MINISTERUL EDUCATII $1 INVATAMINTULUL 1 pao a | / ‘CONSTRUCTII METALICE CALCUL PRIN METODA STARILOR LIMITA EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA BUCURESTILucraren 9 fost avirath de Catedra de construct metalice, Consilul profesoral s1 Biroul senatulul ‘nststutulut_de.constractil — Bucurestt Redactor responsabl: Ing, VIRGINIA RUSU ‘Tehnoredactort TITEL BALAITA CUPRINS Introducere Cap. 4, Ojeor gt prodse din ofl folate I costal meta. 1.4. Generalitat 7 12 Ofelurt 9, stones ie i ie 1A. Produse ain gfe lual -tnededel, Motoda de calcul eomrog at Aigt constructive. S 2.4 Actiunt- inearedeh 24 Generalitati 2.12, Caractristicte i cast 2.433, Inetredri permanente 2.1.4, Incareant temporare 2.115, Inckredsl excepfionale 24.6. Gruparea Tnearedriior 2.2. Metoda de caleul « constructilioe mcialice 22.1. Generalitat 22.2 Principlul metadel 2. Sti de tensune fy eemenice ec canara mais 2. Conditiy constructive 25. Aplicatie Cap. 3. Mare solleltate ta fntindere 31. Genera. ‘Tipuri de seejiuni . Verifeare Dimensionaie Conaitit’ constructive Griteri de aledtuire econ Algoritmi de dimensionare Aplleatit Cap. 4, Bare solletiate 1a rdsuelre 4a. Generalitat 42) Hisucre faew’depianace 4211 Distributia tensiuniior 42.2 Relat de verfeare 4.3, Risuctrea cu deplanare liberi 43:1. Disteibutia tensiunilor 43.2. Relatil de veritieare 4.3, Crtert de aleatuire economic 44, Risucirea eu deplanare Impiedicata a barelor ca secliane desthis., 44.1. Caracteristct geometrice ale sectiunilor 442, Disteibutla tonsiunior .... 4453, Coloutal caraeteristicor iy, 2. Mo 4434. Relatil de veriticare on 45. Apileatit on Cop. 5. Bare soletiate ta comprestone S.A. Generalitajt cap. 2aipurl Ge sec coe 513. Fenomenul de plerdere a stabililiti.. Langit de flambaj sn. Verticare Bis. Verticavea baveio eu secfiune pin sai compas din clamente putin dopa tate, care gt plerd stablitatea prin Incovoiere. 5.52, Vericarea barr ca aeliune pin cre pied ate i cone. feresrasucire 5.5.3. Verificarea bare darizate cu plaeute sau adbrelue ... : 5.54. Suplejen maxima a pereliar bazelor comnprimate centric, é 3... Verticarea peur st sbreluor _ 5.6, Dimenstonare .-.. ae 5.7. Condit constructive 5.8, Criterit de sledtuire economic 0.7 oo 519, Algoritmi de dimensionare ......0.- aan 5.10, ADUCAUI Severn Cap. 6, Bare tollettate Ia incovotere oo 7 7 A. Generalitati ae : 6.2. Tipur de seen. co : 653 Verificare CN 6.31. Verticavea do Pesstent a." 6.3.2, Verificerea stability generale 0. Cnn G3. Verificaren stabiltat! locale O44 Verifenren S8geHll ceneesecoscs : : 8.3.5. Verificarea Ia oboseai Dimensionare : 6.41. Dimensionaves secfiuniior Valmelvice compuse, din tabla sudata 64.2. Dimensionarea sec{iunilor I nesimetrice compuse, din tabla sudati 64.2 Dimensionarea secliunilor compuse, «in profile laminate a 6.5. Condit constructive 50, Criterit de alestotre economic z 7, Algoritm de dimensionare . 6.8. Aplicatil Cap, 7. Bare sollettate TA. Generalltit! 72, Tipu de sect 73. Verifcare 794. Verticisi de veastenta i stabitate 713.21 Supletea maxima a pere\ior bareot slicitate ia compresiine $i incovolere 733. Verlicarea stbrelujelor Hi pldcutelor de soltdarlzare a elementelorsechiunlor 74. Dimenslonare 75. Condit constea 76. Aplicatil Cap. 8. Imbinaren elementelor metaliee : 7 8.1. Clasiticaren imbindsilor . : 8.2; Imbinget eu niturt — clemenie’de cael 7 83, Imbindri eu guruburt : : 83.1. Caltaten 91 clasificarea surubuior : 83.3: Alegeren pai de guru tn functie oe slictarea in i ase #33: Imbings co guruburt— elemente de clea 83.4. Dimensionarea une tmbindr eu suru (air) sua ia soci pia mull 3.8. Dimensionanea vine imine grb ita saps a solic ta ia erpenalcolar pe plan el 8.6, Nearest mt erpendietiar pe pial biti Imbindet cguruburl de inal reaistenta postions 2 Iabtadet eu’ sudura ae 5.1. Tipu de imbiad ci Sadar 8.52. Tipurl de cordoane de sada. 185.3. Renisten(e de caleal ae cordoonor de wir : SBA Caractenstielgeometrice ale cordonnelor de suai 2 300 io 300 100 103, 16, 1 3 ue 7 ne 8.5.6, Stat 8.6, Apllcat a an : oh 136 Anexa 1. Ofeluri folosite in eanstiiclit'metalice ‘Anexa 2. Produse din ole! folosite In eonstruc|i metaice:dimensiinl, vase, eavacterstiel geo metriee 7 Anexa 8, Elemente pent call constrvcilior”mekalice ‘Anexa 4; Elemente pentru ealeulul State sl constriction ‘Anext 5. Categoril de importants 2 construe|illor fa elemenicior de eousticl Selor de calitate ale sudurilor Anexa 6, Actiunt — nearest ‘Anexa 7. Alegerea ofclurlor pent cai ‘metaiiceINTRODUCERE Lucrarea se inserie, prin forma si continutul ei, in obiec- tul enrsului de profil — Constructii metalice — care se pred Ja facultatile de constructii din faré, completind si imbogi- {ind latura aplicativa a acestuia, Aparitia edifiei de fat a lucririi @ fost impus’ de urmé toarele considerente principal troducerea metodei de calcul a constructiilor metalice la stirile limita — STAS 10 108/0-78; —insuficienfa unor materiale tipirite privind caleulul constructiilor metalice la stirile limita; —necesitatea punerii la dispozitia studenfilor a unor materiale actualizate, in concordan{a cu prescriptiile in vi- goare si cu noile realizdri ale cercetarii stiintifice, pentru a fi Utilizate in activititile didactice si productive de proiectare ale studentilor si inginerilor. Autorii s-au striduit, tinind seama de experienta primet editii a lucrarii apdrute in 1975, sA structureze Incraren astfel incit sii ofere studentilor eunostinfele fundamentale intr-o forma ordonat, usor de insusit si folosit in activita- tea didactic’ si productiva de proiectare. Lucrarea cuprinde sistematiziri pentru caleulul manual, algoritmi pentru caleulul automat, un numar suficient de anexe necesare rezolvarii problemelor curente de proiectare si aplicatii specifice. Introducerea algoritmilor pentru cal- culul automat este fn legitura cu tendinta, din ce in ce mai accentuat’, de proiectare automata si in domeniul construc- lor metalice. In lucrare sint introduse criterii de aledtuire economics a sectiunilor si elementelor din ofel, S-a urmérit, in general, tn cadrul fiecrei aplicatii, inte- grarea unui ansamblu de cunostinte, plecind de Ia determi- narea inciredrilor, a schemei statice, la determinarea efor turilor, ale&tuirea’ economici a sectiunii, verificiri de rezis- tent& si stabilitate, deformatie si finalizare prin reprezen- tare graficd a rezolvaril efectuate. Acest mod de abordare a lucrarii permite modelarea gindirii tn conformitate cu procesul real, complex al muneii de proiectare, al activitatii practice, Conceputa tn concordant cu standardele si normele In vigoare, Iucrarea urméreste tn primul rind seopul didactic, 7adresindu-se studenilor de la specialitatea Constructii ci Vile, industriale si agricole Totodat’, constituind un ment de-sine-stititor, Iucrarea serveste inginerilor si sub- inginerilor din proiectare si executie. ‘Autorii adue multumiri, pe aceast& cale, tuturor eelor care ‘au apreciat Iucrarea si au facut sugest firea acesteia, Constienfi de necesitatea perfectic lucririi, consideram ci orice sugestie va fi binevenita acti- Vitatii cBreia autorii sau consaerat. avrorit CAPITOLUL 1 OTELURI $1 PRODUSE DIN OJEL FOLOSITE IN CONSTRUCTI METALICE 1.1, GENERALITAT! Alegerea, in general, a unui material de constructie este o problema comple: care are la bazat necesitatea realizarii constructiilor in conditii de eficien{& maxima. Din ofel, se realizeazd, cu precidere urmitoarele tipuri de constructii: —constructii industriale: hale industriale (in special pentru industria grea), estacade pentru poduri rulante grele, platforme pentru sus{inerea unor utilaje grele si cu actiuni dinamice ete.; —construetii inalte: turnuri si piloni pentru sustinere de antene de telecomu- nicafi, stilpi pentru sustinerea liniilor electrice aeriene, masturi de foraj, cosuri de fum ete.; — construcfii din tablé: bunedre, silozuri si rezervoare de mare capacitate, nale, preincdlzitoare, eonducte, coloane tehnologice pentru industria chimie: = constructii de deschidere mare: sili de sport, hangare, garaje ete.; = poduri rulante, macarale fixe si mobile. tur ete: 1.2. OTELURI Se folosese, in general, oleluri carbon si ofeluri stab aliate cu un confinut de carbon redus (0,15—0,25%)- In schema 1.1 se observa locul pe care il ocup& ofelurile folosite in constructii metalice printre numeroasele tipuri de ofeluri ce se fabric’ (schema nu are un carac~ ter limitativ. La rindal lor, ofelurile folosite in construcfii metalice pot fi elasifieate ca in schema 1.2. In anexa 1 sint prezentate caracteristici referitoare Ja ofelurile de uz generat pentru constructii, oteluri rezistente 1a coroziune, ofeluri ew granulatie 1,3, STABILIREA CLASE! DE CALITATE A OTELURILOR Criteriile generale pentru alegerea elasei de calitate a otelurilor in construetii sudate, in scopul evitérii ruperilor fragile, sint euprinse in STAS R 8542 (anexa 7). 9Schema 14 Schema 1.2 (continuarcy | ovr a2 | Ofeturt z Ofeluri pentru tevi de uz |] OLT 35 Ofelrt pentru produce acre _Toure faint tase 9 ee tetas! pent pod | tate Is] OLT 55 £ z —F tt penta rt penta [oes ear ee doy tnt pentru ‘eptete sob onatet tear penta i Ee = [oes oa a eat J ee eas = Ofelort pentru Ofeturt pentru Deton arma construct metalice [orm ita te [oven ita 1 |_| oF.37. 15 ta 16; a 4 >| OL 44, 2; 3; 4 Ofer de up generat pen try constr SAS 8) [-+ +] ota, L [ore ita w |] 01-00. 45 sas 46 [>| 01 70. | [ora Ofeluri de uz general pen- | ;_,| RCA 37. 1; 1a; 11 tra constractil _rezistente a3 Ja coroziune STAS 500) || '— Bas [ropa a5 « 10 280 See sat ofelurt ea Ta rupere; se Drieaten nituritor Ofe_ow grannies an Pelli > BIAS wats | ose flementelor sudate, "gre folicitate, supuse tempera- turllor sctute 068 58. 8a; 8b; 4a; 40 Io] 5a; 80" [ | or 40 | 0 folosese pentro aparate A] or as le-|+-| de reazem si alte piese tur- sate sau forjate Ofeturt carbon tumat ta || plese STAS 600-74 se folosese Ia. confectiona- on elementelor de res [+-[>] teaye tn construct meta- je Js) | stut ofeturi cu continat ‘mare ‘de carbon, alunaiee [++] mick ta rupere; se tolosese Js] | ta sineleeatlor de rulare, suruburt ete. se foloseste Ia elemente se- Gindare gt slab slieitate J. | se tolosese tm etemente de Fezlsten{d supuse eorozlue J] nit atmosterice (stipl LEA. fCumur, podurl, reepiente J! | sub presinne et.) +] orev || | 41 Mote 12 © folosese Ia fabricazea Suruburllor de alta tee stent pretensionste Otelust liate 9i ofeluti allate superioare STAS 701580, | [eens Ij ar cena Factorii principali de care se tine seama tn alegeren clasei de calitate sint evi- denfiafi tm schema 1. 1.4, PRODUSE DIN OJEL In constructii metalice se utilizes2& produse din ofel obfinute prin laminare la cald sau formate la rece: ~ profile laminate Ta eald si tev; = profile plate laminate la eal = profile eu pereti sublisi formate Ia rece. In anexa 2 sint prezentate sortimentele, dimensiunile, masele si caracteristicile geometrice ale prineipalelor produse din ofel folosite in constructit metalice uwnmi de prolec- ‘Temperatura mk tare Aegerea classi ae ealitate a ote Talat utiizat la || | Coetifent de fo eonstruefie san |*|"] pericaloztate |,| | Slement de con. | | | ax-SuB structie L,| Grosimea produits = factor con- structie S— tector de important a clement Iu respec uw 1B tactor de solleitare Conform anexel 7, tabelut 2 nas te a ofelulat conform ane CAPITOLUL 2 ACTIUNI-INCARCARI. METODA DE CALCUL ‘A CONSTRUCTIILOR METALICE. STARI DE TENSIUNE. CONDITII CONSTRUCTIVE 2.1. ACTIUNI-INCARCARI 2.1, GENERALITAT Fvaluarea corecti a incdrcdrilor constituie @ problem’ esentialé atit ca impor tanta, eit si ea rispundere in activitatea de proiectare, execulie si exploatare a constructiilor metalice. Eyaluarea incorecta a inciredrilor la proiectare conduce, de cele mai multe ori, la fenomene cu urmari imprevizibile, adesea catastrofale. Termenul cel mai general pentru desemnarea unei incirciri oarecare este ac fiune". In constructii, actiunile sint extrem de numeroase si fac obiectul standar- delor de spectalitate (STAS 10 101/1, 2A;, 24s, 23A-78 $1 SLAS 10 101/2-75, 20, 21-78, 23-75). Incaredrile necuprinse in aceste standarde si folosite Ia proiectare trebuie si faci obiectul unei fundamentari corespunzitoare, in baza principiilor generale de verificare a siguranfei construetiilor (STAS 10 100/0-75). La proieetarea unei constructii se prefigureaz4 un ,model de calcul“ fn care se iaw tu consiceratie dou’ mari componente: o prima component& o constituie actit- le la care urmeazi si fie supusi constructia reprezentaté in ,modelul de calcul” prin inedredri (fore. deplasati ete.) sia doua componenti — materialul din eare urmeaza si fie alectuita constructia, reprezentat prin caracteristicile de calcul (rezistenta de calcul, modul de elasticitate). Intre ,modelul de calcul” prefigurat si constructia real trebuie si tie concor- dant. Constructia reala este supus& in decursul timpului, ineepind cu turnarea primei fundatii si continuind cu montajul, apoi darea in functiune si exploatarea construc- {ivi, Ia o seami de ,cvenimente" determinate de actiunile la cate este supusd. ,Mo- delul de calcul" trebuie si prevada si sa prinda tn calcule toate aceste ,evenimente” care urmeaza si se desfisoare pe toati durata de exploatare a constructiei, durata care la constructiile metalice se incheie, pentru ,modelul de calcul” adoptat, cu prima interventie (consolidare) asupra construcfiei, cu schimbarea destinatiet construetiei sau cu demolarea acesteia. Prin urmare, actiunile, Incaredrile, gruparile de Inciredti trebuie analizate, lasificate si folosite in calcule in functie de factorul timp. 13Inciredri, sint prezentate in schema 2.1. SeSCORSES IESE TSELESEESEEEEAECIEISESISES® Schema 21 | stanities nei incdredrt presupune | __ ‘definiren igurossa i eS ae soda de mnntetare atte ‘pec sen tm opts, Snatier seinem T ale structuril + ot | Joos] Pact] [on Were] | ima || “ela” | eee mpise t 212, CARACTERISTICUE $1 CLASIFICAREA INCARCARILOR In principiu, orice inedreare care acfioneaza asupra unei constructii are arma toarele caracterstic ““intensitatea normata de bazi —de exemplu greutatea tehnici, prestunea dinamicd de bard datorita vintului, greutatea de referinf& a stratului de zapada ete; ‘oeficientit care multiplica intensitatea normati de bazi —de exemplu, coeficientul aerodinamic, coeficientul c, care fine seama de forma constructieh —incliredrile normate obtinute prin multiplicarea intensitafii normate de bak cu eosficientii aritati. Inciredrile normate se folosese in metoda rezistentelor admisibile; = coeficienfii n ai actiunilor, care sint supraunitari cind inedrcarea este In defa- voarea sigurantei constructiei $i subunitari cind Inedrearea este in favoarea sigu- ranfei constructieis de calcul ob{inute prin multiplic i folosite in metoda stirilor lim 2 se reprezinté mecanismul si logica obfinerii {ncirerilor normate sia inckredrilor de caleul. Clasificarea inckredrilor, potrivit STAS 10101/0A-77, este prezentaté in schema 2.3. ea IneireBrii normate cu coefi- 2.1.3 INCARCARI PERMANENTE Incdrcdrile permanente se constituie in general din grentatea clementelor de construcfie si se aplica in mod continu cu o intensitate practic constant& im ra- port eu timpul. ‘in auexa 6, pet. 6.1, sint aritate diferite inctrcari permanente si cocticienti inciredrii pentru acestea. Tntensitajile normate ale incBrcérilor permanente sint date in STAS 10101/1-78 — Greuti tehnice si inedreari permanente. Coeficientii n pentru aceste Inearcdri variaza tntre 1,1 si 1,8 in cazul tn care Iincircarea are efect defavorabil pentru comportarea in sec{iunes analizati, In starea limita consideraté. 14 5, aD =) eae en) = Be eae I FR ea iv. MerODA | AICO LITA Schema 23 ‘Clasiticaren.saciredstlor {STAS 10101/0A-77) -Exeeptionale (E) (intervin” foarte ‘rar, cu ‘Temporare (1) (Se aplict tn mod inter- coo) intensitate. practic mallent, sau cu o intenstate feonstanta in raport ct wvariabila hn raport et timpal) Umpud, Permanente (P) (Se aplied m mod continu, Intensity seraniticative, pe darata de exploatare a unet construct) Varibile(¥) Cantensatea for area fens in report a impale to, mehciee pot ti | feta pe interval inate | in) Cvasiperman (Se apliea eo dleate pe durate lung sau fin mod freevent) Se intilnese situafii in constructii metalice cind greutaten proprie are efect favorabil asupra comporticit sectiunii considerate, de exemplu, la calculul bulo nelor de ancora}, la care greutatea proprie descarca de regula, aceste elementa. in aceste cazuri, eum greutatea proprie au poate lipsi, in calcule coeficientul tucar- cari se ia subunitar (0,8 sau 0,9). 15Citeva din regulile de baz&, care trebuie avute in vedere la examinarea unei incireari, sint prezentate In schema 2.1. Sehema 24 J statues unet maretstprerspane |—_____ Cares iro Tmodall de manietare utr evotaie | [apc 7 seal ‘apa stumps | | Seater clin ae here 1 See | ceca tot | I ! — torte] | at | [pie | | sone torte, | [state] | aims saa | [tha | Janet | | awe] Pex" |e spe] [tate | | ‘ite | ‘ 212 CARACTERISTICLE §! CLASIFICAREA INCARCARILOR In principiu, orice Incdrcare care actioneaz’ asupra unei construetii are urmi- toarele caracteristick: —intensitatea normata de bazi —de exemplu greutatea tehnicd, presiunea dinamicé de baz’ datorita vintulul, greutatea de referinta a stratului de z8pada ct —coeficientii care multiplici intensitatea normati de bazi —de exemplu, aerodinamic, coeficientul ¢c, care tine seama de forma constructici, coeficientii de = incircarile normate obfinute prin multiplicarea intensititii normate de bazi cu coeficientii aratati. Inetrcirile normate se folosese In metoda rezistentelor admisibile; ~ coeticientii voarea sigurantei constructis ranfei constructici; — incireiri de calcul objinute prin multi cientii actiunii si folosite in metoda starilor lim In schema 2.2 se reprezinti mecanismul $i logica obtinerii inec8rc&rilor normate si a Incdrcarilor de calcul. Clasificarea incirearilor, potrivit STAS 10101/0A-77, este prezentaté in schema 2.3 ai actiunilor, care sint supraunitari cind incdrcarea este In defa- subunitari cind Incdrcarea este in favoarea sigu- rea inedredrii normate cu coefi- 2.1.3, INCARCARI PERMANENTE Inctiredrile permanente se constituie in general din grentatea clementelor de construcfie si se aplicé In mod continun cu o intensitate practic constanta In ra- ort eu timpul. In anexa 6, pet. 6.1, sint arktate diferite Inctredri permanente $i cocficientii incaredrii pentru acestea, Intensitatile normate ale incdretrilor permanente sint date in STAS 10101/1-78 — Greutiti tehnice si incarciri permanente. Coeficientit n pentru aceste tncdrcdri variazt Intre 1,1 si 1,3 in cazul in care Inciirearea are efect defavorabil pentru comportarea in secfiunea analizata, la starea limiti considerata. 14 Schema 22 4 “Vf \ re CAS (reer | icaecden) (we caceue : pm) Awe: 2. — se propune o secfiune formata din oui corniere putin departate (fig. 3.8, Bs ~ se propune ofel OL 37 eu rezis- tenta de calcul, R=220 N/mm’; —a=1, deoarece sectiunea barei nu 305-108 2 795 mm*= Ace 7,95 em’, 4. Se propune o sectiune format din dow corniere, 2. 60% 608 (v. ane xa 2, tab. 2.21) ea tn figura 3.6, d, eu urmatoarele caracteristic: A=18,06 em’; iy 82 cm; p= 1,8 om. 8 cm; b. Verificarea secfiunti 5. Verifick tensiunea: i o=T 4 la 6 fm 7000. 7000. 7000 gl re) @ 1PM 22 Pig. 27. Rezolvare (v. schema 3.2) 1. Elemente cunoscute: = efortul axial de ealeul N; 10 kN: —marea ofelului folosit. R; OL 52, R=315 Nimm* — secfiunea barei; bara are seetiunea din figura 37, bs 34 2. Caleuleazi aria sectiunii brute a barei, 4, 3. Caleuleazi aria neta a sectiunii Ay 4, Caleuleazt: Nt Nt ~ 5. Verified tensiunea: @ —eu sectiunea bruta si intreaga valoare a efortului axial, b —eu sectiunea neti si valoarea redus®, N’ a efortului axial: 6. Calculeaza razele de inerfie ale secliunii brute fa} de axele principale ecentrale: i, iy 7. Calculeazi lungimile de flambaj ale barei: bean lye 8. Verifies zveltetea barei: | bara are slibiri datorité gaurilor pentru suruburi (fig. 3.7, ¢, d). 2. A=1-124-1-20=32 om’ 32—3-2,3-1=25,1 en 7. Considerind ci talpa inferioari a grinzii are legituri transversale in no- durile £ si 6 rezulté: Lye=ly=1=700 om. 700, 38 ye 2 50 400. 184,245CAPITOLUL 4 BARE SOLICITATE LA RASUCIRE 4.1. GENERALITAT! Rasucirea elementelor de constructii se Intilneste, in general, insofind alte solicitiri: intindere, compresiune, incovoiere ete. i “tn funcfie de tipul sectiunii, legaturile barei si distributia momentelor de risur cire se poate face clasificarea din schema 4.1. i "Atuned eind este posibil, este recomandabil ca solicitarea de risucire si fie redusi printmasurl constructive, deoarece acest tip de solicitare poate avea efecte foarte Sehema 44 [Se praaues Te Bara neon 6 Résucine Find leotonarea sect [A Deplanare Ti Résucive co feplanarea section 36 defavorabile asupra elementelor de constructii obisnuite. Rezemirile barelor solicitate la ra- Suet pot jrcosrore “neastrare fig. 41, a), care blocheazd roti- res dplanare esta d eazems rf “Srezemare tip sfurcd” (fig. 1-1, ), care cond iter blocheara rotirea scetiunii de reazem si lasa liberi deplanarea; e eapit liber (lig. 4.1, a), care Ins& lbere r0- tirea si deplanarea sectitinii de eapat. Fig. 4. 4.2. RASUCIRE FARA DEPLANARE In cazul rasucirii fr& deplanare, sectiunile perpendiculare pe axa barei rimin plane si perpendiculare pe axa barei si dupa aplicarea unui moment de résueire Risueirea far deplanare se produce tn situafille care satisfac urmétoarele con- di bara este dreaptiy —sechiunea barei este circulara plind sau inelara si constant’; — momentele de risueire (egale si de semn contrar) se aplicd numai Ja capetele barei, tn aga fel inet s produed tensiuni eu aceeasi distributie ca In toate celelalte secliuni intermediare. Orice abatere de la aceste condiii produce deplanarea secliunii. 42.1, DISTRIBUTIA TENSIUNILOR Secfiunt eirculare pline (cazul a, 1 din tabelul 4.1). Pe sectiune apar numai ten= siuni tangenfiale cu distribufie liniara: fin care: M, reprezint momentul de risucire din sectiune; I, — momentul de inertie la risucire al seetiunii cireulare; + raza punctului in care se calculeaz& tensiunea tangentialé ‘Tensiunea maxim se realizeaz’i pe tangenta la contur: M, p oR. Secfiuni inelare (cazul b, 2 din tabelul 4.1). Grosimes peretelui fiind relativ mie’, tensiunile tangentiale pot fi considerate constante pe grosimea peretelui si se cal- culeazi cu formula lui Bredt: fn care: ‘A reprezint& aria suprafetei inchise de linia mediand a grosimii peretelui (in cazul sectiunii inelare, mr); t = grosimea peretelui; r= Faza liniei mediane. 37icarea starii limita de rezistenta: rms SR Verificarea starii limita de deformatie: 0<6,. Termeni din relajiile anterioare au urmitoarele semnificati ‘meg Teprezinti tensiunea tangential’ maxim’; — — risucirea specifica; se calculeaz’ cu relafiile din tabelul 4.1 in care G reprezinti modulul de elasticitate Ia lunecare care, pentru ofel, are valoarea G=0,81-10° N/mm’; ezistenta de calcul la forfecare a ofelului (anexa 3, tab, 3.5); Fisucirea specific’ udmisi, 4.3. RASUCIREA CU DEPLANARE LIBERA Riisucirea cu deplanare libera se produce in situafille care satisfac urmatoarele condi ~ bara este dreapta; secfiunea barei este constanta; ~—momentele de rasucire (egale gi de semn contrar) se aplick numai la capetele barei si in asa fel incit si product tensiuni cu aceeasi distributie ca In toate cele- lalte sectiuni intermediare, Orice abatere de la aceste conditii produce risucire cu deplanare impiedicati. 43.1, DISTRIBUTIA TENSIUNILOR In cazul risucisii eu deptanare liberd, pe secfiume apar numai tensiuni tangen- tiale +, a eitor distributie pe grosimea peretelui este influentata foarte mult de tipul seefiunii, Seeliuni tnckise, cu perefi subfii (cazut b din tabelul 4.1). Pentru grosimi de perete relativ reduse, tensiunile tangentiale pot fi considerate constante pe grosimea peretelui si se caleuleazi, asa cum sa aritat si la secfiunile inelare, cu formula Ini Bredt: _M, 7" Taw fa care ‘M, reprezintd momentul de risucire; A = aria suprafefei inchise de linia median a grosimit peretetui; 1 — — grosimea peretelui ‘ensiunea tangentiala maxima se realizeazs pentru grosimea minima de perete: 38 Tabetut 4.1 Risneire eu deplanare Hher& sau fir de 185 relat de eaten "ipa seta eat de eat a. Seeflant pline h. Sectiune cireara 2 Slaw depp mE : (E>) 4 _ 1k hey ae a tes ye Gr = Gi, & t ‘A reprezintd aria suprafelei iuehise de linia mediand f grosimil peretel £ = grosimea peretelut Care poate 11 variabila en in figura 393, Sectiune ehesonata 1. Cazut general 40 2, Sectiune inela ‘pat sett & Seefiuni dschise, ew perett subfet = fecare din elementete componente (drepton= ghiurl sau porfiun! curbe) tensiunile + au dlstel- Bujla din tgura: Ta thy = tensumea tangential maxima se reatizeazi tn elementul eu grosimee maxima: ‘component. cerestata Ona, f oy EY a SH, [= or, For, Ede Sat be Be od ~ cocfiientul a fine seama de festa racordtor Sntre elementele compon 1.1 penten profile U: — % veprediatz ywosimes, lar 2, ijimea unet clement Tabelul 41 (continuare) es at penta corniere 2. pentrs profile I: iM, Mest ‘Tost seston 4. Gomier ew aripi neegate iL apa ait. 5. Profil U 6 Profil t Sectiane I compusi din tabla_su- Sata; bara. gre rigidian transversale sidate de talph tt byrby tpty Seetiune T compusi din tabli sudati att tyady byt Tabrtul 4.1 (continuare) de xen mE a art 8 Ga, 1 Tat (bobby # 5 tas Me a Gry en + ne), 1 Fae 1 ua 0 (sb) Meg « Grau erici es =P idm. aLecht Gesemise, Cu perelt sudfirt (cazul ¢ din tabelul 4.1). Tensiunile tangentiale au variafia liniard pe grosimea peretelui si se calculeazd cu rela fn care: o,, veprezint& tensiunea tangential’ maxim pe grosimea fs = momentul de risueire; a rsucire care, pentru sectiuni compuse din dreptunghiuri se calculeaz& eu relatia: aE dbs 3 termenii a’, by f¢ au semnificafia din tabelul 4.1, eazul c. Relatia anterioar’, pentru caleulul momentului de inerfie la risucire este val bila si pentru sectiuni aledtuite din dreptunghiuri si sectoare inelare; acestea din ‘urma se asimileazd cu dreptunghiuri de lungime egala cu lungimea liniei mediane, Tensiunea tangentiala maxima rezulth in dreptunghiul cu grosimea maxima: M, ae 4.32, RELATIL DE VERIFICARE Verificarea starii limits de rezistenta: Tee < Ry. Verificarea starii limita de deformatie: 6<0, Termenii din relatiile anterioare au aceleasi semnificafii ca la pet. 4.2.2. 43.3. CRITERIL DE ALCATUIRE ECONOMICA Marea ofelului folosit si forma sectiunii sint factori care influenteazd preponde- vent asupra ariei sectiunii transversale si, implicit, asupra consumului de otel. Din analiza tabelului 4.1, cazurile b si ¢, se observa c& secfiunile Inchise, In com= Paratie cu cele deschise, sint mult mai avantajoase pentru preluarea momentelor de risucire (v. si aplicatia 4.2). 4.4, RASUCIREA CU DEPLANARE IMPIEDICATA A BARELOR CU SECTIUNE DESCHISA Sub actiunea momentelor de risucire, sectiunile deschise au tendini de depla- nare. Orice cauzi care impiedicé deplanarea liber’ (tezemari tip. incastrare, momente de risucire pe intervalul dintre capete) produce risucire cu deplanare impiedicat’, 42 Intro sectiune a unor bare solicitate la rasucire cu deplanare impiedicat afari de tensiunile tangentiale +,, caracteristice deplanarii libere, apar sup tar: tensiuni tangenfiale rq si tensiuni normale oo. & 44.1, CARACTERISTIC! GEOMETRICE ALE SECTIUNILOR Pentru calculul la risucire cu deplanare impiedicata este necesar si se stabi- Jeascd urm{toarele caracteristici geometrice ale sectiunilor: eoordonatele sectoriale w, Pozitia centrului de risucire, punctul sectoriall de zero principal, momente stax tice sectoriale Sz, momentul de inertie sectorial Iq 1.1, Coordonate sectoriale. Se considera un pol fix C si un punct fix B pe linia mediand a sectiu figura 4.2, a; raza CB se numeste raza vectoare de origine; un punct J oarecare de pe linia mediana poate fi definit prin coordonata: or= fr ds, in care: , este coordonata sectoriali a punctului J; Sv Sz — limitele integralei corespunziitoare capetelor arcului BI; J — funefia care defineste forma conturului sectiunii (raza); ds — arcul elementar, masurat pe linia mediant. Goordonata sectorialii wy a unui punct oarecare J de pe linia mediand a secti nii reprezinta dublul ariel suprafetei delimitata de raza veetoare de origine (CB), linia mediana a sectiunii (B/) si raza vectoare a punetului 1 (Cl). se Comrdonata seetorials a punctului I (tig. 4.2, a) reprezint dublul ariei supra- lefel_hasurate, Conventia de semn a coordonatei secturiule este urmatoarea: valoarea pozitivi este dati de miscarea razei veetoare (CI) in sens orar. Coordonata sectoriali a punctului 1 din figura 4.2, 6, raza vectoare de origine fiind CB, are valoarei ch 2 © ara a eas! Coordonata sectoriali a punetului 2 din figura 4.2, ¢ are valoatea: ( In acest fel result diagrama de coordonate seetoriale din figura 4.2, d pentru toate punetele de pe linia mediand a seetiuni. yt AeteDetong, 2 ¢ [5 wld ah diagromau e 2 e a. Fig. 42, 43a a : reentry oe greutote : C~entra oe rasucire Ge punct sectorial de zero princioo! Fig. 43. Pentra caleulul la rasucire, diagrama w se stabileste In raport eu raza vectoare dk otigine care are cele doui extremitaqi in centrul de risutite (C) si in panctal sectorial de zero. principal ( 44.1.2. Centrul de risueire, Este un punct caracteristic al sectiunii, prin care Gack trece suportul fortei tAietoare nu se produce risucirea barei. Poditia com, ‘trului de risucire C se giseste pentru: T seetiuni eu dowi axe de simetrie (fig. 4.3, a), la intersectia acestora; ni cu o singurd ax& de simetrie (fig. 4.3, ¢) pe aceasti axis Gatttiunl formate din dous aripi (fig. 4.3, d, 6), a intersectia acestora, Caleutul pozitie’ central cite se poate face ea in sehema 4.2 441.3; Punet sectorial de zero principal. Punctul de pe linia medians, de coordonati sectoviala nula, eel mai apropiat faja de centrul de rasucire, se numests punct sectorial de zero principal. Determinarea pozitiel acestui punct se poate face ca in schema 4. In figura 4.3 sint indicate pozifitle punetului sectorial de zero principal B, pentru lleva sectinai 44.14. Moment statie seetorial Prin defi tie, se. serie: ss jerea ~fo as, in care: Sa reprezints momentul static seetorial al unei pirfi de sectiune de Ia originea areelor pind la o distant s pe linia median’ a sectiu t — — — grosimea sectiuni ds = areul elementar masurat pe linia mediand. Pentru portiuni de grosime ¢ constant rezulta: sinters adic St reprezintt suprafata diagramei « de la origine piné lao abscisi ooreeare s, Se poate observa ci momentul static sectorial $2 are un maxim acolo unde diagrama se anuleazi (v. aplicatiile 4.3 si 4.4). 44.1.5, Moment de inertie sectorial. Prin definifie, se seri 1 fet sa Soreda 44 Sebema 42 Coleutat posttt centrutut de résuctre 4, Elemente cunoscute: sectiunes (tig 4.4) r 2, Stabileste pozitia centrului de greutate G sl traseazd axcle prinipale centrale 26g 3. Caleuleaxt momentele de“inertic fa}8 de axele principale centrale: Ip Ty z 4. Alege un pol oarecare P(a,b) sf trasenai sistemul de axe Py’, paralele cu 2Gy; alegerea polulul P' se” feo aatel {nett diagrama w, tn raport eu acest_pol ai rezulte elt mai simpli 5, Traseazs — diagrama coordonatelorsectoriae «a = iagrama abseiselor = ~ disgrama ordonstelor y 6. Catculewa ewordonntele centralil de rasucire G, tn sste- mul de ave 2'Py's (gree forwee 7 7 orth foree in re eal Obs, Pe portiunile setivnit unde grosimen {este constan- fe Soordonatele say a el sult variate tn tegralele pot ft efectuate prin regula, Veresceaghin, Jorortds. Pentru porfiuni de grosime ¢ constant se mai poate serie: 1 Jorards. Efectuarea integralei se poate face prin regula Veresceaghin integrind diagrama cu ea Insisi, ; Etapele de caleul ale caracteristicilor geometrice necesare calculului la risucire eu deplanare impiedicati a barelor cu sec\iune deschis& sint indicate in schema 4. 45Schema 43 Caleutud posttet punctatut sectortal de zero principal 4, Elemente canoscute (fi. 4.5) = sectlanea = ponitia centratui de résueire © 2, Alege un punct oxrecare, By pe linia medians a sectiunti r 8. Traseari diagrama coordonatelor sectorsle, oy. consi- dderind eis ‘polul este central de risueiee, Ci = feza veetonre de origine este CB, oe 4. Caeteast_coordnatesttoriatf'@ punta sectori de rare Stnctpal fests Gove we 44¢ — areal elementar misurat pe linia mediand ‘A rin sect Schema 44 Blapate de caloul ale carasterstillor scetorie [Pare | Jeuleazé pozitia centrulul de rasueice C (v. pot. 4.41.2) Ty lous ponia punta storage zee prnapsi BG | sans | ©, Traseazi dlagrama coordanatelor sectoriale «a in raport eu rara veetoare de origine GB, C find pola sectoarelor (w. pet. 44.1.1) nee [a catestned momentat state secon 98 (pet. 441.4) | z | = cates mnmento de tere sector fy ope 4409 | In tabelul 4.2 sint date relafit pentru calculul pozitiei centrului de risucire si al momentelor de inerfie pentru citeva tipuri de secfiuni deschise mai des intil- nite. 46 ‘paleo | I Diagrams o 0.5 bays O05 B40. by) 5 bby.) = 03 BCU oul tosh pentru caleutul caracterlatiellor sectoriate Tabet 4.2 y To, To repre ‘zinta eafuctefstct proprit ae {lpi superioare, eapectiy in feroae (upratese hana ea in caval? } dack se fine seams de ‘rosimile pereilor, revulté,Tabelul 42 (continvare) Cental de iets Jy, pd te | 05 10; 442. DISTRIBUTIA TENSIUNILOR Riisucirea cu deplanare impiedieatd produce in sectiune urmitoarele tensiuni = tensiuni tangentiale +, specifice résucirii cu deplanare libera, cu variatie Tiniart pe grosimea fiecdrui dreptunghi (fig. 4.6, ¢): — tensiuni tangeniale t» specifice risucirii cu deplanare impiedicat si con- stante pe grosimea peretelui (fig. 4.6, d): Masa om — tensiuni normale og specifice risucivii cu deplanare impiedieata (fig. 4.6, ¢): Bw ‘Termeni din relatiile anterioare au urmitoarele semnificatii: M, reprezinti momentul de rasucire simpli care se caleuleazi ea la pet, 4.4.3 (ig. 4.6, a); Mo = _‘momentul de ineovoiere-rasucire care se ealculeaza ca la pet. 4.4.3 (lig. 4.6, a); B — _— bimomentul de incovoiere-risueire care se calculeazi ca Ia pet. 4.4.3 (fig. 4.6, a); J, — — momentul de inertie la rasueire simpla care se caleuleazi ca in tabelul 4.1, cazul 48 ee 20. tabelele 3.38... 6. Din anexa tul o, in functie } B41 extrage coef | ee 7. Caleuleazi aria necesari a sec (tunis I I 8, Din anexa 2, tabelul 2.25 extrage © secjiune cu: Ag® soueus cossrnccind Ww Lt aes =130,6. 6. tn funcfic de £,=130,6, ofel 01. 37, curba B, rezulti: 720,609. 10-408 a Ame —Sp00-an0 —° 8 =06,28 em’, 8, Se alege 0 secfiune format din doula profile laminate U 26, cu: A=96,6 cm’; iz=9,99 em; ig=2,568 om. 89b. Verificarea seefiunii (in raport cu axa x—2) 9. Calculeazi coeficientul de zvel- 9. tefe: \ 4.000 = «a, 000k Neate oe em Sap TION 10. In functie de =100,1, curba B, ofel OL 37, rezult 10. Din anexa 3, tabelele 3.38. 3.41 extrage coeficientul de flambaj 9, 92=0,615. 11. Verificd conditia de stabilitate u in raport eu axa z—z: N_¢R. he 217.1 Nimm*hy, in zona cea mal sole tau a panoutut 4, Cateuleard tensiunie: 5. Stabileste: 4 (latura mich a panoulaly latera mare @ panoutut Iogara ied a panoutut 6, Caleuleard tensianie eritice (x. sf tabelul 6.3): se=totn-(E) 44, post sc sine 4 = 7 000 @) AO?, pentru sectiuni nesimetrice (fig. 6.4, 6) 9) (8) 9 7, Veriics conditia de stabilitate loca Vere 109% ve 228 Jot. r- 7 2 easly — fi 16 Aaptaiouny oF vou | 2 |S 9 See's Pome pant eee L_ . ued ape aqear oun | tepu ap wyeEne 9759 ai by se (2)vane | Hae Ben | RR SE] . QQ: ea ee a aoe dale 7 a : | ze ariouny Fog TM jap orfouny a eee TnI s a eo ‘g ExauE MNP gyINZAL Sy Vole le = cate exsue mp td By _ av (Z)s= a [8 5 ‘enu Bim pe ou 2) ov 2-2 7 IR) i aay a ———pfeeroasuesy pep no soleus sopeNUT © OPURTTANS ap YHROYTHA szesoVoU BoA soqTuN|sUI, IMINO Mayu HEIN, Retagit pentru Cometriten de — 5 i. a z g : | il] j Ae 3 ¢ | i: * a i z Be KEINE é | i > >> | id g : e | = ies | df | . 3 3 a8 Ee Ee dea as i] u = ='g n33 As aaa a i} & : 288 285 ae 285 7 e a oat Bee ae re 310‘atolgotor SWEs F298 tana ome nnd» o= (2) 0) Gabe A clo vo /*6.34. VERIFICAREA SAGETI Verificarea se poate face ca in schema 6.5. Schema 65 Verftcarea sage gptnllor tncoolte (i. 68) 4 Blemente cunoscate = esehderea rina = pocitin inctreavilor normate care produc sigeata maxim; ‘marca ofelulefolost; = moment de inert brut 7 ——— 2, IoleaxA desehiderea (dash este grind continua) tn cate se fick sigeat,tntroducind pe reaeme mometcle de contutere corespunzitoare poailel Inereislor care produc sigeata ass xin 3. Caleuleard sigeata. maxima 4. Prin metoda_sproximativi (sufieent pentru nevoile practice curente), pentru | Brinzl cu secfiune constant a, Stabiteste dlagrama de momente incovo- toare M, dati de momentul de pe rea | bilese diagrams de momente incovo- floare My, data de tncaredrile din elmpul ftolat| ee eee sabileyte Af a pentru flecare tip ae 4. Folosind anexa 4, tabelele 49, Sncareare z leuleazd sigeata cu formal Da. Stabileste dlograma de momente tncovo- fetoare'm, ‘dats de tnesrearea cu 6 forta ‘nitaré fn seefiunea Ia care. ge. verified igeata, pe'schema.geinsit skmplu rece mate Lem Valorie coofifentulut sint corespunza- | toate sagetil In miloeyl grin | [opts 9. Caleuleazt sigeata adminll (anexa 3, 1 Caltened abate ata de ay | tabelal $10) | My-m- te ad. Verified Indeptinirea concitie: I (ee A. Verified Indep! i se [te ; Schema 65 contauers 6, GatcueasA sigeata efectis fete for fr 1 contin semnete | iE Cateuleart sigeata admisilt (anexa 2, J tab. 3.10) a er b.8.Veiticd indeplinirea conditie: fhe Observatliz Electuarea Integralelor se face cu upurintlfolosind anexa 4, tabs 4.10. Shge~ {ile se eafcuteazi eonsiderind valorle statice ale tneticaniog 63:5. VERIFICAREA LA OBOSEALA Se verified la oboseald urmatoarele elemente de constructit ~ friuzile edilor de rulare ale podurilor rulante incadrate la grupele de func tionare TIT, TV 3i V; = grinzile platformelor pe care sint tnekreari mobile sau stat agezate wi prodwe vibvalis ~ elementele estacadelor care suport convoaie mobile; = s¢ verificd, in general, elemente de constructit supuse direct actiw Incdselvi care condue la tensiuni variabile si repetate, Tensiunile se determin’ pe baza tnedredtilor normate, frk sh se aplice coeti- sienfit dinamici, coeficientii de flambaj 9 si coeliientit 9, de plerdere a/stebitiari generale, In cazul grinzilor etilor de rulare ale podusilor rulante se consider un singur pod rulant s1 anume acela cu presiunile cele mai mari pe roatdy pentru alte clemecte de constructil se considera un singur eonvoi mobil sau un ula] care 2a cibeate sau eforturi variabile si anume acela eare produce tensiunile cele mal mark jearea la oboseala se face cu relati oeyR, laje care Veri d tensiunea maxima, in valoare absolut, este de tntindere; — eind tensiunea maximi, in valoare absolut este de compresiune; 4% b,c — coeficienti care yezulti din anexa 3, tabelul 3.34, pe baza indica- Wilor din anexa 3, tabelul 3.35; in cazul grinzilor cdilor de ralare, dacii au se dispune de date mai exacte, numérul eiclurilor anuale se poate lua egal eu: = 0.5 milioane pentru grupa de functionare III; = 1.0 milion pentru grupa de functionare IV; 2.0 milioane pentru grupa de functionare V. 115Caracteristica ciclului p se calculeaz’ cu relafi unde Gnigr mas este tensiunea mi In schema 6.6 si Dimei 16 cter iterativ; dimensiunile inifiale ale secfiunii rezulta, din con¢ maxima din momentul ncovoietor si nu depaseascd rezistenta de calcul a inate- ima, respectiv tensiunea maxima Schema 66 Veriftcarea ta oboseals 1. Blemente cunoseute: = marca ofelululfolosit # (anexa 8, tab. 3.5); numa de cielars a arupa elementulut (anes 3, tabla 2 Stabilete seetanen de call aa, earacteristica sectinlt st | or 8. Stabiete coetcentit 2 (anexa 9, tabla 98.34) | : = | [ «cotta etna mi tt 7, CateuleazA coeticient Topp Sind ensiumen maxims, tn valoare absoluta, este de Sntindere, = <=, cind tonsiunes maxims, in valoare absoluta, este de a compresiune 8. Verifies conditia: ext 000 mum, 50 mm; 4100" mm. 6. Vertiog Indeplinirea eondiic: em. 150; aed nu este satisticut aceasti condi, se * modifies & sxe recaleuleazk fy 7, Cateuteazi 8, Stabilejte grosimea minim’ a tilpit superioare: nin = ef" a maz| 1.54, 2k = ups sortiment; = Ay rezults din anexa 3 tabelul 9.31 z 9, Caleuleazd lspimea tail supertoare: Ar 10, AnalizeaxS modal de aleatuire a sectionl: = dacd > 8%, sectiunea se poate aleitulstmetrcd (v. sehe- rma 6.7) sau nesimetricd; = daci 2,< 29, sectlunea se aledtuleste nesimetriex adop- tind, pentru talpa superioard, dimensiunlle fst" sau faite gimensiunt f $t by mal mari 9