat. Ma culc, cAci
nu prevAd un sfirit. Exercitii musculare multe.
M'am culcat, dar n'am putut adormi indat. Am mai reflectat,

am mai citit. M'am deteptat la 8 1/2. Am incercat sa mai dorm.
In fine, la 9 1/2 m'am sculat. Am rdmas acasA i am lucrat. Ideile
mi s'au precizat. Dar la curs am fost foarte obosit i expunerea
Putine exercitii musculare, de dimineat, dup
mea a lincezit.
486
ce m'am sculat. In asta seara am redijat lectia tinuta, in punctele
esentiale. M'am gindit putin la lectia viitoare. La 10 % seara

m'am pus la masa. Acum ie 11%.
Joi, 11 Dec. 1914.
Scriu acum la 2% dimineata. M'am sculat de vreme. La 9

am fost in sala de lucrari practice, unde am ramas pang la 12.
La 1 am dejunat. Am lucrat tot timpul pina acum, in vederea
lectiunii de maine. Am facut i exercitii fizice.
Pina ce nu va trai In mine o conceptie larga i bogata asupra
substamtei vii, nu voi scapa de zbuciumul acesta cu pregatirea
lectiilor. Pina atunci mai sint citiva ani in care timp voi aranja
partea mecanica a cursului meu in aa fel, incit sa nu-mi mai
rapeasca vremea.
Toate punctele lectiunii de maine le am hotarite acum. Nu

mai am decit un numar de plane de aranjat (azi am aranjat 20)
cite-va informatii de cautat: chestie de 3 ori 4 ore. De-a0
putea veni la curs mai putin obosit I
Vineri, 12 Dec 1914.
Am mai lucrat azi noapte ping la 4. M'am de*teptat de citeva

ori in cursul odihnei; mai ales pe la 81/2 am readormit cu greu.
La 11% m'am sculat, cu capul greu. Mi-am facut baia, Med pla-
cere. N'am taut azi deloc exercitii. Putina greata. Am mincat

totu0, cad nu mincasem de mai bine de 15 ore. Durerea de cap a
devenit violenta (in regiunea orbitala), greata mai pronuntata.
Am reinceput, totu0, sa lucrez. Pe la 3 am simtit ca nu voi putea
tine lectia in halul in care ma aflu 0 am scris ca nu viu. Scrisoarea am trimes-o printr'un baietel de pe strada. Pe urmd, am
stat pina aproape de 8 culcat, cam chinuit, dar am 0 dormit un
timp. M'am sculat ceva mai bine, am mincat ceva i temindu-ma
de lucru, m'am dus la Ibraileanu. Nu primea. Atunci am facut o
plimbare la Copou, ping la capdt. Aerul rece mi-a facut bine,

numai luminile ma suparau.
Si iata, de fapt, injugat la munca altminteri decit oricind.
Trebuie sh dau viata conceptiilor din ziva de azi, Insusindu-mi
din iele, bine inteles, atit cit se poate fuziona cu ce mai am.
Trebuie sa string materialul cel mai bun pentru sprijinit o ex-
JURNALUL DELA IA$1
487
punere care sa fie luminoasa. Trebuie sa-mi desavirsesc tehnica
expunerii si a gindirii. Si toate acestea pentru a fi utilizate in

sens humanistic. Ie 12 noaptea.
Sdnibatei, 13 Dec. 1914.
Am dormit azi noapte, desi am adormit cu greu. si am dormit
mult. Am facut exercitii fizice, cu placere. Nu m'am dus

Am- lucrat cu multumire: embrionii umani cei mai
nicaieri.
tineri, gasiti pind acum, pornind dela publicatia lui Fetzer de
la un congres de Anatomie. Totusi cred ca in lectia de Luni, am
sd le fac,numai mitoza tipica i cea cu reductiuni: ovulul i spermatozoidul. Iar pentru Miercuri sa ills procesele initiale ale desvoltarii pina la forrnarea jghiabului medular. Aceasta din pricina
consiliului profesoral de Luni, la care asi vrea sa asist. Bine

inteles ca tot Miercuri voi face si nidatiunea.
Sistemul nervos (un euv;tait Ftels) periferic trebuie facut tot dupa
principiul fiziologic. De ex. Functiurzea respirafiunii: Inervalie,

Muschi, Articulafii. Funcfiunea masticatiunii. Functiunea articulatiunii cuvintelor. Funcliunea locomoliunii (diferitele forme,
adica mersul, saritul) s. a. m. I. Sint ceasurile 120'.
Duminicci, 14 Dec. 1914.
Bine dispus toata ziva. Multe exercitii fizice, facute cu mare

viteza initiala.
Am complectat figurile pentru lectie. Am mai citit. Am fost

sa vad pe mosul doctor si pe urma pe Ibraileanu. Am mai lucrat
9i seara. Acum ie 11/2.
Luni, 15 Dec. 1914.
Azi implinesc 40 de ani.

Am adormit foarte tirziu si am avut somnul foarte intrerupt.
M'am desteptat la 81/2. M'am hotarit sa nu ma scol si am adormit
de-a binele pana la 10. M'am desteptat bine, am facut baia cu

placere, exercitii. Am inceput sa lucrez pentru lectie. Pe la sfireit, inainte de plecare, in mod cam febril.
Inainte de lectie am examinat pe un student basarab ean,
care din pricina razboiului, nu s'a putut prezenta la examenul de
toamna. Minte simpla, insa om de buna credinta. A avut cunos-
488
tinte suficiente. Lectia am inceput-o cu oarecare greutate,

adica mi-au trebuit a ore si 3 minute ping' sa pot incepe. Insa
clecursul a fost bun, cad ieram odihnit. Am fcut numai diviziunea directa si indirecta a celulei. Am avut sensatia ea sint cu
deosebire clar. Am regretat cd am fost nevoit sa intrerup, ca sa
ma due la consiliu, care dealtminteri nu s'a putut tine din cauza
ca n'am fost In majoritate. M'am intors la Institut si am stat
ping tirziu. Am hotdrit coloquale pentru Marfea de la 2-4.
Le incepem dup Craciun.
L-Im luat pe Zlotescu cu mine si am mincat impreuna In
oras, la o berarie.
Va trebui, anul viitor, sa Incep cursul cu studiul substanfei
vii. Simt nevoia de a face iarasi, un timp Indelungat, observatiuni asupra elementelor vii. Din vacanta mare voi consacra o
mare parte acestui lucru, pe care nu 1-am mai facut de mult si
care-mi va da un grad mai mare de siguranta. La dreptul
vorbind, asta-vara, am fdcut observatiunile, nepretuite pentru
mine, asupra fecundatiunii la ariciul de mare (Arbacia pustulosa).
Ie 11/2.
Marfi, 16 D C. 1914.
Am dormit bine si mult. Exercitii potrivit. Lucrul bine.

Dupa masa am fost la Institut. Am facut observatiuni la microscop si am citit in Heibel (Normentafeln). Acasa am citit seara
In Broman ; toate in vederea lectiunii de miMe. Voi face ovogeneza,
spemiogeneza, fecundatia si citeva notiuni privitoare la ereditate.
Ramine atunci pentru Luni nidafiunea ovulard i primele faze

ale desvoltarii.
Azi iar am simtit # le frlement de la mort . Dar acum sint

foarte sus, f. aproape de punctul culminant care poate fi atins.
Nu-1 mai simtisem de mult. Ie 11/2 .
Acum viu din gradinit. Sint ceasurile 3 de dimineata. Am

lucrat pind la 21/2. Inainte de culcare am simtit nevoia de a mai
face citeva exercitii in aer curat. Am iesit. Se asternuse zapada
moale peste tot. Continua ninsoarea. Luna plind foarte palida,
stelele invizibile. Luminile electrice, care altminteri nu-mi slut
prea simpatice, acum ierau placute. a Weihnachtstimmung *.
JURNALUL DELA IA$1
489
Daca nici In singuratatea aceasta nu voi face ceva din mine,

In ace5ti 2 ani, pe can Ii mai am, atunci ma clan pierdut.
Ziva de azi am petrecut-o bine. Am lucrat cu oarecare folos.
Am tinut lectia, aa cum am socotit. Am mai lucrat i fn astaseara acas. Am mai reflectat asupra dificultatilor vorbirii In
public.
Anul viitor va trebui sa fac o lectie ori doua asupra ereditatii

(citologie i experimentatie).
Joi, 18 Dec. 1914.
N'am putut sa Worm decit tocmai spre dimineata. M'am

de5teptat dupd putine ore, cu durere de cap. Dupd masa am citit
in Clmenceau, ca exercitiu de formulare conciza i pentru N ocabular (o Dans les champs du pouvoir ).
Consiliu profesoral
(Chestia studentilor dela Bucureti veniti s treacd aici un examen i a studentilor de aici respini, In sesiunea de Octombrie).
(un rand Oen:) Seara am lucrat putin pentru curs. Acum ie 21/2.
Am fost i citeva minute pe afara. Aceiai frumusete ca ieri
noapte.
Maine ma voi limita la nidatiune. Voi fi nevoit sa fac .1

Inveliurile oului, ca sa pot explica circulatia embryonara i
fetala. Pe eft se poate vreau sa expun desvoltarea fntregului corp.
Vineri, 19 Dec. 1914.
N'am putut sa adorm. Azi ma simt foarte obosit. Pofta de

mincare scazuta de citeva zile. Am mai revazut materia leetiunii de azi. Cursul l'am facut bine, cu claritate, Fara ovaire,
glasul tare Vara nici o sfortare (ca de obicei), Infine, caicum
n'ai fi fost Intr'o stare de oboseala mare. Dupd aceia m'am dus
la Ibraileanu, ca sd-mi iau ramas bun. Ieise de acas. L'am revazut bine, relativ, dei nu urmeazd decIt foarte In parte sfaturile
mele. Am mai rinduit prin cartile mele de plecare. Am dat

lui Zamfirescu 200 de franci azi.
Bucurepti. Stimbrlid, 20 Dec. 1914.
Aseara m'am culcat la 2. M'am deteptat i m'am sculat la

9. Find la 11 am Impachetat. M'am dus la Institut. Pe urma am
pltit ce mai datoram pentru mincare (150 lei). Am plecat cu
trenul de 3. Am venit destul de obosit.
REVISTA FUNDATIMOR REGALE
490
Trebuie precizata notiunea parasitismului embryonului. Pind

unde se poate aplica termenul de parasitism vietii embryonului
in organismul matern?
Duminicei, 21 Dec. 1914.
N'am dormit deloc azi noapte. Am inchis ochii pe la 7 dimineata si am dormit pina pe la 1 /4. M'am sculat obosit, dar fara
dureri de cap. Am fost la Ateneu pentru simfonia IX-a. Orhestra
prea
Impresia, avuta i alta-data, ea tehnica lui Beethoven ie invechit in uncle privinte. Multe bruschete, par'ca impaciente, ca din maiestrie insuficienta ; pe urma, dupa pregatiri
foarte scurte, parti dumnezeiesti.
Nimic nu restabileste cu atita iuteald unitatea fiintei mele
ca muzica. Toate avinturile. mele se leaga intre iele, toate ideile
apar colorate, incalzite; cu partea lor psihica L
Privind lumea din loja, ma deprind cu gindul de a-i vorbi i
mkt.
de a o influenta.
Ie nevoie & am nofiuni cantitative despre partea din corpul
nostru, care moare In liecare clipd.
Luni
Am adormit d'abia pe la 7 dimineata pind la 1. Pe la 2

a venit Popovici-Baznosanu. Vorbit despre felul cum vad unii
nestiintific. Pe urma despre conceptia
invatdmintului biologic. Influenta mare pe care ar putea avea-o
blologi dela noi razboiul,
niste profesori de stiinte naturale educati in sensul biologic.

Influenta inconmensurabila. Profesorii universitari cad nu-si
fac datoria in acest sens, poarta o vind mare.
Am aranjat plansele pentru expunerea conceptiilor lui His,
despre Mechanische Grundvorgange in der Thierischen Formbildung u. Ie 1
/,.
Marti, 23 Dec. 1914.
Iar insomnie pina tirziu de tot. In vacanta aceasta trebuie

vgularizare In aceasta privinta. La dejun P.-Bazn. (cloud ritndmi qi
jum tate f3tel BC ). Dupa masa am mai lucrat. Pe urma vizite. Pe la 6,
m'am dus la Institutul de Bacteriologie ca sa-1 vad pe Buila.

Subiecte pentru lectiuni de deschidere, ar fi:
JURNALUL DELA IA.5I
491
1 ) Evolutia cugetgrii anatomice.
2) Anatomistul de azi i cel de altd-dath.

In timpul din urm nu m'a mai prdsit sensatia, ea' consolidarea mea internd, ca i cea fizicd, inainteaz. Sensatie vie
de tonus in musculatura dorsal, mai ales cea interscapular5.
Duminicei, 28 XII 1914.
Miercuri am plecat la Sinaia. Am stat acolo 3 zile, Joi, Vineri,
Simbdtd. Insomnii continue. Noaptea din urm fdr un minut

de odihn. Simbt seara am sosit la Bucureti. Am luat 50
centigr. de Veronal i am avut un somn adinc i reparator. M'am
deteptat frd nici un fel de sensatie desagreabil.

Am fdcut exercitii fizice, baie rece. Am aranjat figuri pentru
CUTS.
Notez sensatia cu totul deosebit, pe care o ai
dup5 o
noapte de zbucium din pricina insomniei cind spre dimineat5

Iti vine somnul: o descordare bruscd i binefacdtoare (ceva analog
cu sensatia subit de pace sufleteascd, pe care am avut-o de

citeva ori) a musculaturii (a Intregei musculaturi ? in ce ordir.e?).
Caicum unei stari de hipertonie i-ar urma o stare de hipo-, ori
poate chiar, de atonie.

Tonusul muscul r T spate varia in limite foarte largi i In mod
subit (staH psihice).
Gradul de clesvoltare inclividual a musculaturii ieste iel o

invariantd, data In sperm() ,ium? OH poate iel varia, fard daun
pentru vre-un alt sistem organic ; mai ales Med sd tulbure legdturile Intra-centrale dintre diferitele organe?
In centrii nervoi, inferiori i superiori, locul aparatului muscular ieste iel fixat prin ereditate pInd In amdnuntimi, aa incit
rezultd o tulburare In asociatiile respective, din pricina desvoltdrii In minus ori In plus a musculaturii? 0 tulburare care sd-i
poata g5si i expresiunea psihicd? 0 lrgire oarecare de variati-
une trebuie, sg existe. Dar pind la ce virstd?

0 experient de facut:
Zece indivizi sedentari, In virstd de 40 de ani, de aceiai
greutate, fail boald, n'au mai facut exercitii fizice de 10 ani.
Sint supui la o perioadd de- antrenare egald (doua euvil te st, se)
dui:a' care Ii reiau traiul uniform, de mai Inainte. Forta dobin-
492
dit va scadea la iei toti cu aceiasi iuteald si pina la acetasi punct

stationar? Acest punct stationar va fi la un nivel superior celuia
dinaintea experientei? Ori vor reveni iei, in definitiv la aceiasi
putere, oricare ar fi durata perioadei de antrenare (durabila, de
pilda, dela 1 la 3 luni)? Rezultatul va fi acela la virsta de 30,

de 50 de ani?
Asi vrea sa am notiuni, cantitative ca & zic aa, despre felul
cum se echilibreaza diferitele sisteme ale organismului nostru,
care sint limitele lor admisibile de variatiune pentru acelas
individ; cum se traduce acest echilibru si aceste variatiuni in
sistemul nervos central. Si daca toate acestea pot avea un echivalent (un euvant oeis) psihic.
Se apropie momentul, dud va trebui sa supun unei revizii
in scop de aprofundare credinta ca in toate cite le facem mai
de seama sentimentul primeazd.
Luni, 29.111.1914.
Somnul a fost satisfacator. Exercitiile fizice suficiente. Dupa

masa am fost la Institutul de Bacteriologic, ca sa-i fac lui Busi la
o traducere in nemteste. Va trebui sa mai continuu. Seara,

la Voinov la masa, unde m'am simtit foarte bine.
Marti, 30 Dec. 1914.
Am adormit repede (dup 12). M'am sculat lima de vreme,

cu capul greu. Baie rece. Exercitii suficiente.
In cercetarea asupra celulei epiteliale din peritoneu, pe care
am incredintat-o D-rei Cernatescu, trebuie insistat asupra chestiunei existentei ori neexistentei fibrilatiunii protoplasmice.
Voinov mi-a spus aseard, cd a gasit la nevertebratele pe care
le studiaza, aparatul reticular al lui Golgi din celulele germinale
masculine continuu in toate celulele. In ce scop aceasta solidarizare?
Imi trebuie:
1) 0 definitie bund a individualitatii.
2) Notiuni precise despre unitatile fiziologice ale organismului. 0 lista a tuturor unitatilor mai insemnate.
JURNALUL DELA IA$I
493
3) Ie una din preocuparile mele mari' stabilirea rolului pe

care-1 joaca in organism individul celular. Am impresia \raga ca
intuitia limpede a acestui lucru ma va orienta In privinta rangului (ori rolului) meu in organismul vietii (considerat ca o unitate dela inceputul lui pe pamnt, ori in univers).
4) Claritate in privinta legdturii care existd intre munca si
asimilare. Adaptarea functionala se face gratie iei.

0 clasiiicatie a protoneuronilor receptori:
Protoneuronul olfactor
Protoneuronul optic( ?)
b) 0 expansiune perifericil scurtil a protoneuro- I Proton. acustio
nului se ramificil in jurul unei celule sensoriale I Proton. vestibular
c) Expansiuni periferice lungi se ramificil inti'un I
Proton. gustativ
grup de celule sensoriale
d) Expairsiuni periferice lungi se ramificii in epi-
a) Pericarionul face direct receptia excitaiilor
teliu ori in Osutul conjunctiv, libere ori in

aparate terminale, aceeaisi fibr, puttind da
Restul protoneuronilor
aparate terminale diferite.
Faptul acesta din urma mi se pare demn de urmarit. Tipuri

diferiie de aparate nervoase receptoare anexate uneia 4i aceleiayi
ibre. Cit de raspindit ie oare acest fenomen.?

Dupa masa am fost la Buila, la Institut, ca s continuu cu
traducerea in nemtete a memoriului lui.
Azi n'am facut nimic. Am rasfoit carti. Am facut exercitii.

Dupa masa, vizit D-nei Emilia Saligny. De acolo m'am dus pe
jos (viscol toata ziva) la Filaret, ca sd-1 vdd pe F..., dup rugamintea mamei sale. Iel ie victima speculatiilor sale de patologie
digestiva. M'am intors tot pe jos.

Toate tristetele care ma scad, imi via din afard. Ale mele
proprii niciodata nu ma scad.

Joi, I Ianuarie 1915.
Zi fr continut. Nu m'am simtit rau. Exercitii fizice. Dupd

masa la D-na Irimescu: Virgil Anion, D-na Voinov, D-na Dragoescu, Voinov, D-na I. Radovici.
494
1EV1STA FUNDATIMOR REGALE
Vineri, 2 Ian. 19.15'.
Insomnie partiald. Dimineata cu exercitii fizice. Am citit

broura ... de R. Rosetti. Dup6 masa am facut vizita D-nei
Golescu. Seara au fost D-na E. Saligny i C. Saligny.
Stimbatei, 3 Ian. 1915.
Am dormit fau. Exercitii fizice. Dimineata am continuat cu

traducerea memoriului lui Buila. Dupa masa am citit un studiu
despre a placenta praevia * care contine uncle lucruri aferente la
lectiunile mele de acum. Pe seara m'am dus la Iarca.
Duminica, 4 Ian. 1915.
Exercitii fizice suficiente. Dimineata continuat cu memoriul

lui Build. Dup5 masa citit cu Marta (Ginecologie). Cintresc
(ImbrAcat de iarnA, filth' palton) 75 de Kg.
Luni, 5 Ian. 1915.
Exercitii. Dimineata plimbare la osea: zdpada In topire,

noroi, conversatia lui Mirinescu. Dupd masa' am terminat cu
memoriul lui Bui15. Seara am fost la Jacobson: Valoarea diagnosticA a ganglionului epitrohlean.
Sa nu uit: Trecind pe linga panorama Grivitei * am vazut
anuntata o expozitie de tablouri. Am intrat pentru citeva minute.
Desemnuri, tablouri. Un desemn InfAtia un cap de bAietel, evreu,
de vre-o 10 ori 11 ani, inteligent, cu un aspect tipic. In ce consta
tipicitatea? Poate ingramddirea fetei In spre gur ; micimea

orbitelor ; axele oculare nu convergeau puled; ceva, poate, in
felul de insertie a urechilor. In mice caz, un punct de plecare
pentru observatii sistematice.
Marti. 6 Ian. 1915.
Somn tulburat. Cu toate acestea nu m'am simtit lin cind

m'am sculat. Exercitii. Am rsfoit cite ceva. Dupii masa m'am
dus sA-I vad pe tata. Impachetare. Maine dimineata plec.
Miereuri, 7 Ian 1915.
Azi la 8.35 am plecat din Bucureti. Am sosit la Iai mai

limpede, mai format decit anul trecut pe aceiai vreme, nu incape
IndoialA. Imi dau bine seama de aceasta, cdci ma aflu Intr'o
JURNALUL DELA IA$I
495
situatie aproape identica cu cea din anul trecut. Poate ca in

curs s'a intarit mai mult, aa incit a ajuns (un suvant ste s) preponderant sentimentul ca de oare-ce trdiesc nu-mi rdindne altceva de fdcut cleat th lupt pentru biruinfd. In ce va consta biruinta,
n'a0 putea sa spun (un cuvant qteus) Deocamdata tiu Ca vreau
mi se pare ca am sa pot sa patrund cu un pas mai sigur in

lumea ceia a problemelor mari omene0i (si sufleteti), care ne
atrage pc toti in mod misterios, ne fascineaza. Mai toti insd,
ramin la granita iei. Va fi o lungd actiune de otelire a sufletului
i
ca trecerea prin infern pentru sufletul lui Dante. Ce

fosforescente misterioase, poate uneori i fulgere dirt noapte
meu,
adincet, vor strabate atunci (din timp in timp) expunerile mele

asupra substantei vii, asupra formei organizate? Nite luminari
subite, par'cd, ale noptii infinitului I In astfel de conditiuni asi
putea fi profesor fir desgust.
Fiind la Jacobson, Luni seara, am (un cuvtint qters) parcurs
lectia de deschidere, tinuta de L..., cind a fost numit.
Icram trist de mai inainte. M'am intristat i mai mult (telsatuid)
cind am vazut ca iel se deosebete de mine numai prin lipsa de
aprofundare, (teistura) de precizie, de coheziune a cugetdrii.
Elementele le avem in comun j (teisittura) poate i simtirea.
Data fiind lipsa de discernamint a studentului incepator, poate
CS n'am o superioritate pronuntata asupra lui L... in actiunea
de indrumare, de impuls (nu de informatiune, unde nu ma indoiesc ca. sint superior?).
Sint ceasurile 1120'.
Joi, 8 Ian. 1915.
M'am deteptat bine. Baie rece. Exercitii i fizice i de arti-
culatie. Pe la 11 m'am dus la Institut; am parcurs revistele si

cartile sosite. Am dejunat in ora. La 1% am sosit acasa 0 am
intrebuintat o buna parte a dupd mesei pentru rinduit in cash'.
Iar m'am dus la Institut. Studentii au venit aproape toti. Asistentii mei n'au lucrat nimic in vacanta. Seara, am mincat ac; sa,
o masa improvizatei, asa cum mi-am propus de acum incolo: o
bucata de a Gervais * rominesc, 3 painite, citeva mere 0 pere.
Pe urma am citit putin in Virchow Cellularpathologie L iar partea
mai mare de timp am intrebuintat-o pentru exercitii de articu-
lalie 0 de elocutie. Acum ie 111/a.
496
REVISTA PUNDATIILOR REGALP:
Vineri 9 Ian. 1915.
Azi mi-a fost eau (Itersiiturii). M'am sculat cu capul greu,

greatd. Sint racit: tusa seacd, destul de deas; sensatie de frig,
mai ales la picioare. Ie mult de cind n'am mai fost licit; nici
nu-mi mai amMtesc de and. N'am putut face exercitii de nici un
' fel. Acum pe sear putind sensatie de cdldurd. Baie rece.
Am fost la Institut, i dimineata i dup6 mas. Am rdsfoit
colectiile Merkel-Bonnet i Anatomischer Anzeiger, precum i
revistele sosite anul trecut. Ie foarte obositor pentru ochii mei,
dar a fost instructiv.
Ili-au venit in cursul zilei de azi multe ginduri interesante,
dar nu le-am aprofundat. N'am cugetat.
Pina ce nu voi fi pus stpinire pe toate chestiunile generale
mari de morfologie nu voi ataca chestiunile descriptive (cu

exceptia studiului despre creer, pe care vreau sd-1 public).
Din ereditate, deocamdatd, va fi de ajuns sd fac Mendelismul.
Am mai lipit figuri pentru curs i am comentat unele din iele.
Simbdtd, 10 Ian. 1915.
0 grip in toat forma. Foarte putind rino-faringita ; mai

ales traheo-bronhit. Spre sear am inceput sa espectorez. Am
avut o sensatie vie de febrg, dar Fara frison.
Am fost la Institut numai de dimineata', 2 ore. N'am fdcut
nici baie, nici exercitii. Nici nu m'am desbrdcat noaptea trecut. Am stat culcat pe divan.
Am incercat sd citesc: imposibil, din pricina durerii de cap
orbitoare, care imediat se accentuiaz. GrIndurile s'au succedat
destul de vioi, dar Med adincime, Vara insistentd.
Am revzut fotografiile unei pArli din cAlgtoria mea de asth-
varg.
N'ar fi mai logic sa incep cursul despre substanfa vie, cu care

trebuie s inceap expunerea anatomiei, nu cu celula ci cu organismul elementar i sa caut, pe cit se poate, sd precizez distanta
care-1. desparte de massele elementare ale materiei? Ar urma

atunci neaprat sd vorbesc despre importanta strii coloidale a
materiei, etc. Pe urma ai ajunge la acel aparat complex, care
ie celula.
JURNALUL DELA IA$1
497
Duminirei, 11 Ian. 1915.
Raul continua. Dup masa la Institut, timp de o ora. Azi

am facut baie rece: nici un acces de tuse in timpul baii. Pe seara
sensatie de frig, pe urmd calduta. Am rdsfoit diferite carti,

oprit mereu de exacerbatia durerii de cap in regiunile orbitare
i temporale, care nu intirzia s apara. Zi de ploaie. Azi

rinita ie pronuntata, faringita de loc.
Luni, 12 Ian. 1915.
Mai rau. Frig i caldura. M'am 1ntors dela Institut Parte

obosit. N'am mai dejunat.
Starea asta de board alungd toate preocupdrile de specialis`
i favorizeaza astfel, ieirea la suprafata (Oeisatuill) mintii a
unor lucruri fundamentale, care Insd nu prind consistenta din
pricina paraliziei gindirii. Mie imi lipsete Inca, disciplina
gindirii.
Tot timpul cit nu sint singur, Imi simt personalitatea deformata Incontinuu. Toata lumea, uneori i trecdtorul din strada,
mi se pare ea Ii lash' urma pe dinsa, ca o depresiune care n'ar
dispare imediat. Aceasta nu va dispare decit atunci cind, Ir
putinta de indoial, voi fi patruns pInd in adincimile mele de
ceea ce trebuie sa fie viata mea, soarta mea.
Problema cea mare ie: Cum (teisiitui) facem ca sa umplem
viata noastra cu lumina i caldurd? Aceasta trebuie rezolvatil
pe urm, dar nu prea tIrziu I
Marti 13 Ian. 1915.
Azi mai rau ca ieri. La 2 m'am dus totui la Institut, chi

trebuiau s Inceapa edintele bibliografice; dar n'a (E}ter at rit)
putut veni Parhon. Am ramas acolo pina seara, cu capul culcat
pe masa. La 7 am venit acas. 0 stare exasperantd: Frisonamente, caldura, cefalalgie, greata. La un moment dat o lipotimie
(pe la 10 seara): am cazut pe divan. Transpiratie profuza, greata
pind aproape de varsturd, care insd a disparut repede i pe urma
o stare de rezolutie a Intregului corp, delicioasd. Nu tiu cit timp
a tinut aceasta stare bund. M'am sculat. Mi-am fdcut putind apa,
pe care am baut-o cald cu zahar i cu zeamd de lamtie. *Am

mincat se pare i citeva castane zaharisite.
2
493
0 conceptie asupra vietii, pe care toate lntImplrile s o consolideze. Trebuie sa rezulte dintr'insa o mare stapinire de sine,
o mare egalitate i un fond de multumire cu ceva sublim inteinsa. Ajuns aici prin studiul Viintei tale i al mediului, vei
avea
d'abia atunci autoritatea necesara visata de atita
timp, ca sa poti expune acea *Uinta'.
Miercuri, 14 Ian. 1915.
Am dormit prost i m'am (un cuvant f}tels) de0eptat Cll 0 stare
excesiv de rea. N'am plecat azi de acasa. Spre seara am luat

analgezice i praf de Dower. In cursul serii mi-a fost mai bine,
aa incit am putut fasf oi citeva earth Nici azi n'am mincat mai
nimic.
Ai vrea sa nu ma mai desbrac.

Joi, 15 Ian. 1915.
Am stat toath noaptea imbracat, pe divan. M'am sculat

intr'o stare detestabila. Toata dimineata rea. La dejun am
Mut sup fierbinte. A urmat o stare de toropeala placutd ; am
adormit pe divan, stind cu perdelele lasate, din pricind ea lumina
imi face ran. Seara am mincat o ceacd de iaurt. Starea de bine
nu s'a continuat. Ochii sint foarte sensibili la lumina, capul ie

greu ; am incercat sa citesc cite ceva,
Nici o tire
din Bucure0i.
Vineri, Simbdtd, Durninicd, Luni am fost inteo stare nesfir0t de chinuitoare. Nici azi, Marti, 20.1, de dimineata, nu
mi-a fost mult mai bine. Am luat pyramidon, ca & pot ie0 dupa
masa la edinta bibliografica, pe care am tinut-o. Cea mai mare
parte din timp, atit ziva cit i noaptea am petrecut-o pe divan,
in cautarea unei atitudini in care sa pot adormi.

Micrcuri 21 Ian. 1915.
N'am fost bine de loc. Dar anuntasem de Marti seara ca voi

face autopsie, i m'am simtit obligat s'o fac. 0 eclampsie puerperal, moarta a 3a zi dupd facere. Femeie de 22 de ani. A pierdut
foarte putin singe la facere. Copilul traiete. Am vorbit timp

de 2 ore, fara sa simt nici un fel de dificultate in expunere,
minunile automatizarii. Am venit acasa foarte obosit.
jURNALUL DELA IA$1
499
Joi, 22 Ian. 1915.
Somnul mediocru. Capul greu, greatd. Am ramas acasal dimi-
neata. DupA masa la Institut.

Vineri, 23 Ian 1915.
Am dormit mai bine, totusi capul greu. Dupa masa la Institut. Examen de doctorat. Am mai rasfoit revistele, cartile. Am
examinat citeva preparatii. Azi am fost in stare sd fac cite-va
exercitii fizice.
ambeitcl, 24 Ian. 1915.
In fine un somn lung, intrerupt de cite-va ori, dar totusi

reparator. M'am desteptat pe la 10 climineata bine dispus. Am
facut baie, exercitii. Atit doar Ca iera frig, focul se stinsese de
aproape 24 de ore. Dupa masa, pe la 5, m'am dus la Ibraileanu.
Nu 1-am gasit bine. In cursul zilei am rascolit cite-ceva. Am
mai aranjat planse pentru curs. De lucru sistematic n'am fost
capabil.
.Durninicd, 25.1.1915.
Dupa masa am citit la Institut, fard sa ma obosesc excesiv.

Altminteri binisor. Baie. Exercitii. Seara ain citit iarAi.
Luni, 26.
M'am sculat relativ bine. Baie. Exercitii. Dupa masa la

Institut: Examen de doctorat. Trebuie sa afisez o lista de chestiuni. Candidatii sint prea slabi. Seara am citit in cartea lui
Verworn: Erregung u. Lahmung. Incep sd fiu in stare de a-mi
concentra atentia. In vacanta mare care vine asi vrea sa studiez aceastd carte,
i documentatia iei. S repet la Institutul
lui Athanasiu toate experientele pe care se intemeiaza ea. SA-mi
reimprospatez notiunile despre elasticitate cu ajutorul carpi lui
Lermoyez. Multe examene de substanta nervoasa vie, in seria
animal. Si in genere de substant vie. SA' prefac substantele
chimice gdsite pina azi in tesatura nervoasA. Ie 11/2.
Maqi, 27 Ian. 1915.
Azi sedinta de referate. Ca de obicei,
;L.
500
Miercuri dup masa am plecat la Bucuresti. Am stat pind

Marti, 3.11, seara. Tot timpul m'am resimtit de zilele rele de
mai Inainte. Totusi am avut citeva idei bune. Miercuri de dimineata (teisatura) am sosit la Iasi. Joi, 5.11, sedinta de referate,
iar cu oare-care animatie. Azi, Vineri am reinceput lectiile,
printr'un coloquiu. Sint stapin pe vorba mea ; nu sint insd cu
totul liber in miscari. Pind la toamna nu-mi va mai rdminea
nici o jena nici in aceasta privinta.
Aseard si azi toata splendoarea cerului de iarna. Ma fascineaza luminile cele misterioase si-mi provoacd o tristela mortald.
1e atita timp de cind ma feresc de a privi cerul 1 Dar acum ma
apar. Nu vreau sa lincezesc din pricina crizelor mici si repetate.
Mai bine una mare care sa ma sfirseasca. Acum cred c mai am
rabdare si gust de munca pentru 4, 5 ori poate chiar 6 ani. Daca
in acest rastimp nu gdsesc un izvor de viata, atunci se va intimpla
ce nu se va mai putea evita ori amina.
&hada, 7 Februarie 1915.
De dimineata o autopsie de 3 ore la Sf. Spiridon. Sint Inteadellar foarte profitabile pentru studenti. Dup masa am lucrat
acas. Seara, la 6, convocat pentru bibliotecd. Stat de vorba cu
Stere. Mi-a spus ca acum ie cu totul izolat, fail nici o trecere.
Pind si Duca ii vorbeste aproape cu o nuanta de compatimire
pentru punctele lui de vedere. Conversatie cu Carp. Spune
acesta din urma : Te-am crezut destept, dar m'am inselat. Ce te
apuci s scrii articole? Crezi ea' ai sa convingi pe cineva ?
Conversatie cu Regele Carol. In cursul unei audiente, 1-a

Intrebat Stere, de ce a mai convocat Consiliul de Coroana, odata
ce avea un tratat incheiat si ie Comandantul suprem al armatei.
I-a raspuns Regele ea a cerut avizul primului ministru si al

celorlalti sefi de partide asupra directiei de luat. Toti i-au raspuns
In acelasi fel. (T. Ionescu cu 24 ore inainte de Consiliul de Coroana,
Marghiloman cu 3 zile inainte) ca trebuie sa mergem cu Austria,

fdra nici o ezitare. In Consiliu a venit T. Ionescu cu neutralitatea definitiv si leala iar ceilalti (afara de Carp) cu espectativa.
Raminind insa bine inteles, cd mergem cu Austria.
JURNALUL DELAIA$1
501
Cei 3 oameni cari sint sprijinul intregei agitatii pentru Trip la

intelegere sint T. Ionescu, Filipescu i Costinescu.
Mobilizarea din 1913 am facut-o in bung parte folosindu-ne
de vagoanele austriace.
Duntinicel, 8 11.1915.
Am lucrat de dimineata pind seara aproape neintrerupt.

Luni, 9.11.1915.
Dimineata la Sf. Spiridon 0 la Institut. Dupd masa am lucrat

acasa i pe urma am facut cursul, despre stadiile de desvoltare
cele mai timpurii cunoscute la om. Articulez cu deosebire Ernpede, vocea ie suficient de puternica insa nu indestul de sonora.
Caut sil. remediez i nu ma N oi desista. Ce-mi va lipsi, voi inlocui
prin taria convingerii.

Marti, 10.11.1915.
0 zi bine intrebuintata. Dimineata multe exercitii, fizice i

de vorbire. Pe urma o plimbare scurta i lucru. Dupd dejun o
oil la Institut 0 lucru pina la miezul noptii. Acum d'abia am
ragaz sa marline ceva.
Miercuri, 11.11.1915.
Am lucrat acasd ping la 1 yz, de mi-am lamurit lectia de azi.

Am adormit cu greu. Somnul, ca intotdeauna, intrerupt. M'am
deteptat la 8 12. Am lucrat ping la ora cursului. Firete, ca. 1-am
facut inteo stare de oboseala deosebita. A tinut aproape 2 ore.

Articulatia bung', chiar foarte buna; vocea tare pina la sfirit
i ai fi putut continua *Inca. Elocutia destul de uoara, poate
putin monotona. Expunerea limpede, dar fara vigoare in inlantuirea notiunilor in bung" parte din pricina oboselii prea mari.
Nu cred sa fi dormit in cursul acestor 10 zile mai' mult de 6 ore
pe noapte; i am lucrat de dimineata pina in seara. Dar nu

ma simt rau de loc.
Nu sint lamurit pind acum asupra formei celei mai bune de
dat lectiunilor mele. Am credinta, ca in cursul anului viitor se
vor des1u0 toate.
502
REVISTA FUNDATI1LOR REGALE
Joi, 12 Febr. 1915.
Azi noapte insomnie.

Tot mai limpede am sensatia de reculegere ca pentru o sariturd puternic6 inainte. Srcia sufleteasc de acum va disp5rea.
Mi se otelete vointa, ca prin ceata zAresc luminile farurilor

mele. Nu ma voi mai simti, ca pinA acum, copil Med de nici un
sprijin, lovit de nenumdrate ori, care nu se ateapt la nimic
bun din partea nimnui O. nu pricepe nimic din toate acestea.
Am reactionat, desigur, de multe ori in viata, i fn mod eficace;
dar aceste reactiuni n'au pornit dintr'o convingere adinc5.

Nici o vedere adinc6, Ins aspiratiuni pe care le avem venic
in minte; neputint vddit de a inainta in realitate i totui

sentimentul de a fi deosebit de ceilalti. cu tot cortegiul de
conflicte externe i interne: iat izvorul din care au ieit reactiile
mele; iele nu-s ale mele, ci ale unei sensibilitAti de copil delicat
i vistor, exagerat de contiinta umilitoare a veleitgtilor sale
i servit de o logic destul de bung. Ieu nu slut un realist,

am fAcut, cu oarecare succes, exercitii de cugetare realist, ori
ca s5 ardt realitilor & pot fi cel putin pe atit de tare ca dinsii,
ori ca s ajung la ceva foarte frumos, ce lucea in depArtare.
.Reflectii fdcute dup o noapte de insomnie.
Baie rece, exercitii gimnastice; de vorbire, nu. Am citit

acas. Dela 2-6 la Institut eint de referate. Pe urmd la
Mezincescu, wade am &it pe Bilddr5lu i pe Sldtineanu, in cabi-
netul lui M., un fel de budoar, cu covor turcesc p?, un parete,

o canapea idem dedesupt, o lampa, ca o ampula, deasupra. Ceai,
cafea, prAjituri, unt, etc. servite de o asistent, cu inf5tiare de
nimf a acestei grote. Conversatie de actualitate: rzboiul.

Bacliirau cu vorba foarte clara,... in felul lui linitit, stApin pe
dinsul. Se servete i de termeni mai culti* foarte bine. Cred ca
e mult mai bine de cum se crede.
De acolo m'am dus la IbrAileanu. Nu pare mai rAu.
Vineri, 13 Febr. 1915.
Alta' noapte de insomnie. D'abia spre dimineata am dormit

vre-o 2 ore. M'am sculat d'abia pe la 10. Baie rece. Exercitii
gimnastice i de vorbire foarte energice pind la 12%. Dupg
5o3
JURNALUL DELA IASI
aceasta am mai lucrat embriologie. Pe urma la Institut. Colloquium. Rezultatul nu m'a multumit. Ie un grup de studenti,
cari raspund, intotdeauna ; ceilalti sIit pasivi.
&hada 14, .Duminic4 15 Febr. 1915.
De dimineata am plecat afara, pina la punetul melt favorit.

Fac drumul pina aeolo in 18', socotind si 5' de repaos. Somnul
a fost bun, dar prea
quilt.
Luni 16 Febr 1915.
Azi n'am iesit la plimbare. Am lucrat pentru lectie, pe care

insa n'am putut-o tine din pricina unui consiliu profesoral urgent.
Fizieeste, mi se pare, ea ma indrumez acum spre o stare minunata,
pe care pia acum nu mi-a fost dat s'o cunosc decit subt forma
de simtire anticipata. Voi face totul ca s'o realizez, i pe urmd
s'o stabilizez. Boala din urma m'a intirziat in mod simlitor.
Mirfi, 17 Febr. 1915.
Plimbare lunga. Vreme minunata. Ma simt in vigoare, dar

putin cam greoi. Tot de dimineata am mai fost i la Institut.
Dup masa am lucrat acasa. Spre seara m'am dus din nou la
Institut.
Miereuri, 18 Febr. 1915.
Am dormit rau. N'am avut vreme de iesit la plimbare azi,

din pricina leetiunii de preparat. Am facut-o destul de bine. Ar
fi
trebuit mai multa claritate in expunerea teoriilor asupra
legilturii dintre organizatia germenului i organizatia corpului pet
deplin desvoltat.
Am avut o zi destul de rea . Tristeta, poate putind descura.

jare, I totusi vointa de a merge mai departe.
Jai, 19 Febr. 1915.
Una din ideile fundamentale pe care trebuie s'o dobindeased

studentii ie urmatoarea : Anatomia ie studiul ontogenezei; iar
ontogeneza ie numai o particied din filogeneza, din viata substantei animale dela inceputul iei pe aceasta planet.
REVISTA PUNDATIILOR REGALE
504
Somnul insuficient. Baia rece Insa ma remonteaza, asa !nett

am facut exercitii multe i pe urma m'am plimbat 3 ore In imprejurimile orasului. Dupa masa (teiditura) edintil bibliograficd,
mai pulin animata ca de obicei.

Vineri, 20 Febr. 1915.
Somn insuficient. Insa exercitii bune. Plimbare scurta. Am

lucrat toga ziva pentru lectia de azi. A tinut vre-o ora si 10'.
Am inceput morfogeneza sistemului nervos central. Am vorbit
mai tare ca de obicei.
Sdmbilici 21 Febr. 1915.
Somn insuficient. Plimbare lunga. Dup masa' la Institut.

Duminial, 22 Febr. 195.
Sointi insuficient. Pe la 7 dimineata am plecat la plimbare ;
pe gerul acesta uscat, fara zapada, agrementul ie mare. Am

umblat vre-o 3 ore. Nici azi, nici ieri, n'am mai facut exercitii;
simt nevoia unei scurte perioade de repaos.
Facultatea mea de concentratie intelectuald ie insuficienta.
De aceea cunostintele se adaoga farima cu farima. De ace( a nici
privirea synopticd n'o am destul de viguroasd, asa cum o cere
expunerea in public. Trcbuie sa inliitur In mod mai riguros tot
ce ma tulburd.
Speranta mea ie, ca ping la toamna anului viitor (1916) sa
cuprind grosul massei de fapte (te)silturii) de care am nevoie
pentru cursul meu; colectia de planse, care imi ia al-Ka vreme,
va fi alcatuit pInd atunci. i ideile mele generale pallid atunci
se vor mai preciza i vor cfstiga In coheziune. i de atunci va
putea Incepe cu adevarat lucrul inaltator. Oare va disparea

atunci teama pe care o am acum de a privi cerul Instelat? Ie ca
abizul dealungul caruia ma plimb, eautInd ceva foarte frumos,
care sa ma tie In viata; jar desnadejdea retinuta Impinsa In regiunea obscura a fiintei mele, tot vrea sa iasa la lumina si s grabeasca sfirsitul.
Stimulul extern pe care-1 am (activitatea didactica) ie folositor, dar nu-i suficient. Ma preocupA &dill cum sd-1 mAresc
pe eel intern, cad nu sper in nimic venit dela alti oameni.
JURNALUL DELA IA$1
505
Luni 23 Febr. 1915.
Azi am lucrat acasa toata ziva In vederea lectiunii. Am fost

foarte clar si stapin pe expunerea mea. Am terminat chestiunea
diferentierii morfologice a (teisiiturii) sistemului nervos central.
Viata-i usoara and o traiesti ca un om care face parte din-
tr'o breasld. Ie distrugator de greu s'o traiesti ca om in sine.

Numai cind inlaturi cu hotdrire traditiile si automatismul, vezi
din ce ie alcatuita siguranta din manifestarile celorlalti. 0 directiva hotarit, iesita dintr'o (tetailtura) conceptie adInca si personala a lurnii, am gasit ieu lucrurile acestea la cineva?
Marfi 24 Febr. 1915.
Somn insuficient. Am plecat de dimineata 1 am facut o

plimbare de 3 ore, pe ger si ninsoare, afard din oras. M'am intors binisor. Dupa masa la Institut.
Miercuri, 2,5 II 1915.
Somn insuficient. Dimineata si o parte din dup masa a m

stat acasd si am lucrat. Scara Coloquiu cu studentii. Toate
zilele acestea n'am fdcut exercitii.
Senza allegrezza . Fiziceste nu ma simt rau. Voi relua lectiunile de scrima.
Joi 25 .Febr. 1915.
Somn insuficient. Am lucrat toata dimineata, cu folos. Dup

masa coloquiu, destul de interesant. La 5 senatul universitar si
colegiul fac. de medicina pentru votarea lui Stefanescu-Galati.
Seara prega tire de planse pentru curs. Viscol. In cursul acestor
3 zile de ninsoare continua m'am simtit mai bine ca mai inainte.
Vineri 27 Febr. 1915.
Zi foarte frumoasa. Pregatirea lectiunii de azi, pe care am

facut-o scurta. Dupg aceia lectie de scrima. N'am mai luat lectii
de mult.
0 lunga Intrerupere datorita faptului ea am fost nevoit sa
ma duo la Bucuresti In 2 rInduri si m'am obosit prea mult. Azi,
Vineri 13 Martie, am facut ultima lectie inainte de vacanta
Pa stelui.
506
Trebuie sg-i fac pe studentii mei sil simta adinc, ca viata

speciei ie doar o parte, relativ mid, a vietii de pe planeta noastrA, cd ontogeneza ie o pdrticicd din 1 ilogenezd.
Lectiunilor mele de anatomie generala le lipsete vigoarea

in inlAntuirea notiunilor. Partea arhitectonica ie rudimentara.
Vacanfa Pastelui in Bucuresti.

Am revenit la Iasi, In ziva de Joi 2 Aprilie.
(aceste 2 rinduri aunt scrise cu creionul).
FRANCISC I. RAINER
SERENADA
Du ldii-1 afteaptd, cu ochii in porn.
In pruni e un orn
Sau o ardlare, allure pe-o cracd.
.5i pomul se scoald, se-apleacd.
De-i Pan cu copite de sap,

In roiuri de mufle,
Dator sunt pe mefter sd-1 scap,
Duldii 'nddrjifi sd nu-1 mu0e.
E bkindul din sat

Leisali-I sd lure cd-i nevinovat.
Blajin f i netot,
Inghite cu sclmburi cu tot.
Prin glzimpii de lier i zaplaz

El trece 'n extaz,
Senin, dus f i sfcint.
El nu este de pe parndnt.
Cdnd intrd 'n grddind 0 bdjbdie luna,

Scoboard f i pleacd f i Iluierd 'ntr'una
$i rdde, cd-1 gdddld prunele,
A junse la cioarec sub pantece unele.
Grivei a simiii
Cd e jericit
Si nu il mai laird.
Se uitd la el ca o piatrd.
so8
REV1STA FUNDATIILOR REGALE
Cu cdinii 'mpreund
Vdd .coala spoitd cu lund,
Clopotnifa 'n plopi,
Sobor de trei popi,
.i 'n deal primdria.

El fluierd 'n dinti liturghia.
APOCALIP S
De hramul vechiu al Sfeintului Anton,

Maimufele-adunate in amvon
Si 'n strand, se smeresc si se sdrutd,
Silind o psalmodie prefdcutd.
In Sdngele si Trupul din polir

Au pus raclziu, sdpun si tibisir
i 'n candela 'nnecatd bale.
Cddelnifa 'nveirtild jur-imprejur, agate,
Dd f drdgai, acreald f i duhoare
De cdrpd arsd si sudoare
Si papurd 'ntefitd cu chibritul.
Maimarele, un staref, un fdnc, mitropolitul,
Fumeazd din figare si dd pe nas tutun,

Feiceind un semn, cd isonul e bun.
Par sd se 'nchine, sd se spovedeascd
In graiu sucit si 'n limbd pdsdreascd.
Un hohot cdntd, altul pldnge 'n tindd
Si lumdndrile nu vor sd se aprindd.
Pentru iertat in rds pdcatele,
Molitvele-s' cetite de-a 'ndaratele.
Penticostarul are vierrni in foi.

Mcintuitorul zilelor de-apoi
E rdstignit inteo icoand mare,

Cu plosnife de sage la mdini .,si la picioare.
sib
REVISTA VUND.ATHLOR REGALE
Clopotul flirb, din visul de-altddald,
Sand a putind uscald

'n apa de mcirld, stdtutd i cleioasd,
Strigoiul face cruce i-aglaiasmd mincinoasd.
Se urnIld luna 'n blid, fugard,

i dd din cer ca laptele, pe dinaf aid.
La subsuoard, vemtul duce'n al
De frunze galbene 'n furtund,
Pe sdlile pddurii, de spital,

Cofciugul ctitoriei din schit, furat la Jund :
Frumoasa, negricioasa, uscdfiva
Domnifd cu paftale de aur, Paraschiva.
INSCRIPTIE PE OGLINDA MARE

Ascuns de toatd lumea, de ochii mei profunzi,
Deschifi cat zarea largd, tu nu le mai ascunzi.
Mi te ardfi pe fella i lard de sfiald,
..i 'nzorzonal de teatru ci strcimb in pielea goald.
N'a fost nerwinare sd flu mi-o pui in MP,
Nestingherit de calmul meu luciu clar de ghiafd.
Prin spafiile mele innoli ca 'n balta lind
.Si-mi dai caricaturd pe ccind ifi dau lumina ;
Cd-mi ;tii I inswirea din care ea purcede.
Lumina mea se uitd la voi $i nu vd vede.
T. AIIGHEZI
CULTURA ITALIANA
IN FATA yAscIsmuun
Ca mice and activitate omeneasca, literatura i artele se
nutresc din societatea in care tra esc ; nu in sensul c aceasta
ar reusi sa le dea forma pe care o doreste, ori care-i convine,
croindu-le dupd propria masurd i dupd propriul nivel, ci intrucat da nastere, rand pe rand, la interpreti ori la rebeli, dupa
cum e sau nu posibild o corespondenta.
Perioadele de intensa cultura si de Malta civilizatie au vazut
literatura i artele in perfect acord cu ambianta iar pe aceasta,
la randul ei, sustindtoare i chiar colaboratoare ; timpurilc de decadenta ori de prost gust, sau de hibrida confuzie, infatiseaza artisti
si scriitori izolati
i dispretuind viata , inclinati sa deplanga trecutul
s nadajduiasca in viitor ori sa-si caute .nspiratia din alte

tari mai fericite. Literatura, artele i mice creatie constituesc
cea mai sincera i patimasa marturie a unei epoce si a unui popor,
ndscute dintr'un intim
si
neretinut avant, pentru a deslega
cele mai nelimpezite dileme, pentru a indica o cale, .parcurgand-o
cateodata, alte ori negand-o, manifestand neincrederea in mice

posibilitate de realizare, dar nu din cauza propriei slabiciuni
ci dimpotriva, pentruca in jurul lor nu recunosc nimdnui posibilitatea mantuirii. Inutil vom acuza deci pe scriitori i pe artisti
atunci cand stau in rezerva ; va trebui sa privim in noi, sa

studiem propriile noastre actiuni i ambianta noastra i atunci
vom ajunge sa ne invinuim de a nu le fi putut da niciun element activ, nicio bazd de incredere. i acestc a nu se pot impune ;
in asemenea sens, inteadevar, creatorii acestia sunt apropiati

i be arata intuitiv pozitia i reactiunile.
de popoarele lor
CULTURA ITAIAANA IN FATA VASCISMULUI
PI
De aceea, atunci &And un guvern tiranic, nesimpatizat, incercA

sA-i fAureascd un piedestal de succes, sd olytinA lauda sau sarbdtorirea prin opere de arta i de poezie,
ori fi simte imbierea
respinsA ori obtine false i stAngace nesinceritAti, mArturie negativA a imposibilitAtii unei asemenea coruptii.
Aa i se intamplA fascismului in Italia. Mussolini, contient
de valoarea pe care o au literatura i artele pentru tara noastrA,,

convins cA prin ele ar putea influenta i canaliza inteadevAr
sentimentul public, se infAtia din prima clipA ca protectoruI
lor. El simtea ostilA lumea culturalA; de mai multe ori trebui
sA ii dea seama cA intelectualul italian e in mod firesc antifascist;
dar, in fundamentalul sAu dispret fatil de oameni, invatase cA,

odatA inlAturati adversarii cei mai fAtii i mai hotdriti, ceilalti
rAmAn uor de mlAdiat prin coruptie. Nu ezitd de aceea, sA
acorde onoruri, premii i subventii; cred Academia i favorizii
toate initiativele care ar fi putut atrage ori compromite pe aceia
pe care-i cunotea drept vechii sAi adversari; legAndu-i de sine
prin necesitate, fAcAndu-i sA aibA nevoie de ajutorul sAu, ii sim-
tea practic inlaturati. Dar o asemenea operA de apArare nu

ajungea, desigur: lui, convins de a fi initiat o nouA epocd, ii era
necesard tocmai o noud culturA, o nouA literaturA, noui tendinte
artistice. Astfel in timpul intregii e Ere fasciste se polemizA din
rAsputeri, cerAndu-se o literaturA, o arta' fascistA ; se cautA cu
indArjire romanul fascist, opera care sA interpreteze noua epocA ;
se aranjarA concursuri, cu premii generoase. Dar, cu toatA amA-
girea momentand, cu toatA dispozitia fascismului spre orice

concesie din punct de vedere artistic, numai pentru a obtine un
succes, nu .se putu niciodatA atinge vreun rezultat care sA reziste exigentelor critice; trebui sA se recunoasca intotdeauna
jalimentul.
Privind indArAt, trebue sd constatAm cu cinstitA i seninA
sigurantA ca douAzeci i mai bine de ani de fascism n'au lAsat
vreo urmA hotAritA, o operA in istoria culturii noastre. Nu existA
niciun roman, nicio pagind, nicio poezie, nicio frescA, nicio sta-
tue, care sd ne indurereze trebuind s'o distrugem, care sA aibA

f orta de-a o situa deasupra banalei ocaziuni. SA ne documentAm
fArA de patimd: avem e Antologia scriitorilor fasciti *, sub ingrijirea lui Mario Carli i a lui G. A. Fanelli; avem e Antologia
3
514
poetilor fasciti * a lui Mariani dell'Anguillara si a lui Olindo

Giacobbe ; avem seriile u Poetilor timpului Mussolini ; avem ro-
manele premiate de Nuova Antologia * la concursul pentru

un roman al vremii noastre ; am strabatut sali si sali de expozitii
unde erau infatisate mari panze, statui ori grupuri preamdrind
luptele fascismului, realizarile sale,
si acestea prezentate
pentru diferite concursuri; am vazut fata, bustul, persoana
intreaga a lui Mussolini, in toate chipurile, in toate pozitiile:
in bronz, in piatra, pe panza si pe mari pereti, dar nu ne-a
cuprins niciodata un moment de induiosare, de a dmiratie, care
sa poata crea o clipa de acord intre noi si artist, poet ori romancier. Arta de ocazie, precum si fascismul era politica de ocazie.
Vnteadeviir, inainte de toate e valabila urmdtoarea afirmatie :
de fundamentala inconsistent teoretica a fascismului se resimt
toate operele care s'au compus in jurul lui ori pentru a sa sdrbatorire; totul era acceptat, el nu cauta o doctrina, o temelie moral,
nu indica o linie indreptatoare spre o realizare a unei idei, ori
cel putin, spre cautarea unui adevar umant totul ii era potrivit
ori, si mai bine, dorea numai succesul si nu voia sa lase nimic
la o parte, nelinistit asupra trecutului si-a viitorului, dar mai
ales legat de prezent in fundamentala sa inconsistenta. Astfel,
dac accepta idealismul lui Gentile, nu respinge realismul
lui Orestano; dacd-i convine o poezie panegiricd pe scheme
carducciene, nu poate condamna futurismul ori cea mai nou
Erica ; si rand pe rand culege, ca pe un meritat omagiu, opere
care-1 dovedesc totodata miscare reactional- si revolutionard,
conservatoare si innoitoare.
E tocmai aceasta meschinitate a fascismului, aceasta nesiguranta, acea lipsd a unei pozitii, ceea ce ii smulge mice forta
ideala, care fac imposibil ca artistul ori scriitorul sa-si asume
fata de el un sentiment, fie negativ fie pozitiv, care sd aibe

cat de cat o valoare. El rmane doar un amestec de obiceiuri,
exemplu de coruptie: cel care i se apropie se corupe; cel care,
mlddiindu-se dupa realitatea lui, vrea sa-i alcatuiasca o lege, sa-i
atribue o filosofie, se condamna pe sine si filosofia la o schema
banald de oportunism. Acesta e sfarsitul dureros al actualismului
gentilian, nutrit inteatata cu exigentele si cu nelinistile noastre,
pe care nu le respingem nici acuma. Dar, In vointa lui de a
CULTURA ITALIANA IN PATA PAgCISMULUI
5IS
identifica gandirea cu actiunea, a fost prea oportunist Induplecat de uoarele seduetii ale unui succes imediat i astfel silit
la retorica, condamnandu-se pe sine i chiar actiunea umana,
devenit repetitie. Gentile, care aspira sa dea o filosofie i o
valoare de continut ideal fascismului, iei de dou ori infrant:
caci fascismul 11 socoti dad nu strain, dar aproape suspect ; iar
acea parte din filosofia sa continuata de fascism a pierdut nu

numai orice pret ci chiar i demnitatea filosoficd.
Astfel asistam la interesantul fenomen al scriitorilor pe care-i
putem numi prefasciti, autorii unor opere intercsatte printr'o
sinceritate documentara, scrise 1naintea luarii puterii din partea
lui Mussolini, care apoi, voind sa pastreze o asemenea linie,

decad In cea mai facila retoricd, denuntand o fundamentala
desiluzie In impusa lor ortodoxie.
Ma se Intampla cu Gino Rocca, .cu Baltramelli, cu Soffici,

cu Panzini, cu Ojetti, care intr'un moment de criza spirituala
i institutionala a Italiei vazurd naiv salvarea In fascism, i
acelei doriate pentru o nol..6 ordine, care chiar se simtea in popor,
ei fi adaptara o improvizata convingere. Dar o astfel de naivitate nu putea sa dureze i se transformd repede inteo fartata,
aproape rautacioasa, vointa de a nu fi greit ; a stfi 1 opera de
arta ajungea sa denunte cchlvocul, decadenta fiind evidenta, li
nu mai putea avea valoare documentard. Acestor primi fasciti
le stdtea in fata sau banala celebrare, sau abtinerea, scepticismul, resemnarea, evadarea ; i cei mai buni se abatura spre aceasta
a doua solutie, uneori ajungand chiar 'Ana la opozitia decisd:

in acest sens ramane exemplar Bontempelli.
De aceea fascismul a fost o sita decisiva pentru contiinte:
Cel ce nu avea o neclintita hotarire, o convingere a valorilor, nu
numai politice, ci i morale, cel ce se regasea slab i plecat in
fata kciului faptelor aparente i considera permanenta regimului ca o necesitte istorica, trebuiau sa cedeze ; i deseori, in con-
trast cu atitudinca aria de mai Inainte, ck scifrai In ei o schimbare care lua aspectul resemnarii, al neputintei, o supunere In
fata a ceea ce era duritatea intamplarilor istorice ; ceea ce trebuia
sa fie dispret fata de ei inii, pentru propria slabiciune, se
transforma In dispret generic al momentului, al faptelor umane,
sau chiar al oamenilor, al inertiei care Ingenunche prin puterea-i
516
cea mai generoasa vointa sau cel mai patetic avant. Se crea in
felul acesta neintelegerea care tinu douazeci de ani in Italia,
facandu-se o absoluta distinctiune intre valorile morale i politice, intre gandire i. actiune. Cel ce voia sa. o rezolve adaptand
sau modeland idealul practicei oficiale, ii apara intotdeauna, In
mod banal superficial, sau apasator de naiv, din imprudenta
tinereasca, sau fortat, intima incapacitate.
Abia cativa artiti fasciti
superficiali, sau Increzatori inteo
abilitate experimentata au izbutit uneori sa devina celebrativi,

cu o oarecare grandilocventa ddruire ; i aceasta numai la inceput,
cand fascismul se arata mai ales unificatorul tuturor fortelor patriotice : se intampla aa cu Piiccini i Masgani, care alcatuira
imnuri de o oarecare sugestiune fascinanta ; la fel, Wildt i Sironi,
iar mai tarziu Dazzi i Romanelli, Martini *i Messina. Dar e interesant de notat cd astfel de rezultate, de un oarecare nivel artistic,
au fost posibile numai compozitorilor, sau pictorilor i soulptorilor,
poate pentruca acestora li se cere in opera lor o mai mica
forta de critica i aproape o indiferenta fata de subiect ; in afara
de aceasta, statuile lui Wildt, Romanelli, Dazzi, Messina i Mar-
tini, fresca i panzele lui Sironi chiar cand aveau un continut politic, celebrator al fascismului, se imbracau in forme
stilistice caracteristice autorilor, devenind mai ales o marturie
formala i nu expresia unui entuziasm nou, sau a unui act

de credinta. E vorba deci, mai mult cleat de orice, de comenzi
acceptate, dar nu cdutate ca o necesitate spiritual. Acei arti*ti
care s'au simtit mai ales atrai de subiecte fasciste sau care se
prezentara cA slavitori oficiali, ascundeau in zadar mediocritatea lor sub o aparenta forta: aa fu Primo Conti sau Graziosi.
Dar insuccesul fascismului fu mult mai gray in ceea ce privqte
scriitorii; nici macar aceia care dela inceput *i-au afirmat credinta lor politica ortodoxa, nu incercara mai apoi sa o transpung
artistic ; astfel scriitori fasciti, declarati drept atare in antologii i
capabili de a profita uneori de aceasta calitate in
cariera lor, ca Civinini, F. M. Martini, Agnoletti, Rosso di
San Secondo, Ada Negri, Tombari, Vergani, Viani, Cardarelli,
nu au ldsat o trasatura evidenta a declaratei lor convingeri

politice in opere, sau cel putin in acele opere pe care suntem
obinuiti a le considera drept cele mai bune, reprezentative.
CULTURA ITALIANA IN FATA FASCISMULUI
517
Altii, care in ultimul moment cerura carnetul de membru, din

necesitate sau oportunism, ca Bacchelli si Cecchi, Baldini si
Papini, in acele pagini pe care tardiva lor adeziune li constranse
sa le scrie, 'nu reusesc nici macar prin consumata lor abilitate
sa ascunda efortul si superficialitatea. In felul acesta, regimul
trebuia sa se multumeasca cu slavitori mediocri, singurii care
ii dadeau siguranta sinceritatii; pentru ceilalti, ii ramanea satisfactia de a le fi impus umilirea: scriitori ai fascismului sunt
si nu puteau fi altii decat Salvator Gotta, F. T. Marinetti, Corrado Govoni, Guido Milanesi, Lucio d'Ambra si jos, jos de tot,
altii, mai mici, minusculi.
Inteadevar, fascismul isi recunostea fizionomia sa in cei mediocri ; in aceia pentru care a scrie nu insemna a cuprinde toata
natura omeneasca, in cautarea absolutului. Chiar adecvandu-se
teoriei sale oficiale, fascismul era mai ales fapt, realizare ; nu
cauta o coerenta, nu se reoglindea inteun obiceiu uman. An de
an numara realizarile si nu conta daca ele erau in contradictie
cu cele din anii precedenti. In consecintd, surveni caracteristicul fenomen al scriitorilor si artistilor fascisti, aproape neplacuti fascismului. Spre el slau indreptat, mai ales la inceput,
cele mai disparate tendinte politice si deci literare, dela sindicalisti la nationalisti, dela monarhisti la futuristi. Unele dintre
ele erau animate de un confuz elan revolutionar, de care fascismul s'a servit pentru cucerirea puterii, sau pentru amenintarea burgheziei, alteori pentru seducerea celor mai tineri. Astfel
in domnia de mai bine de doudzeci de ani a fascismului s'a ajuns
la indemnuri sau afirmatiuni ale unei profunde reinnoiri, la amutirea nemultumitilor sau la infricosarea capitalistilor cu revolutia
mai putin fideli, care se lasau greu la concesiuni. Dar revolutia era foarte departe de orice plan cat de intim la
Mussolini.
De aceea toti cei ce aderara la fascism tinereste, cu convingerea c prin el s'ar fi putut realiza tot ce socialistii au demonstrat
ea nu indraznesc, din nepregatire sau onestitate; toti cei ce se

incredeau in teoria minoritatilor revolutionare, singure capabile
sa conduca un popor spre cele mai fundamentale ref orme, asteptau cu nerabdare momentul mereu amanat al .celei de u a doua
revolutii *. Ei erau pentru Regim, devenit de acum cel mai
518
sigur sprijin pentru capitalism, o piedeca ; uneori chiar mai mult:

}in bun element de manevr.
Acesti tineri animati de tendinte revolutionare se grupara

jurul
unor reviste i ziare, vioaie In polemici, dar- dechand
In
lent inteo sterild insistenta. Faptul de a nu putea atinge telurile
lor, ti schimbit Incet i Ii diviza : cei mai putin dotati cedara
unui facil arivism, multumindu-se cu o slujbd sau( u un stipendiu i comercializandu-si convingerile ; cei mai curagiosi, ajunsi
prin experienta fascismului la o profunda criza de principii,
cazura In disgratia guvernantilor. Asa se intampla cu cei mai
hotariti teoreticieni ai corporatismului, care chiar in discutiunile oficiale aratara simpatie pentru pozitiile comuniste. Astfel
s'a Intamplat, de exemplu, cu Ugo Spirito ; la fel, cu scriitorii
care stateau In fruntea revistei # Ii saggiatore din Roma si
L Universale din Florenta. Cenzura era vigilenta i orice
exuberanta tinereasch era suspectata : astfel, (lath' un semn cat
de mic ar fi ardtat indepartare de ortodoxie sau cercetare
profunda,a formelor politice, suprimarea lovea revista, grupurile

erau disolvate, uneori responsabili mai insemnati erau pedepsiti.
Deci fascismul prin sine insusi crea opozanti, din cauza
mereu nerezolvatelor contradictii.
Pentru lascismul oficial, revolutia era consumata, substituind vechii clase guvernamentale italiene una formata din noi
ariviti: noii burghezi, mai hotdriti si mai sgomotosi &cat cei
vechi, Ii egalau pe acestia in rezistenta impotriva oricai or amenintdri de schimbare. Dar si revolutionarismul trebuia sa se adapteze timpurilor, sa devina celebrare a trecutului 1 nu tendinta
spre innoiri condamnate ; astfel, mice opera a Regimului trebuia
s fie prezentata ca o inovare plind de un elan pasionat
re-
volutia era in curs . Si cei mai naivi sau oportunisti se adaptara
acestei mascarade de revolutie: se sdrbdtorira Inceputurile fascismului i cucerirea puterii ca un act de curagioasa i aventuroasa violenta ; asanarea baltilor pontine i fiecare mdsura pen-
tru necesara bunastare publica erau cat brate Ca semne ale

fundamentalelor reforme In folosul poporului. Fascismul se Imbraca astfel cu haine socialiste i chiar comuniste, se prezenta
drept revoluti,3 pacified ; In realitate, cduta sa multumeasca pe tori
si s-0 intdreasca pozitia sa. In acest sens, numai pentru a semnala
519
un echivoc nu in deajuns de generos macar, pot sa intereseze

romanele lui Massa, Car li, Moizo, Montanelli, Refolo, Flamini,
Celletti i Storti, carora nu le-a suras un pic de succes macar.
Luandu-li-se astfel orice posibilitate a unei contributii spirituale, a unui aport Inteadevar constructiv potrivit cu afirmatia
Mussolini are Intotdeauna dreptate, ca singura linie a partidului scriitorilor i artistilor mai tineri, crescuti in ambianta fascismului, nu le ramase altceva cleat sd se serveasca de temele acestuia, excluzand din propriul ton orice exigenta i orice violenta
programaticd, orice adevdrata pasiune sau asteptare. Si pentruca
pura celebrare se arata desbrdcatd de orice atractivitate, banalizata de atata emfaza, orice elan fund pierdut, se ajunse la creatii
de un stil cat se poate de simplu i desinvolt, fundamental stra-
batut de indiferentism cronicaresc, care absorbea faptul sau

personajul politic in intamplari banale, lipsite de orice relief, si
orice exigenta. Astfel s'a tntamplat cu noii poeti, Ingao, Gambetti,
Lucarini, Laurano, Saini, Angeli, Caballo, Bigiaretti, Valentini,
cdrora li se adauga ate unul mai batrn, atras de o atat de

simpld solutie, ca Grande si Ienco. Dar chiar i cu un deceniu
mai Inainte cu tonuri mai interesante Malaparte i Maccari
Incercara' aventura poetica, pe un drum care, la fel, li s'a aratat
obturat de gluma i falsa ingenuitate.
Indiferentismul deci era rezultatul necesar la care ajungea
orice scriitor ce voia sd ramana in contact cu ambianta oficiala si care In acelasi timp nu s'ar fi sirntit atras spre manifestarea unei explicite propagande jurnalistice ; spre alte directii,
portile ramaneau inchise. In zadar Berto Ricci, directorul revistei
L' Universale , insistase cu incapatanare dar cu onestitate asupra
necesitatii moralei in fascism si justificase fidelitatea sa cu
increderea in viitoarea revolutie ; moartea sa in Africa, dacd
lasa printre cei tineri regrete, elimina In schimb pentru cativa

sefi multe preocupari ; mai ramnea Cate unul ca Gallian, caruia
Ii era obisnuita notiunea de revolutie, dar ant de intunecata

de misticisme pline de echivoc ; el insusi era prea ratacit in zadarnice sfortari i excese aventuroase, pentru a putea fi considerat
mai mult un fenomen de exceptie decat un posibil pericol ;

in orice caz, volumele lui vesnic dedicate lui Ciano, garantau
imposibilitatea unei prea hotarite exigente.
520
In felul acesta: fascismul ca micare inspiratoare de arta

si cultura naufragia cu burial tiinta ; condamnand orice tendinta
care putea sa-1 Intoarca sau sa incerce sa-i impung o adevarata

viata,
E constranse pe celebratorii sal la un joc copilaresc de
fraze simple i goale sau la un tumult verbal i inconcludent

de viziuni apocaliptice. Scriitorii fascismului erau aceia care
II acceptau pacific ; apologetii sai, aceia care erau Impini spre
cotidiana celebrare a fiecarei vorbe sau gest a u Ducelui , ca
Appelius, Gayda, Ansaldo, i compozitorul sail, Blanc. Chiar i
In cinematograf, in ambianta oficial, se preferase golul 0 colosalul zadarnic: u Scipione Africanul
In locul u Vechei garzi*
a lui Blasetti, care celebra originile squadrismului. i toate

filmele, chiar cele de propaganda, tindeau- mai mult la o facila
Induioare, recurgeau la sentimente obinuite, decal la excitarea
de simtiri puternice sau noui. Pentru Regim, adevaratul pericol
era in posibilitatea gandirii, a cercetarii, a actiunii; cotitura,

adaptarea, erau prea facile, revolutia nu fusese zadarnic evocata ;
realizarea ei ar fi devenit un imperativ in momentul culminant

al istoriei, cu sau Impotriva fascismului.
Ingrijoratoare e istoria aceasta, a unei culturi, a unei literaturi,
a unei arte acceptate de Regim numai dacd erau satisfacatoare
scopurilor sale practice cele mai imediate, dar Indata respinse
si condamnate, dad erau capabile sa propuna alte exigente,
s recheme valori mai stabile. Este coruptia cea mai periculoasa,
chiar dad ar avea forta asupra elementelor coruptibile, fiindca
ea nu se putea sa nu creeze o cried In sanul partidului, s nu-I
clued la neincredere i indiferentism i sa nu reveleze acelora care
Inca Ii ramasera credincio0 pe temeiul unei vechi convingeri i
cu build credinta, c nimic nu se putea face cu el sau prin el.
Fascismul era un corupalor natural: decadenta filosofica a lui
Gentile era o dovada evident, dar i altii avura In curand
soarta lui. Oamerd care mai Inainte se dovedisera carturari serioi, acum devenir banali i neoneti celebratori, ca Volpe i
Ercole ; salvarea nu era posibila.
Si iata cd In atata mizerie oficial, deasupra atator nume i
opere sortite grabnicei pieiri fail de a lasa nicio urma i
putand servi doar ca Invatatura se impun in Italia o cultura,
o literatura, o arta', de plan european i hot:alit straine, chiar
521
ostile fascismului. Ce valoare putea avea Academia Itaiian, daca

nu figurau In ea numele de mare prestigiu ale lui Montale, Saba,
Pea, Palazzeschi, Savarese, Croce, Martinetti, Garigulo, Tilgher,
De Chirico, Carra, Morandi, Tosi, De Pisis? Poetii notri, scrii-
torii nostri, artitii notri, cari erau recunoscuti de cdtre tineri

ca maestri, erau departe de cadrele birocratismului fascist. Adeseori opera lor nici nu atingea macar semnificatii politice, dar
se mentinea absolut dispretuitoare trecea o epoch* cu intreg
sgomotul sdu gol, fara sa lase macar un semn durabil ; cultura
italiana, absenta, nu nota Intamplarile i triumfurile ware, nu
se Incredea In ele. Dar adeseori aceasta abtinere nu satisfacea ;
cultura era o armd In lupta: afirmarea suprematiei inteligentei

devenea o acuzatie pentru Regim, ducea In mod necesar la o pozitie
politica. Antifascismul, dacd Intotdeauna avea baze sigure in
masse, s'a nutrit mai ales din continuul apart al intelectualilor.

Ne place imaginea intelectualului, a omului de culturd, distantat de banalele intamplari cotidiene, obinuit sa le contemple cu
o superioritate care Ii face singurul lor judecator lipsit de pasiune.
Cand practica ameninta idealurile, cand existenta bana:a corupe

Injosete cele mai persistente valori, raman cei putini, care
tiu sa salveze in sinea lor o forth' i o credinta nepieritoare i
Intotdeauna tin s o propuna ca singura scapare. Dar o astfel

de pozitie de izolare, de superioritate spirituala, este posibila
numai dacd Insai bazele civilizatiei nu ajung sd fie amenintate,
dad ambianta In care traiete omul care gande,te, are In sine

Inca atata forta de reactiune, !neat poate sa nutreasca i sa salveze in sine Insai increderea in valorile umane ; atunci filosoful
i artistul raman un exemplu, pentru o parte a societatii,
chiar dacd mica. Dar In momentele cele mai dureroase i

haotice, and luptele i violentele fae sa uiti istoria noa art i
a, move chiar i riatura noastra, pentru a ne in iar c ' di .ta
ovaitoare, simtim necesitatea unei vorbe sigure, apropiate si
prietene ; i atunei scriitorul, omul de cultura simte chemarea
mediului sau, de a-i da o forma, de a-I Intari in convingerile
sale fundamentale. Adeseori aceasta e un sacrificiu ; uma-
nitatea primqte un luptdtor, un erou, un martir, cu pretul

activitdtii sale celei mai pure, chiar al vietii sale: semn al inferioritatii mediului, blestem aproape al acestuia, pentru a TM
522
fi stint sa se desvolte in mod natural prin propriile forte, s dea

o baz sigura inteligentei. Si acest fenomen survine mai ales
in acele tari care Inca nu cunosc un just echilibru al civilizatiei,
o evolutie sigura, stramtorate de contraste de nerezolvat intre
vechiu si nou, Inca nu indeajuns de mature pentru o moralitate.
Italia a cunoscut, In decursul intregului secol trecut, astfel
de sacrificii: dela Mame li la Nievo, cati tineri nu au simtit chemarea hiptei necesare, devenind din oameni ai culturii, din
scriitori, din artist, luptdtori. La fel acum, cand fascismul
ameninta traditiile noastre risorgimentale, cand vru sa se opuna
naturalei evolutii a poporului nostru, profitand de lipsa de maturitate, de ingenuitatea sa si de meschinul oportunism al claselor
avute,
intelectualul deveni om politic, opozant fatis. Asa se
Intampl cu Amendola: legat de traditia umanistica, obisnuit
sa considere filosofia ca o disciPlind a vigii, parasi studiile preferate pentru lupta politica, si cdzu victimd a fascismului. La
fel Gobetti, care, ca si Amendola, isi impuse prezenta sa fascis-
mului: acuzator si judecator, neinfricat in fata amenintarilor

si foarte curand amutit si el de moarte. Nu numai oamenii politici
fura constransi sau dorira sa emigreze la instaurarea dictaturii,
pentru a continua In strainatate o lupta care nu mai era posibild
in patrie, dar chiar si nenumarati intelectuali, hotariti sa nu

coboare la compromis, sa nu cedeze momirilor fascismului:
istoricul Salvemini, criticul Venturi; la fel Ferrero, Borgese, Toscanini, Calosso, Silone, Chiaromente, Garosci. In Franta, in
Anglia, In America, ei acuzara timp de douazeci de ani, fatis,

fascismul si il aratara ca fundamental strain naturii Italienilor. In
schimb, altii preferara sa ramana in Patrie, crezand poate intr'o
posibila izolare prin studiile lor, poate sperand intr'o mai rapida
evolutie a evenimentelor. Ei constituira cea mai tenace rezistenth' fata de toate ademenirile ; s'au aratat mereu straini Regimului, de necorupt si intraLsigenti. Cultura italiana condamna
dictatura, arunca asupra-i discreditarea. Cum ar fi putut aceasta
sa-si creeze un piedestal solid, sa fie sigura de propria populari-
tate, inteo tail cu o atat de indepartata traditie culturala,

far sprijinul si stima intelectualilor? Momelile si amenintarile
nu ajungeau, ba chiar intreau neincrederea ; putinele cedar!
erau considerate cu dispret; tinerii erau judecatori chiar mai
523
severi cleat batrnii. De geaba s'a fondat Academia ItalianA,

de geaba s'a impus jurdmntul de credint profesorilor universitari ; de geaba Croce a fost ofensat fn propria-i cas, Monti
persecutat si fnchis, si Martinetti Indepdrtat din InvAldmnt ;
de geaba grupuri Intregi de scriitori activnd In jurul vreunei
reviste sau In vreun cerc, furd arestati, judecati, fnchisi, izolati
fn lagdre, dela Vinciguerra la Calogero, dela Mila la Coloroni,
dela Milano la Torino, Florenta, Roma, Trieste. A elimina toate
elementele antifasciste ar fi Insemnat sd lipsesti Italia de intreaga
clasd intelectualg. SA o lipsesti de filosofii ei: de Croce, Martinetti,
Tilgher, Spirito, Calogero, Saitta ; de istorici: de Omodeo,
De Ruggiero, Salvatorelli, Russo, Flora, Buonaiuti ; de scriitorii
ei: de Saba, Montale, Qusimodo, Palazzeschi, Sbarbaro, Savarese, Linati. i acestia nu erau adversari timizi sau tcuti, ci
hotariti si indrjiti, atenti sa surprind orice lipsd sau sov5ire

a guvernantilor si apropiati celor tineri, ih a-i creste fn ura fmpotriva fascismului. Dac5 cenzura lovea carp si articole, daca
spionajul si supravegherea filceau vorba prudent, ajungea uneori
purtarea lor peritru a evidentia Insemndtatea opozitiei, a condamarii. Prin aceste exemple a crescut tndra culturd, tndra litera-
turd, taddra arta In Italia si dela cei btrni s'a continuat si s'a
desvoltat atitudinea. Mai intoleranti decAt ei, din impuls, tinerii
au cdutat adeseori lupta, s'au fncadrat hotariti intr'un partid.
In conjuratie sau In luptd si-au gilsit propriul echilibru spiritual.
Inca nu -Um numdrul si numele mortilor din ultimul nostru
rdzboiu risorgimental, din aceastd ultima revolutie a noastr ; dar
ne amintim c'd Inca fn 1931 un tn'ar poet, Lauro de I3osis, sbura
pe deasupra Romei chemnd pe Italieni la rdscoald ; ne amintim
de Giaime Pintor, mort In linia frontului In timp ce Incerca sa

fuga dela fascisti; si de Colorni, un tandr Inviitat In filosofie pe
care nimeni nu II suspecta ca redactor al clandestinului Avanti n,
surprins de Germani si ucis ; si de Curiel, care din revista grupurilor universitare fasciste fiicuse o celuld comunist. Persecutiunile
maturizasera tinerimea culta italianA, o ImpinserA fn lupta ;

dela opozitia teoretic o duserd la cautarea unei practice, la a-si
asuma Intreaga responsabilitate a oamenilor care trdiau In timpul
lor de tragicd debandada, de crize si nesigurante. Dnsii, tocmai
din exigenta unef absolute cinste, din dorinta de autoclarifieare,
524
au aderat la o idee politica', au intgrit sau creat partidele politice.

Fascismul, care intotdeauna s'a declarat a fi o miscare tinereasc6,
demonstra propriul faliment poate tocmai prin aceastd lips,

prin aceastd revoltd a celor tineri, a celor mai buni tineri ai
Italiei. Astfel ei urmilreau i trageau necesara consecint din
opera celor mai bdtrni si uneori o rdscumpArau. In felul acesta
urmasii idealismului gentilian, Calogero, Saitta, Spirito, invingand criza in care se impotmolise maestrul, deveneau inteadevar
exemple de activitate, persecutati i inehisi.
Aceste no ui forte, cu impulsiva lor hotdrIre, avur in curnd
o capacitate polarizatoare: toti cei inselati naiv, care la inceput
crezusera' in fascism, atrasi mai ales de acea vointa de actiune
pe care Regimul o afirma incontinuu, se desprinserd mai tarziu de
el, luAnd o pozitie de asteptare i absenteism, iar acum fur triti
de acest nou iures, regAsindu-si locul. Asa se intampla cu Vittorini,
cu Bilenchi, cu Rosai i cu multi altii. Destramarea infra chiar
in rndurile Regimului, in asociatiunile sale, si in institutii ;

grupurile universitare, asociatiunile tinerilor fascisti deveneau
centre de rezistent i educatie antifascistd, in care tinerii universitari se apropiau de tinerii muncitori pentru a-i atrage la
convingerile lor.
Astfel se explicii maturitatea, tempestivitatea i succesul recentului nostru rzboiu de partizani, timp de doudzeci de luni,
impotriVa fascismului, precum i avntul i amploarea rdscoalei. A
survenit, pe un plan practic, intalnirea i solidarizarea poporului
cu intelectualitatea ; clasa cultd italianA, cei mai buni din ea,
au ajuns, prin convingere si la practicd. Momentul nu permitea
asteptarea, condamna indoiala, constrngea la actiune ; i aceasta
actiune trebuia & se bazeze pe un continut ideal, pe o convingere nepieritoare: artitii, filosofii, scriitorii italieni erau pregtiti pentru aceasta.
Asa s'a sfArsit o epocd de abjectiune: scriitorii nostri nu vor
mai fi constrnsi sA emigreze, sau s infrunte cu groazd examenul
neincrederii cenzurii, sau s in inedite ani i ani de zile volumele lor. Sbarbaro nu va mai fi constrans s fac s circule In
manuscris proza i poeziile sale, Montale sa le publice in Elvetia,
Saba sa fugd, persecutat fiind in orasul sdu. Nu vor mai fi necesare expediente i viclesuguri: Vittorini nu va mai fi amenintat
CULTURA ITALIAN/. IN FATA FASCISMULUI
525
de presa fascistg, Inppolo fi va putea vedea reprezentate dramele sale, va putea Guttuso expune tragicele sale desene de
rdzboiu ; iar cei fnchii, ieiti din temnite, vor putea relua, Inteo
cu totul altfel de atmosferg, activitatea lor.
Epocele cele mai Inane, de o generoasii civilizatie, sunt acelea
care vdd un acord, o imediat potrivire intre popor, intre masa

oamenii cei mai buni care o exprimd, oamenii culturii. Astazi,
acest acord s'a perfectat in Italia ; fard constriingeri, fdrg oportunisme, dar printr'o imediatet a intuitiei, noi ii simtim pe interpretii i animatorii poporului nostru. Ceea ce fascismul nu a
putut, atinge In existenta lui destul de Indelungatd, astdzi s'a
realizat, dar pe un plan i o directie opusa lui: pseudo-revolutiei
i s'a impus i substituit revolutia adevrat.
Iulie, 1945.
SILVIO GUAR MERT
TEATRUL DE PAPUSI
Teatrul de papusi se situeazd, ca si desenul animat, pe planul
tendintelor de stilizare ale artei scenice, constituind, In acelasi
timp, o incercare de subliniere a laturii fantastice pe care filmul
si teatrul au parasit-o. Spectatorul sceptic si blazat al secolului
al XX-lea se arata incredul and actorul deghizat In balaur sau

rege-cerb se plimba printre pomii padurii, de panza pictata, si surade atotstiutor la aparitia zanelor din Visul unei Nopli de Vara,
chiar daca sunt diafane si inaripate prin trucajul Intrebuintat

de Reinhardt, la realizarea filmului cu acest nume.
Dar acelasi spectator se emotioneaza sau rade cu hohote din
pricina lui Albd-ca-zdpada sau a pataniilor lui Polichinelle si
Hans Wurst. In ce constd deosebirea? Pe cand actorul se pre-.
costumeazd * Mikey Mouse si Petrusca exist a,

traies c. Fantasticul devine astfel mai real iar realitatea mai
face * se
fantastica, irealul si realul stand alaturi si intalnindu-se necontenit.

In teatru, unde totul este conventie, e inutil sa reproduci natura.
Personajele desenului animat si ale teatrului de papusi fiind

ele insesi o creatie a fanteziei, pot Imprumuta elemente din
realitate, fard a compromite efectul artistic.
0 Intamplare istorisit de Serghiei Obraszov, marele animator
al teatrului de papusi din Uniunea Sovietica, ilustreaza poate

cel mai bine, ceea ce caracterizeaza surpriza emotivd sau ilarianta
nascut din contingenta jocului papusilor cu realitatea. In tim-.
pul razboiului, undeva pc front, Inteo baraca plina de soldati,
teatrul de papusi dddea obisnuitul lui spectacol. Pe neasteptate,
se anunta sosirea unor avioane inamice. Urmeaza imediat caderea primelor bombe. In acel moment, pdpusa de .pe scena,
TEATRUL DE PAPU$I
527
care reprezenta tocmai caricatura lui Hitler, incepe sa urmareasca

apropierea avioanelor micand capul in directia de unde venea
sgomotul. A fost o improvizatie a manuitorului papuilor. Dar

acest lucru a starnit atatea rasete, bleat chiar i frica pericolului iminent, a fost indepartata pentru acel moment.
Contrastul creat prin disproportia intre papue i realitate,
contrast care sta la baza comicului in general, constitue unul
din succesele teatrului de papui.
Cand betivul o alta papue creata de Obraszov
duce
la gur o veritabild sticld de vodcd, iluzia devine mai puternicd,

i, in acelai timp, contrastul mai de efect. Caci in timp ce filmul
i teatrul actioneaza prin sugestie, crearea iluziei este mjilocul
cel mai puternic al teatrului de pdpui.

Teatrul de papui nu este o scena in miniatura, dup cum
desenul animat nu este un film, in care imaginea fotografiata
este inlocuit cu una desenatd. Papua nu copiaza nici teatrul,
nici cinematograful. Ea creeazd o arta proprie, cu expresiile sale
dramatice, particulare. Marionetaspunea Jaque Chesnais, crea-
torul faimosului teatru parizian de marionete La Branche de

Houx este o imagine care ilustreaza un text, o muzica. Ea nu e
analitica, ci sintetica i simbolica, cad face parte din domeniul
poeziei pure .
* * *
Originea marionetei dateaza dela primele inceputuri ale civilizatiei noastre. Mentionarea ei In operele clasicilor ca : Aristotel, Horatiu, Platon i Xenofon precum i descoperirea unor
papui, cu membrele articulate, cu ocazia desgroparilor recente
din epoca antica, dovedesc ca atat Grecii cat i Romanii cunoteau acest gen de divertisment. Popoarele Asiei mijlocii i rasaritene, ca i acelea ale insulelor sudice, au cultivat cu o deosebita
pricepere aceasta arta, i continua s'o cultive pada in zilele
noastre.
Tara de origine a papuii animate din lumea moderna pare

a fi Italia. Tratand intai subiecte religioase, apoi legende cavalereti, teatrul de papui capata pe la sfaritul secolului al
XVI-lea un caracter comic, apropiindu-se de genul Comedk
dell'Arte. Parisul, Manchenul, Viena i Basel devin i ele, in
528
IkEVIS'PA PUNDATIILOR REOALe
secolul al XVIII-lea, centre importante ale teatrelor de pApui.

In deosebi la Paris, la Pont Neuf, se instalase un teatru de Marionettes a la Planchette, mAnuite cu ajutorul unor sfori, legate de
piciorul aceluia care cAnta, bAtea toba i imita glasurile personagiilor din piesg. Pe cAnd secolul al XVI-lea preferd marione-
tele, adica acele papui care se mAnuesc cu ajutorul sforilor

trase de sus, secolul al XVII-lea d precgdere pApuilor Imbrdcate pe mAnA ca o mdnue. Pe la sfAritul secolului al XIX-lea,
odat cu influenta Chinei in arta decorativA francezA, se introduce
un nou gen de teatru, aa denumitul Thcitre des Ombres Chinoises, in care pApuile decupate, din piele sau carton: erau proiectate pe un ecran pus In fata Mr. Tot In aceast epocA incepe
lush' i decadenta teatrului de marionete care, 1ncercAnd s devind o imitatie a teatrului propriu-zis, a transformat pApuile
in cbpii, in miniaturA, ale marilor actori atunci la modd
fAcAndu-le sA joace repertoriul literaturii dramatice obinuite.
In decursul veacurilor, teatrul de marionete a creat o literaturA, o muzicA i personagii proprii. In afarA de autorii ano-
nimi, care ilustrau literatura, legendele i muzica popular5, comentAnd evenimentele anului (un fel de jurnal sonor) multi
scriitori i compozitori de valoare universald au scris i compus
pentru teatrele de ppui.
Astfel, Goethe a compus piesete pentru teatrul de marionete

i dela Doctor Faust Hollenjahrt, o piesetA scrisd pentru pApui,
s'a inspirat atunci cAnd 1-a conceput pe Faust. MArturisirile din
Wilhelm Meister sunt o dovadA de marea influent pe care tea-
trul de p5pui a avut-o asupra intregii lui creatii dramatice.

Cervantes i-a construit, din pApui, personagiile lui Don QuiMoue. Milton s'a inspirat pentru Paradisul Pierdut dela o versiune despre Adam i Eva, scris pentru pApui. Dickens, Vol-
taire, Lord Byron au apreciat i au lucrat pentru teatrul de

papui. George Sand, care avea o deosebit predilectie pentru
confectionarea costumelor de marionete, a instalat la Naeim
un teatru pentru micii ei nepotei. Iar Regina Victoria a Angliei
avea i ea un teatru ale cdrui ppui sunt i astAzi pAstrate intr'un mic muzeu.
Dintre compozitori, Haydn a fost acela care a compus
muzicA pentru cinci operete, reprezentate la un teatru de pApui
TEATRUL DE PAPU$1
529
din Eisenstadt oraul lui natal i apoi in Palatul Schnbrunn,

pentru Maria Thereza. Mozart a compus Bastien 0 Bastienne.
Personagiile teatrului de papui au devenit cu timpul figuri
populare, care s'au mentinut pana in vremurile de astdzi, schimbandu-i de multe ori Infatiarea, dar pdstrand totdeauna o
traditie a limbajului i a caracterului national. Pulcinella in
Italia, Polichinelle i Guignol in Franta, Punch in Anglia, Hans
Wurst i Kasperl in Germania i Austria, Petruca in Rusia,
Kasparek in Cehoslovacia, Karaghioz In Turcia, in sfarit Vasilache la noi sunt numele papuilor care au pastrat netirbita
traditia i afirmarea caracterului national al fiecaruia dintre
aceste popoare.
.
*
*
Teatrul de 1)4110 romnesc dateazd i el din cele mai vechi
timpuri. El are, pe de o parte, o origine populara, in vechile

noastre datini i obiceiuri, iar pe de alta parte papuile au fost
introduse in special, de cdtre ( red i lurci, la curtile domneti,
iar mai tarziu de cdtre Sai, in targuri i orae. Pe langa scene
religioase
plecarea celor trei magi, intalnirea lor cu Irod Imparat, taierea pruncilor din Vicleim, naterea lui Iisus papuarii dadeau i reprezentatii profane, avand un caracter satiric
1 politic. Scene din viata de sub ocupatia straina i, in deosebi
de sub cea turceasca, luarea in deradere a comisarilor, Evreilor
Tiganilor, precum i infatiarea personalitatilor straine de mare
faima, ca de pilda Napoleon Bonaparte, pe scena, programele
cele mai preferate. Papuile erau facute din lemn i imbracate cu petici. Jucau inteo cutie de circa 80 cm lungime, avand
2 geamuri in fata, cu o deschidere !Titre ele, prin care vorbeau papuile. Interiorul lazii era imbracat in hartie colorata
i luminat de 2 lumandri. La baza lazii, spanzura o perdea colorata in dosul careia se ascundea vorbitorul.
Papuarii, insorni de un lautar, umblau din casa in casa

cantand:
pdpufi, pdpufi dela Hufi

cu capul cat un cdw,
sau:
pdpufele franfuzefti
tot sd stai sd le privqti,

4
530
si intrebau pe spectatori daca doresc ca papusile sa fie jucate

pe ulit on hudita 0, sau 6 de- a dreptul oH pe inconjurate
cu perde ori Fara perd . Cu alte cuvinte, dacd doresc expresii
cuviincioase sau obscene. Iar la 25 Noemvrie 1864 autoritatea
comunala a Iasilor a oprit aceste jocuri, din motive de ingrijire pentru moralitatea publica . Abia in 1879, dupd staruinta
papusarilor si a mai multor cetateni, printre care si a lui Ion

Creanga, primaria a incuviintat din nou jocul papusilor 1).
Ppusile, introduse de Turci sub numele de Karaghioz-perd

cele
introduse de cdtre Greci, reprezentand un fel de vicleim,
si
numit Hagi Yavat, dadeau, mai ales la Curte, spectacole denumite,
nu se stie din ce motive, spectacole de Opera 2). Aceste reprezentatii constau din umbre, proiectate pe un ecran transparent,
dupa sistemul turcesc, asemanator umbrelor chinezesti.
Teatrul de piipusi la noi si-a continuat aparitia, in sate si

pe la balciuri, in fiecare an, de sarbatorile Craciunului, cu figura
din ce in ce mai vulgarizata a lui Vasilache.
* * *
Revenit astAzi la adevaratul lui caracter, teatrul de papusi

este recunoscut nu numai ca un factor artistic, dar in primul
rand ca un factor educativ, de cea mai mare importanta. Grija
pentru educatia copiilor, pentru. influentarea lor prin mijloace
cat mai sugestive care, in acelasi timp, sa fie creatoare de bucurie i sa le stimuleze fantezia, a facut ca teatrul de pdpusi s
se desvolte chiar si numeric, in cele mai multe tari ale lumii

vechi i noui, in proportii nebanuite.
In Italia, Teatro dei Piccoli fundat la Milano in 1913 a dat

pana in 1934 un numar de 14.000 de spectacole, la zece milioane
de spec tatori, afard de marele numar de spectacole ale teatrului
Gil, Jambo, etc.
In Cehoslovacia functionau, inainte de rdzboiu, pe langa cele

dou teatre mai importante: Umielecka Vihova i Rise Loutek,
3.200 de teatre de papusi, dintre care, majoritatea teatre scolare, sustinute de Institutul de educatie Massaryk. Cursuri
i) Teodor Birada: Istoria teatrului in Moldova. Iaqi, 1915.
2) Dimitrie OlLnescu: Teatrul la Rom4ni, 2 vol., B..cure0i, 1897-98.
TEATRUL DE PAPU$I
531
anuale pentru juditorii teatrului colar i al educatorilor indrumau, cu o competinta rard, activitatea acestor teatre.
In timpul ocupatiei nemteti, dela 1939 incoace, teatrul de

marionete a limas multi vreme singura posibilitate de afirmare
patrioticd, in limba materna, pada cnd teroarea nazista a suprimat i acest ultim refugiu al artei cehe. De altfel teatrul de
papui ceh are o traditie de lupta nationald dintre cele mai

impresionante, contribuMd, in 1917-1918, prin intamplarile i
comentariile lui Kasparek, al papuarului Skupa, la lupta pentru
redeteptarea poporului cell. Acest Kasparek are astazi in oraul sat' de origine, Pilsen, o placa comemorativa. Este cea
mai mare cinste care s'a facut vreodatd unei papui. Pe aceasta
placa sta scris : Lui Kasparek din Pilsen, e Ire a ingropat AusI ia. Cehii au dovedit interesul pe care-1 purtau luptei de eliberare sociala i nationald i a altor popoare inscenand, la teatrul de papui, in 1875, martiriul pe roan' al lui Horia i Cloca 1).
Spaniolii au folosit, cu multa arta, pentru o propaganda

anti-fascista vie pe front, in timpul razboiului civil din 1936-37,
teatrul de papui in fruntea caruia se afla cunoscutul pictor

Miguel Preto. Acest teatru a fost distrus in timpul luptelor de
o bombd inamica.
In tarile anglo-saxone, teatrul de pdpui a devenit un factor

cultural de mare importanta. In Anglia a luat fiinta o societate
condusa de insui marele reformator al teatrului Gordon Craig,
care i-a defininit scopurile dupd cum urmeaza :
1. Amenajarea unui muzeu permanent, cu discuri istorice
i contemporane, spre folosinta teatrului de pdpui.
2. Un institut de papui, pentru antrenament i experienta.

3. Crearea unui grup local i a cel putin cinsprezece grupuri
in restul Orli.
4. Coordonarea cu teatrele de marionete colare.
5. Editarea de manuale pentru uzul amatorilor.

Tot Gordon Craig a scos o revista lunard, The marionette,
care, ani de zile, a apdrut in mod regulat.

Dar in special in Uniunea Sovieticd, teatrul de papui a
creat o vasta literatura de specialitate in jurul lui. Memoriile
1) Lucia Calomeri: Teatrul de peimi. (Coofetintii tinufa in 1938).
132
conducdtoarei unui teatru de pdpu#., de Nina Efimova, Mdnu floral de pdpufii 0 profesiune curioasd ale lui Serghie Obraszov,
Anatomia pdpu#lor de teatru a lui A. Fedotov sunt uncle din
lucrarile cele mai raspandite. Ele reprezinta tot a-tat de mult
pentru teatrul de marionete din Uniunea Sovietica, cat reprezinta pentru intregul teatru rus Via fa mea de artist a lui Stani-
slavsky. Muzeul teatral de pdpui al Statului, din Moscova,

colecteazd i catalogheazd orice lucrare sau compozitie in legd-
turd cu teatrul de papui, pentru a folosi nu numai teatrelor

din Capita la Uniunii Sovietice, dar i numeroaselor teatre din
diferitele republici nationale.
Sunt mii de teatre de acest fel in Uniunea Sovietica, dintre

care un mare numar sunt indrumate de insu0 Serghie Obraszov,
unul din cei mai ilutri creatori in domeniul marionetelor.
Teatrul de papu.,i, in Uniunea Sovietica, nu are numai menirea sa organizeze spectacole artistice sau sa amuze copiii.
Sub forma de teatru ambulant, se duce o campanie de lamurire
a taranilor la sate. Se dau reprezentatii In fabrici pentru muncitori, in cazdrmi (si pe front), pentru Armata Roie. Cu ajutorul
teatrului de pdpu5i se ilustreaza lozincile la ordinea zilei, se

explicd necesitatea implinirii planurilor .de productie, se face
propaganda higienicd i culturala. In special, in spitalele cu
raniti, acest gen de teatru are mare succes. In broura sa 0 profesiune curioasd, Obraszov descrie entuziasmul cu care ranitii au
primit reprezentatiile lui: Cei ramai cu un singur brat bateau
din palme cu vecinul lor, pentru aji arata recunotiinta e.

Filmele facute in Uniunea Sovietica cu ajutorul marionetelor, ca de pildd Guliver in fara Piticilor i Cheia de Aur, au
initiat un nou gen de spectacole pentru copii.
* * *
La noi in tara d-1 Emanoil Bucuta, alaturi de scriitoarea

Bucura Dumbravd si de d-na Oteteleeanu, au incercat, in 1917,
un teatru gen Guignol, care insd, dupa o bucata de vreme, a

disparut. Alte incercari mai recente, au fost fdcute de d-1 profesor
Nastase i de d-na Ioana Basarab, iar mai apoi, Casa Scoalelor

a initiat un asemenea teatru, sub conducerea d-nei Calomeri.
Recent, o noua Ineereare a fost facutd de d-na Rene Silviu.
TEATRUL DE PAPU$I
533
Toate aceste tentative nu au putut duce 'nsa la un teatru cu

caracter permanent, cu posibilitati de perfectionare, deoarece
au pornit dela initiative particulare, frd sprijinul efectiv i
continuu al Statului.
Ca factor de arta', ca factor educativ, teatrul de papui nu
este Inca apreciat la noi la justa lui valoare. Prin deli catetea li
puritatea acestei arte dramatice, teatrul de pdpui se adreseazd
cum spunea George Sand 4 nu numai copiilor ci i tuturor oamenilor de duh 4.
ELENA PATRAKAMJ
CONFLUENTA
Pe cdmpul de fleiceiri sub care md 'nnec

tree fluvii de morfi in picioarele goale
0-un cer devastat numai rani, numai rani
ne curge prin oase cu pietre, cu pale

cemd din ganguri piffle sub tdmple, ies plante
cu viermi
cu par .pe I runze inalte.
Nu-i nicio intrebare atdta de teindret

nu-i nicio piatrei atdta de alba
ca drumurile tulburdtoare din luna Noemvrie
cdnd stingele feiei pline de panicei
a umplut padurile de dezastru.
Inteo noapte ca asta am sa ma sinucid...

Pupilele femeii vor legdna Intinderi de munfi
imi va parea rdu de tot ce n'am putut crede pdnel la capdt,
de buzele i cle ochii tell, ca cloud' bile, sub I rung.
Parcurg viziunea de amurg vegetal
cu resturile dragostei noastre ci sborul
drumurilor oribile din luna Noenwrie
care yin sd-fi mantilla obrajii, piciorul.
Pekarile toate navaleau .pe uscat
ca 'n cel mai rumos naufragiu,

In racoarea trupului tau de peisaj lmbatat
deschid portierd i met plimb cu un cartilagiu,
poltim!
minile fi le scot din umar i petrec
sub cerul de fldcari sub care md 'nnec.
PARTITURA
E o noapte superbd ca o Aureold Boreald

ifi scutur copacii in camera ta i-fi fac rdcoare
imi place sd cant disperarea .,si gigantescul,
sd-mi iubesc floarea bolnavd care-mi zace in carne
fi gust aerul definitiv Si imens ca o elevafie
prin care aud
umbletul munfilor, dind
sagele fetei pline de panted
a umplut pddurile de dezastru.
Inteo noapte ca asta ma voiu sinucide,

vor fi toate plantele niste teoreme, inte adevdr
imi va pdrea rdu de lot ce n'am putut crede Find la capdt,

de obrafii Mi ca niste bame lichide
i de sdnut pddurii cu bube ro.,sii in par. ..
PARTITURA.
Nu : nu e mdna ta care p'cinge

nu-i cdntecul tdu care coace ;
convoaie de codri mdnate incoace
i dropii de muzici scuipate in sdnge.
Md furd trecutu 'nddrdt i md Apihghe,

incep ca sd-mi uif caligraltd, "CuOttnt...
Ne-a umplut despdrfirea cu #iulefi de pdmant
i toamna ne suge ptdmdriit, 'ea uhghle.
Simt iar uscdciunea cum ploud... De-acuma
sfarmte undeva Virg6,a- asa4.
Spitalele arid, copacii ne-asudi 6
fi cerul e leoarcd... I 1imput4 brz.Mia.
Prin sdngele nostru vin cainii de ling

ne birule iarba, ne rnistuie Somhul.
Vezi, ducem cu rana flit) etuneopet Dotififul,
i 'n fiecare seard Ii dam sd infIndrlecr-un paing.
535
536
Tdcerea aceea, elegia aceasta

de pretutindeni acela0 decor inocent.
Aici vorba moarte, acolo cuvdntul dement,
prin grdu trece vdntul, sufletul ne-astupd fereastra.
CANTEC DIN TIMPUL OCUPATIEI
Ce n'q da pentru veacul dsta, numai sd se sclzimbe!

Cat de addncd mi-ar fi inima sd-i pot ara cu elanuri cdmpia!
Dacd afi fi simfit durerile unei armate 'n retragere,
n'afi fi arestat din niciun orq bucuria.
Ia seama: dsta e un lucru f i asta-i o trecere.

Arcul din perete confine o pddure muzicald uitatd.
Poetul a plecat la odndloare cu cainii,
rdtdcifi ca o cale feratd.

Ce lucru bun : sd-fi dai seama!
In Camera Comunelor s'a discutat despre De Gaulle
mdine vor veni ziarele interzise din Elvefia,
pe care le vom ceti, in timpul bombardamentelor, la subsol.
Aud cd e foamete 'n Franfa f i-aud
cd Pierre Drieu la Rochelle s'a *tutors la Paris.
Ce legdturd are asta cu Franfa?
Pe malurile Loarei, mull mai departe presimt

cerurile care n'au sd mai falldie niciodald la geamul inchis.
Cerurile n'au sd mai rddd... Deracuma
inima Franfei addncd 0 bund
va cdldtori clandestin peste granifi
sub liniftea ucisd de Lund.
Se afteaptd exodul din Nord

cu oameni strdini ieifi din pdduri.
Paul Eluard n'a mai scris
MESAGIU PENTRU COL1VIA POETULUI
537
cloud mii de emigranli au strdbdtut Oceanul
din Pirinei se aud focuri de armd si-au fast executdri.

Va intreb : unde e libertatea pentru care au ars orasele
si unde sunt bucuriile pentru care
copiii nostri carbonizafi au inmulfit hoiturile rdzboiului?
Nicdieri n'a durut tdcerea mai negru,
nicdieri n'a lost mai mare singureitatea deceit aici.
Ochii vorbesc intunecafi despre pace,
parcel ar vorbi despre eroii din cdrfile lui Sinkiewicz.
Vd 'ntreb : unde e libertatea pentru care au ars orasele?

Mesageri necunoscufi au adus vesti din Tunis :
foametea domneste in Franfa ; ziarele anunfd:
<1 Trei ofiteri germani au fost impucati la Paris*.
Ce lucru bun sd-fi dai seama!

Vor veni ploi mari sei inunde orasele,
va veni seceta galbend sei usuce grddinile,
vor arde din femelii casele, copacii
printre care au ndvdlit armate de oameni sirdini.
i numai inima Franfei ameninfdtoare
numai inima Franfei, ademcd f i bund
va cdldlori clandestin peste granifi
sub linistea alba de soare ca nopfile albe de lund.
MESAGIU PENTRU COLIVIA POETULUI

N'am rdmas acolo nici fumate
Cine ;tie 'n care parte mergem...
Innotdm prin iarba goald, f tergern
Grafdul viefii cu singurdtate.
Lucrurile nu ne-aratd, n'am lost not.

Nimeni n'o sd file ce-am crezut;
Serile ne cald 'n asternut,
Dragostea se 'mparle pe (pilau.
..
53g
Poate c'am iubit sdlbdtdciune

Prea cdntam pddurile virgine...
Cine se mai culdi azi cu tine,

Visa le, totald pasiune?
Cine te desbracd pan' la piele

i te cheamd 'n pat, ca pe-o cocotd?
Porfi acuma #aif si redingotd
Ti-ai uitat de bietele lichele.
Altddatei (maine mai tdrziu),
Vom opri din nou cdrufa 'n drum,
Langd foldul cdruia crescum
Cu tutun, cu fete, cu rachiu.
Nimeni nu ne-o spune vorbd dragd

(Cum sd poji vorbi cu declasafii)
Pe motiv c n'avem decorafii,
Pe motiv cd luna-i ciutd, nu e bleagd.
Am distrus in noi mitologii
Ploile i soarele ni-s frafi...
Ce folos, c suntem "impdrafi
Numai pe gdndacii din cutii?

Cd-fi slujim fntr'una, cdnd te 'ntorci.
Doamne, prin culcusuri ce folos?
Mai bine muream acolo jos
Sau ne dadeam zilele la porci...
Din fragmentul cinegetic, prin p4une

Vin copoii gravi dupd dreptate;
N'am rdmas In lucruri nici jumate,
Visule totald pasiunet

ION CARAION
CARACTEROLOGICE
Francezii s'au ilustrat prin arta observatiei morale si La
Bruyere ne-a dat niste eminente a Caractere Germanii insd,
Inclinati spre sistematic, s'au gAndit indatd la o Wissenschaft
vom Charakter si Julius Bahnsen a propus numele de Caraeterologie. Numele a prins, insd disciplina nu a progresat si se and
Inca in stadiul programelor si problcmaticei. Preocuparea ar fi
interesantd. Psihologia a fnceput dela o vreme sd paraseasca
ps hicul propriu zis si sd dozeze secretiile glandulare! Psihometria si tipologia antropologicd ne-au dus in scoald la niste
a fie in care citesti ca in palmd categoria si calitatea individului: introvertit, extravertit, etc. N'am dat de una care sd se
brodeascd. De altfel fisele sunt intocmite de persoane care iau
lucr rile foarte usor si am avut mpresia cd un astfel de a psiholog credea ca introvertit insearnnd a cu nasul indoit spre
gurd a iai extravertit cu a nasul in vnt . Germanii se tern de
Dichtung in chestie de stiint dar foarte des stiinta lor e o ideologie foarte asociativa si chiar inteligentd, dar de un ordin cu
totul gratuit, o esseisticd de fantasti.
Caracterologia ar promite in sfArsit o pornire dela nivelul
fenomenologiei curat psihice, sub unghiul integriti4ii vietii sufletesti si fart ignorarea principiului cd inclividnum est inef labile,
o cAntdrire prudentd a unicului cu categorialul.
Emil Utitz '), face un program foarte judicios. Admite nece-
sitatea casuisticei, a distingerii dela caz la caz, precum insd

i a unui sistem de tipuri-ideale, pure, prin care sd se dea forma
inteligibild observatiei haotice. si in fine si alte lucruri ascutite,
asupra cdrora tree acum cu tederea.
3.) Charakterologie. Charlottenbug, Pan-Verlag, Rolf Heise, 1925.
546
In definitiv o asemenea Caracterologie exista in literatura

universala cu tot apriorismul i cu toata empiria cerute de natura
observatiei. Insa, obiecteaza Utitz, nu-i acolo sistematica cerug
de tiing. Si el ne d o serie de Leitlinien dupd care construiete hipotetic un numar de # caractere .

Interesante lucruri spune, dar intelegem ca numai un program oricat de sistematic, i de altfel discutabil, n'ajunge. Omul
nu are perceptia vie a fenomenului sufletesc i, mai mult, a
petsoanei umane. Exemplele lui sunt de genul pueril. Ce se \Tara
psihologii In chestie de cunoatere complexa i vie a omului?
Dar ce te vari dumneata, mi se va spune, In psihologie? In fine,
ca sa ne Impacam, propun s lucrdm In asociatie. De aceea,

ca o proba, imi ingadui sa prezint cinci analize caracterologice
(Domnul Costica, Nea Vasile, Tase, Ilie Lacatuu i Mieluta)
prin unghiul categorial al # adaptabilitatii l>.
Domnul Costica este un barbat placut i corect care poate
face figura onorabila in orice societate. Este potrivit la statura,
bine legat, nici scurt, nici prea Malt, nu gras, nu slab. Barba,
mustatile rade. Obrajii Ii sunt pasabil rumeni, insa cand vremea
e rece ei iau un ton pal care arata distins. Costica are peste 40
de ani i parul Ii e brazdat de uvite albe. Asta il face i mai
tanar, dandu-i numai o nog de seriozitate. Din punct de vedere
intelectual i educativ, este de observat cit domnul Costica, fart
a manui idei complicate i expresii rafinate, nu cade niciodata
in platitudine i vulgaritate, ca poate atinge decent orice problema curentt. Cu lumea se poarta corect i politicos, fart exces
de gingaii i fart afectare.
Sa nu uittrn aspectul vestimentar. Costict nu se fmbract

tipator elegant ci confortabil. Totui confortul respecta convenientele. Numitul e prevazut din bellug cu tot echipamentul
trebuitor spre a face fag tuturor situatiilor civile i climatice.
Primavara poarta pe cap un Habig bine intretinut i etteodatt
chiar un melon. Vara apare cu o palarie de pale i bine inteles
cu haint alba de dril. Iarna c vazut cu o caciulita rotunda de
astrahan. Poseda mai multe perechi de pantofi, negri, galbeni,
de antilopa," de lac, galoi, o*oni, daca nu noi, nepermitand
imprejurarile, totdeauna In bunt stare de conservatie, pardesiu,
demi-palton, palton, manta de ploaie i chiar un fel de scur-
CARACTEROLOGICE
541
teica moiereasca Imblanit. Are i o pereche de pantofi din

piele de bison foarte ghintuiti, pentru zdpezi mari i excursii la
munte. Vara poarta, pe unde este Ingaduit, camaa de sport
cu maneci scurte, oferind vizibilitatea superba a unui ceas de
aur cu bratara; iarna e zarit cu nite camai speciale de flanela.
Un stilou de cea mai buna calitate Ii scoate capatul aurit din
buzunarul de sus al vestonului.
Am procedat a5a dar 4 wissenschaftlich* incepand cu conformatia fizica, pe care Psihologia moderna pune mult temei.
Onorabilul Emil Utitz face nite discriminatii foarte interesante
intre starea de spirit a piticului i aceea a urimului iar Intru cat
privete garderoba, Froebes afirma cum ca 4 wie jemand seinen
Hut tragt, charakteristisch ist # i sustine cd atunci cand palaria
este e in die Stirne gedrackt *, individul e schwehrmatig *,
melancolic. Aci imi permit a ma deosebi de Froebes, deoarece
domnul Costica tine palaria Inteadevar cam Impinsa pe frunte,
dar el e departe de a fi trist, ci pastreazd mereu o tinuta plina

de dignitate i sanatate sufleteasca.
Il vad pe domnul Costica aproape zilnic trecand In sus i
In jos prin fata casei mele. Are o functie care-i lasa foarte multd
libertate, e un fel de inspector sau aa ceva In ramura financiard,
Inca nu cunoate aerul Inchis al birourilor. E un om cu venituri sigure i Indestulatoare, nu grozav de bogat, Insd cu chiag.
Vremurile severe prin care trecem explica tinuta sa Med rigori
protocolare. Astfel domnul Costica trece odat cu un crap mare
In 'nand, tinut, nud, la distanta apreciabila de trup ca sa nu
se Intineze haina.
De unde a putut domnul Costica agonisi un crap pe timpurile
astea? Cand in piata nu exista varza, domnul Costica trece cu
cateo varza Infoiata in fiece mana. Aci Costica poarta in mana
o paine, aci un pachet cu branzd ori o sticla cu lapte. Tot ce

este trebuitor pentru o existenta comodd apare purtat de bratele
domnului Costica spre domiciliul sau. Sa nu creada cineva cd
omul Ii procura bunatatile prin manopere putin laudabile. El
depune doar mai multa sarguinta decat altii. Astfel Costica std
la raspantii i observa micarea comercial, se oprete pe la

carute, intreaba pe femei ce au in desagi, asculta atent convorbirile intre cetateni, se duce disdedimineata la Obor sau in calea
541
REVISTA FUNOATIILOR REGALE
Rahovei. Dommil Costicd e amabil cu toata lumea, in special

cu negustorii, se aratii rabilator *i indatoritor. Dar insuirea sa
de capetenie este prevederea. Primavara cumpara lemne pentru
iarna viitoare, i ap procedeala cu privire la toate. Pe data ce
.
are bnuiala Ca un articol e pe cale de a disparea 4i face provizii,
nu exagerate (el nu este un acaparator) ci suficiente. Asta il

impinge la gesturi amuzante. Astfel intr'o zi un zarzavagiu spune
unei cocoane in fata unui morman de ceap5: Ia, cocoana, acum
cat mai e 1 i face profesional cu ochiul la domnul Costica, prezent.
Un fior trecu prin sufletul acestuia. Vasazica n'o sa fie ceapa I

Cand un alt client vru sd mai cumpere ceap, domnul Costicd
puse repede maim asupra ei i zise: Retinut de mine I i cumpara, .
de altfel M.A. nevoie, toata ceapa. Cu metoda aceasta persistenth, Costica are in casa tot ce-i trebue5te. Niciun eveniment
nu-I poate surprinde nepregatit. Poseda lamai, suc de lamai
pentru caz de scorbut, putina ciocolata, putin ceai din vremuri
bune, o leacd de vanilie, un pumn de piper, niscaiva cafea. Are
o farmacie de cas, bogata, cu medicamente pentru cazurile cele
mai insolite.
Ltd un tip de egoist, yeti zice. Ba de loc 1 Domnul Costicd
nu-i egoist. Nu-i lacom, nu-i avar, nu se gandeste exclusiv la

pielea lui. Are nevasta i copii care toti sunt bine hraniti i echi-
pati, avand pardesiu, demi-palton, palton, manta de ploaie,

galoi, ooni etc. E .drept ca domnul Costica are in vedere
intai de toate familia sa, insa daca cineva incearca vreo lipsa
i face apel la el, nu ramane insensibil. Domnul Costica este
doar un prevazator i tipul lui abunda, cu variante, in milioane
de exemplare. Toata incordarea vointei i inteligentei lui este
intim agonisirea proviziei, M.A. de care ar avea sentimentul cd
e un om mort. Pivnita fail cartofi i varza reprezinta pentru

Costicd o imagine a teroarei. El n'are incredere In Providenta
divina ci numai in prevederea sa. Domnul Costica e omul cel
mai normal din lume, e furnica harnica sau mai bine zis omul
ramas la stadiul de adaptare al furnicii. Pentru domnul Costica
nu exista problv-ne metafizice, nici politice, nici ideologice.
Unica lui intrebare este: ce mancam maine? i. singura lui temere,
de a nu ramane in suferinta. Din cauza marii energii pe care o

consumd in aceasta directie, Costicd este cu totul strain de orice
CARACTEROLOGIOE
543
altd preocupare. Nu-1 intereseazd politica, cleat in m5sura in

care determina miscarea marfurilor. De arte, literatura nici nu
mai vorbim. Cu toate acestea, cand copiii sdi au nevoie de o carte
aceasta lipseste in librkie, domnul Costica o &este negresit.

Dar ssst I trece domnul Costicd Ce tine oare in mfiini? In mana
stnga are o pulpa de berbec iar in cea dreapta o sticld de lamp.
Sticla de lampa? Ei da. E adevgrat ca locuinta d-lui Costica este
luminata electric, insd curentul poate sd se opreasca i atunci ai
nevoie de o lampd de gaz si... nu prea se gsesc sticle de lampd.
F
Sd fie acolo 1
* * *
Adesea trece pe stradd, tot cu mainile incarcate de provizii,

un barbat greoiu la mers, imbtranit prematur, crunt la par si
la mustata, rosu la L.P. i nas, ca i dat cu vopsea. Imbrachminte
modest5, dar cuviincioas. Este Nea Vasile, meserias subtire,
om cu gospoddrie, muncind dur i castigAnd solid. El e o varietate degradatd a lui domn Costicd. Cineva ar zice ca seamana
cu Cliton, mancaul lui La Bruyre. Sunt nuante i apoi expli-
catia structural5 e alta. Cliton e un voluptuos al pantecului,

Nea Vasile e un om adaptabil i cu Weltanschauung. Are si el
o frica nebund sa" nu ramnd fdrd provizii. Insd pe cand domnul
Costica, in caz de lipsuri generale, s'ar multumi s aibd minimul
posibil spre a subsista i ar intelege folosul surogatelor, Nea

Vasile n'admite nicio stirbire a conceptiei lui de viata . A
trdi * pentru el inseamnd a mnca fripturd si a bea yin. Cliton
mannc6 spre a mnca, Nea Vasile mannc spre a subsista.
Mncarea la el rezumA de altminteri toate bucuriile posibile in
viata, intelectuale, estetice. Dad, cumva, Nea Vasile ar putea
fi reeducat i fcut apt sd guste pldcerile lecturii, ar mnca mai
putin i ar citi. lush' cum lucrul nu-i posibil, Nea Vasile se destinde in singurul chip cunoscut lui de munca profesionald: mancand mncilrile rituale. Ideea de restrictie temporar, economic
ori diateticd, Ii este inconceptibila. Decat postire mai bine moartea.
Nea Vasile este un adaptat rudimentar ca acele pasarele ce nu

cunosc decat un singur aliment, cnepa, i un singur mod de
a ataca bobul: tinndu-1 in ghiare i izbindu-1 cu ciocul. Tot
astfel Nea Vasile nu acceptd cleat un singur aliment esential:
344
kEIRSTA FUNDATHLOR REGALE
friptura i o singurd butura : vinul la ghiata. De aceea, In afara

de ceasurile de lucru, alearga n'auc dupd provizii. Trece cu halci
de carne infaurata in jurnale Insangerate, cu sifoane, cu sticle
de yin, cu bucali de ghiatd. Alte alimente, precum cele vegetale,
11 intereseaza mai putin. Ele cad In competenta nevestei. Curtea
lui Nea Vasile e un vast cotet cotcodacitor, oracaitor i ga-
&tor. Gaini, rate, gate ii ateapta inocente ziva executiei.

De la o vreme Nea Vasile trece zilnic cu o galeata curata, acoperit cu un capac. In ea aduce nutret pentru un porc, a carui
carne fi va as.gu:a subsistenta in timpul iernii. Nea Vasile fnconjura porcul cu cele mai mari i ingrij orate atentii i o zi de indispozitie a ramatorului a fost prilej de panicd pentru stapanul
lui. Din curtea lui Nea Vasile se raspandete la pranz i seara
peste toat strada miros de came fripta, Mat iti vine sa leini
de apetit. Dar daca noud ne vine sa leinam, va puteti inchipui
ce s'ar Intampla cu Nea Vasile daca n'ar avea friptura i i-ar
veni fum de gratar din and parte. Nea Vasile nu-i nici manedcios, nici gourmet, nici egoist (caci impartdete regimul lui cu
sotia i uneori cu prietenii), ci doar un om care se sbate ca sa
traiascii in chipul lui limitat i stereotip. In afara de hrana
zilnica, dupd lista de mai sus, nu exist pentru Nea Vasile alte
valori: mobile, vestminte, carti, spectacole, toate acestea fi sunt
indiferente. Daca ar primi friptura i yin, Ware, ar'calari fr
intrerupere toat viata. Acest specimen de om este surprinzator
de comun la noi.
*
Tase e profesor de tiintele naturale, aa dar un intelectual,

i este de asemeni un exponent caracterologic al instinctului de
adaptare, sub particularitatea efortului intelectual. Putin, putin
mai exagerat, i Tase ar putea parea un maniac. In realitate e
un tip destul de curent. Speta lui de adaptare, fat de stdruinta
lumina-fa a lui domn Costica, este ingeniozitatea. Devizele lui
sunt cat mai ieftin , cat mai practic n. Fizicete, uimesc la
Tase capul i picioarele. Teasta e rasa, barba i mustgtile cresc
avalnic. De ce astfel? Apoi, e foarte simplu. Tase a ajuns la

Incheierea c barba lungd scutete de operatia raderii iar scurtarea radicald a pdrului face rar necesara interventia barbierului
CARACTEROLOGICE
541
tin om de soiul lui Tase, n'are de loc sensul grotescului, el rationeaza intai i apoi se poartil conform concluziei logice. Incat
nu trebue sa va inchipuiti c Tase e un produs caricatural al

imaginatiei mele.,,Doar eu fac aici stiinta . Tase exista, asa
ras la capatana i cu barba episcopala. Am pomenit si de picioare.
Ei bine privirea iti este obseda Ca' de niste ghete cu o talpa de o
grosime incredibila, potcovite masiv. Hainele lui Tase sunt din
stofa groasa, solida. Pantalonii, fard a fi rupti sunt bazonati.

Surtucul incheiat rotund sub guler e prevazut cu buzunare
mari, incapatoare. Copiii Iui Tase pot fi recunoscuti indatd dupa
aceea c sunt tunsi chilug in cap (chiar i fata, identificabila
dupa cerceii dela ureche) si au ghete cu talpi groase potcovite cu
rije pe locul unde copiii calca stramb.
Ingeniozitatea lui Tase consta bunaoara in a fabrica singur,
mai ieftin, articolele ce se cumpard de obiceiu din oras. Astfel,
Tase, .priceput in chimie, face sapunuri fine. Intr'o tinichea

strange toate resturile de grdsime ce raman din gospodarie,
apoi le trateaza cu soda caustica si le saponifica. Orice produs
este analizat prin calcule minatioase si evaluat. Apa de Colonie
costa atat in comert i ar costa numai atat preparata acas.
Tase cumpara eIementele si o fabrica acasa. Ingeniozitatea lui
Tase se coboara la lucruri care ar piictis pe oricine. A vazut
inteo vitrind o valiza-trusa foarte frumoas. Cateva zile a examinat-o in vitrina, luand i niste schite, a intrat in prdvalie
si s'a prefacut a o cumpara, spre a o cerceta si mai de aproape,
a mai cules informatii pe la feluriti negustori, a colindat pe la
pielari, apoi intr'o blind zi a venit cu piei, flacoane, materiale
si a executat insusi valiza. Intr'o discutie, inarmat cu cifre,
Tase a sustinut ca bomboanele dela cofetarie sunt nehigienice si
scumpe si pot fi confectionate in cash' foarte bine. Si in curand
le-a facut. Pentru rotunditatea literara a portretului ar trebui

poate sa adaog: le-a fault, insd fireste mai prost i in orice caz,
calculand just, mai scump, data fiind risipa de materiale. Imi
pare ru Ca sunt nevoit a renuata la pitoresc. Nu. Tase a facut
o valiza excelentd i bombOane minunate i toate acestea I-au
costat mai putin.
Am zis ca a doua nazuinta a lui Tase este practicul. and
impingi seara poarta lui, se aprinde o lampa in antreu i suna
REVISTA PUNDATIILOR RRGALE
546
o sonerie. Apoi, dup cateva clipe lampa se stinge automat.

Dad iei dupa aceea pe poarta, ea se fnchide tun i definitiv.
Eti In casd la Tase, aezat pe un fotoliu. Tase Iti zice: Stai
comod, intinde bine picioarele 1 Dar stau destul de bine,
zici tu, pe drept cuvant. Atunci Tase trage repede din corpul
fotoliului, pe sub picioarele tale, un fel de sertar i iata-te, deo-
data, culcat ca pe un ezlong. Lampile din tavan se coboara

toate elastic pana deasupra mesei. Ba Tase a pus prize in mijlocul
duumelei, cam pe unde crede el ea poti sd vii cu masa. Nu

enuinar aparatele electrice casnice de tot felul pe care le poseda,
foarte multe fabricate de el insui. Bucataria lui e un adevarat
laborator, iar servitoarea gandesc ca ar trebui sa capete o diploma de inginer, fiindca -tie sa se descurce in ea.
Din spirit ingenios i economic, Tase e deschis inovatiilor.
Cu mult inainte, cand toata lumea ardea lemne la bucatarie,

Tase o electrificase i gazificase. In apartament folosete un
calorifer minuscul instalat in pivnita. In materie culinard gatete
mancdri inuzitate, dupd ce s'a convins de valoarea nutritiva a

materialelor. In special magiunurile lui sunt proverbiale. Tase iti
pune pe farfurie cateva lingurite de magiunuri. Guti pe rand.

Toate sunt dulci, cu savoare agreabila. Ei? zice Tase asta ce-i?
De
raspunzi tu incert
sa fie caise 1
parca are un
gust de portocal.
E de tartacuta cu corcodue i Inca ceva. Si Tase destainue materii aa de bizare ca toata placerea (putere a prejudecatii 1) se preface in mefienta *i oroare. Insa, ca sa fiin drepti,
preparatele lui Tase sunt bune iar cat despre laturea higienica,
aceasta e mai presus de orice Indoiala.
ma opresc aci cu caracterizarea lui Tase. Acesta e un spirit
adaptabil de forma joas, destul de curenta. Tot ce face Tase
este In definitiv ldudabil, dar cata sfortare 1 Din aspiratie pentru
tihna zilnica, Tase renunta la atatea alte bunuri superioare.

E detept, ingenios, ar putea face tiinta, ar putea fi cineva.
Catigand mai multi bani, ar putea lasa pe cofetari sa Lea bomboanele i el i-ar vedea de experientele lui chimice.
Nu se poate nega ca Tase are asemanari cu Hermippe al

lui La Bruyre, dovada ca moralistul francez tia sd observe.
Cu toate acestea La Bruyere nu lucra mit den Mitteln der
CARACTEROLOGICE
547
Wissenschalt * i f Acea o confuzie. Hermippe e un maniac industrios in ceartA cit bunul simt. ExistA i tipul acesta. Aparentele
sunt global aceleai; teleologia insh alta. 'rase e un practic prin

efort intelectual, practicul constituind scopul. GAseti insA i tipul
ingenioS pentru care practicitatea e numai un pretext, o mnsca,
scopul fiind exercitarea in sine a plAcerii de a 'moteri. E cazui
lui Ilie. Inca de mic, Ilie se apza lAng instalatori, tAmplari i-i
ochea sA le fure meteugul. Apoi lucra i el. Bncuria lui' Ilie
constA nu in a se specializa intr'o meserie (n'a fAcut nici carierA
tiintifica, nici carierA tehnicA i intelectualicete e un redus)
ci de * a face i el*. Ingeniozitatea lui reprezint o formA a spiritului de imitatie. Ilie posedd ferastraie de toate lungimile,
ciocane, dalti, burghie i tot soiul de unelte. Cu ele metere*te,
lucrAnd acasA ceea ce ar putea s cumpere. E adevArat cA introduce oarecari a inventii *, imbunattiri practice *. Astfel face
Map cu capac i cu fund de pAslA udd ca sd nu sari praful.
Pentru ingeniozitAtile lui risipete banii, iar celor din cas le
este pAnd in gAt de atAta practicitate. Intr'o zi a vrut sa taie
el lemnele. si-a confectionat un ferAstrau cu cumpanA, cum a
vAzut prin Moldova. Apoi ca sA nu-1 bat soarele i-a fAcut un
fel de coviltir cu pAnza mutabilA dup soare. (Pralea cel descris
de Maiorescu e din familia aceasta). A pus nevasta sa-i coasa
un ort special croit de el ad hoc. A construit apoi un soiu de
tare de scAnduri pentru ca rumegAtura sa nu fie Iliad pe tAlpile
picioarelor i s poat fi folositA. i alte complicatii, asupra
cArora nu insist. Nu pot trece ins cu vederea cimeaua polivalentA. Ca sA nu se consume apa inutil i sA aibA un debit potrivit nevoii, a facut o cana cu cinci guri de felurite dimensiuni,
adevArat monstru, vopsit in cinci colori. Vrei gAlgAiturA iute?
invArti robinetul cel mare. Vrei un pAhArel? atepti la teava
micA. Cei din casa drAcuesc i iau al:a din altA parte. Tase e un
artist al adaptdrii prin ingeniu, vinovat de sfortare excesivA.
Ca el sunt atAtea femei, care ii fac bucAtAria fabricA de conserve
si iatacul croitorie, nevrAnd sA suporte nicio pierdere materialA,
dar pierthnduli astfel tineretea. Ilie e un maniac, prezentAnd

o forma inferioarA de exploatare a inteligentei. Familia n'a greit
dud 1-a poreclit Ilie LAcAtuu.
** *
9.*
548
Vom prezenta acum un caz de adaptare defensiva. Mieluta

(inalt, blajin, manierat, imbracat cu distinctie innascuta) apartine
unei familii scaptate (trecutul este, regresiv, tot mai opulent)

totusi nu fara oarecare stare. El insusi s'a casatorit cu o femeie
avand o relativa zestre. Daca, Doamne fereste, Mieluta ar rarnane
fara nicio meserie, cu ce are, cu ce i-ar mai da rudele, cArpind

pe ici 0 pe colo, ar trai calic dar n'ar ramane pe drumuri. Minimul este asigurat. Totusi Mieluta sufera de o secreta si zambitoare temere de a nu muri de foame si se adapteaza defensiv
ca sa nu piarda starea mediocra pe care o poseda dar de care, din
fried de mai rau, e pe deplin multumit. Mieluta a studiat dreptul,
Irm nu s'a facut avocat, inspaimntat de ideea Ca ar putea sa

n'aiba clienti. A capatat deci o slujba, cu ajutorul rudelor, unde
se mentine . El nu-i nici lipsit de cultura si de o certa personalitate, are ideile lui 0 nu-i plat 0 lingusitor. Nu-si aduleazd
sefii, nu face acrobatii morale, se poarta doar politicos 0 rezervat.
Cand se disculd, Mieluta isi sugera discret parerea lui, dar ime-
diat se retrage in mutenie, de teama sa nu ofuscheze pe cineva

ori sa-si Med inamici. Rezervat cu sefii, el este bland cu inferiorii,
avand aprehensiunea surda c acestia sunt in stare a-i lua inainte,
ceea ce, nu-i vorba, se si intampla. E iubit de toata lumea, nu-i

ridiculizat fiindca are demnitatea lui, insa e socotit ca un personaj, sters, eliminabil din toate socotelile. Unul insista sa i
se dea lui concediu (ca sa dau un exemplu inofensiv) in cutare
luna. Frate zice superiorul e dreptul lui Mieluta ; omul asta,
mereu 1-am pus tot in Septembrie. Ei, Mieluta, zice celalalt,
dacd e numai asta, nu-i nirnic, pe Mieluta il conving eu 1 Si-1
convinge. Dacd am spune ca Mielut e slab * sau prea delicat
n'am vorbi just. Mieluta 4i formuleaza cu precizie drepturile

lui 0 le comunica ferm la timpul potrivit (insd in limbaj prudent),
iar acasa 0 1ntre intimi nu-si ascunde nemultumirile lui. In

lucrurile in care nu se pune problema existentei, omul nostru e
perseverent si hotarit 0 de pilda a urmarit M.A. sovairi in justitie, Ora la succes, un cumparator care refuza sa-i plateasca
un rest din costul unui teren vandut. Mieluta se poarta asa din
principiu, ca sa nu-si Lea situatii grele.
El are o asa de mare frica de a nu fdmane 4 pe drumuri ,
ricat dacd si-ar pierde slujbas desi ar sta mai departe in casa
CARACTEROLOGICE
549
lui i ar trgi aproape fiir nicio schimbare, i s'ar parea Ca moare
de foame dup ee a miincat pui de gaind din ferma lui.

Privind acurn lucrurile de sus, vedem c domn Costica", Nea
Vasile, Tase i Mieluta (i foarte putin Ilie Lacatup) nu un
substrat afectiv cornun: o nelin4te in fata existentei, neIncredere in provident. Cu toate c experienta a ariltat c petii
i porcii nu dispar de pe lume, domnu Costicil i Nea Vasile se
tern & regnul animal ar putea s regreseze. Mielutd are o viziune
sociologica neagr. Conformatia aceasta atingand patologicul e
cu toate acestea frecvent. Ei i se opune clasa tipului: 4 ce-o

fi sa fie*, ce-am avut i ce-am pierdut , <o viata are omul ,
etc. Insd asta am s'o examinez altadata, dup ce voiu studia-o
wissenschaftlich u.
G. CALI:NEE:CU
MIHAIL SEBASTIAN
LA CORCOVA
Puling lume e poftit la Corcova, cki nimic nu e mai de
temut decat musafirul instalat inteun fotoliu i bucurandu-se,
in tkere, de toate comorile spiritului tau. Corcova este un loc
uncle trebue sa tii cum s5-4i gaseti singur de lucru.
Vino cu styloul d-tale, i-am spus odata lui Mihail Sebastian.
Totui, am fost oarecum mirat de prima lui intrebare:
Voiu putea sta o lung aci, nu-i aa?

Nu cred ea" n'a fi primitor. Dar sunt umil ; in privinta aceasta,
nu serail cu o matu de-a mea care, fiind intrebata despre o

petrecere la care fusese invitat, a raspuns:
A fost destul de ,reuitd : eram eu acolo.
Sotia mea i cu mine cram cam ingrijorati: vom fi, oare,

Si" stare s oferim invitatului nostru treizeci de zile pldcute?
:Ingrijorarea noastr ,fu de scurt durat. Dimineata, fiecare i-o
petrecea lucrand. -Pupa amiazg, Mihail -Sebatian Ii m1iog5tea
icunotintele sale despre Anglia i despre literatura engleza, In
lungile plimbari pe care le 'facea ,impreuna cu Elizabeth.
Dela orele cinci Oa la ora culcdrii, Sebastian imi cetea

ultimele scene dintr'o pies5 pe care tocmai, o scria (Steaua fr
Nume). Imi dkleam mult osteneald sa-i spuIber indoielile, c5ci
era un om care cerea foarte mult dela sine ,insui. Alteori, fi
dddeam BA' ceteascg lucruri scrise de mine, pe care le aprecia
cat se poate de judicios.
Sgarcitii nu tiu c sunt intotdeauna p5gubiti ; fiinda singurii bogati sunt cei mai darnici, care se imbog5tesc cu fiecare
dar pe care-1 fac. Mihail Sebastian era darnic. Nu voiu uita nici-
MIHAIL SEBASTIAN LA CORCOVA
551
odata nenumAratele interventii directe i indirecte, pe care le-a

fAcut pe IAngA Rebreanu pentru a-1 convinge sA-mi joace o piesA:
Quatuor *. Interventiile nu reuirA. Imi ceru, Iris, cu stdruint

sA termin i Anna viseazd e 1 t Cine e .nebun?*, piese pe care
le prefera.
*
Prietenia noastr dateazA din 1932.

Intr'o zi i-am scris:
D-ta i Martha Bibescu veti avea de regretat foarte mult
cA nu m'ati vAzut mai des Inainte de moartea mea
Imi faspunse:
Je n'ai besoin ni de votre disparition ni de la mienne
pour savoir tout ce que je perds en ne vous voyant pas davantage. Je connais l'homme terrible, unique et fabuleux que vous
etes, et je sais que de vous connaltre c'est une des aventures
psychologiques et humaines les plus passionnantes que m'aient
pu arriver. Mais je travaille dix heures par jour A des choses
idiotes que je dteste...*.
Dacd am citat pasajul acesta cu oarecare jenA am
fAcut-o deoarece constitue un exemplu de felul cum Sebastian
1i re-crea prietenii: fiecare dintre noi avem un dublu al nostru
mitic, pe care numai un Mihail Sebastian 11 putea IntrezAri, el
care era, In ace1a0 timp, vizionar i poet. Nimeni n'a tiut sd-i
iubeascA prietenii, ca el: Kahane, Al. Rosetti, Lucretiu Patracanu, Radu Cioculescu, Aristide Blank, Tudor TeodorescuBranite, Comarnescu, Camil Petrescu, Septilici, Vioianu. Acesta
din urmA avu norocul sa-i prilejuiascA trei bucurii: Inteo zi,
Ii dete veti dela fratele lui ; fl numi la minister, undeli Indeplini
cu sArguint Indatoririle ; In sfArit, Ii comunicA o telegramA ;
i se trimeteau bani pentru o eentualA traducere In limba italianfi
a uriuia din romanele sale.
*
Ducea o viat plinA de mistere. Nu se cunoa*te numArul

pieselor pe care le-a adaptat In mod strAlucit, fArA ca numele
lui sA aparA pe afi. Avea o voint InsotitA de o energie extraorditarA : a vrut sA 1nvete englezete dup un an, vorbea curgAtor limba aceasta. Exista o contradictie ciudatA Intre fizicul sAu
REVISTA FUNDATULOR REGALE
552
i personalitatea sa morala. Avea aerul unui om bland i slab.

Era In acelai timp o congiiniii i. o vointa. Intr'o zi hotari ca
In loc sa ceteasca romanele contimporane proaste, sa nu-1 mai
ceteasca decat pe Balzac: o carte despre Balzac trebuia sa fie
rodul acestei hotariri. Tot astfel, intimitatea lui cu Shakespeare
trebuia sa aduca un volum despre Shakespeare, i sfarise chiar
o traducere a Femeii Indaratnice )>, care sper ca va fi jucata
curand.
Am zis ca viata lui era plina de taine. Nu se cunoate, spre

exemplu, locul pe care-I tineau ai sift In aceasta viata. Dar eu
tiu ca atunci cand, pe timpul ocupatiei germane, a avut prilejul
sa paraseasca Romania, n'a plecat, pentruca nu voia sa-i lase
familia Vara aparare.
A da o idee inexacta despre prietenia noastra daca a ascunde
faptul ca deasupra ei, uneori, au trecut nori.

Intr'o zi i-am repropt, cu oarecare violenta, ca nu consacra
mai mult din timpul sau pieselor de teatru. Dar uprinta cu care
le scria le scadea valoarea In ochii sii, de aceea se &Idea cu
mai mult drag la opere de critica i la romane. Imi reproa mie
ca iubese prea mult teatrul. u Ar trebui sa-ti scrii cartea despre
Proust. Un martor ca d-ta n'ar trebui sa taca . Intr'alta zi,
se supari pe mine pentruca, urmand pilda taranilor din Corcova,
imi comandasem sicriul. # Viata e facuta pentru d-ta, nu moartea *. Din nefericire, moartea i-a Implinit opera, a venit pe furi
ca hotul din Evanghelie. Cei pe care Ii iubeti ti-o iau inainte,
lipsindu-te de toata bogatia pe care viata lor ti-o dadea. Sebastian era din prietenii aceia care tiu sa-ti impartaeasca durerile,
dar i bucuriile, facandu-le astfel mai adevarate.
Sebastian nu mai este ; Elizabeth, prezenta pentru mine, e
totui absenta ; Corcova mea iubita e pe cale sa dispari: i eu
plec. N'am facut rill sa-mi comand sicriul.
AXTON BIBESCII
LITERATURA FANTASTICA, I
0 fictiune poetica sau un rortnn nu se limitcaza la expresia
unor stan t. de sufla muzicale, la povestirea de fntamplari imaginare sau la tuft tiarea unor personaje care sustin 0 dau mi-care evolutici narative a faptelor. Intim legate de aceste date
1 In armonie cu ele, In orice opera se Incheaga o atmosfera specifica, analogd impresiei cromatice oferite de un tablou. Aceasta
tonalitate generala fn care este cufundat cramptiul de viata
pe care artistul o rcpt.( zinta, poate sa se organiz( ze Inteo t( satura
organica bine articulata, fnclk gaud o lume distincta. Fie care

opera literati de mare respiratie infilicaza o atare realitate,
de sine statatoare. Orice creator, exprimandu-se, punand fn
scena personcje i povestind fapte, descriind decoruri i evocand
peisgii, cilia za o lume distincta, avand un timbru particular

de (xist(Ltii. S. poate urmari fn lurgul operelor littrare 0 artistice fn general varintia acestui r( gim interior, a acestor universuri i viziuni personale de privire 0 fateh ge re a lumii. Nici
un univers poetic sau nicio realitate sociald evocat de roman-
cieri nu seamana fntre ele. 0Ace realitate fiind subkctiva 0

nee xistfind un sol exterior statornic, (gal cu sine, cu valoare
impersonala 0 universala, fiecare om fi elt-boreaza o viziune
proprie a lumii, conditionata de firea 0 valer.te le sale intime.
Artistul, care nu scapd acestei re guli, nu se marginete a purta
In sine aceasta viziune; el o exprima fn opera de arta, cu exactitate relativa, cu grad deosebit de credibilitate, 0, sub raportul
artistic, mai mult sau mai putin fericit. Originalitatea viziunii
unui artist este deci conditionata de natura compkxiunii sale
interioare,,,Daca artistul are o viata launtrica fara relief 0 adan-
554
cime, sau dad, incapabil de a se exprima pe sine, sacrifica formulelor curente in circulatie, atunci opera lui nu va avea relieful
si rezonanta marilor infaptuitori, sugerfind un e nou fior * i
prezentand o noua viziune a lumii; dad, dimpotriva, fara sa
caute voit, contient, o noutate de suprafata O. decor, se Orasete viziunilor sale interioare, pe care le descopere noui i proaspete, rod al unei vieti interioare bogate, atunci opera va purta
masura unei sensibilitati singulare i va interesa prin originalitate.
Printre operele imaginare exista insa o categorie de lucrari
care se situeaza pe pozitii izolate. Daca fiecare opera artistica
indica o lume proprie, distinct de a celorlalte, infatiate in alte
opere, se pot stabili totui intre toate aceste universuri interioare corespondente i analogii. Diferentele nu snnt depaite de
notele comune. Ca i autorii lor, aceste opere se pot insuma
inteo categorie mai general, in care indicele de transpunere
a realitatii a operat In masura, ca s spunem astfel, normal.
Noutatea de viziune pe care o marturisesc aceste creatii este
vadita, fail a fi totui violenta, rasturnatoare de valori i obinuinte. Dar din categoria acestor realizari, se desprind creatiile
negatoare de taramuri medii. Sunt operele care evadeaza hotarlt
din norme, care institue noui coordonate ale lumii, depaind legibe i deprinderile, exprimnd un alt ritm de sensibilitate. Aceste
opere infatipazd un domeniu departat, deopotriva, de cotidian
i de ritmul ordonat al vietii normale. Intrarea in universul lor
de gAnd i sensibilitate introduce direct inteo lume diriguita
de alte legi i de alte valori. Este o lume adiacenta celei obinuite, prin care comunica de altminteri prin largi culoare, dar
pe care o depesc sau pe care o neaga. Nici faptele, nici personajele, nici, mai ales, atmosfera generala in care este cufundata
aceasta lume nu pot fi asemanate celorlalte universuri imaginare: coeficientul personal de rasfrfingere a lucrurilor este prea
important pentru ca rezultatele sd se poata suprapune. Metamorfoza din opera lui Apulejus: Mdgarul de aur sau Preibufirea easel Usher, supranaturalul din Elixirele diavolului sau al
Lampei lui Aladdin, atmosfera de dureroasa tensiune din Le
tour d'Ecrou a lui H. James, ori din anume estampe ale lui Goya
,sau Bosch Incheaga o realitatP deosebita nu numai de cotidianul
LITERATURA FANTASTICA,
SSS
utilitar, dar i de a creatiilor imaginare, fn care originalitateo

artitilor s'a afirmat cu putere. Este o mare diferenta de rezunanta interioara Intre un roman ca Soil und Haben, Les liaison&
dangereuses, Rdzboiu pi pace sau Tdrgul depertdciunilor i fiecare
din operele mentionate mai sus. Intre aceste lucrari se pot stabili analogii de coordonate care vor Ingadui integrarea lor Weal
categorie comung, distincta de a ultimelor opere citate.
*
Literatura numit fantastica se diferentiaza deci prin atmosfera i tonalitate de celelalte creatii artistice, reprezentand un
domeniu aparte. Dar In interiorul acestui domeniu va trebui
sa facem discriminari, delimitari de fruntarii. Fantasticul, categorie sufleteasca, nu prezinta legaturi i uneori Intrepatrunderi
cu alte zone sufletctir cu miraculosul fn primul rand? Domeniile
lor se Imbina, facand anevoioas, adesea ori, o diferentiere lamurita. Intrebuintarea termenului este aproximativa. Unde Inceteaza
miracolul i unde fncepe .fantasticul? Ce separa feericul de fan-
tastic? *i fn, ultima analiza ce este fantasticul? Ce diferentiaza

o opera ca Masca pi moartea roie, Tdcere, Bernice sau Omul
mullimilor de Edgar Poe, Majoratul, Omul nisipului sau Elixirele diavolului de Hoffmann, romanele lui Kafka sau nuvelete
lui Arnim, In care fantasticul se vackte aproape nealterat

.
de miraculosul din Homer, de cel din Asinus aureus, de miraculosul lui Tasso, Milton i Dante, sau, fn sfarit, din povestirile
din 0 mie pi una de nopli? De ce Dante nu este socotit ca un scriitor fantastic, de ce miraculosul tiintific al lui Wells (Ma)cinca
de explorat timpul, Primii oameni in lurid) sau al lui Roscy-arie
(Xipehuzii) nu intra de semeni fn cadrul fantasticului? Diferentierea dintre miraculos i fantastic este pur conventionala.
,arbitrara, sau are un temeiu mai adanc, care trebuete statornicit?
,In privinta feericului, realizat In povestiri sau piese drama-
Aicedelimitarea este, poate, mai uoara. Feericul presupunn

o gratie poetica surazatoare, uoara, fluturata: Povest.rile 114
Perrault ,tin de .feerie. Tot astfcl Visul unei not* de yard. 0
poezie aeriana, fluida, raspandcte In lumea spiritelor o atmo,
sfera rarefiata, pura ; chiar cand spiritele sunt rhytacioase, ele
nu surit ameninthtoare, dure: driadele, nimfete -i endineled,
,
556
faunii i silvanii, imbingri ale fanteziei mitologice cu influente
cretine, 10 fac aparitia juc1u5
inconsistentg in kgende,
balade i pie se de teatru, sau in povistirile romanticilor germani.
0 thlimitare mai greu de operat este fare fantasticul adev5rat i falsul .antastic, repn zentat prin literatura prerornantic5
ergl z, i realizat in operde lui Horace Walpole (Castelul din
Otrante) Radcliffe (Misterul lui Ugolphe) i chiar capodopera
gendui, Cdlugdrul lui Lewis.

Dar dificultatea nu e de neinvins. In gcnere, romanul r ncgru )),
xce ptia poate a operei lui L wis, superior realizat5 artistic,

v5d( te o inn ginath rece, un d cor de conventie i situctii de
me lodram. Fdlsul fantastic nu izvonte dintr'o emotie din ct.
cu
panicti, ci este construit, daborat, sau union, ca in cazul literaturii lui Radcliffe, ridus prin cxplicatii rationale, fin ti.
Fiorul planant al fantasticului, care absoarbe i cople te,
transformand Mtn gul univers Inteo viziune th lirantA, populat

de halucim tii, este redus in falsul fantastic, la n tct i artificiu.
Difk rentie rea nu se s5var te deci printr'un criteriu artistic, cat
prin calita tea emotiei primitive, de elaborare a operelor.
Cmtrul de gravitate al discutiilor se situiaz5 in discriminarea
fantasticului de miraculos; iutre cele dou5 domenii, sau mai

exact vorbind, intre cde doud atitudini spirituale, exist patrunderi i de pendu.te . S..b raportul realiz5rii artistului, vom
observa dela ince put c5 atat miraculosul cat i fantasticul sunt
realizate cu aceleni mijloace i cat( gorii de fapte. Megia,
arte sau traditii ingdduind, in credinta' adeptilor, o comunicare a omului cu supranaturalul, pot fi folosite deopotrivd in cele dou5 domenii.
Metamorfoza din pow stirea lui Apuhjus este savarit5 printr'o
opiratie mcgica ; iar in opera lui Hoffmann megia 0 cabala
joac5 un rol important. 0 mie Fi una de nopli iste in bung parte
vrEjitoria,
cabala,
de ci
diferitele
o suit5 de povestiri bazate pe rm gie i vi5jitorie; fantasticul

din Elixirele diavolului sau Majorat, cu aparitiii, fantome i evocarea supranaturalului, de asemenea. Ceea ce diferentiazd miraculosul de fantastic nu este materialul intrebuintat, elementele
supranaturale acceptate i introduse in tesatura naratiunii, eat
atitudinea spirituala a autorului, orientarea lui, tremuruI emotiv.
Divina comedie, dei depinzand de starea de sensibilitate medie-
557
vala, i dei continand scene care ar putea fi considerate ca
fantastice, nu poate fi privit in general ca o opera fantastica,

din cauza orientarii generale a autorului; tot astfel operde lui
Tasso, Milton i Goethe. In aceste opere, care prezinta infiltratii fantastice, conceptia morald, viziunea cretina sau general
filosofica a autorului, absorb filoanele fantastice, eland operelor
un alt sens i o alta tonalitate.
Dar in Omul mulfimilor a lui Edgar Po, dei nu intervin
elemente supranaturale, fantasticul se realizeaza independent
de accesoriile lui materiale oarecum conventionale i secundare,
(magie, fantome, vrajitorie, &lir) numai prin atmosfera nuvelei,
prin atitudinea intima a autorului, esential deprimata, pesimistd, prin sensibilitatea lui destramata, crepusculara, incapabila de a se ridica spre lumina. Miraculosul, chiar intrebuintand
produse ale unei imaginatii desordonate, se diferentiazd de ci
de fantastic printr'o atitudine stenica, printr'un ax moral i o
credinta ; fantasticul este insa marturia unor sufkte cazute,
imbolnavite de tristeti i disperari.
Nu vom reduce fantasticul la mijloacele artistice care
II
realizeaza uneori i care nu sunt esentiale. Nu vom vedea in fan-
tastic nici efectul unei departari, a unui tinut exotic, diminnd

prin aceasta fantasticul geografic, i nu-1 vom reduce xclusiv
la &lir psichopatic sau, uneori, la inventie tiiLt.fica ; vom stabili de asemeni ca intre fantastic i supranatural nu e xista h gaturi
intime, obligatorii, dupa cum fantasticul nu se poate re zolva

In tesatura narativa a unor fapte bizare. Fantasticul nu este
continut in afara de noi, in intampliiri i locuri, ci in atitudinea
subiectiv a autorului i de ci a cetitorului.
Vom vedea in fantastic un fior de sensibilitate, de ordinul
spaimei, al terorii, al depresiunii morbide, care poate invalui
fapte care sunt terifiante uneori prin de inse , dar care pot fi
adesea ori ioarte cotidiene. In aceasta privii45 comparLtia cu
visurile rele ne va alcatui o parakl dintre Cele mai se ge stive.
Sant, inteadevar, comaruri insuportabile, a caror copleire
emotiva, ravilind intret ga viLta a adormitele.i, are o Lore h tie
evidenta cu faptele din vis, cu scenele onirice re pre& litate ;
in acest caz, adormitul oprimat are vise care alcatuesc prin de
lathe un prilej de parried i kroare, o imaginare a proprid per-
ise
REVISTA FUNDATITLOR REGALE
soane moarte ;- o amenintare de gatuire sau omor, Intetin-'decor

fuliginos, de catre puteri demoniace ; un comert direct, impus,
cu persoane de mult disparute, cu contiinta deplind a mortii

acestora, etc. Sunt insa vise in care elementul de teroare al fabulatiei este absent. Faptele onirice evocate sunt anodine, oarecare. Comarul se reduce la tremurul emotiv, la spaima, careia
nu-i corespunde un continut oniric adecvat ; exista deci un decalaj
intre atmosfera emotionala, care e puternic terifianta, i faptul
evocat, care este anodin. In fantasticul podsc se pot intalni

adesea atari falii aparente. Suprapunerea dintre atmosfera
fantastica i faptul narativ nu e obligatorie. Esenta fantasticului trebue cat:tat:a in puterea de transfigurare a exteriorului,
in convertirea lui emotiva, in trairea lui pe plan interior. Nici
o ilustrare nu credem sa fie mai probanta a acestui fapt ca mentionarea literaturii lui M. Blecher din Intdmpldri din irealitatea
imediatd. Scriitorul roman a dat in acest volum una dintre cele
mai sugestive opere ale fantasticului pur, disociat de elemente
laturalnice, accesorii.
Elementul primordial al fantasticului, ca i al miraculosului
de altminteri, nu este awlar faptul exterior, pretextul, ci atitudinea artistului. La inceput a fost spaima, fiorul emotiv,
sinrtul misterului, deschiderea de suflet. Magia, cabala, vrajitoria, viziunile de sabbat, au venit in urma, marturii exterioare
ale starii de suflet. Toate aceste manifistari au izvorit dintr'un
.fantastic analog atitudinii spirituale a oamenilor zii primitivi.
Intr'o largd masura, psihologia populatiilor primitive, irationala,
dominata de legea participarii, tine de fantastic. Dintr'o atitudine similara izvorasc practicile vrajitorcti i credinta in
supranatural. i inteun caz i in altul, strile de suflet sunt dominate de spaima, teroare, de o emotivitate de forma depresiva.
In expresia lui, fantasticul modern se poate sluji de expresia fantasticului primitiv, i in deosebi de magie: literatura
lui Hoffmann ofera, pe alocuri, un exemplu. Dar in acest caz
magia i cabbala, aparitiile demoniace, nu sunt cleat mijloace
de expresie, in care starea de suflet fantastica ii gasete o corespondenta. Dar fantasticul modern nu se limiteaza la aceste
manikstari care au exprimat o stare de suflet primitiva. Dupa
cum sensibilitatea mortii nu se mai exprima la moderni prin
LITERATURA PANTASTICA, I
559
dansuri macabre sau alte manifestgri individuale sau colective

specifice Evului mediu, tot astfel fantasticul modern i-a gasit
noui mijloace de expresie. Aceasta nu anuleaza, desigur, puterea
vechilor credinte superstitioase i utilizarea reviviscentei lor de
dire moderni. Larvele sau androizii pot alcgtui un punct de

plecare pentru fictiuni fantastice; credinta.in mandragora devine
subiectul nuvelei lui Achim von Arnim (Isabela Egiptului);

Golemul, superstitia ngscutg In mediile insalubre i suprapopu-
late ale ghetto-ului din Praga, face obiectul romanului lui H.

H. Ewers.
Acestor superstitii, fantasticul modern le-a anexat patologia
mentalg, magnetismul somnambulismul, de care este piing
literatura hoffmannescg, sau delirul, halucinatia i mai ales
viziunea opiumicg, ce definete literatura lui Edgar Pce. Desigur,
formele supranaturalului vor persista, sau se vor reinnoi: casele
cu stafii, fantomele i magia Ii vor face drum In literatura pang
In zilele noastre, mentinand traditia fantasticului miunand de

aparitii, vampiri, satanism i magie. Dar acestea nu sunt cleat
accesorii. Fantasticul nu e reductibil la aceste mijloace, ca sg
zicem aa, de tehnica scriitoriceascg. El trebue cautat In obscuritatea, indeterminarea faptelor, caracterul suspendat, nedecis,
neexplicat, al intamplarilor, In atmosfera In care sunt Invgluite
faptele i oamenii. In fantastic, cauzalitatea faptelor e anulata,
conturul i identitatea personajelor absente; totul planeazg In
tainA i nelamurit. Cititorul se poate intreba In orice moment,
in privinta eroilor i faptelor: de unde vin? ce sunt? Nicio
coordonata nu-i fixeazg In temporal i in viata ; niciun detaliu
nu-i individualizeaza. Sunt simple indicatii vagi, inconsistente,
fantomale, ca personajele lui Fr. Kafka.
Vom recunoate acum insuficienta definitiilOr date pfina in
prezent. Fantastic: s s. m. care nu exista cleat in imaginatie r,
dupg Littr, ofera o indicatie vagg, fara nicio delimitare. Dupa
Littr orice roman, fiind imaginar, ar putea fi considerat ca fantastic. Esenta fantasticului nu trebue insg cgutatg In fantezia
imaginarg, ci in tonalitatea emotivg nu In tesgtura faptelor expuse, ci In coloarea fnchisa a fondului pe care se profileaza ; nu
In inventivitatea artistului, ci In registrul lui emotional. Opusul
fantasticului nu e realismul, nici obiectivitatea, caci nimic nu
s6o
REWSTA FUNDATIILOR REGALE
e obiectiv, nici macar fotografia ; opusul fantasticului este adeziunea vegetativa la cotidian, instalarea in comoditate, qietu-
dinea i bunul simt utilitar. Fantasticul convertete totul in

instabilitate, in desechilibru i spaima. E ca o surpare iminenta, '
dar care hi arata mereu prabuirea. E o venica ateptare neli-
nitita, care arunca peste lucruri i oameni o apasare. Fantasticul e o categorie a sensibilitatii.
Fiecare autor hi are un fantastic propriu, exprimand o nelinite
intima. Exista desigur un fantastic pur, exprimat direct, farx

accesorii i conventie. In general, insd., fantasticul e asocif.x,
magiei i vrajitorki. Un acelai scriitor, exemplul lui Poe este
in aceasta privinta probant, poate trece succesiv prin mai multe
lumi i exprima aceasta in opere diferite. Edgar Poe a oscilat intre
fantasticul pur, macabru, grotesc, nuvela politista, fantezia libera
i hurnorul um ori laborios, care in credinta intira a seriitorului
se pare ca va fi reprezentat vana sa autentica de inspiratie.
0 atitudine mentala care dept te, neaga ori contrazice

sensul vi ii utilitare i adeziunta la concret nu este indestulatoare pentru a crea regimul interior al fantasticului; feericul,
miraculosul sau atitudine'a mistica se pot de asemeni int( gra
acekiai orientari sufleteti. Climatul fantasticului pre supune
un registru emotiv particular i un anume sentiment al realitictii.

Este o tonalitate suikteasca ce nu se poate defiiii, In prirnul rand,
el, eat neptiv, prin diferentierea i opunerea sentimentului
g, neral de build stare i securitate al vie tii de toate Zileic. ExisteLta zilnica este intovari.ita de un sentiment familiar, impacat,
aderent la lucruri, care apar apropiate, neutre, anodine. S.ntimentul fantasticului coutine stridente i tensiune ; el situiazd
in ineonfortabil, in precar, in provizoriu ; ci desparte pe om de
lucruri. Acest sentiment nu este accidental, trecator, ci alcatuete un regim sufletesc obicinuit, aproape permanent, convertind eotidianul inteo realitate stranie, privit dupa unghiuri
de inciden4 5 alte le decat z,le omului normal. 11( zulta o stare de
s tranie nelinite *, de * utiheimlich *, pe care S. Fre ud a exanIii
t-o eu
manuhtime inteunul din eseurile sale. 1)
) S. Freud: Essais de psychanalyse appliqus. Gallimard, Paris, 1933,

p. 163 s. u.; v. articolul L'inquietante itranget (Das Unheimliche).
LITERATURA FANTASTICA, I
561
Trebue sa vedem In sentimentul dq bizarerie i straniu indicele sufletese care convertete realitatea cotidiana In fantastic
i care Ii deosebete de feeric .1 miraculos. Un fapt In sine, chiar
nefiresc i nelinititor, poate fi Invaluit de o atmosfera de poezie
sau raportat la un portativ mediu, familiar. Exemplele lui Freud

sunt probante: faptele terifiante al renaterii din moarte raportate de Vechiul testament nu sunt fantastice, caci ele sunt in-.
tegrate unei alte atmosfere sufleteti; deteptarea din moarte
a Albei ca zdpada nu produce nici teroare, nici fiorul fantasticului ; de asemeni, am putea adauga mune din Intamplarile care
.alcatuesc tesatura celor 0 rnie gi una de not*. Dar un fapt oarecare, chiar lipsit de virtuti terifiante, care este privit sau Inva luit
-de atmosfera unei neliniti, devine prin aceasta fantastic.
Fantasticul presupune prin urmare o schimbare de ritm vital,
de rcgim interior, care modified prin aceasta Insai Intreaga
opte a lumii. Spaima latenta sau teroarea deslantuita, sentimentul de oprtsiune, de malaise , de permanenta amenintare,
tis atmoskre turburi; viata ti pierde Infatiarea familiara,

surazatoare, luminoasd, devenind ostild i Intunecata ; stabilitatea lucrurilor devine provizorie; o ateptare dureroasd d
lumii un caracter de precaritate, de amenintare cu surparea

i de cataclism. Totul Impresoard i doare. Thcerea devine, prin
iminenta i indeciziune, mai amenintatoare decat tumultul i

desrantuirea (Poemul In proza Tdcere, al lui Edgar Poe).
Nu putem Insa reduce fantasticul la teroare, care e o simpla
.reactie psihologica In fata unei amenintari directe. In fried', in
teroare, cauza e imediata, perceptibila ; ea se poate combate,
Inlatura. Fiinta poate cuprinde cauza, o poate masura, tie de
unde vine. Frica se articuleaza cu reactiile de aparare i conservare individuala, e deci de resort biologic. Spaima fantasticului nu apartine acestui domeniu. Ea depaLte organismul,
cauzalitatea, imediatul. Faptele de care e kgata teroarea nu o
produc decal aparent. Faptele sunt paralele terorii, nu cauzatoare. Pricinile adevarate ale spaimei sunt In afard de ele, In
afara oricaror coordonate concrete, fizice, de timp i spatiu, de
motivapi. Fantasticul este deci implicit, planant, far explicatii
logice, rationale, fard cauzalitate perceptibila. Intrtbarile: de ce?
de unde? pentru ce? faman Vara raspuns. Enigma, nesiguranta,
6
REVISTA FUNDAT/ILOR REGALE
562
impreciziunea domina, staruind Intr'o lume crepusculara, subterana celei reale.
Povetile cu fantome ne pot introduce In conventional,

tinandu-ne departe de zona fantasticului: romanul o negru i supranatural, terifiant, reductibil sau nu la explicatii rationale,
nu e, fn genere, fantastic. Anumite opere ale lui H. James, dei
introducand fantome, sunt Insa fantastice, prin mentinerea
Inteun domeniu de incertitudine 0 penumbra, de vag i de

planare, care depaete zona lumii cotidiene. Opera lui Goya,
A caza de dientes, In care o femeie, In noapte, smulge, acoperin-
duli fata, dintii unui spanzurat, e terifianta, dar nu fantastica.

Aci pricina fricii este explicabila, fireasca. Dar Ingramadirea
de pasari pe o creanga izolata de copac, Inteo atmosfera ftlfginoasa de cadere i cataclism, este o pagina fantastica. Cel
ce contempla gravura e scos din coordonatele reale ale lumii:
de unde yin i ce fac acele forme cocarlite In ateptare? Ce le
ameninta i ce le coplcete, din spatii sau din propriile lor Inchipuiri?
Starea de suflet care pregatete i Intretine fantasticul se

poate reduce In esenta la spaima i ateptare. 0 Intreagd gama
de stari emotive se adauga insa acestui fond emotiv, nuantandu-l. E starea de suspensie i vertigiu, de lipsa de sprijin, de secu-
ritate. Omul apare izolat, desintegrat dinteodata din Intregul

lumii 0 din ambianta semenilor. El 10 apare sie-i stingher ; el
ratacete, cauta, vrea sa se Infra-teased cu lucrurile sau sa arunce
punti de legdtura Intre el 0 ceilalti oameni. Dar totul e zadarnic.
Izolarea lui ramne incurabil, esentiald. Toate legaturile Intre
el 0 lume sunt rupte. Ca in visele rele In care adormitul se Inchipue suspendat deasupra adancurilor, sau suit pe Iniiltimi
ametitoare, spiritul cauta zadarnic sprijinire i linite pentru
desperarile lui mute. Dar stradaniile nu ajutd la nimic. Efortul
ameninta 0 mai mult cdderea, strigdtul nu irupe In tacere,

destramand-o. Numai geamatul terorii se smulge vibrant, adnc,
marturie a ravairilor luntrice. (... Gearnatul batranului din

Inima revelatoare a lui Ed. Pcd). i aceasta luptd contra lumii
i a propriilor ndluci, a amenintarilor reale sau imaginare, aceasta
nesigurant care se prelungete fr sfarit, se petrece In orbe&Laid i tenebre: viziunea de vis rau: plana lui Goya, Y aun
563
tw se Dan! 0 piatr de morMnt pe care se strgduegc sA o ridice,

peste Intunecime, o seamg de forme omeneti estropiate de nthtenie i ghemuiri. Lupta pentru inlAturarea Intunericului gi
copleirii. Forme le aspird catre firul de lumina care se anuntd
in deprtare. Aspiratie salbatecd, dur. i lupta sei continua in
noapte, gMaindA, dupg raza de lumina: sunt zorile, sau o de-i
teptare care se anunt?

peste tot i mereu plutete acelai presentiment greu,
aceeai ateptare a unui eveniment copleitor, aceeai torturant
du.nkle Ahnung, magica aprchensiune, de care vorbete E. T.

A. Hoffmann i la care se refera Maupassant In Le Horla: t D'o
viennent ces influences mystrieuses qui changent en dcouragement notre bonheur et notre confiance en dOtresse? On dirait
que l'air, l'air invisible est plein d'inconnaissables Puissances,
dont nous subissons les voisinages mystrieux*.
ION BIBERI
641
PUNCTE DE VEDERE
DIVEP SE
ARLUS
Asocialia romand pentru strangerea legdturilor cu Uniunea
Sovieticd a luat naflerein casa prof esorului Parhon, in toamna anului
1944. In primul moment, se hotdrise intemeierea unei Asociafii cu
scopuri strict culturale ; ulterior, s'a decis ldrgirea cadrului Asociafiei, pundndu-se bazele puternicei organizafii create la 12 Noem-
vrie 1944 in 1 afa Tribunalului Nov.

Un an de activitate a unei astfel de institufii e un bun prilef de
meditafie asupra scopurilor ei g rezultatelor obfinute.
lnainte de 23 August 1944, Romania pierduse rdzboiul in care
se angajase ; ea se gdsea in situafia de a fi ocupatd.de armata inamica i de a suferi toate consecinfele in/ rangerii sale.
Dupd 23 August, din inifiativa f erica a M. S. Regelui Mihai

fi a forfelor democratice unite in jurul Sdu, lucrurile au lost radical
schimbate fi Romania a avut posibilitatea de a se aldtura, cu toate
puterile sale, coalifiei liberldfii.
Opinia publicd a fdrii era prolund neldmuritd. Dificultatea sau
inexistenfa transporturilor, imposibilitatea de a influenfa opinia

publicd prin presd, transformarea unor regiuni intregi ale fdrii in
camp de bdtaie au dus la extrem confuzia in randurile populafiei.
Noua orientare a Romardei a rdmas o enigmd pentru mulfi. Ob4nuifi sd asculte orbe4te, locuitorii au executat ordinele venite
dela autoritdfi, fdrd a cduta sd le priceapd.
Romania se alla in I afa necesitdfii de ali crea relafii cu Nafiunile
Unite, prininfiinfarea de asociafii cu scopuri culturale fi economice,
menite, in acelafi limp, sci lumineze opinia publicd a filth asupra

sensului fi valoril morale a luptei duse de puterile aliate.
ARLUS
565
Crearea unui nou climat sufletesc Intre Romania f i Uniunea

Sovieticli apdruse incci demult ca o necesitate 'in mintea oamenilor
preocupali de a scoate fara din impas. Mentalitatea veche, pregeititd
an de an de o presd aservild nafionalismului streunt 0 obscurantist,
ura de rasd cu tot cortegiul ei de lozinci absurde rdmdseserd Insd
intacte. Fala lumii se schimba, dar o parte a populafiei nu vedea

"in aceastd metamorfozei bruscei deceit o catastrof el pricinuitd de des-
tinul schimbeitor al armelor. Valoarea morald a victoriei ce venea

cu pafi repezi, izgonirea tuturor strigoilor ,si a otrdvitorilor de suflete
nu era intrevelzutei f i doritd decal de pufini oameni in Romania.
Trebuia 1 dcut ceva pentru ldmurirea opiniei publice f i pentru

orientarea spirituald a Romaniei, In noua confuncturd creatd de
evenimente.
Rolul Arlus-ului a lost tocmai acesta, i Asociafia f i-a indeplinit menirea in toate domeniile de activitate ce f i le-a propus.
Cdci printre greutdfile momentului, opinia publicd romdneascd
trebue sel intrevadd zdrile senine ale zilei de maine. Drumul spre
democrafie, In aceste pdrfi dundrene, nu este in mod necesar presdrat
cu obstacole. Experienfa urige pe care Rusia Sovieticd a fa-cut-o cu
propriul ei risc, f i din care a iefit izbdvitd, poate oferi invdfdminte
demne de refinut.
Arlus-ul a informal publicul romdnesc asupra tuturor sectoarelor
de activitate culturald i economicd din Rusia Sovieticd ci a pus la
lndemelna opiniei publice a Uniunii Sovietice informafia necesard
despre stdrile de lucruri din Romania.

Pornitd din inifiativa catorva cdrturari luminali, Asociafia
romand pentru strangerea legdturilor cu Uniunea Sovieticd fi-a
cc4tigat, in felul acesta, recunoflinfa Patriei.
AL. ROSETTI
CEVA DESPRE VOLTAIRE

Voltaire a lost socotit de mulfi un demon primejdios institufiilor umane ci nu era decal un Mefistofel vesel, util propdfirii
lor, foarte plin de prejudedifi, repede convertibil i preocupat cu
deosebire de succes. El aparfine acelei categorii de intelectuali, care
Ii fac o popularitate prin punere de probleme, un neliniftitor al

opiniei contimporane. Andre Gide, cu Mate a obsedat de Goethe,
repetd pe suprafald ingustet rnetoda lui Voltaire, care e aceasta:
a combate cu violenfd o stare de lucruri, fdrd a-i atinge principiile,
a te ardta apoi speriat de excesele curentului contrar i a restabili
lucrurile, laird a renunfa la frondd. Se nafte in chipul acesta o reputafie dubld. Liberalii (ludnd cuvntul In infelesul cel mai larg),
nu pot renunfa la un om care, oricum, le apdrd punctul de vedere;
conservatorii, satisfacufi in fond cd li se respectd fundamental
doctrinei, gdsesc In el o ilustrafie rdsundloare a erorilor adverse,
dacd pn i cel mai mare inamic al lor (in aparenfd.) e silit sd
le cenzureze. Catolicismul ajunsese la o stare de monotonie prin
conformismul Iesuifilor ci avea nevoie de o furtund factice. Rolul
de rdscolitor al acestei furtuni In pahar, 1-a jucat Voltaire. El a

provocat emofie, reexamindri, sterilitdfi la cei i aca indiferenfi,
inviordri mistice la cei tuinultuofi i in tot acest scandal a lost
mai de graM un sprijin al catolicismului, cdruia de altfel ii dd
din cdnd fn cdnd note bune.
Ie,sild din instinctul de a semnaliza, filosofia lui Voltaire este
superficiald Mind la zdpliceald. Dar Voltaire s'a crezut probabil
cel mai mare gnditor al lumii, judecdnd dupd suficienfa cu care-i
calific pe alfii. Descartes? Qu'on fosse son eloge, a la bonne
heure, pourvu qu'on ne fasse pas celui de ses romans philosophiques, mprises aujourd'hui pour jamais dans toute l'Europe 1),
567
Cu Mate acestea argumentafia lui Voltaire, de,si improvizatd ;i

formal desordonata, are vizibil pretenfia de a fi more geometrico,
de a merge dela cunoscut la necunoscut. Trebue sd finem seama,
sistematizdnd-o, ca Trait de metaphysique este din 1734, cd Le
philosophe ignorant e din 1766 i cd celelalte scrieri cu caracter
filoso fie se infird dupd 1760 1).
Voltaire considerd ofioath propozifia lui Descartes : je pense,
donc je suis , pleacd dar dela ultimul termen :

J'existe, done quelque chose existe . (Met.).
Propozifia, evidenta, dela care pornim, confirmd existenfa mea

;i a lumii percepute. Insd sunt filosofi care admildnd evidenfa
percepfiei eului, cu non-eul inclus, susfin cd lumea exterioard e
numai o modalitate a spiritului. Voltaire nu raspunde la aceasta

decal cu ironii, analiza conceptului prim de existenfd pardndu-i-se
abuziva. Explicit, gdndul lui ar fi acesta Af irmarea c lumea
externd e numai aparenfd, e un joc de cuvinte, f (Ira nicio consecinfd practicd. In actul percepfiei, o parte a ei imi este reprezentata
mereu ca fiind In af ard i In anume raporturi fixe cu subiectul.
Numesc dar aceastd parte, 'in raport constant de extraneitale,
*object exterior *. Numeasc'o alfii aparenfd, structura existenfei
ramdne aceeafi :
Lorsque, par exemple, on aura danni quelque bataille, ii faudra dire que
dix male hommes ont paru &re tuis, qu'un tel of /icier semble avoir la jambe
cassle, el qu'un chirurgien parattra la lui couper. De mime, quand nous aurons
faim, nous demanderons l'apparence d'un morceau de pain pour faire semblant
de digirer. (Met.).
S incerthm acum a desprinde din aceastd evidenfd prima, o

metodd gnoseologicd. Ce m'a fdcut sa pornesc f ard ocoluri dela
nofiunea existenfei? Le bon sens, la raison. Rafiune, bun simf
este acelqi lucru qi constitue un mijloc de cunoa.,tere e natural .
1) Operele cu caracter filosofip aunt: Remarques sur les pensies de M.
Pascal, 1728; Addition aux remarques sur les pensies de M. Pascal, 1743;
Derniires remarques sur les pensies de Pascal, 1778; Praia de Mithaphysique,
1734; Sermon des cinquante, 1761; Sermon du Rabin Akib, 1761; Extrait
des sentiments de Jean Mealier, 1762; Homilies, 1765; Lea questions de Zapata,
1768; Le philosophe ignorant, 1766; Examen important de Milord Bolingbroke, ou le tombeau du fanatieme. publicat 1767; Lettre a son altesse Mgr
le Prince de Brunswick, 1767; Profession de foi des thastes, 1768. Ur. Oeuvres
complites de Voltaire, Paris, Baudouin freres, 1825 (XLIIIXLIV).
568
Rafiunea se opune senzafiei nesigure
i speculafiei, ea constd
dint? un raport simplu intre subject i predicat, fdcut de orice minte
umand, chiar cird studii de filosofie. Ba dimpotrivd, e mai signr
acolo unde cultura nu apasd cu prejudecdfile ei. Prin urmare

bunul simi e simful comun , capacitatea de judecatd a omului
universal. Oridealteori apeldm la ea, avem propozifii valabile.

Voltaire va repeta des :
a Voila ce que la raison peut dire. . . ; ...pour peu qu'on se serve de sa
raison. . . ; C'est la lumire du sens commun .
Asa dar, de aci incolo ganditorul se va controla antropologic

si istoriceste, iesind din subiectul sdu Intr'un plan de cunoastere
obiectivii. 0 judecatd e bund dacd genul uman o acceptd:
Toutes lea nations polickes sont d'accord sur ce point *. (Hornelies sur
l'atheisme).
En m'informant de l'histoire du genre huntain rapprends que lea hommes
ont eu kmg-temps la mgme opinion que moi sur cet article*. (Me).
Infelegem acum de ce filistinii adord pe Voltaire. El a inlocuit

autoritatea Papei, MaIndu-se aprdtdrul o ideilor primite. Un
dubiu se prezintd, ce trebue fnlaturat. Exisid oare simful comun ?
Au oamenii In general aceastd facultate? Pentru a rezolva problema,
Voltaire simuleazd o pregatire asemiindtoare cu lndoiala metodicd
a lui Descartes, o purificare de presiunea culturii :

o ...Je vais Ocher, en etudiant l'homme de me mettre d'abord hors de sa
sphere et hors d'interet et de me dfaire de tow les refuges d'education, de
patrie, et surtout des prejuges de phiksophe *.
sZ Je suppose, par exerap/e, que, doui avec /a faculti de penser et de sena**

ai presentment, et n'ayant point la forme humaine, je descends du globe
de Mars ou de Jupiter. Je peux porter une vue rapide sur tow les 8iecles, tous
les pays, et par consequent sur toutes les sottises de ce petit globe It. (Met.).
que
Procedcind astf el, vom constala c chiar oamenii cei mai primitivi, pcInd si unele animate, au un rudiment de rafiune :
o
Je v0i8 des singes, des elephants, des negres, qui semblent tow avoir quelque
lueur d'une raison imparfaite*. (Mb.).
Examinnd intinderea acestei facultdfi, nu trebue sei ignordm
sMbiciunea ei. Omul in genere e o pinta fragild si lui Voltaire

Ii vine greu sd creadd ca M. le prieur i M. le chevalier, care au
scris cd astrii sunt f dcufi pentru pdmemt, iar pamelntul si animalele
pentru om, sunt regii naturii, 'Azad cum oamenii sunt devorafi
569
de animale. Cunoa#erea omului e redusd i curiozitatea mica.

Multi rdmdn indiferenfi la problema materiel sau a spiritului :
..voyant mgme qu'ils se moquiient souvent de ce que je voulais le savoir,
j' ai soupponn qu'il n'tait point du tout necessaire que nous le sussions". (Le
phil. ign.).
Dar in fine, tofi au germenii gdndirii :

a Nous apporlons, en naissant, le germe de tout ce qui se diveloppe en,
nous a. (Le phil. ign.).
Intituldnduli un opuscul Le philosophe ignorant, Voltaire a

reeditat gnoseologia ignoranfei docte a lui Cusanus. Era aceasta
o pozifie supeireitoare pentru catolici? Dimpotrivei, un sprifin emi-
nent din partea unui laic pentru teza clasicd a Bisericii, cd rafiunea fiind slabei, trebue sd facd Mc credinfei. Iar Voltaire nici
nu inchide porfile misticei. El are aerul de a se opune doar dogma-
tismului, pe care in fond II serveste. Nu poate afirma cu tarie

nimic, nici meicar contrariul
Je ne dirai pas que cela soil demontre : mais, sans voutoir tromper les
hommes, on peut dire que nous avow autant de raison de croire que de nier a.
(Il. sur l'ath.).
Agnosticismul lui Voltaire e mai mull o died a confortului

sufletesc : a nuli bate capul cu lucruri insolubile, a nuii agrava
viafa cu propozifii deduse.
Oricum, s'a dovedit cil existei ceva si cif putem judeca putin
asupra acestui ceva, cu ajutorul simfului comun, antropologic. A
rnai deduce existenfa lumii externe, ca Descartes, miflocit prin

evidenfa existenfei lui Dumnezeu, este inutil i absurd, intru cat
lumea externd e un dat prim. Dar, putem analiza acum acest bun
simf spre a vedea de gdsim in el vreo idee a priori despre divinitate.
Insd bunul simf ne amid cd nu sunt idei inndscute :

a Pour peu que Pon consulte son experience et celle du genre humain, on
est bien convaincu du contraire. II n'y a personne d'aesez lou pour croire fermement qu'il ait pens toute sa vie, le jour et la nuit sans interruption, depuis
qu'il etait foetus jusqu' aa dernigre maladied. (Le phil. ign.).
Tolul ne vine prin experienfd :

a 14 taut avoir renonce au sots commun pour ne pas convenir que nous n,e
savons rien au monde que par l'exprience a. (Le phi). ign ,).
Atdt de pufininndscute sunt ideile, incdt sunt oamenteare n'au

noliunea de Dumnezeu :
570
Tow les hommes naissent avec un nez a cinq doigts, et aucun ne nalt avec
la connaissance de Dieu ; que cela soit deplorable on non, telle est certainement
la condition humaine a. (Met.).
Argumentafia lui Voltaire oscileazd i se fine strdns de Mate

convenfille culturii. Examindnd problema existenfei lui Dumnezeu,
el nu porne0e lipsit de prefudecdfi de la nofiuni restrdnse, spre a

afunge la aceea cu sf era cea mai largd fi a determina atunci atributele i numele ce i se poate da. Pentru el Dumnezeu este, corwenit,
iinta supremd fi destivdritd, cauza prima i scopul ultim, expresia

absolutd a binelui fi dreptafii. Lucrul se va vedea clar. La fnceput,
e drept, argumenteazd cam cqa : exist eu fi ceva sub durata acestui
eu ; eu nu exist insd prin mine insumi, deci am primit existenfa

dela altul, acesta dela altul, pand la un termen &Um ; acest termen
ultim e Dumnezeu :
J'existe, donc quelque chose existe. Si quelque chose existe, quelque chose
a done exisfi de toute iternite ; car ce qui est, ou est par lui-name, az a rept
son &re d'un autre. S'il est par lui-meme, il est nicessairement, il a toujours
iti nkcessairement, et c'est Dieu ; ea a rep son etre d'un autre, et ce second
d'un troisime, celui dont ce dernier a recu son etre doit nicessairement etre
Dieu a. (M6t.).
Inset' Voltaire se infeald crezdnd di a demonstrat existenfa lui

Dumnezeu cel canonic. El a scdpat doar din mdrginirea prezentului,
dovedind eternitatea lui s quelque chose c. s Quelque chose * exisland s de toute ternite * i s Dieu * al lui Voltaire e acela0 lucru si
silogistica e inutild. Dieu * e aci universul. Voltaire, anti spinozistul, copiazd pe Spinoza :
(Spinoza)... etablit d'abord une vrit incontestable et luminewst : II y
a quelque chose, done ii existe iternellement un etre necessaire. Cie principe
est si vrai gm le prolond Samuel Clartke s'en est servi pour prouver l'existence
de Dieu*. (Le phil. ige.).
Conflient de ignoranfa umand, Voltaire va inira dificultdfi

gi dovezi cu privire la existenfa divinitdfii. Toate se bizue pe no-
fiunea teologicd de Dumnezeu i surd invederal nemeditate. De pildd:
Dumnezeu nu e aceastd lume materiald (de ce nu?), prin urmare

aceastd lume e numai o creafie a lui. Dar ... :
e
. 11 ne peut ravoir tire du niant qui West rien ; il ne peut l'avoir tire
4 eoi, puieque ce monde en ce cas wait essentiellement retie de l' essence
divine dose Is ne puis avoir d'idee de la creation ; done je ne dois point admettre
la creation a. (Met.).
571
A$a dar Dunznezeu ;i creafia nu se pot geindi ca termeni identici.
Pentru ce? Fiindcd Durnnezeu e bun, iar creafia e campul rdului :

e ...car si l'on admet des causes finales, on sera oblige de dire que Dieu,
infiniment sage et infiniment bon, a donne la vie a toutes les creatures pour
etre devorles lea une8 par les autres a. (M&.).
Lumea intinsd nu poate fi o modalitate a divinitdfii (Dumnezeu

e dar transcendent), cdci altf el excrementul ar fi o parte a divinului :
* Peut-etre Bayle devait-il e'en. tenir au mot de modalites et non pas de
parties, puisque c'est ce mot de modalits que Spinosa emploie toujour8. Mais
il est igalement impertinent, si fe ne me trompe, qua l'excrment d'un animal
soil une modalite. ou une partie de l' Ltre supreme*. (Le phi' ign.).
Cum se vede cd Voltaire a invdfat la Iesuifi ! Fiinfa lui supremd

e Dumnezeul catolic ! Refinem dar c Voltaire considerd pe Dumnezeu bun fi just. Cdteva rdnduri mai jos susfine contrariul, adicd
o divinitate impasibild, dincolo de bine fi Mu, care sunt nofiuni

relative, umane :
4 Je reponds ensuite que nous n'avons d'autrea idles de la justice que celles
que nous nous 8ommes formees do toute action utile a la sorilte, et ronformes
aux lois gablies par nous pour le bien commun ; or, cette idie n'itant qu'une
idle de relation. d'homme & homme, elle ne peat avoir aucune analogie avec
.Dieu. II est tout aussi absurde de dire de Dieu en ce 8018, que Dieu est juste
on injuste, que de dire Dieu est bleu ou carri.
IL est donc insensl de reprocher a Dieu que les mouches soient mangles
par les araignies, et que les hommes ne vivent que quatre-vingts ans s. (Mb.).
Prin urmare binele absolut nu existd. Mai departe :

a Dieu aurait fait ce monde oat necessairement on librement : s'il l'a fait
par necessith, ii a da toujours l'avoir fai t ; car cette nicessite est iternelle ;
donc, en ce ems, le monde serail lternel, et cree, ce qui implique contradiction
(Met.).
To
Nu e nicio contradicfie intre eternitate ;i creafiune. Universul

e un proces etern. Lumea mai crede (observd Voltaire), cd fiece
lucru e Idcut in anume scop. Dar leleologia naturii nu trebue pusd
in sarcina divinitelfii :
a Plus on fait de decouvertes dans la structure de l'univers, plus on le trouve
arrange, depuis les itoilea jusqu'au ciron, Mon les lois inathimatiques. II est
done permis de croire que ces lois ayant operi par leur nature, ii en resulte
des effete necessaires que l'on prend pour lea &terminations arbitrairea d'un
pouvoir intelligent a. (Met.).
Vasdzicd recele determinism matemalle, infirma existenfa lui
Dumnezeu! Sully Prudhomme privind carul mare, va ji ranit
REVISTA FUNDATHLOR REGALE
572
.,si
el de acemi indiferenfa ; facand din argumenful cosmologic o
probd ateista :
Ta n'as pas l'air chretien, le croyant s'en tonne,
0 figure fatale, exacte et monotone,
Parente a sept clous d'or plants dans un drap noir.

Ta precise lenteur et ta froide lumiere
Dlconcertent la foi : c'est toi qui la premiere
M'as fait examiner mes prieres du soir.
Mai tdrziu Voltaire Ii schimbei peirerea ,si mbrali.,seaza proba

cosmologicd :
e Nous sommes intelligen ; done ii y a une intelligence eternelle. L'univers
ne nous atteste-t-il pas qu'il est l'ouvrage de cells intelligence? Si une simple
maison &We sur la terre, ou un vaisseau qui fait sur les mers le tour de notre
petit globe, prouve invinciblement l'existence d'un ouvrier, le cours des astres
et toute la nature demontrent l'existence de leur auteur... J'avoue que parmi
d'autres argumens plus forts, celui-ci me frappe vivement II y a un choix ;
done ii y a un maitre qui agit par sa volont*. (Horn. s. l'ath.).

t ...Je jugs incontinent que, si les ouvrages des hommes, les miens mime,
me krcent a reconnaltre en nous une intelligence, je dois en reconncetre une
bien superieurement agissante dans la multitude de tant d'ouvrages. J'admeta
cette Intelligence supreme sans craindre que jamais on puisse me faire changer
d'opinion. Bien n'ebranle en moi cet axioms: a Tout ouvrage demontre un
ouvrier *. (Le phd. ign.).
In metafizica din 1734, Voltaire conclzidea :

Dans l'opinion qu'il y a un Dieu, il se trouve des difficultes ; mais dans
l'opinion contraire, il y a des absurdites o.
Mai tdrziu fuge de orice speculafie fi se mulfume,ste cu Corwin-
gerea sumard de mai sus. Nu-i vorbd, respinge spinozismul, ca

fiind e insens de faire Dieu astre et citrouille, pense et fumier,
battant et battu , socotefte .dar pe Dumnezeu strain materiei, deci
transcendent fi cum am veizut inteligent, un artizan care
ftie ce vrea. Dar presat so arate atributele, se ascunde sub o profesie
de o ignoranfa , de disperare . Nu ftie nimic despre Dumnezeu,
decal ca existd:
a Il est donc une puissance unique, &emetic, a qui tout est lie, de qui tout
depend. mais dont la nature, m'est incomprensible...* (Le phil. ign.).
a On me dit que Dieu est simple "'avow humblement que je n'entends pas
davantage /a valeur de ce mot *. (Le phil. ign.).
573
,Fi ridiculizeazd pe Sf. Thoma, care credea a sti que Dieu est
un pur acte, une forme, qui n'a ni genre, ni predicat, qu'il est la
nature et le suppt, qu'il existe essentiellement, participativement
et nuncupativement . Sau:
Quel est cet Etre? existe-t-il dans l'immensit? l'espace est-il un de ses
attributs? est-il dans un lieu, oil en tow lieux, ou hors d'un lieu? Puisse-t-il
me preserver et jamais d'entrer dans ces subtilits metaphysiques! J'abuserais
de ma faible raison... . (Horn. sur l'ath.).
Este din partea lui Voltaire curatd bdtaie de joc ! Cdci cu re

drept am combate pe Spinoza, care presupune cd intinderea e unul
din atributele divinildfii, dacd noi trisine nu putem demonstra

contrariul. Voltaire intrebuinfeazd mijloace teribile spre a decide
cd metalizica e un joc gratuit si cd noi nu putem cdpdta cunostinfe
decal din cdmpul experienfei. Argumentele lui pro si contra existenfei divinitdfii, prevestesc 'in chip caricatural antinomiile lui
Kant, care e un voltairian. Este vddit dar cd Voltaire nu atingea

intru nimic catolicismul, intru cot dovedea cd absolutul depaseste
mijloacele umane. Religia era apdratd contra ateilor f i pozitivistilor .,si justificatd si din punct de vedere social:
...La croyance des peines et des recompenses apres la mort est un frein
dont le peuple a besoin. La religion bien epure serait le premier lien de la
aocit #. (Lettre sur les Francais).
In chestiunea nemuririi sufletului, Voltaire rdspunde la "inceput negativ. Sufletul e o simpld funcfiune ca ..Fi digestia:
Que pourrions-nous en conclure, sinon glee Dieu a organise les corps pour
penser comme pour manger et pour digirer?. . .
. . .Qui'il perde toutes ses parties et qu'il ne soil plus un homme, n'est-il
pas un peu &range alors de dire qu'il lui reste le rsultat de tout ce qui a periP
J'aimerais autant dire qu'il boit et mange apres sa mort, que de dire qu'il lui
reste des ides apres sa mort . (Met.).
Addugdm cd necredinfa 'in nemurirea sufletului nu perturbeazd viafa sociald, cdci Evreii nu aveau aceastd credinfd f i erau
totusi de fort honnetes gens s.
Mai tOrziu insd (probabil si din spirit de contradicge, cdci

sensualismul fdcuse progrese), se va retracta:
4 Nous ignorons ce qui pense en nous, et par consequent nous ne pouvons
savoir si cet are inconnu ne survivra pas a notre corps. Il se peut physiquement
qu'il y ait en nous une monade indestructible, une flamme cache, une particule
du feu di vin, qui subsiste ternellement sous des apparences diverses. Je ne
REVISTA ItUNDATHLOR REGALE
574
dirai pas que cela oit dmontrk ; mais, sans vouloir tromper les hommes, on
peut dire que nous (mons autant de raison de croire que de 7ier l'immortaliti
de l'are qui pensea. (Horn. sur Path.).
/Untied spusese odatd cd Evreii nu' cred in nemurirea sulktului, completeazd :

s
...Si les Juifs nel'ont pas connue autrelois, ils l'admettent aujourd'hui ).
Voltaire se pune dar mereu in curent cu sensul comun a. Mai

sus se poate vorbi de o schimbare de opinie, dar este in Le philosophe ignorant, la cdteva pagini distanfd, o contradic;ie uimitoare.
In capitolulVII se neagd idelle inndscute fi se susfine di nu ajungem
4 que par l'experience et paitime suite de tdtonnemens et de longues
rflexions, a nous donner quelques idees jaibles et lgeres du corps,
de l'espace, du temps, de l'inf ini, de Dieu meme etc. a, ;i cd e nebun
cine crede altjel.
Dar in cap. XXI ni se demonstreazd a ideile yin dela Dutnnezeu :
Cet Etre ternel, cette cause universelle me donne mes idees ;

car ce tie sont pas les objets qui mes les donnent. Une matiere brute
ne peut envoyer des penses dans ma tete : mes penses ne viennent
pas de moi, car elles arrivent malgre moi, et souvent s'enfuient de
meme. On sait assez qu'il n'y a nulle ressemblance, nul rapport

entre les objets et nos idees et nos sensations. Certes it y avait quelque
chose de sub:ime dans ce Malebranche qui osait prtendre que nous
yoyons tout dans Dieu meme a. ..

Oricum am rdsuci frazele, contradicfia e catastrofald. Cdci dace,
Malebranche nu-i a inneist a, e ocazionalist ;i filosofia liii e tot ce
se poate mai impotriva bunului simf. Intdi Voltaire respinge

inneitatea, atribuind experienfei formarea ideilor, apoi gdsefte experienfa insuficientd i acceptd pe Dumnezeu ca pilot permanent al
Cunoafterit noastre, chiar cdnd e vorba de a cunoate excrementul.
G. CALINESCU
REPLEXT1JNI
PSIHOLOGIE
11 n'y a pas d'opinions utiles; il n'y
a que des opinions justes ou thjustes.
Sprelnfelegerea datelor fundamentale ale conviefuirii sociale, sunt

necesare oarecari considerafii ce fin de 6 psihologie a. Astfel ideea
cd dictatorii ar fi un fel de aventurieri descreerafi ;i criminali

nu duce nicderi ;i este chiar eronatd. Pleacd dela o totaM necunoagere a naturii omene;ti. In cutele mai strdnse sau mai desplicate ale sufletului nostru purtdm, fiecare din noi, un dictator.
Ceea ce ne lipsege este imprejurarea ;i curajul celui ce n'are de
pierdut. Nu ambifia. Privili de-aproape, dictatorii s'au aratat a fi
oameni ce simfeau mai cu acuitate decal semenii tor de rand ;i
.nedreptdfile fi lipsurile societdfii, ;i oportunitalea reformelor. Ce
lipsole dictatorului este vocafia democraticd, cu nevoia ei, nesfcluitd,
de rdbdare, de infelegere f i de compromis. Chiar violenfa la care cei
mai multi recurg, nu corespunde necesarmente unei nevoi doctrinale
sau clziar psihologice, ci mai curcind unei iritalii stdrnite de nepu-
tinfa In fafa faptelor. Este lipsit de sens sd se faccl dictatorului un
proces de intenfie. Intenfia e bund. Cdnd dictatorul ia In miind

puterea ;i porne;te pe calea unui control tot mai riguros al faptelor
f i gclndurilor asuprifilor sdi, o face, totigi, cu gdndul cd drepturile
f i libertafile vor apdreain momentul aind poporul va fi primit insti-
tufiile pe care el le crede drepte ;i dind acesta va fi fost preparat

pentru toate imprejurdrile viefii publice.
576
Dar cand oare va veni aceastd scadenfd a libertelfii? .,i ce anume
1-ar putea face pe cel ce-a asumat o putere rzecontrolald i fdrd

limite, sd consimtel intr'un rdstimp, la pdrdsirea ei ? Pentru cel
ce o exercitd, puterea este o neiertelloare otravci, care lucreazd conform
legii dozelor cresccinde. E un Mc column al istoriei. Are un nume :

setea de putere . Nicio rafiune speciald nu este de considerat, in
virtutea cdreia dictatorul ar fi, in aceastd privinfii, deosebit de noi
tog ceilalfi oameni. Dimpotrivd. Std in firescul alcdtuirii omenoti
ca cel ce exercitd, fie .i pentru o perioadd de limp limitatd, o auto-Mate despoticd, sd nu poatd pdstra ,si sd piardd obipminfa rdspunderii 1 ald de semeni f i a consensului Mr. Sir Henry Maine, intors
acasd dupd ani de practicd autocraticd in India, ifi pierdu cunind
rdbdarea in fafa procesului lent de persuasiune implicat de democralia fdrii sale. 0 perioadd mai indelungatei de putere discrefionard
,si iatd pe omul politic initial plin de bune intenfii cd a pierdut

legdtura cu felul de a geindi al semenilor ..s i cu aspirafiile Mr. Pe
langd aceasta, In/re dictator fi mulfime se ingroa,se o perdea opacd,
ce se hrdnefte f i cre,ste din anturajul despotului asemenea stratului
izolant pe care-1 face camarila in jurul monarhilor absolufi. Prin
aceastd membrand semi-permeabild cunoafte dictatorul lumea. Pe zi
ce trece e mai legal de oamenii sdi. Tofi sclavi ai puterii a cdrei
permanelizare constitue rafiunea Mr de a fi. Tofi sclavi ai dorinfei
de a pdstra demnitdfile, importanfa funcfiunilor. Astf el, in lipsa
desbaterilor libere f i a controlului exercitat in libertate, nu rdmeine
deceit foarte strdvechiul sistem al despotismului
astdzi numit dictaturd
cu cortegiul sew de favorifi g o oameni necesari , de oameni influenfi fi memuitori de afaceri. Cumintul scris, presa,
minte atunci din ordin
iar vifiul predicd virtutea. Este g pro-
cesul pe care 11 riscd oricare partid politic. Ldsat in voia sa la

ceirmd, 1 drd controlul liber al opiniei, orice partid tinde, preocupat
exclusiv de asigurarea puterii fi a privilegiilor acesteia, sd uite ;i.
sci pcirdseased etica anilor de opozifie f i luplei disciplinald. Curcind,
apar efectele otrdviloare ale puterii. Clientela politica' e servita ,
entuziasmul mulfimii folosit, adversitatea opozanfilor neutralizatd
i suprimatd pe orice cale, cu orice mijloc. Justifia devine instrument.
Echipajul conduce corabia cum ii dicteazei interesele. Aceste elemente fin de datele imediate ale naturii omemti, au in caracter material. Sunt elemente de infrastructurd aveind acelqi caracter nece-
PSIHOLOGIE
577
sar ca yi alte elemente infrastructurale, puncte de plecare 1 undaInentale In infelegerea alcaluirilor omeneyti. Dictatorul este incapabil de abdicare voluntard iatd corolarul diclaturii.
Existd totuyi mijlocul de a preveni aceastd f atald "incleytare de
putere. Este educarea mulfimii pentru a o face sd infeleagd aceastd
naturei a guverndrii. E asocierea ei la actulinsuyi al guverndrii prin
putinfa ce i se dd de a cunoayte, Int elege, aprecia .,si discuta la lumina zilei sensul yi utilitatea oricdror acte de guverndmant. Dar a
postula aceastainseamnd .a postula indezirabilitatea dictaturii. Cdci
el ectul prim al dictaturii, adicd al intreruperii libertalii yi egalitdfii, este de a face cu neputinfd educafia politica. P drtayii dictaturii observd aici, ell libertatea yi egalitatea n' au confinut pozitiv pentru mulfime yi a absenfa lor chiar, explicd acceplarea tdcutd din partea acesteia a unui sistem social care li contestd drepturile. Reimane
ldsand la o parte 1 aptul cd relele ce se abat asupra omenirii
follifi
sunt,intr'un fel, cu putinfa, mai ales datorita orbirii yi layitafii celor
ce tree drept instruifi (0 mai pufin din pricind cd cei ce muncesc yi
asuda nu se pot bucura de libertarea de a gandi 0 a infelege)
ramane cd dictaturile nu oferd mulfimilor allceva, decal, fie aceastd
aceeayi acceptare tdcutd, fie represiunea brutd sau chiar suprimarea.
Alternativd care nu este altceva decal inlocuirea unei tiranii cu

o alta ; niciuna din ele nu poartd in pantecul ei gros, embrionul
libertdfii. Cdci tiranului care pretinde cd el dicteazd in interesul
marei mullimi loft prelind aces! lucru i se va rdspunde ca
interesul mulfimii nu va putea li cunoscut decal cand tofi vor participa la proclamarea acestui interes pe thud scopul dictaturii
este locmai de a impiedeca 'in primul rand aceastd participalie, prin
suprimarea pdrerilor f i miycdrilor ce nri sunt pe placul ei. Dictatorul pretend propriile sale pdreri cu privire la ceea ce oamenii ar
trebui sd gandeascd 0 sd facd, gandurilor yi 1 aptelor reale ale acestora.
Ci istoria aratd cd in asemenea imprejurdri nu se poate ridica un

popor cu mintea luminald. ;Si tot experienfa istoricd sugereazd
cd toate incercdrile de a impinge cu forfa un popor in patul lui
Procust al unor idei preconcepute oriceit de ldudabile intenfille
f i oricat de sigure ideile sunt sortite falimentului. Nu e o particularitate a vremurilor noastre. S' a incercat yi altddatd sd se pre7
578
lindil cd anumite legi (cele divine, alunci) ar li lost prea imperativcategorice pentru a se permite fie-cui nerespectarea kr. Afa a facut
Calvin la Geneva. .Fi la tel lesuifii, in Paraguay, au lost victimele
unor asemancitoare iluzii. Din incercarea lor Incdpdfcinata n'a
rdmas un exemplu de urmat, ci un semnal solemn de luare-aminte.
Caci cum ar fi cu putinfd ca un sistem care vine ca precursorul

al cdror ecou vibreazd Inca in congiinfa istoricd #
atedor rele
de care omenirea incearca din greu sd se scuture sd lie totodata
fi fdclia propagatoare a antitezei lor?
CORIN GROSU
COMENTARII CRITICE
TREPTELE EMOTIEI ESTETICE, II

Intaile reactiuni ale materiei organizate la influentele lumii
din afara ca i la indemnurile vitale lduntrice, au fost de natura
mecanica. Sistemul nervos preia aceste reactiuni, alcatuind pe
scara zoologica sisteme tot mai complicate de reflexe motorii,
cele mai multe incontiente cele contiente transpuse Inteun
al doilea sistem de reflexe, pe care le numim In general emotii.
La vietuitoarele superioare circulatia efluviilor nervoase pentru
actionarea sistemelor motorii se face In amandoua sensurile:
dela excitatia exterioara la micare i deci la emotie, dela e emotie *
cuvant In care Inglobam toate functiile sufleteti

mele motorii.
la siste-
Daca e adevarat deci ca micarile corporale preced i

produc emotia fuga Imi pricinuete frica, sunt emotionat
pentruca plang, nu plang pentruca sunt emotionat atunci i
Opera de arta actionand asupra simturilor noastre, indeosebi
asupra vaiului i auzului, ca oricare agent exterior, pune In
micare In primul rand o buna parte din sistemele motrice ale
corpului nostru, de care nu ne dam seama In chip direct, dar
de care lam cunotinta sub forma de emotii.
Accelerarea batailor inimii, difuzarea mai rapida a sangelui,
Incordarea muchiulara sunt de sigur numai o parte din fenoInca nu Indeajuns de cercetate care constitue fiziomenele
logia emotiei estetice.
Dar cum emotia estetica, prin creterea i Imbogatirea ei
treptatfi, depaete simpla viata reflexiva a organelor noastre i
cuprinde totalitatea vietii sufleteti, mai mult: Intregul tezaur

al unor amintiri ancestrale dad nu i misterioasele tendinte ale
speciei noastre In neincetata evolutie, fiziologia ocupd un loc
relativ mic In domeniul Esteticei. Nu fiziologia ne poate lamuri
asupra esentei disciplinei noastre, ne poate da cheia problemelor ei speciale.
Am aratat cu alt prilej, studiind pe Artist, CA originea creatiei
lui trebue cantata Inteo nevoie de Implinire, Inteo echilibrare

7'
580
de disarmonii dintre sufletul Artistului i lumea exterioara.
Prin insusirile-i artistice Opera de arta, care e expresia credin-
i organicd a acestei originale stari sufletesti, evocd In

sufletul Spectatorului, in chip invers, intregul proces sufletesc
al Artistului, ince') And cu strigatul sau cu Impacarea In acel
stil propriu al Operei de arta precum o desarmonie muzicald
prelungita, evocd permanent armonia care e numai la un sfert
de sunet mai sus sau mai jos. Ad se and originea acelei ciudate
insatisfactii, acelei stranii dureri In fata Operei de arta insatisfactii, dureri care sunt totusi adevarate voluptati sufletesti
Opera de arta care reprezinta totu0 pentru Artist regasirea
armoniei lui interioare sau anularea prin repetitie a unei disarcioasa
monii.
*
Din cele de mai sus reiese limpede ca 5 frumosul nu e o calitate precisa a obiectelor de arta, asemenea colorilor sau formelor,
asupra esentei i denumirii cdrora cadem cu totii de acord pe
temeiul identitatii simturilor noastre ; ea sentimentul u frumosului e un joc sufletesc individual care, desi provocat de expresivitatea de un anumit grad a Operei de arta, e variabil cu Insuvirile sufletesti i cu educatia artistica a Spectatorului.
Notiunea de sublim ca o categorie suprerna a frumosului nu-si poate avea deci locul In conceptia noastra estetica.
Definitia care se d de obicei sublimului , ca un sentiment de
groaza amestecat cu unul de admiratie, se trage Indeosebi din

gandirea lui Schopenhauer, care socotea arta si unele infatisdri
ale naturii ca fiind obiectivarea tipica a Vointki oarbe a Cosmosului iar placerea estetica un refugiu din mizeriile i chinurile
vietii in seninatatea acestor arhetipuri. Cnd ne gasim in fata
naturii deslantuite, dar suntem in afara de pericol, sentimentul
de groazd amestecat cu cel de admiratie care ne covarseste si
ne delecteaza e ceea ce numim sublim . In felul acesta, dupa
Schopenhauer, numai infatisarile naturii ne pot da fiorii sublimului . (Operele de arta sunt de altfel dupg filosoful german
tot o imitatie a obiectivarilor tipice pe care Artistul, cu intuitia
lui exceptional, le gaseste In natura).
Daca socotim ca u sublim acel spectacol
din natura
sau din imitatia naturii care ne cutremura, ne cuprinde inteo
Impfinzire de fiori, ne smulge lacrimi, etc.
calitatea de
sublim a spectacolului *tine de buna seama de spectasol, dar
tot atAt, dacd nu si mai mult, de sensibilitatea speciala a Spectatorului. Reactiunile de mai sus pot fi pricinuite unei firi
emotive, de privelisti de obicei . mai putin Infioratoare i marete.
Iar acest amestec de stari sufletesti estetice si de reactiuni
organice, nu ameninta oare MAO realitatea zonei estetice, pe
TREPTELE EMOTIEI ESTETICE, H
581
care o socotim tot atat de real5. ca cea pe care am numit-o
vital?
De fapt zona estetic6 fiind o transpunere la alt mod a zonei
vitale, ar fi fost de dorit ca reactiunile sa aibe loc in aceiasi zond
esteticd. Natura insA care lucreazd cu aceleasi elemente rudimentare pe toate treptele realizrilor ei, transmite zonei vitale,
organelor trupesti, sarcina de a reactiona si la impulsiunile vietii
estetice. Punctul de intalnire al emotiei estetice din lips6 de
organe speciale cu organele fiintei noastre concrete, cnd
suntem infiorati, cutremurati de frig, de fried, de nerdbdare,
cand glandele intr in activitate suplimentard producnd un
surplus de secretii, lacrimale, bucale, gastrice, sexuale
iat ce
obisnuim a numi sublim , dacd pricina acestui complex de
reactiuni se afld in afard de lumea fizicd si organicd propriu
zisa.
Am vdzut c6 a doila treaptd a emotiei estetice coincide cu

MA' de
care Opera e mutd. A treia treapt a emotiei estetice, desi variabad in raport cu bog6tia sufleteasc, cu putinta de asociatii si.
cu experienta artisticii, nu se depdrteazd nici ea prea mult si
este conditionatd de -valoarea speciald a Operei de art. Variatiile individuale, de epocii sau de loc in gustarea unei Opere
de artd, ne arat5. totusi, dac urm5rim permanenta valorilor
artistice, cd Opera de arta' contine un smbure estetic absolut,
a c5rui fort de atractie constitue centrul de gravitate, neclintit,
al deceniilor, al veacurilor, al mileniilor de desfdtare artisticd.
E cu putint deci precum vom ariita mai amnuntit cnd
vom cerceta Opera de art o valorificare artistic5, tinnd
seama prin comparatii, de originalitatea mai mult sau mai putin
complet a Artistului, de familia psihologicd din care face parte,
de gradul de perfectie al mijloacelor de expresie, de statornicia
lor in timp. Astfel & e cu putint si o verificare a gustului, prin
raportarea lui la pretuirea Operelor de arta incontestabile, strvechi, si a Operelor de arta' contemporane.
Dar gustul si siguranta gustului se dovedesc insusiri destul
de rare si de cele mai multe ori marea majoritate a Spectatorilor
e indusd in eroare, fie de functia lturalnic6 pe care o implineste
de multe ori Opera de arta' functie social, morara, educativ5, patrioticd sau religioas fie de caracterul nediferentiat
al emotiei estetice de intAiul grad.
Aci intervine menirea Criticului, prea adesea ponegrit5 dar
dobandind uneori prestigiu mare, mai totdeauna hulit de Artisti,
care se cred fie nedreptdtiti, fie neintelesi.
Menirea criticului e de a Idmuri originile Operei de art5, de
a deosebi mijloacele artistice folosite in vederea ziimislirii emo-
un anumit grad de expresivitate a Operei de arta
582
tiei estetice, de a stabili gradul realizarii artistice a acestei origi-
nalitati, de a fixa astfel ierarhia reala a Operei de arta.

In mijlocul unei societati care n'a ajuns Inca la pretuirea
autonomiei valorilor, folosind, bungoara, Artele sau numai
unele din ele
In scop de grosolana propaganda, Criticul mai

are Indatorirea de a ajuta Spectatorului sa iasa din confuzie
i sa traiasca pe plan estetic o emotie pur estetica.

Precum se vede, insuirile necesare unui Critic de vocatie
sunt aproape supra-umane i din punct de vedere psihologic

uneori de-a-dreptul contradictorii. El trebue sa se ridice, sa se
poata ridica deasupra propriei personalitati, spre a intui toate
celelalte personalitati artistice chiar and sunt potrivnice structurii lui sufleteti. Intre contemporani trebue sa se mentie la
o obiectivitate de judecata i la o perseverenta in atitudine, care
dovedesc siguranta gustului nealterat de preferinte personale i
sunt singurele chezaii ale adevarului i deci ale prestigiului,
atat de necesar ca Inraurirea asupra publicului sd fie reala. Cri-
ticul trebue sd aiba o cultura universala mereu improspatata

i sa cunoasca in amanunt istoria tuturor artelor i Artitilor.
Altfel se va inela In pretuirea adevaratei originalitati a personalitatilor sau stilurilor colective, nu va fi in stare sd deosebeasca
gradul de perfectiune al unor expresii artistice i deci nu va

putea ajuta temeinic la desavarirea gustului public, la inflorirea adevaratelor personalitati creatoare.
Nimic sa nu-i ramaie strain din domeniul tiintelor i mai
cu seama din acele discipline cu ajutorul carora putem afla

mijloace mai obiective pentru cunoaterea tainelor omului, a
structurii, evolutiei, psihologiei lui, dela legile ereditatii Oa la
fizionomie i grafologie.
Nu tim dad istoria civilizatiei umane ne ofera un asemenea

Critic, exemplar al perfectiunii disciplinei lui.
Caci el ar fi trebuit, in prealabil, sa fie adeptul neconditionat
al principiilor expuse mai sus (precum i al celor care se OM
Inca in manuscris). Inexistenta unui Critic ca cel amintit se

poate vedea i din inexistenta unei adevarate Istorii a artelor,
a unui tabel de stiluri i Artiti grupati dupa afinitati organice
evidente, a unui tablou al mijloacelor artistice folosite pada' azi
i in ce masura
in fiecare arta de Artiti i de Artitii
colectivi.
Daca socotim pe Aristotel ca parinte i Intemeietor al gandirii

critice, avem, dupd trei milenii de creatie artistica, urmatoarele
doua tipuri de Critici In stare mai mult sau mai putin pura
al treilea Mid In formatie:
a) Criticul impresionisi care exprima inteo forma adesea

artista ba chiar fantezist emotia estetica de Intaiul grad, accen.
TREPTELE EMOTIEI ESTETICE
583
tuand In deosebi caracterul strict intim i personal al acestei

trairi. El nu urmarete atat s afle originile, sa verifice valabilitatea intensitatii emotiei sale sau s ajute celorlalti Spectatori
sa ajunga, In fata Operei de arta, la aceimi intensitate emotionala, cat sa-i spovedeasca fn chip artistic, privindu-se ca
alt Narcis In oglinda propriului sau stil, o aventura sufleteasca.
Amintinduli uneori i de adevarata functie a Criticei, Criticul impresionist care a avut mijloacele de a urca pada la a
doua treapta a emotiei estetice, Impartaete cititorilor sau auditorilor sai i cateva lamuriri, totdeauna ware, subtile, In treacat,
de loc documentate i de loc pedante, asupra mijloacelor artistice folosite de Artist la realizarea Operei sale.
b) Criticul dogmatic, asemenea justitiei, ar putea fi Infatiat
cu ochii legati. El vede de dinduntru, prin cristalul miraculos
al unei fanatice, neclintite convingeri, un Univers pe care ar
dori sa-1 reduca la taietura propriului sdu cristal interior. Chiar
cand face deosebirea dintre lumea organica i lumea esteticd,
unitatea de valorificare e totdeauna un concept de art care,
fatal, cuprinde numai o parte din posibilitatile de expresie artistied, lasand pe dinafard valori incontestabile. Criticul dogmatic
e periculos tocmai prin prestigiul pe care-I dobandete statornicia In convingeri, rectitudinea caracterului, obiectivitatea lui,
dei aplicate Intr'un camp restrfins. In loc sa fie de folos Spectatorului mai putin pregdtit, cu un gust mai putin sigur, In loc
s deschida calea unui Artist cu mai puternica' originalitate, cu
mijloace de expresie mai noui i mai potrivite acelei originalifall, Criticul dogmatic ii taie drumul, dad n'a incaput In sfera
dogmei sale estetice, i abate atentia contemporanilor, descurajand cat e cu putinta ravna Creatorului.
c) Criticul estetic Intelegand esenta proprie a Operei de arta,
care e expresla cat mai desavarita a originalitatii Artistului
Intr'un moment dat al evolutiei lui, face abstractie de propria
sa personalitate, cu preferintele, obiceiurile, prejudecatile ei, e
In stare sa intuiasca astfel temperamentele cele mai diverse, realizate in formele cele mai neobinuite. El cunoate In amdnunt
tiinta caracterelor umane, ultimul stadiu al tiintelor care vor
s descifreze originea i alcdtuirea personalitatii precum i a
stilurilor colective, ultimele date cu privire la viata noastr
sufleteascd, istoria amanuntita a artelor, a Arti,tilor din diferite
epoci, i-a alcatuit un tablou general al tipurilor de Artiti i
stiluri colective, din diferite timpuri i locuri, i e pe cale de a
Intocmi un tabel comparativ al mijloacelor artistice folosite In
toate artele, In toate vremurile, spre a-i da seama de adevarata
ierarhie a valorilor artistice, din trecut i din prezent.
584
Intelegerea Operei de arta va fi partiala in chip fatal pada

in ziva cand Criticului ii va sta in putinta sa urinal-eased toat
linia evolutivd a expresiilor artistice datorate unui Artist, fiecare
din Opere ajutnd la intuirea celorlalte.
Criticul de arta va fi indatorat sa cerceteze originile psihologice, vddite sau ascunse, care stau la temelia creatiei artistice,
folosindu-se de mdrturisirile Artistului, de marturiile intimilor
lui, de toate elementele biografice, pand la amanunte.
Va trebui apoi sa' cerceteze caracteristicile tehnice ale Operei
spre a stabili in ce masurd originalitatea Artistului si-a gdsit
expresivitatea si care sunt inrudirile sau diferentierile esentiale fata de alti Artisti din aceiasi arta sau din celelalte arte,
spre a-i putea stabili gradul de originalitate.
Cele de mai sus sunt numai un program. Caci Criticul estetic
asa cum 1-am aratat mai sus, nu s'a ivit Inca, sau lucreaz mai
mult cu elemente superficiale, din imediata-i apropiere si cu o
pregatire Intamplatoare, inglobate in notiunea \raga' de gust.
Criticul estetic este deci el insusi pe cale de constituire
daca principiile esentiale din lucrarea pe care am intreprins-o
vor fi duse pada la ultimele consecinte.
*
Nu din totdeauna Opera de arta a fost gustat ca in vremurile noastre de cdtre Spectatorul mai mult sau mai putin specializat, ca pe o voluptate sufleteascd deosebita de toate celelalte vietairi sufletesti. La inceputurile ei arta a fost de natura
magica : Zamislit pentru a interveni in desfasurarea fenomenelor
naturii, privita si pretuita in masura in care 'Area ca. realizeaza.
scopul magic. Pornit din adancurile sufletesti cele mai nebanuite, Opera de arta se ridica deasupra lumii inconjuratoare,
inteo zona' in care stapaneau fortele nestapanite. Artist si Spectator se confundau in acelasi exercitiu de vraja. Au ramas ca
esente inalterabile, constitutive, 'Ana in zilele noastre si de sigur
de-a-pururi, cat va exista un suflet omenesc, aceste dou elemente
ale fenomenului estetic: Zdmislirea inteo zona superioara celei

organice si vraja contemplarii artistice.
Spectatorul incepe a se desprinde de Artist in vremea cand,
depasind epoca magica, arta dobandeste o functie religioasa,
implinit de un corp de preoti creatori de rituale, de forme si
obiecte artistice, mijloace incarcate de vrajii, pentru uzul sufletesc al credinciosilor.
Spectatorul ne mai fiind nevoit s ia parte activa, <4 dionisiaca ar spune Nietzsche, devine contemplativ, <4 apolinic .
Nu poate Inca deosebi trairea religioasa de satisfactia estetica
in sufletul lui turbure cele doua fluvii de viata interioara
585
li Impreund Inca apele in aceiai albie. Pi Ida cea mai vorbitoare

a acestui stadiu ne-o oferd tragedia greacd, amestec de spectacol
teatral i de slujb religioasd, organizat de autoritdtile cetdtii,

priveghiath de un cunoscdtor al traditiei, ascultat trei zile de
cetatenii infricosati precum i de locuitorii din imprejurimi,
care primeau fiecare trei oboli pentru Intretinere, pe tot timpul
acestui complex ritual.
Pe mdsurd ce sentimentul religios scade, se cid mai mult
atentie elementului de farmec al ritualului, adied tocmai elementului artistic, spre a mentine totusi in ascultare pe Spectator. Astfel psalmii Regelui David din Templul de pe colina
Sionului
dupd doborfrea altarelor simple dar atat de 1nfricodtoare de pe celelalte indltimi ale Tarii, unde se practicau
ritualuri pdgne mai aproape de instinctele telurice avurd
nevoie de cntdreti, de coruri alternante intovdrdsite de orchestre
mari, din care se trage, prin muzica gregoriand mostenit dela

crestinii bizantini, toatd muzica bisericeascd a Apusului. Catedralele tot mai impundloare, IncepAnd cu cele din veacul al
XIII-lea, n'au altd semnificatie i nici somptuoasa muzicd
liturgied a lui Johann Sebastian Bach din a doua jumdtate a
veacului al 18-lea, veacul luminilor si al ateismului, impotriva
cdrora se putea lupta nurnai cu puterile strvechi de incntare,

de incantatie, ale artei.
Cercetnd mai de-aproape esenta Operei de arta', vedem cd,
pe urmele religiei, au fdeut cauzd comund cu arta, alternd cu
burfd stiintd puritatea emotiei estetice, si alte tendinte de valoare
obsteascd, moralismul, didacticismul, fanatismele de tot felul,
din confuzia atat de fireascd la Spectatorul neprevenit intre
trairea organic& i emotia esteticd purd.
Prin eliberarea ei de servitutile ancestrale, prin categorica
despdrtire a apelor de uscat, a zonei vitale de cea estetied, Spectatorul ajunge la descoperirea unui continent sufletesc nemaicunoscut: Desfdtarea artistica' purd. E o cucerire noud, o Imbogtire a posibilitdtilor noastre sufleteti, o viatd superioard, accesibil inst din nefericire unui restrns cerc de iubitori ai artei,
ai privelistilor ei originale.
Dar cercul adevratilor Spectatori ai artei creste. Publicul
Incepe sd-si dea seama c prin confuzia valorilor vitale cu cele
estetice Ii mdrgineste posibilitdtile de a gusta arta autenticd,
Isi falsified, ii turburd emotia cea nou, pura desfdtare esteticd,
rdmnnd pe trei sferturi in zona emotiilor netransfigurate.
Se poate pune intrebarea: Oare e atat de mare deosebirea
1ntre viata organicd si viata esteticd?
Deosebirea e esentiald, desi viata esteticd Ii lunge adnc
rdddcinile in viata organica, din care ii suge hrana i savoarea,
586
E aceiasi deosebire ca intre lumina soarelui si lumina lunii

desi cea din urma e doar un reflex al celei dintai. Soarele InfierHuta, rodeste, arde ; luna eterica vrajeste.
Viata organica, nesatioasa, ndvalnica, se desfasoara mistuind lumea din jur, inmultindu-se inteun iures frenetic, uzandu-se pe sine-insasi, intrecuta de vietile proaspete pe care le-a
zamislit, duse mai departe de acelasi fierbinte, nepotolit avant.
Viata esteticd imit aparent acest vartej al vielii organice.
Se Inmulteste, imbogatindu-se 'And la a cuprinde totalitatea
vietii noastre sufletesti, poate si ceva mai mult: Resturile cele
mai vechi ale fiintei noastre organice. Mistue aparent Opera de
arta, mistuindu-se pe sine insasi prin repetitie, dar pastreaza
de-a-pururi forta miraculoasa, ca un grdunte indestructibil, de a-si
regasi naivitatea, prospetimea primordiald, dupa un rastimp de
uitare, cu amplificari si mai uimitoare.
Pe urma acestei vieti nu ramane nici zgura nici cenusa
nici un cadavru. Setea noastra dupa spectacolul lumii, dupa spectacolul artei e neistovit, spre deosebire de satiul vietii organice, dela o vreme imbacsita, purtand cu ea, pretutindeni, duhurile putrefactiei si ale mortii.
Din acest punct de vedere, functia estetica a sufletului e
parch' un mijloc de mantuire a genului uman din decrepitudinea

si dejectiunile functiei vitale rostogolitd totdeauna spre exces
si in acelasi timp, prin Artistul creator, afirmarea noastra
originald in Univers.
Rana unde poate ajunge oare insul ghiftuit si apoplectic,

rosu ca un homar fiert, innebunit ca nu consuma Intreaga lume
din jur, pentru implinirea eului sau organic? E ingretosat de
imbuibarea maruntaelor, iar excesul organelor voluptoase 11
-Waste In stupiditate.
Niciodata nu va amorti nevoia Artistului de a exprima dureroasa, tragica sa deosebire de restul Universului, instinctul de
a se afirma unic si fermecator prin adevarul acelei unicitati
niciodata nu se va ostoi setea noastra dupa linia Venerei de

Milo, atat de concret si totusi atat de abstracta.
- Viata estetica mai are si aceasta miraculonsa insusire de a
ne face sa traim simtiminte pe care In viata organica nici nu
le-am banui sau pe care nu le putem Impart:4i. Am pomenit

odata de stari de suflet cu originea in carnea, In sangele nostru,
din vremi imemoriale, cum ar fi bunaoara, intuirea artistica a

unui desen, a unei muzici extrem-orientale, expresiile artistice ale unui peisagiu si ale unei societati, altfel cu totul necunoscute. Amintim acum cazul unui Spectatoir ateu, care poate trai
pand In strafundurile fiintei sale emotiile auditiei unui coral de

Bach inteo sala de concert, Viata estetica e gel colorata reli-
587
gios, simtimantul Spectatorului e de natura categoric, puternic

religioasa, dar transfigurata de atitudinea estetica ; inteo catedrald, la o slujb de Dumineca, Spectatorul ateu, daca nu ar
efectua transpunerea In zona magica, ar ramne rece, mai mult,
ar fi poate jignit de toata acea mascaradd sonord.
*,
In 4 Micul tratat de Estetica * lucrare care precede cu vreo

doua decenii pe cea de fata, se afla cateva principii i explicatii,
depaite aci.
Astfel nu mai socotim ca originea Operei de arta e jocul

chi jocul spontan e lipsit de stil, iar celdlalt e supus unor legi fixe
ci in amandoua cazurile are o semnificatie biologicd nu artistic&
(Prin 4 joc * nu intelegem aci dansul, care e o forma de arta).

Nu mai credem apoi ca Operele de arta sunt muritoare, cu
toata invechirea unora din elementele constitutive, caci duhul
propriu al celor mai vechi ca i al celor mai straine Opere de
arta graiete totuci sufletului nostru, dupa o improspatare prin
incetarea mai mult sau mai putin Indelungata a contemplrii.
Azi socotim de asemenea cd sentimentul 4 estetic * ca victorie
a sentimentului de sigurantd a vietii in fata spectacolului lumii

tine de rangul vital nu de cel estetic.
Dar pastram in intregime toate celelalte convingeri
viziunea finala.
Atunci ca i acum, noi cerem Artistului sa redea original o
privelicte originald iar iubitorului de arta sa priveasca i sd se

bucure. Atat. Restul oricat de gray e altceva cleat viata
estetica.
E o umilire a omului, ne dam bine seama, o atat de simpla

doctrina, el care masoara i cfintarecte stelele, strapunge continentele i vorbete cu unde frecvente intre oceane. Dar ne amintim
ca tot atat de umilit a fost bietul om cand a trebuit sd renunte

la visul lui de a gdsi piatra filosofald i de a preschimba pietrele
in aur. S'a multumit sa desfaca apa i aerul in elementele lor

i numai de aci, iata, au ieit miraculoasele puteri ale radiului.
Lumea vazutd estetic este numai o proaspata, o neintrerupta
i mereu imbogatita desfatare. *tim i credem in acest lucru
gratuit. Dar presimtim ca se apropie vremea cand, eliberati
de disciplinele tari ale realitatii, nu vom mai gasi altd scapare
din disperarea simturilor noastre, in intregime deschise elemen-
telor ci violentelor vietii, cleat In aeeasta educatie simpla de

a ne ridica pe un plan estetic, de a socoti lumea o privelite creata
pentru infinita delectare a existentei noastre, noi incine, fiecare,
elemente sufletecti originale pentru un alt spectacol, bucurie

estetica a eine tie carui alt Spirit, din alte lumi.
F. ADERCA
SAINTE-BEUVE
$1 IMPRESIONISMUL
Oricare critic, cu sistem sau simplu si franc impresionist, are
gustul lui particular, preferinte secrete sau ostentativ afirmate ;
exista in fiecare o sensibilitate electivd, de o mai ampla rezonantd fata de anume opere si scriitori. Dogmaticul Brunetiere
gusta organic clasicismul francez si mai putin romantismul, iar
pe contemporani ii privea cu spaima sau cu multe rezerve.
Impresionistul Lemaitre nu se sfia s declare ca iubeste pe
Meilhac, gusta cu rafinament si entuziasm pe Racine si cu delicii
pe Renan si Anatole France.
Daca pe cel dintai 1-a invdluit in omagii dublate de mici
impunsaturi ironice, surprinzand o contradictie vadit intre
buna dispozitie a omului si pesimismul scriitorului, socotea totusi
renanismul ca un fel de religie si filosofie totodatd, a evului

modern si ca pe cea mai subtila atitudine a civilizatului fath de
unele aspecte de barbarie contemporana.

Prin 1889, un reporter literar i-a cerut sa-i indice douazeci
de volume pe care si le-ar alege, daea ar fi obligat sa se izoleze
numai cu ele, tot restul vietii ; dup ce a alcatuit o lista de opere,
dela Biblie 'And la Renan, s'a ia3gandit i a facut o noua selectie;
ea marturiseste preferintele secrete, gustul intim al cetitorului,
care se identified bite() singura constiinta cu criticul; dar, dupd
ce face si aceast ultima alegere, se intreabd cu indoiald: Cele
douazeci de volume pe care le prefer astazi, le voiu prefera i
peste dougzeci de ani? sau numai peste sase luni? De altminteri,
am preferinte pentru mai mult de douazeci! A, cat ma incomodeath" acest domn, cu intrebarea lui 1 .
Indoielile sunt ale unui tipic impresionist, care, dincolo de
problema valorii, pune, mai presus de mice, problema gustului;
ierarhia cartilor st in constiinta noastra intima, iar criteriile

sunt inselatoare, tocmai Mudd depind de aceasta constiinta ;
gustul nostru e variabil si capricios si prin excelenta subiectiv.
SAINTE-BEUVE SI IMPRESIONISMUL
589
0 criticd de gust, bazata pe aceast mobilitate, devine un fel

de jurnal intim al lecturilor, o fi5e de temperaturd esteticd,
marcand etapele succesive ale unor preferinte mornentane.
Ultima, consecint a unui astfel de impresionism, este seepticismul total fatd de valorile literare 5i fat de insd5i con5tiinta
noastrk, care le selecteazd ; o atare critica discerne, dar nu fixeazd
niciodatd, infirmd maine ceea ce a confirmat azi; nu e nici pasionat subiectivd, nici partizand, ci scepticd cu execs, intr'un
domeniu in care certitudinile nu pot sa se cristalizeze niciodata.
Astfel inteles teoretic, impresionismul cade inteo frivol
anarhie a gustului ; in practicd, un critic, oricat de sceptic ar fi,

Ii fixeazd, prin insd5i variatia gustului, o fizionomie distinctd,
un camp de perceptie artistica', tu limitele lui bine definite.
Ceea ce s'a intamplat 5i cu Lemaitre 5i Anatole France, care-5i
scuza, prin astfel de teorii, inaderentele i spiritul refractar,
preferintele .5i toate eventualele miopii critice.
* * *
Izvoarele impresionismului se gdsesc totu5i, nu in teoreticienii

lui orgolio5i, care-5i dogmatizeazd capriciile i care fac din impresionism o metodd i un criteriu suprem LP de toate criteriile ;
ca toate problemele criticei moderne, pe care a creat-o din temelie,
trebue s cdutdm Si aceste izvoare in Sainte-Beuve, inteligentd

prodigioasd i supra', dar care nu teoretizeazd niciodatd cu execs
si intentie de sistematizare. Perspectivele criticei lui sunt totdeauna deschise, fiindc'd vede toate dificultdtile disciplinei, pe
cele mari ca i pe cele mici, de5i nu spune cuvntul ultim intr'o
singurd directie, socotit singura posibild intr'o multiplicitate de
directii ; totu5i critica lui are o directivd, o metodd i o finalitate ;
ele sunt implicate In mnsi practica ei pasionatd, neobositd,

insistnd din &And in and asupra lor. Ideile lui Sainte-Beuve
despre criticd sunt risipite, in toat opera ; inventariate cu grijd
si cu oarecare pedantism, fiindcd tocmai de pedantism s'a 'erit
acest spirit mobil 5i insinuant, de ar alcdtui o altd fiziologie
a criticei , ca s folosim expresia lui Thibaudet, tot atAt de

complexa, de variatd 5i de surprinzdtoare ca i p1an5a sistema-
tizatd, stabilith de marele lui continuator, in atdtea privinte.

Dar o atare operatie comport un studiu aparte, migdlos, complet
si limpezitor, pentru multi care mai cred in insusi scepticismul
beuvian, pe nedrept afirmat de Faguet inteuna din stufoasele

lui analize din Politiques et moralistes.
Critica lui Sainte-Beuve este asemenea acelor fermecate
peisaje, care par mereu altele: depinde din ce unghiu i perspectivd le prive5ti ; e descriptiva i analiticd, e portretisticd 5i psi-
hologicd, este o find disectie de moralist sau o expunere ideologic,
VP
este o disputd de idei sau o broderie de impresii, este istoricA,

biografid i agreabil eruclitA, nutria de informatii; de fapt a
practicat toate formele criticei: recenzia, portretul, foiletonul,
studiul, eseul i monografia. Le-a stApAnit pe toate egal i cu
strAlucire ; .istoricul literar i criticul i-au dat mfina cordial,
luminAndu-se reciproc, dar istorismul lui e numai un mijloc de
investigatie, In jurul unei opere i a unei vieti; telul este superior
i intrinsec, urmArind sA reconstitue un om, In toate intimele
lui resorturi, in cele mai ascunse cute psihologice, In acel focar
vital, de unde iradiaza toate reactiunile lui. Afirmatia, devenitA
loc comun, cd explicd opera prin biografie, este numai pe jumdtate adevArat ; el nu practicA, niciodatA, in spirit strict, ceea ce
s'a numit critica geneticd ; s'a ferit totdeauna de aceastA eroare
care, printeo simpl mecanicA aparent cauzal, ii inchipue cA
poate explica insui inexplicabilul; biografia este numai o ambiant moral, o sumd de accidente exterioare, In functie de un
temperament. Intuitia centrald, fondul constant al criticei beuviene, este temperamentul individual al scriitorului, manifestat
in expresie artistica ; spre el merg toate antenele criticului, surprinzAndu-1 inteo plasA de impresii, de judecAti i Analize psihologice i estetice, cu finete, cu ascutime de spirit, cu sentimentul
viu al permanentei legaturi dintre om i opera. Noutatea unei

astfel de critici e mai presus de practica unei metode, vizibill
In alchtuirea ei scheleticd, aplicabila ca un model tuturor diverselor individualitAti; pe bunA dreptate, criticul vorbete de supletea lui de spirit astfel: e Critica este pentru mine o metamorfozd : incerc sd dispar in personajul pe care-1 reproduc *. Acest
dar suprem este mai pretios decAt mice metodd rationalA, mai
fructuos i mai adAnc cleat mice sistem, card se anchilozeazd
i deformeazd ; subordonarea la obiect nu este numai o pozitie
a inteligentei, ci o mlAdiere a sensibilitAtii, cAlAuzA unduioasd,
erpuitoare, printre variate peisaje morale i artistice.
*
Cu exceptia lui Taine i Brunetire, toatA critica francezA,

cuprinzAnd i pe Gide, descinde din Sainte-Beuve; e vorba,
firete, de ceea ce se chiamA critica de gust, de intelegerea artisticA a operelor, In afara tuturor ideologiilor, cu teluri practice
i idealuri restrAnse. La o lecturA superficialA, Sainte-Beuve pare
un pur impresionist ; expresia cristalinA, chiar cAnd e infloritA,
contactul viu, concret, cu orice operA, indiferent cArei epoce i
coli apartine, felul degajat de a vorbi despre marii clasici, fie
antici, fie moderni, absenta oricArui conventionalism, fatA de
orice scriitor, oricAt ar fi de consacrat de timpuri, tonul de

* causerie * i acel grad de contagioasA intimitate cu lectorul,
SAINTE-13EUVE $1 IMPRESIONISMUL
591
sunt insuiri pe care le intalnim in toata opera lui. Suinte-Beuve

e doct i agreabil, e nuantat i profuncl, e ferm sub aparente mladioase, e aspru in esentd, dar cu menajdri de expresie, e personal
i obiectiv, in masura in care judecatile lui sunt i acte de autoritate spirituald, in materie de gust, pentru orientarea publicului,
al carui 4 secretor se socotete.
Elementul intim al oricarei critice este gustul ; criticul judeca
nu numai cu ajutorul unei metode, ci mai ales cu temperamentul
lui, cu acel complex de insuiri individuale, care exprima experienta lui literara i umana, unghiul de incident din care pornesc
judecatile lui. Sainte-Beuve i-a dat seama de acest particularism
al criticului, de acest fatal subiectivism ; in reflectiile despre
sine insui i despre critica lui, aa cum a inteles-o, a dorit-o

i a voit s'o practice, a risipit cateva 4 adevaruri o, care par a se
contrazice, dar, in realitate se completeazd ; aa zisul lui scepticism * este, in fond, un exceptional simt al nuantelor, un sentiment complex al adevdrului i o rezerva continua fat.a de orice
idee i teorie preconceputd ; astfel, a tiut, ca nimeni altul, sa
armonizeze, intr'un echilibru de infinite nuante, obiectivitatea
i subiectivitatea in criticd ; despre aceasta din urma ne vom
ocupa indeosebi aci, ea ffind insui izvorul impresionismului,
pe care teoreticienii exclusiviti 1-au transformat inteo dogma
i inteo incapacitate a criticului de-a iei din sine ca dintr'o

celula ferecata din toate partile. Sainte-Beuve i-a dat seama
perfect i de aceasta pant a criticei, pe care n'a lunecat decal
cu precautiuni i timiditate, cu reticente i ocoluri, cu obiectiuni
atribuite, in genere, unei terte persoane, care s'ar fi interpus

intre el i autorul studiat. Dar sa extragem insai afirmatiile lui,
despre 4 impresionismul * fatal i necesar al criticului i al criticei;
judecanduli cu luciditate propria-i opera, noteaza:

4 Daca m'a judeca pe mine insumi, urmarindu-mi amorul
propriu sub toate deghizarile lui, a spune: 4 S.-B. nu face niciun
portret in care sa nu se oglindeasca ; sub pretextul de-a zugrdvi
pe cineva, totdeauna ii descrie un grafic al lui insui i.
Chi bagati bine de seama: in altii ne preferdm i ne celebram
pe noi inine. Fiecare critic, in tipurile favorite pe care i le

apropie, nu-i face decat propria lui apoteoza *.
Sau:
o Grandesc aceasta de multa vreme. In criticele pe care le facem,
judecam Inca mai putin pe altii, cat ne judecam pe noi inine *.

Sau:
4 De cele mai multe ori nu judecam pe altii, dar judecam

propriile noastre facultati in altii n.
Narcisism critic pe care nu-1 transforma in dogma, ca impresionitii, dar pe care-1 divulg dupa ce 1-a observat atent asupra
592
lui insuk; dovada imediat, ca acest punct de vedere nu este

unic, sunt reflectiile, in sensul opus, pe care le alatura referitor
la opera lui criticd i la esenta criticei, in general. Subiectiv i
obiectiva in acelai timp Critica pentru mine (Ca i pentru
D. Joubert), este placerea de a cunoate spiritele cum cornpleteazd intr'o and reflectie.
* * *
Aparitia caietelor intime postunie, din Mes poisons, a stArnit

valva i incriminari; s'a vorbit iarii*i de invidia literatului fat
de confratii ajuni la celebritate, de rAutatea i meschinaria
criticului, de veninul ratatului, care s'a lep5dat de romantism,
funded nu s'a putut impune in cohorta marilor lui contemporani,
si altele de aceeai calitate ; s'a uitat un singur lucru i anurne,
Ca Sainte-Beuve este cel mai mare critic al veacului i unul din
spiritele lui cele mai reprezentative.
Toxinele lui distilate in fond i form6 epigramatica, in frapante i pitoreti caracterithri, de-o severitate condensat i
explozibilt, sunt, in realitate, un exemplu de criticd impresiotaste, subiectivg i de un pronuntat gust personal ; criticul se
definete i cu limitele lui, dar i cu fulgurante intuitii care,
oriat ar pdrea de acide, contin un sambure de adevAr ; victimele
lui sunt Hugo, Cousin, Villemain, Guizot, Lamartine, Berryer,
Saint-Marc Girardin, Mrime, Musset, Lamennais, G. Sand,
Balzac, Michelet, Quinet i Thiers.
Caracterizdrile lui au aerul unor strdlucite improvizatii orale,
dar cum criticul, se tie, nu avea faconda uoarii, le-a alcdtuit
la rece i in taind ; pe unele, pe cele mai putin acide, le-a strecurat
in diverse foiletoane sau le-a indulcit, le-a tocit relief ul ; existenta
lor secret, in timpul vieii, marturisete i o metod de lucru,

ceea ce era in stare violent, trecand In public sub forme benigne,
fdr sa poat jigni. Intr'o literaturii eminamente social, ca cea
francez, ii (l seama c a spune fdspicat adev6rul, societatea
n'ar mai dilinui o singurd clip .
Sainte-Beuve a practicat mai multe moduri critice ; a facut
o criticd < indiferent la fond , ca inaintaul lui, Bayle, i o criticg
subtild, stralucita in expresie, ca Joubert, pe care-1 pretuete cu

multe elogii; maniera acestuia, impresionist i concis, a folosit-o mai ales in caietele intime, i intr'un sens mai vddit ne-
gativ, scotnd in relief petele din toti sorii pe care i-a admirat
i liludat in articolele lui publice.
Dach facem abstractie de caracterizgrile mai apropiate de
verva i coloarea pamfletarului din 11/ es poisons, eine n'ar subscrie at:Rea din judecrutile lui, de ascutit intuitie criticd. Cateva
despre Hugo:
SA1N'rE-BEUVE $1 IMPRESIONISMUL
593
Hugo dramatic e Caliban, care pozeazd In Shakespeare.

Numesc forta lui Hugo o fort totodat pueril i titanich.
Hugo, cel mai mare gdlagios pindaric care a existat.
Despre Lamartine:
Poezia lui Lamartine, fn multe cazuri, e lasciva* ca gtul
lebedei Ledei.
Despre Musset:
Musset este acela dintre poetii francezi ai nouii coli, care
are mai mult din tipdtul i din accentul pasionat al lordului

Byron; dar are, tot dela el, insolenta i fatuitatea.
Despre Quinet:
Quinet e ca un cal scfipat, care i-a pierdut cdldretul dela
Waterloo, ca un cal care cutreer lumea, care necheazd i care
cntd.
Sainte-Beuve a utilizat toate mijloacele pe care critica i le

poate pune la dispozitie; dela masiva monografie despre Port
Royal 0116 la savuroasele, acidele i concisele judecAti din Ales
poisons este, poate eXact, drumul dela critica obiectiva' la critica
subiectiva, joc indelung, gradual, plin de surprize, fntre toridul

Pol Sud i glacialul Pol Nord.
Piirinte al criticei moderne europene, el este i pdrintele impresionismului, pe care descendentii lui spirituali au crezut ca-1
descopera, dupd ce el Insui 11 descoperise i-1 practicase cu pasiune, dar mai mult In secret cleat la lumina zilei, intr'un atelier
de lucru mai mult intim cleat public.
POMPILIU CONSTANTINESCU
RAZBOIUL SI OMUL
IN LITERATURA LUI C. SIMONOV
Note in jurul romanului o Zile tA Nopti de Constantin Simcnov, editura
Cartea Rusii #
Lucrarea lui Constantin Simonov, Zile si Nopii, este un adevdrat roman de rdzboiu, cdci rzboiul este realitatea fundamentald, ce incheagd intreaga viziune i miscare epicd, filcnd pe
oameni sd-si exprime sentimentele, gandurile si mai ales actiunile.
Dar e un rdzboiu purtat, mai ales inteun mare oras, cheie a atacurilor inamice i punct de rezistenta i onoare pentru Rusi:
Stalingradul, cu pietele, blocurile i strazile devenite camp de
bdtdlie, ocupat In parte de fortele combatante, ce uneori se invecineazd dela un bloc la altul, dela o cash* la alta, ajungand
deci la lupte i hartuieli mdrunte, ce ingAduie infdtisarea microscopicd a rdzboiului si prin actiuni militare, nu numai prin
oameni. De asemenea, Volga, pe care mereu o trec eroii romanului,
leaga asezarea i strategia fortelor combatante, Volga vdzutd

spre sffirsitul verii i in toamna cu zapadd i ingheturi a anului
1942, are un rol deosebit in acest roman, cad contactul cu apa
schimbd perspectivele sufletesti ale acelora nevoiti s lupte
sd reziste in inima orasului, ce pare nesfarsit. Ca si in Furlurza
lui Ostrowski, peisajul sau natura are un rost constitutiv in
drama eroilor, conformatiile i variatiile naturii impunand oamenilor fel de fel de actiuni i sentimente.
rdzboiul i mediul sunt exprimate la Simonov, mai ales
prin oameni in actiune. Aproape tot ce se intampl, este legat

de viata Cdpitanului Subarov, eroul cartii, prin el cetitorul
trdind i participand la actiunea de ansamblu militar. Din conditiile i misiunile lui Subarov, afldm noi unele din cele mai
impresionante faze ale luptelor, rezistentei i victoriei sovietice
dela Stalingrad, cdci Subarov, comandantul unui batalion, trece
Volga sub un puternic bombardament, ce scufundd vaporul pe
care se afld el si sora de caritate Ana Klimenco, de care se va
RAZBOIUL $1 OMUL IN LITERATURA LUI C. SIMONOV
595
indrAgosti; el particip la numeroasele atacuri de noapte i zi

dela Stalingrad, ocupdnd i reocupnd piata i trei clAdiri, necedAndu-le inamicului cu care se Invecineazd ; i tot el, ca atAtia
alti eroi, este plAnuitorul i executantul luptelor locale, ce ne
sunt descrise. Numai cAteva pagini, dupd ce este el rAnit, ne duc
fn localitati apropiate sau la lard, unde Ana fl Ingrijete.

In genere, rAzboiul dela Stalingrad este realitatea epicA a
cdrtii, iar Cdpitanul Subarov, eroul ei, personajul central de care
sunt legate celelalte personaje, unele simpatice, altele mai putin,
ca fncdpdtAnatul i autoritarul colonel Babcenko, care nu crutd
oamenii i moare el singur inteun atac absurd. Dar ceilalti, dela
generalul Protenko, a iret, inteligent i fncApatAnat, Intr'un
cuvAnt ucrainian * la bravul Koniucov, dela tdnArul Maslenniokov
la ordonanta care gAsete din pustiu de-ale mAncdrii, sunt plini
de omenie i ddrzenie, chiar cAnd sunt fncercuill sau nu mai

tiu dacd vor trdi fn clipa urratoare.
Subarov rdmAne find personajul cel mai expresiv al cArtii,
omul generatiei sale, cum ni-1 descrie autorul, IndepArtat de
vitregia vremurilor i de cerintele societatii dela meseria lui de
constructor i dela visul de a fi profesor de istorie, neavdnd
timp nici & iubeascd pada la Ana, pe care o intAlnete fn rdzboiu,
nicio femeie i trebuind mereu sd dea lupta cu viata. Si el fi

Indeplinete misiunile sociale i apoi cele militare, cu o simplitate
fireascA, uitAnd de visuri i aspiratii, participAnd direct i viu

la realitatea imediatd, devenind aproape impersonal, ca agentul
unor maxi actiuni i ratiuni, ce-i depdesc limitele i putintele.
Subarov are mai mult decdt vointd, inteligentd, ddrzenie, caci
participd i conduce ce fi este dat sd conducd, cu un devotament
firesc, simplu, perfect adecvat. Credinta lui nu mai are nevoie
de drame lAuntrice, nici de procese de contiintd, caci inima lui
viteazd functioneazd deplin, atAt fn grelele misiuni militare ale
unui om care a fost fncercuit i rdnit de mai multe ori, decorat
i fncercat mereu.
Chiar dragostea pentru vrednica Ana Klimenko se sdvdrete firesc, ca un act al naturii, dar al unei naturi Innobilate de
datorie, de instinct constructiv, de viatd. Sentimentalismul sail
nu e Infldcgrat, cdci rdzboiul acela de zi i noapte, cu atacuri i
hArtueli continue, cu rdspundere necurmatA, nu ingddue romantd
i contemplatie. 0 cunoate pe Ana In Imprejurdri dramatice,
traversAnd Volga sub bombardament ; o revede cAnd ea-i tildeplinete misiunea de sanitarA, cdrAnd rAnitii peste Volga ; o va
avea aproape, dup ce din nou rdnit, ea il va duce la tali, tot

Inteo atmosferd simpld ; fn fine, o va ti rdnit, ea cercAnd s
asvArle fnapoi o granat cdzutd langd ea i care fi va exploda
In mAnd.
8'
596
Si totusi, cata caldura sufleteascd este subsumata in actiunile

lui Subarov si ale Anei, iesind la iveala in relatiile cu ostasii, in
atitudinile acelea simple, din care nu dispare o elip, grija de
a nu se face jertfe inutile, dar i hotarite, cand trcbuesc indeplinite
jertfele. Iar riscul in orice clipa 11 au mai ales conducatorii sau
cei raspunzatori.
Omenia acelora care nu s'au socotit invini nici cand aparentele
erau altele, strabate cartea lui Simonov, care daca are mereu viziunea de ansamblu a luptei i misiunii lui, comportandu-se ca
un militar, are in schimb i constiinta c totusi aceia care traiese
sau mor, sunt oameni. 0 scena pateticd este aceea in care Subarov,
inteo clipa de ragaz, raspunde scrisorilor sosite pentru cei care
intre timp au murit. si-a reamintit figura mica a lui Parfionov,
culcat pe spate pe podeaua de ciment, cu fata-i palida, cu gentile
de camp puse sub spate. Omul acesta, care murise chiar in prima
zi a luptelor i pe care Oa. atunci 11 cunoscuse foarte putin, era
pentru dnsul numai un tovaras de arme, unul dintre cei multi,
prea multi, care lupta cot la cot cu dansul si au murit alaturi de
dansul, atunci cand singur ramasese sanatos. S'a obisnuit cu
aceasta, s'a obisnuit cu rzboiul

venea usor sa-si spund: inta,
aceasta a fost Parfionov, a luptat si a murit. Ins, acolo la Peuza,
pe strada Karl Marx, 24, aceste cuvinte a murit erau o
catastroM, erau pierderea tuturor sperantelor. Dupa aceste cu-
vinte, acolo, pe strada Karl Marx 24, sotia inceta sa se mai

numeasca sotie i devenea vaduva, copiii Incetau sa se mai numeasca simplu copii numindu-se orfani. Asta nu era pumai
durere, ci si o totala schimbare a vietii, a intregului viitor . Si

Subarov raspunde scrisorii, spunand i adevruri despre ostasul
Parfionov, dar i cateva neadevaruri necesare, cad unii oameni
au nevoie de minciuni... ei vor neaparat ca acela pe care 1-au
iubit, s moara eroic, sau, cum se scrie, a cdzut ca un erou...
Vor ca el sa nu moard simplu, ci sa moara fdcand ceva important
vor neaparat sa-si reaminteasca de ei inainte de moarte .
Intelegerea aceasta a vietii i oamenilor, strabate multe din
paginile scrise simplu, direct, aproape ca un reportaj serios,
sincer i autentic, ale lui Constantin Simonov, care in putine
ocazii cautd maretia proiectata literar. Chiar luptele nu impresioneaza prin ton si coloare, ci prin firescul aproape impersonal, cu
care sunt descrise.
Puterea i farmecul romanului Zile i Nopli, consista in miscarea i ingramadirea faptelor cu rasunet de viata autentica,
exprimate prin persoana i peste persoana eroului cartii, trecand
schematic sau episodic si prin vietile i actiunile celorlalte personaje. Mdretia este in ansamblul colectiv ; in realitatea razboiului, prezent mereu; in tiiria cauzei pe care o slujese oamenii
RAZBOIUL $1 OMUL IN LITERATURA LUI C. SIMONOY
597
din carte. Deci nu gdsim aici ton de epopee, chiar daca romanul
poate fi numit epopeea Stalingradului, cum se exprima in prefatd
d-1 Perpessicius, cdci si epopeea poate suferi prefaceri, iar, pentru
vremea noastra, viata reald si semnificativd poate deveni epopee
cnd e traitd cu rdspundere si exprimata sincer si viu, ca un

reportaj sau un jurnal personal. Dar amploarea, suflul, proieetarea in legendar, lipsesc.
Autorul este mai curnd un realist, care nu idealizeazd si

nu transfigureazd, ci recta' simplu, direct, viu, autentic, intampldrile unei mari experiente colective, infatisand-o prin oameni,
prin naturd, prin peisaj si, mai presus de toate, prin cauza fundamental: apdrarea patriei. De asemenea, ritmul nu este atfit
de dinamic si energetic, cum il are, de pilda, Simfonia Leningradului de Sostacovici, desi gi aici este o simfonie literara, aceea
a Stalingradului.
Ca romancier, Constantin Simonov rdmAne o expresie vie si
pilduitoare a unei experiente cu care si-a identificat si rdspunderea de om si cea de scriitor. Iar experienta aceasta lupta
dela Stalingrad si pentru Stalingrad este, prin ea insdsi, atat
de puternica, ant de complexa si semnificativd, Inca romanul
are puterea de a captiva prin materialul expus.
De sigur si simplitatea isi poate avea mdretia ei, cAnd exprima
realist, direct, viu, o experienta uriasd, cu acte, actiuni si ea'spunderi hotaritoare. Se poate vorbi, deci, de o astfel de maretie
simpld si graitoare, prin materialul trait si expus de scriitorul
Simonov. De sigur, romanul Zile f i Nopfi respird o realitate prea
apropiata, prea curnd trdit, pentru a fi tratatd literar cu di-.

stanta si a daosurile de compozitie, posibile numai dup o trecere de timp. Probabil cd uriasa si semnificativa experienta
dela Stalingrad va fi reluatd si prelucratd, fie de au torul acesta,
fie de altii. Dar ca prima expresie, Inca emannd viata si suflul
realitatii traite, ea are o valoare deosebitd, fiind, Wand in momentul de fata, cartea de razboiu cea mai desvoltatd si impunatoare.
Am vazut si piesa lui Constantin Simonov, il$a va fi, tot cu
subject de razboiu, tot cu oameni care-si fac datoria lard sovdire,
In mod firesc si aproape impersonal (adica anulandu-si tot ce e
individual pentru cauza eolectiva, superioara individului), dar

care totusi isi revarsd in momentele de ragaz omenia si dragostea, dorinta de bine si de fericire. Eroul piesei, Dimitrie Ivanovici Saveliev, este inginer si colonel de geniu, iar eroina o
studenta, fiica de arhitect-academician, Olia. Personaje la fel
de nobile, demne si curajoase, ca si Subarov si Ana din Zile fi
Nopti, pentru care destainuirile sentimentale nu se fac lesne,
apasate fund de experienta rzboiului si de tot felul de gAnduri.
598
Ritmul relativ lent al pasiunilor individuale, este In contrast

cu acela al experientei ra'zboiului, care a absorbit pe omul sovietic, fiind In joc existenta patriei i a neamului. Si totui ce
figuri umane i ct cldurd zace In sufletele eroilor din romanul
i piesa lui Simonov 1 S'ar putea configura tipul fetei sovietice
dup modelul sanitarei Ana i al studentei Olia, amAndoua
atAt de curate, demne, sincere, dar care nu-i desvlue lesne i

exploziv sentimentalitatea i. care tiu ca dragostea nu este
totul In viata, chiar dacd aduce vietii i misiunilor superioare
ale omului, un dinamism i o Inflacarare creatoare.
PETRU COMARNESCU
LES FOSSOYEURS
(GROPARII)
0 perioada ca aceea care cuprinde hifrangerea unei OH si

caderea unui regim, va trebui & provoace multe acuzatii si multe
aparari. Memoriile oamenior care, Intr'un fel sau altul, au jucat

un rol In drama, vor fi numeroase. Multe, de sigur, vor fi inte-
resante ; unele vor fi nedrepte si violente, altele moderate si
pornite spre obiectivitate. (Emile 011ivier, dupd 1870, publicase
a Filosofia unui razboiu *, un studiu aproape neutru). Fiecare

va cauta sa-si justifice atitudinea, sa-si explice mentalitatea.
Toate acestea vor veni mai tarziu. Acum e Inca prea devreme,
de abia a cazut cortina.
Exilul a dat totusi unor observatori, acea departare necesard
scrierii si publicarli unor memorii. Statele-Unite au prima,
Incepand din 1940, cativa Francezi, Franceze insemnati, ca J.

Maritain, H. de Krillis, sotii Jolliot-Curie, Pertinax, Genevieve
Tabouis si J. Romains. Andr Maurois, profesor la o universitate

americana (Ca eroul cartii lui La machine a lire les pensees); ne-a
dat doua volume de memorii agreabil scrise, dar cu totul goale,
neaducand nimic vrednic de luare In consideratie la cunoasterea
tragediei franceze.
Nu tot asa s'ar putea spun e despre cele dou volume ale lui
Pertinax. Redactorul de politica externa al ziarului L'Europe

nouvelle, i-a publicat memoriile din epoca premergatoare razboiului, sub titlul semnificativ a Groparii * si a contribuit cu date
pretioase la cunoasterea evenimentelor dintre 1936 si 1940.
Groparii sunt cei ce au pregatit, prin slabiciune, incapacitate,
neprevedere sau tradare, ruina Frantei si prabusirea republicii.
Fata de oamenii politicii care au condus treburile tarii sale In
acest timp, atitudinea lui Pertinax e severa. Se adevereste
patriotul, omul care Isi da seama de hisemnatatea lucrurilor si
care nu le poate lua cu binisorul. De-ar fi facut toti criticii vietii
politice si sociale asa 1 Thiers spunea pe buna dreptate: a En
600
politique il ne faut pas prendre les choses au tragique, mais il

faut les prendre au srieux *.
Dezastrul, dupd Pertinax, fncepe la 9 Martie 1936, cAnd
Hitler dd ordin Reichswehr-ului sd intre In zone demilitarizatd
a Re (aniei. In prezenta acestui act gray la culme, guvernul
francez tace. Si merg lucrurile tot asa mai departe: Hitler loveste
si guvernele franceze acceptd. Erau hipnotizate de linia Maginot, care fn ochii lor tinea local minunii Marnei *. Uitau &
dela Montmdy la ocean nu mai exista o linie fortificatd, doar
granite cu Belgia neutrd. Linia Maginot, din acest punct de yedere, fusese pentru Francezi o calamitate: fi orbise, fi vrjise.
0 credeau capabild de a-i feH de mice. Francezii pierdeau din
vedere ansamblul situatiei europene si se bizuiau numai pe o \
linie fortificatd, care nici macar nu cuprindea fntregul frontierei
lor nordice.
Militarii, la fel ca politicienii, erau orbiti. Defensive era pentru
Weygand, Ptain, ca si pentru Gamelin, o doctrind sacro-sanctd.
Traditia era a doua, chiar cnd insemna conservarea unor metode
de lupt Invechite. Lui de Gaulle, care cerea motorizarea, care
de lupte si avioane (asa ca In Germania), nici nu-i rdspundeau.
Militarii superiori francezi, coplesiti de victoria din 1918, voiau
sd vadd si sd stie numai ce fusese atunci. Comandantul fn care
Daladier si top Francezii dupa el Isi puseserd toatd fncrederea,
era Gamelin. Gamelin e, pentru Pertinax, tipul omului slab.
Din Septemvrie 1939 pnd in Mai 1940, n'a fdcut decdt sd astepte,
inert ; nici n'a inarmat intens, nici nu s'a gAndit sd atace, nici
macar n'a organizat manevre interne. Gamelin era inactiv, iar
propaganda germand, prin reviste ca Gringoire i
Candide,
lucre
si demoralize. Era ceea ce s'a chemat mai apoi a tradarea perlath' *. Gamelin, continua Pertinax, devenise cu timpul un a academic *, un a funetionar *. Inteligent si cult, era timid si credea
numai In teoriile si lectiile rdzboiului din 1914. Ura pe novatori
si oHce noutate.Omul acesta prudent, a terminat de altfel printr'un
gest temerar si necugetat: si-a trimis trupele fn Belgia In Mai

1940, Impotriva oricdrui plan si oricdrei cumintenii.
Jules Romains, In America, vorbind despre Gamelin, a evocat
o figurd foarte asemanatoare cu aceea la care se referd Pertinax.
Sfatuitor cultural .al lui Daladier, J. Romains 11 vizitase pe Ga-
melin la cartierul lui. Si el descrie un om subtil, chiar pornit

spre filosofie, dar incapabil de realizdri practice ; un doctrinar
interesant, dar un sef nul ; o minte ascii-PM dar sterild.
Daladier e i el un om foarte cult, recunoaste Pertinax, dar
a o mare culturd nu ajunge pentru a da un creier *. E cinstit, e
patriot, dar e lipsit de o calitate esentiald pentru un conducdtor:
0 Un om fara vointa. Daladier a lost. In 1938-1939 * dictatorul
6ot
I LES FOSSOYEIJRS
fr voie . Se credea poate un Clemenceau si uita Ca e o personalitate concava , nu convexa ca Tigrul. Fata de agentii
Germaniei, Daladier e slab ; politica lui e o politica de conciliere *
cu cei ce considerau pe Hitler si Mussolini mai mult ca aliati

ai clasei sociale, cleat ca inimici ai natiunii lor .
Daladier, agreg d'histoire, profesor universitar, e unul dintre
acei Francezi, la care Thibaudet se referea scriind La rpublique
des professeurs . Cunoscut ca o fire darza, era supranumit in
cercurile radicale o taurul din Camargue . Dar meridionalul pe
care toti ii credeau violent si napraznic, s'a dovedit in ceasurile
hotarftoare, timorat de un temator. Prieten al marchizei de
Crussol, considera, poate sub influenta ei (indirecta, caci ea nu-i

da directive politice), ca foarte importanti pe cei ce preconizau
Intelegerea cu Germania cu orice pret.
Numai punandu-se la rand cu ei, a putut Daladier considera
Manchenul ca un triumf si a putut primi zambind aclamatiile

multimii oarbe, la 30 Septemvrie 1938, pe drumul dela aerodromul Le Bourget la minister. Se tinea in picioare in masina,
alaturi de Bonnet, ridica bratele in aer, facea ca si cum aducea
o victorie, nu o capitulare jalnicd.
Scena aceasta Pertinax, care i-a fost martor, o clescrie patetic. Memoriile lui sunt destul de seci, dar aci se incalzeste,
evoacd puternic i &este accentul just pentru a reaminti una
din cele mai triste si mai stranii zile din istoria Frantei.
In fata Congresului partidului radical la Marsilia, Daladier
inventa, ca o diversiune, o teorie ciudata (cu un indepartat caracter bismarckian): a izolarii imperiale * a Frantei. Aceasta
trebuia s ia locul principiului echilibrului european i politicei
de securitate. Franta ne mai interesandu-se de problemele europene, avea sa se consacre exclusiv domeniului ei colonial, sa-1
organizeze, sa-1 perfectioneze i apoi
dupa vreo douazeci de
ani, avea sd revie cu un imperiu perfect si sa-1 supuna admiratiei universale. Ceea ce presupune cd Franta
ca un individ
se poate retrage fn voie din Europa si se poate muta oriunde

doreste si ca timp de doudzeci de ani Europa va sta cuminte
s'o astepte, pastrandu-i locul nestirbit. Doar att I
Dupd Septemvrie 1938, Daladier e omnipotent. Dar nu realizeaza nimic. Reinarmarea i mobilizarea industriala, cu toate
eforturile ministrului patriot Raoul Dautry, sunt tinute pe loc
de biurocratie. Daladier voia mai, presus de orice, * unanimitatea nationala , formula care acoperea culpabila lui ingaduinta
pentru toate gruparile germanofile
fascizante. Anatole de
Monzie si.Laval duceau acampania mussoliniand e, cereau Intelegerea cu Italia. i Daladier Ii asculta. Inteatata incat in Martie
1940 era gata Ia un rdzboiu cu U. R. S. S. pe chestia Finlandei.
6o2
Despre Lebrun, Pertinax se exprima In termenii cei mai
dispretuitori. Il considera un personaj de comedic de Labiche.

Cat despre Reynaud, li recunoaste inteligenta, dar II contesta
alte calitati. Reynaud i se pare prea monden; e vioi, dar mai
curand u saltdret u; rationalist, dar prea geometric #. Si lipsit
de energie si el. Reynaud a fost Infrant de doi batrani militari,
doi veterani u cu &OH de carton *, ajunsi la Academie si aproape
senili: Weygand si Main.

Reynaud e vinovat ca a facut prea multe concesii si a tinut
prea multe discursuri. Era Inconjurat de oameni neseriosi, toti
din grupul d-nei de Portes, iubita lui. Sub Inraurirea unui grup
reprezentat mai ales prin Baudoin si Bouthellier (viitori ministri
ai Vichy-ului), el Inclina spre teoria u pactului cu Italia * si-1
isgoneste dela ministerul afacerilor straine pe secretarul general
Alexis Leger.
La 10 Iunie 1940 Reynaud promite lupta In fata Parisului,

in Paris, In provincie, pe mare si In Algeria. Dar nu face nimic.
Vorbeste frumos 4 crede In miracol, deoarece crede In Franta #,
dar atata tot. Weygand, Ptain si Chautemps vor armistitiul.
Georges Mandel (fiul unui croitor sarac din cartierul Bursei, cu
numele de Rotschild), fostul ajutor al lui Clemenceau, omul

care a starpit banda dela e Bonnet rouge * In razboiul trecut
si care a arestat pe Caillaux si Malvy, cerea continuarea luptei.
La 13 Iunie Churchill vine la Tours. Herriot si Jeauneney vor
sa plece In Algeria ; Ptain si Weygand vor sa ramana In Franta.
Reynaud e buimacit. La Bordeaux, la 16 Iunie, el demisioneaza,
ne mai stapanind situatia ; se plead. In fata lui Ptain. Apoi se
pierde cu totul. D-na de Portes e omorit Inteun accident de

automobil pe Coasta de Azur, Reynaud voteazd pentru Ptain.
Reynaud, In care, la un moment dat, se rezumasera sperantele
ultime ale natiunii franceze, a fost si el o desamagire. Ministerul
din Martie 1940, prezidat de el, prea numeros, neomogen si
neunit, constituit dup principiul a concilierii* cu fascizantii,

s'a fararnat imediat sub loviturile furtunii. Reynaud a cazut
primul.
Ultimul dintre gropari, cel mai mare, e Ptain. Vechiu pesimist
si Incercat defeitist, Ptain, care jinduia dupa un armistitiu

prematur si In timpul primului razboiu mondial, e de fapt un
puritan ipocrit. Acest catolic intransigent s'a Insurat la 60 de
aM cu o femeie divortata (deci nu la biserica). Ptain a fost
omul cercurilor fascizante si seful cicei reactionare dela Academia franceza. Alaturi de Louis Bertrand, Abel Herman% Louis
Gillet, Pierre Benoit, Claude Farrere, Weygand, Edmond Jaloux
si altii, sustinea de sub prestigiul Cupolei, punctul de vedere al
dreptei celei mai extreme si politica de totala supunere fata de,
41 LES FOSSOYEURS
603
Italia i Germania. In 1939 a fost trimis de Daladier ca per-
sonna grata pe lnga Franco, a carui bunavointa Franta se gsea

pe atunci obligata sa. incerce a o catiga. La Madrid Franco 1-a
primit glacial. Ptain nu s'a sfiit totui sa spund: Am simtit,
cfind mi-a strans maim, ca-i pdrea rail ea nu ma poate primi mai
bine *. Cu astfel de fraze neroade Candide i Gringoire umpleau
creierii cetitorilor lor i-i pregateau de infrangere. Pertinax ur-
marete de aproape activitatea lui Main i. arata cum, fara

Incetare, acesta lucrase de timpuriu contra institutiunilor tarii
0 pentru o politica de abdicare in fata Statelor totalitare.
Franta, conchide Pertinax, ar fi putut sdrobi cu uurinta
hitlerismul, din vreme, fard razboiu. Dar oameni ca Bonnet,
Laval *i Flandin, i-au lasat, pe Hitler i Mussolini sa dea cu
pumnul in masa. Ei i altii ca ei, au sabotat aliantele Frantei
i au demoralizat poporul francez. Triumful lor a fost Mtinchenul
i idealul lor lozinca Franta nu se va bate *. Laval i Flandin,
en glas tare, Ptain in culise, Bonnet prin intrigi, ajutau Germai ia
*i Italia, iar oameni slabi ca Daladier i Reynaud, se lasau bondui.
Militari ca Gamelin asistau inerti. Rana ce Main a realizat
visurile tradatorilor.
Inapoia acestei triste politici, ce realitate sta ? Aceea ca unii
oameni preferau ca Franta & fie invinsa cleat & cada regimul
german, care In ochii lor era, ca i eel italian, apdratorul ordinei
in Europa *. Acestora, cu adevarat, li se potrivete numele

Groparii *. Caci tragedia Frantei dela 1936 'Ana in 1944, are
un caracter lugubru, hidos i grotesc totdeodata. Peste aceasta
perioadd dominata de tradatori, sau de incapabili, se lash' un fel
de pada. Am dori & Wernem uitare, de n'ar fi nevoie sa
tinem minte pentru viitor. Pentru a inmormnta putinele lucruri

bune 1 frumoase ale lumii, sunt mereu ciocli; se cuvine ca cei
vii sa stea de veghe in picioare.
N. STEINHARDT
CRONICI
UNELE ASPECTE ALE LTRICEI SOVIETICE

DUPA VICTORIE
Randurile care urmeazd, vor fi poate lipsite de a obiectivitatea a care e
sau cel putin ar trebui s fie. apanajul fieciu ui critic, ea si a tuturor

acelora care, fara sa fad, parte din prea-cinstita lor breasl, se incumeta s5,
judece operele de artii. 0 recunose dintru inceput i probabil voiu incerca
sa gasesc acestei culpe i circumstante atenuante. Nu e vorba aici de
acel neconformism sufletesc, care, situtuidu-m5, in contradictoriu, m'ar putea
impirge spre judeciiti subiective, eu a parti-pris s-un i gtInduri ascunse. Ci
in cazul de fgt. intr'o alegere intentionata, voital, a materialului. Poate

ea din prea mare dragoste pentiu poezie, se pot comite nelegiuiri litelare...
tot asa cum, din prea mare dragoste, unele femei ii ucid amantii sau Ii
vitt ioleae. . .
Las cetitoiul si, judece i ii asigur ea-I voiu intelege obiectiv atunci
child imi Va spune ca prefer& po tilor sovietici alesi de mine, pe acei mai
apropiati sufletcste de Mircea Dem. Radulescu sau Vasile Militaru, poeti
autohtoni de cea mai pura esenti nationalit, dovada dubl5. si vie a zicalei
a Rornanul s'a nascut poet 5...
Inteleg fottite bine cu toate c n'o practic atasamentul cetitorului
mijloeiu pentru poezia locului comun ; o poezie sforaitoare, patriotardit,
socialist, in care bratul vnjos, pumnul de fier, balaurul rfi domn4a, florile
de camp si indemnutile morale pentru ridicarea productiei, apar cu regularitatea birocratica a vechilor impicgati la P. T. T. Inteleg i altceva, ca,
acei care admira aceastit poezie, o fac din naivitate, din lipsa de gust si
mai ales fiindeil nu li s'a oferit ceva mai bun. Binevoitorii luminati care
sprijina productia in eerie a poeziei de circumstanta, argumenteath, atunci
cand ajung la impas, ca i poezia sovietica are acelasi caracter patiiotard,
muncitoresc, aceeasi lips& de rafinament, de subtilitate. Ei confunda
ins& rafinamentul singularitatii en banalitatea, poezia direct& cu absents,
poeziei, lirismul sobru i vralat al unei limbi neobisnuit de nuantate, de
bogate, cu stilul unui plutonier-major. Precum vedeti, simple neintelegeri... $i fiindca mice afirmatie trebue bazat pe dovezi convingAtoare,
reale, vom prezenta cetitorului nostru cateva .poeme ale unor mari poeti
sevietici, ateva poeme dedicate victoriei...
UNELE ASPECTE ALE LIRICEI SOVIETICE DUPA VICTORIE
6os
(Ar fi inutil i nemilos, si pomenesc aid de poemele, poeziile, versurile

strofele publicate de unii dintre poetii nostri pe aeeeasi tema. Inutil,
fiindc ele nu au adus nimic nou unei teme marete; nemilos, fiindca in
definitiv fiecare face ce poate. Nu pot sa nu insenm aici numele unora
dintre ei, care, tradusi In ruseste, ar suscita, sunt convinsa, admiratia
si
poetilor sovietici. Ma gandese la ultimul mare poem al lui Go Begza. la unele

accente ale lui Eugen Jebeleanu i Al. Philippide, la s ttucmile C tinefflor
ex-albatrosisti (Caraion, Gao Dumitrescu, Tonegaru), la lirismul atilt de

i totusi atat de personal, de pregnant, al hti Zahatia Stancu,
t esenian
la inventivitatea de iconar laic a intraductibilului vrajitor Aighezi... Caci
nu e usor sa omori poezia. Ca si izvoarele subterane, ea se strecoara pantie
stratuale de argila, de nisip, de piatra i izbucneste inteo bung, zi, taanslucida, iiizata i puternicti, luminoas, fiindca izvotaste din intunerec, put&
fiindca a parasit cu sbateri si chin povara ei de spud, inght tata,
caci a trecut prin miezul de foc al pamantului sau inimii care aunt
n fond acelasi lucru).
Dar ca s revanim la poetii sovietici, departe de mine intentia de-ai
cataloga pe toti in bloc, drept extraordinari ! Ba dimpotriva! Cei 4 foarte
multi * n'au nici originalitate, nici stil, sunt prozaici i veisificatori pe
dcasupra, ceea ce nu e in avantajul Mr si.nici al prozei ! Cu atilt mai putin
al poeziei. In schimb, unii dintre ei, as spune chiar multi dintie ei, aunt
creatorii unui nou stil, unei poezii grave, sobre, telmice, unei poezii
aproape intraductibile, tesuta din nuante, din bogatii 1( xicale, din sugestii.
Asa sunt C. Simonov, Aseev, Tvardovsky, Anna Ahnatova Mal ghe ita
Bagritohi i altii. Nu vreau s. insir aici nume de care cetitoi ul
meu cetitorul roman n'a auzit vreodata. E suficient sa spun ca poezia
lirismul sovietic este aecasta e umila mea parere unul dintre
fenomenele literare ale epOcii noastre. Cat de interesant ar fi sa-1 putem
compara cu poezia Occidentului... Dar vai, se pare ea afar& de poetii Rezistentei franceze (gen Aragon) si de poetii englezi (ca Edith Litwell) nu
vom putea gasi niciun alt termen de comparatie. Vorbii acum de poetii
englczi Litwell, O'Hanan, Tom Onk pi
Ei difera, prin substanta
poeziei Mr, de poetii continentului emopean. Ei .1.arnan si au ramas, in ciuda
razboiului, insulari. Recetiti 4 Green*, al lui Verlaine. Veti fi in atmosfera
Edithei Litwell, cu toate ca poezia ei e mult mai compkxa. Pe cand

Aragon, Eluaid, Jacques Desteune, chiar poetii catolici ca Patrice de la
Tour du Pin sau Loys Masson, au trasaturi comune cu pottii sovietici.
Parodiind un vers de Arghezi, a desemna aceste trasaturi comune
prin genericul: Razboiul a trecut pe-aici o...
Nu istiu dac m'am exprimat exact. Nu e vorba de cruzimile razboiului,
de casele incendiate, de livazile paraginite, de aroganta i bestialitatea ocu-
pantului neamt, de soarta oamenilor prinsi in yaltoare, de speranta, de

mania, de revolta, de jertfa, de agonia, de mandria sah de cksnadddea lor,
cat de acea pecete indelebila pe care o pune asupra fiecarui aitist, viata,
monstruoasa a e razboiului In sine *, rusinea i betia omului care omoarii
pe un alt om a omului care trebue sa ucida sau care consimte sa fie ucis
6o6
REVISTA FUNDAVILOR REGALE
la nevoie, fiindea aunt in joo valori infinit superioare valorii unei existents
individuale. a Cette refonte de rime * aceast contopire cu massa vie a comunitatii umane, ultima experienta de comuniune sufieteasca, de integrare
in tot.
S'au Solis pagini remarcabile despre aceasta experienta a razboiului.
e soldatul lui Rimbaud,
care doarme ala nuque dans le frais cresson bleu *, e a Purtai o rochie alba...
ei te-am luat cu mine, noaptea, la atac a din poemul lui Simonov, dedicat
Poate ca ceea ce ramane in cele din urma
unei femei iubite, e a Am rupt cu mainile manjite de singe, o floare, al carui

nume nu-1 stiu a... a lui Thomas Smith, poet englez parasutat odata, en alte
zeci de mii de a tommies a pe coasta Normandiei, in zorii zilei de 6 Iunie, anul
1944... Inteun cuvarit, rimane numai acea a traire a, acea clipi, care sintetizeaza
individual& A imperfect& IA fugitiva cum e o suma de experi-
ents, o perioada intreaga de timp, bataile uriasei inimi a mulOmii.

Mick trecitoare clipa, In care rasunit vuietul unui riizboiu, mica baltoaca
cenusie, adunaturi de picaturi de ploaie, in care se oglindesc norii i cerul
intreg, chipurile trecatorilor i freamatul yantului, umbra copacului singuratec i infiorarea unui fir de iarba...
Ceea ce amine ? Numai pecetea asta, in noi, in sangele si in inima ei
in constiinta noastra tot ceea ce s'a gravat in memorie, chiar daca vom
uita gustul lacrimelor, daca vom dispretui despartirea sau vom aduna experienfe noui. Caci casele arse vor fi cladite din nou, mai frumoase,
gradinile vor infiori, inspumate si trandafirii, drumurile vor fi iar deschsei,
orasele iar pline de lumina, copiii vor manca paine alba, i chiar noi ne
vom socoti iarasi tineri. Dar pecetea nu va fi steers& niciodat, ingusta,
nevazuta cicatrice va masca prost i dureros o mica rani purulenta, pe care
nici timpul, nici bucuria, nici moartea nu vor fi in stare s'o vindece, chiar
dad, ni se vs. 'Area ci o putem uita.
Dar Victoria? Poate ca Victoria e in stare s'o rscumpere ? Caul pentru
Victorie am luptat i pentru aceasti Victorie a fost purtat acest sumbru i striilucitor, infernal si ideal rizboiu. Victoria ? Vedeti... eu nu
etiu... N'as putea si riispund... Mai tin minte stralucitoarele ore din Mai,
stindardele purtate pe strazi, cantecele. Tin minte cerul albastru i betia
care ma facea s5. defilez intro muncitorii unei fabrici de vopsele, pe buleyard, spre osea... Tin minte efervescenta mu1imii i gandul care mi se
invades in creeri ca o veverita prima bite() colivie.
a Nu va mai muri nimeni a I
V& dati seama de non-sensul acestui gaud ? Insa in clipa aceea cuvantul
a Pacea a gonise umbrele, frigul i noaptea, bolile, mizeria, batranetea si
moartea, invaluind totul in lumina heal& i albastra a unui Rain instelat,
datorita Natiunilor-Unite, pe tool& suprafata Globului.
Cad Victoria suprema, Victoria in floare, poarti un nume tot atat de
banal si tot atat de frumos ca a Maria a, un nume destul de cenuiliu dealtfel,
Pacea.
Victoria aceasta, pe care unii poeti o cant& cu surle i trambite, cum apare
ea oare in poezia sovietica ?
tINELE ASPECTE ALE LIRICEI gOVIETICE DLTPA VICTORIE
go/
Ilya Ehrenburg va ritispunde eel dintai, Intr'un poem de dupg victorie.

.13
zeta...
Ciripind un stol de pdsdri

Se ridied, se inneacd in cer
6i libelula, gdtitei de Duminecd

Ii potrivegte ochisori noui, de straw.
&ice cuvtint sund ca o vioard
Se spline soarele se plimbd printre noi
ei numai acei care dorm cu ochii deschigi

Sub tuna vegnied nu vor zdri luna.
Dar mdinile invatd ea mtingtlie iar
ti, toate sd scirute
,y5t: gurile, vor
6i buzele arse de o sete ciudatd...

Inteun tarziu
Velntul care a cetit poeme
Va innopta ldngd un mesteacdn vioriu...
Vedeti de ce e fn stare poezia ? Dintr'un pamfletar, dinteun reporter

vibrant fo. spiritual, incisiv si logic, reuseste s keg un Eric emotiv, un sentimental pornit s culeagg ghiocei, sit bea apa in pumn, la izvor, si viseze...
eine stie ? Poate numai pomii fn floare, sgrutarile sub clar de lung si
rostogolul iepurilor In poieni ar putea vindeca ingusta, mica, nevgzuta cica-
trice, care ascunde atit de prost, o rang purulenti, o rang care refuzg sg
se Inchid5....
Iat un alt mk poem al aceluiasi Ilya Ehrenburg T
Nu cer pentru mine
Cer pentru acei
Care de mutt
N'au auzit
Glasul viorilor i glasul dragostei.
N'au vdzut
Trandafirii... oglinzile,
N'au pdssit peste pragul care searftlie
recunoagte
N'au dormit sub un acoperig.

Cer pentru ei
Colon i melodii
Ziva, in agonia ei de lebddd
Sd cdnte cu glas de argint.
Cer pentru ei
Lacrimi i pdtimagd ddruire
Cer pentru ei
Tot ce a fost uitat

0 mad caldd, o privire
Vi
ropotul ploaiei pe geam.
6oi
Mihail Lukonin chntii si el Victoria. Pentru el, ea inseamn& reintoarcerea.

Poemul e intitulat Md intorc la tine, e lung si ma limitez la un fragment:
Poate ai trait
Pe marginea arbastra
A lumii
Fumul i flacarile i stingele
Tu nu le-ai vdzut...
Aftept linutul tdu albastru
Ma intorc la tine.
Va trebui sa-mi lamurefti
Ca vrabiile in joaca
Ciripesc acela4i cantec vechiu
Si cuiburile
nu-s pentru mitraliere
ii iarba de-aici nu e de camuflaj

Va trebui sa-mi spui
Ca florile rasar nu pentru a fi calcate

$i luna nu inseamna nicio
Expeditie nocturna in 1 nfle inamice
Cd tacerea nu precede un atac
Si stelele cazatoare nu-s semnale
Va trebui sa fii foarte blanda

Foarte rabdatoare... sunt un strain
Ma 'ntorc din luni
Poate nu intelegi
Invata-ma .sa ar... sit te privesc

Arata mi mugurii si fluturii
Si lalelele cum cresc
0 iarta-ma... nu ftiu sa dorm in pat

Sa iau loc la o masa...
Sunt nfl strain si s'a inoptat
Si am rdmas in casci...
Desraddcinat, Lukonin exclama patetic i dtrvintele lui sun& aproape
desnadajduite:
Invata-ma ed vad din nou lumea!
Urmarit de aceeasi atroce viziune a razbaiului, Semen Gudzenco, un foarte
tilnar i foarte talentat poet critica sovietica Ii prezice un mare viitor
publica in revistele literare din Moscova si Leningrad, o suit& de mici poeme,
in care expelicrqa traita rana purulent& a rizboiului se oglindeste
cu simplicitate. Peisagist, Gudzenco incearca sa exprime prin coloarea ci
UNELE ASPECTE ALE UIUCEt SOVIETICE DUPA VICTORIE
boo
relieful pAmintului, drama omului prins in uriap inclegtare a destinului,

sau mai bine zis, lupta dintre om i rizboiu t}i invingerea lui ticutii, nenu-
maratii din suma ciirora s'a tesut Victoria. Edit, fara nicio i interpretare * literark traducerea literal& a poemului lui Semen Gudzenco :
NUMAI PASARILE TIP/
Numai pdseirile fipci

In teicerea inghetatti intre dealuri
uth ochii celor doi oameni vii
Aplecati asupra unui mort.

Pe albul de spital al zeipezii
Moare un medic-militar, gemdnd
Nu plange necunoscutd fag de departe
Iubitul tdu nu se va inapoia, nicicand.

Doi brancardieri, cu mini invinetile
Tin fecele nedesIdcute
E prea tdrziu... La ce bun sd-1 ridice

Pe cel mai iubit dintre tovardpi.
Doar pisdrat fipei. . . noaptea in spital,
Vorbea rdnifilor... despre tine

Nu pltinge, necunoscutd /aid indepeirtatd
Aici i lacrimile se pierd.
E alb pi ninge pi e tdcere,

Si tdcerea a inghetat pi ea,
Cuvintele nu mai au putere,
Doar pdseirile
tipd...
Cat de departe suntem de fanfaronadele poetilor ocazionali, celor cu

stang-drept * i cu preamtirirea fortei de tragere a tunului
e stang-drept,
respectiv.
Poezia lui Gudzenco, care pierde mult din linia ei severe% din pricina
traducerii care se cere fa.cut& de un poet, nicidecum de o simpl& i prozaica
traelucatoare, incapabila sa transpun& sau s interpreteze un vers e direct& i delimitat. Are ceVa comun cu fotografiile amatorilor priceputi si
cu desnridejdea fiecrui om care asist& neputincios la agonia unei flints
dragi. Are realismul unei nuvele ci tiicerea vie in care se ascund lacrimele.
in fond e i ea o forma, o replica, un ciob al Victoriei.
Dar, odatti cu pacea, poetul sovietic a regAsit ceea ce omul rus a iubit
totdeauna, natura. Lirica sovietic& se reintoarce la comuniunea cu plinattntul,
cu arborii, cu livezile. Iati de ce nu putem incheia acest studiu despre unele
aspecte ale liricei sovietice de dup& rzboiu, far& ca si pomenim Incantrt-
610
torul poem a lui A. Kovalenkov, un poet inrudit prin factura EA prospetimea

viziunii lui cu duiosul francez Francis Jammes:
IN PADURE:
AO cules vreodatd ciuperci

Prin pciduri cu poteci lermecate
Caii cefii galopeazd sburlifi
Sub crengile pline de noapte.
L-ai mizut? Bdtrdnul Leflampinion

Ii mustrd ceata de nepofi obraznici
Hribii cu scufife galbene
Int:art hora cu lust*

L-afi intdlnit? Plin de demnitate,
Et incdlfat cu ciubcfele noui, corai
Singuratec 9i posac, sub lerigi
Cugetd, viseazd primul hrib de Mai.
Mai e altul... Se fine scaiu de poala

Fetelor-brazi, din pddure
Rdsare numai noaptea, dupd ploaie
6i tulele l kagdnd ufure.
Ai simfit? Pe obrajii calzi de soare,

Atingerea argintie i puloasei,
E ptinza unui pdiang sdlbatec...

Ai auzit? Murmul ca un izvor copacii.
Le cunoti? Ti-tr dragi, dar
Poate cei nu ptii
Ce 'nseamnd sd intillnepti,
Intre umbre i tdceri, n pcidure,
0 privire de Iloare
S'a rdtdcit...
Care-i drumul cel mai scurt spre casdh%
Ei totul pare un basm, dar maine
Ciorile vor povesti in gura mare,
Despre intanirea noastrd.
Ct ironie, ct prospetime in acest delicat FA tandru poem al unui
poet-soldat, care nit& rzboiul, pentru a Indrigi o piivire de floare. Poate

ce, Victoria adevAratii, e in esentii
numai cea repurtati de fiecare din
noi fate: de noi insine ? Victoria care din oameni sfisiati de patimi, chinuiti
de amare aduceri aminte, insetati de rizbunare, plini de *vuietul i nebunia*
vanitii face oameni ade bonne volont*? Cci numai adevAratii poeti
UNELE ASPECTE ALE LIRICEI SOVIETICE DUPA VICTOR1E
611
chiar &di nu scriu pot redeveni adolescenti insetati de puritate, pot porni
din nou dupe: himerele fumurii ale iluziilor, (cat de naive, de caraghioase, de
delicioase ne apar aoeste himere ale generozitlitii umane, topite in fumul .
cuptoarelor Maidanek-ului), pot sarbatori victoria omului integrat in natur .
eind oare vom reusi s uitam odioasele crime ? Cred c niciodati...
ea un ser ne-ar
$i poate c nici nu e de dorit s fie uitate. Amintirea
putea lecui de usurintele trecutului, de molipsitoarea boalii a confortului
lipsei de constiinti.
Dar... chinuiti toat viata de amintiri, nu vom gsi nichiri alean ? Insetai, ne vom intoarce la inghetatele izvoare ale poeziei. i ea ne va reda
visul, ne va reda pacea.
$i voiu incheia aceast naiva incercare de-a analiza ceea ce se sustrage
analizei, de-a viina cel mai inconsistent vanat, de-a surprinde ceea ce nu
poate fi surprins poezia volatil i tulburatoare, intruchipati in cuvinte
printr'un poem al unei tinere poete sovietice, Veronica Tvfnova, o poeta
care nu are ani mai multi cleat subsemnata, dar care a trecut combatanta, cu pusca in mind si cizme in picioare prin azboiu si care in
felul ei ii cant& Victoria.

Undeva, pe aproape a trecut primdvara
Fdrd ca sd rad vadd
i zorile reci tree cu tdlpile goale
Prin buruieni argintii
Beitdcesc rin negrele coclauri
Ale somnului,
Cduttindu-te
Te chem, te diem, te chem.
Nu, de sigur, nu se va aftlnd niciodatd

Veriga acestor nopti
Acestor zile in care nu gdsesc addpost
Ca pe un copil, imi fin durerea de mdnd
Ca cea mai bogatd femeie i cea mai sdracd
Din lume.
Mi-e frig... singurd... and ai plecat,

Ai luat totul, pnd 9i lumina,'
Cum as putea vedea in tenebre,
Pdnza albdstrie a ploii,
Orduntele de aur al stelelor
Semdnate in apd...
Sd aud glasul uitat al mesteacdnului?
Nu... nu vreau mtingdierit N'am nevoie de mild
Xii cerfesc nimic, nu mai o-ftept nimic,
Am luat tot ce aveai in tine,
Port in mine, cdntecul unicei iubiri.
612
Copacii rdsar din intunerec

Sdngele rdde n intunerecul arterelor omenefti,
Tu n'ai
. . mi-ai ddruit durerea
$i in mdinile mele nedibace,
A davit ca o pdine. . .
aceste strofe inchinate singurei victorii permanente Dragostei
mi se pare a pot raspunde tut,uror intreb&rilor care nu-si gseso rispuns...
SORANA GeRIAN
MARIE VORONCA: LORD DUVEEN OU

L'INVISIBLE A LA PORTEE DE TOUS"
ITItimele carti ale lui Ilarie Voroncea si nu e vorba numai de cea pe
care o prezentim ci si de cele apirute anul acesta, Henrika qi Souvenir de
la Planhe Terre aduc pentru intelegerea poetului date pretioase i inedite.
0 privire, mai mult sumara decal retrospectiva, ne duce la acele momenta initiale, cand poetul legs, rostul poeziei de insistent, i vitalitatea
imaginii. Ne amintim cu totii de vremea and imagines devenise pentru
Voronca, intelegere, act, prezenta i joc, cand poetul devenise un cavaler
al imaginii, pe care suprarealismul 1-a atras usor, de citeva ori, in mrejele
lui seducatoare. A urmat apoi i evolutia aceasta a fost si a mai multor

maH poeti contemporani epoca aderitrii la bunavoie in poezie, recursul
la simplitatea care construeste i angajeaza. E s orba de trecerea dela Er1y88e,
Patmas i chiar Permi8 de ad4our la Poesie comune i JdJoie est pour l'homme.
Aici, in aceast& a doua ipostaza, Voronca reuseste (di impun& liricii franceze
accente proaspete, originale. El devine cantilretul unei permanente bucurii
printre oameni, asigura aceast& bucurie, o proclam i o slujeste.
Renunta pentru viabilitatea ei, la cultul imaginii pentru imagine si foloseste simplitatea direct& singura care serveste urgent aceasta vointi
a poeziei de a participa, de a face posibila o comuniune rapid& intre oameni.
Cu aceast& ultima faza, poezia lui Voronea Implineste acea conditie moral&
a poeziei atat do solicitat& azi de ciitre unii cenzori ai actelor spiritului.
Numai c morala poeziei lui Voronca traeste din Ins.* retroversiunea ei:
se ajunge la uman on logica poeziei si nu se confunda aetul de a servi cu
acela de a aservi.
Din confruntarea celor don& ipoteze poetice, din aceasta splendid& con-
fruntare intre imagine 0 moral, poezia lui Voronca a ajuns intr'o noult
faza aceea care se verifica prin sinteze i sume, prin acte trisite total,
definitiv. Trecerea la sinteza poetica, pe care o subliniem 0 In fata careia
ne gasim s'a Rout mai ales prin volumul Amitie de8 chosee al cirui titlu
indica de altfel si premizele procesului. In La roisie commune, La Joie pour
ILARIE VORONCA
613
i chiar in catel,a reveniri din Beauti de ce monde, Bade Voronca

pune accentul pe simpatia, dragostea i bucuria dintre oameni. Omul,
.rhomme
cu regasirile ci renacterile lui, ocupa economia intregii poezii. 0 domina si o

reprezinta.
Dela aceasta ipostazg de antropomorfie lirica poetul ajunge la sinteza de azi, &hid canta vizibilul ei invizibilul, prin interventia unei largiti
de perspective:, unei recunoa;iteri inedite. E vorba de recunoaSerea directe,
concrete% a lucrurilor. Poetul trece din sfera prieteniei pentru oameni la aceea
a prieteniei cu lucrurile. El iqi da seama c lucrurile au o existenta a kr,
peste care poezia nu poate trece cu niciult orgoliu i cu nicio renuntare, Ca
lucrurile rezista el din aceasta rezistenta a lor trebue sa se nue& o poezie a
prieteniei pentru ele.
Ei dace, poetii de pima acum s'au impiedecat de lucruri, numai in masura
in care ele au devenit modele sau accidente, Ilarie Voronca se apropie de

lucruri cu intentia de a le acorda o constiinta a lor proprie. In felul acesta
poetul ajunge la o intelegere global& a realitatii, pe care o depaeste ei o
recreaza, ca unul care are suficienta cunoctinta despre valoarea oamenilor,
a lucrurilor ei elementelor.
Momentul actual al poeziei lui Voronea trdeaze tocmai aceaste intelegere totala despre ceea ce e sau poate fi. i cartes de fata vine sa demonstrew o Dark Voronca adauga la multiplele sale experiente de poezie,
inca una, pentru ca mesagiul lui sa fie deplin cu adevarat.
Lord Duveen demonstreaza un lucru, nou pentru Voronca, dar necesar
pentru evolutia lui poetica: ca invizibilul este vizibil ti ca vizibilul este invizibil. Dela primele capitole, care se intituleaza cu formula acestor a.devaruri, Voronca insist& supra acestei corelatii ei dovedeete poetic ca
intelege sit se completeze cu acest adevar, pe care de altfel Gerard de Nerval,
Andr Breton 1-au spus cu mult inainte, dace, ne limitm la literatura franceza. Pentru poezia celui care a aerie ci Ulysse ci La Poesie commune insucirea
fie ea chiar mai tarzie a puterii invizibilului ci a interventiei fantasticului ca o consccinta prima este dintre cele mai creatoare. Bade
Voronca ajunge in felul acesta la structura finite, a poeziei, care nu poate

hid dealt in integritate ei confluente. Daca poezia lui suferea pana acum de
un fel de elanuri unilaterale, interventia fantasticului care anunta legea
imuabila ca vazutul ci nevazutul aunt una ci acciaei recta poezi& lui libertatea de a cuprinde totul ci de a exista prin toate. Bark Voronca se regaseste pnin intelepciunea creatoare a disponibilitatii. In sensul acesta Lord
Dureen constitue un document semnificativ, un punct de plecare pentru
cartile viitoare ale poetului, pentru Henrika ci mai ales pentru Souvenirs
de la Planete Terre care, in ciuda titlului, e totuci primul roman al imi Dark
Voronca.
Interventia fantasticului la Voronca se face dupe, retaa clasica a interferentei dintre iluzie ci realitate. Conteaza metoda acestei interferente ei
aceasta devine, la Voronca, un act de constiinta. El ne infatiseara cu

multa convingere poetica anatomia spiritelor, a fantomelor care popu-
614
leaza cartea si dela care inv a& raportul &tat de bogat in consecinte dintre
vizibil i invizibil. Insusi acest Lord Duveen este unul dintre exponentii
acestor ciudate spirite care se amestec& pantre noi i fac posibil& confuzia
dintre realitate i irealitate. Intalnit pe tablita care desemneaza numele
bulevardului din orasul poetului, Lordul Duveen &Nine pentru acesta o
obsesie, care trebue rezolvat& cu orice pret. Pentru logica insasi a fantasticului, intalnirea poetului cu Lordul Duveen se face intr'un mod dintre
cele mai originale. Poetul merge la mare, mediteaz& asupra singuratatdi
lui i and incearcit sit se intoarc& in oras, nu mai recunoaste locurile, oamenii,
waffle. El regaseste totusi bulevardul Lord Duveen, dar spre uimirea lui,
acesta se cheam& acum * Boulevard Barie Voronca D. Poetul e nelinielit.
Cu toate acestea,.poate totusi s& observe di de pe trotuare lumea 11 priveste
consternat& ; se surprinde 0 el, imb acat dup& moda secolului trecut, cu vestmintele probabile ale Lordului Duveen, in plin s Boulevard Ilarie Voronca *.
Bineinteles, cel mai consternat dintre toti, e Insui Lordul Duveen, care de
pe trotuarul opus, contempla, metamorfoza lui llarie Voronca.
Am insistat asupra acestui minim de continut, deoarece cartea sfarseste
prin insi atmosfera inceputului, incheind in felul acesta un ciclu de organizare, o norm& semnificativ& pentru tehnica fantasta.
Interesanta ni se pare ins& insisteri cu care poetul ne introduce intru
cunoasterea cat mai veridic& a spiritelor. El ne desvalue toate actele lor, fiziologia, miscarea, viata lor de permanent& prezent& printre noi. Spiritele
spune poetul exist& pretutindeni, ele ne insotesc, ne ofer& amagiri, ne
indic surse de nelinisti i pacate. Numai ca ele nu pot fi vazute de noi. Au
o educatie specific& de a se face invizibile i de a convinge prin actele
lor
pe oameni cia invizibilul este vi2ibil *. Ele se feresc de noi, pentrucl
odat& observate, nu se mai pot intoarce in necunoscut. Se inscriu in ochii
nostri. Pentru aceste motive, ele se ascund 0 fug. Noi, le putem totusi surprinde. Pe cele tinere mai ales, care n'au o dexteritate aTansat& capatati prin exercitii de secole pe acelea dar, care aunt la allabetul invizibilului. Dar si pentru intalnirea cu acestea ne trebue un adevitrat exercitiu, o
permanent& stare de panda,. Si mai ales conktiinta mereu certa ci le vom
intalni.
poetul le intalneste pretutindeni. Pe bulevardul Lord Dineen vizibilul e invizibil, toat& lumea care trece grabita dela un capat la altul este
din aceasta cauz& aceiasi de secole. Numai non& ni se pare diferitit. i soldatii si rentierii i muncitorii EA controlorii dela Societatea de Gaz sunt
aceiasi care au circulat cu sute de ani in urma. Ei nu devin invizibili dec.&
pentru ctiteva ore. Dacd ochii noftri ar fti sei vadd i-ar recunoafte incd distincfi
in ptinzele nop(ii. Privefte acurn : ei nu mai sunt. Dar inchide ochii fi deschide-i
imedist : iatd-i pe toti. Invizibili i vizihili in acela,i timp. Poetul recunoaste
spiritele, le intalneste 0 le apropie. Cu iubita lui voibeste despre filmul

vietii Lordului Duveen, de aceiasi iubit& se desparte, pentru motivele lasplacabile care despart spiritele de cei care tritesc. Dragostea in deosebi
remarco, poetul angajeaza spiritul 0 de cele mai multe ori viquitorii r6,-
ILARIE VORONCA
6i 5
min desamigiti. Iati pentru ce poetul incearcit s consoleze pe amantii rimasi singuri i di sfaturi de prudenti tinerilor dornici de fructele violente
ale dragostei.
Paginile acestea aunt sustinute de o mare poezie. Logica fantast contine orinduieli bune ; neprevizutul intervine totdeauna cu promptitudine,
angajarea in ireal se face cu mult verosimil, cu multi forts& de traducere.
Momentele care trateazi, antinomia dintre farmec i ostilitate, dintre miracol
si goliciune, inviti la interpretare i solicitti sublinieri.
Dar forta poeziei lui Ilarie Voronca se resimte in virtutea unei abundente mosteniri acolo unde interferenta dintre iluzie i realitate lash loc
in deosebi acesteia din urmi.
Realitatea nu intl.& in poezia lui Voronca decit prin procesul terapeutic al transfigurlirii ; interventia ei este ins& din aceast cauzi mai salutari,
e mai aproape de frumusetele tari, de adevirurile temeinice. Paginile in care
Ilarie Voronca reLea, despre multimile anonime ale bulevardului sin, despre
briostile calde din brutirii, despre vitrinele prviliilor sirace, despre domnul contabil Vilsselon, despre birturile economice sau despre bantuiala Mistraluhii, au o rezonanti proprie, i depirsc in multe locuri i pe Leon Paul
Fargue, cu care se intalneste pe cateva planuri.
Cit de original& este aplecarea lui Tlarie Voronca peste bunurile imediate ale realitatii, se poate wor constata din capitolul Unde anti' strdzile
se tdrgurile de dimineatd. Sunt pagini care pot face educatia transfiguriirii
realitatii, care dovedese limpede toatii forta poetului pentru rezolvarea acestui
dificil proces. Tengul e aglomerare de schimburi, de obiecte 0 de oameni.

Si oamenii tirgului nu schimba i preschimbi numai stofe, legume si fructe.
Poetul intfilneste aici pe omul care n'are de vfinzare cleat o piatri, dar
pe care a cautat-o toatii viata ca pe-o filosofie ; e piatra nordcului ; tot aici,
pe omul care-0 vinde covorul fermecat i pe acela care ghiceste destinul
in buciitile de sticli. In targul acesta straniu, omenesc de straniu, oamenii
Wind biuturi rosii i galbene, spun cuvinte niciodati pronuntate i privese
in oglinzi imaginile femeilor dorite i nepesedate. i Ilarie Voronca cel
care in Beauti de ce monde a scris cel mai frumos imn adresat ferestrelor,
cinti tirgurile ca un rapsod pasional: 0 targuri I V'am cunoscut insorite pe
marginile Dundrii ; rtizatoare in ploaia delicatd a strdzilor Parisulai ; obscure
gi modeste in cartierele sdrace ale capitalelor. In halele de pefte, saldii, heringii
daradele strdluceau ca nipte bucdfi de soare. In multimea care se inghesuia, insd.0 marea era prezentd, ca o valtzeitoare tiindrd, rddind cu toatd spuma dintibr ei. Imi aduc aminte de targul acelui orals din Transilvania, add postit sub
ceasul Primdriei comunale, 0 de ziva netedd, clard, intre bulgdrot0i de unt din
piafa =ea. Vd cant aici, o targuri. V d vdd pe toate
un dans enorm, in
aceastd dimineafd care e incd neprecisd. Intre aceste bdnci, pe aceste alei, numai
voi, tdrgurilor, alergafi. $i eu salut aici bogdfia i grafia voastrd.
salutul lui Earie Voronca voieste s spun& totul, si exprime vizibilul

si invizihilul. In momentele de mare tensiune poetic& & proza * lui ii pare
insuficienti pentru o comunicare definitivi.
616
In mijlocul textului aranjat, prozaic, intervine harul suplinitor al versului. Cartea contine fragmente versificate, intercalate in economia ei obisninth, pentruca Ilarie Voronca intelege revelatia adevarurilor prin recursul
la poezie. Aceasta nu insemneazii, ins& c intre fragmentele aranjate prozaic r si cele in versuri se poate face o deosebire de substanta. Nici chiar de
grad, de tonalitate. Aceast enciclopedie a invizibilului, accesibilit tuturor
ca invitatie, ca alfabet, aceaste: carte care trateaz& despre Lordul Duveen
ea despre un rendez-vous cu fantomele, este in fond un mare poem care
foloseste c proza i poezia numai ca semne de distinctie formala, ca simple
conventii de poetic& traditionali. Textele lui Rade Voronca sunt in fond
poezie integral& i recursul la alternante de formalitate, nu e deal o manierh,
de a cultiva diversitatea de expresie. Faptul acesta este si mai evident in
capitolul Unde autvul, urnand multirnea, intdlneste singurdtatea, capitol
4.
uncle putern citi o puteinicii invocare a singuriitiiiii, intrecutii de putini

poeti mad ai liricii moderne. Aici poetul ii cant& singurittatea i in a prozit s
qi cu ajutorul a versurilor *. Od, se intAmpla c e mai mult& poezie in fragmentele prozaice dealt in celelalte, dispuse in versuri. Aceasta dovedeste
unitatea voit a cartii, care este aceea a unui mare, splendid si semnificativ
poem.
Pentru noi cei de aici, care am piistrat lui Ilene Voronca i prietenului
lui, Banjamin Fondane, neclintita i tanr admiratie, ascensiunea lor constitue o bucurie si un prilej de meditatie asupra adeviiratelor valori.
VIRGIL IERUNCA
FILOSOFIA LUI WILLIAM JAMES

Bergson este de parere c intre realitatea plin& i complex& a lui William
James si aceea, pe care o reconstruiesc filosofii, existi acelasi raport ca si
intre viata pe care o triiim zi de zi i aceea pe care actorii ne-o infatiseazii
seara pe scena. La teatru, fiecare spune exact ceea ce trebue sa spun& si

face exact ceea ce trebuie s fac. Piesa are un inceput, un nod si un desnoclamant, iar totul este alcatuit cu cea mai mare economie, in vederea desnodamantului care va fi fericit sau tragic. In viatii Ina se spun o mie de
lucruri inutile,se fac o mie de gesturi de prisos si nu exist& de kc situatiuni
nete * Cam asa se desfkioar& realitatea pentru oameni i in acest fel o vcde
James.
Este foarte adevarat c dacii am incerca s& comparam oricare sistem

de cugetare dintre acelea care au ilustrat lumea antichitAtii, cu modul
in care William James priveste lumea, am fi foarte nemultumiti de faptul
ca prestigiul ratiunii omenesti apare oarecum stirbit. Pentiu Thales din
Milet, este drept, materia din care e oonstituit universul este infinitli ei
nedeterminat& i cu toate acestea gnditorul ionian priveste kosmosul dela
depiirtari de constelatii, luand cateva ipoteze
admirabile doar prin sim-
PILOSOPIA LUI WILLIAM JAMES
plicitatea lor
617
incearca apoi sit determine cu ajutorul acestora mersul
ineluetabil al naturii. Filosofia greaci presocrotic i postsocratic& a nascocit

totdeauna ipoteze incantatoare, cu care cugetatorii de odinioara nadajduiau
a& refaci tainica fizionomie a lumii i sit ne arate un Kosmos inlantuit de
suverana putere a inteligentei. Dac& filosofia se aplica asupra universului,
rezultatul era o fantastic& geometrie a haosului; dac& tints, observatiei

sale era morala, urmarea era o savant& impletitura de legi neclintite, o
tesaturit atilt de precisa, Inca viciul nu mai avea loc in gandirea omului
antic si de aceea se vede, se refugia in lumea faptelor, care sunt mai putin
severe decal legile... Privirea rece i abstract& a ganditorului de odinioala
incremenia lumea in tiparele vetmiciei, transformand ipotezele in solutii
presupunerile cele mai minunate In deslegari ale marilor probleme.
Filosofii mmii stravechi credeau ca turburatoarea sarada a universului
este alcatuita de ei i ci ,prin urmare, nu au cleat sa caute cum o fae
copiii secolului al donizecilea in jocurile de euvinte Incrucisate cateva
raspunsuri la Intrebrile de ineeput, pentru ca celelalte deslegari sa se ofere
singure, printr'o necesitate absoluta a constructiiloriinite. Cuvintele: Infinit,
Nedeterminat i Absolut reveniau insistent in textele filosofice de atunci,
dar metoda folositil de inteligent le rapia enigma, restituindu-le un inteles
liniar, precis FA ireversibil, in concordanta desavarfAta cu mentalitatea tmei
epoci de certitudini. Filosofiei moderne ii revine meritul de a fi rapit omului
perfectiunea cunostinlelor sale, cu toate c In lumea veche s'a nascut scep-
ticismul. Criticile pe care le aduce certitudinii un Sextus Empiricus sunt

aseman&toare juramintelor pasionate ale unui amant, care Ad ia angajamentul sa-fd uite iubita. In lupta sa 1mpotriva certitudinii, In atactuile sale
impotriva definiiei, recunosti stiletul de ghiata, al unei invincibile abstracVuni.
De aceea, In toot& splendoarea eugetarii antice, cercettorul de astazi,

mai putin Increzator In dragostea eterna a adevarului, vede o art& extraordinarki, o uimitoare elasticitate a spiritului, o prodigioasa actiune a instru-
mentului gandirii, dar o orientare naiva. Imaginati un muritor, silit a&

mearg& prin labirintul unor hrube intunecate, in care terenul este accidentat
cu gropi qi povarniuri. Tinei seama insa ea omul ales de ipot za noastra este
de o suplete nemaivazuta, ceea ce ii va ingadui sa-ai pastreze echilibrul, oHcurn ar ciidea. Este ins& aproape imposibil ca am:1,sta suplet,e s&-1 scoot& la lu-
mina, si dui 1-ar scoate cumva, aceasta s'ar datori hazardului si nicidecum
vreunei previziuni. Cugetatorul antic este fiirtla supla i diafana, ratacind
in intunerecul unor galerii intunecate.
De altfel filosoful din Grecia de odinioara nu era totdeauna preocupat
de claritatea fie chiar in sine a ideilor sale, ci, adeseori, plecand dela
premize arbitrare, ajungea la imaginea. unui univers foarte putin asemanator aceluia care II striveste pe om de ate on 11 gaseste ghemuit in ungheiul
aspiratiunilor absolute. Numai Socrate oultiva in gradul cel mai inalt posibilitatile omului, ale acelui om care se confrunta en sine insuffi. De aceea
scopul ga,nditorului atenian nu mai era de 9,1 ridica pe muritor pima /a.
618
REVISTA FUNDATULOR REGALE
gradul de procuror impotriva abaterilor naturii ci de a-I face s cugete linistit

si resemnat la problemele sale imediate.
William James ii sprijina intreaga sa conceptiune filosoficia pe aceea

ce noi am putea nutti uriateele prerogative ale experientei. Ratiunea va
decadea, pun urmare, din drepturile ei absolute, devenind doar o metoda de
disctiminare. Sentimentele i adevarurile traite vor exercita pentru James
o autoritate necontestatii. Este necesar sa subliniem c experienta, aa cum
o concepe ganditorul american, nu are nicio asemanare cu ceea ce se numeete
experienta in laborator. Ba chiar, ea este, pima intr'un punct, ceva opus

cercetarii de stil stiintific. In filosofia lui William James nu poate fi vorba
despre investigatiuni, a caror obiectivitate intrerupe contactul dintre observator i fenomen. Oamenii de tiintil ar trebui sa nu cunoasci intelesul pe
care autorul pragmatismului Ii da, experientei, ca st-ci inchipuie c. acesta
este un partizan al conceptiei etiintifice despre lume. Cu toate acestea,
notiunea de adevaz la William James are o asemanare cu notiunea de adevar
stiinpfic. Conceptiunile stravechi ale filosofiei se sprijiniau aproape toate
pe ideea c undeva, in sferele cereeti sau intr'o lume enigmatica, stau incremenite adevarurile eterne. coala lui Zenon Eleatul este sub acest raport
tentativa cea mai stralucitit pentru a se cant& un fundament eternitatii,
unei eternitati care va fi identici stabilitatii absolute. Carneade mergea
mai departe, socotind ca intr'o lume purl); domneete Majestatea Sa Adevarul,
avind doar functiunea de a fi model pentru bietele noastre adeviruri, care,
in realitate despuiate de veetmintele stralucitoare ale ideilor absolute, se
multumese sit rarnanit modeste indicatiuni de probabilitate. S,coala proba-
bilista a lui Carneade spunea ca adevarul adevarat este originalul, iar

ideile noastre aunt (OH, mai mult sau mai putin reuaite, ale acestui model
suprem. Antioh din Ascalon, un dialectician de mare vigoare, obiecteaza
lui Carneade, ca devreme ce adevarurile absolute nu descind pe pamnt,
adici ne ramttn necunoscute probabilitatea nu se mai poate spune
ea seaman& cu adeva'rul. Nu poti declara el A seaman& cu B dad, pe B
II declari necunoscut. In argumentul lui Antioh din Ascalon, trebuie sa
vedem reactiunea impotriva tiraniei ideilor supreme, originale, pure, nemiscate i sa surplindem incercarea de eliberare a cunoetintelor omenecti din
inchisoarea perfectiunii, inchisoare in care detinutii au stralucirea mumiilor
imbilsamate in tia fel, inclit s reziste veeniciei. Spuneam c la James

adevarul are o legatura trainica cu adevirul stiintific, in sensul ca o propozitie adevarata este aceea care, reprezentand o relatie intre elementele date,
ne poate sugera intamplari vectoare. Ideea de verificare ins& este aproape
fundamental deosebitii, de aceea pe care o are omul de atiinta din toate

timpurile. Concordanta dintre afirmatie i experienta nu ne spune aproape
nimic. Posibilitatea de valorificare, de utilizare a unei idei, care strabatand
realitatea, o face pe aceasta din urmil mai coherentli in stiuctura ei, i prin
aceasta mai supus a. inteligentei omeneeti, o scuteete de tributul pe care
idc ea
In conceptiunile clasice
II plteete adevarului imuabil. Acesta
este, in citeva cuvinte, fundamentul pragmatismului. Este adevdrat ceea
ee se realizeaza prin consecinte practice, concrete. Este fals ceea ce
EILOSOFIA LUI WILLIAM JAMES
619
compromite puterea omului in lume, ceea ce-i clatina existenta, ceea

ce-i ipthrezeste increderea in sine insusi sau ceea 03 face si paleasd steaua
unui muritor. Ramfine adevarat qi se bucurit de cel mai mare prestigiu,
oHce gaud care, falsificand dad, se poate toate definiiile niscocite de trufia
metafizica a omului, ii poate ditrui acestuia atata previziune, bleat si se
folosiasca de ea pentru a pune genunchii pe grumazul realitatii. Am putt a
exprima pragmatismul in modul eel mai nimerit, spunand ca cele mai exacte
idei despre o cascacia, idei care ar cuprinde chiar i explicaVa genezei lumii,
nu ar insemna nimic fate: de gandul de a utiliza violenta acestei caderi de
apa, transformand-o in energie electrica. Pragmatismul ne apare ca o incercare extraordinara de a anima lumea, de a insuflqi inteligen0, de a resuscita viaa, adormita, undeva, pe pernele diafane ale metafizicei traditionale.
Fireste, aceasta filosofie tinde s acopere chiar i stralueirea kgieei inextricabile, care dupii, James, amine falsa, in cuceririle ei eterne, atata vreme
cat nu-i poate destainui omului un secret pentru a dobandi putere i curaj.
Daca am avea o oglindit care, reproducand obiectul din fata ei, 1-ar pei fecVona, idealizandu-1, i ne-ar arata chiar i originea sa, ba mai mult, natura
alcatuiiii sale, ea nu ne-ar folosi din aceasta pricini mai mult decat insusi
modelul, care, in toat inferioritatea sa, are impreseriptibilul prerogativ
al realitatii. Decdt fantome perfecte, mai bine trupuri schilodite! S'ar 'Area,
la prima vedere, ca misticismul ar fi o pozitie spiiituala criticabilit din punctul de vedere al filosofiei experienlei. Cu toate acestea, lucrarea lui William
James I Experienta Religioasa * invederead si de astadati adevaiul c
simpla potrivire dintre afirmalie i realitate nu acordi nici uneia nici alteia
nici putere nici prestigiu. Dad marile sentimente pot intari pe om, dad
il pot ridica dincolo de tristele margini ale servitqii acestuia in lume, atunci
ele Bunt adevarate. Dad ideea de Dumnezeu poate ea daruiascit muritorului
o emotie, in stare sit capteze fluxul sentimentelor, in vederea unei mari

energii morale sau a unei actiuni sociale, atunci aceasta idee este valabilit,
atunci se poate spune : Dumnezeu exist& De pildaspune filosoful american
credinta in venires lui Messia este din punct de vedere logic o absurditate,
dar dad aceastii, credinta a putut face ca sa persiste o rasa, care in condipuni normale ar fi pierit, ea a devenit un adevar ! Criteriul adevarului
este si ramane asa dar utilitatea. Desigur Ind ca intr'o asemenea conceptie
despre lume se ivesc foarte multe contradiecii si numeroase impasuri, la care
James nu se oprekite. Ma de pilda ce trebuie si stim noi dad nu avem nici
o parere despre existenta realitatilor mistice ? Dad nu avem niciun elan

mistic, cum sa-i privim pe cei pe care acest elan ii strabate ? Dad ii socotim
ea pe n4te fiinte ce delin adevarul, atunci noi suntem in eroare ;. dad ins&
ii socotim in eroare, atunci cum rimane cu faptul c. ei dispun de o energie
valabila,inexistenta pentru noi? A face din utilitate criteriul adevarului

insemnead fireste a mari intr'un anumit sena imperiul omului asupra naturii,
dar mai insemnead a inlatura pentru totdeauna sfortarea inteligentei

dcsinteresate. Din punet de vedere moral, o atare filosofie nu poate cleat
s adanceasca dragostea omului pentru semenul siu, dpind insa i unuia
altuia uluitoarea frumusete a imperativelor neconditionate. Cu tog?
REVISTA FUNDATIILOR REOALE
6zo
ca William James ne asiguri, ea oHce diferentra de adevar din domeniul abstract se traduce printr'o diferenta In domeniul faptelor concrete dispretul
pentru abstractiuni al acestei filosofii este atat de mare, incat In aceasta

privinta nu putem avea nicio indoiala. Lail cum se exprimi Insui eful
acestei scoli atunci and este vorba despre dezideratele adeviratei filosofii: * Pragmatismul intoarce spatele, in chip hotarit, i odata pentru totdeauna ,
unei multimi de nfiravuri Invederate, scumpe filosofilor de profesie. El oco-
'
leqte abstractiunea si tot ceea ce face ca gandirea se: fie inadequati solutii
cu totul verbale, false ratiuni a priori, sisteme limitate i inchise tot ceea
ce este un asa zis absolut sau o pretinsit origine, pentru a se intoarce spre
gandirea concreta i adequata, spre fapte, spre actiunea eficace. Astfcl,
pragmatismul rupe cu temperamentul care, aduce dupi sine empirismul
curent, dupa cum el rupe l cu temperamentul rationalist. Aerul liber, natura
en toate posibilitile pe care le cuprinde, Rita ce insemneaza pragmatismul,
care ia pozitie impotriva dogmei, impotriva teoriilor artificiale, impotriva
iluziei unui caracter teleologic, care dupa cum se pretinde ar apartine adevarului s. (43 Pragmatismul s-William James).
Abstractiunea in ea Insasi este asadar condamnata iar in locu-i se ridica

biruitoare actiunea, care nu trebuie srt satisfaca alta conditie cleat aceea
a utilitatii.
Fireste, pragmatismul nu este partizanul vreunei soluii particulare,
oricare ar fi ea, pentruci el nu este decat o metodEt in stare sa-i asigure
omului stapanirea realitatii ca atare. Ar fi nesocotit sa spunem Ca aceasta
metoda este lipsitrt de valoare, desi putem afirma fara team& de a fi desmintiti ca ea nu poate incercui i cu atat mai putin solutiona problemele ultimo ale spiritului, daca, nu cumva unui pragmatist convins nu-i
repugna chiar i expresia s probleme ale spiritului s...
Inteadevar, consec vent acestui fel de a vedea lucrurile orice teorie

devine un instrument de cercetare, In loc s. constitue ritspunsul la o enigma, si
curmarea oricarei cercetari * (James).
Ce facem insa cu marile noastre intrebari ale caror solutii, de vreme
ce ne aunt necunoscute, nu ne pot indica nicio utilitate pentru captarea
lor ? Din punctul de vedere al filosofiei pragmatiste, a &tuts, Hispunsul la
intrebarea dad. lumea e finita sau infinita In timp i spatiu Insenoneaza
a-ti tortura mintea cu sarade absolut zadarnice. Cine si cum poate garanta
c. odata dcslegata smut& salad& noi nu am fi mai puternici, mai stiutori,
mai in masura sa devenim stapanii destinului nostru? Noi nu putem sti
daca o solutie ne poate fi utila sau nu decat dupa ce o cunoastem.
Dupa pragmatism, unele dintre stiintele naturii ar trebui sa dispara

iar altele nu ar fi trebuit nici macar si se nue& Para la chimia de astazi
fantastii alchimisti au cercetat toate 4 zadarniciile * cum ar fi spus William
James dace; ar fi trait in Evul mediu.
'Dar astronomia? Ce utilitate are stiinta cerului, ce folos are omul din
previziunea unei eclipse ? Cu ce devine el mai puternic cunoscand un numir
cat mai mare de astri i surprinzand legile miscarii lor ?
ISESTINUL.
Lta STEPAN zWg10
6ai
Dewey i Schiller, pragmatieti cu I aim, inteleg prin adevr doar faptul

o ideile noastre, care de altfel fao, ele insele, parte din experienta noastril,
si nu aunt nimic in afar& de aeeasta, devin adeviirate in milsura in care ele
cit
ne ajuti s intrim in relatiuni, inteun chip satisfilditor, cu alte pill.' ale

experientei noastre, s. le simplifictim . . . etc.* (James).
Aci insit apare cel mai veritabil cero vicios din dte cunoate logica:
Pentru ea ideile noastre s devinti adeviirate, ele trebue s ne ajute a intra
in relatiuni cu alte experiente ; dar pe de altii parte, pentru a ne orients valabil in lumea faptelor, e neeesar ea ideile noastre Bi fi fost niia1 adevtirate.
Nici nu avem de unde s Aim dac o cunotinta diptitatil astzi ne-ar putea
deveni utilI mttine, aea. incit singura conditie a cunoetintelor noastre r/mane totuei adevarul in sine, adid neraportat la lumen experientei. Dad
o idee este adeviiratti, ea nu va inttazia sa eapete pondere in lumea realitatil.
*
Cu toate acestea, rezultatele pragmatismului pe plan social, se intelege

bine, aunt imense: omul nu mai poate lua in consideratie obstacolele pe
care le-ar putea ridica incremenita disciplin a logicei, de vreme ce adevtirul
si eroarea aunt prizonierii binelui i ai rului. Ad, desigur, cei ce au vtaut
in Socrate un pragmatist, trebue s reflecteze mai bine, caci fnteleptul

dela Atena credea c binele i raul stint fata cealalto, a adevArului i eroarei,
iar nu conditia lor.
Williiin James nu credo c. destinul ratiunii omeneeti este ireversibil,

ci dimpotrivii; el afirma d aldtuirea noastri spiritualii este determinatii
de impulsul fiedruia. Aceasta este adevtirata incercare de democratizare
a gandirii, a acelei gandiri pentru care nici miicar autoritatea ideilor absolute despre univers nu mai este recunoscutti. Ca ecoalii sociala a multimilor,
pragmatismul este o strillucit lectie de independentl spiritual&
Fat'a de toate lucrurile pe care le-am spus pita* acum, faptul d pragmatismul a apitrut In America, este complet justificat. Aceastii conceptie
filosofid promoveazii un ideal de libertate a omului printre oameni ei de
suveranitate in mijlocul unei naturi care it}i pierde ostilitatea dad te apropii
de ea cu modestie i intelegere.
OSCAR LEMNARU
DESTINUL LUI STEFAN ZWEIG

Un destin tragic urmiireete pe scriitorii germani de originti evreised:
tragic dad 11 compariim cu situatia intru totul binecuvantattt a scriitorilor
si ganditorilor francezi. N'avem dealt sa ne gtindim la doi dintre aeeeti
privilegiati: Andr Maurois ei Henry Bergson.
E de neinteles soarta pe care au imparttilit-o scriitorii germani ea Fianz
Werfel, Stefan Zweig ei Jacob Wassermann, deoarece ei au fost cei mai
devotati militanti ai eulturii germane, purt&torii de cuvant i slovii in lumen
622
itEV1STA #UNDATIILOR REGALE
Intreage: a spiritului acestei culturi, iar creatia kr, in masura in care se leagit
indestructibil de limbs, germane:, se leage, inevitabil i de istoria literaturii
acestui popor, adica de ceea ce este etern i durabil, peste tarele excrescentelor infuziei teutonice.
Ca ai Mauricius, eroul sem din romanul cu acelasi nume, Jacob Wassermann a avut parch: griji s moarit la timp, in ajunul instaurkii nefastului
regim hitlerist din Germania, nevrnd par* eu anticipatie, s mai lupte
Ii fiziceate impotriva nedreptatii i injustitiei sociale, contra &kora dusese
lupta pe baricadele spiritului, in atkea carti, ce aunt tot atfitea faruri luminoase in desbaterea pururi actualii, a infruntarii permanente dintre bine ai
rag, dintre dreptate i nedreptate.
Franz Werfel, eel de al doilea minuitor al uneltelor in apkarea la barn
literaturii a justitiei sociale, in romanul atit de cunoscut Der Abituriententag
(apitrut qi in romemeate sub titlul Cazul judecatorului Sebastian *) a fost
silit sa, se exileze i peripetiile extrem de dramatice ale episodului fugii sale
din Germania, apoi din Franta ocupatti de nemti, meritli o mentiune speIntru cat din ele a rezultat una din cele mai originale EA mai rfivitaitoare
opere ale poetului, dramaturgului i romancierului: Das Lied von Bernadette,
ce s'ar putea numi i s Minunea dela Lourdes s. i Werfel a =tit In exil.
Faptul s'a intlimplat eiteva siptiimini dupe, redactarea articolului nostru,
care ui-a facut stagiul reglementar in biroul secretariatului de redactie al
revistei. Ne propunem intr'un numir viitor, scriind despre Werfel, s analizam prefata sguduitoare a ultimei sale carti: Das Lied von Bernadette, opera,
rezultate, de pe urma unui legamint: Franz Werfel, autorul volumului de
versuri Der W elttreund, ii luase solemna fgduial c, in eaz ca scapii,
teaftir din vicisitudinile exilului, fugii i prigoanei psihice, s. scHe cartea
acestor peregrinki 0, mai ales, se, slaveasca, in prozi miracolul acestei supravietuiri. Cartea a aparut in 1943 O... ca o fang a destinului, Werfel moare
totuqi de moarte pasnical...
Stefan Zweig, tot atilt cunoscut ca i confratii lui, dar cu o celebritate
mai rapidti, s'a refugiat i el din Germania i, dupil, diverse peregrinari ai
peripet,ii, a ajuns, impreunii, cu nevasta lui la Petropolis, in Brazilia, pe
care a descris-o atilt de pregnant in ultima lui carte Brazilia *, fara a banui
ce, va fi tara in care ii va da sfkaitul.

Acolo, in pamintul zis al falgacluintii pentru atitti emigranti, in anul
1942, and incepui i randurile astea, in luna Faurar, s'a sinucis lucrul
pare de necrezut Stefan Zweig impreune, cu tovarkoa lui de viata.
Mitnuitor dibaciu i regisor sagace al destinelor atiltor eroi din istoria
sbuciumata a omenirii, in stare sti-i domine i si-i manevreze, ca un istet
papuaar, incleqtitndu-i in pagini fremititoare de carte, dnsu1 n'a fost
ins& capabil said struneasce, devenirea i propriul eau destin, i i-a curmat
stupid, neverosimil, firul.
Am cunoscut multi doctori psihiatri, tamliduitort de suflete, ce nu ii

puteau curarisi propriul kr rulet, bantuit de simunul neurasteniei. Dar
ca autorul care fai insuise zeiasea rabdare de a edifica c i amanunti tesitura
DESTINUL LUI STEFAN ZWEIG
623
intim& a atator personagii istorice, de a mig&li la structura kr launtrica,

trind simpatetic in ambianta lor de glorie, juisare sau dee:Were, sa nu
fi avut capacitatea pacientei de a atepta ivirea, de peste doi ani numai,
a kmii pe care o nazuise, vizionase i prezisese in atatea din eseurile i nuvelele sale,
mi se pare tragic !
Cand s'a anuntat moartea lui, intr'o nag prizarita in ziarul cu asprime
censurat, m. i mir cum de a reusit sit se strecoare numele de Zweig, intru cat
fiind scriitor german exilat, nu era voie sa-i pomeneati numele, dttndu-se
ca temei al sinuciderii sale prin otrava, o drama familiarli, nu mi-a venit
si cred. Mi-am zis ca e cu neputinta: era o explicatie facila i neverosimila.
Nu o drama familiara 1-a dus pe Stefan Zweig pe pragul autonimicirii,
ci o lung& agonie spirituala, provocata de o stare intolerabila de marasm,
deceptie i desnadejde, rezultate din experientele ultimilor ani de exil si
desagregare psihica, datoritit faptului ca se simtea poate un declasat, lipsit
de conditiile prielnice in care ar fi putut vietui i lucra.
Dar acestea sunt explicatiile de suprafatti. Chiar cu riscul de a intra in
domeniul irationalului, voiu afirma ca, dad, se pot exercita influente dela
distanta, Stefan Zweig a stat, des'r departe de Germania, sub imperiul
teroarei deslantuite de regimul lui Hitler. Dace; fiziceijte a scapat nestirbit
de efectele ei, psihic a stat sub dominatia necont}tientit i terifianta a
teroarei. Ea a reuit pani la capat sh-1 destrame, stt-i anihileze puterea de
rezistenta nervoasii, ce constitue cel mai pretios dar totodata cel mai gingaa
capital pentru un autor de clasa lui Zweig.
Omul care a detinut puterea miraculoasa sa duca la capat vietile atator
altor oameni, n'a gasit in sine resorturile, n'a avut puterea de rezistent
sa mai rabde, tocmai el care scrisese atat de umanul, atat de rabdittorul poem
al nerabdarii, romanul Ungeduld des Herzens, drama fiintelor pe care le

omoara caderea din miracol in crancena realitate.
Si oare in ultima analiza el-oi fi considerat Stefan Zweigmirificul urzitor
al legendelor ci ursitelor altor fapturi viata despuiata de miracolul, care
il tine pe creator pe deasupra contingentelor, constituind pentru el putinta
de evadare i mantuire din neantul mizeriilor din jur ? i dui, dectizut din
aceasta stare de miracol, s'a reintors in but flindeil 11 piirasise poleiala de
incandescenta, formate: tocmai de credinta in pururele miracol. Cine etie !
I-a fost menit lui Zweig ca una din cele mai izbutite i mai patetice opere
ale sale Castellio contra lui Calvin sa aparit dup.& moartea lui. Cartea original& la care tinea osebit de mult, fiindca strecurase in ea ceva din veninul
subtil al amaraciunii i revoltei sufletului sttu sbuciumat de condeier luptitor impotriva obscurantismului, prigoanei i sugrumarii libertatii, opera
in care a plamadit cu sangele propriilor sale convirgeri pe eroul luptand

ji murind pentru un crez social, a fost sa apara postum la noi sub titlul:
Lupta in jurul unui rug. Cartes lui Castellio, spiritul deschis care socotea
ca adevdrui nu poate Ii gdsit dec.& in libertate, dimpreuna cu povestirea luptelor duse, a patimilor ci martirajului si izbanzii sale, socotim ca merit& o
cronica speciala.
CAMIL )3ALTAZAR
624
REVISTA PUNIDATIILOR RtCALg
EUSEB1U CAMILAR
Eusebiu Camilar a debutat pe la varsta de 19 ani cu versuri eminesciene
intr'o revista din Mihaileni-Dorohoi, Moldova literard (1929), care a disparut in chip firesc, far& 65, lase urme. In 1931 tanarul debutant scria Ins& din
Suceava la revista bucurecteana Licdriri, fiind tcorespondent s. Dupa o sbatere de alti capte ani, prin diverse publicatii, &des, i un volum (Chemarea
eumpenelar, Bucurecti, 1938). Cubes la un atelier tipografic din comuna Milltan i tras la =Oa, de autorul Insui, volumul a ramas necunoscut, intreaga
editie pierzandu-se. In acelaci an, poetul public& in Viafa Romidneascd versuri mai eonsistente care fura apreciate (Insemndri pe o masd de han).
Descins la I* intr'o vreme and boema mai era in floare, Eusebiu Camilar ficea o gazetarie iluzorie i traia nu se ctia din ea, tinandu-se in outlaw. In fond el era un ultim desradacinat ce-ci purta pe u1ieIe vechii cetiiti
nostalgia dup.& tara fagilor. Autodidact, citea pe Jack London (Martin Eden),
Foamea lui Knut Hamsum i Spovedania lui Maxim Gorki.
Cordun (aparut mai Intki In Adevdrul literar gi artistic 1938, apoi in editura Fundatiei regale pentru literatura i arta, 1942) impunea pe drept
cuvant un scriitor nou. Prezentata ca roman, cartea continea de fapt
(ca i Spovedania lui Gorki) cateva amintiri din copilarie, grupate in dour',
capitole: I Oameni, locuri, Intamplari ci II Moartea tatalui meu. In 1916
autorul avea case ani. Amintirile Bunt din aceasta epoca ci din cea care a
urmat indata dupa razboiu. Satul unde se petreceau faptele este locul natal
al scriitorului (trdecti-Suceava). Rememorarea a fost facuti la 28
de ani:
e In sat la noi s'au petrecut atatea... Acele intamplari s'au dus de mult.
Inchid ochii. Dac5, ac intinde mana, ac putea pipai intamplanile de-atunci.
o Vad pe prispa casei noastre cc strecini joase soldati band ceai i vutca.
S'au peiindat aca de multi pe prispa casei noastre... Veneau, poposeau i
plecau iar, cine ctie unde...
e Vad intre prunii gradinii i in jurul marului celui mare cai ci tunuri.
atatea chipuri mi s'au Oars din amintiri... Ce s'or fi gout, oare, acele
chipuri?
e Eu am crescut mare. Prunii i-a scos din radacini tata dupa ce s'a Intors din America. Marul cel mare a imbatranit. Cainii i-am inmormantat pe
rand in luncuta din fundul gradinii, paste care apele primaverii au trecut
de doutizeci de ori de atunci...

4 Pe mine m'au sarutat mingaindu-ma oamenii straini cu mustati aspre,
Imbracati In straie cenucii. Poate eu le aminteam de vreun copil de-al lor,
hisat undeva peste hotare la miezul noptii...
Pe atunci pacteam &tele. Si-mi era drag acest piistorit al copilariei.
Bobocii plutind pe parau Ii vad in amintire ca pe nicte mici corabioare de
lumina*.
Chiar din aceste randuri de inceput se pot trage don& Incheied: proza
lui Eusebiu Camilar este eminamente subiectiva (lidea), nota ei fundamen..
EUSEBIU 'CAMILAR
62$
tali fiind regretul dupe'. trecut. Acosta melancolie a pus-o scriitorul i In

versuri, la fel de duioase:
S'a mutat pe alte dealuri satul
Unde eau ndscut atelfia miei.
Oare unde-a putrezit bdiatul
Ce fura tdleingi pi clopoteii
laid miliardele de stele

Ard pi-acum. Si mi-au murit bdtrdnii.
Vitele copildriei mele
Le wintincei oamenii qj cdnii.
Ce vicar le-a adunat in glugd

Oasele .sudrlite pe imp?
Umbrele cirepelor, in fugd,
In amurguri intrd in orap.

&Utile an fopnete domoale
Galbenele dinturi le-au bdtut
Trestiipul cu picioare goale
Joacd 'n apa morfilor, tdcut..
Cdnd o sd-mi adun a douci oard

Cdrdul, &i mi-1 paw din kc in loc,
Pe cdmpia unde se coboard
Soarele, ca un hultan de foci...
Toate indiciile ar fi ci Eusebiu Camilar e un semdn'atorist intirziat. Dar

pe masuri ce strabatem paginile, impresia e cu totul alta. Oamenii, in fiunte
cu Ion al Tomei, tatill sciiitorului, aunt neobisnuiti, salbateci, superstitioqi,
aprigi, fiorosi, familiile par niste triburi, peisagiul e straniu. 0 atmosfer
ciudata se contureazii, dinteodati, o psihologie sumbrii, creste pas cu pas,
de-a-lungul Melon Este o lume aparte cu geografia, religia i riturile ei, o
lume care va fi existind pe undeva i pe care sciiitorul o pipiie*int'radevir.
In viziunea acestei lumi proprii sti noutatea incontestabilii a lui Camilar.
La atmosfera personal se adaugil o metoda particulari. Evenimentele
pi locurile nu Bunt * descrise e (descrierile de natufa lipsesc cu desivirsii e...).
Autorul relateazd pur i simplu, far o. niciun artificiu de stil. De aceea i fiazele stint scurte, nervoase, uneori sacadate, des intrerupte de puncte de suspensiune... S'ar zice: viap, prezentati in felii, daci n'ar exista si or gan1zatia interioari. In orice caz, scriitorul e un realist care alege, evidentiind nu-
mai aspectele tipice ale existentei (in sat: calendaristice).

Dar alaturi de intimplarile periodice, eterne i caracteristice pentru orice
copil, in Cordun se giisesc i fapte petrecute numai autorului. Asa, Rusii au
diruit copilului Camilar un bidon de sticli verde din echipamentul kr militar: s L-am umplut cu api, I-am legat cu 0 ati i mi 1-am pus la sold. Nu
10
REVISTA VUNDATGLOR REGALE
626
gtiu cum, din clipa aceea am sin:4h in mine ureand un val de miretie 4. Lui
i-a murit un frate mai mic, Mandache, ftizic, ciruia i se zicea ifichircitul 4.
Odata ducandu-se al vada apele mari, dupi ploi, era sa fie inghitit de auvoiu.
Alta data i-a ieit, cand trecea in puterea intunericului pe la 13.fita Morarului,
I calul negru 4.
Cordunenii sun+, oameni nevoirtai, setogi de pimint, impulsivi, bataugi,
certireti. Ei spun vecinilor lor din satele apropiate corlopeti ai oorjani
ai se taie cu ei in cutite. Unii locuesc In codru (haiducul Pruned) ai aunt cau-
tati de potera imparateasca. Flacaii rapesc fete de maritat (Calistru). La

mune& omoara vitele i comit furtigaguri. Dad se arata vreun semn, sateapti
sfargitul pmntului. Atunci un batran se face prooroc i indeamn& la pociinta. Se eitese soripturi infricoaatoare.
Cruzimea parintilor fata de copiii kr, atenuata doar de glasul sangelui,
nu se mai intalnegte cleat in Copildria lui Goad. Este memorabila in acesta
privinta Baena cu vanzarea mieilor unui macelar:
Negustorul area in sat la noi, de vale, carnarie. Cumpara numai carnea.
Pielea o rasa gospodarului. Aga se faceau tocmelele.
S'au inteles. Tata a pus banii In punga. Mielul cel negru i cel tintat
se zbteau la picioarele negustorului, legati de picioare.
Pe ist brumariu nu-1 valid. Il tin de simanta, a spus tata. Ii berbecut.
e Am inteles ca are sa-i jupuiasca in griclina la noi ai am vrut a& fug
de seas& Eram la poarti eltnd m'a strigat tata:
Ada cutitul cel mare...

Am vazut int& cum negustorul pune genunchiul pe pieptul mielului.
Am tipat ai am vrut sa fug. Tata m'a strigat iar:
e
-- 4 Te ucid... Stai acas....

Sub genunchiul tatii se sbrttea mielul celi.balt. Brumfiriul zbiera in ocol.
Ceilali doi au riispuns zbierand. Numai de cateva ori, pentruci pe urma a

tagnit singele. Tata a suduit zvarlind cutitul:
M'a improgcat pe obraz... Mi-am patat ciimaga cu s&nge...
4 I-au acatat cu picioarele de dinainte in pruni. Nrgustorul s'a splat
pe maini. Eu i-am turnat apa en uloica de lut, Una prispa.
S'a dus apoi t)i s'a tutors cu brigca.
Inchizand portita a spus:
t Noroc, bade beanie, Da, Doamne, IA la anul...
o In briaca, pe un sac, sticleau ochii bulbucati ai mieilor. Tata a pus pie-
lea cea neagra rfi cea tintatti cu alb pe o prajina, dupli oe le-a presarat cu sare.
Pazkite-le, mi-a spus ; sa nu le traga vreun cline.
i a ierfit pe poarta cu coasa. Pala in sear., mai era vreme. In ocol

zbiera brumilriul 4.
In acest stil natural, succint, Uri comentarii, a povestita tfi I Moartea ta-
talui meu 4. Bitranul, multi vreme pribeag, boleate pe pat visand bogatii
pe care nu le-a avut niciodata, blestemitnduii viata, nevasta, feciorii i pe
profeti. Ltfi Alecu, b&iat mai in varst, i se pare a mogneagul se preface
RUSEBIU CAMILAR
67
bolnav in scopul de a i se da mancare din belsug si intr'ales. Rude le vin la

capittliul muribundului si fac fum de tutun ca s5,-i grabeasca sfarsitul. Ultima vorba a parintolui e: al a...fa...ra... *.
Inlaturarea oricarui efect de fraz5 coneentraKea naratiunii, sobrietatea
maxima a expunerii, acestea aunt procedeele scriitorului. Rezultatul:
scriere directa, absenta ecriturii, autenticitate. Calitatea esentialo, este
insa tot lirismul, cad povestirea e o insirare de stari sufletesti, prin care
autorul trece sau a trecut. De altfel nioartea tatalui este si tema unei elegii
a lui Eusebiu Camilar:
Cum sd nu umblu, trist, prin grddini?

Din coastele tatei cresc rdddcini.
Din inima lui ierburi multe-au crescut.
S'au indllat, strdvezii pi-au cdzut.
Printre amurguri cant pi cosesc.

Sub care ierburi o sd-1 gdsesc?
Mai multd roucl ! Doamne, te 'ndurd,
Sd-i infloreasal tribiul pe gurd...

Toate aceste minuni implinepte-le!
Cd el te-ar kluda pentru toate

Dar gura lui, s'o mai deschidd nu poate
Nici pumnul, nici toporul, nici cleptele...
Butuci. Ierburi umede. Crini.
Cerietori cu 'mparatii vecini.
Fructe 'n pdrg. Iidddcini.
eine n'are pdrinti prin grddini?
Cele mai multe nuvele din volumul Avizuha (4 Cartea Romaneasca *,

Bucuresti, 1945) au fost scrise inainte de 1942 si anume in 1938-1939-1940.
Propriu zis autorul Ili continua amintijile, detasandu-se foarte putin de subiect si inventand actiuni sumare. Episoadele se organizeazil in jurul eresurilor populare produse de legende apocrife ca Epistolia, Visul Maicii Domnului EA Minunile Sfantului Sisinie (de aci numele de Avizuha, una din cele
douasprezece denumiri ale diavolului) ori de Apocalips. In Lisaura e seceta,
pitmantul e ars, vitele scheletice, oamenii stiipfiniti de un cosmar. Se crede
ca satul e blestemat si se ivesc semne ale mitniei divine:
e Plin grajduri si puin hambaie se inmultisera soarecii. Sobolani vargati
apgreau ziva si amiaza mare din fundul pitmantului si fugeau in lungul drumului. Serpi vineti, coropisniti cu zeci d.e picioare, ieseau pe carari si nu se
mai fereau din calea oamenilor... Inteo dimineatit, o gospodina intrand

cu donita in grajd, vazu un sarpe negru, lung ,gros ca mina, incolacit pe sub
uger, sugand pe rand tatele... *. e Sapte copii au fost inglopati de vii sub
un mal *... Fiind vreme de cumpan5 lisaurienii citesc Biblia. Apoi yin in
10
6z8
sat doi prooroci care fac prevestiri. 0 fatii se indragosteste de unul din
ei i fuge de acasa. Abia cand tatal, acultand in vis de sfatul sotiei moarte,
sapa o fantana, fiica se intoarce cA, Ia binecuvantarea parintelui, ploaia
cade (Seceta).
Intamplarile au o mica desfasurare epica si o amanuntiti documentatie

in latura psihologicit (hind vorba, bine inteles, de sufletul ruralilor). Avizuha e un episod din vremea ritzboiului 1918-1918 cu invazia holerei in
lagrtrele de prizonieri. Satenii cred aci di hole ra e o afemeie cu botul de ceab care se poate preface 0 In museit 0 care 1 i nge a pe cei sortiti mortii.
Multi banuese ca molima a fost adusa in sat de o Wit venetica, ce-si auta
tatal printre prizonieri. Fata capata astfel numele de Avizuha i e ocolita
de toti. Ca sit preintampine boala, femeile Intorc seara lucrurile a cu fats la
perete a, pentruci altfel lucrurile coboara i deschid usa and bate holera.
Daca in odaie bztLie muses, la culcare, copii trag tolul pe cap.
Pretioase aunt mereu notatiile asupra varstei fragede. De obiceiu matu-
rul uita imaginile specifice copilriei. Eusebiu Camilar 0 le reaminteste

cu ingenuitate. Ma, el tine minte c atunci and pious, a gagaiau gaqtele a.
Copil, privea seara cum a mats pe creasta surii pandea rfindunici a. La masa,
impartind mamaliga, se uita si nu dea altuia apartea cea mai mare a. Cei
mari ii ziceau Belzebuth (alt nume al Satanei). Un alt copil e poreclit cigar
Satan.
Taranii se numesc la randul lor: Manai, Sanwa, Frivona, *tront, tima,
Filofim, Vil, Vacoe, Griga, Maldan, Zenov, Donya, Talpizoi, Filion, Voron.
Adevarate figuri de eretici scoase parca din legendele bogomilice.
In unele nuvele e remarcabil i puterea de a infatisa pasiuni elementare,
ori chiar tipuri de barbati qi femei (ciobanul 0 a silisteanca a din Cdmpia).
Esential famine Ins stilul, evoluat, dar tot simplu, neinflorit. In cateva
linii, sunt figurate gesturi, miccri repezi, aglomerari de mase. De exemplu:
Vecinii au smuls pari din garduri .0-au tabarit in ograda la noi. Numai
ca eu ascunsesem cainele (turbat) in stogul cu fan ci-1 acoperisem bine, dupa
ce i-am uns cu seu rana dela gat. Vecinii au rascolit toata gospodaria noastrii cu furcile, cu parii. Unul a venit cu pusca a. Sau: a Cadeam in gropi, unul
peste altul i saream afara fugind mai departe, din toate puterile. Raul se
ivi departe sub malul negru, ca un taius de argint ci noi am tipat amindoi,
deodata, zarindu-1. Vite vinete Ii aratau din intunecimi capetele speriate,
cu coarne rasucite. Cai negri ranchezau in urma noastra, a spaima a.
Roruanul lui Eusebiu Camilar (Prdpidul Solobodei, a Cartea Moldovei a,
Iasi, 1943) e inferior nuvelelor. Interesant este elt subiectul e tras tot din
amintiri. In Cordun se povesteqte de a o plostina. neagra Intro doub. dealuri a.
Acolo s'ar fi scufundat alti data un sat Intreg, cu oameni cu tot. Prapadul
a avut loc de mult, cci plostina a inghitit si o Wire de Turci si Tatari in
vremea lui tefan. Cativo, pagani supravietuitori au fost porecliti de bactinasi cu numele de 0 camilari a, fiindca venisera pe meleaguri cu amile.
Acestia ar fi strabunii scriitorului.
In roman satul scufundat se cheama Soloboda ci scufundarea are loo
in vremea introducerii drumului de fier. Locuitorii Solobodei, pescari, se
IN AMINTIREA PROF. Dr. GHEORGHE MARINESdU
629
trag dintr'un neam de s capcani s (probabil Tatari) i traesc in vreo optzeci

de colibe la marginea unui rau, inteun ochiu de padure. Un strain pletos
,,oseqte intr'o zi aci si face grozave prevestiri despre o fiara avand ochi
de flacara, gurii de jar s 9i alte mnsuqiri grozave. Solobodenii tin sfaturi
de taini pentru a intimpina primejdia ce se apropie . Pe rand, vin in sat

trimii imparatesti cu chipuri de s anticristi s care aduc porunci neintelese
qi un oaspete cu mestesugul de a fura chipurile oamenilor* adic un
pictor. Consilii secrete se fac la hanul lui Malacut. Se urzeste in acest chip
o atmosfera de mister ca in Moara cu noroc a lui Slavici. Din nefericiie scopul romancierului nu e de a scrie o povestire fantastica, ci acela de a inn:
tisa o lume arhaica, distrusa de s rotile de fier ale civilizatiei s. Solobodenii
sunt in adevar i ei niste i bordeieni S ca aceia ai lui Sadoveanu, vietuitori
in mijlocul s stuhariilor s, primitivi, i conservatori de vechi obiceiuri. Ei
tin la clanul lor i urasc s monstrii de fier ai civilizatiei . Indragoitit in amintire de aceasta lume, autorul viseaza reversiunea la natura si la pieile goales.
0 teorie poetica rataceste astfel sensul naratiunii.
Mai tarziu soseso in sat mesteri sfabi, tapinari r si a tiptori * care taie
codrii, seaca iazurile, sap& pe sub munti i zagazuesc apele intinzand drumul
de fier. Romanul devine astfel o ilustrare a . ersurilor lui Eminescu:
$i cum vin cu drum de tier,

Toate cdntecele pier. . .
Ca a razbune natura, Baran, capetenia satului, desface intr'o noapte stvilarele i apele navalesc peste terasamente inundand s civilizatia s. Evident,
interventia autorului cu morala lui naiva e pfigubitoare pentru putinul

fond epic. Si mai curios e ca Solobodenii, rama9i Uric sat, dupd un popas
la poalele Oadeciului, parasesc tinutul la indemnul lui Jehuda p pleaca
in America cu... trenul.
Deqi este clar ca nu exist& o intriga, unele personagii Bunt schitate
Numele lor, cu deosebire, au fost bine alese (Baran, Poradac, Sogur,

Filon, Crihoi, Cotolei, Canut). De asemenea, nu putem trece peste descrierile de peisagii, mai de grab& de mlastini, cleat montane:
Vrejuri groase ca mama, bogate in came v Anita, se incoliceau printre
picioarele plantelor, asemeni unor odgoane Ufa inceput l fart sfarqit. Pe
cioturi putrede, rami9ite a unor vieti de arbori de altadata, cresteau buretii
pururi umezi, ro9ii ca sangelq, mari cat ousmele, meat cotobatura cea prefacuti i ochiul boului, mie cat un bondar, Ii faceau ouiburi in clopotele acelea de came.
4 Cresteau hribi cu piciorul gros, cu acoperiprile rotunda, i fluturi mari,
purtand pe aripi toate stralucirile curoubeului, sfinteau salbatacia aceea cu
plutirea lor s.
Facand execs de primitivism, scriitorul cade ins& in trivialitti. Se produo batiii cu s varsari de mates, i s taieri de beregati , o femeie este amenintatii, ca i se reteaza. v tatele pe trunchiu on toporul , o alta femeie este pose-
data, inteo kat', alta pe brazda, la arat, spre fecundarea... pamantului.
630
Solobodenii ajung hoti de cai, iar femeile kr se tin cu fabii, adapt&ndu-se

noilor condiii. Modelul pare a fi aci Panait Istrati din Onc le Anghel.
Tema stricitrii omului prin cultura material& reprezint totusi o not&
apecific i regresiunea spre viata elementark naturista, poate fi sursa unui
roman. Eusebiu Camilar a surprins-o Inteo poezie:
Am cre.scut a focuri, In edmpii
Cai sdlbateci am incdlecat
Ceruri multe m'au instrdinat
Satul poate-a ars din temelii...

Tree pe Ulna cersetori pe strdzi
Fi mi-i fried ed mci uit la ei
Argdlimea asta din ogrdzi
mi-amintefte de peirintii mei...
Gura arui duh nelinistit

mi-abureste stinsele oglinzi?
It Hai acasd. Tata a murit.

Comm Ze au ruginit sub grinzi e...
Ceruri rosii ard in alte p&p:.

Tropote s'aucl din zeiri in zdri t
Poate yin cumnatii mei, cdldri,
sd-mi dea foe dulapului cu cdr(i.
In Yalea Hotilor roman din care a ap&rut un fragment scriitorul

intentioneaM, dup& toate aparentele, s evoce, la modul eroic, viata haiducilor codreni, fox& a renunta cu totul la lirismul seu. Dar indiferent de ce va
mai eerie de acum Incolo, Eusebiu Camilar e un scriitor autentic, foarte
original in Cordun i Avizuha, Intaiul scriitor bucovinean de talent real.
AL. PIRII
IN AMINTIREA PROFESORULUI
DR. GHEORGHE MARINESCU
Profesorul Marinescrt, pkintele Neurologiei rom&ne, a fost nna din cele
mai strilucite figuri din domeniul tiinei, pe care le-a avnt tara noastri.
Am socotit necesar so, evoo personalitatea i caracterul profesorului Marinescur on ocazia Implinirii a tjapte ani dela moartea sa qi sO, expun reznmatir
(Atom, din problemele de Neurologie care se leagg, de activitatea ea de cercetiitor. Imi dau seama oti, este greu se: prind In linii precise figura atit de,
complex& a genialului savant. Timpnl ni-I va lumina ins& in ohip depth).
TN AMINTIREA PROF. Dr. GHEORGHE MARINESCU
63
Profesorul Dr. Gheorghe Marinescu s'a nisout In Buoureati, la 22 Februarie 1864. Cursurile secundare le-a Inceput la seminar ai le-a continuat
la liceu, dup5, care s'a Inscris la Facultatea de Medicini din Bucuresti. Ca
student, s'a ocupat mai Intai de istologie In laboratorul profesorului Petrini-Galati. Ajunge apoi intern al Spitalului Brancoveneso i preparator
In Institntul de Bacteriologie al profesorului Victor Babea.
Vazandu-1 atat de entuziasmat pentru cercetarile tiinifice, profesorul
Victor Babel} 1-a trimis la Paris, In anul 1889, ca bursier al Statului Roman.
In clinic& i laboratorul ilustrului sex maestru Charcot, dela Salpetriere,
viitorul fondator al Neurologiei romane a devenit unul din cei mai pasionati Ili mai neobositi cercetatori, publicand luorari In colaborare ou Pierre
Marie, Ballet, Widal, Chantemesse, Souques, Serieux, asupra istologiei

patologice a sistemului nervos.
In 1890, II gasim la. Bar lin, in laboratorul lui Dubois-Raymond, made
publioa, Impreuna cu profesorul Gad, o luorare &supra centrului respirator
bulbar. Pleoat apoi In B-Igia, Invata tehnica microfotografica i publig,
In colaborare cu Victor Babec, Ramon y Cajal, von Monakov l Blocq, un
album de anatomie patologica.
Refntors la Paris cu temeinice otmoatinte de tehnioa istologica i on o
frumoasi oultura generala, Marinesou este trimis de revista i Semaine Medicale s Inteo oalatorie de studii prin Elvetia, Balgia, Anglia ai Italia, pentru
a face dari de seam& asupra ceroetarilor neurologice din acele tad.
In 1895 a fost invitat la Congresul de Neurologie dela Moscova, nude
a prezentat tm raport &supra patologiei nervoase.
Din anul 1897 Incepe o non& etapi In viata dootorului Marineson, oaci
este chemat la Bucurecti i numit profesor la catedra de Neurologie, creata
In mod special pentru el. De aoum inainte, aotivitatea sa continua nelneetat,
in toate domeniile de patologie nervoasa: In clinica, fn fiziologie, in medic-sing
experimentali, dar mai ales In istopatologie, care a fost adevarata sa pasiune.
Cat a trait, profesorul Marineson s'a sbatut on greutatile virtii.

La Inceput, serviciul san de bolnavi era la Spitalul Pantelimon, In afara
Buourectilor. Se pare ca, deli izolat de ora i lucrand In conditii aproape
primitive, Marineson nu a tinut a& aiba, pe vremea aceea, un servioiu de
spital In Buourecti. Spitalul Pa.ntelimon, prin izolarea sa In mijlooul natnrii,
era un loo prielnio pentru ceroetarile atiintifioe. Aci, ajutat de primii sai
Parhon, aoademiclanul endocrinolog de scum, Minea qi Goldstein
a continnat f:1 desavarait cerceta.rile sale de biologie nervoasi, Inoepute la
Paris oi publioate In 1909 in don& volume de paste o mie de paginl, lnbitukate e La oellule nervouseb, on o prefatit elogioasa., swig de Ramon y
Cajal. Aparitia &motel opera a statornieit definitiv antoritatea atiintifice, a
profesorului Marinesou.
Dupe, rizboitd mondial, servloinl sen de elinioit nervoag a f oat mutat
In Bucurecti, Intenn pavilion improprin din Spitalul Colentida. Aid, Inteun
decor mai mult decal sobru ci ou un utilaj insufioient, primes vizitele marilor savant.i ai Apusulni, care se &ratan uimiti ci totheodata cuprinai de o
elevi
632
adanc& admiratie, cfmd 1i dfideau seama prin cat de marl greutiiti trebuia
si tread, ceicetatorul roman, ca Ba poath realiza opere stiintifice de valoare
universali.
In timpul fazboiului din 1914-1918, a fost trimis de guvernul roman
la Paris, spre a asista la Congresul interaliat pentru reeducarea mutilatilor
de razboiu. Comitetul de cercetgri medicale de acolo I-a trimis apoi intr'o
misiune la Londra, ca sa studieze unele probleme in legatura eu neurologia
de razboiu. In 1919 i s'a decernat premiul Achucarro pentru lucrarea sa
asupra nervoamelor de amputatie, aparuta la Londra.
In 1928 si 1930 Marinescu a fost invitat in America de Sud (Brazilia,
Uruguay, Argentina), unde a tinut un ciclu de conferinte, precum 1i lentil
ei luerfiri practice cu studentii, 1snd o edam& impresie tuturor acelora
care 1-au cunoscut. Nu a fost revista tiinific sau ziar cotidian, care s
nu fi facut recenzii amnuntite, insotite de cuvintele cele mai elogioase
pentru opera savantului roman si pentru tara sa.

A fost membru al Academiei Romane si la inca vase Academii, precum
membru la 27 societati savante din Europa si din ode dou& Americi.
A fost laureat al premiului Regele. Ferdinand, care a mai fost decernat
la noi in tar& numai lui Nicolae Iorga.
Exemplu unic de entuziasm, de mune& i de afirmare in analele culturii
medicale romanesti, profesorul Marinescu se stinge in On& activitate stiinVinci!, la varsta de 75 ani, in zina de 15 Mai 1938.
*
Este interesant de cunoscut modul de viat& si de lueru al profcsorului

Marinescu, fiindea ad se afla tot secretul marilor sale succese.
In primul rand, este de admirat, la acest savant, imboldul sau neostenit
catre activitate i iubirea sa adanc& pentru cercetari. Fiecare trasatura
de pe figura sa, fiecare privire, orice gest, vadeau o dorinta continua de mune&
o neistovit& curiozitate stiintifica. Trebuia s tie, trebuia Ba cunoaaca.
Orice problem& pe care si-o punea, ii producea o stare de neliniste. Cand

reusea ins& a& reeolteze o pies& rar& din sistemul nervos, o examina eu atata
admiratie, de pare& ar fi avut in fat& insusi Diamantul Nordului. Ii deshitau
pan& la entuziasm, orice descoperiri noui In tiinta, pe care cauta apoi ski,
le venfiee prin nenumarate experiente. Avon o rara capacitate de a prinde
imediat ceea ce era nou i interesant. Din spiritul s&u de adanc cercetator,
din indrizneata i neobosita sa ouriozitate 13tiinlifica, luau nastere lucrari
dupii luctliri, care face= apoi sa-i strabata num* dincolo de granite.
Pentru el nu existau sarbatori i nici zile de odihni. Caldura dogoritoare
din timpul verilor, gerul cumplit din iernile de stepa, ploaia sau furtuna
nu-I puteau sustrage dela activitate. Era omul datoriei, .al punctualit&tii,
al convtiinciozitatii. Sons primul dimineata in clinic& si piece. ultimul.
A tinut cursuri on studentii pan& in ultima clip& a vietii sale, pereu neobosit i mereu binevoitor.
Popularitatea en ere, imensii, In marele public. Sank in care conferentia,
erau atat de pline, Inuit i se eolicita meet* conferintit de doui-trel ori con-
TN AMINTIREA PROF. Dr. GHEORGHE MARINESCU
633
seoutiv. C&nd iesea dela prelegeri, profesorul trebuia sg-si croiascii. drum
prin multimea care 11 aclama.
Ne uimea i ne induiosa, totodata, la profesorul Marinescu, dorinta sa
de a se instrui dela oricine, chiar dela cei mai modegti deal el. La valuta
de 70 de ani, lua notite ca un student la conferintele sau congresele de medicing. hi lua cu el caete de notite eand cetea prin biblioteci.
Profesorul Marinescu ii sistematiza cu tenacitate modul de lucru. and
sosea dimineata la clinica, scotea din servieta o foaie volanta, pe care se
afla insemnat programul de lucru din ziva aceea, atat pentru el, cat i pentru
oolaboratori. Maestrul li impunea o disciplini riguroasi in executarea
programului fixat. Acest fapt este poate lnc unul din secretele activitatii
sale prodigioase.
Lucra mult alaturi de tineri. Prin temperamentul eau afectiv, si-a apropiat totdeauna elem ntJe tinere, pa care le stimula prin cuvinte de lama.,
prin sufletul sau cald, prin blandetea sa. Entuziasmul tinerilor colaboratori
marea entuziasmul maestrului. Pretuia munca altora, recunoscandu-le
meritele. Te trezeai, tocmai atunci cand te asteptai mai putin, asociat in
colaborare la lucriiri de valoare. Pe aproape toti Ora si i-a ajutat sa

obtina bursa pentru specializare in strainatate. In acest mod si-a format
profesorul Marinescu elevii. Ma a luat nastere scoala dela Colentina.
tin acest focar de stiinta neurologica, pa care profesorul Marinescu
il crease la Spitalul Colentina, a luat fiinta, prin elevii sai militari, scoala
neurologica din Spitalul Militar Central # Regina Elisabeta )), care si-a con-
tinuat multi ani activitatea, sub patronajul altai mare neurolog al tarii
noastre, care a fost regretatul Dr. Noica.
Visul lui Marinescu era sa i se creeze un mare institut de cercetari, in
care sa aiba posibilitatea de a urmari o problema sub toate aspecteie ei
si in care si se formeze elementele tinere. Era convins a de existenta laboratoarelor se leaga temelia culturii unui popor.
Suflet de adevarat patriot, profesorul Marinescu s'a interesat cu twit&
constiinta sa de soarta nenorocita medico-sociali a tiiranului nostru. Pondase
Societatea Regan; Roman& de Hereditate si Eugenie, care avea de scop
ridicarea standardului de viata al tarattului roman din punct de vedere

fiziologic, economic si social. Dar, din nenorocire, in timpul vietii sale, nu
s'a putut realiza nimic din opera pe care o propovaduia cu atata calduri.
Prin activitatea sa indrumata i pe plan medico-social, profesorul Marinescu
amine un precursor al infapturii dreptitii sociale in taia noastra.

*
Opera profesorului Marinescu este vasta. Ea. cuprinde peste o mie de

lucriri publicate in limbs romana, franceza, germana, englezi, spaniola
Si itaiianii. Nu este domeniu al patologiei nervoase, in care sa nu intalnim
contributia .profesorului Marineacu. Numele sail este citat aproape la fiecare pagini in mice tratat de Neurologie. In marele tratat de Neurologie
al 1 ui Bumke-Foerster, gasim numele savantului roman de 343 de ori!
634
Pe profesorul Marinescu II interesau toate problemele de functiune ceStudiul isteriei 1-a

preocupat o viata intreaga,. gpre a se feri de erorile In care cfizuse Charcot
In studiul isteriei, Marincscu a recurs la metode strict tiinifice. Studiind
isteria cu ajutorul reflexelor oonditionale ale lui Pavlov, Marinescu a ajuns
la rezultate extrem de interesante.
In linii generale, a admis, la baza isteriei, existenta unui teren de fiziologie patologici, pe piedestalul ciruia se deslAntue accidentul isteric dup&
formula dat5, de Babinski. Prin studiul isteriei, Marinescu a incercat 85,
aborcleze problema marii Mine a suboonstientului uman. Automatismul
ambulator, somnambulismul, hipnotismul i toate formele de isterie erau
cM de p&trundere ale maestrului in intimitatea eta mai adanci a acestui
subconotient.
Profesorul Marinescu a Intrebuintat pentru prima oar& oinematograful
in clinici, In scopul de a analiza diferite turbine:xi motorii, organice sau
rebral& i, in acelasi timp, enigmele vietii sufletesti.
functionale.
CercetArile Intreprinse asupra oelulei nervoase i cele din domeninl isto-
patologiei nervoase in general, constituie partea originali a activitAtii sale.

Impreunii, cu regretatul profesor Minea, s'a ocupat ani de zile de degenerarea i regenerarea nerv lor periferici, stabilind mai tarziu ci, la nivelul
nervilor sectionati, are boa, in cursul regeneriirii, o intens& adivitate de
fermenti oxidant'.
Intro multiplele problems care 1-au preocupat pe Marinescu, a foot i
problema biologic& a bitritnetii. Aportul cercetAtorului roman In aceast4
directie este considerabil. Studiind aspectul celulelor nervoase tinere ti
biitrAne din scoarta cerebral, invatatul roman a emis teoria chimicocoloidal5 dupit care coloidele din protoplasma celulara pe mAsurti ce un
organism Imb&traneote, sunt supuse la un proces de precipitare. PI Aeile
senile de pe suprafata creerului sunt, dup& Marinescu, fenomene de preoipitare coloida15,.
Cercet&rile de oito-arhitectonie cerebral& ale profesorulni Marinesou au

rims olasice. Celulele nervoase din scoarta oerebralti, de nn numir considerabil aproximativ 13 miliarde nu sunt asezate la, Intamplara. Ele
aunt dispnse inteo ordine cu adevArat arhitecturala,, din care rezulta, armonia
activitatii noastre psihice. In ereerul nostru, orice fenomen psihic se supune
unei discipline severe, bazate pe ierarhia functional& a celulei nervoase.

Ne putem da seama, prin urmare, Ce s'ar intampla in vista noastril psihic4,
atunci and oele 13 miliarde de celule nervoase din scoarta creerulni nu
ar mai colabora In ces mai deaviroita, armonie, oi a,r functions fiectire mini&
pe cont propriu. Patru nume de antori doming, ceroet&rile din weft clorneniu:
Brodmann, Vogt, von Economo i Marinesou.
tJn alt camp de cercetAri al profesorului Marinesert este cal al aotivitli

bioeleotrice a oreerului. El a artitat, in concordant& en oercearile autorilor
englezi, americani i germani, o eleotroencefatograma, adio5. inoorierea gra,fie& a ourentilor eleotrici cerebrali, variazi dup& diferibele sari de fiziologie
oerebrala.
IN AMINTIREA PROF. Dr. GHEORGHE MARINESCU
635
Constatarile prof. Marinescu asupra actiunii mescalinei aunt de un deosebit interes. El a artitat ca. excitatia zonei vizuale din scowls cerebral&
pin ingerare sau administrare parenteral& de mescalina, produce individului in experient& o aerie de viziuni colorate, foarte interesante prin originalitatea bor.
.
Para lel cu activitatea atiintificii propriu zisi, profesorul Marinescu a
adus contributii pretioase qi in medicina practice,. El a preconizat radioterapia in bolile sistemului nervos, a utilizat calea intra-rachidian& in tratamentul meningitelor, al sifilisului nervos si mai ales al paraliziei generale,
dup& ce fusese primul In Europa care pusese fn evident& treponema palid&
In oreerul bolnavilOr morti de aceasti afectiune. De asemenea, a fost primul
care a introdus la noi in tar& malarioterapia.

*
Prin munca sa perseverent& si cuprinzatoare, prin geniul am atiintific,

profesorul Marinescu ai-a asigurat in istoria destul de tinerei noastre atiints
romneati, titlul de creator al ccoalei neurologice romne; dar el a. adus
fn acelasi timp contributii notorii la desvoltarea Neurologiei universals.
Astfel, evocarea acestei personalitati ne apare ea un imperativ al acestor
zile de adanci prefaceri sociale, (And trebue a& stimul&m energiile tinere
ale tazii prin exemplele inaintagilor cu adevarat marl.
Dr. ION OLTEANU
LUMEA DE AZI
CRONICA DRAMATICA
Studioul Teatrului National si,a deschis stagiunea cu o comedic
inedita iiititulat& Nebun s de Alexandru Macedonski, iar Teatrul Municipal cu comedia Piincipelui Bibescu sCire e nebun?i.
Doll& teatre importante ui-au inceput astfel anul de activitate sub semnul
intrebarii celei mai esentiale. Intamplarea este cu atat mai interesantit, cu
cat cele doua comedii aunt scrise de doi autori romani, amandoi aristocrati,
prin natere i prin culture., amandoi de formatie spiritual& franceza i care
la interval de 30 ani au relevat in contiinta vremii lor odic& intaia jumatate a secolului al XX-lea aceea0 nedumerire in fata valorilor esentiale ale
vietii. Caci oricat de subiectiva ne-ar parea predilectia amandorora pentru
problema nebuniei, trebue stt recunow}tem ca in felul in care este tratatit
ea devine expresia simbolica a unei adanci ingrijorari culturale a veacului
nostru.
S'a saris, cu bun& dreptate, ca Alexandru Macedonski ui-a pus in seen&
propria sa indoial& dureroas& despre valoarea poetului in societate, invaluind acest motiv personal in problema dublei personalitati, care preocupa
nu numai lumea medical& dar toata elite intelectuala, a vremii.
Cu toate lipsurile ei dramatice, cu toate c personagiile secundare sunt
stereotipe, croite dup un vechiu calapod de comedie franceza, personagii
pe care in zadar s'au straduit actorii notri se, le invie, comedia lui Alexandru
Macedonski are marea calitate de a fi strabatuta de un puternic avant liric.
De altfel, orice s'ar zice, ea cuprinde, totuf;i, un sambure de real dramatism.
Aceasta comedic ar fi putut starni mai mult interes in publicul nostru,
daca nu ar fi fost deformata de o interpretare care a reliefat in erou, mai
ales anomalia, deFii autorul a vrut si slaveasei genialitatea, definind-o ca
pe un rise total al vietii personale in slujba unui crez.
Deviatia eroului de pe linia lui autentica, a marcat-o d-1 Lapte mai
ales pin tonul declamatoriu i de egala intensitate exatiperatit, de-a-lungul
intregului rol.
Piesa lui Alexandru Macedonski nu a fost primit nici de interpreti nici
de public decit cu pietatea ce se cuvine unei opere, chiar slaba, a unui mare
poet. $i totu,i, amid& comedie nereuita este strabatuta de fiorul dureros
CRONICA DRAMATICA
637
al nedumeririi, ce a cuprins tot mai adano contiinta primei jumitaIi a

veacului nostru: nedumerirea dramatics a omului de azi, fn fata scopului
vietii i prin urmare a valorilor ei fundamentale.
Acecasi nesiguranta dureroasa se ascunde i In comedia Principelui

Bibescu, in dosul zeflemelei ce craneaza atilt in titlul comediei: Cine este
nebunul 2* cat i fn toata desfasurarea ei.
Autorul ne duce intr'o casa de nebuni, sau mai bine zis, intr'un sanatoriu de mari nervosi, asa cum prefer& sa-1 numeasca personalul medical din
pie* atilt din decent& cat 0 din interes : incetul cu Incetul ne trezim insa
ca ne aflam chiar in mijlocul vieii cea de toate zilele.
Dupa o iscusita introducere in actul intai, In care aunt fixate toate datele
comediei, se incheaga in actul doi o upara intriga ce nu are de altfel alt

rost cleat de a sustine desfasurarea unei subtile analize psihologiee. Din
intalnirea a patru personagii: un psihiatru celebru, o pacienta artista celebra,
sotul ei un regisor celebru i o necelebri doctor*, o banal& asistenta, supusit
unealt a doctorului cu renume, izbucneste po seen& o ciocnire pe cat de
discreto pe atit de adanca, iar in spectator se isc o fntrebare pasionanta t.
Cine e nebunul
Autorul are darul s in atentia incordata de-a-lungul celor patru acte,
dar nu ca intr'un roman politist in care conteazii doar deslegarea enigmei ;
interesul 11 starneste in spectator mai ales jocul de forte ce se desfasoara pe
scenil.
Caci evolutia personagiilor se savazseste prin influenta reciproca a unora

asupra celorla1i. Acest proces se soldeaza in spectator cu o total& nedumerire: nimio nu mai este sigur, totul se relativizeaza, pana si criteriul
normalitatii. Nevoia celor doi protagonisti, doctorul si regisorul, de a se
convinge reciproc c celalt este nebun, ar putea parea un mijloc crud, dar
natural, de razbunare, a geloziei barbatesti. Insa cum gasim si in eroina
artista bolnava aceeasi tendinta de a insinua c. sotul ei ar fi anormal,
am deslusi c. intentia autorului nu este di motiVeze psihologie sau moral
reactiunile eroilor si. Urmarind evolutia personagiilor, el nu urmareste
propriu zis cleat jooul puterilor sufletesti in lupta, infatisandu-ne mecanismul infIuentei lor reciproce. Inteun admirabil crescendo, strans, fara
nicio lacuna psihologica, cei doi protagonisti, ca doi luptatori inteun ring
sulletesc, se pandesc, se lovesc, isi disputa locul, dar nu, cum s'ar parea,
locul in inima unei femei ci locul de biruitor, pur si simplu. Dup.& alternari
in favoarea cand a unuia and a altuia, actul II culmineazit in ascutisul
unei intrebari, care in spectatorul constient nu mai mrtmisete o simpla
cutiozitate oi un interes vital. Actul III incepe cu reluarea aceluiai motiv
si ar risca sa devina monoton, daca scena revolverului n'ar pune bruse
accentul pe anomalia regisorului. Dar iata ca autorul, facand sa de vieze raspunsul cu abilitate, prelungeste lupta. Gestul sotului impottiva rivalului ar
putea fi justificat de gelozie i totodati de o antipatie reala, pe cars o mai
sustine i nevoia aparent morala a regisorului de a demasca un arlatan;
caci astf el II socoate regisorul pe marele psihiatru.
638
REVISTA OUNDATIILOR REGALE
Actul IV educe in fine desnodttmantel. Desi pregatit cu multi grije,

Inca din primul act, acest final este totted neasteptat. Cel care innebuneate
este Doctorul ; el este scos din scena, in ciimase de forte, de &Are proprii
sal colaboratori. Surpriza, desi pregittita ou subtilitate, are, totusi, o alura
de expedient si tot astfel sinuciderea artiste!, cid ea mai e si o subliniere
inutile, a unui sfarsit care venea normal s'l care fusese anuntat ca iminent
la aceasti bolnava, de miocarditit.
B.Inuim ce, acest final, neorganic in economia piesei, este doar un adaus
'
teatral, datorit caruia amine locul liber pentru un 0 happy-end a: casnicia
intre regisor si doctorita.

Dar nici intriga sentimentali, nici episoadele intermediare, nici cbdar
schitarea iscusita de tipuri ea: et doctorul celebru, artiste! fantezist, femeia
de lux* nu constituesc adevezata valoare a acestei piese interesante; ele
nu aunt dealt canavaua usoara, pe care autorul Ili anina cercetarea serioaeit
a jocului de forte eulletesti.
Nu este nici o piesi paihologici, in sensul obianuit al ceVantelui, cid
nici macar nu se schiteaza, vreo evolutie in anomalia celor trei personagii
principale. In schimb, cu o acuitate remareabila, autorul urmareste linia
neprecisi, sinuoasi ai abia perceptibila, care desparte normalul de anormaL
Cum toate gesturile personagiilor principale aunt pasibile de o dubli

interpretare, se sdruncine, si credinta spectatorului in existents unei
normale.
De altfel impresia de anomalie nu ne-o dau atit personagiile prin dudatenia comportirii kr, cat mai ales atmosfera de nesigurantit, de echivoc,
in care ele se svarla unele pe altele. Lipsa de preciziune, instabilitatea care
le face si alma cited inteun fel and in altul, nu aunt implicite firii kr ;
ele stint numai rezultatul jocului de forte din lumea In care fiecare constiinti
este alterati de parerea interlocutorului ei. Tocmai Doctotite, singura nor-
male, dupe, coneeptia curenti, este ilustrarea vie a acestui fenomen.

Instrument docil, fare, vointa si parere proprie, atunci and ea se MIA in
preajma doctorului, departe de el, ea devine o personalitate, lima tot sub
o influenta, de data aceasta puterea liberatoare a artistului. Autorul urine,reste procesnl interdependentei psihice, atregandu-ne atentia asupra lui,
dar fire, se, ne impuie vreo parere; cad !. declaratia medicului inebunit ca,
toti oamenii sent nebuni, desi pare a fi convingerea autorului, totusi fiind
pus& in gura unui dement, ia aspectul unei glume spirituale. Ne aflam intr'o
atmosfera usor pirandeliana, retusata de penelul fin al cultutii franceze,

caci si numele personagiilor si locul si intreaga facture, a piesei aunt franceze.
Acea t aisance a a dialogului, a trecerii dela o situatie la alta, a touch-ul a
fin, jeans, cu care este tratata tema profund serioasa, destainueso cultura
specific francezi a autorului.
Cum faptul ce, toti oamenii aunt promovati nebuni ii salVeazi pe fiecare
in parte, relativismul acesta integral se scuturit de pesimism, iar ironia care
ar fi putut deveni amarit se transformit inteun generos humor. Ma e viata,
vefinie In efiutarea adevirului si vecnie departs de el.
CRONICA DRAMATICA
639
Autorul trece peste conditia sumbrA a vietii in sine, pe care o ocoleste ou

zAmbetul mucalit al scepticului plin de duioasii. simpatie, pentru biata flint&
omeneascA.
Interpretarea magistrali a celor doi protagonisti asigur& spectacolului

acel relief dramatic pe care, poate, interpeti mai slabi nu 1-ar fi descoperit
in tonul de conversatie upari al piesei. Opozitia, pe de o parte intre gravitatea omului de stiintA, dublat de nevoitli sarlatanie interesatA nu de bani,
dar de exercitarea puterii; iar pe de alt parte, clarviziunea dusi pin& la,
cruzime a artistulul, au fost evidentiate cu atAta desivArsire de d-nii Storin
pi
Manolescu, Welt cele doll& rolari, pot figura alitturi de cele mai bune creatii
ale acestor mari artisti. Domnisoara Papagoga a intrupat cu multit atentie

ai o real emotie personagiul tinerei doctor*, care se tAmidueste de obsesia
trecutului printr'o dragoste vie; dAnsa a realizat cu o perfeoti mAsura, acel
echilibru care fonneaza, ca BA zicem aka, axa in juruI cAreia graviteaz&
desechilibrul celorlalti. D-na Nicole Verona, incAntitoare prin frumoasa ei
hipturA, dar mai putin stranie cleat ar Vrea s& parA, s'a achitat destul de
bine de rolul san ingrat, compensand golurile, explicabile la o incepatoare,
cu o real& elegant& in aluri. Ansamblul este completat si de cei doi doctori
tineri, cu jocul lor desiivArsit de natural, si de acel fond de bun& cuviintii,
care chezacuieste In comedia d-lui Bibescu, calitatea produsului de autrentica
civilizatie.
*
Conceptia de viatit a d-lui Bibescu se IntunecA Ins& in drama sa Ana

Viseazd, jucati pe scena Studioului Teatrului National.
Oamenii ne apar aci imprtiti in doui tabere. Unii alearga dupi plAcere,
cAlcAnd peste oHce principiu moral, cu gesturi anarhice de primitivi, ce se
ascund sub Invelicul unui rafinament de decadenti. Cella lti reduc- viata la
mune& si sever& datorie. Ne asteptam ca zfimbetul autorului sa,-i infrateasca
Intr'un sentiment Ingaduitor, in humorul iertiitor, dar, .de data aceasta,

autorul ia pozitie. Cci intro cele doua tabere, acea a virtuocilor i acea a stricatilor, s'a rtticit un biet suflet de femeie, care viseaz& fericirea. De data
aceasta, pesimismul birue seninitatea scepticului: Ana se omoarA, fiindel,
dup& ce a incercat pi plAcerea unora i idealul celorlalti, constato, c nici
unii nici altii nu au lea() pentru nevoia imperioas& a sufletului ei. Ea se

sinucide, In aparent& din dragoste ; in realitate, din neputinta de a se adapta
vietii iluzorii asa cum o trAiesc fi ceilalti.
Fie ca jocul d-nei Maria Mohor a intensificat dramatismul rolului

saU cu rezonante sufletecti aproape tragice, fie ci joeul discret al d-nei
Lill Poporici a reliefat adincul patetism al milioanelor de marne, cArora,
cu moartea fiilor lor, ii s'a luat i sensul vietii, a trebuit s& recunosc, plecAnd
dela acest spectacol, c& de mult nu am fost impresionat& atat de profund,
de o sinucidere pe scen. M'am trezit In minte cu imaginea tAniirului Wert-
her ; firecte s toute proportion garde * am apropiat durerea femeii anite

de moarte, de suferinta bArbatului care nu mai Wisest in el puterea eft tat-
640
REVISTA VUNDATIILOR REGALE
iase; ei a trebuit sit constat Ca sufletul amndurora e bolnav de un gol fara

leac.
Oare, asemenea goluri s'ar putea ivi in constiinta indivizilor, dad,

ele flu ar seca ins* cultura vremii, de substanta ei vitalii ?
Pledoaria din actul trei, pentru dreptul la ferieire al femeii, inteles ca
drept la o libertate fara Hittite, ni s'a parut a fi o ineereare zhdarnicii a bilrbatului de a-si salva propria fericire, implirtasind in extremis cu tovariisa
lui de viata nista drepturi cucerite de el, legitim sau nelegitim. Ana nu moare
doar pentruca e Iipsit& de fericire si mai ales nu fiinda ar fi lipsitii, de dreptul la fericirt*, dar pentruca, ii lipseste un tel viu, real, in via. Oare teoriile
materialiste care conduc azi omenirea, durd cum un rationalism sterilizat
ameninta cultura europeanii la sfirsitul veacului al XVIII-lea, desfiintand
misterul vieii, nu imping ele spre desnadejde tocmai sufletele cele mai
puternice ? Oare golul ce ramane in urma misterului desfiintat, 11 mai poate
umple altceva decat neantul
Drama domnului Bibescu denunta, in Ana sa, acest gol, pe care nu-1
poate umple nici agitalia fara sena a unor jouisseuri cum este Nadia, nici
incordarea crispata a puritanilor de speta doctorului Paul, care salveaza
principiile lasand s moar oamenii, nici macar generozitatea doctorului
Victor, aqui intelegator ; pentruci i lui Ii lipseste acea bunittate inaripata,
care face din datoria ralionalit un act de dragoste suprarationalli.
Atmosfera acestei drame este si ea incarcata cu semnul intrebarii ; numai
ca, de data aceasta, nedumerirea nu-si mai invaluie primejdia in zambetul
unei glume ci in melancolia resemnarii ! .* Ana nu mai xiseazi, acum Ana
doarme s aceasta fraza, frumoasa ca un vers, e sfarsitul decent, cu care un
om de lume incheie o drama de salon; dar ea nu e i un raspuns la introbarea sufletului sdruncinat atat de teoriile cat si de intiimplarile ultimelor
decenii, intrebare pe care Domnul Bibescu a intuit-o in sufletul contimporan
si a avut curajul sa o destepte in spectatorii std.
Dar ni se pare ca putem deslusi un raspuns in mesagiul pe care ni-I trimite un artist din America, din lumea crescuta, de veacuri, in crezul crestin
si in mune& eroicii de pionieri.
Oraful nostru* piesa marelni romancier american Thornton Wilder,
premiata in America cu premiul Pellitzer, a fost jucata, ani de-a-randul, atit
peste Ocean cat si in unele Cari din Europa!
La noi a starnit interesul spectatorilor in 1941, iar azi, reluati pe scena
Studioului Teatrului Nacional, cu ali interpreti si in regia d-lui Sava, pare
86, se impuie din nou publicului nostru ; desi nedumerit de noua formula,
dramatica, intelege ca sta in fata unei or ere de mare prq.
Intr'un decor redus la 9 panel de fund, la o perdea, la doll& mese si cateva
scaune, completate prin doua, sari, pe care se intinde numai simbolic o

ghirlanda de Vet deaCit, un regisor evoca, viata unui mic orasel din America.
Adunand date statistice din trecutul lui o Growers Corner * i Imple-
tindu-le cu intamplari din prezent, imaginatia regisorului construeste in
CRONICA DRAMATICA
641
fata noastrii, din mici scene sugestive, milretul triptic al nasterii, vietii
mortii, care se repett din generatie in generatie, ftri sfarsit.
Primul eveniment despre care auzim vorbindu-se la Growers Corner
este nasterea unei fetite, iar, dup.& ce in actul III am asistat la nunta tmei
tinere perechi a arei crestere am urmiirit-o in actul 1 si 2, asistim in actiti
4 la inmormntarea si la transfigurarea tinerei femei.
Peraonajul principal al piesei este regisorul.
El e artistul care creazti, el e cel care, din viata micului oras pierdut in
lumea larg, 4istil clipele esentiale cu care construieste comedia * sa.
El dii sensul requizitelor care par intiimplatoare, el chiamt pe scent
personagale, liisindu-le st actioneze numai atilt cat are nevoie de ele, si tot
el le face st dispart.
Comedia constil In evocarea celor mai banale acte de viatti. Asistiim Ia
desteptarea micului oras, care a dormit somnul linistit al celor ce nu au a se
teme de ruftatori ciici in Growers Corner nu se inchid, noaptea, portilese trezeste la antecul cocosului si la flueratul singurului tren care ii aduce
svon din lume. Sosirea ltptarului, trecerea in fug& a jurnalistului, pregttirea micului pranz, plecarea copiilor la walk a sotilor la slujbe, treburile
casnice ale gospodinelor umplu ziva, lunile, anii viata.
Din and in and o plimbare tticutil pe lunt, si sub lumina ei de vrajii,
indrilzneala. unui via visul d-lui Gibson de a vedea Parisul. Micile griji
zilnice, micile datorii zilnice, micile bucurii zilnice din and in and o
nagtere, o nuntt, o inmormantare, aceasta e viata la Growers Corner, pe care,
inteo impresionantli simplificare, autorul ne o infatitgeaa ca ins* esenta
vietii omenesti. Aceastii comedie e un antec de slavi'intiltat vietii in sine.
Cliptle cele mai smerite, cele mai banale, pentrua stint trilite In plinttatea stnsului lor, capliti o valoare absolutti.
Impletitil din repetitia acelorasi i aceloragi gesturi mkunte, care implinesc un scop mrunt in aparent, dar imediat, real ai viu, viata, la Growers
Corner, flirt clipe exceptionale i fart teluri extraordinare, poartii In ea
plinitatea vecinicului.
Intl de ce Intre cei ce locuesc orasul i cei din cimitirul dela Growers
Corner nu se adnceste infricostoarea pripastie a mortii ci Uleac, la

olaltii, in continuitatea aceleiasi viei, ce se desfligoart, eternii, in aceleasi
forme esentiale. Thornton Wilder ne infitiseaza in comedia sa insugi dinamismul spiritului indestructibil, care ia toate formele vietii, iar In om se ura
dela instinct la couptiin(a eternitcitii. Autorul nu urmireste fizionomia psihologia a personajelor In diferentierea lor, clici nu indivizii sunt jucati
pe scena lui ci gindurile, simtirile, faptele omenesti In esenta lor eterni.
Acest nivel al conceptiei sale artistice ne face st-1 credem un platonician
care izbuteste s fac t. ftipturi vii din esente. Intuitia sa artistica se afundii
atat de adnc In realitate, Watt atinge In fiecare aparenta Insui fundul ei
etern. In personajele comediei sale nu inthlnim propriu zis tipuii de oameni, ci chipul esentializat sau vecinic viu al stkilor omenesti, ca: feminitatea, adolescenta, maternitatea, tineretea etc.
11
642
REVISTA PUNDAVILOR REGALE
Acest nivel de 'nestle artistic& face din Oraful nostru un spectacol greu
de inteles pentru un public obisnuit cu piese psihologice, cu conflicte pasionale.
Banuind perplexitatea auditorilor sal, autorul da cateva explicatii prin

gura regisorului, ieind, fireste, prin acest gest quasi-pedagogic din sfera
artei sale.
Ceea ce ingreuneaza si mai mult Intelegerea unei asemene drame- este
fr indoiala tehnica ei, care nu Ii e suprapusi, cum s'ar putea crede, ci e
legatil organic de Insuai nivelul pe care I-a atins conceptia artistica. Aceasta
tehnica e, in partile introductive, un fel de povestire; in partile propriu zis
dramatice, se apropie de tehnica cinematografului, atat prin decupajul

scenelor cat mai ales prin caracterul acestor scene de a fi proiectate din irnaginatia regisorului pe ecrannl vietii trecatonre.
In realizarea dela Studioul Teatrului National, acest raport organic dintre regisor i comedia propriu zisa n'a foat destul de evidentiat. D-1 Mitru
a descris si a povestit frumos, dar n'a evocat realitatea scenici, riiminand

oarecum afari de ea, ea un spectator pasiV nu ca un creator activ. A ramas astfel Intre dansul i ceilalti actori un interval pe care publicul nu stie
cu ce sit-1 umple; s'a rupt continuitatea dintre creator si opera de aceea
tahlourile de pe seena, cu schematismul lor specific, li pierd sensul lor adevarat de proiecciune artistica a nnui spirit creator. Cad In constiinta artistului se savarseste procesul de esentializare a reolitatii, In constiinta lui se
aprinde viziunea eternului i numai prin puterea lui de a ne comunica propria lui viziune, noi, comunii muritori, spectatorii piesei, suntem capabili
&a intuim, la randul nostru, caracterul esential i etern al vietii.
Regisorul este personajul principal al comediei lui Th. Wilder, fiindci,
acesta recunoaste In artist chipul cel mai esential uman, ca fiind cel In care
constiinta e capabila de eternitate. Goethe spune imdeva: i datoria suprema
a omului este de a Visa scanteia duhului sa se fad, flacitrit, pentru ca astfel
sa realizam In noi divinul r.
Fare, geniul oreator, care le insufleteste, chipurile din Growers Corner ar
ramkne pure scheme gandite. Desi aminteste uneori de Cele 7 personaje ale
lui Pirandello, Orava nostru este en totul diferit de opera dramaturgului
italian. Caci, dace+, Pirandello urmareste insusi procesul creatiei artistica,
Wilder face din el numai un mijloo de expresie pentru procesul spiritual,
care nu mai e de domeniul psihologic ci metafizic. De aceea i tehnica e fundamental deosebita. Pe cand Pirandello cauta punctul In care arta se identifica en viata, Wilder Inlatura toate 1nveliurile sensibile care ar putea
altera puritatea, esentei topeste, prin toate mijloacele, timpul i spatiul,
care ar putea cohort ideea Intr'o realitate efemera. El nu urmareste cresterea
si descresterea desfasurarea evenimentului,ei fixeaza sensul lui vecinio.
Tocmai de aeeea procedeazi la o volt& confuzie Intro trecut, actual, viitor,
anihiland astfel insasi ordinea din care e ficut timpul propriu zis. Tot astfel
si spatiul nu mai e dead o coordonata mintali. Asa se Intelege pentrn ce
personajele din aceaste, dram& fac gesturi pur schematice, care au sens In
CRONICA DRAMATICA
644
ele inside si care nu sunt determinate de lumea materiala in care, totusi,

se Inscriti. Maiestria cu care d-na Sadova a realizat aceasta, curatand o
mazare imaginara, calcand i cirpind rufe imaginare, invartind sosuri
imaginare, ne-a deslusit rostul acestei tehnici care, eliminand orice urmil
de contingentd, retine numai dinamismul esential al oricarei manifestari
omenesti. Orisice mazare reala, orisice requizite, realista, ar introduce
elementul mort al materiel inerte in aceasta lume plamildit exclusiv din
viata vie. In aceasta lume Ins, i cel mai rale detaliu al miscarii este valorificat, fiindca aci miscarea este potentata pana la gradul de a exprima viaa
vie. viata eternit.
Atat decorul cat i jocul sunt centrate strict asupra sensului etern al evenimentelor. Monotonia repetitiei lor capita. mareVia impunatoare a legilor
.
firesti.
Fluierul trenului si al uzinei, cantecul solemn al corului la slujba, la nuntit,
la inmormantare, accentuiaza, la randul lor, permanentele sociale care in-
cadreazi, ca un Inveli, intamplarile orasului esential.

Iar peste ele, ca un inve1i suprem de eternitate, se intinde misterul
vietii vecinice.
Dup.& cum cimitirul de pe deal vegheaza asupra orasului, asa viata de apoi
se inaltd peste viata pamanteasci.

Ceea ce nelamureste Insa pe spectator in cel mai inalt grad, este nivelarea tuturor plannrilor, prin scoborirea seenei pan& in parterre. Caci regisorul, adresandu-se tot timpul direct spectatorului, acesta este ridicat, fr
voia lui, din umbra salii, in lumina scenei.
Icu numai intervievul lust de 4doamna din loje * primarulni din Growers
scena plina de umor si de poezie dar !magi urzeala piesei, care
Corner
se Intinde tntre artist si opera, artist si public, public si opera aunt simptomele evidente ale unei reinnoiri fundamentale a formulei teatrale.
Th. Wilder Doi aminteste, ca un mare artist ce este, ca teatrul, la origina
sa, nu a fost un simplu spectacol pentru un public pasiv, ci prelungirea unei
sluj be religioase, o parte organica din Cult, un mijloc de a initia marea masa
a credinciosilor In tainele sfinte. El stie ca si in Rena:pre, cand scena s'a

laicizat, ea a rams totusi locul de unde se proclamau rosturile nevazute,
dar permanente, ale vietii. Autorul american incearca dar sa revalorifice
puterea teatrului ca mijloc de initiere al marilor masse de azi in tainele culturii care nu e, in fond, cleat manifestarea treptata a spiritului. Iota de ce
publicul nu este chemat la un spectacol, ci la o colaborare activa, pentru a
crea, Impreuna cu artistul, noul chip de om: Ormul viu, omul care vede viata
cu ochii treziti din somnul obiceiului, omul care descopera, strillucirea fie-
carei clipe, desbracat de prejudecata fericirii exterioare ; traieste, in fine,

buturia vief ii in sine.
In ()rapt nostru teatrul isi recapata functia sa originara.

0 marturiseste nu numai coloratura theosofica din ultimul act si concepVa platonica, de be,* dar o dovedeste Insci aqiunea pe care o are asupra
publicului. Spectatorul nu poate birui perplexitatea cc I-a cuprins cleat
printeun act viu de acceptare eau de negare, si pa acesta inteligenta singuri
le
REWSTA FUNDATHLOR REGALE
644
nu-1 poate stivfirsi. Cfici la afirmarea provocatoare a regisorului, a omul

poart& In el puterea eternitfitii, cine ar putea riispunde cinstit numai cu argumentul rational ? Orqul nostru este o provocare adresat& omului contimporan. La intrebarea esentiali ce ii pune viata, el e silit sa riispund& da sau
ba, angajandu-si in acest rispuns flints. intreagg.
Daa scena se intinde pin& in parter, e di ins* constiinta parterului

e adev &rata seen& in care se petrece Drama.
Trebue a multumim artistilor nostri care, asumandu-si greaua ink-1rcinare de a intrupa personajele din Growers Corner, au realizat un adeviirat tur de fortii, atinglind, uneori, deavArsirea unci clipe dramatice. Fireste,
am fi preferat un regisor care evocii morti nu impietritl ci senini; glasul
veciniciei, un glas de bucurie, nu de melancolica indiferenta lupta fntre
trup 0 spirit mai dramatia, mai explosivi eili mai putin desniidajduit
am fi preferat, mai ales, mai putin realism in scena ingropiiciunii... dar,
e usor a critici 0 a pretinzi perfectiunea dela altii ! Ar trebui a incepem
prin a ne pretinde 0 noui, publicului, participarea serioas& la asemenea productiuni, nu doar prin prezentii, dar printr'un efort sustinut de colaborare
spiritual& cu interpretii fil cu autorul. Desavarsirea artistic& a unui repertoriu de calitate nu se vs, putea realiza la noi deat atunci and maturitatea
sufleteasa a asistentei va aspunde actorilor cu un ecou just, and 0 regisori 0 interpreti nu vor mai fi siliti a sublinieze sensurile prin exageriri in
joc k4i prin insistent& realist& in decor, cand nici unii, nici altii, nu vor mai fi
siliti a * explice *, pni la extenuare, ceea ce ar trebui a fie dela sine

inteles pentru o constiint& nefalsificatil de pseudo-cultura.
Pim& atunci s'ar cuveni ins& ca publicul a multumeasa micar, cu emotie,
artistilor care-I ridia pe un nivel inalt de viatil, cheltuind pe a lor in generoas& daruire.
ALICE VOINESCU
STATELE UNITE ALE AMERICII

1 RECONSTRUCTIA ECONOMICA A LUMII
Pornese dela convingerea a Statele-Unite ale Americii, Uniunea Sovietic& ki Imperiul Britanic, cele trei mari puteri asociate, care prin eforturi
conjugate si ajutorare reciproa au obtinut victoria militara deplin& asupra
inamicilor comuni, nu pot ea nu se inteleaga pentru consolidarea pricii 0
organizarea lumii de maine.
De sigur, recenta fntrunire dela Londra a Consiliului ministrilor de afaceri
straine, creat prin hotiiiiiile dela Potsdam, pentru a continua lucririle

preparatorii in vederea reglementarilor de pace, s'a soldat cu un esec.
Un esec total ))i imediat mitrturisit. Dar aceasta nu ma sdruncin& atusi
de putin in credinta mea.
Div ergentele care s'au hit, oriat s'ar fi manifestat de sgomotos si de
impresionant, nu pot avea dealt o valoare provizorie
645
apoi trebue s& int,elegem c5, problemele ce se cer rezolvate acu m
and ostilitile s'au sffirait, dar pacea nu a intervenit inca, sunt infinit,
mai complexe si mai delicate dealt cele care se puneau in vremea
In timp de ritzboiu toate energiile trebuesc incordate, toate eforturile trebuesc coordonate pentru a obtine infrfingerea total& a inamicului. In fats,
acestei necesitilti imperative, celelalte probleme care, obianuit, preocup&
guvernele, ii pierd i actualitatea i gravitatea.
Odati ins& ce luptele s'au terminat, clack obiectivele ce trebueso urmitrite
in comun, aunt relativ simplu de formulat, mijloacele pentru realizarea

lor nu pot fi convenite cu aceeaai uaurinta.
Inteun discurs Omit in fata Congresului la 11 Ianuarie 1944, Franklin
Delano Roosevelt spunea: s Obiectisul suprem pentru viitor, care a fost
discutat pentru fiecare natiune in parte si pentru toate Natiunile Unite
la un loc, se poate reiuma intr'un singur cuvilnt: Securitate #.
aceasta nu inseamnii numai securitate fizic, menitii s& asigure impotriva
oriciirei agresiuni, ci inseamni deopotriv5, securitate econoTicii, securitate
sociala, securitate moral& inteo familie de natiuni. Ceea ce nu e dead o
prezentare sub o alt& form& a punctelor 5 ai 6 din vestita Chaitil a Atlanticului, semnatit de fostul Preaedinte Roosevelt ai de fostul Premier britanic Winston Churchill, la 14 August 1941.
Cum sit ajungem ins& la securitatea completil? Ce reguli internationale
sit o defineasc& i s&-i creeze un suport ? Ce institutii i cc instrumente pot
sa, o garanteze ? Cum trebue s5, functioneze aceste institutiuni ? Wit o eerie
de intrebari, la care nu e uaor de gitsit un ritspuns. Dad!, ne mai gilndim cit
rile lumii sunt destul de deoseisite una fata de cealaltit in ce priveate climatul lor, atilt fizic cat kti spiritual; c ele sunt inegal desvoltate economic,
uncle avfind un standard de viati ridicat, altele fiind Inc& inteo stare
cumplit de rudimentarit ; ca unele titri au ieait din ralzboiu complet sleite,
pe and altele au cunoscut in ultimii ani o supra-investitie industrialit;

ca trebuesc luate dispozitiuni pentru a pune Virile cu mentalitate belicoasit
in imposibilitate material& de a repeta acte de agresiune i c pe de alta
parte trebuesc hotitrite mitsuri urgente pentru a veni in ajutorul populatiilor, care rise& literalmente s moar& de foame eau de epidemii ; cit Warn
astazi, indubitabil, o perioadit de tranzitie inainte de a se realiza o serie

de prefaceri structurale, care vor da societatii viitoare o infiltiaare pe care
nu o putem desluai Inc& cu suficient& claritate ; vom avea o slab& imagine
a dificultittilor care stau in calea incercarilor celor mai binevoitoare de a se
realiza intre popoare o intelegere i sinceril i largi.
Si nu trebue nici sii ne mire, nici s ne sperie faptul di, la prima exami-
nare amanuntitit a problemelor div.irse ce se cer clarificate, cei chemati

a& alcatuiascii, Statutul lumii de maine nu s'au putut intelege.
Dar, deai ma simt destul de ispitit s5, ma intind asupra acestor consideratiuni generale, este timpul sa mit decid sa intru in subject.
*
Far fndoial., viata international& nu poate functiona normal Mr&

securitate politica,.
646
Dar securitatea politica implica EA securitatea economic(); si aceasta
inseamni putinta pentru orice ora de ail valorifica munca n conditii

sigure i durabile, putinta de a-si procura liber, prin schimburi comerciale,
produsele de care are nevoie, stabilitate monetara internationalii i renuntare la mAsuri locale si egoiste, care pot leza, In mod neasteptat, interesele
altora i crea frictiuni si motive de conflicte.
Pan& sa ajungem ins& la un regim de productie mare si Ia schimburi
comerciale intense, va mai trece o buni bucatii de vreme.
0 perioada lung& i anevoioask In care efortul principal trebue s tinda
la refacerea mecanismului economic distrus si la repunerea in valoare a
regiunilor rui nate.
Reconstructia economica, nu se poate realiza frisk pe un ritm suficient

de puternic, fir& ajutorul tarilor care au iesit din rAzboiu, nu numai cu
echipamentul tehnic intact, dar chiar cu un potential de productie sporit ;
ceea ce ins-amna, Intr'un limbaj maisimplu i niai categoric: fir& ajutorul
Statelor Unite ale Americii.
In general se conteaza mult pe sprijinul economic al Republicelor-UniteNord-Americane pentru refacerea lumii i cei care gandesc astfel, socotesc
o Americanii trebue s vin in ajutorul celorlalti, nu numai din consideratiuni de solidaritate internationala, dar chiar In propriul lor interes.
Rationamentul este foarte simplu si in bun& mesura intemeiat. Inainte
de razboiu, Statele-Unite aveau cea mai mare productie de materii prime
si cea mai important(); industrie din lume.
Erau, incontestabil, taxa cu economia cea mai desvoltati si mai puternica. Dar daca nivelul de viat& era superior celui existent In alte tad,
prosperitatea americana nu era solidi. Aceasta s'a vadit en prilejul crizei
care a izbucnit la finele anului 1929, perturbare &dance, din care StateleUnite nu au iesit complet nici dupa zece ani, cu toate efectele, salutare
desigur, ale ansamblului de masuri luate de Presedintele Roosevelt, in primavara anului 1933, cunoscute sub denumirea de New-Deal*.
Pe exercitiul financiar 1939-1940, se alocau Inca credite importante
pentru agriculture., in bun& parte destinate fondului pentru limitarea suprafetelor de cultivat cu grau i cu bumbac.
Ceea ce Inseamni ca dupi zece ani productia trebuia totusi franata,
fiindc e. nu se putea consuma. i omajul, desi foarte sensibil diminuat,
nu fusese lichidat.
Mix& aceasta era situatia in 1939 si in 1940, care pot fi perspectivele
actuale ? Se apreciazii ca in perioada de rilzboiu desvoltarea industrial() ar fi
cu eca 60% mai mare dead inaintel Dac e. deci, inainte de ritzboiu StateleUnite .Americane au trecut printeo criza economic& cumpliti, maine, and
toatil industria va Incepe s fabrice bunuri de consumatiune obisnuita, cu un
potential sporit, productia va atinge un nivel Mat de urias, bleat perturbari
Inc& si mai grave sunt de asteptat. Dar Statele-Unite aunt o Ora care mai
mult decal oricare alta in lume, ei-a bazat productia pe plata nationala.
Exportul reprezinta un procent foarte mic fat:a de volumul vanzirilor
igterioare. Este deci normal se. ne alteptim_ca Statele-Unite se, caute a4
647
exporte in proportii din ce in ce mai mari, ceea ce nu poate fi posibil.decit

daca se acorda credite masive cumparatorilor externi. Concluzia acestui
rationament este c5, State le-Unite au tot atilt de imperioasa nevoie, pentru
a evita complicatiuni economice ai sociale, al ajute materialmente tAxile
ruinate de rzboiu, cat au qi acestea din urma de ajutorul american.
Vazut larg ai departe, rationamentul este desigur just. Problems nu

este Irma atila de simple-, lai de data cat ar 'Area.
In prim rand pentruca trecerea dela economia de ritzboiu la economia
de pace este o operatiune care nu se poate realiza cleat cu socoteala ai intr'un
anumit interval de timp.
Si deci nu se poate calcula sigur ai grabit, cit dad, potentialul economic al
Statelor-Unite a crescut cu 60%, indatii ce se von fi terminat ostilitatile, productia americana va create Cu un procent analog. Sit analizam putin lucruiile.
In timp de ritzboiu economia unei tari este pusii aproape exclusiv in
slujba necesitatilor militare.
Tara in ritzboiu fai consuma inteo larga magma stocurile ai in Mc sa-ai
perfectioneze echipamentul tehnic, il intretine mai putin bine. 0 bunk parte
din populatia aotiva e sustras5, dela ocupatiile ei productive obianuite ai
e sau absorbit de elementele armatei, sau utilizata in intreprinderile care
lucreaza pentru a produce materialele pe care bataliile moderne le consuma
in aas, enorme proportii. Uzinele care produc marfuri de consumatie obisnuiti, aunt in parte inchise, in parte transformate pentru a fabrica material
de razboiu. Uzine noui se creeaza, uneori de proportii uriaae, exploatatiuni
miniere se pun in functiune, Uri garantie cit ar putea sa-ai continue activitatea in vremuri de pace ; succedanee aunt fabricate inteo enormit cantitate, far& nicio siguranti ci, odata vremurile normale revenite, vor putea
si suporte concurenta produselor pe care vremelnic le-au inlocuit; oraae
noui ies din pamant in jurul marilor intreprinderi create pentru fabricarea
munitiilor, in regiuni care economiceate se vor dovedi mai tarziu perfect
improprii ai aaa mai departe. Se creeazi, cu alte cuvinte, pe o scar& imensa,
un mecanism industrial formidabil, care rispunde imperativelor de moment,
dar care nu se va putea incadra cu uaurint5, mai tarziu, inteo organizare
economica normalli.
Cu titlul de exemplu, pentru a, ilustra desvoltarea fantastic& pe care
razboiul modern o impune in anumite sectoare, voiu cita industria producitoare de avioane.
In anul care a precedat razboiul, Statele-Unite ale Anaericii fabricau
ceva mai putin de 6.000 aVioane de toate tipurile ai intrebuintau in aceasta
industrie cca 49.000 lucritori. Dupa planurile elaborate la sfaraitul anului
1942 (gasesc aceasta citatiune in lucrarea editati de Societatea Natiunilor, in
1943: Le Passage de l'conomie de guerre a l'conomie de paix *) productia
trebuia a& atinga la sfaraitul anului 1943, o cifra anuala de 125.000 avioane, pentru fabricarea carora se aprecia ca 1.200.000 lucratori aunt necesari.
In timp de rizboiu concurenta obianuitit intre intreprinderi similare

dispare. Grija de a putea plasa marfurile produse ai de a le plasa la preturi
648
rentabile, nu mai exist5,. Statul comanda, comanda masiv i regulat

teate bine. Dup.& ce ritzboiul s'a sfarBit insa, vechile preocupari reapar. TJzinele inchise se redeschid, dar cele transformate nu vor putea reveni cu uurinta la vechile productii, fart) cheltuiala mare, deci far& despagubiri. Altfel
nu vor putea produce la preturi care sa le permit& s suporte concurenta

altora. Uzinele imense carora conjunctura de razboiu le-a permis sa se
nasc5, se vor transforma i ele, ceea ce necesita, de asemenea, mari cheltuieli
si ajutor statal. Unele nu se vor putea adapta la productia de pace Bi vor fi
pur i simplu distruse sau lichidate ea material vechiu.
Soldatii, ca i lucratorii vremelnic intrebuintati in intreprinderi, care
nu vor putea supravietui in conjunctura de pace, se vor reintoarce la vechile ocupatii. Dar nu vor putea gag nici imediat, nici uaor de lucru. Pentruca
tehnica, intre timp, s'a perfectionat i intreprinderile care au putut funcVona in perioada de ritzboiu, Bunt capabile sit se organizeze, pentru a se
putea dispensa de mina de lucru pe care au pierdut-o, iar cele care urmeaza
sa fie transformate pentru a produce bunuri de consum civil, au nevoie
de un timp destul de lung inainte de a fi in masurit sa recruteze man& de
lucru in proportie suficienti.
E probabil ca Statul Americrn nu va putea proceda la o demobilizare
prea rapid i cit va trebui s intervini mai departe, o bun& bucata de
vreme, in treburile economice, i pentru a stabili reglementari Inc& necesare
si pentru a crea un vast program de lucfari publice, spre a oferi intrebuin-
tare celor care nu Ii vor putea gasi cu uBurinta un r ou rost in viata. Din
toate cele mai sus expuse, se degaje ideea ca suplimentul de forta industrial&
pe care Statele-Unite ale Americii 1-au dobandit in timpul anilor de rlizboiu,
nu va putea fi utilizat integral (ai in mice caz, nu imediat), pentru desvoltarea corespunzatoare a bunurilor cerute in timp de pace.
Dar problema mai prezint i un alt aspect.
Chiar dac5, am admite ca productia americana este srveptibila B5, crease&
mash" Bi rapid, inca se pune intrebarea dee& exportatiuni de foarte mare

volum Bunt indispensabile: dad, eventual pieta intern& nu ar fi in mitsura
sit absoarb& cu uprinta surplusul.
Este adevarat c5, inainte de razboiu se traia Inca inteun regim de aBa,
xis5, supra productie. Marfurile nu li gaseau Inca destul de wor plasament.
Dar acum situatia s'a schimbat. Anii de razboiu au fost ani 4e restrietiuni
severe a consumatiunii civile. Stocuri private s'au epuizat, imobilele in
parte s'au degradat si au nevoie de reparatiuni, aparate, maini, ,imbracaminte, ustensile diverse s'au stricat i trebuesc inlocuite. i sa nu minimaliana nici eft ctul factorului psihologic.
0 masa intreaga de oameni, obiBnuita sa traiasca la un anurnit nivel
de viata, care lung& vreme a lost obligata sa se re& mneze sa consume prost
si putin, va fi cuprins& de o adevarata frenezie de a cumpara Bi de a se bucura
de viata.
Economiatii americani aunt destul de preocupati de acest lucru. Domnul
Summer H. Slichter in * Foreign Affairs s, numarul din Julie 1943, inteun
articol intitulat s Foreign Trade and Postwar Stability *, se intreabit: care
649
trebue 85, fie politica Statelor-Unite dup5, trecerea dela productia de razboiu
la productia civila, sa se fereasta de o depresiune sau 85, evite o crestere

desordonata a preturilor
Din cauza rationarii consumatiunii in timp de razboiu, s'au adunat

in bancile i casele de economie americane, depozite ce reprezinta o enorma
rezerva, putand fi utilizatit pentru refacerea stocului de bunuri casnice

si personale. Dacii, fondurile lichide ar deVeni complet libere, spre a se trans-
forma in bunuri, dace: adaugam la aceasta masa c&tigurile ce vor fi realizate de populatia activ5, ce va regasi, sa operant, intr'o bun& proportie
intrebuintare, i economiile realizate de cei chemati sub arme, care nu gi-au
putut cheltui integral soldele, ne dam seama c cererea global& de marfuri
s'ar putea manifesta cu atata vielenta, Meat preturi/e s creascii considerabil, productia nefiind i neputand deveni rapid, in masura s o satisfacti.
Autorul citat socoteste ca dupa razboiu venitul Americanilor ar
putea fi de 125 miliarde de dolari (la preturile din 1942). Cu un asemenea
nivel de venituri (la care se adauga puterea de cumparare acumulatii),
putem sa ne asteptam la o cerere in disproportie cu posibilitatile imediate
de fabricatiune. D-1 S. H. Slichter apreciaza ca puterea de cumparare

ce se va manifesta, corespunde, de pilda, nevoii unui stoc de 35 milioane
de automobile in functiune.
Ori, numarul automobilelor care circuit, pe coselele americane a scazut
dela 29 milioane, cat era in 1941, la cca 23 milioane in 1943.
Productia fiind de cca 4,5 milioane de automobile anual (ceea ce, in
treacat fie zis, reprezinta cam 4/5 din productiunea mondialii) i intind
socoteala de maoinlle care se uzeaza intre timp i urmeaza a fi inlocuite,
vor mai trece ani lungi liana si se poata constitui stocul considerat necesar.
Ceea ce inseamn a. ea dad, cererea americana se Va putea manifesto, liber,
chiar presupunand ca foarte repede intreprinderile organizate pentru productia de razboiu, Vor putea reveni la vechile lor indeletniciri, StateleUnite, practic, nu vor putea exports automobile 3-4 ani de zile i poate
chiar un timp mai indelungat.
&east& constatare cu privire la automobile este valabila, fr indoiala, pentru o serie intreaga de alte produse.
Expertii Societatii Natiunilor, in studiul citat mai sus (Le Passage de
l'Aconomie de guerre A l'conomie de paix), fac o observatiune analoaga,
bine inteles cu caracter g moral. Ei se tem ca rezervele ce se vor fi creat
prin economii fortate, vor tinde, dupi sfarcitul osti1itilor, sa se tiansforme
in numerar, ceea ce va avea grave repercusiuni in sensul inflatiunii. Pentru
evitarea acestui rise, ei recomand5, ca eforturi so, fie %cute chiar in perioada de dainuire a conflictului, pentru a frana tendintele inflationiste,
si prevad ca chip& razboiu Inca, diferitele guverne vor fi obligate, un numar
de ani, sa exercite mai departe atributiunile de ordin economic, pe care
si le-au luat, s meriting unele rationari i unele norme restrictive, pentrs
tontrola consumatiunea.
650
Reconstructia economic& a lumii impune colaborarea cat mai stains&

si mai cordial& intro toate rile i utilizarea operatillor de credit pe o scarzi,
cat mai mare.
State le-Unite ale Americii pot, far& indoiala, s ajute puternic economiile in suferinta, confruntate cu grave si imediate nevoi de refacere, prin
livrari importante de bunuri indispensabile.
Trebue sa recunoastem Ina, date ffind consideratiunile prezentate mai
sus, ca State le-Unite nu vor putea pasi la o actiune de ajutorare materiala
atat de masiva cat se credo ca ar fi cu putinta In Wile, a carer suferinta

si ale caror nevoi sunt imense.
Trebue sa mai recunoastem apoi ca ofice export substantial de produse
americane Inseamna, in primii ani de dupa razboiu, o portiune din nevoile
interne, ramasa nesatisfacuta.
Sit conchidem deci, ca eVentuale exportatiuni importante pe credit,
rile sleite de razboiu, ar constitui un gest care, sacrificand interesele
consumatorilor americani, s'ar explica numai printr'un sentiment de solidaritate internationala De sigur a nu. Sunt convins ca dorinta de a veni
cat mai grabnic si mai efectiv in ajutorul tarilor care sufer i nu-si pot
vindeca destul de repede ranile razboiului, influenteaz& intr'un mare grad
politica Statelor-Unite. Dar nu e mai putin adevarat, a o asemenea actiune este, larg vazut, chiar in interesul american.
Unii economisti americani pot sa fie ingrijorati la gandul c productia
Statelor-Unite dupa razboiu, chiar dad. ar dep.* sensibil nivelul din anti
1940, nu va putea acoperi decat in parte cererea interna. i s socoteasca
deci ca exporturile nu ar trebui efectuate in stil mare decal in masura in
care pot fi compensate imediat, printr'un echivalent ; ceea ce ar necesita,
de sigur, o revizuire serioasa a tarifelor i regulilor aplicabile importului.
Dar, dupa un numar de ani, un moment vs, veni (intr'o economic bazatii,
pe schimb), and se vs, fi atins un punct de satnratie. Dad, in acel moment
tarile lumii nu se Vor fi refacut i nu vor fi gasit drumul spre prosperitate,
situatia economica a Statelor-Unite vs, fi periclitati.
catre
Imi place ea citez aci o gandire just& i frumoasa, pe care gasesc in preambulul proectului pentru ci earea unui fond de stabilizare monetari, elaborat
de expertii americani In 1943 (White Plan):
4t Popoarele trebue sa stie ca, insfarsit, ne-am dat seama de adevirul
fundamental ca, prosperitatea, ca i pacea, este indivizibila s.
Dm& la un moment dat productia Statelor-Unite nu va putea fi absorbit& suficient de piata intern& si dui pale lumii, nerefacute Inca i cu un
standard de viata slab, nu vor putea constitui debusee potrivite pentru

marfurile suplimentare, o criza, incomparabil mai gravi si mai distrugatoare cleat aceea care a bantuit dupit 1929, va sdruncina din temelii coonomia americana. .Acest lucru e foarte bine inteles dincolo de Ocean.
A exporta inteo largi masurii, chiar Wit un echiValent imediat (corapensatia urmand si Nina mai tarzin, sensibil mai tarziu, atunci cand volumul comertului international v's, putea creste Inteo enorma proportie),
RTATELE UNITE ALE AMERICII
651
chiar dam& prin aceasta s'ar limita -considerabil putinta de a indestula nevoile interne, nu este aka dar un gest de filantropie, ci un act de politic&
economic& prudent& 0 int,eleapti.
Dad, examinAm unele fapte internationale mai importante, cu privire

la reglementArile economice, ce trebue 8 intervinA. dup.& razboiu, putem
constata, cu un sentiment de reconfort, c. Statele-Unite nu se gandese

cAtusi de putin s s inchid& in bogAtia lor actual desinteresAndu-se de
restul lumii.
Aitfel, putem mention& c5, participarea Statelor-Unite la fondurile acelei
Administratii pentru refacere i ajntorare, creat& la 9 Noemvrie 1943 si
cunoscutA sub denumirea de: U. N. R. R. A., este masivA fat& de contributia celorlalte 44 State asociate membre.
U. N. R. R. A., la fondurile cAreia Statele-Unite contribuesc cu cca
75%, urmAreste alinarea suferintelor din zonele desrobite, prin livrAri de
hran& i imbrActiminte ; asistent& pentru a impiedeca rAspandirea boliIor;
pregatire pentru organizarea relntoarcerii prizonierilor i asistent& pentru
refacerea urgent& a productiei industriale i agricole i restabilirea serviciilor esentiale.
In executarea acestui vast program, U. N. R. R. A. a incheiat deja o

eerie de aranjamente: cu Cehoslovacia (Februarie 1945), cu Grecia (1 Martie
1945), cu Jugoslavia (24 Martie 1945) 0 un aranjament de ajutorare limitat& cu Italia (8 Martie 1045).
S. mai notilm i Conferinta monetarb, international& dela BrettonWoods (U. S. A.) din Iulie 1944.
S'a hotAilt la aceastA Conferint4 crearea unui fond monetar de zece
miliarde dolari, ca izvor de credite internationale, pentru a asigura stabilitatea monetelor tArilor participante i echilibrul balantei lor de plati.
La acest fond Statele-Unite participi cu cel mai mare procent: 27,50%.
La Bretton-Woods s'a hotirit i crearea unei binci internationale de
reconstructie, cu un capital total de zece miliarde de dolari, ca i fondul
monetar. Banes, poate si acorde oredite de refacere, dar in special garanteaz& creditele ce se acordi tiirilor care au nevoie de ajutor financiar pentru
reeonstructie.
Ce dovadi, mai bun5, se poate gsi pentru spiritul de colaborare internationala, al Statelor-Unite, cleat faptul eh' ele sunt tara care a subscris
la capitalul bancii mai mult decAt la fondul de stabilizare monetar5, (3.175
milioane de dolari).
Statele-Unite pot sit contribue de sigur, intr'o enorm5, mAsuri, In special
in primele timpuri, /a atenuarea mizeriei, Jo demarajul activitatilor productive 0 la crearea unui sentiment general de liniste qi de Incredere.
Ar fi o gresa15, ins& sA, ne inchipuim c5, Statelor-Unite /e revine In exclu-
sivitate un rol aotiv.

Reconstructia economicii a lumii, nu poate fi rezultatul eforturilor izori, chiar dao5, fiecare in parte ar benefioia de ajutorul material american.
a pate i trebue sA, fie opera comun5, a colaboririi Inteleglitoare Intro toti.
late ale fiecArei
I. CI-112,1SW
652
CONSILIUL MINISTRILOR DE EXTERNE

Consiliul ministailor de Externe din Londra, care a luat sfarsit far& rezultat,
a starnit o polemici generala intre State le-Unite, Uniunea Sovietic i Marea
Britanie. La discutie au luat parte ingisi piincipalii protagonisti dela Londra,
d-nii Byrnes, Molotov si Bevin, la care s'a alaturat i d-1 Dulles, consilierul
special al secretarului Departamentului de Stat.

Iniiintarea consiliului fusese hotai ita la Potsdam, undo eei trei fixaseriiliniile mari ale procedurii si ale ordinei de zi.
Consiliul ministrilor de Externe trebuia si continue luerarile pregatitoare
necesare pentru reglementarile de pace si pentru a examina alte chestiunit

care, din &and in cand, ar putea fi referite consiliului, prin acordul guvornelor
cc iau parte la consiliu *.
Sarcina cea mai insemnati a primei reuniuni a consiliului era e au intocmeascii, cu scopul de a fi supuse Natiunilor Unite, tratate de pace cu Italia,
Romania, Bulgaria, Ungaria i Finlanda i s propuni reglementari ale problemelor teritoriale pendinte la terminarea razboiului din Europa *.
Pentru indeplinirea fiecareia din aceste sarcini spunea raportul asupra
conferintei tripartite din Berlin
e consiliul va fi compus din membrii

reprezentand acele state ce au fost semnatare ale conditiilor de capitulare
impuse statului inamic respectiv a. Pentru pacea cu Italia, Franta era prezumata a fi semnatara a armistitiului.
Instituirea consiliului ministrilor de Externe, pentru scopurile mentionate
in textul raportului, nu trebuia si aduca a nicio atingere acordului dela
conferinta din Crimeea, cii, trEbuia sa. Mb& loc consultari periodice intre
ministrii de Externe ai Statelor-Unite ale Americii, Uniiinii Republicelor
Socialiste Sovietice i Regatului Unit*.
Fatii, de polemicile care au urmat, e bine s avam prezent in minte textul
raportului asupra conferintei din Potsdam, care a alcatuit baza discutiunilor
dela Londra.
Care au fost problemele asupra cirora nu au putut s cad& de acord
reprezentantii celor cinci puteri i chm au explicat ei esecul conferintei ?
La 18 Septemvrie, d-1 Molotov, comisarul poporului pentru Afacerile
Striline al Uniunii Sovietice, a raspuns intrebarilor pe care i le-au pus ziaristii straini.
In legaturii cu guvernele Romaniei, Bulgariei i Ungariei, d-sa a expus
astfel punctul de vedere sovietic:
a In Romania, Bulgaria si Ungaria exist& guverne democratice care se
bucuri de increderea majoritatii covarsitoare a popoarelor acestor tari,
Noi consideram cii, marele merit al acestor guverne este faptul ca au instaurat
ordinea i linistea in aceste state, ceea cc nu a fost caz ii pana la crearea
actualelor guverne democratice.
o Aceasta eke valabil mai ales pentru Romania, unde guvernul generalului
Radescu, care a existat pang la alciltuirea guvernului Groza, fusese compus,
in mare parte, din elemente anti-sovietice, care nu asigurau ordinea in

Romania si nu doreau desvoltarea relatiilor normals romano-sovietice..
CONSIL1UL MINISTRILOR DE EXTERNE
653
* In plus, guvernul Romaniei executa in mod loial conditiile armistitiului

semnat intro Uniunea Sovietick Marea Britanie si State le-Unite ale Americii
pe de o parte si acest guvern pe de alta parte. Nu am putut spune acelasi lucru
despre guvernul precedent al Romaniei.
s Se spune ca in Romania 0 Bulgaria nu sunt toi multumiti de guvernele
existente. Nu stiu ins dad, in lume exista guverne de care a& fie toti multamiti. Trebue s spunem Irma ca, atat in domeniul politicii interne, cat 0 in
domeniul politicii externe, dad, se are in vadere interesele pacii, nu avem

nimic de reprosat actualelor guvarne democratice din Romania, Bulgaria
oi
Ungaria.
La timpul eau, in Romania a fost alcatuit guvernul Groza. Gruparile

politice Maniu i Bratianu au fost chemate th participe la ace:A guvern.
Ele au cerut insa prea multe locuri in guvern, cu totul nepropartional Cu

greutatea lor politica. din Ora. Cum era ,;4i natural, Groza a refuzat sa le
satisfaca cererile s.
Ocupandu-se de aceea,i chestiune, d-1 Byrnes a declarat intr'o cuvantare
la radio:
a Nu putem 0i dacii conditiile de acolo justifick recunoasterea (in Romania
O Bulgaria) atata vreme eat reprezentantii nostri politici nu sunt informati
$ atata vreme cat corespcndentilor nostri de presli nu li se permite sa circule
liberi prin aceste Vizi 0 FL trimita tirile lor neeenzurate .
In declaratiile &cute in Camera Cornunelor, d. Ernest Bevin, ministrul
Afacerilor Straine al Marei Ritanii, a declarat nrmatoarele:
* Facusem un inceput in formularea tratatelor pentru Romania si Bulgaria.
Se &eau inaintea consiliului propuneri din rartea delcgatiilor sovietica,
britanica i nord-americana. Am luat propunerile sovietice ea Laza si mai
multe puncte ridicate in propunerile britanice au fest utilizate.
Am trecut apoi la discutarea propunerilor Statelor-Unite cu privire la
formularea tratatului de pace pentru Romania. Aceste propuneri ale State lorUnite au adus intreaga chestiune a recunoasterii guVernului Romaniei,
deoarece se exits, limpede in ele c guvernul Statelor-Unite, dasi dispus s
discute formularea, nu va negocia tratatul de pace cu Roinania pana and un
guvern larg reprezentativ nu va fi fost stabilit in aceasta tara.
# Aproape aceeasi problema s'a ivit 0 in legatura cu formularea tratatului
pentru Bnlgaria
Acesta a fost mersul lucrarilor pana in momentul in care s'au ivit divergentele care au dus la esecul conferintei.
Presa sovietica a prezentat latura procedural& a litigiului in modul

urmator :
Delegatul sovietic a staruit sa se respecte in totul prevederile acordului

dela Bailin. Ar fi urmat deci ea la negocierile asupra fiecarui tratat si participe nun ai reprezentantii tarilor care an semnat conVentia de armistitiu.
In consecintA, d4 Molotov a mut ca protocolnl privitor la Finlanda sit
fie semnat numai de U. R. S. S. 0 Marea Britanie, cele privitoare la Romania,
Bulgaria 0 Ungaria sit fie semnate de U. R. S. S., Marea Bmitanie i Statele
Unite, iar la cel referitor la Italia si se adauge i Franta.
654
ktVISTA PUNDAttitAnt utz.OALR
Propunerea nu a fost acceptata.

D-1 Byrnes a explicat acest refuz prin faptul c adoptarea propunerii
sovietice ar fi exclus hunts si China dela discutia problemelor legate de
tratatele de pace si 6 o asemenea excludere a doi dintre membrii permanenti
ai consiliului de securitate nu ar fi promovat relaiile armonioase, esentiale
pentru succesul organizatiei Natiunilor Unite *.
In momentul and se incheia conferinta, d-1 Molotov trimitea d-lui Bevin
o telegrama de limas bun, in care declara c e viitoarea noasta colaborare
va continua, dupti ce vor fi fost invinse dificultatile temporare intalnite
in cale n.
Nu incape deci indoial& c esecul conferintei dela Londra avea un caracter vremelnic i colaborarea trebuia a, fie reluatii. Totusi, pan& in a doua
juntlitate a lunii Octomyrie nu a intervenit niciun element nou care sa, due&
la reluarea lucriirilor.
S'a crezut la un moment dat c impasul va fi trecut printr'o noul intalnire
a celor trei. Pare putin probabil sit% se recurg& la o asemenea eventualitate.
Inteadeviir, chiar in cursul conferintei dela Londra, cei trei man au fest
consultati i si-au exprimat parerile care s'au dovedit contradictorii. Dup.&
inapoierea d-lui Molotov la Moscova, s'a anuntat c. guvernul soNietic si-a
insusit in totul punctul de vedere sustinut de reprezentantul sau la Londra.
In asemenea conditiuni nu pare probabil ca o intalnire intre d-nii Stalin,
Truman si Atlee sa aibe sanse de a inlittura impasul la care a ajuns conferinta
celor cinci.
Totusi, situatia actual& nu va putea dura. Colaborarea intre marile puteri
este o necesitate pe care o impun realitati prea puternice spre a putea fi

ignorate. Exist& de altfel i unele obligatii formale in acest domeniu.
Iat de pilda ce prevede art. 5 al tratatului anglo-sovietic din 1942:

s Inaltele piirti contractante, tinand seama de interesele de securitate ale
fiecareia dintre ele, convin s lucreze impreunti inteo colaborare starts& sit
amicala dup& stabilirea pacii pentru organizarea securittitii i a prosperitatii economice in Europa *.
Charts. Natiunilor Unite prevede de asemenea o colaborare care cuprinde
pe reprezentantii celor cinci puteri care s'au intrnnit la Londra. China,
Franta, Uniunca Sovietia, Mares. Blitanie i Statele-Unite sunt membri
permanenti ai consiliului de securitate. Ele vot avea deci obligatia a continue
In end:11d, impreuni cu cei sase membri nepermanenti, lucrarile incepute
in Septemvrie la Londra.
0 indelungatii intrerupere a negocierilor nu este deci posibila si din cauza
cit in curand va incepe si functioneze organizatia Natiunilor Unite.
Un alt motiv care determine', necesitatea unei cat mai grabnice reluari
a consultatiilor este si situatia politic& si economic& a Europei. Lasata in
voia ei, Europa ar ajunge la crearea de blocuri si la anarhia economia.
Atitudinea potrivnia blocurilor a TJniunii Sovietice este cunoscuta si a fost
afirmaa in diferite ocazii.
Diferitele propuneii In vederea ereerii unui bloc occidental au fost viu
criticate de Moscova. Adversitatea sovietia Impotriva unui asemenea bloc
CONSkuUL MINIVR/Log DE IgTERNE
6ss
nu a fost micsorati nioi de declaratiile ripetate a el nu ar avea vreun

caracter anti-soNietic sau anti-american.
Cu atilt mai &ease& este adVersitatea Uniunii-Sovietice Impotriva oricarui
bloc rasiritean. Politica de cordon-sanitar mai este Inc& vie In amintirea
tuturor si U. R. S. S., iesita Invingatoare din al doilea razboiu mondial,

nu poate ingadui ca la hotarele ei s se incerce crearea unor blocuri, care ar
putea deveni baza unei politici de ostilitate contra ei.
In starea ei actual& lumea, si in special Europa, are nevoie de o organizatie.
Mijlocul eel mai sigur de a Inlatura formarea de blocuri este de a trata continentul nostru ca o unitate.
In aceast& privint& lumea anglo-saxon& a stai nit Inc& din vremea

ritzboiului asupra nevoii de a se da Europei o constitutie unitara. Pe vremea
and regimul hitlerist ineerca s organizeze Europa sub dominatia Bethnnlui, Carr, Straight, Cole si aiii ii opuneau viitoarea unitate economic&
si politic& a continentului, realizat& in cadrul Natiunilor Unite.
Charta Natiunilor Unite constitue o baz& suficienta pentru realizarea

acestor deziderate. Punctionarea ei este Ins& conditionatii de colaborarea
marilor puteri i in special a celor cinci tari ai ciiror reprezentanti aunt
membri permanenti ai consiliului de securitate. Nevoia Intelegerii lor este
deci accentuata, atilt pentru a evita alatuirea de blocuri rivale cat i pentru
a se putea organiza Europa In mod unitar, In cadrul unei politici de securitate.
Una din convingerile cele mai raspandite este di, buna stare a Europei
constitue o conditie de a ciirei realizare depinde i buna stare economic&
a celorlalte continente. Evenimentele de dup& primul ritzboiu mondial au
intarit convingerea c lumea modern& constitue un organism international,
In cadrul cantla niciun stat, oricat ar fi de puternie i bogat, nu poate stabilize la el o stare economic& infloritoare atita timp cat in alte tari domneste
haosul economic.
Dam& aceasta este situatia in orice imprejuari, In starea de azi a lumii,

asa cum a iesit din al doilea razboiu mondial, nevoia aplicaiii principiului de
oolaborare international& este si mai accentuatii.
Tani Intregi au fost pustiite de razboiu. Regiuni intinse din Uniunea

Sovietica, Polonia, lugoslavia, Ungaria, Olanda, Belgia, Italia si Franta
asteapt& ea fie reconstruite. Chiar In Marea Britanie, pagubele pricinuite
de aViatie si de bombele sburitoare sunt foarte mari.
'raffle industriale, in special Marea Britanie i Statele-Unite, aunt nevoite
reorganizeze exportul lor pentru a, putea face fat& cerintelor lor eeonomice. Acceda presupune o lume In care schimburile internationale
an& atat garantiile juridice necesare cat i puterea do cumparare indisse;
pensabil.
'
Perspectivele economice viitoare tind r;d ele la accentuarea nevoii co-
laboriirii int ern ati onale.
Situatia este diferit, chip& tAri i regimurile dominante. Astfel In

U.R.g.S. problema principal& este aceea a proourfirii puterii de muncii,
656
REVIsTa PIJNIJATIILOR ittGATI
necesara, pentru punerea in aplicare a noilor planuri cincinale. In State le

Unite, demobilizarea i incetarea productiei de razboiu au creiat, dimpottiva, primejdia unui somaj insemnat. Dar, oricat de diferite ar fi problemele care se pun inteo parte a lumii sau alta, numai coopararea internetionala poate duce la solutionarea lor. Industriile de export americane si
britanice au nevoie de cumparatorul sovietic. Industria sovietica poate, la
randul ei, grabi refacerea regiunilor pustiite cu ajutorul economiilor anglosaxone.
Se pun Europei o eerie intreaga de probleme trecatoare dar de o extrema

insemnatate. In timpul razboiului milioane de persoanit au fost strimutate
dintr'o Ora In alta, spre a fi folosite ca munca servilft pentru sustinerea
masinii de razboiu hitleriste. Toate aceste populatii trebue sa fie readuse
la caminurile lor. Milioane de G3rmani urmeaz a parasi Po Ionia, Cehoslovasi sud-estul Europei si a reveni in taxa lor de origine.
Asemenea migratiuni de popoare nu pot fi realizate, fart% a primejdui

refacerea economica, cleat pe calea cooperarii internationale.
In lumina tuturor acestor probleme, care-si asteapta solutionarea, cola-
borarea marilor puteri se dovedeste indispensabila, atilt in interesul lor

propriu, cat i acela al restului lumii. Desi esecul conferintei dela Lordra
nu a fost Inca inlturat, toate problemele schitate mai sus impun o eat mai
grabnica reluare a incercarilor conferintei consiliului ministiilor de Externe
de a da lumii o asezare nouit, care sa puna capit starii de razboiu i sa grabeasca refacerea in toate domeniile.
Riaboiul, a carui incheiere victorioasi a fost asigurata de colaborarea
marilor puteri, a izbucnit din vointa de putere i dominatie a regimmilor
fasciste. El nu a fost un fenomen intamplator, rezultat al vreunui incident de
frontiera, ci a urmat ca rezultat al hotatirii Berlinului, ajutat de Roma si
Tokio, de a impune lumii vointa ea pe calea armelor.
Intreaga tragici perioada a politicii de impaciuire a are:tat ca vointa de
pace a popoarelor poate fi zadarnicita de hotarirea unui singur agresor

puternic. De aci impresia de neputinti a celor iubitori de pace, care mai
starue in amintirea noastra. Azi lumea (etc radical schimbatit. Puterea milltara a Germaniei si a Japoniei este sdrobita. Nu mai exista pe lume niciun
regim care sa, vrea rzboiul. Singurele deosebiri intre marile puteri privesc
modul cum trebue organizata pace&
In asemenea conditiuni a vorbi de o pritnejduire a pacii este o nesocotire
a realitatii. Dminta de pace este vie pretutindeni. Intercede marilor puteri
cer pentru satiefacerea lor o lunga perioada d3 linite. Toate concorda deci
in sensul unei perspective de pacinica desvoltare in viitor.
Fara a fi deci In secretele diplomatiei, putem otepta o reluare a firului
intrerupt in Septemvrie la Londra i ducerca la bun sfarsit a operei de pace
inceputi acolo.
IiIERBAN VOINEA
MAGDALENA RADULESCU
657
MAGDALENA RADULESCU
In Baffle r Caminului Artei *, expune, pentru a doua oara in anul acesta,
Magdalena Radulescu. Aparitie bizari in plastica noastra, artista a fost,

in ultimii ani, subiectul celor mai favorabile critici i comentarii. Primita
entuziast de un public polichrom (publicul nostru inarmat, precum stim,
cu intreaga sa pricepere FA nepricepere, dar setos de tot ceea ce ar putea
i inedit *), Magdasatisface dorinta mereu proaspata pentru q nou
lena Radulescu este una dintre putinele artiste care s'au bucurat de o
aprobare general& Exoticul, bizarul, fantascul panzelor sale au atras, au
intrigat.
Desfasurarea deconcertanta, placuta prin bogatia amanuntului, face
la o mai stringent& analiza, loc indoielilor. Sentimentul neimplinirii pintete cu insistenta, aceasta in ciuda faptului ca tablourile Magdalenei
Radukscu reusesc s multumeasca o latura mitica, spectaculoasa, avand
corespondente tainice in lumea inchipuirilor de basm ale copilariei noastre.
Indoieli, pentruca n'am putea spune cu sinceritate ca aceste jocuri fa-.
stuoase, multicolore, se pot numi cu adevarat e pictura *. In treacat vom
sublink, totusi, serioasa pregatire academica a expozantei, de care voit sau
nu, cant& sa uite. Dar asta nu insemneazi nimic, pentiuca in ceea ce ii propune, Magdalena Radulescu reuseste deplin. Pe linia preocuparilor decorative, brodeaz& imagini ciudate, in care problemele plastice propriu zise
aunt cu totul inlaturate. Nu-i vorba, aceste probleme nici nu-si gasese
locul aici. Totul este pornit dintr'o frenetica necesitate de reprezentare

a unor viziuni absolut arbitrare.
Femenina, impodobeste panzele ca pe o iubita pe care o Vrea tot mai
frumoasa, cu amanunte bogate, amuzante. Co napozitii largi, placute, de
ale caror legi canonice artista face abstractie, far& a strica, totusi, agreabila
impresie de ansamblu. In general, efectele coloristice obtinute prin distonarge, se imbina vesel cu masele largi de alb transparent, dispuse temerar
pe fondul initial inchis. Efectele acestea tin de altfel si de anumite forme,
poate prea des intrebuintate, cum ar fi de exemplu coifurile conice, costumele largi, ce dau personajelor acel parfum al unei lumi asiatice si care totodata te transpun intr'o misterioasa epoca de alchimisti i vrajitoare. Jocuri
nelinistite de contur, rafinat intrebuintate, intregesc elanul acestor cora-
pozitii. Exercitii inteligente, din care reiese hotaritor abilitatea artistei,

(aceasta aparenta calitate, care adeseori, depasind posibilitaile, poate deservi i chiar distruge sensibilitatee).
Egalitatea de sentiment, iata poate tot ceea ce reprosam in mod serios
Magdalenei Radulescu, care pare aplecata curios si constant asupra propriului
situ caz. Aceasta egalitate de sentiment a claustrat artista intr'o formula

din care nu face niciufr efort pentru a evada. Consecintele aunt vizibile:
mai presus de toate, aceasta obositoare repetitie a inspiratiei. Punct mort,
pan care s'ar explica paradoxul dinamismului... static al figurilor i cornpozitiilor.
1;
658
REV1STA FUNDATIILOR RECALL
Interesanta personalitate, dotata cu o putere de munci exceptionala,

slabiciunile Magdalenei Raduleecu se trag din aceeasi sun& din care izvoraso
si virtutile sale. Intocmai ucenicului vrajitor, care a eliberat duhurile,

Magdalena Ridulesou cade prada aoestei miraculoase lumi spectrale. Este
o supra productie, pe care am aplauda-o tia ar fi admirabila, in alte domenii, dar care In cazul de fat.a se dovedeste diunatoare insisi realiarii
personalitatii artistului.
In orice caz, putem spune In concluzie ea artista a ajuns la o etapi de-
cisiva pentru eariera Domniei-Sale. Va trebui de scum a hotarasa: di

opteze pentru o formula de arta, care ar face incantarea oriarei sail de
spectacole superioare, eau disciplinandu-se, hotarindu-se pentru sobrietate si interiorizare sa se orienteze spre drumurile mai aride dar cu finalitaVi totdeauna fecunde ale picturalului propriu zis.
*
Auguste Baillayre, artist ce n's avut ocazia sa, se prezinte publicului

nostru, a desfasurat o bogata, activitate in afara granitelor noastre. Yost
profesor si directorul unei soon de Belle-arte, Auguste Baillayre se dedia
apoi decoratiei teatrale.
In portretele expuse, compuse In grup, ciudate prin depasirea marimii
naturale, da ascultare tmui curent introdus de unii pictori rusi postbelici,
al carui initiator a fost Buhaiev. Reprezentare portretistica neobisnuita
publicului romanesc, de un anumit interes. De origine catalan, Auguste
Baillayre si-a Mout studiile In Oland& si Rusia.
Modestia caracteristica acestui artist de posibilitiVillsitueaza pe un plan
de superioara si totala abnegatie fata de arta. Fiica sa, alaturi de care expune,
Tania Ballayre Ceglocov, urmeaza In acelasi spirit calea spinosa, a tatalui
situ, ou un elan reinnoit, desi datorita varstei poate, pare Inca in curs de for-
mare, de ciutare a unui drum. Gravurile expuse ne dovedese inclinatiile

sale spre aceasta ramura interesanta a artei.
*
Kimon Loghi a ramas consecvent felului sau de a intelege picture.. Si-a

format, de-a-lungul unei lungi cariere, publicul sax pro si contra. Maroheaza,
oricum, o anumita conceptie a unui anumit public.

Artur Vermont arcane un pictor onest al secolului trecut, al bohemei
parisiene, al epocii lui. In goana noastra dupa probleme si trouvailluri, nu
putem vorbi despre calitatile sale picturale. A amnia inapoi, pe linia unei
anumite caste pictoricesti pariziene, consecvente picturii realist-naturalist-clasice. Un parfum de bunica pe care 11 &lira si. la Monet, dar acolo ni se
vorbeste si despre arta. Retrospectiva Vermont ne"evoca nostalgic o epoca
In care, ilia, nu trebue sa amesteam si plasticul.

De altfel aceste greseli de intelegere le gitsim si la Monet, in preocuparile sale romantice (lacuri eu nuferi din care astepti sa riser& nimfei. Gene-
MAGbALENA RADULESCU
654
ratio, actual& caut& altAceva, nu putem spune dad, mai bun sau mai prost,
suntem ins& exponentii epocii noastre.
Pictorii MArculescu i Ceglocov ne-au oferit o expozitie documentark sinista atAt prin tema aleas, o&t i prin valoarea ei artisticit. Desenatori
cu posibilitafi, de dragul documentului, se indeparteaz& de plastic, limi-
t&ndu-se doar la o simpl& reprezentare direct expresivii, a lumii de suferint&

si oprimare, f&and total abstractie de acea nab: de art& absolut necesari.
Fir& vrere ne indrept:im g&ndul spre o expoziVe, a cirei tem& similar&

ne-a dovedit cd arta se poate face oricand, pe once motiv si in once moment,
oriat de penibil ar fi el. Este vbrba despre expozilia pictorului Perahim.

FLORICA CORDESCU
22.
RECENZI1
Toren Im Serbu : Oamenii viseazd pdine
(Ed. Fundatia Regal& Mihai I). Volumul de report* al d-lui Ieronim $erbu
depaseste conditia sumara pI oarecum
conventional& a unel dari de seama jurnalistIce,
Impartasindu-se din
emotia
ce se transmite pe cM de sugestie, Indelung cumpanite 41 netezIte, lectorului

si constItuindu-se astfel la un nivel strict
artistic de realizare. Ceea ce ochlul Inregistreaza, sensibilitatea primeste ca In-
tr'un filtru, decanteaz si alege. Uneori

faptele se lmbulzesc, cautand libertatea,
vie si simpla, In cmpul pagIn11 nzuind a se Infatisa prin proprie expresie,
far& sublinieri i asteriscurt. Autorul pare
a fi un simplu intermediar, un mijloc de

transmisie, fisa pe care realitatea a adunat semnele until alfabet inedit si pitoresc. Linia crudd si coloarea neamestecata, sinceritatea, Ina, nu pot fi confundate cu abilitatea mecanica a unui aparat
de lnregistrare. Inapoia acestei panorame multiforme, in tonurile et cenusil ce
vibreaza larg, cadentat, avand intensi-
tatea luminii Insasit se poate ghlci un

temperament foarte personal, o prezenta
certa, o virtute artistic& ce vegheaz,

intervenind cu o nota subiectiva, cu o
impresle, cu o articulatie sobrd, ori cu
un tremolo In surdina, acolo unde vlata
ar putea sa para. neverosimila In fantezia
ei absurd& ori lugubra.
mita dintre vitalitate si descompunere.

Pe urma acestui colind prin subteranele
societatii, Ii ramne un gust amar, o
melancolie ce Indira sa cugete asupra

fatalittil si s cumpaneasa asupra Insensibilltatil naturli 51 a injustitlei omenesti.
Actul sau de transmisie se constitue In
fapt edificator, In parabola cu semnitiMatte lesne de descifrat. Peisajul prinde

culorl mai adancl, se concentreazi In biografia omului din multime. Epicul creste
In valuri ce se Indeasa, se topesc la oialta.
Reportajele se prezinta ca un Wag de

nuvele ce se Imbina, far& ca articulatiile
s iasa la lveala. Pentru un timp, anonimatul vigil globale se (IA In laturi, ca
o cortina, lasand drum cate unui protagonist sail joace viata In cateva replicl, printr'o scena revelatoare. Marginile se Impreuna apoi, din nou, indivi-
dul se afla cuprins, ca mai Inainte. In

realitatea profunda, colectiva. Impresia
general& de curgere lenta, fatall, se
sapa astfel si mai temeinic. Iar din valurirea aceasta statornica, unele reflexe
cateva episoade de un dramatism repnut, cu vIbratii gatuite ce raman sa se

farame launtric, ca un spasm Inabusit
tresar si lumineaza crud cenusia calitotie pe apele unor oropsite destine.
0. C.
Ineditul abunda, copleseste. 0 lume

pe care nu o banuiam desi se aria In
veclnatatea noastra si chiar, adeseori, nea
1nsotit, pe drumul coticlianului se desvalue cu realitatea unei existente grotesti,
mizere, tenebroase, purtate In marginea
civilizatlel. Moartea i 'Aga se con-
funda aici Inteo misga amorfa, cu primitive fermentatii.

Reporterul
Inregistreaza suprinzand
mai totdeauna spasmul In clipa lui de

paroxism acea clipi ce Inseamna. it-
Stefan Baelu : Caiet de roaccinicL (CoR. I/Mcea). Tesuta
legia Galbena
din nostalgil, poezia d-lul Stefan Raciu

desluseste o recunoastere reculeasa a sen-
surilor modeste, a voluptatilor usoare,

calme t lipsite de Untie, pe care se bizue
viata de camIn. Versul respira Impacat

cu sine, odihnit, departe de ambitla desarta a Infloriturilor stridente, descriptiv
cu onestitate, virtuos prin temperanta,
RECENZII
661
prin rutina necesari fauririi megesugite,

prin limpezimea pe care o cauta In cu-
si odihnitor prezentata In recitalul din

trecuta stagiune) sau ca In Copilul ci
vinte.
Senzatia frugal se tncinge cu braul
unor ecouri sensibile, cu transparente re-
ndluca, ori descriptive, rezumandu-se la

simple aspecte exterioare. la o mimic&
fart prea adanci consecinte. Notam aparte,
pentru linia sa simpla, pentru fragezimea
desenului, gratioasa imagine a Copilului
flexe de Induiosare postuma, Intovarasite de delicateta comentariilor. Poetul

romanteaza unele momente de erotism
discret i suav, delimitandu-le conturul
receptiv, cald. Se an desfasu-
rata aid paleta de tonuri emotive a
adolescentel, In care s'a Incrustat si nuant a
brumat a experientei cu prematura-i

Intelepelune. 0 adolescent& asupra carela s'au cernut primele fol de toamna,
care a Invatat si se bucure de clipa trecatoare, sa o retina pentru chilimul unei
virtuale vacante permanente.
Joe de fluturi prins sub polghita de

cristal, decor pentru momentele de reverie, Inlantuind maruntele desfatarl pe
care le va darui candva un gest, o privire, un suras. Din senzualitatea aceasta

limpezita, guava, autorul si-a alcatuit refugiul sau liric, Inaltat mai presus de patimirile brutale, cu ornamente simple, cu
lene$e arcade, prielnice revenirilor In
trecut.
Recital:31 Mils Lindenberg.
zentat asemeni dansului cdmpenesc pe o

tema rusa de Iliascenco, un pitoresc stilizat cu umor.
Tot printr'un colorit umoristic i posibilitatile dansatoarei au mai multi libertate, mai mult firesc astfel lndrumate
s'au relevat dansurile d la manire de:
Vera Proca, Trixy Checais si Kreutzberg,
justetea observatiei ornamentand savuros
flecare din aceste imitatii.
Facila si prea patetica Imaginea Cersetoarei oarbe (muzica de Hilda Jerea).
Marsul de Scriabin a alaturat intentiile
coregrafiel de cele ale muzicil Inteo cola-
borare mai stransa, cu mai numerosi
exponent! sugestivi.
Costumele In genere placute si simple.
S'a remarcat In deosebi sobrietatea celor
desenate de d. Perahim, coloritul gratios
Recitalul
al celui desenat de d. Maxy si fastul armonios al costumului semnat Trixy Che-
crurile agreabile, puse sub auspiclile decentei, bunului gust si corectitudinii In

prezentare.
Spontaneitatea, gratia adolescentina,
comunicativ,
Ecossaise de Beethowen, mai aproape
de conceptia clasica a dansului cuprinzand chiar 0 miware de manej, cu

piqu-un I jet-uri de inlet
a pre-
0. C.
dat de d-na Mila Lindenberg pe scena

Operei Romane se randue$te printre lu-
tem p eram entul
care doarme.
sagalnic,
cats.
0. C.
Fedor Gladkov : Jurdmdntul. Cu o
prefata de Pompiliu Constantinescu;
Traducere din limba rusa de Rima K.

Marin Sarbulescu.
Buc., 1945.
Cartea Ru.;5. e,
Infatisarea simpatica vor fi facut sa se
si
treaca peste multe stangacii, peste multe

lipsuri In compozitia dansurilor. Prezentarile coregrafice nu divulga nicio personalitate precisa $i nicio deosebita
tatii de literaturizare a munch industriale.
coeziune In alcatuirea lor et mai mult

bucuria miscarli In sine, seninatatea
varstei ce nu a Invatat 1nea ea-ei defineasca impresiile, sa caute expresia simbolica a realitAtii.
Malt& sarguinta $i tot atata bunavointa
a demonstrat dansatoarea In cele ease

scene din suita pentru copii a lui Schucu unele intentii dramatice, ca
mann
In A fost odatd (care ne-a amintit de com-
pozitia d-nei Trude Kressel intitulata

Poveste, atat de armonios, de limpede
0 demonstratie talentata a posibiliStrungul este si el o resursa de literatura, iar omul care 11 conduce poate fl
om integral, In sensul umanist. Cu viata
muncitoreasca ne-a obisnuit Gorki. Dar
problematica libertatii; implicand nonconformismul, a evoluat aici In aceea
a datoriei, aceasta consubstantiaIa sufletului, pe cat era si libertatea. Invalidul Misa se teme ca e iubit din compa-
siune de catre Sura. In realitate, Sura

nici nu poate tub! aitfel un defect
sufletesc care ocupa un suflet mare.
G. D.
.REVISTA FUNDATIILOR REGALE
662
Maxim Gorki : Varenca Olesova. Tra-
populare. Adausurt importante la in-
Cartea Rini a.
flUenta Italian& In secolul al XVHI-Iea

IA la aceea franceza In urmatoarele. Biografia romanulul Antioh Cantemir, promotorul poeziei moderne rusesti.
G. D.
ducere de R. Donici.
Buc., 1945.
0 culegere din nuvelele celebre ale

lui Maxim Gorki. Mai mult deal mereu
mentlonata predilectie pentru lumea vagabonzilor, credem c trasAtura comun&
nuyelelor este de a n toate nlste excelente apoloage ale libertatii.
Libertatea face din om un fel de an-
Pointt plogdrestl, culegerl. Ed. a Fron-
drogin (Varenca Olesova) 1i da o cantormatie etica superioara (Celcas, Melva),

11 accelereaza inteligenta (tiganii din Edl-
tul plugarilor a, Buc., 1945. Poeziile

denumite a populare a nu se gAsesc de
fapt In Melo culegere de folklor l ratlu-
ciul dela Golina); constiinta lui etica II

dicteaza unele acte morale a carer va-
nea este usor de gAsit: ele cant& ura rata
loare nu este Inteleasa totdeauna (Intamplare cu paftale). Valoarea libertatii

depAseste pe aceea a vietii (Macar Ciu-
etc. 0 poezie ca sa fle popular& trebue sasi anonimizeze i autorul dar l tematica. Din toate durerile poporului, poezia
dra, Hanul
populara a distilat conceptul rarefiat de
balatul sau). Profanul
meschin nu Intelege conditia de traiu a

omului liber (Varenca Olesova, Macar
Ciudra, Doudzeci si sase l una).
Spatiul este si el liber (infinit).
Predilectia pentru vagabonzi este romantica ; orice vagabond de-al tut Gorki
poartl. Insa sceptru
coroand: Ilbertatea.
1
G. D.
de ciocoi, lupta pentru dreptate, brana,
dor, care e l o mama. a fabricei.
Poezia pentru Want a autorilor culti

nu trebue al fie apol taraneasca i gresesc
aceia care Imbraca literatura In itari,
care pe Milled. dela Bucttresti 11 boteazA
Badea Scorbura (p. 46) ea sail faca
drum la sate. Eusebiu Camilar, mai Oran decal tot!, cAnd aerie o poezle, vorbeste omeneste (Strain, p. 29)
trasa-
tura nu a unui poet pentru grant, ci a

unlit poet pur i simplu.
G. D.
CopIll sovietlel l rdzbolul, traduceri

din limba rusa de R. Bonino si M. Aderca.
. Cartea Rusa Buc., 1945.
Povestiri
In genul acelora din a Cuore a de Ed. de

Amicis, antrenante prin nota de eroism
individual generos, amestecand joaca cu
reale servicii aduse adultilor. Eroismul
copilaresc se preteaza cu precadere la

1nterpretarea literara, actele de eroism
din paginile literare autentice referitoare
la adulti flind l ele impregnate cu 0 not&
de candoare, care e, In ult1m5. analiza,
specified. copilariel.
G. D.
Alexandra Cloranesou : Literatura contparatd. Shunt st sell*. a Casa $coalelor a,

Buc., 1944.
Studil de literatura cornparatl In genul lui Gaston Paris, evi-
dentiind legiturile multiple ale culturii

ai literaturil rominesti cu viata culturala
europeana. Chlar primele Inceputuri ale
oceldentalizirll a noastre s'au efeotuat
Teorla ounoasteril l Talorlle. Lucrerea profesorului Petre Andrei a Filosofia Valorti a aparuta de curind in
editura Fundatiei Regele Mihat I, a
fost redactata In 19113 si prezentata ca

teza de doctorat In sociologie la Facultatea de Filosofie i Litere din Iasi. Cu
toate acestea lucrarea prezinta. un intones
deosebit, ant In ce priveste cunoasterea

personalitatil i conoeptiel profesorului
Petre Andrei cat si In privinta modului
In care formuleaza unele probleme foarte
importante ale Filosoflei.
Un aspect al ternaticel acestei luerari,
asupra carula am vrea al atragem In

primal rand atentia speciallstilor dela
nol, este relatia Intre tootle eunoasterii
at valori.
Autorul a pornit In primul rand dela

o constatare fundamentall: excluderea
valoril din domenlul cunoasteril e de naprin filiera greceasca, urmarita Indelung - tura .sa. diuneze atat teoriel cunoasterli,
de N.. Oartolan In legatura cu cartile oat 1 constitulrel stiint,e1 valorllor ca 0
RECENZII
disciplinl autonoma. Intemeierea valoril
trebue BA se faca pe baza logicei sl a

teoriei cunoasterli, filndcl, pe de o parte
generalitatea fi valabilitatea valorii nu se
poate stabil' dealt pe cale logicd, iar, pe
de altA parte, problema cunoaeterii ltanii
e o problemd a cunoasterii valorilor absolute, teoretice fi practice.
Eroarea care a stat la baza excluderil
valorilor din teoria cunoasterii sau a
excluderii logicei din teoria valorilor,

este bazati pe confundarea aprecierii valorilor cu procentul de cunoaptere al valo-
663
rilor. Trebue deosebit, asa dar, un proces

logic de, cunoastere a valorilor, si care
are de scop promovarea valorilor teoretice
explicative, si un proces practic, ce are
ca rezultat valorile practice, valorificate.
Aceasii distinctie fundamentall In
problema valorilor e de naturA al promoveze o aerie Intreaga de probleme, de
naturl a Iormuleze mal clar si mai temeintc o aerie Intreagl de aspecte ale
relatiei Intro teoria cunoasterii si aceea
a valorilor.
Fl. N.
PRESA MONDIALA
EHRENBURG
Scriitorul citit In toata lumea, subttlul, paradoxalul sl totodata limpedele at

umanul Ilya Ehrenburg, a petrecut catva timp printre nol. Prilej de Innoire a lucrederit ii sperantel de care, ca toat aceasta lume zdruncinata I pustiita de rzboiu,
avem at1ta nevoie.
Dam mai jos cAteva dintre notatiile aparute In presa cu aceast ocazie:
Scdnkia
An. II, nr. 328
Ion Calugaru traseaza succint cariera scriitorului sovietic pentru a Incheia:

Dela cartea sa de debut pani la poemele ce le aerie acum, Ilya Ehrenburg a avut
mereu privirea atintits. spre viitor st a fost mereu prezent In luptele lmpotriva
fortelor Intunericului ce se lnversunau sa bareze mersul progresului, fiind mereu nou,
surprinzator, animator In tot ce a saris*.
Libertatea
An. II, nr. 327
L. Sereanu vede In Ehrenburg un scriitor sovietic dar i un european, cel mai

autorizat s'o reprezinte (Uniunea Sovietica) in fata Europei*
Ilya Ehrenburg este scrlitorui sovietic care a Intretinut o aproape permanenta legatura cu celelalte tari europene, el a colindat vechiul continent, a trait In Occident at
a lmbratisat cu cMdura 1 Intelegere toate formele de manifestare ale splritulut european, acelui spirit care, Cala prin veacuri de civilizatte, s'a mentinut contra tuturor
fortelor Intunericului ce ne-au napadit In anil de barbarie renascuta.
Romdnia Liberd
An. III, nr. 345
Gh. Daianu analizeaza opera ai scriitorul mai ales, asa cum apar din scrierile sale
cele mai recente:
Povestile vecht ne-au obisnatt cu erol care Inving, filndca pentru a Invinge s'au pregatit toata viata. Ehrenburg ne descrie eroi ftrA nicio pregatire de actiune, luati prin
surprindere, Spanioli care se apara de mitraliere cu puscoace de vanatoare, Francezi
care dau cu pumnul acolo unde puhotul organtzat teutontc pune arme si viclenie precisa,
Sovietici al caror gest neconformist e Incremenit de tavalugul nemtesc. Propriu zis,
pare ca. la Ehrznburg nici nu este vorba de un eroism individual, niciunul dintre eroit
sat nu se lnalta cu mult peste statutul individual, dar cu toti lupta omeneste cu siguranta ca partida lor va cistiga victoria. Moartca unut erou de-al hit Ehrenburg spune
trecatorului: Du tu mai departe Melia cazuta *.
Pentru scrierile sale autorul face anchete la fata loculut iar In aproape fiecare din
darile lui de mama noteaza gestul vorba omulut, adaptat definitiv sltuatiei exceptionale de luptator, dar In rastimpurile de scurt rgaz, cu ochil Mint de viziunea path,
de linistea caminului lndepartat, a nevestel sarace ai a coptilor ramasi pe drumuri.
Z1mbetul acestor luptatort Insemneaza: cu Mate c4 md yezi asa, pornit sd distrug casemate, acum thiva ani cram un om pasnic, cars UM pliveam grddina.
PRESA MONDIALA
665
Dup toate acestea urmeaza Insa In mod hotarlt ca Ehrenburg nu face parte dintre
croft sal. Cu Incetarea unei lupte Inteun anumit loc, pana tut nu-si gaseste ragaz. Intr'un pasaj din Cartea pentru adulti autorul declar& ca gaseste fericirea si In valmsagul luptelor, dar si In contemplatla Ilnistei. Cu viata umplut& de alternante Intre
pace 1 razboiu, Ehrenburg promoveaza razbolul, dar plnueste pacea i contempland
pasnica natura Ii pregateste puterile pentru luptele viitoare. El de sigur nu face parte
dintre eroli sai, dar II Intrupeaza. In totalitatea ipostazelor lor memorablle 1 apoi de
bun& seam& In eficlenta luptel purtate cu puterl inegale: Impotriva colosului hitlerist,
Ehrenburg a Inaltat In mod paradoxal, stiloul.
Paradoxul Ins& este numal aparent. Vorbele spuse lImuresc dar si ascund: In cazul
nostru, sub stllou se ascunde un mare geniu, dotat cu o facultate uirnitoare de a pre-
vedea legile imuabile ale umanititil..

Iar Eugen Schilleru se pleaca asupra omului:
. Singuri oamenii care cunosc ce e viata, singuri aceia In rata cdrora eel mal posaci,
cei mai Inchisi, se deschid, singuri oamenii care au trait cu adevarat, omeneste, singur1
aceia ajung la aceasta armonie, In care nimic din ce e calitate umana nu se pierde.
De multe orl In viata lucrurile se Incurca Tau. Dar un om cu o inima care se ddrule
rasa reticente, 1ncepe s te Invete ea lupti $1 lupta alaturi de tine 1mpotriva noianului.
Cand te-a scos la mal, te bate prleteneste pe umar l surazandu-ti I1 spune: Vezi ca
nu a fost atat de greu sa Invingi *.
In momentul acela lumea 1st recapata nu stiu ce prospetime primordiall, vlata

ii recapit& savoarea, oamenii radiaza In jurul tau bunatate N dulceata viell urea In
tine precum sucurile In fruct.
Ehrenburg este un asemenea om. Ehrenburg e cineva pe care fiecare din no! 1-ar
vrea prieten i.
An. I, nr. 42
Veac Nou
Al. Philippide vede In Ehrenburg un scriltor al lurnii noul s din familia spiritual&
a lui Heine, caracterizata prin ascutimea critica, ironia nelertatoare dusa Ora la sarcasm, pornirea polemic& si nevoia de a lupta pentru o cauza oarecare.
Scrierile lui Ehrenburg Bunt patrun3e de un spirit de libertate care nu se lasa Infrant de nicio prejudecata. Punctul lui de vedere nu este limitat de sectarism. Atitudinea lui este aceea a until observator fr sovdire, care nu-si p&raseste niciodat& spiritul
critic si nu-si pierde simtul realitatii...
Una din cartile cele mai caracteristice pentru spiritul si talentul lui Ilya Ehrenburg este Viza timpului aparuta la cativa ani dupd razboiul din 1914-1918...
Punctul de vedere este acela al omulul sovietic, dar far& o atitudine vadit partinitoare i patimasi. Nu este de loc pledoarle, dupa cum nu este nici rechizitoriu. Scriitorul descrie cu haz $1 cu o mare bogatie de mijloace verbale dar cu conciziune In acelasi
timp aspectele frapante ale Capitalelor europene din acea epoca. De exemplu, tabloul
Berlinului In 1920 este a Imirabil. Ehrenburg, ca t Hein, lnaintasul lui, stie sa Ingramadeasca In aceiasi fraza observatii heteroclite, evocand lucruri care de obiceiu nu yin
In minte Impreuna: o observatie gastronomici, o constatare psihologica si o caractecizare normala, ca In aceste randuri despre Berlin:
Ii vine a crede ca aid oamenii traiesc Inteun chip ciudat: goi st schematici, viseaz& campanil de cucerire mondiala, plasmuesc utopii sociale, nascocesc teoria relativitatli i minima carton fierti
Mai interesante sunt Insa, poate, observatille scriltorului cu privire la conditille
de desvoltare ale literaturli Inteo societate noul:
In literatura spune Ehrenburg un interregn a Inceput si e greu de spus cat
timp va dura. Experienta noastr& ne arat& c creatia unei literaturi a clasei celei noul
e o afacere cornplicata nu atata de talentul 61 de sarguinta scriitorului cat de Insasi
formarea societatii noul. Asistam la nasterea individualismului care, departe de-a fi
dusman colectivitatii, este climpotrlv strain legat de aceasta. In ciuda barfelllor vrajmasilor nostri. societatea sovietica nu este nici musuroiu de tumid, nici Egiptul antic.
Colectiv1tatea se compune din oamen1 v11, care pentru prima data se desvolta t a caror
666
Aga sufleteascl create mereu, din oament phial de pasluni, de virtuti al de defecte.
ZugrAvind oamenil not, literatura sovietici ti ajutA si se Inteleaga pe el Inaial al s& se
afirme In viat& *.
Aceste rindurt dovedesc o mare Ilbertate de spirit i o lipsA totali de prejudecIti.
Cosinopolit prin gustul tut de al&torie l prin curiozitatea tut fatA de culturile straine,
Ilya Ettrenburg este, atunci cAnd prilejul se iveste, Insufletit de cea mai pura ardoare
patriotick clup& cum se vede din activitatea lul ziaristicA i literarl din timpul ro.zbo iului.
In marea opera de reconstructie morall, pe care omenlrea va trebut s'o trideplineasca
dupa r&zbolul care abla s'a ispravit , literatura va avea are de pe acum un rol
tnsemnat. Sculptorul adevdrat apartine, prin Brea lui l prin vocatia lui, omenirii Intregl. Ilya Ehrenburg este tipul acestui scriltor care, pastrAndu-al personalitatea lui,
oglindind l reprezentAnd firea nationalk capte az& totodatit in sufletul tnt i exprim
conatiinta universal& c
JUDECATI DESPRE EHRENBURG

Sointeia
An. II, nr. 329
Ce credefi despre Ilya Ehrenburg ca scriitor care exprimd comtitnta popoarelor iubiloare de dreptate i culturd? ia.t& Intrebarea mist mai multor intelectuall reliant. Si
tat& esenta raspunsurilor care au ceva de spus:

Mihail Ralea: Ilya Ehrenburg Intrupeaza formula scriltorului devotat zilelor
noastre... e un model al genului. Romanele sale palpita de atitudine martialA. El
creeazA data combatInd... El aminteate, ca scriitor luptator, de importanta i pozitia
pe care a avut-o, pentru o all& eauza, In secolul trecut, Victor Hugo
Al. Rosetti: t. .nu-1 pot compara, dintre scriitorii contemporanl decAt cu Henri
Barbusse. Este unul dintre cel mat profunzi cunosatori ai spiritului culturii franceze
...
in ceea ce acea.sta ennui& a adus drept contributie pentru libertatea el InfrAtirea omenirli I.
Ion Pas: Cred Ca, flit Ilya ghrenbarg... Mr& paginile Int cart aunt tot atatea
rechizitorii (ca 1 paginile lul Romain Rolland din rAzbolul trecut n. n.) ai In acelaai
timp lndemnul la mobilizarea sufletelor, popoarele martirizate ar fi Incercat momente
de descumpanire... poate cl, mai tarziu, popoarele ar ft tnceput BA ulte calamitatile
savaraite asupra tor de eltre puterile coalizate ale urii, lcomiei, intolerantei. Paginile
acestea vor aminti Insl
:Scrierile but Ehrenburg sunt pitruse toate de un spirit
Alexandra Philippide:
de libertate care nu se las/ InfrAnt de nick, prejudecata. InternatIonalist prin temperament al prIn curiozitatea lui IntelegItoare fat& de cultarile strain, Prin scriitori
ca el, omenirea devine conatlent de frumusetea solidaritltil Internationale b.
Camil Petrescu: 5 Ilya Ehrenburg este din acea rara famille de scriltori pentru
care literatura nu este scop tn sine; nu e joc, nici Industrie domesticl ci expresia ariltoare a wad conatiinte
Ion Biberi: e :..Ilya. Ehrenburg alcatueate o adevArat& prefiguratie a scriltorului
de mitne, care Intzlege sa accepte cu hotArtre toate responsabilitAtIle morale, pe care
le presupune profesta de scriltor
Mihai Beniuc: tCuvntui lui, cel mai viguros et cel mai stralucit din ate s'au
pronuntat Impotriva duamanilor omenirii, a mobilizat popoare, a semanat nIclejdi In
initni, a determlnat mAna a& loveascA unde era de lovit... El ne-a Inv&tat care
este rostul scrlitorului In timpul salt
EHRENBURG DESPRE brESERLA. DE SCRIITOR
Iata cateva observatil flaute de Ehrenburg, ea rAspuns dIferltelor tntrebArl ce
I-au fost puse de corespondentli ziarelor romaneati.
Despre procesul de creatie:
Eu cred c bucAtaria personal& a unui scriltor intereseaza prea puttn marqlt,
public.
PRESA MONDIALA
667
De foarte multe orl se IntAmpl s& vi se prezinte 0 buc&tArie foarte frumoasA, cu

un bucatar prezentabil, l totuei mAncarea s fie lipsit& de gust. Ducatarul poate ft
juclecat numai dupa mAncarea pe care o gategite.
V& pot spune doar, CI In timpul rAzbolului am socotit el nu trebueete flcut lite-
raturl. Am crezut cl este mat bine Ed aparam literature.

Ehrenburg aratA care este datoria unui scrittor. Este ueor de vazut cl prima datorte a scriitorului este fat& de arta el de conetiinta sa, care Bunt tot una. De aceea
Ehrenburg arat& ca scrisul ei gazetaria:
Cred cl nu se pot practice simultan. In anti din urzna, am fAcut numai gaze-
tArte: am scris peste 2.000 de arttcole uneori cAte tret pe zi pentru presa din
Moscova, pentru strainAtate, pentru gazetele de front.
Ce vreti, nu era un timp In care al fact literatur. Era timpul In care literature trebuia aparata. Si am aparat-o. Acum a venit tar vremea si scriem literatur.
CAtre tineril scriitori:
Sfaturi? ... Nu pot dealt s& le repet pe cele pe care Leo Tolstoi le (Mee tut
Leonid Andreev, care-I pusese aceeael Intrebare:
PRIMO: a& nu writ niciodat& pentru bani;
SEGUNDO: s nu serif decat despre lucrurl care te intereseaz;
TERZIO: O. nu sail niciodat& o carte pe care al putea el n'o writ.
Ultimul punct suseita discutie. Intrebarl, aprobAri, proteste se Intretale. Ehrenburg intervine cu vioiclune, se explica:
De sigur: sl nu scrii niciodata o carte pe care al putea s n'o serif. Nu e destul
s gandeeti, s construeetl o opera llterarl. Trebue i necesitatea Interloara de a o
Serie. 0 femeie care poarta un copil nu poate cleat sl-1 nascl. Altfel moare. Aceeaet
e i conditia adevIretel creatit literare. Altfel cititorul la cartea tn mama, citeete el-et
spune: eE aid ceva care nu merge Cartea e rece
Asta am vrut sl spun.
Despre literature sovieticl:
...Vedetl, nol avem duemani care spun ca tot ce scriem e prost. El greeesc. Avem
et prieteni, care spun cl tot ce scriern e bun. Greeesc i el...
Dintre poet!! noetri, Pasternak e de sigur unul de searn. Si mai sunt tined! an
20-22 de ani proaspat !gip din armata, care numara mai multi poet! rernarcabill: Silvinski, Martinov si altil.
Care e orientarea lor artistica?
Ati vitzut de sigur cl In poezia franceza se observl acum un curent de Intoarcere la clasicism: operele recente ale lui Aragon, ale tut Eluard sunt semnificative
In aceasta prIvinta. Aceeael tending se manifest& et la not.
Essenin se citeete?
Da. Il citesc mat cu seam& tinerli. Poate pentrucit gisesc In el doza de tristete
pe care oamenil o cant& cAnd Bunt tinerl...

Da, mergem spre o mare epoc& de Inflorire a literaturil. Avem scrlitori marl
si diverei.
Cred ca epocile marilor realizari literare sunt epocile linietite, aeezate. Epocile
frmentate, ca a noastrii, pregltesc literature mare care se desIvereeete mai tArziu...
VICTORIA OMULUI
Intr'un stll direct, colorat $1 lipsit de artifiell oratorice, Ehrenburg a precizat Intr'o
reunlune scriltoriceasca el artistic& a Arlusulni pozitla scrittorolut rata de fasels03,
pleand dela Intrebarea care ne fr&minta pe tot!: ce va devent, mains, oultura7

Ehrenburg a aratat, In graba, atitudinea antt-culturala a fascismului, nonsensul
conceptulul rasist despre arta, pentru a trece la caracterele de permanent& ale artel
el la imperativele ce decurg de act: literature depleeete contingentele geografIce,
istorlce, etc.
IDe uncle vine maretla Ilteraturil elasice rase din secolul al nouasprezeoelea? Pentru
ce Oehov, Dostoevskl, Tolstoi, an fost marl? Pentruo& ei au dep&eit zidurtle tart! lor.
El au apdrat omul el umanitatea. Aceasta este marea celibate Pe eere ne-a laset-o
marea noastr& liteeatura
668
REVISTA FUNDATIILOR RBGALE
Arta india deci calea de urmat.

sTrebue ca popoarele sl se apropie, a se Inteleaga Intre ele si s priceapl a until
Invata pe celalalt. Fieeare om are experienta vietil In el si douA experiente fac mai
mult cleat una singurA.
Fiecare popor a trait drama sa; el are propene sale suferinte care pot inspira ma-
rele opere de arta sl acestea vor servi pentru toti.

eUrez nu numai ca d-voastra s cunoasteti mai bine tara mea si arta noastra, arta
poporulul nostru, dar urez ca noi sa cunoastem mai bine ceea cc d-voasta faceti.
*Numal pe baa de egalitate se poate Injgheba o adevarata prieteniei.
Ehrenburg face o apropiere !titre formatia sa personala i formatia noastra ca
popor:
Personal, am suferit o mare influent& a literaturil franceze. Ca bliat Omar, am

Inceput prin a-I traduce pe Frangois Villon. Ador literatura francezA si ea ma ajuta
mult. Nu trebue s Insist asupra celuilalt fapt cA am luat mult din literatura noasta
rasa $1 a nu Inteleg cum Uri Gogol, far% Cehov a fl putut face ceea ce fac.
eDeci am luat din aceste doua. izvoare probabil din zece tzvoare sau din douazeci
i nu este rusinos pentru mine sa marturisesc acest lucru, din contra.
Destinul meu corespunde putin cu destinul poporului d-voastrA. D-voastra ati
avut de asemeni contact cu lumea latina, cu clvilizatia francea pe de o parte, far

pe de alta parte ati avut contact cu lumea slava si cu sufletul care venea din Mara..
Si ne Indeamra s privim I spre asArit.
Ati putut, band din aceste dota lzvoare, s consolidati prietenia culturala. Natural, marlle valori ale Occidentului ramin mari valori si, natural, cultura francea
nu este mouth..
Vreau sl va spun cu toati sinceritatea c acum, privind atre zasarit, yeti gist
forte indispensabile. Cunoasteti expresia franceza: Daa tineretul ar sti $l batranetea ar putea
e. Nol avem tineretea pe care am tait-o In acesti patru ant teribill. Acesti patru ani au trecut ca patru secole. Poporul care era tartar a ramas tartar;
numai a a devenit tineretea care stle si tineretea care stie este Uneretea care poatea.
Nu judecati posibilitatile poporului nostru prin cartlle care sunt scrise, ci prin
cele care vor fi scrise; pentruca not scrim azi cu totii o singua opera: marea carte
a victorlei omului .
SA. REFACED! OMUL

An. V I I
Jurnalul de dimineaid
Nr. 249
DictaturIle de pretutindeni au minat, fiecare In felul $1 dupl interesele el, temeline sufletesti ale civilizatiel europene. Hitlerismul I fascismul acum abAtute, otrava
subt111 strecurati de ani de zile mai dainuie si mai Invenineaza Ina sufletele. D. Tudor
Teodorescu-Braniste se opreste asupra acestui imperativ: SA refacem omul pe
care Ehrenburg 1-a indicat ca definitoriu al misiunil actuale a scriitoruluI In lume:
isa refacem omul, spume marele scriitor sovietic Ilya Ehrenburg.
E marea Indatorire a oricul tine, azi, un condeiu In mAnA.

Din aceasa Indatorire, decurge o apasatoare raspundere. SI gandim cu sinceritate l onest. SA vorbim cu constiinta c fiecare fraza este 0 faptl. Ea poate fi o
fapt bun sau o fapta rea. SI nu savarsim deat fapte bune. Atha.: a nu scrim cleat
ganduri cinstite.
iSa claclim sufletul omului de maine pe temelia solld a adevarurilor permanente
dreptate, buna. credinta i libertate. Pe aceste adevruri, verificate in lungul veacurilor, acoperite uneori de valurile tumultoase ale injustitiei, sarlataniei t asuprirli,
dar iesind totdeauna biruitoare si mai stralucitoare, Ma cum au ieslt acum, dupa
prabusirea hitlerismului, pe aceste adevAruri sa Intemelem sufletul omului de
maine. Numal a$a vom avea un om cinstlt, drept, omenos. Numai asa vom avea o
me dreapa I o pace durablla s.
PRESA MONDIALA
669
DESPRE PATRIOTISM
Scdnieia
Anul II
Nr. 328-329
E un articol mai vechlu, lune 1942, al lui Ehrenburg, apirut si In volum (trad.
Tine minte .), dar e cu atat mai pretios, cu cat a fost scris In anti de vltoare, and patimile erau mai Indreptatite decal azi s Intunece constilntele. Nadajduim ca lumea noastra, care a Mut o prirnire atit de cold& omului, va trage foloase
si din luminile scrisului sau:
Patriotismul nostru ne ajuta sa lubim alte popoare Indepartate, a& 1ntelegem
cultura straini.
Pentru noi, tovarisii nostrl de arme nu sunt reprezentati numai prin armatele,
ci i prin popoarele lor, demne de respect si prietenie. Noi pretuim traditille Angliei
om.:
avantul tineresc al Americii. Not stim el secolele de cultur& politic& au permis En-
glezilor salt apere insula de fascism, si sa raspunda la avionul lui Hess, prin o nue
de avioane deasupra Kelnului. Pentru not, Parisul nu se confunda cu Laval, nol n'am
uitat Valmy, nu I-am uitat pe Hugo. Pe noi ne-a entuziasmat i ne entuziasmeazi
istoria glorioasa a poporului francez gi nu Ii vom Intoarce spatele, acum and e In
nenoroclre
Noi nu trecem ura noastr lmpotriva fascismului asupra raselor, popoarelor,

limbilor. $tiu c noua zecimi din tineretul german sunt otraviti de fascism, care distruge
organismul, ca sifilisul. Dar niciun tel de crime ale lui Hitler, nu ma vor face sa uit,
casuta modest& din Weimar, unde tale. i lucra Goethe. Iubese poporul Italian 4.
discutand cu soldatii italieni prizonieri, ma bucur de fiecare data.: In Italia, fascismul
'nu a reusit sa patrunda In inima poporului. El a antes o boat& de piele, o scarboasa
eczema
Noi stint ca regimul unui popor nu este o Intamplare. Noul capitol al istoriei
omenirii, n'a Inceput IntAmplator, Intro noapte de toamna, la Petrograd. Hitler
s'a nascut In Tirol, In Germania a venit ca strain. Dar nu Intamplitor a reusit el sa
transforme Germania Intro tara de jefuitori nomazi i si fee& din milioane de Nemti,
soldati ai unel armate sangeroase jefultoare o.
Hitlerigtii au vrut sa cucereasca Intreaga lume, i In acest razbolu, Germania
gi-a plerdut fata i sufletul
Germania a pierdut Germania. Noi am intrat In luptit
pentru a ne apara case noastra, pamantul nostru. Aceasta este forta, aceasta e minunea adevaratului patriotism A
h
EMPIRISMUL BRITANIC
Anui VIII Nr. 1.032
Sennocitut
Prof. Ion Zamfirescu vede In empirismul poporului englez t un exemplu de urmat

si un temeiu de speranta pentru Intreaga lume de azi si de maine. In marile greutati
prin care lumea, si Anglia In special, au avut de trecut dela primul razboiu mondial
Incoace, Anglia a lesit Invingatoare cu calm, simplitate gi cu o hotartre mereu proaspati:
N'am auzit declaratil fastidioase, n'am numarat oameni batandu-se cu pumnii

In Wept, n'am fost manor! la invociri mistice, n'am vazut ridicandu-se altare pentru
unit si spanzuratori pentru altil, dupa cum n'am simtit c'ar ft fost nevoie sa se anuleze drepturi castigate sau O. se exagereze pan& la superstitie dreptul de necesitatp.
Toate s'au petrecut calm, cu demnitate, In lumina nestingherita a dreptului de critic& gi sub semnul acelei libertati intrata In sange, care singura este In stare sa asigure marile devotamente si actiuni umane.
Parci Englezii, si nu altii, ar fi urmagii directi ai Romanilor! Intocmai ca acestia,
Britanicii posed& un empirisrn practic, care este poate principala lor putere. Dar,
sa ne Intelegem! Este vorba de un empirism sui-generis, nu In sensul concesiv si peiorativ cum ne place adeseori sa consideram acest termen, ci de un empirisrn care tine
de traditia filosofica a poporului englez, care pleaca dela o nobila pretuire a faptel
pozitive gi care pune mai presus de mice onestitatea vie a realititli.
676
Deprinsi a& respecte faptele, si mai cu seam& stiind ca. de multe or! logica intern&
a lucrurilor este mal cuprinzatoare decal logica oamenilor, Englezil socotesc a e

mai potrivit al exploateze teat& scara de poslbilitIti a fiecarel sltuatil In parte, decal
al sacrifice aceste situatil unor combinatil arbitrare sau sA le valuta pe himere
BENEDETTO CROCE, ATLETUL LIBERTATII
Jurnalul de dimineag An. VII, nr. 250
Un articol recent aplrut In g Manchester Guardian s, al batranului filosof Italian
di& prilei fericit d-lui B. Branisteanu s arate eine este si ce gandeste Benedetto Croce.
Sunt lucruri vechl si cunoscute. Dar, pentruca patimile au pus din nou totul In Joe
al pentrucl eel ce gresesc recunose numai g nalne s, mereu numai maine, greselile de
azi si de ter% nu ne ramane decat s& repetm i s amintim i noi, cat va II nevoie si
cat vom putea, cad aceasta este datoria intelectualului:
s Benedetto Croce este cel mai mare ganditor pe care 1-a dat Italia In ultima set
de ant. El se misca In cele mai lnalte sfere ale gandirli, darst, In acelasi timp, cu amandou& picioarele pe pamant i si-a exprimat i aparat convingerile cu pasiune si cu curasi.
El a stat mereu In calea fascismului. Si autoritatea I-a lost atat de mare, Meat Mussolini, care Indrznea totul, n'a Indraznit s& se ating& de dansul. Astfel, el a putut apare
ea un adevarat profet.
Esentialul profetului este 81 propvaduiasca adevarul, ceea ce Croce a facut cu
indarlire. Oamenii de stiinta aunt Insa profetl modern!. Ei sunt datori a spus Croce
odata s proclame far& team& adevarul, cad adevruri primeidloase nu exista, decat doar In sensul general, el fiece miscare, fiece gest al vietil e periculos, el totul si
toate sunt incarcate de primeidii. Dar tamane slant el adevrul este lumina, tar lumina este viata hunii.
Adevrul Ins& este pentru Croce libertatea iar libertatea este identic cu umanitatea. Cad libertatea, dupa dansul, este singurul ideal care poseda calitatea permanentei pe care a avut-o altdat& catolicismul st, totodata., acea maleabilitate pe care
catolicismul nu a putut-o avea. Llbertatea mai este, dupa dansul, singurul ideal care
Infrunt In permanent& viitorul si nu pretinde sa-1 Inatuseze pe acesta Inteo formula
Intamplatoare. Numal idealul libertatii rezist& criticei 1 reprezint& pentru omentre
acel punct stabil, In care toate. rasturnftrile si tulbur&rile Is( regasese echilibrul.
De altfel, lntreaga istorle a omenitii nu-I spare lul Croce a fi altceva cleat desvolta-
rea progresivi a libertAtii...

Si, consecvent In deductiile sale, Croce ajunge la concluzla c cea mai mare putere
a unui popor se ganeste nu numai In manlfesarile sale vitalp naturale I economice,

el mai cu seam& In cele spirituale st sufletesti. De aceea, revendicarile clasice ale liber-
taw sunt: libertatea constiintei, libertatea gandirel, a preset si a discutillor, a Invatarnintului, a manifestiirilor artistice, a actiunil economice sl a sigurantel persoanei.
La sfarsitul until studiu istoric, Croce alungea la urmatoarele concluzii de o vibrant& actualltate. Numai In libertate poate prospera t purta rod comunitatea umana.
Libertatea este unica lege a vigil omulul pe pamant si, far& ea, viata nu ar merita sa
fie tang.. De aceea, ideia libertatii a fost sl este vie In toate mintile nobile ale lumli.
Ea le domina nu numal pe acestea, cl domina i preocuparile tuturor statelor i popoarelor cu adevrat marl.
Idela unel Uniuni a statelor europene este si ea rodul libertatli. AceaSta fden politica e unica rationala, ce a urmat din cruda experienta a razbolulul. St este probabil
a Istoricll viitori vor spune despre rAzbolul mondial ca a redus la absurd toate nationalismele. E adevarat ca el a Inasprit anume raporturi Intre state. A trezit Ins& tot-
odata., In adancul constiintel popoarelor, sentimentul ca sunt toate deopotriva, In

virtutile i ratacirile lor, In puterile si slabiclunile lor, ca sunt supuse uneia t aceleiaI soarte, purtate de aceeasi dragoste, chinuite de aceleasi dureri i ca toate trebue s&
fie mandre de egala lor mostenire ideall.
$1 fat& ca vedem In toate partite Europel o noul constiinta a unei noul nationalltatl. Tocmal chip& cum, In urma. cu optzeci de ant, Napolltanii i Piemontezli au de-
PRESA MONDIALA
671
venit Italieni, toate popoarele europene, ale lumil, se vor ridica tnro zi si vor concentra gandurile lor asupra Europe!, a lumii, pentru care inimile lor vor bate tot atit
de cald cum au batut mai Inainte pentru micile lor patrii pe care nu le vor uita, el le
vor tub! 131 mai sIncer
Ma propovaduia nonogenarul Benedetto Croce In momentul and nazismul lui

Hitler eI faseismul lul Mussolini erau in culmea puteril lor, and ei apareau multora
ea definitiv victorlosi i vrednicl de a fi imitai, iar al doilea azbolu mondial bate a
puternic la portile lumil. Cact, spunea el, e o caraeteristica a fir!! omenestl sa judece
mersul omeniril dupi efemerele aparente. Omenirea Ina merge mereu lnainte, spre
realizarea rostului el, care este si ramane, cum. arata iecia lstorlei: libertatea t.
PENTRU LIBERTATEA DE OPINII

Jurnalut de dimineald An. VII, nr. 268
D-1. Tudor Teodorescu-Braniste pune, In esenta, problema critic!! creatoare de va-
lor!. Dar critioa nu este posibIli decat Inteun climat de Ilbertate, In care argumentelor si idellor se opun argumente i idei, al nu violenta si oprelistl imperiale. Iata-1 dis-
cutand cu un prieten, real sau imaginar, despre preocuparI reale sl chiar stringente
pentru o Intreaga societate:
--i Nu admiti? Ce zeu te-a investit pe d-ta cu puterea de-a nu admite? Ce forta,
ce autorItate te-a scutit pe d-ta de obligatia elementaa de-a discuta, de-a raspunde,
de-a pune argumentul d-tale In fata argumentului meu, ca sA vedem care este mai puternic? Clue li da puterea de-a ucide un argument printeo porunca: nu admit t.
Clue? Prietene, d-ta esti un biet om, ca 51 mine. Judecata d-tale poate fi gresita, ca
el Judecata mea. Hal a discutarn! Paraseste trufasa porunci: a nu admit v. Poate
Adu-ti argumentele, ideile, dar nu
gresesc eu. Poate gresesti d-ta. Vom vedea
mai spune nu admit Triburile salbatece ucid pe albi, Model nu admit oameni
albi. Top oamenii trebue sa fie negrl ! Asa cred ei, in Intarziata lor judecata
Aceleasi triburi, and si and, In ratacirea lor, fac dinteun om alb, o zeitate. Excroci internationali,. urmariti de politiile tuturor tarilor, au putut sfarsi glorios In atari triburi
albatece. Vezi, prietene, unde duce a nu admit ... Hal sa admitem! Si admitem
ca ascultarea adversarului, cA discutia, CA exercitiul controversei sunt necesare vicii
omenesti si bunei andueli a societatil. Nu admit spunea Wilhelm II si a iesit razboiul
din 1914. Nu admit spunea Adolf Hitler si a iesit azboiul din 1939. Nu admit t,
spunea Mussolini, Cornellu Codreanu, Horla Sima, Laval, Quisling si toata trupa. Hai
sA admitem. Hai sa stam de vorba. Conversatia nu este o pierdere de timp. Este o
castigare de adevar si de dreptate
UNDE DUCE CRITICA LITERARA!
Dreptatea Noud
An. I, nr. 2'S
D-1 Oscar f.,emnaru povesteste pItoresc, ce Mote de cand, devenind cronicar

dramatic, are pretentia sa spuie, alb pe negru, ee crede despre cutare sau cutare spectacol: autorli, traducatoril, etc... ai pleselor duc nemultumirea, In fata unei critici
defavorabile, Oa la a refuza sa mai Intretie relatii de urbanitate cu d-sa. D-1 Oscar
Lemnaru inchele:
Acestea sunt moravuri regretabile. Nu se poate face cultua cu asemenea atter!!
exclusiviste. Nimeni pe lume nu define adevarul absolut, mai ales In domeniul artei.
o Ce poate face un cronicar al vietii noastre culturale, and are de ales Intre prietenia cu un om i parerea sincea despre calitatea operei acestul om?
De ce suntem pusi necontenit in situatia de a alege? De ce nu putem pastra laceleasi reign Intre noi, de 1ndatil ce scriem cum simtim? De ce se Invenineaza raporturile
dintre oameni atuncl and ei au vederi deosebite In domeniul artei?
SOlidaritatea omeneasca si prletenia pot fl clintite pentru atata lucru? 0.
ftENTISTA FUNDATIILOR REGALE
672
MIHAIL KOGALNICEANU
S'au Imp Hutt, la 19 Septemvrie, 128 de anl dela nasterea lui Kogilniceanu. Nu este
obisnuit al se retina asemenea date istorice si mai ales al se reale asupra kr dupa
luni de zile. Este totusi, ad, o caracteristlea si a timpului In care tralm, al a preset din
allele noastre peste care nu ne Ingaduim aS trecem:
Jurnalut de dimineald An. VII, nr. 251

Amintind figura marelui Roman care, la 14 August 1864, a reallzat prima reforma
agrara. In Romania, d-1 B. Branisteanu scrie:
8Asemenea acte politice sunt suficiente pentru a Indreptatt calificativul mare, la
care Kogainiceanu are dreptul si pe care istorla I 1-a decernat i desigur 1-1 va 'Astra.
Altfel decal contimporanii sai mai maruntl $1 decal epigonli sii, el a ajuns patriot prin
I aptele sale utile pill, si nu prin frazeologie patriotica, la marire. s Cum spunea el
sa nu lubese aceasta tars care m'a pus In pozitiunea de a-mi lega numele de nepieritoarele legi din 1864, cart au sfaramat oligarhia pururea fatal& Romaniei t earl dintr'un milion de iloti, au facut cetateni, dandu-le vot, pusca si scoala?
Nol urmasii, vom gandi ca judecata lui In ce priveste urmarile reformelor sale, a
fost pripita, gresita. Ca reformele sale au fost lnsS fundamentale, nimeni nu va contesta. In decursul desvoltarii, al istoriel unui popor, nimic nu este definitiv. Raul +a
trecator. Dar nici binele nu este tin sfarsit, ci numai o plata kilometrici pe drumul
progresului
Era Noud
An. I, nr. 285
Aceea.5i Wee revine sub pana d-lui Gr. Caruntu:

Libertatea n'a fost niclodata un cuvant gol pentru Mibail Kogalniceanu. A pre-
tuit-o si a luptat pentru triumful ei.

Cu aceeasi convingere si cu aceeasi vigoare a luptat 10 pentru triumful dreptitli
sociale. A fost cel dintai om politic care, aplecat cu grija deasupra suferintelor taranimil,
i-a usurat situatia prin lmproprietarire si prin abolirea unor servituti seculare.
Azi Inregistram aceste marl realizari cu seninatatea firescului, dar acum optzeci
de ant ele au constituit acte revolutionare de mare curaj I.
Timpul
An. IX, ra. 2941
D-1 Marin Sarbulescu arata ca. sun mare dregator s, cu alte cuvinte Un boier,
poate fl democrat daci este luminat (In ordinea umana legile fatale ale necesitatii ne-
avand decat o valoare statistica):

Mihail Kogalniceanu a fost un democrat. Un mare dregator democrat. Intr'o
vreme In care marile puteri ale Occidentului Inca mai ezitau In a recunoaste sincer drep-
turtle omului, Inteun rastimp istoric In care butoiul cu pulbere al Europei, Balcanii,
se afia sfartecat de lupte intestine, amestecand teroarea cu jaful, opresiunea dictatoriall cu domnia bunului plac, Inteun spatlu de timp and fanariotismul mai era Inca
amenintator, Kogalniceanu si-a spus raspicat cuvintul In presa t divanul tarll, deschizand drum liber notiunilor de echitate sociald, umanitate, libertate, si progres.,.
Dad. ciocoismele laice t mlnastiresti au fost partial reduse, daci Mann au prins
a cunoaste libertatea si taranii s'au vazut stapani pe pamantul care normal le apartinea,
toate acestea se datoresc In Mini parte lui Mihail Kogalniceanu. Sfetnic
si Intelept sfatuitor al lui Voda-Cuza, el Inseamni pentru pelsajul istoric si politic al
secolului al XI X-lea un episod de larg sufiu democratic It o figura de bazalt s.
Victoria
An. II, nr. 273. ,
D-1 Alexandru Leon insista asupra laturllor mai putin cunoscute ale lui Kogalniceanu si asupra bunului simt politic de care da dovada si care trebue si ne fie o lectie
.
at
noul, celor de azi:
PRESA MONDIALA
673
Personalitatea lui Kogalniceanu ne apare astazi foarte complexa. Oratorul, istoricul, literatul Kogalniceanu sunt cunoscuti; amatorul de arta, omul care nu dispretuia
niciuna din bucurille vteli sunt mai putin cunoscuti. Kogalniceanu, aparator al intereselor taranimil covarseste cateodata toate celelalte ipostaze ale acestel individuaMap multilaterale.
Dar poate ca ceea ce ne Ingdclue sa-i regasim unitatea fundamentala, legea suprema,
tonalitatea intima, este aceasta constanta dorinta de a vedea desvoltandu-se pasnic
relatille intre Romania si Rusia. nude& era profund convins ca Romania nu trebue
sa se faca instrumentul niciunei puteri straine Impotriva Rusiel, fiindca gandul oricarei politici aventuroase li era strain, Bifida avea mereu In rata ochilor traditia tarii
asezarea geografica a tarii care poruncesc: In apropierea de Rusia sta mantuirea, Kogalniceanu a putut sa-si Inchine cele mai bune ganduri, cea mai rodnica activitate
In siujba taranimii; far convingerile puternice au ficut pe marele orator si i-au trezit
interesul pentru vechile cronici.
Ca si astazi, i pe vremea lui Kogalniceanu politica interna avea cea mai stransa
legatura en politica Merril. 0 politica interna Inspirata de grija pentru adevratul

progres al tarii, progres care comporta neaparat rezolvarea problemelor tarinesti,
nu se putea face si nu se poate face decal Intrettnand relatii pasnice cu top vecinli,
dar mai ales cu cel mai puternic dintre ei
Iar d-1 Al. Pbilippide evoca personalitatea culturala a omului: spirit cu privirile
Indreptate spre viitor, dar spirit critic totodata:

Kogalniceanu facea parte dintr'o generatie In care nu erau rari oamenii cu insusiri
multilaterale. Erau oameni pentru care fapta era Inteadevar sora visului
i pentru
care miscarea culturala l literatura In special nu Infatisau decat niste subordonate ale
actiunii t niste mijloace in lupta pentru infaptuirile sociale si politice. In acelasi om
sl dupa cum cereau imprejurarile, istoricul facea be poetului, acesta oratorulul, oratorul
ziaristului, ziaristul omului de catedra i toti la un loc luptatorului politic. Nu era
vreme de adancit prea mult. Cultura trebuia Inceputa. A fost epoca marilor Intemeieri...
Daca omul politic, omul de fapta, putea si era chiar nevoit sa cladeasca In graba
41 sa nu-ai Intarzie opera de constructie cu tin criticism nepotrivit momentului, In
schimb mut de cultura Lsi Incepe activitatea cu o critica aspra. Statul modern al Ro-
mantel trebuia creiat ; cuitura romaneasca trebula trezita. Cel dintai cerea o adaptare
deocamdata lanA rezerve, cea de-a doua cerea o primenire sinatoasa. Kogalniceanu,
spirit delaolalta progresist si critic, a lost omul potrivit pentru amandoul operele. Si
caracteristica principala a personalititil lui sta. tocmal In aceasta rat% Imperechere de
criticism si Increclere tiara. In necesitatea formelor noua 6.
PROGRAME TEATRALE LA MOSCOVA
Sovetscaia Iscustoo
Nr. 46
Reproducem cateva randuri din comentariul teatral al ziarului: Teatrul Dramei

va prezinta publicului din Moscova o pies& a dramaturgului englez Somerset Maugham,
Derma, In punerea In scena a lui F. Kaverin i decorurile pictorului V. Sestacov, o comedie a tut Tyrso de Molina, Don Gil-pantalonii verzi, In regla tut V. Vlasov si decorurile pictorului G. Staffer si Inteo noul traducere, semnata de M. Lozinski, Hamtet-ul
lui Shakespeare, In regia lui N. Ohlopkov.

Premierele anuntate pentru sezonul 1946 sunt, Intre altele: Oedipus a lui Sophocle,
Rdpa, dramatizare dupl celebrul roman al Int Goncearov, si doul piese clasice ale marelui dramaturg rus Ostrowsky ... Teatrut Satirei prezinta, In Octomvrie, comedia
Cdstftoria lui Betughin a lui Ostrowsky, comedia Penelopa a lui Somerset Maugham
o noua plesa a scrlitorulul sovietic Constantin Simonov, intitulata Prietenii rdnuin
prieteni.
Celelalte teatre au programe variate, consacrand un loc de cinste productiel dramatic anglo-americane. Se prevede montarea plesei tut Bernard Shaw, Pygmalion,
si a altor doua Nese ale lul J. B. Priestley.
II
674
RAFAEL KUBELIK A DIRIJAT FILARMONICA DIN MOSCOVA

Comsomolscaia Pravda
Vestitul i an&rul dirijor ceh Rafael Kubelik, But celebrulul vtolonist Jan Ku-
ben
pe care si not, I-am auzit (In 1936 mi se pare) la Bucuresti
a fost invitat
la Moscova. El a dirijat o aerie de concerte ale Filarmonicei. Iota ce sante cronicarul
muzical V. Gorodinski despre Kubelik: sConcertele anrului artist ceh s'au bucurat
de o extraordinaa afluent& ... In simfonia a V-a a lui Dvorak, caliatile musafirului
nostru s'au relevat In toatft varietatea lor: claritatea plastica, frumusetea si puterea
vointel care 1st imprim& pecetea asupra orhestret, frA ca sk-1 stanjeneasa individualitatea, ladndu-1 libertate st lniiativ, o Intelegere subtili I adncl a sensulut
simfoniel. Asculttorli nu vor uita niciodati clipele trilte atunci and David Oistrah,
cu orhestra dirijat& de Kubelik, a executat Concerto pentru vioaa si orhesta al tut
Tchaikowsky
entuziasmul publlcului a fost de nedescris e.
SALONUL OFICIAL AL UNIUNII SOVIETICE
lzvestia
10 IX
Mat mult de doll& mil (2.000!) de maestri vor expune, In cuand, panzele i lucarile lor. Comisia lndreinati cu trierea i primirea operelor care vor 11 expuse e extrem
de sevea. Presedintele ei e cunoscutul critic de art& P. Slsolev. Printre lucarile admise se afi 6. urmtoarele panze ale pictorului V. Efanov, laureat al premiulut Stalin:
Tovarasii I. V. Stalin, V. M. Molotov st K. E. Vorosilov la patul tut Gorki, bolnav I,
un portret In ulei al cornisarului poporului V. M. Molotov si portretul pictorului caucazian Nikoladze. Pictorul Vasiliev expune o Berle de gravuri din viata lui Lenin.
Laureatul premiului Stalin, P. Koncialovsky, va expune portretul artistel Vera Dulov,
In nuante cenusil; pictorul E. Katzman o compozitie: s Mama 6, o fresa: In spatele
frontului 15i o guad; pictorul G. Segal, o serie de s etudes sub denumirea general&
de s Volga, fluviu rusesc s. Reprezentantii artelor plastice din fiecare republic& sovie-
tia expun operele lor cele mai de Rand. Astfel, Intre altele, republica leton& prezina 42 de tablouri, 32 gravuri si 10 sculpturi, republica ucrainiani 10 tablourt de
compozitie, In timp ce pictorli regiunilor sudice se Intrec In naturt moarte si guase.
Se remara mutt& pictua pe slid& i sculptua In lemn.
CEVA DESPRE TEATRUL RUS CLASIC IN ANGLIA

Leningrad
Iat& critica ea o face un critic teatral rus felului de a reda stain is, In cazul de
fall al regisorilor 1 actorilor englezi. Teatrul londonez Old Vick e unul din cele mai
remarcabile InJghebri artistice din Europa, tar numele unor artisti de talia Sibyllet
Thorndyke, a tut Lawrence Olivier, etc., au un asunet mondial. Iat& Ind ce sante
Vladimir Rogov:
Anul acesta vestitul teatru londonez Old Vick a prezentat spectatorilor una dintre
piesele tut Anton Cehov, Unchiul Vania, iar tn capitala tinutului Wailes, orasul portuar Cardiff, teatrul Unity a montat o pied de Ostrowsky, Fiecare destept mai e
destul de prost. Aceste piese clasice au fost primite cu mult interes. Trebue s notez
Ind a Unchita Vania este In Anglia cea mai popular& pies& a lui Cehov, pe and
In America cea mat cunoscuti e Livada de visini. In ultimti patra ant Unchiut Vania
s'a jucat de trei ori, In trei diferite teatre. Piesa e tradus& i jucati In Anglia, Ina
din 1911. In prtvinta lui Ostrowsky trebue s& spun a, In afaa de Furtuna, piesele
lui nu au fost jucate In Anglia. De slgur aceste doll& spectacole nu se pot compara.
Plesa tut Cehov a fost jucata In cel mai bun sau unul dintre cele mai bune teatre
londoneze, cu o dIstributte stalucltoare. ArtIstl celebrl ca Lawrence Olivier, Ralph
Richardson, Sibylle Thorndyke, Margaret Lytton etc. au interpretat personaglile
cu virtuozitate pe and actor!! unui rate teatru provincial s'au sloltut i stracluit din
asputerl, a& dea viata personagiilor lui Ostrowksy. i totusi acestt mid actor! multi
dintre ei sunt, mi se pare, amatori mai mult cleat profesionistl
de realitatea rud.
au fost mal aproape
PltESA MONDIALA
675
Marea deoseblre hare cele doua regii e In conceptia ce a stat la baza interpretaril pieselor ruse clasice. Reglsorul dela Old Vich, John Barrel, a fost condus de remarca lui K. T. Stanislawsky, care nota pe marginea piesei lui Cehov: *In Insasi
inactiunea oamenilor creati de el (Cehov) se ascunde o actiune interioara complexa o.
Dar aceasta se vede ca a lost o conceptie prea noul sau prea grea pentru artlstli
si spectatorli englezi.
I Critic!! au atacat pe regisorul plesel, 1nvinuindu-1 de tempo-ul prea Incet al spectacolului. S'au pornit certuri pe tema 4 pauzel ruse 10; spectatorul englez e obisnuit
cu trucurIle teatrale ale pieselor contemporane cladite pe teme aventuroase-politiste
si cu desfasurarea dinamica a comediilor, In care unei scene neasteptate Ii urmeaza
alta sl mai neprevazuta. In cronica pozitiv aparutft In ziarul New Stetesman criticul
dramatic D. Maccarthy scrie:
Spectacolul are prea multe pauze, unele dintre ele sunt dramatice, altele Bunt
pur st simplu naturaliste a. a Unchiul Vania si alte tipuri din nemuritoarea piesa a
lui Cehov pot fi Intalniti destul de des In vista engleza, dar Englezli actorii Richardson si Laurece Olivier s'au straduit s joace un unchiu Vania a rusa i un doctor
Astorv rus a asa cum 1st Inchipuiau ei ca erau Rusii din vechea epoca, dinaIntea revolutiel o. Vestitul om de teatru, estet extrem de dificil, James Igmuyt scrie: I Richardson
poate sa joace si a jucat rolul unchiului Vania Intr'un tel extraordinar, dar nu cred,
ca el poate fi un tip cehovian. Si cred c nu e greseala lui, ci greseala naturil teatrului...
Si totusl 11 admir caci a jucat sclipitor... Orice s'ar spune, Richardson a fost un Rus... o.
(Sunday Times).
Totusi, pentru noi, Rust!, personagiile lui Cehov prezentate pe scena teatrului
Old Vick, erau straini cu nume care se pronunta cu greutate. Jocul artistllor nu a
fost convingator... Noua montare a Unchiului Vania a fost Intampinata cu raceala.
MI se pare ca aceasta s'a Intamplat datorita faptului ca teatrul londonez a trecut
cu vederea peste calitatea principal& a piesei lirismul ei, visele i dorul dupa o
viata mai bunk credinta In puterea creatoare a omului.
Actor!! englezi au dramatizat personagille, un pesimism lipsit de sperante ucide
lnsusirea lor cea mai de seama: subtilitatea sirntirii, perceptia sensibill a vietii si
presimtirea unui viitor mai fericit, mai perfect pentru eel ce vor trai dup& ei.
D. Maccarthy scrie si are perfecta dreptate: Nu e Intamplator faptul ca
Cehov e, actualmente, cel mal popular autor dramatic strain In Anglia. E gresit a&
se cread ca eroii lui pot fi Intelesi exlusiv de Rusi. Ei Bunt tot atat de aproape
de lnteles pentru toate popoarele o.
Plesa lui Ostrowsky, prezentata la Cardiff, a fost bine studiata de regisorul Harding si de trupa lui. Ei nu au conceput persotia;iile acestel clasice corned!! rusesti
ca pe tot atatea a personagii exotice, Rusi cu barb& obligatorie
ci le-au jucat
asa cum le-au Inteles adica ca pe niste oamenii vii. Erau bine inteles cam... anglicizati dar In schimb cu atat mai vill
Publicul a reactlonat la acest spectacol cu o neobisnuita voiciune. In antract 11
Intrebai pe vecInul meu de ce oamenii reactioneaza atat de violent. Mi-a raspuns:
Avem multi oameni
de felul celor de pe seen& (Glunov i Kritutki)
In
Anglia! fat& de ce rade publicul! Minunata traducere a piesei lui Ostrowsky, facuta
at
de D. Magarsek, a contribuit la succesul pieSei. Nu se poate, din pacate, spune acelasi

lucru despre traducerea lui a Unchlui Vania realizat cu cativa ani In urma de K.
Garnett. Succesul lui Ostrowsky a fost atat de categoric Incat un teatru londonez
chant!clera a pus In repetitie 0 alta piesa a acestul autor Lupul si ollea tot In
traducerea lui Magarsek.
POETUL S. MARSAK DESPRE TEATRUL PENTRU COPII

Zvezda (Steaua)
S. Marsak, cunoscutul poet sovietic foarte iubit de copii, pentru care a scris nenumarate piese de teatru i poezli (un volum al lui Marsak intitulat a Posta militari
a lost Incununat cu premiul Stalin, sectla literatura pentru tineret) a scris de curand
o noul piesa-feerle. Dinteun interview, aparut In ziarele sovietice, spiculm eateva parer!
13.
676
ale scrlitorului sovietic relative la teatrul pentru copii
probleml care s'a rezolvat cu
succes In U.R.S.S. far la noi, In ciuda cltorva persoane bine intentionate, a amas
in fake, cad tentativele care au avut loc panl acum au esuat lamentabil, din pricina
nivelului mediocru al textului si decorului, far& ca sl mai pomenim de insuficienta
pregatiril artistice a tinerilor amatori.
Iatl ce spune Marsak I pozitia net& ce o fa Impotriva acelor care sprijinA teorta
Lind educatil materialiste i realiste a copiilor:
4 Noua mea pies&
Casa pisicil e scrisl pentru cei mai mid spectator! pentru care fiecare joc
e un teatru lar teatrul un Joe, aproape la tel ca si cel de acasl
sau din curtea lor dar mai frumos, mai slrbitoresc, mai pasionant...
Sunt un adept al feeriei, cici ea di copiilor acel aliment spiritual care imbog/'lege lumea lor interioari, descoperindu-le farmecul aseuns
vraja obiectelor incon-
Jur&toare... De data aceasta insl, piesa mea e din lumea animalelor si... poate el
nu lipsill de sugestia minunatelor desene animate ale lui Walt Disney. M'am amuzat
cu constructia unui orlsel-miniaturl pe scenl; iatl casa pisicii, casa caprei si iedului,
palatul cocosului sI glinit, apartamentul la parter al scroafei cu purcelusii ei
obraznici. Toate aceste personagii se viziteaza Intre ele, discutl, cantl, danseazl, se
cearta si se comportl potrivit cu caracterele lor specifice. Iar caracterele lor contin
In esenta lor
i aceasta e specifIcul basmelor populare
1 trAsAturi omenesti si tr-
sturi anirnalice. Orice poveste are si o morel; si In privinta aceasta plesa mea nu
se deosebeste de basmele cu zane. Morala e simpll I cred folositoare. Dar nu
vreau s'o povestesc aid. A Beryl o moralitate In stare purl e tot asa de lipsit de gust
ca st a servi laptele far& fric. Laptele nu mai e gustos iar frisca prea gras!.... De
altfel unul dintre personagiile piesei mele din Casa pisicil e Un pisoiu destept, cu
suflet generos nobil. El Incearcl s formuleze morala celor intamplate miorllind
cam In felul urmltor:
Cine stie cdt e de udd apa
Cdt de tare frige gerul
Acela nu roe idea niciodatd
Pe bietuf trecdtor fdrd addpost.
Cred cA fiecare spectator cumsecade

nate si mare va fl de acord cu
1
aceastl concluzie si nu va dori al Joace in viatl rolul pe care II Joacl In pies& sgArcitii si moroclnosii parcel i inospitaliera capra
NECESITATEA REFORMEI AGRARE IN GERMANIA

Novaie Irrernia (Timpuri Noui)
Ziaristul E. Varga aerie urmatoarele despre problema reformel agrare in Germania:
Cercurile democratice, antifasciste din Germania considerl ca o reform& agrarl e
neap/rat trebuincioasl. Aceastl reform& trebue, pe de o parte, sl lichideze o important& baz/ economicl a fascismului sl reactiunii germane, pe de alt& parte sl settsfacl nevolle tarinimil i Nemtilor expulzati din alte tart. E destul sl amintim el
In provincia Brandenburg, de pilda, o treime a suprafetei apartine marilor mosieri.
In judetul Preuzlan, din 108.768 hectare bune pentru cultivat, 71.308 ha se afll in
posesia marilor proprietari. Junkeril se indeletnicesc cu sabotajul. Din aceasta cauzl
32% din suprafata cultivabill a ramas anul acesta neinsamantata. In noua, democratica Germanie, nu se poate a& mai existe proprietati feudale. Casta Junkerilor, care
alcatueste sira spinirii militarismului prusac, trebue sl dispara. E una din primele
Condit!! pentru asanarea democratic! germane
PERSONAGIILE DIN
OSTATECII
LIII STEFAN HAVEM
Octomvrie
Dupl relatarea subiectului, criticul revistei subliniazi sensul simbolIc al persoIanosek e un tip, pe cat de viu, pe atit de popular. Ocupantli nemti au
avut de luptat in Cehoslovacia cu milioane de Ianoseki, insufletiti de url, cu inima
nagillor:
arzAnd de dorul libertatil. Chlar In elipele cele mai tragfce, Ianosek nu-si pierde umorul
PRESA MONDIALA
677
sill bate joc de dusmani, In felul Meet si subtil care-i al taranului I muncitorului ceh.
Iati o carte care merit toata atentia din partea cititorilor sovieteci o.
DESPRE LOUIS ARAGON

Nom Mir (Lumea Noud)
Poetul Pavel Antokalski, care e un maestru al traduc erilor din frantuzeste, tot
astfel cum S. Marsak e un excelent traducitor din engleza public I In toate revistele
sovietice poezlile lui Louis Aragon, traduse de el. Revista Novu Mir publici o suta
de poezii ale int Aragon In traducerea lui Antokalski. WI cum prezinta poetul sovietic cititorilor sal, opera lirica a marelui poet francez.
Poeziile lui Louis Aragon, pe care le veti citi In traducerea mea, fac parte din
cartea . Le creve-coeur editata In Anglia, In zilele cele mai Intunecate pe care le-a
trait poporul francez. In aceasta carte, allturi de poeme de un lirism foarte rafinat
si nu totdeauna Inteles de noi, se gasesc strofe dictate de dragostea pentru popor si
patrie si de durerea ce o resimte poetul, solidar cu suferintele neamului sAu. Aceste
versuri se adreseazi poporului t, datorita puteril lor poetice, fac parte din eeea ce a
fost creat mai bun de catre poetii francezi din al X X-lea secol. In acelasi timp, ele sunt
un document al tulburarilor sufletesti resimtite de eel mai straluciti reprezentanti
ai intelectualitatil franceze In perioada 1939-1940. Louis Aragon e un vechi prieten al nostru, traducatorul t raspinditorul versurilor lui Maiakowsky In Franta. In
timpul ocupatiet germane, el, ca si multi alti scriitori francezi, se gasi In ilegalitate,
lupti alaturl de poporul francez rezistent. .Afara de versurile lui Aragon, cetitorul
sovietic va gast In paginile revistei si poeme de Jacques Destin, un poet al rezistentei,
care si-a publicat versurile In timpul ocupatlei, In editii ilegale, Inteo tipografie conspirally& a
Antokalski a tradus Legenda despre Gabriel Peri, Prim Avara si Santa Espine
ale lui Aragon si Balada despre cum se canta In timpul torturit, de Jacques Destin.
Traducerile, aunt dupa parerea generala -- si a noastra personala, splendide
si tot
asa de frumoase In ruseste cat sunt de frumoase In original.
H. L. MENCKEN DESPRE INVENTIVITATEA LIMBII AMERICANE
Time
Vol. XLVI Nr. 9 21 August 1945
Henry Louis Mencken, cunoscutul humorist american, comparat de unii cu un
Voltaire contemporan, a publicat recent o noua. colectie comentata a limbii americane.
Humoristul, care toata viata a adunat mostre de expresii, fapte i atitudini absurde
sau comice, grupandu-le sub titulatura Americana, a sustinut jumatate serios, jumatate In gluma, ca. limba engleza a devenit doar un dialect al limbil americane. El demonstreaza cum, mereu, limba vorbita de Americani se Imbogateste, depasind ca numir
tO ca vivacitate limba veche, placuta, dar oarecum Incremeniti, vorbita pe insulele
britanice. Aceste caracterizari Ii apartin. El demonstreaza ca o seama de cuvinte ca
businessman, overcoat, telegram sunt de origin& americana, precum i altele la fel
de curente. Expresia okei a fost admisa 41 de autoritatile engleze, certificand ca un
document I este In reguli .
Ultimil 15 ani aerie Mencken
au dovedit In America o putere de inventivitate
In materie de limn, pe care lumea n'a cunoscut-o dela transformarea limbii latine
In limbile moderne. El arata cum peste Ocean oamenii inventeaza singuri cuvinte
noui, la Inceput In argot, apol circuland i In cartile savantilor. Ziaritit, autorii de piese
el reviste teatrale, oamenii de afaceri mereu modifica. limba t o Imbogatesc, uneori
spontan, alteori din motive de ridicare i prestigiu a activitatii sau meseriei lor. Ni
se citeaza cazul organizatillor de pompe funebre, care au lupt at si au reusit sa impuna o terminologie mai putin macabra si, dimpotriva, mai poetica si mai manglietoare pentru procedeele, operatiiie i expresiile meserlei bor. Itazboiul abia Inchelat
a adus 0 eerie de cuvinte i expresii noui, din tarile unde soldatii americani au luptat.
Oamenti de afaceri nu se Iasi mai prejos aid el. Astfel, un vanzitor de automobile
uzate anunta recent ca. vinde cauciucuri incereate (experienced tires). Numai In materie de Injuraturi, aerie Mencken, Americanii nu au gent niclun progres.
678
SCOPURILE IMEDIATE ALE MUNCITORIMII AMERICANE

C. 1.0. News 27 August 1945
Publicatia saptamanall a Congresului organ1zatlilor industriale din Statele-Unite

The C. 1.0. News
difuzeaza in ultimu-i numar un articol al presedintelui acestei
organ1zatil muncitore5ti, din care. lac parte 6 milloane lucratori, d. Philip Murray.
D-sa arata ca muncitorimea americana are actualmente drept scopuri imediate: aboBrea discriminarilor rasiale, de credinta 5i religie, in randurile muncitorimil $1 cetatenilor amerlcanl, asigurarea productiei depline a natiunii 5i asigurarea dreptului
de munca pentru toti. Se ccre egala oportunitate pentru toti muncitorit de a-51 dovedi
puterea de munca, priceperea, talentul, pentru a contribui astfel la securitatea generail. Muncitorimea americana aerie d. Murray are de dus acum un alt fel de
razboi: razbolul Impotriva saraciel, boalei 5i llpsei de securitate.
OAMENII DE STIINTA. AMERICANI DESPRE STIINTA SI TEHNOLOGIA.

S OVIETICA
Nr. 10 3 Septemvrie 1945

Oamenii de Wing americani care au participat la Congresul international al Stiintelor tinut la Moscova acum doul Inn! 51-au Impartasit impresiile In rata publicului american. Delegatia americana, avand In fruntea ei pe astronomul dela Harvard, Harlow Spahley l pe laureatul Premiulut Nobel, Irving Langmuir, dela General Electric, a fost primita extrem de cordial de camarazii, publicul 51 presa din
Rusia. Oamenii de stlinta au vizitat diferite regluni, instalatii l laboratoare, fabrici
51-instItutii. El au constatat ea In Uniunea Sovletica s'au facut chiar 51 In anil razbolului Insemnate eercetarl fundamentale si de lunga durata, care au dat 5i vor da
rezultate importante. Langmuir a constatat cu. Rusia are superioritate rata de toate
Time
Vol. XLV I
celelalte natiuni ale lurnii In materle de geologie 51 In prIvinta Stiintei solului. La Mos-
cova, el au vizItat pe fizicianul Petru Kapita, care conduce unul din cele mai bine
lnzestrate laboratoare electronice. Oamenli de *Uinta rusi se bucura de toata Incurajarea 51 sustinerea guvernamantului 5i traiesc In conditii de viata excelente.
Oamenii de stiinta amerIcanl au fost impresionati de faptul el Rusia nu traie$te
intr'o izolare stiintifica, ci, dimpotriva, student!! mai Inaititati cunosc limba engleza
51 Bunt la curent cu lucrarile stiintifice din Statele Unite 51 Marea Britanie. S'a propus
de eatre oamenil de stilnta at celor trel marl popoare ea a se facIt schimb de student!
profesorl.
Concluzil finale ale Americanilor: In cinch sau zece ant, Uniunea Sovietica va putea
concura preemlnenta 5tiintei si tehnologiei americane. Rtisia 51 America vor conduce
lumea prin 5tiinta.
REVOLUTIE IN CULTURA PORUMBULUI

Harper's Magazine August 1945
Inteun articol Revolution in the Corn Belt, d. Kurt Steel ne arata cIt Americanii
teoretic de porumb, planta cea mai hranitoare a continentului
lor. Istoricul porumbului, Guy Collins sustinea pan& nu de mult ca de 400 de ani,
de cand Albil cultiva porumbul, ei nu au adaugat nimic porumbului ma. cum I-au
prlmit dela Pieile-Rosii a. Nu I se cunomte origina, nici forma salbateca. Cercetatorli
nu au reu5it sa Incruci5eze porumbul cu alte plante salbatice, nici sa-1 stabileasca
vechimea. In Peru s'au gasit fosile cu porumb. vechi de mii de an!. In Iowa (Statele Unite), eau gasitin ardezie urme de boabe de porumb, In straturi foarte vechl.
Nu se poate preclza cum s'a facut trecerea dela porumbul salbatec la acela cultivat
de Pielle-Ro5Ii si de albi.
DIA, Mal, cIt dupa mii de ant, acum, In zilele noastre, porumbul capata transformarl i Intrebuintarl non!. 0 revolutie stilntifica s'a petrecut In statele Illinois,
Indiana, Iowa 51 Ohio, unde porumbul este acum selectionat 5i poate fl cules eu ma5ina. Se produc seminte numite hibride, dela plante de aceea51 marime, pentru a
se obtine boabe mai marl 5i mai pllne. Fecundarea celor doul florl de porumb se
se ocupa 51 practic,
PRESA MOMDIALA
679
face acum pe cai stiintifice, alegandu-se specii mai bune si cu trisaturi identice. Incrucisarea se face timp de sapte ani, obtinandu-se treptat sped! mat bune, mai definite, mai productive.
Tehnica producerii semintelor de porumb hibrid a Inceput In 1905, la UniversiMile din Illinois }31 Princeton. Ftind ministru al Agriculturii, Henry Wallace a dat
deosebita importanta noului mod de cultivare.
Planta introdusa In secolul al 16-lea, porumbul, serveste acum nu numai ea mancare pentru oameni si animate, el, mai ales In State le Unite, cal:4U Intrebuintiri
colosal de variate si utile. Mai mult de 30 industrii, dela produse de bumbac la orelaril, depind acum de prelucrarea amidonului porumbutui. Este necesar pana Si pentru
producerea penicilinel, sulfamidelor si vitaminei C, ca i pentru Imbogatirea paint(
de grail si a painii pentru diabetici. De asemenea, pentru fabricarea hartiel, ea si
pentru diferite substante necesare fabricilor de aluminiu, explosivi, alcool, guma,
caucluc.
CHEMURGIA
Nr. 2
Vol. 2
U. S. A.
Chemurgia este O stiinta, aplicata, de data foarte recent& poate nu are mai mutt
de 15 ani existent& si care prin cercetari de laborator si experimente agricole a
dus la noui Intrebuintari ale plantelor deja cunoscute si la noui produse pentru vechi
Intrebuintari si nevoi. In vremea razboiului abia Incheiat lipsind sau devenind
rare In Statele Unite unele materii prime, chemurgia a condus la producerea unor
substitute ce raman un bun castigat pentru omenire. Datorita chemurgiel, Statele
Unite au astazi numeroase felurl de cauclue, produse din papadie. Din coji de mere
se produce glicerina necesara industriei tutunului, iar din fasolea sota se produc uleiu,
fibre textile, materiale pentru vopsit si pentru construit. Dac produsele minerale
se consuma mult mai repede decat se produc, cele vegetate pot fi crescute i desvoltate
pe masura nevoilor industriei moderne.
Crezul chemurgiei este ea nimic din ceea ce creste pe pliant nu este fall rost
si fAr Intrebuintare folositoare.
E XPERIMENTE A SUPRA SOMNULUI
Science Digest
lunie 1945
0 revista americana ne comunica o seam& de experimente privitoare la somn,

facute mai ales la Colgate University si Stephens College, Missouri. WI cateva din
constatarile acestor experimente:
Nu-i adevarat c oamenii care dorm bine nu se rsucesc si nu 1st schimba poziiile and dorm. In medie, ne rasucim In timpul somnului cam de 35 de ori, organizarea muschiular a corpului nepermltandu-ne s ramanem In aceeasi pozitie.
Nu-i adevarat ca oamenii care pot must sa doarma mai putin decat alui sunt
mai energici. S'a mentionat cazul lui Napoleon si Edison, care dormeau cate patru
ceasuri pe noapte. I-adevarat ca dormeau noaptea atit, dar ei i In timpul zilei mai
atipeau sau dormitau. In genere, eine doarme putin noaptea Ii conipleteaza, In timpul
zilei, orele de somn necesare, atipind sau relaxandu-se.
Animalele mor mai repede din lips& de somn decat din lipsa de mancare.
0 noapte buna de somn ne reface pentru somnul pierdut In zilele anterioare.
Nu-I nevoie de mai multe nopti pentru a castiga orele pierdute timp de Mai multe zile.
Nu are nick) importanta dad, dormim pe spate sau pe-o parte sau alta.
Nu-i bine sa bei mult lichid Inainte de culcare, presiunea lichidelor ajutand
nelinistea In timpul somnului. Patul nu trebue sa fie nici moale, nici tare, ci potrivit.
Baia calda ajutli oboselii din timpul zilei, asigurandu-ne un somn bun. Primblarea
lnainte de culcare ajuta.
Mai important ne pare urmatoarea constatare, atat de discutata, claci e bine sau
nu 51 dormim i cite o cal dupl prinz. Se sustine el somnul de dupl masa tate din
energla omului si 11 leneveste. Experimente facute printre studentii colegiului Colgate
68o
demonstreazl contrarul i anume: data studentil dorm ate o orl, dupl pranz, rezul-
tatele InvtImantului aunt mai bune decal cand dorm numal noaptea, tar ora de
dupl pranz o Intrebuinteaza pentru Invatlturl. Deci un somn de-o orl, dup arnlaza
ajutd puterea noastra de mina.
CE RCETARI ME D ICALE
Time 20 August 1945
Cancerul loveste actualmente pe unul din noul cetatent ai Statelor Unite. Mediell ol cellalti oameni de stiinta sunt siguri cl clacl cercetarile medicate ar dispune
de marl fonduri financiare s'ar putea gaol t cauza ol leacul acestel cumplite boale.
Recent, din generozitatea d-lui Alfred P. Sloan, s'a Intemelat o noul Fundatie pentru
cercetari asupra cancerului. Noua institutie dispune de 4 milioane dolart, daruiti de
Sloan, care spell el si alti bogAtasi l oameni de afacerl vor dArui alte fondurl. Astfel,
spitalul Manhattan Memorial din New-York va deveni cel mai mare centru si spital
Impotriva cancerului. D-rul Kettering care se ocupl de 25 de ani cu aceste cercetAri este optimist In fata nouilor perspective, operand a glsi curand leacul.
Sir Alexander Flemming, omul tie Uinta englez, descoperitorul penicilinei, a foot
de cnrand In Statele Unite, unde a studiat Intrebuintarea ei productia penicillnei.

A primit si el numeroase daruri pentru desvoltarea lactivitatil sale otiintifice, precum
premiul pe 1944 al Cluburllor Humanitariste din America.
PERITONEOSCOPUL $1 GASTROSCOPUL
Nr. 2
U. S. A.
Vol. 2
Medicii americani au construit doll& telescoape medicate ce fac posibliA stabiBrea precisa a unor diagnostice, pan!. acum greu de stabilit. Peritoneoscopul Inlesneste
precizarea anomaliilor abdomlnale. E un instrument foarte fin i subtire, introdus

prin piele si care permite cercetarea abdomenului, medicul putand vedea timp de
o jumatate de ceas fiecare colt al abdomenului, th care se pompeaza mai Intl! aer
pentru ca manipularea instrumentului sa fie mal usoara. Peritoneoscopul care permite
directa vizualizare a organelor abdomenulul a fost perfectat de d-rul John Ruddock dela Universitatea Southern California din Los Angeles el grape lui diagnosticele an acum o certitudine uluitoare. De asemenea, 23 pani la 47 la mita din operatii sunt evitate, grape diagnosticarti precise cu ajutorul lui. Intr'unele cazuri, prin
acest instrument care permite luarea de fotografit colorate a organelor abdominale,
se pot olvarsi oi mid operatii, aparatul avand atasat t un minuscul cutitas pentru
operatie. De sigur, chirurgia nu devine inutill In cazurite grave, dar datorita perttoneoscopului se prelntampinl mii de cazuri de operatic, stabilindu-se de timpuriu
Si tratandu-se cazurt de cancer, hernie, apendicita, peritonitl, boale de ficat ol bill.
Al doilea instrument este gastroscopul, pe care medicii americant 1-au perfectat
si care permite examinarea interiorului stomacului. Inainte de a se introduce instrumentul, gura i gatul pacientului Bunt vopsite cu un anestezic, gastroscopul este Inghitit ca un tub stomacal. Instrumentul urmeaza curbele gatului i esofagului, farl
a pricinui durere, i in partea de jos este flexibil, urmand libera miscare a stomacului.
Gastroscopul Ingldue descoperlrea cazurilor de cancer stomacal, pe care razele X nu
le releveaza de obicelu. Gastrita cronica poate fl temeinic dlagnosticatl numai cu ajutorul acestui instrument perfectat de medicil americani.
INFORMATH CINEMATOGRAFICE
Newsweek
13 August 1945
Prin colaborarea guvernelor american i englez i cu regisori ai ambelor fri, s'a

realizat recent un film de razbolu, Adevdrata Glorie, la care au lucrat 1.400 de fotografi
el einematografisti de razboiu, filmand evenlmentele l luptele mai lnsemnate ale rilzbolului ce s'a isprAvit. Din acesti 1.400 de cinematografioti care au fIlmat episoadele
32 au foot uctsi, In timpul activitatii lor, 101 au foot riniti al 16 snot
rizbolului
PRESA MONDIALA
681
dati ca disparuti. Film autentic doeumentar, Adevdrata Glorie, care Ina nu a rulat
In btatele Unite, el numai In Anglia, arata. pe eeran momentele cele mai grele ale rAzboiului, momentele de lzbAndA, ca i acelea de trecAtoare InfrAngere. Un critic ame-
rican sale cA Nemtii niciodatA nu ar fi putut face un astfel de film. Intal, pentrucl
aratii adevArul, In bine 131 In rail, In momentele fericite ca 51 In toiul difieultatilor.
Apoi, pentruci e plin de humor si In fine, pentrucl toatA actlunea filmului pledeazI
sA nu se mai facA un alt rAzboiu.
Annabela s'a Inapolat dui:4 un turneu pe front care a durat aproape opt luni.
Sotul ei, Tyrone Power, locotenent de marina, a luptat ca aviator al marine! In PaWien] de Sud. Avionul purta numele piesei In care Annabela apArea pe front, In fata
soldatilor americani, ru51, francezi si englezl. Annabel la n'a mai lost In Franta de
chid ani, flind o convinsl antl-faseistl.
ROLUL LUI DAVID GRIFFITH IN EVOLUTIA FILMULUI

Theatre Arts
April 1945
Rolul pe care David Griffith I-a avut In progresul tehnicei cinematografului este
analizat pe larg In revista Arts. Marele director de scenA. 51 producAtor, animatorul
unor filme celebre, ca Naeterea unei Natiuni, turnat In 1915, si ea Intoleranpa, a ridlcat
filmul la o arta independentA de teatru 51 de fotografie. PAnA la el, filmul american
se multumea cu fotografierea unor scene ca la teatru, Infatisanci personajele la olalti,
In proportii reduse. El fotografiazA pe actorii ecranului mai de aproape, Ii prezintA
fragmentar, aceentuAnd aspectul fete( lor, ochii, mAinile, mersul, creind acel procedeu al close-up-ului, InfAti5Arl fragmentare pentru a exprima mai viu sl mai direct
starea psihologica a personajelor. De'asemenea, el nu a mai lucrat filmul pe scene ci
pe aspecte r}i sltuatii, care schimbl scenele, le alterneazA, le sugereaza dupl nece-
sitatea dinamismului situatiilor dramatice. El a orAnduit aparatele din mai multe

unghluri, Intrebuintand simultan mai multe aparate de cinematografiat, unele pentru
scena cu toate personajele, altele numai pentru aspeetele mlrite 51 fragmentare ale
unula sau mai multor personaje, aduse in prim plan.
Pudovkin a recunoscut ca procedeele acestea, a5a cum au fost IntrebuIntate de
Griffith, au devenit piatra de temelle a cinematografului. Lenin I-a admirat filmul
Intolerania, care s'a proiectat In Rusia, In eadrul unor festivaluri consacrate lui Griffith. In Intoleranja, regisorul american InfAttsa. In scene succesive episoade din viata
omenirii, tiranizatA de fanatisme i intolerantl, pornind din anticbitate i ajungAnd
pAni in timpurile moderne. A turnat pentru acest film aproape 2.000 de scene, unele
lund, altele scurte, alternAnd si imprimAnd filmului un dinamism i o viatI ce nu
existau Inalnte. Rene Clair, regisorul francez, a declarat ca nimle esential In tehnica
cinematografului nu s'a produs dela Griffith Incoace.
NOTE
UN OM IN ALB
Prin palele de cea p. aproape lichida, dealurile apar grele de aurul
roseat al fagilor, in acest sfarsit de
Octombrie. Castanii de pe bulevard
au frunzele de un galben striiseziu
ea foita de cearit, iar and vintul

svacneste puin, apar dintre nori
piscurile de stanch*, inzapezite. Se
insereaza, ploios, pavajul stricat e
carpit cu raid baltoace, iar luminile
care se aprind anemice in interior
sunt neprietenoase cu trecatorii sgribuliti... In aceasta Sinaie de toamn a.
ttazie, nu intalnesc, asa cum
ratacesc singuratee, pe nimeni cunoscut, din toata splendoarea estivala .
. .
Localnicii putini trec grabiti,
manati de necazurile zilei. Trebue

s petrec cateva ore aci i ma intreb
cum o due alii, toga toamna aci...
Mare le spital de rizboin Ii luminear)); discret saloanele in
Mi-aduc aminte ca. medic sef este
sir
fostul meu coleg de liceu de la Sian-
tul Sava... si-mi vine sii surtid inchipuindu-1 inteo Sinaie fka vile-
giaturisti... Cad era un monden

de mare colorit... Inca din liceu...
zisei bune societati, se paruiscra in

public doua vedete de teatru devenite europene. Trag din tigare si ma
intreb ciao& nu cumva vechiul men
coleg nu privecte plictisit pe fereastra bulevardul desfrunzit in ceata...
A fost o surprindere cand ne-a spus
atunci ea va studia medicina,

care e oricum o profesiune cu grea
pregnire si care nu admite diletantismul, desi sunt atali fosti medic!,
in politica mai ales, care nu mai

practic InaL.. Sunt vreo saptesprezece ani de cand, consultand pe
profesorul Gerota pentru o intervenie chirurgicala, mi-a spus in modul
cel mai firesc:
De ce nu te operezi en B.
Dar B. mi-a fost camarad de

scoala, e un diletant, e i prea tartar,
un monden, un sportiv, e tot ce vreti ;
dar ea nii. las operat de el?
E un foarte bun chirurg... a

intervenit profesorul.
Am refuzat, Visa peste doi ani

cercurile intelectuale din Bucuresti
vorbeau despre miraculoasa salvare
a lui I. Minulescu, piaci& unei septicemii aproape finale, si redat
vieii numai de interventia indraz-
neata a d-rului D. B.
Campion amator la box, pe deasupra,
RAU-Leese Inca pe bulevard, sgri-
era cunoscut si ca vanator patimas
si asa 11 stiau Bucurectii tot, cu
bulit, nectiind ce sa fac. Hai si-1

revad pe dr. D. B... Nu e la ferea-
adaosul ca pentru tanarul student,
etre:, e intr'o sala de lucru biblioteca,
devenit unul dintre
la o masa lungi ca de consiliu, cu
lionli
Lisa
NOTE
Vre o zece tomuri groase desfacute
la pagini anumite, toate deodatii,

printre nenumarate five de tot
soiul. In halat, cu o boneta alba:
Inter) parte, cu ochelari masivi,
putin incaruntit, vechiul meu prieten se ridia s ma intampine sur-
prins...
Toata psihologia a ramas de ruvine,
nu exista Intr'adevar tipuri imutabile. Mondenul de altadata este

astazi un savant studios, autor a
catorva sute de comunicari la revistele romane i streine de specialitate, la congrese medicale, la Academie vi la consilii de specialivti. A
tinut cursuri la Facultate. Inceara

pi propune acum noui metode in
terapeutica chirurgicala, unele din
683
N'av putea spune c totuvi Vechiul

meu prieten este fundamental tran-
sformat... i azi mai este Inca monden, vi astazi Ii mai plea Inca vinul,
cantecul i femeia, dar ava numai
printre picaturi, caci timpul e pretics,
ziva e scurta...
Dupl.). vase-
vapte operatii dimineata, mai prelungevte uneori pang pe la trei un

dejun pe la Buvteni ori Poiana Tapului, dar la patru este instalat la
masa intinsa cu tomuri deschise ci
five, iar la vase-vapte incepe contravizita.
Munca este coplevitoare, dar rezultatele au dus departe faima spitalului. Iat ce scrie cel mai indicat
sa, alba o opinie, in aceasta privinta:
rt
Am inspectat Spitalul Z. I.
ele au EA cucerit o parte din lumea

medicala.
Printre ele propavaduievte cu mult ecou o tehnici nouil
pentru folosirea proprietatilor terapeutice ale drojdiei de bere foarte
415 de Cruce Rovie, unde am ra-
semnificativa acum In vremea de

triumf a penicilinei... Stie sa folo-
Conf. D. B., acest spital cunoavte

o stralucire i reputatie, care
merit5, sa atraga atentiunea
mama un grup de studirvi colaboratori, incat se poate vorbi de o adevarata Nos, chirurgicala la, Sinaia.
Medicine, ca vi politica, este Ins&
in primul rand o gtiinta, a eficientei,
mas incantat de constatarile ce

le-am facut. Sub conducerea omului de vtiinta, care face cinste me-
dicinei romanevti, d-1 Col. res.
cercurilor noastre conducatoare

militare
Rezultatele remarcabile care
s'au obtinut prin aplicarea celor
in care deci rezultatele Bunt decisive... vi se pare ca rezultatele de
mai moderne i verificate metode

chirurgicale i biologice, subli-
la marele spital de razboiu din
niaza cu adevarat opera de adevarati umanitate i Inalt5, valoare tiinific, pe care acest om
de vtiinta o indeplinevte cu mult
Sinaia sunt cu totul exceptionale.

Sute i Bute, probabil mii de raniti
au trecut de la moarte spre viati in
sane de operatii de aci. In acest spi-
tal, prin ingrijiri extraordinare, au

fost redati vieii nutherovi aviatori
americani prabuviti cu avioanele
Intre Bucurevti i Ploevti, i reviste
de peste ocean vorbesc elogios despre
acest spital, raspandind simpatie
pentru tam romaneasca.
suflet vi patriotism In slujba eroilor Neamului.

Desavarvita ingrijire medicala
ip spiritul de gospodarie mai presus de mice lauda, adauga, Inca.
la meritele deosebite ale acestui

excelent chirurg, cu care se manclrevte corpul medical romanesc.
684
REIHSTA FUNDATHLOR REGALE
Aduc calduroase elogii si personalului medical in subordine,
LIMBA FRANCEZA
ca si personalului de Cruce Rosie

sub conducerea neobositei si Iralprcasai infirmiera sera, doamna
Alice Oprescu.
Sunt, mai det3 dead ma Iasi cugetul, Vexat.

Intelectualul din Bucurestii-Noi
traduce (hm !) si citeaza (hm !) si
analizeaza (hm 1) pe Mallarme, pe
Spitalul de Cruce Rosie 415

face deos3bit5, cinste institutiilor
spitalicesti si aduce reale si necon-
testate servicii armatei.

Medic General
(ss) Zantfir
eful Serviciului Sanitar al Armatei
S'ar putea vorbi oare mai curind

de o dubla constiint5, si aci ? Caci
transformarea mondenului este un
interesant caz plastic. Barbatul in
puterea varstei de azi e mai curand
un filosof sentimental.
Mondenitatea de alteidata devenit& straniu mister& intr'o statie de
vat& pustiita de toamna, a luat o
alta cale. Dragostea de oameni in
genere, de oameni care sufera in

deosebi, care face din orice mare
chirurg un binefacator al semenilor
lui, a devenit la dr. D. B. un crez.
Ostenii care tree prin spital si

cereau din toate partile s5. vie 11
adore,: pe acest barbat voinic si cu
voie bun& care ii ingrijeste ea un pa-
rinte. Cea mai moderna pensiune

din Sinaia a fost transformata cu
multe sfortari si maxi cheltueli,
inteun sanatoriu particular, care
acorda insa gratuitati intelectualilor
si muncitorilor de doua ori mai mult
decht incaseaza dela suferinzii care

se inlesnesc sit plateasca...
a Ce frumos si ce spornic se mun-
ceste In izolarea asta de aci de la
Sinaia a imi repeta el de ate ori

fneem sa-1 intreb daca nu cumva
are nostalgia Bucurectilor.
O. P.
Franc As Villon sau pe insusi Rabelais, ca si cum n'ar avea pe unii

de-ai lui mai la indemana si a potentelor labiale si a unui oareccare
nivel de a pricepe.
E o cochetarie literara de baiat
frumos cu zulufi, implicate,. cu VIzul exotic si generatoare pc suprafete de mii de km patrati. Autorul
capricios, de Vaderi si principii, isi
fabrici iluzia ca se capatuieste cu o
autoritate si se comporta ca in medicina cu colportaj, oferind un sapun de toate petele, dela pantaloni
pant,: la figura, si o unsoare pentru
toate bataturile, buna si pentru
calozitatile cerebrale. Literatul, mai
naiv dar si mai superb cleat gradinarul, nu stie ca un porn cultiVat
la Versailles nu poate prinde si da
la Buzau pere padurete si ca doVlecelul nostru nu poate capata, cu

nicio ingrasIminte artificial& proportiile unui dovleac de Midi, nici
etind samanta acestuia ar fi transpor-
tate,. inteo eaptuseala de catifea.

Pe langa bunul simt comun, nelegiferat de nicio gramatica, e o chestiune de climat si pamant.
0;-i de cate ori isi prinde imparatia ifosului de o ataxina straina, fie
ea indica elogios o valoare imitata
sau plagiata, fie ca o distruge dela
distan-ta Bueuresti-Paris (anc io son
pittore) cu un puscoci de cerneali,
comentatorul de Bueuresti trebue
considerat suspect si examinat in ce
faza de extaz de sine, de vanitate
NOTE
sau deficient& se ail& i ce anume
punet, de ridicol sau de patologie,

ocupil In sectorul respectiV.
Cdticii, unii In special, obisnuesc
preferinta s&-fd ia pildele de peste

qapte tazi, ca re& dea pahidermului
national lectii de miscat din coada
si de rafinament, artind prostilor
nostri, in teorii nici in din nici in

mineci cu ei, cum se cugeta el personal, Francez pe linia TfirgovisteGara de Nord. Oare Marghiloman
nu-si spala rufele cu lustru la
Viena ? Doamnele din aristocratia
sacalei de gaz, nici ele nu puteau

sit fad. baie far& savon ti efle incarnat i suportau cu greu, inainte
de un rfizboiu care le-a derivat idea-
68 5
prefera nonversatia literara in 1 o o

de poker si bridge. Cred ca episodul nu e prea cunoscut. Scriitorul
ctizuse acolo, far& sa stie, peste un
domn, care se numea Patrascu, afec-
tand specialitati solemne de expert

artistic, ascultat de o burghezie
restransa, a graului platit in aur,

amatoare, ea mai tftrziu, elita titeiului si a metalurgiei, exprimati
in actiuni, dividende i puncte, de
tablouri luate pe ieftin la Sflutul
Gheorghe sau. la Sfantul Dumitru,
in ziva mutirii sasielor si cevaletelor cu camionul, si de carti legate
scump pentru cotoarele bibliotecii.
Domnul se glisea in plina expansiune de critic& de arta, Land un
lurile catre tripouri, barbaria capitalei Judetului Ilfov. Era difisil.

Exemplificarea pe autorii strini
pi prea putin oititi i in tam de ori-
curs, de pe fotoliu, de o insigni-
gina, unde aunt frecventati mult
Citatele din frantuzeste ficeau sa

tremure de o strambatura ochelarii
de nas ai lui Caragiale: In timpul
ceaiului cu fursecuri, gazda discuta
cu Patrascul jenat, desp:e o carte
sensational& de directiVe de arta
mondial?", pregatita de &litre acesta
din urma in frantuzeste i Inca in
mai slab decat in sud-estul parizianizant, e tot pe atat de suspect& pe cat
delicios bufona, cand criticul, copiind dup& manuale versuri i proza,

gi
ar fi constrans s faca lectura cu

glas. El nu stie sa dea pe frantuzeste
Bonjour si se ineurca la Bon aptit.
Dar se intinde la consideratii villoniene qi la judectiti totalitare patetice, cu o bravura de procuror general robot, care exclude si limbile
franceze suprapuse dela cei doi
Francisci incoa. Ba, ma rog, si fru-
moasa Domnisoara alsca spunea

ca-i Vine mult mai usor a& eerie ca
Jules Laforgue, facandu-ma atent,
cher maitre, ca mcningea d-sale

o
gandeste * pe frantuzeste.
Caragiale, om de mare buniitate,
putea sa fie crud la trebuinta, in

came Vie. Se afla odata fn salonul
nnei doamne din Bucuresti, unde,
ca pe timpuri, micar intr'o lume, se
fianta savanta. Cam palid la ivirea
vizitatorului, el a trebuit s
con-
tinue ideea inceputa, mai precipitat.
stare de manuscris. Acest volum

avea sa fie In sfarsit o contributie
radical& la luminarea lumii si a
Francezilor asupra chestiunilor ingilimate Intro picturi i literatura.
Autorul tocmai primea dela gazda
qi mosafiri, cu sluts nitelus athastru,
felicitirile pentru marea opera viitoare, and Caragiale, sirind de pe

scaun, facu o afirmatie neasteptata:
Cucoana, Domnul fista habar
n'are de limba franceza!
Ceaiur capita brusc in cesti o
pojghie de ghiata. Venita dela Caragiale, impertinent& nu putea sa

fie taxata de obraznicie.
REVISTA PIJNDATIILOR REGALE
686
Sa facem numai dovada cea

mai copilareasca, ceru Caragiale, de
ortografie. Ca so, nu mai pierdem

v'remea dati-ne, Dumnealui i mie,
cite o foaie de hartie i d-voastra
cititi-ne din orice autor francez o
jum5,tate de pagina. Vom seri amiln-
doi dup5, dicteu i
eti examine.
Dumnealui nu o s& poet& seri

nici ca la :Noah); nimic, necum 85,
aerie propriu zis o carte de-a-dreptul
in frantuzeste.
Caragiale care propunea examenul
avea o singura diploma, de 4 clase
primare. Patrascu s'a sculat si a

plecat, salvandu-si penibil prin dig-
paritie o similitudine de prest.giu

desumflat, injunghiat cu un briceag
de cinci parale, infipt in orgoliul unui
amor propriu de eminent& recunos-
cuta pe Intuneric. In manuscris, el
ar fi capatat zero nota la frantuzeste.
Aveam in strainatate un camarad

peninsular. M. intelegearn destul de
aproximatiV cu frantuzeasca lui. Star
de 15 ani in canton si limbajul i se
apropiase de graiul unui alt conational peninsular, care traind in acelasi
loc, de 25 de ani, i dorind g
se
facib medic, serve& de chelner luat

in deradere de clienti intr'un restau-
rant oriental. In 25 de ani uitase

de tot limbs, natali si nu invatase
frantuzeste ioc.
Camaradul ma inVita s5, mist la
teza, lui de doctorat. Era un subiect
de pdravlogi (psychologie) i candidatul orator trebuias5, vorbeasci 2
ore despre Pcil Barget (3, se citi cum
e saris apasand pe d). Pal Barget nu
era altul cleat Paul 333urgei, pe

atunci la mode:, intro coconet oi
reputat exeget al firului de par
despicat in patru. Citind, revistele
elegantele studii literare din Capitala, Imi eVoca peninsularul intact.

Dar ce-i aceasta limb& franceza,
vorbita de toata lumea din cofetarie, i chit& cu atat profund inteles
in Parisul de langa Cismigiu ? Graita
de toate personajele cu oravata tA
ei
pandantiv, nu o te niciunul. Cele

care o stiu se sfiesc s paradeze.
Luxul textelor straine intercalate
apartine ignorantelor fine, fudule.
Limba franceza nici nu e o limbi.
Ea nu seamana cu nimic cunoscut.
Vocabularul nu rispunde nicaderi.
Nu e o haina cu numar, in atm

Substantivul nu-i un substantiv,
verbul e altceva, prepozitia e un fir
de paianjen. Conjugarea nu-i conjugare. Avoir i &re nu e a avea si
a /i. Aclverbul e un pianissimo.
Limba franceza nici nu se graieste:
e o ciocarlie: canta. Poezia franceza
e o viola i un claveein. Ai dat de
dracul, domnule profesor: iata Un
verbe irregulier. Limba franceza nu
se traduce (que& horreur!), nu se

poate traduce.
0 limb& oarecare, oricare, se
conduce ca o locomotiva, ca un
autobus. Te sui pe cap* pe catedri.
Limbile normale se descompun, se
recompun, cu piese de schimb, cu
amesorii. Un prefix, un sufix si
gata! Poti construi in mice limba,
ea din dreptunghiuri de domino, sage
negre pe fond alb. Qrice limb& academica e un joc de puzzle. In frantu-
zeste nu poti construi. In loc de

materiale, ai imateriale... Ceata
violet& din Paris atarni de toate
cuvintele i glicinele din Planta, de
toate cosurile. Peisaj diafan, vorbire
de libelule, un euvant are cateva

transparente i luat din dictior ar el
nu Insemneaz5, nimie in nicio aft&
limbi. Degeaba Larousse.
NOTt
Cuvintele frantuzeati, limitate la
687
NOTLE FDTTURI
cAteva sute, de ordin practie, pentru
exprimarea unui luoru sau a unei
Inca o degenerare: editura. Editurile se inmultese enorm, toomai cand
miscari, corespund cuvintelor brute
strine. De abia de aci incepe limbs

fiancee.. Frazele, ideile, scntimen-
hArtia se spune en. e mai pupa, tyi

efind un autor, care vrea ail, se tip.-
tele nu mai sung in expresia lor
cu nimio strain. and s'a
masc. singur, far. ocrotirea unui
spus
parazit, naseut prin generatie spontanee, nu glizecte o coal..

Malik edituri, cite erau cu presti-
ca limba fiancee., e earacterizat
prin claritate, aceasta asertiune nu

insemncaz de pildi c aceeaqi
idee capata o limpezime mai ekea
cleat intealte limbi
giul vArstei i al originilor, aunt dep.Ote de o sumedenie de surogate. Era

normal ca depiOrea a. fie fAcut. prin
i s'a spus
numai un detaliu. Ideea e fiancee.,

numai fiancee.. Ideea englez sau
valoarea personal. a noilor editori,

prin respectul de carte, mai ware ea
lEcomia ai respectul de beneficii. 0
germana nu e aceemi idee, chiar

dae ar cuprinde acelmi obiect.
Indati ce trece de cotidianul strict,
limba fiancee e eeva deosebit de o
limb.. Cuvintele se lumineaza unele
pe altele plinteo actiune analog., eu
Asociatie de scriitori editori ar fi

avut autoritatea, absent. recentelor
exercitii i ar fi fost in logica timpului
si infiinteze o edituri, pe care initialele din josul notei au propus-o Inch.
de acum 30 de ani, o epoc., e adev.-
scapArarea scAnteii dintre poli opuQi.
Sa intercaleaz., sensuri neaqteptate

inteun Vera i reactiuni a cAror regula e neounoscuta. Francezii trateaza vocabularul ca paleta, meteri
neintrecuti in obtinerea derivatului
pictural.
rat, en mult mai putini cititori.
Da. Frar tuzeasea de birou, de

eontabilitate, darea de scarab:, raportul, memoriul, da, astea se invat. dar asta nu e limba fiancee..
Limba frameeza e altceva, intotdeauna altceva. 0 auzi i te duce
gandul la inthia fraza a Bibliei: La
inceput era tuvntul. Da, la ince-
put era limba franoeza, spiritul

care se purta peste ape...
Nu te juca, Domnule vizitiu de
eatedr... PA zecte-te.
Nu. Limba franceza nu e o limb.

Limbs fianceea e o mistica i o este-
tie..
Se rispunde la aceastli preocupare,

simpla cd legitim &tat in interesul
autorilor, singurii proprietari propriu
zis ai unui manuscris multiplicat de
un editor apirograf, cat i in ce privecte eleganta neindustriali a calla
de libritrie, eu un suds: i Trebue sa.
fii negustor i.
Poate en. intr'alte meserli, susceptibile de o tehnicitate complicati, a
fi negustor nu-i o vorb. goal.. Patronul unei intreprinderi de piese

ci accesorii are de manipulat ci de
tinut minte mii de firimituri metalice
pi articole uzinate. Ce capacitAti cere
editura ? Bliatul de prAvAlie se face
editor pentruci a cters cu cArpa

inmuiat. ci a ceruit mozaicul libr.riei unde a ucenicit, intre Pelikanol
faianta spalata a unui urinoar.
Cite until din acegti cu adevirat

T. A.
procti, se ci infumureazi, cernd ma-
688
nuscrisul de proba, ca B5,-1 aprecieze

el si sa-si faci o s pArere b.
Care-i tehnicitatea unei edituri ? Iei
manuscrisul, faei un contract de

15-20%, partea autorului platita cu
intreruperi, o dai la tipar in tiraj

secret si o expediezi. Dace: un- autor
cere clauza contractual& de control,
baiatul de pravalie, director de editura ma rog l se supara, trecand

problema furtisagului comercial in
domeniul moral: * Cum ? n'avati Incredere in mine ? o.
Trebue sS. alb& incredere in el au-
torul eare-si vede editorul adunand

milioane, impodobindu-si consoarta
ou bijuteiii i blanuri, conservindu-si
energiile in automobil, V la o constrfingere spaland putina cu bare de
aur in geamantan i fugind in America: sfinge concentrat de scriitor."
Tehnicitatea adevarata a editurii si
faci anticamera, sa fii anuntat la

telefon, dela parter. E unul din felurile foatului baiat de priivalie modest,
de a deveni obraznic.
Ar fi timpul ca legea proprietatii
literare sit fie modificati in mai multe
privinte, care sugerate intotdeauna
guVernelor culturale * au defavorizat constant pe autori. 1 ar fi de
dorit ca dintr'o lege noui sS. dispara
acel articol odios, care da dreptul sa,
se improvizeze un gen de editori, mai
abuzivi i decal editorii aventurieri:
dascilii, autori de antologii. Acestia
au dreptul s5. calce toate drepturile
de proprietate Mersa, si a& exproprieze poetii i povestitorii de indata
ce au publicat eiteva pagini mai ca
lumea. Ei n'au macar politeta de
bosa comerciala consist& in mijlocul

cel mai adecuat la tragerea pe sfoara.
0 specialitate cornice: a editorului
forma, 55. te consulte, sa te intrebe

dad': primesti sau nu sa fii manechinul afacerilor lui personale te pomenesti tip5.rit i furat, fru& sty, V Be
trimit& macar exemplarul de presi
din asa ziaa antologie, necum s5.-ti
si care se bucura de credit in naivitate& unor autori, e legate*. de un

cuvant fara. Bens: a lansa. 0 Stie si
pia:tease& drepturi de autor. El limaseaza pretul pentru sine, transformat

prin diploma universitara in paduche
lanseze o carte * spui despre un literar

editor. A lansa in atare imprejurare,
e a bate toba in ziare c apare cutare
carte admirabila, care-i o simpla
stupiditate Mersa. Unii editoti, la
si el vinde la sigur tirajul

intreg, prin mijloacele de asuprire
stiute, silind elevii sa cumpere cartes
decorata on numele lui de supraautor.
inceputul carierii, and s'a demarcat

stadiul de biat de praValie de stadiul
Directorului de editura, cheltuiescs,
tot din spinarea autorilor, pentru publicitate. Ce bine trebue sa le mearga
treaba acelor editori care nici nu

anunta aparitia unei carti I
Evolutia unui batat de praValie
la. rangul de Director de editura, e
interesanta. Dup& cateva luni de

afaceri prospere pe socoteala literaturii, el IV face un birou ministerial
la etaj. Trebue 85. ceri audienta, sa
T. A.
GARDA-SCARD
Faro, sa fie o grava problemi, flra,ma de chestiune irita. In scrisul
romanesc, fonetic, trebue neaparat
sau nu trebue ca semnul 85, corespunda exact sunetului grait ? Sunt
Inca destule, in grafica Lthar5. ci
cea mai atenti la tipar, urmele unei
ortografii indecise, sovaitoare intre
etimologie si rostire.
NOTE
689
Sa nu ham pilda sepelitului 41 totdeauna 8, pronuntat clar: todeauna.
Grupele ep-zb, st-zd, ac-z, 81-zt9

si sunetele 8-z dau nastere la silabe
Pe and ruminul fr doctorat elimina incalearile de consune, dasciaul savant tine la transparente si
de substitutie caricaturalit.
In bun& limba romaneasca, 10
sunete se red= la 5:
P este dulcele lui B
C este dulcele lui G
vrea sit se vade, din cite ingrediente
a fost compus un cuvant, scapat

de vulgaritate prin particele. Nici
pilda s coloare *, de altil nuanta.
Francezul, aristocratul unni gust
prea dovedit, ca sit mai fie nevoie de
glosat pe socoteala perfectiunii ml, a
T dulcele lui D
S dulcele lui Z
einci aspre si cinci dulci. Dar pozitia i vecinatatea dau 10 sunete
noi, pentru care ar trebui inventate
intunecat cuvntul latin, rostit cu

douit rotunjimi de gura, corectandu-i platitudinea vocalei printr'un
alte zece semne noi...
abajur. Neavand valoarea substantivului, verbul poate so amble

plat. Ceea ce a facut intru cfitva si
semenul lui in subtilitate necarturar,
Romanul, alterand alternanta dintre
dona, vocale. Trebue asa tiara, scris
culoare, nu coloare pentrucit asa hotaraste bunul gust, sit nu lasam pe
strabunul Traian sa sforaie in vorbele noastre.
una din consunele 8 1. z, echivalenta
Si ne facem o clipa gramatici.

Odata nu e pica.
Cilteva grupe de consune se 0:Ben in continua, confuzie (condeiul
rabdit i foi ma conjuge pe regula
siflantei dintre clouts, vocale). La di-
verse gradatii de numita cultura,

scriitorului Ii lipsesc i timpanuR si,
mai rfiu, cu mult mai rau, simtul
limbii. Mai des cleat ar trebui,

seriitorul nu distinge valorile de
ureche si de logic/ ale unei grupe de
doll& si de trei vocale i, adunate

frecvent in scrisul i graiul romanesc
succesiv de tarie egala eau in semiton. E un verb: a iubi, care insemneazi dragoste, perfectul simplu, inteda persoanit singularit, cum
se zice la swab-, bate anapoda in

sods si la lectura.
De cite ori una din consunantele

p-b, t-d, c-g, f-v este precedata de
tariei in scrisul tiparit nu functioneazi. Rostirea cinstita implica seri-
sul urmator:
sporzbor
stropzdrob
scalditzgarda,
sfantzvant.
Substituirile zgandarese urechia.
Citeste, rogu-te: sgandaresc. Tim-
panul e de scandura... Mai citeste,

dad, esti in stare, sgarci, sbeguit,
sdravan, o limba, de falsificator de
condei.
0 confuzie mai putin simtita dar

de aceeasi valoare dubla vine si din
asimilarea fortata, inaintea consunelor dure i moi, a sunetelor J
pe cat de gemene pe atat de vitrege
ele.
j
grajdaltept
svartinsfac, etc.
Am citit in carte, ca, nu mai e
vorba de ziar, i cuvintul frnecher.
Cat priveste alta aerie, smantana
oi zmantina, smarcul i zmarcul,
snopul i znopul, ambiguitatile par
conditionate de nevoia onomatopeica, a unui cuvant zbarlit sau lenitiv.
14
690
Era pe vremuri un savant profesor botanist, care mostenise dela

painti onorabilul nume de BAnza.
dar se simtea, de sigur umilit s
evoce oile i caul sau chiar,
elzeina. La Paris, unde s'a rostit,

fir& sa roseasca nici condeiul nici
pergamentul, timp de mai multe

generatii numele familiei Ptain, al
nostru Beanza, atat pentru Europa
eat i pentru Romania, a devenit
Brandia, subit.
nilor depusi, a banilor imprumutati,
a fondurilor de asigurare, a spiritului de economie etc.

Imi aduc aminte ca in 1934,
pentru o calatorie profesionala in
Franta, cerusem Bincii Nationale
doua mii de franci francezi. Mi s'a
acordat numai o mie
i un functionar superior, fost coleg de cscoala,
ma, lamuri langa fereastrii, cu glas

soptit i rasuflare ea de constiinti
Incareata:
Draga, ia o mie de franci,
Dacia m5, voi intalni pe lumea cea-
lalt cu el, nu o sa-mi iau ochii dela

buzele lui, curios sit' laid cum Ii
merge limba.
T. A.
sum& ridieola, CU 7 lei
cursul ofi-
cial * 0.4i mai fac eu rost de doui

mii cu 9 lei francul, dela a bursa
neagra *.
Dupa un sfert de ora, ,se ivi in
AURUL E INCORUPTIE IL
Departe de mine gandul de a
compromite
memoria
ministrilor
nostri de finante din ultima jumatate de, veac, care au izbutit e5, ridice
pretul oului dela 5 bani la 280 de

o lei * lei care aunt in fond tot cei
5 bani de odinioara. In final* si

valute m pricep exact cat se pricepeau Domniile lor in estetica sau
in vreuna din cele cinci arte.
Ceiace m
supara e lipsa de
incinta solemn& a Bancii Nationale
un domn cu Infatisarea corecta,

severa, i imi inmana doui mii de
franci pe care le platii cu 9 lei
francul.
Mai luati o mie ! ma sfatui el,

sub privirea ocrotitoare a functionarului superior al %ilea de Stat.
Francul francez e in urcare. In
curand yeti plati pe el 12 lei.
Cu placere, raspunsei, dar nu
mai am alti lei !
intorcandu-ma care vechiul
curaj i hotarirea de a lucra pe falai

Clici aurul, steaua fixii, pole.* dup5,
meu amic, functionarul superior:

De ce nu vinde si Banca National& francul francez la valoarea lui
care se poate masura evolutia tu-
reala ? intrebai. Ca sit nu mai fie
turor celorlalte constelatii - bancnote nu poate fi inselat I

Toate indignaiile impotriva speculantilor * dela bursa, toate insultele si arnenintarile au dus spre
uimirea noastra, a cetatenilor naivi
invariabil la acceptarea punctului
a bursa neagra *.
de vedere al a bursei negre *: Urcarea
preturilor, urcarea ealariilor, cu tot

cortegiul de catastrofe i nedreptati,
ca anularea, adevaratei valori a ba-
Cei doi financiari rasera cu hoapoi se opririt deodata,

privira cu teama in jur.
Functionarul superior lamuri pe
agentul de bursa, scuzandu-nia:
hote
E poet...
La Paris, francul ajunsese
nu
stiu de ce
la 18 lei. Cineva nevazut
platea pentru mine o diferenta de eatera zeci de raii de lei. Cine? Si de ce ?
NOTE
De bunk seam& atnlasi geniu care
azi Ii scoate paguba jefuindu-zna in
fiecare zi, in fiecare orfi, fart); sa-mi
dau seama, fart): sa-1 pot apuca de
manit, din cele cateva bancnote
agonisite din greu.
Curaj ! Lealitate, domnilor financiari ! De vreme ce aurul nu poate
Ji tras pe sloard, marturisiti ca aveti
de acolo de
nevoie de bani
unde se giisesc, cm imprumut, ca
impozit, cum doriti, asa cum se

procedeaza in Elvetia, unde oul, ca
acum 50 de ani, costa tot cinci bani
(elvetieni) pe and zestrea de o suta
de mii de galbeni ai bunichii, depusi
la Casa de Depuneri in 1900, nu

mai fac azi pentru urmasi cleat
prctul unui dejun cu un tap de

bere.
F. Aderca
6)1
dobandirea unui sul de hartie rota-
tivit trebue s pui in miscare o

intreagil organizatie politica i totalitatea aparatului de Stat, el a
izbutit stt tipareasca,pe hartie aleasa,
cateva realizari de arta, unele in

colori. M'a litmurit totusi ca eu
sa adaog inci o uimire. Hartia fusese
cumparata pe vremuri cu bani grei .

in vederea acestei infaptuiri viSul
vietii lui si and a gasit i celelalte mijloace de imprimare, un
prieten 1-a apostrofat:
Mi se pare ea, esti multimilionar
acum, daca mai ai hartia de anii

trecuti! Mi-o vinzi Y...
Cu pliteere: Sub forma, de plachete de arta,. Am tiparit-o...
Ai tiparit-o ? In loc s'o vinzi ? ?
Cand iti spun eu c esti un original...
Plachetele se cumpara greu. Zecedouisprezece mii de lei se cheltuesto
lesne la un 'aperitiv
UN ORIMNAL
Am cunoscut zilele trecute mai de
aproape un barbat in plina tinerete,

eu fats, incarcatit de totita sensibilitatile tsi cu o pudoare excesivii, a
carui unica pasiune e pictura.
Vreau sa spun pictura altora, pe
care o urmareste, o judec i o pretueste cu o constiinta suprema de
parch ar tine de ea ordinea uriversala,moralitatea si just ificarea acestei
lumi. Cala, dar nu i se aud pasii,
se misci dar nu face niciun sgomot,
ca sborul acelor pasari de amurg,

cu aripi de catifele, vorbeste, dar
nu turbura niciuna din esentialele
taceri din jur.
E autorul a douit, trei studii ama-
nuntite asupra pictorilor proeminenti din Romania si am ramas

uimit ea in vremea rand pentru
dar pentru
opera intreagit a unui pictor ?

insul de care ne ocupam vizita,
unul eau doi Ministri, care tocmai

pusesera la cale banchete oficiale, in
cinstea unor oaspeti straini. Un

tacam depaseste azi suta de mii de
lei.
Ce ar fi, domnule Ministru, daca
ati oferi musafirilor d-voastra un fel
mai putin tsi in schimb opera lui

Tonitza, intr'o imprimare ingrijitit Y...
Felul trece si opera ramble...

Proectul era niistrusnic si a spe-
riat. De pe urma acelor banchete

cred ca, n'a mai Limas in participanti nici macar amintirea.
... Pe originalul nostru ii yid

en teamit i sunt hotarit si-1 ocolesc.
Puritatea, hotarirea lui delicata

ma demoralizeaza.
II chiama Ionel Jianu.

F. Ad.
14'
692
VIS IMPLINIT
Lui G. Ibraileanu soarta i-a jucat
o farsa neasteptati: I-a Ingaduit

85, vada eu ochii lui sframarea
neoiobigiei, Improprietrirea Varanilor
pentru care luptase pe taram
literar cu un dant fanatism. Cum

ramaneau ins scriitorii, indemnati
de critic s se ocupe i preocupe In
operele lor de ridicarea paturii
rurale ?... Cum ramaneau prineipiile, deposedate deodata de orice

substanta ?...
Ce lueru ciudat ! Fortele noastre
sufletesti nu coincid niciodata cu

evenimentele i realitatile
mersul
lor e totdeauna in contratimp. 0

lege a naturii ?... Poate .Privighetoarea nu mai cant& atunci cand
incepe sa-si cloceasca male i nici
poetii, dupa nunta, nu mai scriu

iubitei serenade.
* Noi vrem pamant * a izbucnit

din sufletul lui Cosbue inaintea rzmeritelor rurale iar c Clacasii* lui
Goga ritman cu that& mentalitatea reactionaril, sovina a poetului
de mai tarziu
una din cele mai
bune poeme revolutionare din literatura noastra.
Deposedat de tot ce avea mai

scump
ideologia lui poporanista
G. Ibraileanu s'a intors pe incetul &titre arta cu mai putine impli-
eatii de lupt
ne-a daruit In
ultimii ani ai vieii magistrale analize, meticuloase, lucide i extrem

de sensibile cercetiri, asupra artei
lui Caragiale, asupra psihologiei lui
Proust.
Din 1933, dela venirea lor la
voace o singura mare opera de arta.

Creatorii mai de seam au fugit sau
n'au mai putut produce decat lucrari
educative
i singurul lueru de mirare e cri din poporul german nu s'a
ivit un mare creator nazist, inainte
de victoria politica a nazismului.
In Romania fenomenul pare a se
repeta. Cele mai de seam& productii
literare progresiste sunt pang,
acum, la sfarsitul analui 1945 In
trecut, realizate uneori (precum am
vazut) de temperamente diverse. Ti-
nerii poeti ai zilelor noastre si-au

mnsusit tonul profetic i versul in
aparenta neingrijit al lui Walt
Whitman si publica, unul ca toti si
tori ca unul, clamari, Vai ! fare',
niciun ecou artistic. Vechii luptiton progresisti, fosti intemeietori de
scoli literare inaintate, au parasit

baricadele artei si, pentru a fi 4 pe
Intelesul tuturor *, publica imnuri
marsuri ea in zilele glorioase ale
lui Radu Cosmin i Mircea Radulescu.
Nici autorul randurilor de fata n'a

scapat de pedeapsa visului implinit.
Opera sa cea mai bataioasa, e Moartea
unei republici rosii*, are o Vechime
de un sfert de veac
pentruci
nu poate sa compuie lucrari de folos

imediat prefeth s5, scrie opere dra-
matice, care sunt interzise cum

de bateriile a doui
se si cuvine
siruri de cenzuri.
F. Ad.
CARTEA NOASTRA.
CEA DE TOATE ZILELE
Cartea e scump5, i pentru iubiputere, nazistii n'au fost in stare, torii de carti in deosebi pentru
eu toate Imbierile i rasplatile, sit tineret un vis aproape irealizabil.
atraga un sigur mare talent, sa pro- Cei care ar putea scoate cu usu-
NOTE
693
rin44 3-4000 de lei pe lun pentru

o carte aunt oeupati In asemenea
niesuri in profesia lor, ca, au uitat
tru operele literare si de cultur&

general& o cot& de 'Artie cu prq
redue, chiar cu pretul la jumitate,
zgi de chrtile propriei profesii.

Nurairul vfinzlitorilor de cirti
de presa zilnici, ale cirei venituri
urmind ca diferenta sit' fie suportati
vechi pe la colturi de stradi i prin

restaurantele de noapte este simp-
aunt multiple, sau de care Stat.

Credem ci 'n acest fel, pretul cirii
tomul eel mai clar al acestui situatii: Cirtile se vind numai cind
ar sciidea cu 30-50%.
In al doilea rind trebuie mentinut si reeducat gustul pentru leoturi. tim cu totii ci imensa majo-
ajung la jumitate de pre%
i ajung
sigur, din pricini ci editorii care
s'au picilit Ii desfac marfa pe
nimic iar posesorii de cirti le transform&

ca pe valuti la zile negre,
In bani.
ritate a asa ziilor intelectuali

absolventi ai liceelor, facultitilor de
derea nivelului intelectual al oirtii,

deoarece editorii, vinind un mare
tot felul, focolilor normale dup&

intrarea In profesie, nu mai pun
mina pe o carte. Singura bran&
intelectuali a celor mai de seam&
intelectuali generali, presedinti de
succes D, se adreseazi tuturor macu-
tribunale, profesori, medici, ingineri,
laturilor din toate limbile, despre

care aud co, 'n tam de origin& s'ar
fi tras Inteun milion de editii. In
asemenea conditii ce editor se niai
directori generali e adesea numai
Scumpetea cirii duce la deci-
intereseaz& de un scriitor roman, de

bastini, care umbli i dupi 0 drep-
turi de autor *?
Deciderea vietii intelectuale, scidere& valorilor sufletesti, desfintarea
limbii romineti In forma ei cea

mai pretioasi, a creatiei artistice
toate aceste pericole trebuie inliturate numaidecit.

Mijloacele aunt simple ; e nevoie
numai de o energie fecundi, care

el le infiptuiasci.
Ne-am gindit la urmitoarele:
gazeta de dimineati, rubrica stirilor

diverse.
Statul a creat pentru acesti slujitori casse de pensii, de boali, de

asigurare, etc. dar a uitat sa, le
ofere, obligatoriu, o carte. Dm& li
s'ar fi retinut pe vremuri o But&

de lei pe lung, in schimbul unei
eirti, valoarea acestei biblioteci ar
intrece ou mult economiile obliga-
torii la care au fost supusi si care

in lei actuali sunt ridicole.
Cu o retinere de numai o mie de
lei pe luta, mice slujitor al Statului ar putea obtine fuse volume
I. Si se instituie un control serios
pe am, o carte la fiecare dou& luni,

dintr'un catalog de carti diverse, ou
al tirajului, ca autorii striini tra-
subieote de oulturi sau delectare
ducA in limbs noastri si nu mai fie

jefuiti i s& nu mai constituie o
conourenta mortal& pentru scriitorul
slujitorul graiului rominesc.
2. In schimbul acestui control,
artistici.
Pe aoest temeiu s'ar putea desvolts aotualele edituri de Stat, care
duo o viati anemic& si stint meren
in pagubi, i s'ar putea folosi ping
care ar suprima radical, e drept,
atunci cici exist& ! intr'o diver-
mai toati editura, si se acorde pen-
sitate i la un nivel cam ar multumi
694
toate gusturile is Editura Pundatiilor

Regale *, al carei el e dela inceput
cultura fA nu beneficiul.
Ritsfoili, va rog, catalogul, i va
yeti incredinta.
Dar eine sunt * autorii*?... lie

cele mai multe ofi chiar actorii
actritele revistei, careprincipiu excelent ! pornind dela insusirile lor
Am pomenit de acest proiect eatery& slujitori ai Statului: L-au primit cu entuziasm i m'au indemnat
sa-1 fac cunoscut.
Propunerea de mai sus o insemn
ins& fara, stirea * Editurii Punda-
o scenetil, un cuplet, li monteaza,
tiilor Regale *.
P. Ad.
n DACA. A5A. VREA
PUBLICUL
... *
Am o deosebita slabiciune p-ntru
spectacolele de revista: Gen lipsit

de orice constrangeri si a carui lege
de viata e indrazneala, inventia,

sinceritatea, satira. Pe deasupra, el
farmed, subtil cu graiul melodiei
cu un pitoresc, un fast, dupa,

care inimile noastre tfinjesc mereu,
nesatioase. Uneori se iveste gratioast i femeia goal& sau aproape
imaginea Evei in paradisul celor
optsprezece ani.
totusi in Bucurestii zilelor
noastre nu exist& spectacole mai
jalnice, mai vulgare, mai anoste,

mai sa,blon si mai a-muzicale, ea
revistele *. Spiritul e reprezentat
prin cateva anecdote straxechi su
directe evooari sexuale, de care nu
se mai amuza, nici devil de liceu.
Infatisitrile atilt de nastrusnice ale
societlitii noastre, comediile atat de
numeroase iscate de condiOile postbelice, aunt total absente, Ocupati
ou repetiiile, is autorii* revistelor
cele mai caracteristice, Ii construesc

un *spirit *, denumit n scheci *. Seful orchestrci pastiseaza o romanta
pentru t sentiment * i un *jazz

pentru t antren* iar restul e
litsat pe seama feselor a douazeci
de fetite ademenite din saloanelo
de croitorie sau de coafurii.
Era o vreme, acum vreo douiizeci,
douazeci i cinci de ani, and se
instituise o adevarata emulatie intre

autorii nostri dramatici, la care s'au
adaogat i poet,ii lirici, pentru a da
cea mai fantastica si mai hilariantit
revista. Topitreeanu se ivise atunci
cu o imaginatie intitulata t Viata

e un vis ..., dar a trebuit sa fuga
la Iasi, caci coneurenta is autorilor is
dintre culise devenise mortala.

Daca, ass, vrea publicul... mi-a
ritspuns cu ironica melancolie un
director de * teatru * nud. Ai tie-
cut pe la cassit? E coada, e hataie, ea la brutarii, ca la Vgari...

Ai sit-mi spui ca Shakespeare a
fost tot un fel de autor de reviste,
iar Aristophan, In vremea noastra,
ar fi dat afar& in brand din biuroul
meu directorial. Exact ! Ce nevoie
am de el ? De ce sa-i dau 20% din
beneficiu?.,. Ai observat cred ca,
t revistele * mele se scriu singure:
Actorul i cupletul, actrita si (pardon) pulpa. Publicul, pentru cinci
mii de lei locul, nici nu vrea mai
noastre s'ar pares, ca, nu vial, nu
mult Is
Va fusel*, domnilor is directori
ai spiritului !... Publicul nu giiseste
and nimio din oe se petrece in jurul
azi o revista, cu haz, o exclamatie
for,
care sa-i rnearga la inima, o melodie
NOTE
nepstikutta, a scornire care sa-i incante ochiul i fantezia,
La un milion de locuitori, o mita
de mii de persoane tin mortis sa

vadet o
revista )6, dolitori de o des-
tindere a mintii lor, cu orke pref.

o Rita de mii de plittitori fac
sali pline opt luni dar toti pleaca
desgustati. Cad o revista, o adevarata revista originala si de talent
de cat de putin talent
ar trebui
se reprezinte, far& intrerupere,

trei ani.
Ca aceastet afirmatie nu e o in-
set
chipuire de autor care ar tine set

scrie o revista
cine !
n'are pentru
se poate vedea din aceste
done, intamplari de ultima ora: Un

teatru de reviste e silit s&-si schimbe
afisul (anuntand alta peltea fara

autor !) chip& numai o lun de excro-
cherie a banalitatii, iar al doilea

teatru de reviste, dupe!, mai putin
de o lun, e silit set fug& in provincie
provincia inghite orice !
sa lase in rnijlocul Capitalei o

splendid& sala, unui cinematograf.
E Intia wire: and met'mpac cu

existenta unei cenzuri a spectacolelor
si ma 'ntreb foarte serios:
Ce face cenzura ? (Ca sa se
justifice macar pun calitate).
F. Ad.
PRONOSTICURT ACADE-
MI E FFANCEZE
695
alesi decat trei noi nemuritori. Pentru celelalte locuri, imaginatia noestra poate lucre in voie. Poatc reface
jocul propus pe vremuri de revista
Les Annalles, al aflarii membiilor
Academiei franceze in 1950. Iata ca
acest exercitiu devine cu adevarat
actual.
Pe atunci, in fruntea candidatilor
siguri, revista d-nei Yvonne Sarcey
o plasa pe contesa de Noailles. Si
e adevarat ca dela d-ra de Pournay
incoace (exceptand poate pe G. Sand)
era femeia cu cei mai mad sorti de

izbeincla in cazul in care Academia
ar fi consimtit set aleaga o femeie.
Dintre poeti, Paul Claudel va fi, cred,
negresit ales. Dace. Inca nu figureaz&
printre academicieni, e din cause

unei ironii a sa, facuta la adresa
viitorului situ coleg Berard, pe care
Academia nu i-a iertat-o. Dar rillsboiul asterne uitarea peste multe
Claudel mi se pare un candidat sigur.
Dar Aragon ? De, Academia ia uneori
hotariri curajoase. Nici Vally Lar-
baud nu e fara sense.

Trei mad nume vin in mintea
oricui se gandeste la o institutie
care, inainte de toate, se cuvine set
apere si set cultive limba francezii.
Acesti trei mad manuitori ai stilului
francez de azi Bunt: Andr Gide,
Julien B3nda si Jules Romains. Dar,
din diferite motive, e putin probabil
ca vreunul din ei sa fie chemat sub
Cupola. E pacat, caci aunt, odce

reserve s'ar face, trei figuri categoric
In ultimii ani Academia franceza
a pierdut numerosi membri prin

deces. Pe alii, ca Abel Hermant,
Ptain si Abel Bonnard, a decis si-i
excluda din randurile ei. Vacantele
stint deci numeroase si din ziva eliberAril Frantei pane, aoum n'au fost
de importante ale vietii culturale

franceze in veacul nostril. B_nda,
totusi, ar avea mai multe sanse (Aca-
demia 1-a ales pe Paul Valery la

fotoliul chiar al lui Anatole France
si a suportat discursul lui Valery

ostil predeoesorului sem, dar va f-
696
oare tot atat de ingaduitoare cat

priveete memoria lui Bergson ?).
Referitor. . la romancieri, nu ne
putem astepta la mari surprize. Jean
Schumbergher e persoana cea mai
indicat& in acest domeniu. Din teatru, Giraudoux, firete, ar fi fost
primul ales, dar soarta n'a vrut sit

fie asa. E o parere personalii, dar so-
cotese ca daca H. Bornstein 0-ar

pune candidatura ar obtine voturi
suficiente. Poate
cd
Salacrou.
Paul Raynal (ar merita). Fare: a uita

pe Pagnol.
Academia a ales dupe: trecutul

razboiu pe mareealii Frantei. Ar fi
natural sa cheme la ea 0 de data
aceasta pe cativo, reprezentanti ai
eroismului francez, manifestat prin
rezistenta la opresiunea inamica.
Primul nume e pe buzele tuturor.

Dar, 0 in afar& de generalul de
Gaulle, n'ar fi exclus sa, mai fie aleei
prin influents, kr ? Chestiunea nu e

secundarii, Academia a reprezentat
mereu tendinteele spirituale ale Fran-
tei. Fie ca epoca in care aceste tendilate au dus la alegerea unor medio-
critati triste ca Benoit, Farrere,

Bonnard, Chaumeix i Jaloux numai
pentru simpatiile kr politice reamtionare, sit nu se mai repete. Academia francez& are nevoie de putina
innoire. Ajunsesem sa regretiim tim-
pul despre care scria Saint-Evremond, cAaad academicienii erau ale0
pentru puritatea kr gramaticala, nu

pentru simpatiile kr national-socialiste.
N. St.
IN PREAJMA UNEI
PREMIERE DE COCTEAU
doi sau trei militari eau vreuna din
Bucuretenii vor avea in curand

prilejul sit vad& o interesanta pies&
fetele bisericesti care s'au distins

printr'o atitudine fermi'', in aceeti ani.
a lui Jean Cocteau, jucat& pentru
Jacques Maritain, reprezentant al ca-
teatru Michel, in Februarie 1940.

Yvonne de Bray a jucat rolul principal, Janny Holt (o compatrioata
tolicismului doctrinar, e un foarte

probabil viitor academician. Barna-
nos are o situatie mai complex& ;

trecutul lui indispune pe democrati,
manifestiirile lui de zece ani incoace
n'au putut decat supara clica reactional% a Academiei considerand
numai talentul i buna credinta, s'ar
cuveni oa Bernanos sa fie academician.
Printre oamenii politioi, Leon Blum
ar fi o alegere senzationala dar nu

imposibila. Marii electori ai viitharelor alegeri Vor fi desigur Duhamel,
Mauriac i Jereme Tharaud. Stint
oameni pricey*, nu le lipseso preferintele personale ei prejudecatile.

CO 110115, Academie vor determina
prima data la Paris pe scena micului
a noastrii, d-ra Ruxandra VlIdescuOlt) pe al tinerei i Andr Brul pe
al artistului. Cu deooruri de Christian Berard, lucrarea lui Cocteau

a cunoscut succesul in Parisul epooei
de alteptare a evenimentelor militare. Autorul, de altfel, sustine ca
voia numai s. &sand& publicul

* dupii oinci luni de enervare tragica *. Dar Monftrii adorati, (traducore foarte putin adecvati a titlului
francez Les monstres sacra?) repro-
zinta in opera lui Cocteau o faza

importanta: continua PdriMii Levibili i preced Mapina de aerie, toate
incercari ale unui teatru buledardier.
NOTE
Cocteau, dup5, ani indelungati de
modernism subtil, se hotfirise 65,
.treacit la teatrul accesibil marelui
public 6i s5, obtina efectele i suecesul pieselor de rezistentO ale salilor
de pe maiile bulevarde, ass, cum
filcuser5, un Bornstein, un Willemetz f}i atatia aIii, mai fini sau mai
putini fini, dar too oameni de teatru,
toti porniti s5, exploateze cu abilitate situatii taH i sentimente obi6-
nuite, acele cu care masele pot fi

oricOnd cucerite.
Era fireate interesant s5, vedem

un autor atat de deprtat de retetele
teatrale recurgand deodat5, la ele.
Incercam o senzatie curioasii, vazOnd un excentric inrit, inclinfindu-se
dier.
in fata banalului
bulevar-
Monftrii adorati se ocupa de o

categorie de oameni pe care noi aci
o fntelegem destul de putin. Trebue
65, fii Parisian, s5 apartii oraplui

fn care de secole teatrul e un bun
comun pretios, esential pentru too,
ca s pticepi important, pe care un
mare actor o poate dobandi. Coc-
teau se refer& la figuri ca Sarah

Bernhardt sau Mane; Parisienii
care au cunoscut un Mounnet-S
un Coquelin, o Rachel, un de Ma
pi citi altii 1-au urmat numaidecat.
La noi, desigur, actorul sau actrita,
7.
oricit de importanti, n'au atins

niciodat& anumite culmi de popula-
ritate, n'au devenit obiectul unui

fel de cult public.
Hollywood-ul a produs In zilele
noastre o veneratie: pentru protagonitAii ecranului. La ei trebue sit
ne gandim dacii vrem s simtim

ceVa din mistica pe care o presupune
titlul lui Cocteau.
697
Ma Intreb dadi, odatil piedica iniVal&
depasita, spectatorii romOni
vor urma pe autor pn la capat.

Actul inti e desigur foarte abil
construit ; piesa incepe printr'o adevarata explozie. Celelalte douil acte
ins& nu se mentin la acela6i nivel de
intensitate teatralli. Intriga, puternic
deslantuitil la fnceput, lOncezeate
apoi EA duce la un happy end banal.
Cocteau raspunde c& tocmai aceasta
vrea: banalu]; dar nu rAmne mai
putin adevarat el una e s& tratezi

teme omene6ti comune i alta e sit
cazi in platitudini.
Dar piesa, de-ar fi numai pentru
partea IntLia, e denial, de consideratie. Nu vor putea trece neremarcate, desigur, scenele cu umor, unde
Cocteau e atilt de bun (conversatia
dintre Esther foi Loulou i auditia
la microfon a Lianei cu Charlotte
don& lucruri delicioase care nu
vor trebui 6arjate). Iar rolurile
Esther, Florent i Liane oferi ocazii
rare unor actori mari. Chiar dac5,
textul piesei e deseori de o densitate
foarte redusa, liniile ei generale ci
conturul personagiilor vor permite
creatii de cel mai mare interes.

Cocteau tii-a insotit piesa cu e note*
explicative pentru actori: ci el ci-a

dat seama de marea latitudine pe
care le-o oferi de a da ceva personal.
Ia a de ce putem actepta ou nerab-
dare premiera unei piese oarepe

deasupra textultd In care Cooteau,
fara prea marl aptitudini, adopt&
stilul bulevardierconstituie rainunate trambuline pentru nn Joe
teatral de mare amploare i performar* eenzationale.
N. St.
698
AMINTIREA LUI PITOEFF

Piesa lui Cehov, Trei surori, aparut& de curand in traducere romaneasca, mi-a amintit spectacolul pe
care teatrul PitcEff ii izbutise cu ea.
Sotii PitcEff reusisera s dea acestei
bucati lipsite de vreun element exceptional, acestei naratiuni triste si
banale, o intensitate dramatic& atilt
de rar i o melancolie atat de sguduitoare, inc at sp3etatorii pl,cau
din Bala buimaciti, emotionati pana
la lacrimi i uluiti de darul PitoEff-ilor.
Inteun oras ca Parisul anilor

1920-1940, undo teatrul cunostea
o fnflorire unici, uncle lucrau GEmier, Du llin, Baty, Copeau i Jouvet,
pe o mica seen& alaturi de altele

uncle jucau o G3rmaine Dermoz, o
Marguerite Jarnois, un Jonnel, o

B3rthe B3vy, un J.-L. Barrault,
un Aim Clariond, ei ajunsesera s
cucereasca pe cei mai reci si mai

pretentio0 oameni. Jouvet era poate
mai inteligent, Du Ilin mai viguros,
Baty mai rafinat, atatia altii la fel
de talentati, Ce-i deosebea pe ei,

ce-i ridica ? De ce, la ei, ca la nimecii
akcineva, plangeam ? Pentruca nu

puneau pret nici pe decor, nici pe
miscare, nici pe fast; nici macar

pe simplicitate; luau arta in series.
Se vedea, se simtea. PitcEff-ii jucau,
dar i oficiau. Figurile acelea, nitel
extatice, erau ale slujitorilor unui

cult, care-0 gaseau multumirea in
actele ce indeplineau.
G. PitcEff a trait 0 a murit ca

un same, coplesit de griji ; n'a cunoscut nici odihna, nici consacrarea
oficial, nici sinecura. A muncit in
teatre modeste, chiar meschine. S'a
sbatut. A suferit. Cu numeroasa lui
familie, cu nevoi nenurairate, acest
artist n'a incetat o clip& de a se

consacra artei. Buna lui credinta,
sinceritatea lui erau evidente. Apa-
ritia lui pe scena, in ultimii ani,

constituia un spectacol teribil ; fata
lui bolnava i fiptura lui plapancla
exprimau cu atata ardoare clocotul
launtric i dragostea pentru teatru,
jocul lui retinut exteriorize, atat de
covarsitor nuantele unui suflet cornplicat, incat putini erau cei pe care
nu-i podideau lacrimile. Jouvet extazia, dar PitoEff emotiona. La unul
si durerile inimii treceau prin eprubeta creerului, i deveneau interesante ; la celalalt i jocul ratiunii era
filtrat prin simtire, i devenea duios.
In teatrul lui Cehov, al unui om
simplu 0 bun, sotii PitoEff au gasit
prilejul poate cel mai bun pentru

manifestarca specificului Mr. Si Ibsen
Pirandello le-au oferit mult. Dar

parca din Cehov au putut extrage
mai substantial, pentruca au putut
adaoga dela ei ; au putut, in personagiile acelea deseori naive 0 desam-
parate, s& se arate pe ei inii, simbelie: copii candizi pierduti in fata

vietii. Suflete de oameni stau inapoia
acestei masti, de oameni cu defecte,
fireste, dar cu o fragezime pe care o
da o singura calitate, extraordinara

pentruca n'o poti dobandi prin efort,
divina pentruca nu are nevoie de

vreun complement pentru echilibru
si pentruea e gratuita, teatrala pentruca provoaca mereu surprize, pa-
sionanta pentruca e car& 0 autonon* vesnica pentruca oferft posibilitai nesflusite, ca arta 0 ca vista,
pe care jocul Pitoeff-ilor o evoca
mereu in sufletele noastre stranse:
bunatatea.
N. St.
NotE
INFRAN GEREA
RAD ICAL-SOC IALIgILOR
Rezultatul alegerilor constituante
din 21 Octomvrie, atat de dezastruos pentru partidul care pane; mai

ieri domino, viata politica a Frantei,
constitue una din cele mai senzationale surprize ale istoriei electorate republicane. Nici succesul cartelului stangii in 1924, nici triumful
frontului popular in 1936 EA nici
victoria dreptei in asa zisa Camera
a bleu horizon a aleasa imediat dupa
rftzboiul din 1914-1918 nu mirase
mai mutt pe observatorii funcionrii
mecanismului
parlamentar
francez.
Unii viA in aceasta infrangere

numai aspectul national al unui
fenomen universal: apusul liberalismului, i citeaza exemplul alegerilor
engleze din Iulie. Dar ei uit: intai,
ci partidul liberal engkz n'a fost

invins pentru tendintele sale liberale,
ci ca un a al Ueilea partid a, corpul

electoral tinand sa-si afirme credinta
in sistemul traditional al celor demi
mari partide; al doilea, ca partidul
conservator englez s'a prezentat cu
un program economic rfi. social cu
caracter liberal; al treilea, c locul
radicalilor 1-au luat in Fruma democratii catolici, liberali; ei in intelesul
doctrinar al euvantului. Deci nu e
vorba de prabusirea unui sistem,

ci a unui grup.
699
dinte pe cinstitul
f}i venerabilul
Herriot i ca vice-pres;..clinte pe Da-
ladier. Dar farsa era prea sfasietoare i Francezii nu gusta glumele
proaste. Daladier vice-presedinte al

partidului insemna reinceperea tu-
turor combinatiilor care dusesera,

la dezastru, insemna revenirea la
politica stupida de teama, intrigi si
lasitate, care provocase ruperea fron-
tului popular, atitudinea de concesiuni nelimitate fate', de Axe:, apoi
caderea totala sub avalansa unor

nesfarsite declaratii solemne i goale.
Punnd pe Daladier vice-presedinte, partidul radical-socialist se

condamnase singur, se legase indiso-
lubil de un trist trecut.

Contra acestui trecut a votat
electorul francez. Punctul central al
alegerilor
a fost
Daladier.
El a
marele invins al acestor alegeri.

El, adica spiritul dela Munchen.
Toti cei ce au luptat contra acestui
sphit, fie ei socialiti, democrat'',
moderati, catolici, conservatori sau
comunisti, si-au mentinut pozitiile.
Unii au pierdut, ea partidele de

dreapta. Altii au cactigat imens, ca
de pilda, comunistii. Dar toti au

iesit vii, cei care rezistasera. Au
lost condamnati doar cei ce, singuri,
se sortisera pierii prin abdicare.
N. St.
P SEUDO-STIINTA SOC IALA
Secretul crahului radical-socialist

e Daladier, omul Mfinchenului si al
politicei de compromis cu fascismul,
A L ITERATILOR
pe care comitetele partidului au
reactionari ai secolului nostru au
reusit sa-1 mentie in fruntea cadrelor
proclamat caracterul stiintific al

unor autori la al citror incontestabil
prestigiu literar credeau ca, se vor
la inapoierea sa din Germania. Oamenii de oomitet au crezut c vor

inset& lumea alegandu-1 ea prese-
Ne mai stiind ce s invente, criticii
putea referi orideeiteori li se va
700
'Area necesar sa sustina o teorie

social& nedreapt
i hazardata.
Dintre toti, acela pe care 1-an

exploatat cel mai mult a fost de sigur
Balzac. Si astfel s'a creat o legencla,
a lui Balzac istoric i sociolog. Legend& absurdii, absolut creata pro
masa, far& nicio legatura cu reali-
tatea. Nu este vorba de Balzac
romancierul, ci de acea parte a

operei lui In care, cu dela sine
putere gi teribil sufidenta, Balzac

a exprimat judecati isto.ice, a for
mulat teorii sociale ki a impartit
sentinte morale definitive.
C5, acest Balzac e numai un literat
ratacit Inteun domeniu strain, a

spus-o nu un om de astazi, care ar
putea fi banuit de partinire, ci criticul cel mai moderat gi mai drept,
mai cult gi mai serios ce poate fi,
insuci Sainte-Beuve. Balzac avusese
gbinion cu Sainte-Beuve. Impins de
cine stie ce demon malitios, se apucase s faci recenzia monumentalei
recunoagte. Or, Balzao gi admire,-
torii lui politici vor neaparat sa

convinga lumea c5, discursurile
vituperatiile care Intrerup cursul
naratiunii balzaciene constituie pa-
gini de antologie sociala. Despre

gtiinta social& i istorica a lui Balzac,
Sainte-Beuve se exprima far& inconjur: o socotegte a imui carlatan

care se imbata cu propriile cuvinte.
Balzac faces, teoria absolutismului.
Pentru el, toleranto era o prostie

macelul din noaptea Sf. Bartolomeu
sau revocarea edictului din Nantes
fapte marete. Iesuiii ii considers

utili i perfecti. Balzao dispretuia
libertatea i progresul, acoperea sub
tunete i sarcasme clasele sociale
care in veacul al XIX-lea se aflau
in evolutie. Se simtea bine numai in
sanul societatii Inalte, de care se

legase prin ridicarea sa,
proprio
mottu, la rangul de gentilom, alaturand numelui sau particula nobiliara
ci devenind peste noapte Honor
lucrari a lui Sainte-Beuve despre
de Balzac.
Port-Royal. Ingamfat i sigur de el,

adoptase un stil profetic i condamnose, de-a-valma, pe Sainte-Beuve
oamenii Port-Royal-ului, In numole absolutismului. Dar, dincolo de
categoricele lui afirmatii, SainteBe lye observase toate vegelile isto-
aunt atat de naive gi de absurde,

de grandilocvente gi de goale, de
gregite gi de bombastice, Incat ne
rice, confuziile, erorile grosiere. Omul

acesta curtenitor fusese provocat
cuminte a individului nu le di pace
dincolo de limita indur5zii. i dase

drumul maniei sale legitime.
Sainte-Beuve, desigur, Si remnoagte oalitatile lui de piotor al
unel lumi pe care o ounosouse bine,
o lume de oimatari i teleleicer, de
aventurieri i samsari, de boemi,
curtezane i femei nervoase, de tra-
ficanti de lucruri de ocazie gi de

baieti de via. Dar ca &want nu-1
Exploziile sooiologice ale lui Balza
mid= oum au putut ingela pe cineva.
Numai reaua oredinta a oelor pe

care un progres cat de modest al
semenilor lor gi o libertate cat de
putea reourge la Balzao ca la un

izvor de citatii ptiintifke on oaraoter
social pesimist i reactionar.
Cand s'au lovit de judecata unui
Sainte-Beuve, adial de a unui om

care numai extremist satt macar
demofil nu putea fl numit, dar
scrlitor integru gi congtient, teoriile
lui Balzac, intemeiate pe evidente

erori gi regretabile confuzii de nume
ci date, s'au naruit imediat.
NOTE
701
Si la Barbey d'Aurevilly sau la

Villiers de l'Isle Adam apar astfel
VIZIUNT TIMTSORENE
de sisteme sociale, expuse in cateva
Totdeauna, m'am simtit la Timisoara ea in strilinatate. Chiar dad,

orasul acesta nu are maretia peisa,jului ci prestigiul istorie al Iasilor,
fraze taH. Sunt i la ei goale. Dar

la Balzac abunda i aunt de o sententiozitate inimaginabila.Pentru nestiutori par impresionante, cuprinse
fiind intr'o opera literara atat de

puternica. Pentru cetitorii cat de
putin cu1i, aunt deconcertante pi
distractive. Limurirea unui SainteBeim e bunt,. i trebue raspandita.
reamintita, pentruci poate lumina
pe cei cuprinki de vraja frazei balzaciene i convinsi ca romancierul
era si un istorio sau un sociolog.

Leon Daudet mergea pan& inteacolo
Meat 11 socotea pe Balm; alaturi

de Taine i la Tour du Pin, cel mai
mare istoric al veacului al XIX-lea.
Or, stilul grandilocvent al lui Balzacteorectician, sintezele, zoologiile, con-
structiile lui sociale sunt pe de-a'ntregul fanteziste. Constitue, eerie

Sainte-Beuve, o fame..
Balzac traieste ca romancier ; opera
lui poate fi folositi ca un document

minunat al societatii din vremea lui,
document care poate fi interpretat
obiectiv. Dar dace, din aceasta opera
vie si extraordinar de bogata se pot
trage lectii utile si deduce observatii
din cele mai interesante, ea nu va

putea fi niciodata considerate, ca o
teorie, gata formulata, avand vreo
valoare stiintifica oarecare. Despre
partea pseudo-stiintifica a operei lui
Balzac eerie Sainte-Beuve ca e o

farsa, nu despre incomparabila ei
valoare descriptive:.
E bine sa reamintim aceasta veche
ccwiluzie, data fare; vreun scop politic. Ea reduce o intreagli literature,

cu caracter de falai', stunt& la ade-
Vratul ei rang, o trece in randul

uncle apartine, acel al iluziiior spulberate.
N. St.
terenul lui plat are in schimb gradinile i parcurile prin care poti strabate tot orasul, are canalul Begai
numeroase portiuni de locuri libere,
cu pomi si iarba, ce alterneaza In

jurul fostei eetati cu noile cartiere
rezidentiale. Centrul, cu strazile lui
largi si bine tinute, eu cldiri moderne, are cafenele si magazine ca
in ringul vienez. In ultimii ani,

impunatoarea catedrala domini tot
orasul, cu stilul ei de gotic moldovenese, baza bizantina si aco-
tuguiate ca la Putna ei
alte manastiri ale lui Stefan cel
Mare, sub a carui domnie se formeaza stilul cu particularitati roperisuri
manecti, ce va trece in Muntenia ci

va da, sub Brancoveanu i Stolnicul
Cantacuzino, invatatul care a stu-
diat in Italia, de uncle probabil a

adus gustul pentru ornamentatia
arhitectura cu loggii larg deschise
cu coloane inflorate, aca numitul
stil brancoveneso.
Catedrala dela Timicoara doming,
cu volumul ei bine acezat tot orn sul,
pi
iar acoperisurile cu tigle smaltuite

lucesc in toate partile, ademenind
privirile si incantandu-le, ca i yech3a ceramica romaneasca sau ca
opera contemporana, a olarilor de
tart'. Arhitectul Mincu a luat
aceste podoabe de smalt ale acoperi-
surilor tot dela stilul lui Stefan cel

Mare,
aducandu-le la Bucuresti,
unde si astazi le gasim la Bufetul

dela Sosea, la Scoala Centrala de Fete
sau in vecinatittea ei, pe strada Ion
701
4UV1STA FUNDATIILOR REGALE
Movila (fost& stradela General Lahovary), ceramica veide decorand
cladbile lui albe, and de mama,

stire stilizata, and de casa, de Ora,
mai ales din regiunea viilor, pivnita
aparand sub colonadele brancovenesti.
De sigur, acest stil nu mai este
astzi prielnic cladiiilor pentru f abrici, birouri sau locuinte, dar pentru biserici el rfimane un model si
un izvor de traditie. Chiar dac i se
pot aduce obiectii cu privire la
echilibrarea volumelor t i partilor
laterale, catedrala dela Timisoara
inseamna un mare efort arhitectonic si o fericita alegere de stil.

Iar interiorul ei are din maretia
catedralelor occidenbde sau rusesti.
Frescele pictorului Demian aunt
tot ce s'a realizat mai personal in

materie de picturii bisericeascit, pastrandu-se fireste canoanele. Demian,
care, in bisericile dela Balcic sau
Brasov, nu ajunsese la viziuni prea
mar* i eu simtamant personal,
acum s'a intrecut pe sine, dandu-ne

cateva viziuni emotionante, cum
este aceea a Sfintei Fecioare, exprimate: pare& cu rigiditatea unei sculp-
turi in lemn, sau aceea mai gingasii,

a copilului slant, mult mai umanizat.
Va trebui odata sa se ocupe criticii

de arta si de aceste podoaba intorioare ale catedralei dela Timisoara,
cad arta este ce a facut acolo Demian, spre deosebire de ceea ce se

face inteatatea alte biserici, pictato
de meseriasi fare, viziune i simtamant personal. Exceptiile se cunosc:
Nina Arbore, Merica Ramniceanu,

Bascu
i Inca putini.
P. Com.
ATMOSFERA TNTELECTIJALX D LA T1M1WA11A

Dar la Timisoara te simti intr'o
atmosfer a. superioara, nu numai datoritil aspectului urbanistic al orasu-
lui. Si oamenii sunt acolo vii, efidenti, deosebiti, ca intr'un oras mare
din strinatate. Ii gasesti acolo pe
Zoltan Franyo, eminentul traducator al Luceafdruluiin limba germana,
si care acum lucreaza la o antologie
a poeziei romne in limba maghiar,
ajungand pang la poetii nostritineri,
pe care Ii cunosc putini Romani,

desi ar merita o alta soarta. D-sa
este un erudit, stiind numeroase

limbi, avand temeinice cunostinte
despre limba si literatura chineza,
pe care o traduce din original, iar
traducerile sale sunt adevarate recreatii. E un humanist cu profunda.
cultura i un om viu, pe care vremurile i creatiile noui nu-1 d pasesc.
Vizita noastra in casa lui a insem-
nat o adevarata incantare. Ne-am

nimerit in bogata-i biblioteca si camera de lucru o searna de scriitori:
Geo Dumitrescu, copilul teribil al
tinerei poezii; pictorul Aurel Ciupe,
format temeinic la scoala francezii;
Demian, inspiiatul pktar decorativ,
gingasul portretist si omul de mare
finete artistic& si intelectuala Catul
Bogdan.
Ori de ate ori ne abatem pe la

Timisoara este o incantare intrevederile cu ei sau cu Ion Stoia-Udrea,
animatorul grupului Vrerea, care
a tradus din poezia neagra americana
eau Ceintecul rdndunelei de Zoller,
prizonierul politic de odinioara, care
din celula lui nu avea contact decal

cu idealurile lui politice, si cu randunica ce-si facuse cuib la fereastra
NOTE
ryo3
cu gratii. Ion Stoia-Udrea a scris
chiar dad uneori de un individua-
in anii samanatoristi ai Gdndjrii

poezia uzinei si a muncitorimii,
traind contereporan cu lumea nouii,
exprimand realitatile vietii indu-
lism dificil, necooperator i prea

sburdalnic.
M'am simtit in discutiile dcspre
strializate a Banatului.
Dar acum au aparut i aIi poeti
la Timisoara; Alexandru Jebeleanu
ei Petru Vintil, despre ale caror
volume ne vom ocupa, asa cum am
facut si cu ali poeti timisoreni, ea
arta si gandirea contemporani

in lumen superioara a sti ainatatii,
mai ales datorita d-lor Zoltan Franyo, Zeno Vancea i Catul Bogdan,
dar i datorita Inc& unei personalitati de mana intaia, d-1 Silvio Guar-
nieri, animatorul Institutului ItaPetru Sfetca, autorul unui recent lian de acolo. Anti-fascist, d-sa a
volum de traduceri din poemele lui

Eugenio Montale, sau cu Ilie Ienea,
singuratecul i taciturnul prozator,
autorul acelei viziuni futuriste Ard
luminele 'n Vitol, in care totul este
proiectat cu gingirsie i vibratie. Mai
sunt acolo dramaturgul Iulian Popa,
scriitorul Aural Bugariu, prozatorul
I. D. Atanasiu sau autorul piesei

.Rochia de 8eard, d-1 Sosdean.
Dar Timisoara are si muzicieni de
valoarea d-lui Zeno Vancea, de trei

ori dobandind premiul Enescu, au-
torul acalui balet Priculiciul, care

la opera din Bucuie}ti nu a avut
prezentarea adecvata dela Tirnisoara, unde directorul Operei de
acolo i talentatul director de seen&
Ion Ranzescu (care la Bucuresti a

montat in conditii exceptionale Freiachiltzul lui Waber) i-a dat o viziune
scenic& fericita, valorificand parti-
tura atonal& a d-lui Vancea. Requiemul situ, pe care ni 1-a cantat la
pian ai care e destinat orchestrei

simfonice, este o creatie care cinsteste muzica noastra. Mai este
sculptorul Laden acolo, acum lucrand la o monumental& statue a
Gmeralissimului Stalin.
lath, ass, dar, ce atruosferi este

la Timisoara, unde in genere oamenii sunt vii, inte1igeni, eficienti,
lost si este un sustiniitor al marilor

valori i idei universale i prezenta
sa printre intelectualii romani dela
Timisoara a fost o binefacere, animind atmosfera intelectuala i cea
politica adevarat democratica, in
toti acesti ani grei, prin care si el

si noi am trecut. Cu d-I Guarnieri,
viu i entuziast ea un adolescent,
am putut avea doar discutii fugare
rodnice, cacti datorita intrevederii vom avea in curand tra-
dar
dusa i publicatil in romaneste opera

marelui scriitor Italo Svevo, un fel
de Proust si Joyce italian, ca i alte
opore de scriitori substantiali. D-sa
este un critic, nu numai un profesor ;
este un animator universalist si un
ideolog gata sa activeze pentru ridicarea patriei lui, in care cultura nu a
putut niciodata fi aarvita de politica fascista, creatia trecututui ft

traditia intelectuala, fiind prea uriase
pentru a fi fost stanjenite real de un
dictator ea Mussolini.
Am binecuvantat dificultatile de
transport, care mi-au prilejuit s&
intarziu mai multe zile acolointre
apesti intelectuali i artisti de calltate, care dau Timisoarei o atractie
deosebita, de timpuri bunepetrecute cu folos pentru minte si sensibilitate.

P. Com.
704
LESLIE HOWARD
Revista Bis ne aduce stirea ek
marele actor Leslie Howard nu a
murit, avionul eu care sbura din
Anglia spre Lisabona fiind numai
avariat i pasagerii putand ateriza
undeva la frontiera franco-spaniolk.
Astfel, Germanii nu au reusit sk

ucida, in timpul rzboiului, pe pro-
ducitorul acelui remarcabil film, in

care satirizeaz& nazismul, Mr. Pirapernell Smith, abia de curand prezentat la Bucuregti.
Filmul este impresionant i and
1-am vitzut stiam ci este ultimul

film al actorului englez. Regretam
de doll& oH presupusa-i moarte, intamplatk in timpul unei misiuni cu
avionul, el urmand a tine la Lisabona o conferintk anti-nazist. Regretam pierderea unuia dintre cei
mai mad actori ai lumii, precum
si a directorului de seen& i productorului de filme Mr. Pimpernell Smith, relevand pentru prima
mai stilul exceptional in care el

concepea prezentarea unui film. Re-
ieseau insusiri unice in materie de
tratare a imaginilor inteo atmosfer
puin intunecati, cu umbre
ei
siluete evanescente, cu muzicale to-
nalitti de ceatk, permitand glasurilor, atitudinilor i gesturilor un

relief mai expresiv, provenind pare&
din despletirea unor taine.

Chiar clack subiectul &idea uneori
in palpitante complicatii de roman

politist, fiind voi ba de misiunea
unui profesor de aiheologie in Germania nazistit, jucand i dejucalul
pe aprigii ski urmtori in totul

actiunea este de-o cald omenie,
plink de humor constauctiv si de
patetice lupte pentru triumful
tuturor. Dialogurile sunt strap
lucitoare, adanoind psihologia oamenilor i reliefand contrastul celor
douk mentalitti in conflict: Anglia

democrat&
cugetare
iubitoare de art
ai
si Germania nazistk. Per
sonajele celelalte sunt caracteristic
construite, unele in grup si deoi

neindividualizate, ca studentii ce-si
insotesc profesorul, altele ingloband
in ele absurditatea monstruoask a
unui regim intreg, cum este cazul
sefului S. S., aducand ca fizio cu
Goering. Ce veridic este tipul eroinei filmului, care are slgibiciunile,
dar i elevatiile cele mai omenesti.
Inc& odati, 1-am mai putut admire
pe actor. Leslie Howard este cel

mai evoluat actor al ecranului angloamerican, in afar& de Chaplin. Rasat
si
totusi trecand usor spre tipul
comun al Englezului, Leslie Howard
are darul de a putea nuanta, cu

naturalete si humor, stfirile sufletesti i situatile cele mai complexe,
pkrand simplu si real ea razele soa-
relui pe timp innorat. Nu izbea

prin fort& sau impetuozitate romantick, ci isi insinua jocul expresiv,
prin zambete, inganduriiri, nuante

si radiatii ale chipului, purtat de-un
corp cu misekri aparent nepasfitoare,
distrate, trandave, surprinzand ului-
tor in anumite momente ferme, sau

decizii, venite pare& dupa o liric
meditatie i grav& covire. Pauzele,
absentele, tinuta de om distrat, jecul in contratimp, economia alternand o anumitk moliciune confor-
tabilk cu o duiosie de om bun si

ingandurat, aduceau cu ele o fink
ironie metafizic
i o caldk omenie,
avand infinite efecte tocmai pentrue& proveneau dintr'un temperament calm si bland, jucand cu
nerv interior si fitri nervi exteriori.
NOTE
705
Intelectualitatea lui imbrdca mereu

forme si expresii emotionante, dar
cineva, deundzi, in legtur cu me-
prin ate nuante subtile !
generatie: un asemenea exemplar,
Mai toate filmele in care a apitrut

aduceau finete, omenie, poezie superior intelectualizatd, via4 cu drame semnificative. Se vedea lesne cis
actorul avea o personalitate ce imRunes un duh nou i deosebit ecranului. Romeo i Julietta, cu el, Norma
renumit prin colectia de romane sen-
Shearer si John Barrymnre a fost

unul din acelea pe care nu le vom
uita niciodatd. Pygmalion, dupd,
Shaw, Peidurea Impietritd, dup5.
piesa lui Sherwood, iar actim Mr.

Pimpernell Smith riiman capodopere
de arta
joc actoricesc. Ne-am

gdndit totdeauna et* Leslie Howard
descindea din eroii lui Shakespeare
i
si din geniul teatial al poporului

englez. fl vedem mereu in Hamlet,
incerearea cea mai mare pe care
poate intreprinde un actor. Acura,
aceeasi revist care ne-a adus vestea
imbucurdtoare ea actorul traieste, ne
anun
i faptul c el luereaz la
filmul Hamlet.
P. Com.
BUNX SI BEA CREMNTX

Proverbiald, astfel cum este sitrdcia intru duh a temmilor, a devenit
ie limitata competentd intru cele ale
artei a unor editori. Iar blamul

nostru nu-i poate lovi pe acestia
numai pentru unica vina de a fi
confundat mosorul de ata ori carnatii
de pore si burduselul de branzli cu

imateriala realitate a sugestiei transcrise pe portativul cuvintelor. Inge-
nuitatea lor are cel putin meritul

senindfatii care nu stie ea roseascii
oi nici ad utilizeze cutiutele cu fard.
Incomparabila ni se pare, astfel,
scena aceasta pe care ne-a povestit-o
toda de lucru a editorilor din vechea
zationale pe care o lansase, avea

angajatii, pentru furnituri de mate-
rial, pe o prea cumsecade duduie

gazetiiritd. In ziva si la ora fixatd,
duduia se prezenta cu volumul
proaspdt tradus.
Marchiza de Pompadour, femeia
Cu o suta de amanti
citea patro-
nul
bun, bun...
Riisfoia manuscrisul, se oprea apoi
cateva clipe ea ad, calculeze:
0 sut optzeci de pagini. Putin,

nu atrage publicul. Domnisoard, sit
mi-1 aduci de azi in douil sptmftni, rotunjit pan la trei sute de

pagini.
Dar donmule director, origi-
nalul...
Nimic, m'ai inteles P In doug
sttptmani s5, am un manuscris de
trei Bute de pagini.
Cu un gest suveran ce nu admitea
nicio replied o concedia pe biata

traducitoare care se trudea apoi
sit-i mai &eased marchizei Inca o
duzina de legaturi amoroase.
Pare-se c un mucalit i-a trimis

candva aceluiasi editor o pretinsii.
traducere ce purta titlul i Elisabeta
a XV-a, regina Elvetiei * i cd volumul ar fi i aparut, dat fiind ci era
picant, pe cat se poate i senzational,
dincolo de orice asteptari.
Sunt ani de atunci. Moravurile
noastre culturale se spune eft ar fi
evoluat. Perii lupului, dupd zicalii,
insa, au ramas tot cenusii, iar ocaua
toptanul aceleasi msuri, facute
ui evalueze lucruri a ciiror pondere
0 ale citror dimensiuni numai petala
de floare i firul de pdianjen le pot
15
706
tilmaci. Dat hind a In lumea urnbrelor nu exist& laicele instants judecatoresti i deci nici jalbe i nici
procese, autorii decedati se yid trecuti deseoH prin daracul editorial

si scarmanati de nu mai ramble din
opera kr decal tocnaal atatea fraze
fi idei cats a umple paginile volumului cablon alcatuit din doufizeci
de coale Impaturite.
Acestea ins& aunt cele mai inofensive aventuri ce li se pot intarnpla
numitilor autori. Exista ins& si procedee editoriale a door elegant& e or
mai dubioasii. Milne de lectura Bunt
masluite cu aceeasi impudoare cu care
triseurii schimbli, Intre ele, prin abilul
joc al degetelor, cartoanele cu rigi,

dame si fanti. Cutare autor celebru
se trezeste astfel peste noapte ea

fiind parintele vitreg al vreunei minore, anodine, cartulii, ilegitim atribuite lui de catre fantezia editorului.
De asemeni tear parea ca mai functioneazi, i astizi barbara, odioasa
mete& a prelucriirilor. S ne gandim,
numai, pentru ca absurditatea operatiei s devina mai evidenta, la ce-ar
putea sa fie un Balzac prelucrat de

Radulescu-Niger. Oripasi-mi-te, ma-
joritatea talmaciler ce sunt in slujba
tiparnitelor noastre nu pot Innoda

cum trebue nici railcar doua cuvinte
intre ele ; de uncle al mai poata avea
si priceperea de * a drege * cele in-
faptuite de altii1
Dar toate acestea sunt vorbe de
claca. Culturalii, considerand editurile drept chestiuni de resortul co-
C. SILVESTRI
Multiprezent, numele lui C. Silvestri ni s'a, impus dintru inceput
atentiei prin diversitatea calitatilor
In care s'a Infatisat In programele
concertelor: pianist, compozitor, dirijor
activitiqi sustinute cu egala
staruinta. Ii vedeam de fiece data,

prezentandu-se pe scene: cu aceeaci
moliciune sceptic& i Ingaduitoare,
supunandu-se, cu inteleaptil resemnare, conditiei de a nu fi Inteles pe
deplin In ceea ce facea, de a nu putca
fi urmarit In meandrele i impletiturile inspiratiei sale ciudate. Cine co-
linda prin acest labirint plin de un

fast rece, bizar, cum e cel desluklit
In apele statice, adanci, ale oglinzilor curand pierdea firul caliiuzitor,
oprindu-se In fata unor porti inchise,
alcatuite din sunete ce se Imbinau

ca rotitele until orologiu.
Exercita, muzica lui Silvestri, un
fel de fascinatie nedumeritti, putin

speriata,ca o invitatie la prirnejdioasii
aventura. Lipsea, parca sensibilitatea
iar locul acesteia ii luase o inteligen
hipertrofica ; fraza mulicala ti intretinea vitalitatea, hranindu-se cu

principii matematice ori ou acele legi
ale chirniei ce prezideaza la sinteza

moleculelor. Refuzand suzeranitatea
compozitorul cauta o
libera cunoastere pe calea
fara a se teme de abstractiuni. Si

Bach si-a tilmacit, in ecuatii sonore,
inspiratia in fugik cu gornetrice

arrnonii iar partiturile simfoniilor lui
mertului, isi declina competinta
Schumann se vor fi tufa tisand cu
oricum, nici administratillor financiare nu le putem pretinde sa; organizeze servieii de detectivi literari.
sirnetriile unor planuri de arhitect.

Talentul firesc, generos, divers, al
0. C.
compozitorului roman i-ar fi ingaduit acestuia sa adopte orice formula,

mirneze
cu acelasi succes orice
a&
NOTE
mod de expresie muzicalii. Dovada
ne-a dat-o in sedintele de improvsza(ii, and cintecul ca mijloc de
simple. comunicare a impresiilor ime-
filtra fara efort, cu desinvoltura si candoarea izvorului de

diate
munte ce naste In midularele stincii.
Cu toate acestea, Silvestri a staruit

sa-0 aleaga drumul sail propriu, cel
mai cinstit fata de sine. Truda radiitoare, bogatia talentului, sipand, cu
tenacitatea picaturii de apa, granitul,
izbuteste sa farime, cu timpul, chiar
cea mai impasibila rezistentii.
L-am vizut FA I-am ascultat recent
pe C. Silvestri, in ziva and, la Ateneu, a dirijat, pentru Filarmonica,

simfonia patetice. de Ceaicovski. 0
orchestra ce asculta ca inteo hipnoza,
ordinele date, muteste, de mainile

dirijorului o orchestra transfigurata. ce suna mai plin, mai divers, mai
colorat 0 cu o alta disciplina ca de

obiceiu. Coeziunea dintre omul dela
pupitru si executanti se realizase
perfect, iar muzicii lui Ceaikovski

i-am descoperit atunci unele frumuseti pe langi care trecusem neatenti
mai inainte. Si nu :Aim
atitudinea
0 gesturile dirijorului, ori calitatea
satisfactiei artistice pe care o simteam, ne va fi trezit aceasta impresie ?
dar, In cateva rinduri, ni s'a parut
ca zarim la pupitru Masi silueta

maestrului atit de drag tuturor,
miscarea sugestiva, darnicii, magnifica, a bratelor maestrului Enescu.
Pentru toate nemultumirile, pentru
indiferenta, pe care va fi avut sa le
intimpine pima atunci, tinarul C.

Silvestri, succesul acelei zile a fost
ca un mic acont de aplauze din rasplata ce i se cuvine.
0. C.
707t
BRATARA rE AUR
Neverosimila si suficienta, desolidarizarea industriei gandirii de .e.ea
care cere Incordare 0 rezistenta fibrei musculare, a dus la descompnnerca adagkihti latinese afisat, ea
un insenm propice, la intrarea sta dioanelor. Ingropat In perinute do
grasime, cu Incheeturi anchilozato
0 gutoase ori dizolvat ascetic, pin&
la a capita structura unei fringhii

cu vinoase impletituri 0 asimetrice
noduri, trupul numitului intelectual
e ca un spor ce hiberneaza placid

Intre limitele propriei sale epidermeIntelectualul a reusit, pentru confort, sa creels dintr'o fireasca alianta,,
o Imperechere paradoxalii, conformlindu-se unei imagini conventional&

pe care si-a faurit-o asupra propriului
eau aspect: pentru el bicepsii Ini

Eminescu nu pot fi considerati &cat In mod metaforie iar culoareac
roza din obrajii Vigurosului Rodim
ar fi o simpla blasfemie. Roman-0os,,
prefer& tonurile palide ori vinetii alcidealistilor ftizici ori cel mult verdeio
cadaveric al desamagirii Innecato
In aicool.
Tata deci cum eimbolicul turn do

tildes a devenit o lentil& opaca priiz
care realitatile refuzao sa strabatii,

iar valorile se difuzau lent 0 strimb.
Preluind concesiunea asupra Infaptuirilor de aristocratica tinuta
ca pe un loc de vecinicii rapauzare
omul de carte si-a impus siesi arbitram granite, conseryindu-si fiinta

vie la temperatura de zero absolut
a completei inactivitati fizice. Re-
nuntand Insa la bratara de anr a

proverbnlni popular, a rennntat totodato, la oricare din posibilitiitile ori.
consecintele economice pe care aceasta le preSupunea.
lb'
708
REVISI'A FUNDATIILOR REGALE
-intelectualilor de cite
eri a fost prins in reflectore controversei de fiece data s'a incereuit de solutii iluzorii i pline de
artificiu, cautandu-se in tabla de
logaritmi solutia unor probleme de

4i3rdin ou totul practic. Excluzand
din Viata sa aventura, earturarul a
znizat pe probabilitatea tmui trup
Ea& sucuri gastric, scipat de sub
tontrolul fiziologiei. Fatal era, deci,
ea, prima in angrenajul realitatilor
imediate, farama sa de riding a

vietii si agonizeze, sfaraind oa mucul
de lumanare strivit in muipatura

degetelor.
Georges Duhamal povestezte intr'unul din volumele ciciului Chrovague des Paequier i anume Le desert de Biarrat aventura unor tineri
arti4ti oe-zi propusesera sa alcatuiasci o comunitate in lituntruI careia,
munca manuala imbinandu-se cu

cea de oieatie artistica, orioe difieultti financiare st-si afle o solutie
practicit, rapid i definitiva.
Nu ne intereseaza in ce chip s'a

eonsumat experienta prea fragedi
a acestor tineri. Nazuintele lor dovedeau Ins o depazire de prejudeeati i un mugure de instinct praotic. Mai poetiZtiln schimb s'a rezolvat
aventura, cu premise de un realism
atat de banal, a intreprinatorului

Bill zi a sotiei sale, eroii lui London,
care au aflat in Velez lunii taramul

sRnor visuri faurite modest, locul pri-
iincios injgbebarii unei forme indestulate.

Tata cum, ou un pio de curaj i cu
zuficienta desinvoltura, capra necesitatilor poate angaja un coneubinaj
ou aceea diafana, verde zi invoalta
deguma a idealismului. Intro contdeiu i coarnele plugului s'ar putea
ea, pang ls. urm, sa nu fie decat o

diferent4 de dimensiuni.
0. C.
UN MERIT AL IDEALISMULU1 $1 0 LA( UNA A.

FILO SO 12 IE I
Filosofia idealista a suferit in ultima vreme o eerie de critici fundamentale i cu toate ca prejudecatile
RI erorile pe care le include sunt mai
mult sau mai putin evidente, premizele i concluziile sale sunt departe
de a fi inlaturate din domeniul fibsofiei.
Una din explicatille care se pot da

aoestei situaii, dezi este oarecum ge-
nerala, are meritul de a pune in lumina un resort mai attain, co sta la

baza evolutiei coneeptiilor filosofice.
Teoria spontaneitatii conztiintei, cu

toate ca., pentru faza actual& a filo-
sofiei, nu mai reprezinta decat o

prejudecata diunittoare, persista Inca
la multi din ganditorii actuali, dato-
rita mai mult faptului ca realismul

actual zi in special neo-realismul nu
au izbutit sa funclamenteze valabil
cleat problemele cu privire la materie 0.1a perceptia ei. Explicarea

fenomenelor care tin de domeniul
spiritului * nu poate fi data, s'ar
'Area, deottt de teoriile idealiste. bazate mai ales pe faimosul principiu
al spontaneitatii spiritului.
Filosoful neo-realist C. D. Broad
recunoazte aceasta situatie, stabilind
foarte obiectiv meritul idea lismului
in aceasta privinta: 4 marele merit
al idealismului constd in e/ortul de a
ea4lica domeniul aptelor eociale, etice,
estetice
i religioase ; merited reatia-
mului constd in abordarea steam-
N0TE
loasd a problemei materiei si a percegiei sale o.
Aceste don& melite reciproce ale

idealismului si ale realismului, constituese totusi o mare lacuna a filosofiei: athta vreme cat problemele
spiritului si ale materiei, vor fi solutionate separat i ate; vreme fib-
sofii idealiti i realisti Ii vor imparti atilt de fratern s meritele 1c, filosofia nu va putea pretinde o unificare
a doua probleme, indisolubil legate
una de alta...
El. N.
PODUL DELA CERNAVODA
709,
Aniversarea semicentenarului podubii dela Cernavoda, sarbatoritil 4r.
curand, este una din aceste come:

morari care trezesc In snfletul naOunii un ecou adnc i nnanim. Co
a insemnat in viata poporului nostril,
si in desv'oltarea eConomiei lui poduk
de peste Dunare, nu mai este nevoie

sit subliniem. Aceastii splendidil
creatie tehnica, opera a geniului,
constructiv romfinesc, constituc a-
stazi o mandrie spre care intreguk

popor priveste cu un legitim nrgolia.
Podul de peste Dunfire a foot remlizat intre 1890 i 1895, deci, inaugu-,
rarea lui, dela care s'au ImpIini

annl acesta 50 ani, s'a facut la mai
Comemorarile sunt, in viata unei

natiuni, prilejul verificarii tralniciei
si adancimii istorice a civilizaici ei.
Fiecare comemorare aduce aminte
contimporanilor epoca de sbucium
eau de activitate febrila a inaintas'ilor, le ridica in fata idealurile de

care erau insufletiti acestia f}i le intareste orgoliul. Cu cat aceste comemorari se refer& la acte i realizari
p4in de 20 ani dupi, reanexareo

Dobrogei la trupul Remaniei. Devi
infaptuirea lui a raspuns, pe
necesitatile economice, i unor :mo-
cesitati de ordin moral. Acest pod

a intarit legaturile dintre Romania
veche i Dobrogea, Armand mai
aproape de trupul Orli aceasta provincie in care se and, leaganul atatov
mai departate, cu atat orgoliul naVional al contimporanilor este mai
amintiri scumpe din trecutul poparului roman i integrand-o definitivin imaginea geografica i moral& as
mare.
Romaniei. Inainte de construirco
Romania moderna n'a sting Inca

varsta necesara pentru ca noi, cei
de azi, s comemorim infaptuiri ce
podului de peste Dunare, din cauzo.
au atins macar o silt& de ani de exis-
teqa. Suntem inca in faza comemorarilor decenale sau pluridecenale

cel putin in ccea ce priveste civilizaia
noastra. Ele sunt totusi atilt de importante, fiindca in scurta istorie a
Romaniei moderne infaptuirile, cite
s'au facut, au Insemnat momente

atat de importante pe calea progresului, bleat aceste comemorari constitue prilejul imor adevarate mandril.
dificultalilor de transport, Dobrogea era in conceMia locuitorilor as,

dincoace de fluviu o provincie in
lata, departata i salbatica, bocuitai
de oameni asupra carora se meniineau cele mai bizare impresii. Cei
co avean curajul oS. treacfi dincobo
si sa se fixeze pe pamantul dobrogean eran considerati niste oameni
temerari. Chiar
multa
vreme
dupa, construires Podului, aceasta.
impresie
persista.
Astfel,
cursul primului razboiu mondiai

cand populatia Dobrogei fusese earn;
71 o
REVISTA FONIDATIlLolt 121:GALE
-cuatii din motive strategice, locui-
toHi ei, in Muntenia si Moldova,

-uncle Ii regsiser. vechile legaturi
familiare i rudele, au fost intampin4i de cei de aioi cu admiraVe
admire: s Cum, bre, veniti din Do-
abrogea, mai traiii Inca! Nu v'au

mancat Turcii? *...
Dobrogea era necunoscuta. Podul
tie peste Dunfire a spulberat aceasta
impresie fabuloasit si a facut ea provincia dela Mare s5. nu mai fie socotita o oolonie s51batecit, unde cei ce
ase due aunt definitiv pierduti. Dimpotriva, gratie acestui pod, Dobrogea a devenit, in cei eincizeci de ani
dela inaugurarea lui, o provincie proepee': din toate punctele do vedere
vizitata do toati populatis

pentrn plajele si poezia ei exotica
(astazi din plicate, pe cale de a dispare eu desfivlirsire!), astiel c5, mentalitatea care plistra Inca despro
Dobrogea imaginea unoi provineii a-
ride i inospitaliere a fost definitiV

linfranta.
Dar podul acesta maret de peste
Duna*, are Ili o alta functiune in
vdestinele poporului roman. Ea a fost
limpede exprimatit in discursul inau-
4gural al Regelui Carbl I, dela 26

Septembrie 1895, (And SuVeranul a
spas: s Sivarvirea Podului peste

Thmare, dorit de un siert du veac
Ale Mine, este astazi un fapt implinit
4i uriasa se ridica inaintea noastra

awast5, falnioi opera, en o mitrturie
vidit a tariei Itegatului. Gcniul o-
moasa sa chemare la gurile Dunrii

si portile Orientului I.
Scapat din douit razboaie care

0-au abatut deseori asupra lui ploile,
de bombe, Podul dela Cernavoda

confirma astizi bucuria i nildejdile
biltranului Rege. El 1ntke0e, totdeodatii, mit-Idris i nadejdile none,tre.

p. mart.
DESPRE STIL
Stilu1 va ajunge la perfeqiune,
atunci cand se Va putea lipsi cu
totul de anecdota sau coqinut. Desavarsirea consta, inainte de orice,
inteo absolute: independenyi, ass..
incat un stil, care ar ranattnea tri-
butar unui continut, de mice natura: ar fi el, ar zabovi, prin aceasta

pe meleaguri indepartate de nivelul
situ ideal.
Arta scrisului ar trebui sit se spri-
jine pe o curioasii intorsatura a

cuvintelor, frumos inrudite sau dugmanindu-so de moarte, a sunetelor
stranse'ntre ele ea lute() imbrativare
suprema. Stilul sit fie o irezistibila
evocare a unui coqinut de abia con-
turat de liniile sov.litoare si toting

precise ale banuelii; a unei intimplari, pe care un legamant tainic nu
o roste*te dar o insinueaza, nu o
marturiseste dar o strecoara, prin
41 avantul puternio al Romaniei, a

nvins toate greutatile, a inlaturat
transparenta asteptarilor, nu o strigit

qi doar o furiveaza, asa cum se furiveaza visul in inchipuirea diafana
a unui om care doarine.
Intelesul 85, alerge despletit pe uli-
toate piedicile, spre a executa aceasta trainica si nepieritoare lu-
de vestmintele stravezii ale aluziilor,
imenesc, in caro se resfrang progresul
ware, care trebue s arate lumii o

vrednio este poporul roman de fru-
tele gandurilor, iar talcul, acoperit

aibe totusi goliciunea ademenitoare a unui trup, desavarvit de miOf:
NOTE
munata dalta a naturii. Cuvintele si
fie formidabila saradi i naiva deslegare ; stranie enigma si solutie
nebanuit de simpla ; aseunzia intunecat i luminoasi destainuire. Propozitia sit fie senzuala atatare i daruire plina de voluptate, frazele capcalla salbated sa fie EA eliberare nesperata, iar perioadele, ratlicire prin
eoridoarele subterane ale unui ciudat
labirint, strabatut de firul de purpura al unei Ariadne inflicarate.

Dad s'ar realiza acest deziderat,
seriitorul ar deveni un magician, care
rotind o mana'n vazduli ar svarli

pulb re de aur, acoperind universul cel himeric cu substanta inalterabila a eternititii ; un vrajitor
in al drui fantastic glob al prevesstirilor, ince putul i slaraitul s'ar
ved a innodate la capete ; un demiurg, care din cumplita fantana a
beznei, ar revarsa peste lume o
711
vartej al realitatii, eine stie ce

semnificatie profundii in stare sa
arunce peste veac privirea magica
mil
in care sa se rasfrangi tilcul ascuns

al vremilor viitoare.
Altminteri, lumea, asa cum este,
lipsiti de indiscretele zorzoane ale
comentariului, capita obrazul palid
al muribunzilor, pe care-i insoteste,
in trista lor dlatorie prin coridorul
intunecat, doar featila de lumina,
pus5. la dpituiu de mina ipocriti a
aceluia ce e teme sa nu creadi in
reinvierea mortilor.
Fermecatul glob pamintesc, cu

ape mai limpezi cleat ale cristalului.
nu mai ispiteste privirea scormonitoare a inteligentei unui reporter, al
mortii, ale unei morti din al cirei

imp3riu s'ar smulge, in acest fel,
cirui chip, manjit de bidineaua comentatorului ingamfat capita tfasitturile unei carieaturi prea ineintata de propria-i infatiaare.
In sunetele misterioase ale ideii,
in atmosfera de ceat5, a interpretirilor, lumea se transfigurcaza, dutindu-ai parci cea mai bizari masd,
sub care si-si ascundi fizionomia
adeViizati, fata reala, a drei strap
secretul resuscititrii.
lucire e luati in deradere de miacarea
imbelaugata ploaie de diamant,

Regrind in tremurittoarele culori ale
viecil, in fantomaticele nuante ale
0. L.
REP ORTA JUL
De multi vreme omului i se pare
ei a depaait insemniitatea faptului
ei ch, prin urmare, nu mai este de
demnitatea sa, simpla inregistrare a
unei intamplari, chiar eu totul ieit
din comun.
Evenimentele epocale, aventurile
risunatoare, ispravile ciudate, nu

mai soliciti atentia gazetarului sau
a scriitorului dealt dad aeestia din
urmi cred a au descoperit, in uria-
gray& dar ridicola a unui deget ce

apasa cu trufie pe o frunte mai mult
sau mai putin ganditoare...
Undo este mina iscusita, care, in
cateva linii simple si dare, sa schiteze
figura expresiva a celei mai turmen-
tate epoci, ce si-a lasat (lira neatearsa pe fila unei istorii de atatea
ori milenari Uncle sunt vorbele,
care, lipsite de haosul aluziilor valabile in literatura, de fosnetul insi-
nuarilor, de susurul indepartat al

svonurilor,
sit
redea
spectacolul
fantastic al intimplarilor asa cum

aunt ?
0. L.
712
0 TALMACIRE DIN HEINE

La 22 Janie, cnd U. R. S. S. a
pe malurile Rinului, neratii vor sta

la panda.
Atacurile lui Heine Impotriva poe-
pri:nit cele dintai lovituri ale ar

matei naziste, dupa, primele ceasuri
de tragic& surpriza, postul de radio
Moscova a facut o emisie special&
pentru Germania, In cadrul careia
ziei patriotice, in care poetii Germaniei de atunci 1i Invaluiau yeninul imperialist si sovin, au determinat acele bombardaraente cu
s'a spus ca surpriza n'a fost chiar
a pomenit cu recea sa ironie.

Heine nu putea fi pe placul Germanilor. Pozitia sa anti-dogmatica,
dinamismul sau interior, lipsa lui de
respect pentru s virtutile hidoase
ale burgheziei germane, non - conformisnaul liii i mai ales generosul
o surpriza si c fascismul li poate

schimba parul dar naravul ba a.
La sfarsitul emishmei, s'a citit poezia satiric& a poetului german Heinrich Heine: Der Esel i. (magarul).
In felul acesta, Heine reintra In actualitate, in dureroasa actualitate a
razboiuhd, ocupand un loc de frunte
in falanga luptatorilor unti-nazisti.
A fost o lupta la care au luat parte

si mortii. Mortii gloriosi ai spiritului.
Mortii care nu mor niciodata.

Oamenii, adevaratii oameni, stint
prezenti acolo unde o cauza bunt",
trebue aparati.
Germania nazista proscrisese pe
marele scriitor, imaginandu-si c5.
poate ucide mortii. Dar valoarea

ideilor nu poate fi anulata printr'o
decizie imbecila. Heine s'a dovedit
a fi intangibil. El a ramas in carti si
nu toate aline Iui an putut fi arse.

Risfoind minunata lui carte despre
Germania *, am putut gag randuri
profetice ea acestea: 0 Crestinismul
a induleit pan& la un punct brutal&
teroare razboinica, a Germanilor dar
n'a putut s'o distrug i cand crucea,
acest talisman care o In1ii/10e, va fi
sfaramata, atunci se va revarsa din
nou ferocitatea vechilor razboinici
teutonii Sunt randuri scrise in anii
dinaintea primei invazii a Frantei.
Cu mult inainte de razboiul din
1870, Heine Ii avertiza pe Francezi
ca n'au dreptul de a face din pacifism o religie de stat, atat timp cat
mere putrede s despre care scriitorul
sau umanism, expresie a unei adanci

intelegeri a vietii, 11 denuntau ca o
primejdie anti-nationalii.
Intr'o poezie a sa, Heine explica

de ce Germanii lui Hermann (Hermi-
nius) au rezistat legiunilor lui Varue. Generalul roman i-ar fi latinizat

hi atunci... 0! atunci, s'ar fi opus
asinus * in Joe de Esel i. i chiar
In Munchen, (orasul cu inflatie de

prostituate.N.R.) s'ar fi gasit vestale.
Sunt In Heine pagini uluitoare.

Dense de intelepciune. Prin care
circula un ras sonor, homeric. Dar
este acolo i un avertisment tragio,
Invelit In humor si ironic.
D. Isaiia Racaciuni a talmacit un
poem de Heine. Si 1-a tradus bine.
Este vorba de o admirabil, satira
Atta Troll o,1n care ne e prezentat na-
sul germanic sau badarania teutona.
Este acesta un fapt de culture:

pentru care felicitam pe talmacitor.
Heine revine din exil inteo Europa
pacificata. Ii corn citi din nou, de

asta data cu regretul amar, ca, avertismentele spiritelor lucide nu sunt
luate in seam& de fauritorii de istorie,
de politicieni, diplomati i militari.

V. Cr.
NOTE
CONGRESUL
TINERETULUI
In cursul lunii Octombrie s'a desfitsurat in capital& Congresul Tineretului Progresist.
A fost pentru prima oar& in istoria
politic& a trii and s'a putut infaptui
minunata unitate a tuturor categoriilor de tineri. Cirturarii i muncitorii rid-au 'mutat discutiile In jurul
unor probleme mari, care apartin In
egal& msur& lichiclarii unui trecut
ireversibil, prezentului constructiv
si viitorului inctircat de grele recolte
de idealuri sociale, tangibile, realizabile.
Tineretul a Imbthtisat, spuneam,

probleme grave. Si credem c asta
este menirea lui de legatar universal
permanent, al prezentului.
S'a Incercat si s'a izbutit innodarea
unui fir traditional Intrerupt, firul

luminos al a pasoptismului * progresist, revolutionar elf militant, care
a destrimat pe aceste meleaguri,

ceturile i tenebrele medievale, prelungite, p&no, in pragul veacului XIX.
Tineretul de astizi si-a dus diecutiile sub stindardul infriltirii tuturor celor de o Wu's* peste discriminrile false ale deosebirilor de functie
si menire socialL Dincolo de prejudecata sociologic& a unui organism

fatal, care imparte societatea in m5,dulare, In creiere ganditoare, brace
robotitoare, tlpi alerg&toare, etc.
etc.
Pe stindardul luptei sale, tineretul de azi a inscris lozinci minunate
ca de pild5,: 4 S5, ne unims, aSti muncim a Si inviitelm a, a S5, reconstru-
im tam *.
Nu e departe vremea, and un

alt tineret, s na.d&jduim pentru tot-
713
deauna Inmormantat sub lespezile

istoriei, striga: a S5, rupem unitatea
national& a, 4 S punem pe altii s5.
munceasc& a, a S fim dispensati de
moralina didactic& a.
Nu e departe vremea and studentii dela Iasi ticiau urechile das-
calului kr, prof. Bratu, rector al

Academiei Mihilene, ffiptuind astfel un rusinos paricid spiritual.
Au urmat apoi asasinarea lui
Nicolae Iorga, a prof. Virgil Madgearu, sinuciderea sociologului Petre
Andrei si atatea alte fapte ce ne

umplu de indignare i rusine.
Pe vremea aceea, congresele tineretului insemnau progromuri, capete
sparte, mutilarea adversarilor.
Tineretul de azi revine la izvoarele
culturii. El strig& aSa, invAtam a.
El se Intoarce la cultul clasic al

muncii. La traditia nobila a unitatii
spirituale si biologice a neamului
omenesc. El e gata sit serveascl. Se
ofer& generos serviciului social.
Tat& de ce spuneam ea, prin Congresul din luna Octomvrie, tineretul
de azi a psit vehement si eroic intr'o
era, nota, ce-ci soarbe luminile indicatoare i sagetile de orientare din
traditia temporar intrerupta, a
* pasoptismului *
revolutionar si
innoitor.
V. Cr.
ERRATA
Din cauza unei erori tchnice,
nota d-lui Ovidiu Constantincscu
despre recitalul Ifila Lindenberg a
fost pag;nata la rubrics a Recenziii.
CRONOLOGIE
16 SEPTEMVRIE-30 SEPTE AMUR
15 Septemvrle.
Seceta continua: ogoarele uscate, situatia viilor precara Gi Consiliu de mini*tri: lucrari curente la ordinea zile1 (9 Min. Artelor institue o comisie
de cenzura a pieselor de teatru (pentru a tnlatura acele productii, al caror cuprins

nu este todeauna In spiritul vremii prin care trecem *) t Un grup de cop!! unguri
sosesc la Bucure*ti ca invitati ai autorltatilor romane. Anglia: Cinci ani dela 13dtdlia Angliei ( s Battle of England ): Churchill o prevazuse Inca dela 18 Riffle 1940:
De soarta acestei batalil va depinde civilizatia cre*tina... Hitler *tie ca daca nu
ne va reduce la neputinta In Mania noastra, va pierde razboiul. Dac H vom putea
tine piept, Intreaga Europa 10 va cktiga Inteo zi libertatea... (500 de bombardiere
germane aunt Infra.nte de o forta redusa dar hotarlta de aviator! de vanatoare brit anici
186 bombardiere germane doborlte. E prima mare victorie Impotriva bitlerismului.
Statul major german renunta la invazia Angliei) t Consiliul minititrilor de externe
la Londra: problema colonillor italiene In discutie Leon Blum, In vizita la Londra:
nu poate exists nicio speranta de pace constructivi In lume far/ o colaborare corSi Mare razie la Bursa de diamante din Hatton
Garden-Londra (pentru curmarea contrabandei de diamante *I metale pretioase)
U. S. A.: Se desfiinteaza oficiul informatillor de razboiu. Grecia: Mentinerea ordinei
Autorititile l organizatlile nationaliste fac
e preluata de politics i jandarmerle
eforturl pentru a Ina.bu*i mi*carea grevista. Bulgaria: 0 brigada de munci
bulgara (50 persoane) pleaca In Jugoslavia pentru a ajuta pe tarani.
Polonia:
Concordatul cu Vaticanul e denuntat (Sf. Scaun nerecunoscand, pana In prezent,
guvernul provizoriu polonez) Pagubele suferite de Polonia In timpul ocupatiel
germane: 100 miliarde de zloti. Austria: Comisli pentru judecarea criminalllor
de razboiu. Cehosloroacia: Introducerea muncil obligatorii (bArbati: 16-55 ani;
femei: 18-45 ani). Vatican: Surpriza. In urma denuntarli Concordatului de catre
Polonia. Spania: Franco desflinteaza salutul falangist.
Brazilia: Este recunoscut
guvernul provizoriu polonez. Australia: La Sidney se constitue o Societate sovietoauetraliand (e strangerea legaturilor culturale .). Japonia: Se pune In aplicare programul de demilitarizare (3t Fraternizarea sold. americani cu cei japonezi e interzlia.
16 Septemvrie. In prezenta guvernului se sarbritore*te e Ztua sporturilor -Anglia: 25 de ant dela Infiintarea Partidului comunist britanic Intrevedere ByrnesMolotov 0 A. de Gasperi, ministrul de externe Italian, la Londra. Irlanda: Tenorul John Mac Cormack moare la Dublin (61 aui) 9 La Raynanna, Wanda de Nord,
sose5te primul avion transatlantic de calatori.
U. R. S. S.: 200 de ant dela moartea lui Kutuzov (i) Stalin prime*te o delegatie de parlamentari (care studiazi planuri de refacere postbelice) 49 La Minsk se serbeaza *ease ani dela unificarea poporuin! bielorus Intr'un singur stat (16 Sept. 1939) (7J Portul Marlupol, refacut, e redat
navigatiei. Franta: Gospodine revoltate de scumpete ataca magazine alimentare
la Toulouse. Bulgaria: Leaderul social-democrat Cemedjeff moare subit Se
hotarkte data alegerilor legislative (la 18 Noemvrie 1945) (i) Apare un ziar opozitionist: Svoboden Narod e (poporul liber), social-democrat.
17 Septemvrie. Presedintia Consiliului de Mini*tri suspenda audientele I pana
la noui dispozipuni
Ministerul de Interne autorizeaza populatia Capitalei sa aduch.
s
diala l Nina de Incredere cu Rusla
CRONOLOGIE
755
alimente din provincie (10 kg porumb, 10 kg. malai, 10 kg. Mina., 3 kg. !dein, 1 kg. unt,
5 kg sapun, 10 kg. fasole, 20 kg. mazare 10 kg linte, 15 kg Orate, 5 kg orz: 10 kg mein
eantitati maxime de persoana, justificate cu cartel& proprie) Go La Constanta sosesc
3.000 tone bumbac sovietic (1.800 tone pentru prelucrare si reexport In U. R. S. S.,
1.200 tone pentru consumul intern) CO Soldati german! din S. S. sunt arestati la
Oradea. Anglia: Consiliul mffi. de externe: proiectul tratatului de pace cu Italia:
Jugoslavia revendica Trieste, regiunea Istria si insulele dalmatine. Grecia revendica.
Dodecanezul, cere sa participe la Conferinta 9 Soseste delegatia jugoslava, prezidata de Kardelj (Subasici bolnav) a Attlee ofera (Minn In onoarea lui Bidault
Bevin se Intretine cu regentul Damaskinos f Se inaugureaza Conferinta expertilor
alimentari ai N.U. (participa observatori sovietici O. Franja: Intrunire a comitetului sindical franco-sovietic Andre Tardieu moare la Menton (69 ani) 9 Academia de Stiinte morale si politico declara vacant locul lui Main. U. S. A.: s Zino.
Constitutiei
a Ciclon devastator In Florida. Olanda: Universitatea din Leyda
reia cursurile (suspendate In timpul ocupatiei germane).

U. R. S. S.: Se redeschide Mausoleul lui Lenin. Cehoslovacia: Revendicar1 teritoriale feta de Polonia
(se propune reglementare d l'amiable, pig!' comisie mixta ceho-polona). Germania:
Procesul dela Lueneburg: Criminalii nazisti dela Belsen In feta Tribunalulul militar.
Se proiecteaza filmul luat la ocuparea lagarului de catre aliati. Asista germani din
toate regiunlle. Interogatorul lui Iosef Kramer, comandantul lagarului. Japonia:
Sfarsitul axe1 e: Germanii liberl din Japonia sunt internat1 In !agar din initlativa
japoneza 9 Mac Arthur declara ca 200.000 soldatt Bunt necesari i suficienti pentru
ocuparea Japoniei Il Shighemitzu, ministrul de externe, demisioneaza.
18 Septemvrie. Detinuti politici In sarcina carora nu s'a dovedit nide fapta
1ncriminata de lege sunt eliberati din lagar. Anglia: Consiliut min. de externe:
se examineaza tezele Italian& i jugoslava privitoare la Triest Ed Istria (i) Molotov
afirma ca guvernele democratice din Romania st Bulgaria s se buena de Increderea majoritatli covarsitoare a popoarelor acestor tart Restrictiile privitoare la
imigrarea evreiasca In Palestina Bunt mentinute.
U. S. A.: Stimson, ministrul de
razboiu din 1940, demisioneaza. Robert Patterson lila locul 0 Truman reafirma vointa j putinta Americii de a ajuta Europa (34 2.500 avioane de transport Bunt afectate nevoilor dyne CO Congresistul Declasay atribue lul Franco intentia de a executa
far& judecata doi fruntasi ai org. antifasciste.
Gniunea sud-africand: Control asupra
exploataril i exportarii minereurilor cu baza de uranium. Germania: Procesul
dela Lueneburg: Procurorul Col. Tim Backhouse expune nenumaratele atrocitati

care cad In sarcina persogalului lagarului dela Belsen 00 Autoritatile aliate dispun
importarea de grau pentru populatia civila germana. Bulgaria: Se cere admiterea
reprez. bulgarl la Londra, pentru a corecta informatiile gresite puse In circulatie
pani acum CO Cenzura e desnintata pentru corespondentele ruse, americane si enTurcia: Regentul Irakului, printul Abdul Ilah, In vizita la Ankara.
Jugleze.
goslavia: Partidul socialist Jugoslav cere sa fie recunoscut ca partid legal. Indochina: Turburari provocate de nationalisti (s independent& .). Franta: Cercurile
oficiale nedumerite de intentiile chineze de a trimite trupe In Indochina. Coreea
e recunoscuta stat liber si independent.
19 Septemvrie.
128 de ani dela nasterea lui Kogalniceanu
Valoarea bunurllor
restituite Sovietelor de Romania se ridica la 348 miliarde lei (valoarea total& 948
miliarde. Sovietele renunta la 300 miliarde din restul de 600 miliarde de restituit) (30
Armata participa la muncile agricole
Legionari deferiti Curti! Martiale 0 Se rationeaza consumul de cartofi. Anglia: Consiliul mffi. de externe: tratatul de pace
cu Italia. Chestiuni de detaliu deferite examinarii delegatilor adjunct! a Deciaratie
comuna anglo-franco-americana asupra trimiterii de observatori la alegerile din Gre-
cia o Will. Joyce (Lordul How-How) condamnat la moarte.
Savantul R. M.
Hamilton rezolva problema amenajarli de aerodroame plutitoare In p1M ocean.

U. S. A.: Tratative petrolifere anglo-americane 0 Schimbari In comandamentul
suprem al marine! S Hoover, lost presedinte federal, propune moratoriu de 5 ant
pentru plata datoriilor contractate prim legea de Imprumut-Inchiriere Greve In
71 6
REVISTA FUNDATIIL OR REGALE
industria petrolifera (reducerea orelor de munca dela 52 la 40; mentinerea salariilor).
Masuri prezidentiale. Frantz': Premierul chinez Dr. Soong discuta la Paris asupra
situatiei din Indochina. Polonia: Sarbatori militare la Katowicze (i) Acord Intre
guvernul polonez sl U.N.R.R.A. Germania: Procesul dela Lueneburg: se dovedeste c personalul lagarului nu putea ignora rezultatul fatal al conditillor In care
punea pe detinuti si Ca acest rezultat era volt c Locuintele hitleristilor dela
Essen confiscate de autoritatile britanice si remise populatiei nevoiase.
Ungaria:
Legea electoral& propels& de govern e aprobata. Uniunea sud-africand: Ciocniri
Intre guvernamentali i opozitie la Johannesburg. Japonia: Remaniere a cabinetului CO Ziarul Tohio Hasashi Shimbum suspendat pe 2 zile pentruca a atacat autoritatea ocupanta P Tref suprafortarete sburatoare pornesc In sbor far& escal spre
Washington (11.000 km).
20 Septemvrie.
Premierul Groza face la Arius o expunere pitoresel a tratativelor dela Moscova
Centru de rezistenta legionar In fata Curtii Martiale .34 Trafic
ea bumbac importat (arestari) 00 Stattunea balneo-climatica. 011nesti -cumparata
de Min. Asigurarilor Sociale.
Anglia: Consiliul min. de externe: discutia proiectelor
sovietice de tratate de pace cu Finlanda 1 Romania Inventatorul olandez Driessen
realizeaz& un aparat care revoluttoneaza extractia de carbunl a Attlee invitat de

suveranii britanici la Balmoral. Frantz': Comitetul administrativ al Conferintel
mondiale sindicale se Intruneste la Paris. Belgia: Jan Timmermans, fostul primar al
Anversului, condamnat la moarte (a recrutat flamanzi pentru armatele germane din
est). Spania: Arestari de republicani. Portugalia: Regentul Charles al Beigiel
in t vacant& de don& saptamani s la Lisabona. Cenzura portughez& interzice preset
mentionarea vizitel din motive Internationale nelegate de Portugalia s. Soseste
la Lisabona 0 numeroasa 0 delegatie comercialls belgian. U. S. A.: Conflict

Intre Subsecretarul la externe Acheson si Mac Arthur? Pensia marilor mutilati
de razboiu sporita dela 265 la 300 dolari lunar Suprafortiretele sburatoare pornite
din Japonia aterizeaz fortat la Chicago (dupla 9.900 km de sbor). Cehoslovacia:
Discutii aprinse In jurul nationalizarii industriilor eche. Germania: Dispozititle

de nefraternizare sunt ridicate. In cazuri exceptionale sunt autorizate cas&torille Go
Germania va fi considerata ca o unitate economica s, hnporturile reduse la minimum compatibil cu o desvoltare pasnica.
Polonia: Eisenhower la Varsovla. Japonia: Abdicarea mikadoului t instituirea regentei considerate ca posibile.
21 Septemvrle. Dona consilii de ministri: I. plenar: Infiintarea Consiliulul superior al econorniei nationale menit s planifice l sa coordoneze politica economick
financiari i sociall s a guvernului; armonizarea salariflor, desfiintarea Ligli operelor
sociale; 2. Consiliu restrans: probleme politice Se confisci proclusele medicamen-
tease detinute de persoane neautorizate 6) Min. Agriculturii afirma ca reform

agrara se apnea In toata tan. In spirit de dreptate si fait nicio partinire (41 Protect
pentru reconstructia Teatrului National. Anglia: Consiliul min. de externe: proiectele de tratate de pace cu Finlanda, Bulgaria si Romania (Anglia si America nu
fac obiectiune realipirli Ardealului de Nord la Romania, conform stipularli ConVenVet de Armistitiu semnata de Romania cu U.R.S.S., Marea Britanie si U.S.A.)
Morgan Phillips, secretarul particular laburist exprima speranta In refacerea Internationalei China nu va urmari o politica de rasbunare fata de Japonia s, precizeaz& Uang Sib Cieh, min. de externe al Chinei (j) Industria britanica fabrica In
serle un nou avion de vanatoare metalic; Vampir s (780 km ora, 15.000 m plafon).
U. S. A.: Se numesc experti politici pe langa gen. Mac Arthur (31Discutil vii In opinia
americana asupra modalitatilor ocuparii Japoniei Min. Comertului se reorganizeaza.
Frank': Acordul economic franco-spaniol e viu criticat. Italia: Maresalul
Alexander paraseste Italia , Grevi P. T. T. la Milano. Cehosloroacia: Montgomery
la Praga. Spania: Activitatea diplomatic& la Madrid. Egipt: Se reiau relatille
diplomatice cu Italia. Siria: La Damasc Liga Araba cere independenta Tripolitaniel.
India: Congresul national pan-indian discuta oferta britanica In legatura
cu conferinta dela Bombay @ Rezolutie Impotriva lncercarilor de a mentine subju-
CRONOLOGIE
717
Argentina: Opinia democratici cere
garea politica sl economic& In sud-estul As lel.
demisia lui Perron.

22 Septemvrle. 0 delegatie economic& romana plead. la Budapesta 00 U. C. B.
mareste taxele comunale Cy Bunurile agrieole ale lui Gh. Bratianu, fost voluntar
In razbolul contra N. U., sunt expropriate 10, Taxele scolare se platesc proportional
cu averea parintilor. Anglia: Consiliul min. de externe: Sedinta de dimineatit e
amanata. Dupa arniaza se examineaza s probleme Inscrise pe ordinea de zi l Deputati britanici cer accelerarea demobilizarii.
U. S. A.: 1.600.000 muncitori (Ira
Meru f Guvernul american asuma raspunderea bombardaril orasului Zdrich In Martie
1944 G Bomba atomica pusa sub controlul mid Comisiuni speciale (pentru a fi
sustrasa influentei si Intereselor trusturilor munitionarei@ Lordul Halifax: situatia
precara a finantelor britanice e urrnarea efortului de razboiu al Angliel, proportional
mai mare decal al oricarul alt stat. U. R. S. S.: Dirijabilul I Victoria de constructie sovietica face sboruri de Incercare. Frangt: de Gaulle expune natiunii
sarcinile l reformele In perspectiva
Negocieri comerciale franco-belgiene.
Elmita: Opinia public& cere expulzarea nazistilor i fascistilor. Grecia: Damaskinos
se Intoarce dela Londra: problerna guvernamentala e reactualizata. Italia: Churchill,
In vacanta, face pictura pe Riviera. -- Cehoslovacia: Ravagiile paraliziel infantile
la Praga, stavilite gratie s plamanilor de otel trimisi din Anglia. India: Congresul national pan-indian nu vede nicio schimbare In atitudinea britanica de clupa
Japonia: Politia naval& e desfiintata 0
ineetarea razboiului L alegerile generale.
Atentat Impotriva lui Kantaro
Nu se confirma stirile despre abdicarea mikadoului
Suzuki, premierul capitularii. China: Arhiepiseopul Spellmann la Clung King.
23 Septemvrio.
MM. Luerarilor Publice ereeaza un serviciu de urbanistica si
sistematizare t. Furt de bijuteril de 100 milioane. Anglia: Consiliul min. de externe: dificultati
Intrevedere Attlee-Bevin (In legatura eu mersul Conterintel) 0
Guvernul britanic intervine In chestiunea arestaril republicanilor spanioll. Franja:
Alegerl cantonale. Mare participatie femenina. Notabila Inclinatie spre StInga (Soc.
S.F.I.O. 333, Rad.-Soc. 293, Republ. Rad. si Indep.
152, Un. Rep. Dern.
143; Misc. republ. pop. 106; Com. 102, Soc. Indep. 60, Conserv. si indep.
dr.
30; Diverse. 134). U. S. A.: Truman se sfatueste cu capeteniile democrate In ins. Jefferson Gen. Nordenskjold, comand. aviatiei suedeze, la New-york
(cumparari de materiale pentru aviatia suedeza).
Po/onia: Soseste o delegatie
economica roman& la Varsovia. Bulgaria: Ilya Ehrenburg la Sofia (i) Ambasadorul
sovietic Kisarcos prezinta scrisorile de acreditare. Jugoslavia: Manifestari populare
In Slovenia occidentala pentru alipirea la Jugoslavia a Se desminte ca partidele
comuniste din Jugoslavia, Grecia, Bulgaria sl Albania ar fl creat un blrou comun
pentru a coordona actiunea lmpotriva interventlilor anglo-americane In Balcant.
Austria: Guvernul Renner va fl rernaniat pentru a putea fi recunoscut de guvernul
britanic l american. Germania: Montgomery anuleaza autorizatia principiala a
casatoriilor 1ntre soldati britanici l femei germane. (Legile germane sunt abro-
Siria: Discutil militare anglo-siriene la Damasc. Palestina: Se Infiinteaza un partid popular arab. Egipt: Se cere retragerea trupelor britanice.
gate).
24 Septemvrie. Min. de interne Infiinteaza Comisia pentru redactarea until cod

al functionarilor particularl f Traficul direct romano-turc de marfurl e suspendat.
Ungaria: Fascistii maghiarl fugiti din Ardeal vor fi extradati Romaniei. Anglia :
Consiliul min. de externe: dificultati al Presed. org. sioniste mondiale, Weizmann
acuza guvernul britanic ca null respect& obligatiile In Palestina (is de Gasperi pArlseste subit Londra c Aeord petrolifer anglo-american c Situatia Ligli Natiunilor
fat& de Organizatia Natiunilor Unite e In discutle.
U. S. A.: Nemultumiri fata de
politica prea personall a tut Mac Arthur In Japonia Go La New-york, Juan Negrin,
sef republican spaniol, adreseaza un mesa) republicanilor spanioll americani: primejdia reInvieril fascismului ramane acuta cat timp ddinue regimul franchist. Eliberarea Spaniel face parte integranta din Victorie s. Grecia: Desacord Intre particle cu privire la viitoarele alegeri. Norvegia: Partidul laburist norvegian Inscrie
718
REVISTA PUNDATHLOR REGALE
In program nationalizarea bncilor sl a industrlilor.

de leaderul rezistentei.
Siam: Nou guvern, prezidat
25 Septemvrle. Autoritatile publice obligate sti predea stocurlle de ImbrAclminte luate dela Evrei 1 Consitiul superior al economiei nafionale se intruneste (aprovizionarea: pSine, came, combustibil, produse C.A.M. MArirea productiel. Salarizarea functionarilor publici. Incetarea de rechizitii si de cumplari fortate de \rite). CO
Conferintl administrativl la Cluj Ncl Sosesc 514 vagoane de grlu sovietic. Anglia:
Consiliul min. de externe: Discutia proiectelor de tratate de pace a suspendatk Prelungirea conferintei? @ Molotov defineste In termeni foarte generali scopul eonferintei: consolidarea victoriei i stabilirea unci plc! durabile (Necesitatea distrugerii
mijloacelor care ar Ingldui reinvierea fascismului) Laski: Anglia si America au
o mare datorie fat& de Spania republicand
U. R. S. S.: Reluarea relatiilor diplomatice cu Ungaria (i) Louis Aragon si Elsa Triolet la Moscova. U. S. A.: Intre-
vedere Truman-Halifax la Washington (asupra Conferintei min. de externe) 0 0

bombs atomic& emal perfectionata * e fabricatl (i) Japonia va fi ocupata Mdelung
tratat& aspru (Mac Arthur poate demite pe Hiro-Hito s dacl va socoti necesars).
Frantz': Conferinfa sindicald mondiald la Paris. Gerrnania: Autoritatile germane
trebue BA suporte Intretinerea armatelor de ocupatie (31 Cinci marl Intreprinderi industriate germane aunt puse la dispozitia N. U. In contul reparapilor. Portugalia:
Premierul belgian Van Acker la Lisabona Regentul belgian continua BA rAmlie
In Portugalia. Austria Conferint& a reprezentantilor provinciilor austriace la
Viena.
Cehosloroacia: Acord comercial ceho-sovietic.
Bulgaria: Un reprezentant
politic bulgar pleacl la Washington. Indochina: Trupe franceze preiau paza la
Saigon.
Japonia: Interwiew cu Hiro-Hito: Desaprobare permanentl dar neputincloasl a politicii lui Tojo. E partizan al unei monarhil constitutionale de tip britanic.
28 Septemvrle. Plonk dupA aproape patru luni de secetA (i) 50 de ani dela
inaugurarea podului Regele Carol I, dela CernavodA. Timbru postal comemorativ.
Festivitati 0 Motonava e Transilvania aduce In tarl 2.500 prizonieri din U. R. S. S.
MM. Sanitatii Ia mlsuri contra farmaciilor care nu respect& garda de noapte.
Anglia: Consiliul min. de externe: impasul continua (i) Jugoslavia dispusl sA accepte
internationalizarea portului Trieste No Activitate a monarhistilor spanioli (i) Svonuri
despre o rupere a relatiilor intre puterile democratice si Spania (initiativ& britanicl.).

U. R. S. S.: Alte 10 contingente vor fi demobilizate 0 Serghei Smirnov, savant geo-
log, decorat cu ordinul Lenin.
U. S. A.: Presa democraticl cere internationali-
zarea punctelor fortificate din Mediteran&
salariati nu pot lucra)
0 Greva lift-boy-lor la New-york (1.500.000
Novicov, din ambasada Sovieticl, cere ca Franco sl fie
judecat ea criminal de rAzboiu c Autoritatile dela Washington precizeazA cA resturile flotei germane vor fi ImpArtite Intre cele trei mart puteri. Franfa: Conferinfa
sindicald mondiald: Walter Citrine cere conferintei s& nu la un caracter politic (it
Intrevedere de Gaulle-de Gasperi. Germania: G-ral Patton, comandantul american al Bavariei, desminte cA s'ar purta bine * cu nazistii. Austria: Conferinta
reprezentantilor prov. austriace la Viena: se cere recunoasterea guvernului Renner,
retragerea trupelor de ocupatie, slAbirea zonelor de demarcatie, admiterea Austriei
In org. N. U. Bulgaria: Congresul national al seriitorilor bulgari. Participl. Ilya
Ehrenburg i Mtbal Sadoveanu.
Portugalia: Se desminte CA Regele Leopold ar
fi avut, la Lisabona, o Intrevedere cu Regentul belgian Charles.
27 Septemyrie.
F. N. D. Incepe o campanie de Intruniri (1) Salarizarea functionarilor publici In studiu la Min. de Interne Go Conferinte de informatie pentru prof.
secundari la Min. Ed. Nationale. Anglia: Consiliul mM. de externe: Atmosferl
imbunatait.i. Problemele balcanice nu mai stint evocate. Se examineaza memoriul francez privitor la restituirea proprietatilor aliate furate de German! DomiU. S. A.: Se anunta apronioanele nemultumite pentrucl n'au fost consultate.
piata Inapoiere a lui Byrnes dela Londra (indiciu de sf. conf. min. externe). Truman core sl se astepte comunicatul final al Conf. dela Londra, lnainte de a se manifesta peslmism cu privire la rezultate Economistul britanic Keynes declarl el
CRONOLOGIE
719
Anglia are posibilitatea s lt restaureze singura economia (ceea ce Infra n'ar fi In

folosul economiei generale a lumii). Franta: Conferinfa sindicald mondiald la Paris:
divergenti Intre punctele de vedere britanic si franco-sovietic Cercurile autorizate
franceze satisflcute de conversatiile franco-britanice (Bidault-Bevin) din ultimele
doui siptamani. Germania: In zona americana de ocupatie: trel state cu guverne
proprii: Hessa, Wurtemberg-Baden si Bavaria.
Grecia: Stare de asedlu, cu prilejul meetingului E. A. M. Charta Natiunilor Unite e ratificata de guvern. Austria: Renner procedeaza la remanierea cablnetului. Italia: Tenorul Benjamino
Gigli e rapit.
Palestina: Masuri de ordine (agitatii evreesti). Spania: Directorul
muncii este demis. Argentina: Stare de asediu Intim/ In Intreaga tart (Farrel:
deoarece libertatile acordate poporului au fost rau Intelese *) Si Fruntasi consertntori i sociatisti arestati (Intre earl Dr. Carlos Saavedra, laureat Nobel).
Canada:
Grey/ a macelarilor l dockerilor la Montreal (ratia de came). India: ClocnIri
Intre hinchisi l musulmani la Bombay. Siam: Turburari la Bangkok.
Japonia:
Hiro-Hito e primit de Mac Arthur.

2Ei Septemvrle.
Premierul Groza despre o Intrevedere intima cu Stalin, care
I-a sfatuit el mentina proprietatea agricoll individuall si sa mecanizeze agricultura
prin rezerve de Stat, nu sovhozurl (4. Nu mai ma chinue binuiala ., declara prernierul
Groza) 4 Anumite evacuari obtinute de fostii chiriasi evrei sunt suspendate @ Const.
Titel Petrescu, seful partidulul social democrat, precizeaza pozitia partidului (Contra
teroarei: 4 Teroarea e acolo unde e slabiciune e) Important Comunicat al Presedintiel Cons. de Min. (Infiintarea Comisiei de control al reformel agrare pentru loll-
turarea abaterilor ce s'au Ilcut. Revizuirea aparatului de Stat pentru lnliturarea

elementelor necorespunzltoare. Desfiintarea lagarelor pentru Inlaturarea nedreptatilor. Infiintarea unei severe discipline de Stat pentru Inlaturarea abuzurilor).
Angtia: Consiliut min. de externe: memorlul francez asupra controlulul t administrarli Germaniei (i) Guvernele britanic l american acorda srecunoasterea limitata .
gnvernului provizoriu maghiar.
U. R. S. S.: Presa sovieticl respinge constatarlle
unor ziare britanice l americana asupra sltuatiei reale din Romania. U. S. A.:
Se inchele negocierile preliminare economico-financiare anglo-americane dela
Washington Go Oficiul pentru economia externa se desfiinteaza Comitetul naval
al Camerei Reprezentantilor apron mentinerea unei flote de 1.079 vase de lupta 4
Cercurile oficiale anunti revizuirea politicei americane fata de Argentina In urma
evenimentelor.
Argentina: Dictatura si Ilbertatea de opinie: ziarul Critica este
interzis. Franta: 50 de ani dela moartea lui Pasteur. Grecia: Criza. continua:
Meredatis, min. de razbolu, demlsioneaza din cablnetul Vulgaris (34 210 mil. de lire
sterline despagubiri cerute Italiei. Vatican: Papa despre necesitatea unei pact
durabile. Germania: Ratia alimentarl a I celor care au avut de suferit de pe urma
nazistilor e marlta.
Portugalia: Dictatura si alegerile libere: guvernul disolva
Adunarea nationala si grabeste alegerile, fara a da timp opozitiel al se organizeze.
Protestele opozitiet. Spania: Stdlpii dictaturil: Divizia albastri falangistl maCanada: Grevele se extind la minieri (i)
nifesteaza sgomotos pentru Franco, jenat.
Premlerul Makenzie King asteapta ca proiectele dela Londra sA fie aduse In disBolivia: Ruperea
cutia tuturor guvernelor N. U. Inaintea unel hotartri definitive.
relatillor diplomatice cu Spania dictatoriall. China: Acord Intre Clang Kai Slick
fit comunisti.
29 Septemvrie.
Comisariatul preturilor nu aproba sporirea tarifelor U. C. B.
Masud pentru reprimarea evazIunii flscale Aparatul de Stat roman: 220.911 functionari (55.669 In Bucuresti; 165.242 in provincie) Un consilier La Inalta Curie
de Casafie i profesor universitar declara el a semnat memoriul intelectualllor dela
23 curent Uri o lecturd atentd a intregului cuprins si (i) Neregult In administrarea
bunurilor inamIce Ansamblul ucrainian de cantece t dansuri starneste entuziasmul speetatorilor bucuresteni (3 Importanta rezolutie a partidului Social-democrat:
Constati ce a realizat guvernul Groza i cl au mai ramas Insemnate probleme de
rezolvat In domeniul intern si extern : 1. Objinerea rectutoasterii de cdtre Maras Bri-
720
tanie si State le Unite. 2. Asigurarea libert6filor ceMjenesti. 3. Elaborarea i aplicarea

unei politici economics cii sarcini proportionate averil.
Anglia: Consiliul mM. de
externe: Examenul protocolului actualei sesiuni. Prolectele de tratate de pace Mate
pentru o viitoare sesiune. Franja: Conferinia sindicald mondiald: Walter Citrine
face apel la unitatea clasei muncitoare. Delegatia Indiana cere independenta etatelor din Sud-Estul Asiei p La Paris, Edouard Le Roy e ales membru al Academiel
Franceze In fotoliul Henry Bergson.
U. S. A.: 39 personalitdti americane propun
preeedintelui Truman formarea unui guvern mondiat singurul in stare sa controleze
Malta: Flota britanica din Mediterand se Intoarce la cartierul
energia atomica
general dela La Valetta.
Palestina: Explozli I asasinate. Noui forte britanice sunt
debarcate. Canada: Grevele din Montreal inceteazA. Java: La Batavia debarcd
forte britanice (pentru desarrnarea Saponezilor,
far% amestec In chestiuni politice b).
Japonia: Sfareitul dictaturil: se desfiinteazd orice cenzurd, sub orice forma.

80 Septemvrle. Comemorarea fruntaellui socialist Dr. L. Ghelerter
Mesaj al
tut Iehudi Menuhim cdtre George Enescu t Numai 50% din araturile de toamna
au fost Mute P Bandl de falsificatori de timbre arestatd. Anglia: Consiliut min.
de externe: Discutii vii pentru redactarea protocolului final. Loctiltoril min. de externe vor continua lucrdrile Ieeirea cetAtenitor britanici i strAinilor din Anglia
e lAsatA liberd.
U. S. A.: Truman intervine pe lAngd guvernul britanic pentru a
autoriza imigrarea In Palestina a Evreilor napdstuiti din Germania p) Statele Unite
propun Inflintarea unei comisii pentru formularea politicei In legaturd cu capitularea
Japoniei Go 397.000 de grevieti (cu 23.000 mai putin decAt sAptAmAna trecutd.).
Frania: Cercurile oficiale Ingrijorate de situatia din Indochina (ciocniri lntre fortele
aliate i Anamiti). Germania: Eisenhower arata cd ratia alimentard a populatiei
germane este cu 0 treime sub nivelul existential P Evreli din lagdrele germane se
lntrunesc la Belzen: lagAre speciale evreeeti cu administratle evreiascd I acces liber
In Palestina P Exproprieri In zona de ocupatie sovietica. Olanda: Guvernul prolecteazA nationalizarea minelor de cArbuni el a BAncil Olandei. Bulgaria: Gheorgheff completeaza cabinetul. Campania opozitiel recent llberatA se desta-soara cu
energie,
Siria: Intrunirea functionarilor musulmani la Damasc. Formoza: Guvernatorul chinez promite libertatile cetatenilor. Argentina: Farrel promite eliberarea celor arestati. Japonia: Battelle sl lnstltI4iIle tinanclare ocupate de autoritatile aliate.
G. Gr.
PENTRU COLABORATORI
DIN CAUZA LIPSEI GENERALE DE HARTIE, REVISTA
SE VEDE CU REGRET /11 IMPOSIBILITATE DE A MAI
TIPARI EXTRASE DIN STUDI1LE APARUTE IN SUMA
RUL SAU._
COLABORATORII REVISTEI SUNT RUGATI CA, ODATA
CU MANUSCRISELE TRIMISE, SA MENTIONEZE ADRESA
EXACTA, UNDE SA LI SE EXPEDIEZE ONORARIUL SI,

DACA IMPREJURARILE PERMIT ACEASTA, PRIMA CORM-
TURA.
IN CEL MULT TREI LUNI DELA DEPUNEREA FIECARUI
MANUSCRIS, AUTORUL VA PRIMI RASPUNS DACA MANU
SCRLSUL A FOST ACCEPTAT SPRE PUBLICARE. DIN MOTIVE FINANCIARE, REDACTIA NU 151 POATE LUA OBLIGATIA DE A RASPUNDE $1 CELOR ALE CAROR MANUSCRISE NU AU FOST ACCEPTATE.
MANUSCRISELE ACCEPTATE VOR FI PUBLICATE DUPA
NECESITATILE DE ORDIN REDACTIONAL.
MANUSCRISELE NEPUBLICATE NU SE INAPOIAZA,
AUTORUL CONS IDERANDU-SE OBLIGAT SA-SI PASTREZE
COPIILE NECESARE.
FUNDATIA RE GALA PENTRU LITERATURA SI ARTA
AU APARUT:
F. ADERCA
GEO BOGZA:
LUCIA DEMETRIUS
M. RALEA
C. TONEGARU
PETRE ANDREI
ELENA G-ral PERTICARI
Revolts
Cartea Oltului
Album de familia
NordSud
Plantaiii
Filosofia valorii
Corespondenla lui Carol Davila, ed. 2-a
DAVILA
AL. SERGHIEVICI GRIBOE-
Prea multd minte stricd (traducere de Zaharla Stancu

si Sorana Gurian)
Don Quijotte, vol. II (traducere de Al. Popescu-Telega)
&ante (traducere de Al. Cioranescu)
DOV
MIGUEL CERVANTES
MOREAS
SUB TIPAR:
TICU ARHIP
G. CALINESCU
OVIDIU CONSTANTINESCU
CAMIL PETRESCU
CAMIL PETRESCU
CELLA SERGHI
G. CALINESCU
OSCAR LEMNARU.
PERPESSICIUS
PERPESSICIUS
MIHAIL SEBASTIAN
AUREL BARANGA
Soarcle negru, roman

Enigma Otiliei
Oamenii situ sd zdmbeascd
Patul lui Procust

Ultima noapte de dragoste, intdia noapte de rdzboiu
Pdnza de pdianjen
Impresii asupra literaturii spaniole
Omul si umbra
Menliuni critice, vol. I, ed. 2-a
Mentiuni critice, vol. V
Teatru, vol. I
Marea furtund
aintece de galerd
Opere, vol. II
Teatru, ed. definitiv
Versuri
CICERONE THEO DORESCU

CALISTRAT i1OOA S
CAMIL PETRESCU
GEO DUMITRESCU
RU
RA OTETELESANU Nuvele
Poezii, cu o cercetare 08 OIlS asupra textului lui MaloM. EMINESCU
rescu si a principalelor izvoare, de I. Cretu
PETRU COMARNESCU
AL. ROSETTI
EDNA FERBER
HOMER
ERIK KNIGHT
MARCEL PROUST
Ka lokagathon
-
Istoria limbii romdne, vol. VI

Cimarron (traducer de Alf. Adania)
Odiseia, ed. 3-a (traducere de Eug. Lovinescu)
Sam Small, flies again (traducere din limbo. engleza)
In cautarea timpului pierdut (traducere de Radu CIoculescu)
MONITORUL OFICIAL I IMPRIMERIILE STATULUI, IMPRIMERIA NATIONALA.
c'
;7
C. 34.825
800 LEI

Rev Fundatiilor Regale - 1945 - 11, 1 Nov Revista Lunara de Literatura, Arta Si Cultura Generala

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Rev Fundatiilor Regale - 1945 - 11, 1 Nov Revista Lunara de Literatura, Arta Si Cultura Generala

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

ANUL XII

Mihail Sebastian la Corcova

Cultura italiana In fata fascismulul

Sainte-Beuve i Irnpresionismul; Petru Comarnescu, Rdzboiul si omul

Destinul lui Stefan Zweig, de Camil Baltazar; Eusebiu Camilar, de Al.

Piru ; In amintlrea profesorului Gh. Marinescu, de Dr. Ion Olteanu

P11)1111)1171A REOALA PENTRU LITERATURA fi ARTA

Director t AL. ROSETTI

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

JURNALUL DELA IASI

In astdseard la Ibrdileanu. Toparceanu impotriva poeziilor

Miercuri, 3 Dec. 1914.

M'am sculat cu capul greu. Presimt pierderea diminetii. N'am

Cnd vom cunoWe bine centrii din creier ai vietii viscerale

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

telegerea stArilor afective. Tot ce cunosc acum din lectura i din

avut impresia ca le ramine ceva.

Expediat lui Bogdan rezultatul examenului histologic a 3

Iar m'am sculalatarziu. Iar a trecut dimineata aproape numai

Intors acasa, pe la dejun, notez: Curajul meu iese dintr'o

pina la sfiritul vietii. De aceia trebuie sa simt i sa gindesc

11ANALUL DELA IASI

Viata mea de ping acum, cu toate agitatiile i suferintele iei,

Apus de soare frumos; petecul cela de cer, aproape de orizont

fiinfei nide. Natura in genere, toata, a capatat realitate pentru

Sculat tarziu. Exercitii fizice i de enuntare. Fara vigoare

In ast seara, dupd insistente mari puse de S..., am mincat

Scot incheierea, cd totdeaun.a trebuiesc cercetate in original

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

&mil, 6 Dec. 1914.

M'am sculat tirziu 9i cu capul greu. Am strabatut, In pat

Puterea de a alege faptele caracteristice i de a le prezenta In

Am adormit greu i m'am deteptat de citeva ori. Am citit

JURNALUL DELA 1A$1

rat valabile va putea aduce impotriva conceptiunii despre a statul

Dup fiecare lectie, seara trebuie sA mi-o fixez pe hirtie, cit

PinA acum (2% dimineata) am lucrat incontinuu, alegind

M'am zbuciumat toat ziva In chestiunea lectiunii de maine.

M'am culcat, dar n'am putut adormi indat. Am mai reflectat,

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

ce m'am sculat. In asta seara am redijat lectia tinuta, in punctele

esentiale. M'am gindit putin la lectia viitoare. La 10 % seara

Scriu acum la 2% dimineata. M'am sculat de vreme. La 9

Toate punctele lectiunii de maine le am hotarite acum. Nu

Am mai lucrat azi noapte ping la 4. M'am de*teptat de citeva

cere. N'am taut azi deloc exercitii. Putina greata. Am mincat

plimbare la Copou, ping la capdt. Aerul rece mi-a facut bine,

JURNALUL DELA IA$1

punere care sa fie luminoasa. Trebuie sa-mi desavirsesc tehnica

expunerii si a gindirii. Si toate acestea pentru a fi utilizate in

Am dormit azi noapte, desi am adormit cu greu. si am dormit

mult. Am facut exercitii fizice, cu placere. Nu m'am dus

consiliului profesoral de Luni, la care asi vrea sa asist. Bine

principiul fiziologic. De ex. Functiurzea respirafiunii: Inervalie,

Bine dispus toata ziva. Multe exercitii fizice, facute cu mare

Am complectat figurile pentru lectie. Am mai citit. Am fost

Azi implinesc 40 de ani.

de-a binele pana la 10. M'am desteptat bine, am facut baia cu

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

tinte suficiente. Lectia am inceput-o cu oarecare greutate,

Am dormit bine si mult. Exercitii potrivit. Lucrul bine.

spemiogeneza, fecundatia si citeva notiuni privitoare la ereditate.

Ramine atunci pentru Luni nidafiunea ovulard i primele faze