DENDROLOGIE

Cuprins
1. Obiect. Legturi interdisciplinare. Metode de cercetareError: Reference source not found
2. Uniti de clasificare ale plantelor lemnoaseError: Reference source not found
3. a!ele morfologice ale studiului plantelor lemnoaseError: Reference source not found
". a!ele ecologice ale studiului plantelor lemnoaseError: Reference source not found
".1. #omple$ul factorilor ecologici %ecotop&Error: Reference source not found
".2. 'nfluena factorilor de mediu asupra plantelor lemnoaseError: Reference source not found
".2.1.(actorii climatici .................. Error: Reference source not found
".2.2. (actorii edafici .................... Error: Reference source not found
".2.3. (actorii geomorfologici ....... Error: Reference source not found
".3. 'nfluena factorilor biotici asupra plantelor lemnoaseError: Reference source not found
). a!ele fitogeografice ale studiului plantelor lemnoaseError: Reference source not found
*. +articularitile cre,terii- de!.oltrii ,i /nmulirii plantelor lemnoaseError: Reference source
not found
0. +articularitile bioc1imice ............... Error: Reference source not found
Ordinul #2#343LE5 ......................... Error: Reference source not found
(amilia #2#343#E3E .................. Error: Reference source not found
6enul Cycas L. .............................. Error: Reference source not found
OR4'7UL 6'786O3LE5 .................. Error: Reference source not found
(amilia 6'786O3#E3E Engl. ....... Error: Reference source not found
6enul Ginkgo L. ............................ Error: Reference source not found
OR4'7UL #O7'(ER3LE5 ................. Error: Reference source not found
(amilia +'73#E3E Lindl. %3'E9'7E3E- 3'E93#EE&Error: Reference source not found
6enul Abies Mill. .......................... Error: Reference source not found
6enul Tsuga #arr. ......................... Error: Reference source not found
6enul Pseudotsuga #arr. .............. Error: Reference source not found
6enul Picea 4ietr. ......................... Error: Reference source not found
6enul Larix Mill ........................... Error: Reference source not found
6enul Cedrus 9re:. ...................... Error: Reference source not found
6enul Pinus L. .............................. Error: Reference source not found
(amilia 93;O4'3#E3E (.<.7egerError: Reference source not found
6enul Taxodium Ric1. .................. Error: Reference source not found
6enul Sequoia Endl. ...................... Error: Reference source not found
6enul Metasequoia =u et. #1eng. Error: Reference source not found
6enul Cryptomeria 4. 4on. ......... Error: Reference source not found
(amilia #U+RE53#E3E (.<.7egerError: Reference source not found
6enul Thuja L. .............................. Error: Reference source not found
6enul Biota Endl ........................... Error: Reference source not found
6enul Thujopsis 5ieb et. >ucc. ..... Error: Reference source not found
6enul Cupressus L. ....................... Error: Reference source not found
6enul Chamaecyparis 5pac1. ....... Error: Reference source not found
6enul uniperus L. ........................ Error: Reference source not found
(amilia 3R3U#3R'3#E3E (.<.7egerError: Reference source not found
(amilia #E+=3LO93;3#E3E (.<.7egerError: Reference source not found
6enul Cepha!otaxus 5. et. >. ........ Error: Reference source not found
OR4'7UL 93;3LE5 .......................... Error: Reference source not found
(amilia 93;3#E3E ........................ Error: Reference source not found
6enul Taxus L. .............................. Error: Reference source not found
6enul Torreya 3rn. ....................... Error: Reference source not found
OR4'7UL 67E93LE5 ....................... Error: Reference source not found
(amilia E+=E4R3#E3E ................. Error: Reference source not found
6enul "phedra 9o:n. ................... Error: Reference source not found
OR4'7UL (363LE5 .......................... Error: Reference source not found
(amilia E9UL3#E3E 5.(.6ra? .... Error: Reference source not found
6enul Carpinus L. ......................... Error: Reference source not found
6enul #strya 5cop. ....................... Error: Reference source not found
6enul Cory!us L. ........................... Error: Reference source not found
6enul Betu!a L. ............................. Error: Reference source not found
6enul A!nus Mill ........................... Error: Reference source not found
(amilia (363#E3E 4umont .......... Error: Reference source not found
6enul $agus L. .............................. Error: Reference source not found
6enul Castanea Mill. .................... Error: Reference source not found
6enul %uercus L. ......................... Error: Reference source not found
OR4'7UL @U6L3743LE5 ............... Error: Reference source not found
(amilia @U6L3743#E3E Linde. . . Error: Reference source not found
6enul ug!ans L ............................ Error: Reference source not found
6enul Carya 7utt. %&icoria Raff.&Error: Reference source not found
6enul +terocar?a 8unt1. ............... Error: Reference source not found
OR4'7UL 53L'#3LE5 ...................... Error: Reference source not found
(amilia 53L'#3#E3E Mirbel. ........ Error: Reference source not found
6enul Popu!us L. .......................... Error: Reference source not found
6E7UL Sa!ix ................................ Error: Reference source not found
OR4'7UL UR9'#3LE5 ...................... Error: Reference source not found
(amilia MOR3#E3E Lindl. ............ Error: Reference source not found
6enul Morus L. ............................ Error: Reference source not found
6enul Mac!ura 7utt. ..................... Error: Reference source not found
6enul $icus ................................... Error: Reference source not found
6enul Broussonetia ....................... Error: Reference source not found
(amilia ULM3#E3E Mirbel ........... Error: Reference source not found
6enul '!mus L. ............................. Error: Reference source not found
6enul Ce!tis L. .............................. Error: Reference source not found
OR4'7UL 53793L3LE5 .................. Error: Reference source not found
(amilia LOR379=3#E3E 4on. .... Error: Reference source not found
6enul (iscum L. ............................ Error: Reference source not found
6enul Loranthus L. ....................... Error: Reference source not found
OR4'7UL 3R'59OLO#='3LE5 ....... Error: Reference source not found
(amilia 3R'59OLO#='3#E3E Lindl.Error: Reference source not found
6enul Aristo!ochia L. .................... Error: Reference source not found
OR4'7UL +OL26O73LE5 ............... Error: Reference source not found
(amilia +OL26O73#E3E 3.L.@ussError: Reference source not found
6enul Bi!derdykia 4umort. ........... Error: Reference source not found
OR4'7UL 9R'##O#3E ..................... Error: Reference source not found
(amilia U;3#E3E 4umort. ......... Error: Reference source not found
6enul Buxus L. .............................. Error: Reference source not found
OR4'7UL R373LE5 ......................... Error: Reference source not found
(amilia M367OL'3#E3E 3. L. @ussError: Reference source not found
6enul Magno!ia L. ........................ Error: Reference source not found
6enul Liriodendron L. .................. Error: Reference source not found
(amilia R37U7#UL3#E3E 3.L.@uss.Error: Reference source not found
6enul C!ematis L. ......................... Error: Reference source not found
(amilia ERER'43#E3E 3.L. @uss.Error: Reference source not found
6enul Berberis L. .......................... Error: Reference source not found
6enul Mahonia 7utt. .................... Error: Reference source not found
OR4'7UL RO53LE5 .......................... Error: Reference source not found
(amilia 53;'(R363#E3E 3.L. @uss.Error: Reference source not found
6enul Phi!ade!phus L. .................. Error: Reference source not found
6enul )eut*ia 9=U7 ................. Error: Reference source not found
6enul +ibes L. .............................. Error: Reference source not found
(amilia =3M3MEL'43#E3E Lindl.Error: Reference source not found
6enul Liquidambar L. ................... Error: Reference source not found
(amilia +L39373#E3E 4umort. . . Error: Reference source not found
6enul P!atanus L. ......................... Error: Reference source not found
(amilia RO53#E3E 3.L. @uss. ....... Error: Reference source not found
6enul Spiraea L. .......................... Error: Reference source not found
6enul Physocarpus Ma$im. .......... Error: Reference source not found
6enul )ryas L. .............................. Error: Reference source not found
6enul ,erria 4.#. ......................... Error: Reference source not found
6enul +hodotyphus 5ieb et >ucc . . Error: Reference source not found
6enul +ubus L. .............................. Error: Reference source not found
6enul +osa .................................... Error: Reference source not found
6enul Cydonia Mill. ...................... Error: Reference source not found
6enul Chaenome!es Lindl. ............ Error: Reference source not found
6enul Cotoneaster MediA. ............ Error: Reference source not found
6enul Ma!us Mill. ......................... Error: Reference source not found
6enul Pyrus ................................... Error: Reference source not found
6enul Sorbus L. ............................ Error: Reference source not found
6enul Crategus L. ......................... Error: Reference source not found
6enul Mespi!us L. ......................... Error: Reference source not found
6enul Prunus L. ............................ Error: Reference source not found
OR4'7UL (33LE5 %LE6UM'7O53LE5&Error: Reference source not found
(amilia LE6UM'7O53E 3.L. @uss.Error: Reference source not found
6enul A!bi**ia 4ura!!. .................. Error: Reference source not found
6enul Cercis L. ............................. Error: Reference source not found
6enul G!editsia L. %G!editschia L.&Error: Reference source not found
6enul Gymnoc!adus L. .................. Error: Reference source not found
6enul Sophora L. .......................... Error: Reference source not found
6enu! C!adrastris Raf- .................. Error: Reference source not found
6enul Genista L. ........................... Error: Reference source not found
6enul Laburnum (abr. .................. Error: Reference source not found
6enul Cytisus ................................ Error: Reference source not found
6enul Amorpha ............................. Error: Reference source not found
6enul .istaria %.isteria& 7utt. .... Error: Reference source not found
6enul +obinia L. ........................... Error: Reference source not found
6enul Co!utea L. ........................... Error: Reference source not found
6enul &a!imodendron (isc1. ........ Error: Reference source not found
6enul Caragana Lam. .................. Error: Reference source not found
OR4'7UL RU93LE5 .......................... Error: Reference source not found
(amilia RU93#E3E 3.L. @uss. ....... Error: Reference source not found
6enul Pte!ea L. ............................. Error: Reference source not found
(amilia 5'M3ROU3#E3E 3.+.4.#.Error: Reference source not found
6E7UL Ai!anthus 4esf. ............... Error: Reference source not found
OR4'7UL 53+'743LE5 ................... Error: Reference source not found
(amilia 373#3R4'3#E3E Lindl. Error: Reference source not found
6enul Cotynus Mill. ...................... Error: Reference source not found
6enul +hus L. ................................ Error: Reference source not found
(amilia 53+'743#E3E 3.L. @uss. . Error: Reference source not found
6enul ,oe!reuteria L3;M. .......... Error: Reference source not found
(amilia 3#ER3#E3E 3.L. @uss. .... Error: Reference source not found
6enul Acer L. ................................ Error: Reference source not found
(amilia ='++O#359373#E3E 3.+.4.#.Error: Reference source not found
6enul Aescu!us L. ......................... Error: Reference source not found
(amilia 3BU'(OL'3#E3E ............ Error: Reference source not found
6enul /!ex L. .................................. Error: Reference source not found
OR4'7UL #EL359R3LE5 ................ Error: Reference source not found
(amilia #EL359R3#E3E R. r. .... Error: Reference source not found
6enul "uonymus L. %"0onymus L.&Error: Reference source not found
(amilia 593+=2L3#E3E Lindl. .... Error: Reference source not found
6enul Staphy!ea L. ........................ Error: Reference source not found
OR4'7UL R=3M73LE5 ................... Error: Reference source not found
(amilia R=3M73#E3E 3.L. @uss. Error: Reference source not found
6enul +hamnus L. ......................... Error: Reference source not found
6enul $rangu!a Mill. .................... Error: Reference source not found
6enul Pa!iurus Mill. ..................... Error: Reference source not found
(amilia C'93#E3E 3.L. @uss. ........ Error: Reference source not found
6enul (itis L. ................................ Error: Reference source not found
6enul Parthenocissus +lanc1. ....... Error: Reference source not found
OR4'7UL M3LC3LE5 %#OLUM7'(ER3LE5&Error: Reference source not found
(amilia 9'L'3#E3E @uss. ................ Error: Reference source not found
6enul Ti!ia L. ................................ Error: Reference source not found
(amilia M3LC3#E3E 3.L. @uss. . . Error: Reference source not found
6enul &ybiscus L. ......................... Error: Reference source not found
OR4'7UL 9=2M3ELE3LE5 ............ Error: Reference source not found
(amilia 9=2M3ELE3#E3E 3.L. @uss.Error: Reference source not found
6enul )aphne L. ........................... Error: Reference source not found
(amilia ELE3673#E3E 3.L. @uss.Error: Reference source not found
6enul "!eagnus L. ......................... Error: Reference source not found
6enul =ippop1ae L. ...................... Error: Reference source not found
OR4'7UL C'OL3LE5 %+3R'E93LE5&Error: Reference source not found
(amilia 93M3R'#3#E3E L. ......... Error: Reference source not found
6enul Tamarix L. .......................... Error: Reference source not found
6enul Myricaria 4es.. .................. Error: Reference source not found
OR4'7UL UMELL'(LOR3E .......... Error: Reference source not found
(amilia #OR73#E3E L. ................. Error: Reference source not found
6enul Cornus L. ............................ Error: Reference source not found
(amilia 3R3L'3#E3E .................... Error: Reference source not found
6enul &edera L. ........................... Error: Reference source not found
OR4'7UL '#ORE5 ........................... Error: Reference source not found
(amilia ER'#3#E3E 3.L. @uss. ...... Error: Reference source not found
6enul +hododendron L. ............... Error: Reference source not found
6enul (accinium L. ...................... Error: Reference source not found
6enul Arctostaphy!!os 3dans. ....... Error: Reference source not found
6enul Ca!!una 5allisb. .................. Error: Reference source not found
6enul Bruckentha!ia Reic1enb. .... Error: Reference source not found
OR4'7UL 9U'(LOR3LE5 .............. Error: Reference source not found
(amilia 5OL373#E3E 3.L. @uss. . Error: Reference source not found
6enul Lycium L. ............................ Error: Reference source not found
(amilia 5#RO+=UL3R'3#E3E Lindl.Error: Reference source not found
6enul Pau!o1nia 5.et >. ............... Error: Reference source not found
(amilia '67O7'3#E3E 3.L. @uss.Error: Reference source not found
6enul Cata!pa 5cop. ..................... Error: Reference source not found
6enul Campsis Lour. .................... Error: Reference source not found
OR4'7UL L'6U59R3LE5 %OLE3LE5&Error: Reference source not found
(amilia OLE3#E3E =offmsgg. et LinA.Error: Reference source not found
6enul $raxinus L. ......................... Error: Reference source not found
6enul Syringa L. ........................... Error: Reference source not found
6enul Ligustrum L. ....................... Error: Reference source not found
6enul $orsythia Ca1l. ................... Error: Reference source not found
OR4'7UL RU'3LE5 ........................ Error: Reference source not found
(amilia #3+R'(OL'3#E3E 3.L. @uss.Error: Reference source not found
6enul Sambucus L. ....................... Error: Reference source not found
6enul (iburnum L. ........................ Error: Reference source not found
6enul Lonicera L. ......................... Error: Reference source not found
6enul Symphoricarpus L. ............. Error: Reference source not found
OR4'7UL L'L'3LE5 .......................... Error: Reference source not found
(amilia L'L'3#E3E 4umort. .......... Error: Reference source not found
6enul +uscus L. ............................ Error: Reference source not found
1. Obiect. Legturi interdisciplinare. Metode de cercetare
#a ,i dendrologia %din limba greac dendronDarbore- logosD,tiin& care- de,i este o
disciplin comple$- nu este o ,tiin /n sensul strict al cu.Entului %deoarece nu dispune de o
metod proprie de cercetare&- 5peciile lemnoase din RomEnia au ca obiect de studiu plantele
lemnoase- pe care le anali!ea! din punct de .edere ta$onomicDsistematic- morfologic- arealogic-
ecologic- sil.oDbiologic- a /nsu,irilor lor ornamentale ,i al .alorilor economice.
5tudiile dendrologice includ ,i preocupri pri.ind cunoa,terea structurii anatomice a
lemnului la principalele specii forestiere- cEt ,i a /nsu,irilor lor ornamentale- care sunt cercetate
/n detaliu la disciplinele speciali!ate ca: 9e1nologia lemnului- +rodusele pdurii- respecti.
3r1itectura peisaFului.
#uno,tinele pri.ind clasificarea ta$onomic ,i /ncadrarea sistematic au fost preluate din
ta$onomia ,i sistematica plantelor- cele de anatomie ,i morfologie din 3natomia ,i Morfologia
plantelor- prin urmare 4endrologia are legturi cu otanica.
#uno,tinele legate de rspEndirea speciilor lemnoase- de distribuia acestora /n spaiu-
sunt preluate din geografia plantelor- cele legate de cerinele %comportamentul& lor ecologice din
Ecofi!iologia plantelor ,i Ecologia plantelor- cele legate de pro.enien din 6enetica ecologic a
plantelor- cele legate de .aloarea sil.icultural ,i peisagistic din 5il.icultur ,i 3r1itectura
peisaFului.
4isciplina are ca obiect de studiu plantele lemnoase %arbori- arbu,ti- subarbu,ti&- pe care
le anali!ea! cu prioritate sub aspect sistematic- morfologic- areologic- ecologic- sil.oDbiologic-
,i a .alorii lor economice.
Metodele de cercetare folosite sunt: metoda morfologic ,i cea anatomic- ba!ate pe
studii comparati.e /ntre specii ,i unitile intraspecifice- metoda in.estigaiilor corelati.e ,i
deducti.e morfoDecologice ,i anatomoDecologice- metode de cercetare ecologice cantitati.e ,i
e$perimentale prin culturi comparati.e ,i simulri ecologice etc.
4endrologia- respecti. studiul speciilor lemnoase ornamentale ofer speciali,tilor din
3r1itectura peisaFului cuno,tiine pri.ind folosirea eficient a plantelor lemnoase /n crearea ,i
/ntreinerea amenaFrilor peisagere urbane ,i periurbane.
2. Uniti de clasiicare ale plantelor le!noase
4in punct de .edere ta$onomic se .a utili!a sistemul de clasificare adoptat /n G(lora
EuropeaH ,i /n G(lora RomEnieiH- /n spiritul lucrrii fundamentale G5?llabus der
+flan!enfamilienH a lui Engler- care st la ba!a marilor lucrri floristice.
Unitatea sistematic fundamental- specia- are ca uniti principale superioare: genul-
familia- ordinul- subclasa- clasa- sub/ncrengtura. In unele ca!uri au fost introduse ,i uniti ca:
seria- secia- subgenul- tribul- subfamilia.
3lte uniti specifice sunt rasa geografic ,i ecotipul- au caracter geograficDecologic ,i se
.or trata corespun!tor.
Multe specii lemnoase- mai ales cele de areal larg- sunt repre!entate /n natur prin uniti
ecologice intraspecifice distincte- cu areal propriu.
Rasa geografic ocup- de obicei- teritorii /ntinse ,i continente- fiind e$presia adaptrii
speciilor la un anumit climat general- ceea ce /i d ,i o anumit specificitate fi!ionomic
%molidul scandina.- pin de Riga- brad balcanic&.
Ecotipul cu o scar de gene! mai restrEns- repre!int re!ultatul adaptrii speciilor la
climate locale %fag de altitudine mare din Munii Olteniei- molid carpatic de limit altitudial&
sau pe substrate litologice ,i soluri cu /nsu,iri particulare %steFar de lunc&.
Intre ecotipurile climatice ,i rasele geografice ale unor specii e$ist corelaii- de aceea
este e$plicabil de ce cele dou categorii ecologice se pot confunda. 4e aceea- /n anali!a unitii
intaspecifice se pre!int cu precdere ecotipurile edafice ,i mai ouin climatice- care se
raportea! la anumite rase georgrafice.
Rasa geografic ,i ecotipul au caractere ereditare ,i un anumit grad de interdependen la
/nmulire ,i e.oluie- cunoa,terea pre!int mare interes practic /n organi!area produciei
forestiere primare moderne.
+ro.eniena este o alt unitate de factur special. 5peciile forestiere sunt repre!entate /n
natur prin e$emplare care se gsesc /n asociaii- pro.enienele includ asemenea grupri distincte
de arbori %arborete& legate de un anumit mediu fi!icoDgeografic.
In cadrul speciilor- ca uniti inferioare de natur morfologicDsistematic- se diferenia!
subspecia- .arietatea- forma. #lona- unitatea intraspecific utili!at la plopi ,i slcii- are mai mult
semnificaie genetica.
". #a$ele !orologice ale studiului plantelor le!noase
4up forma de cre,tere- durata de .ia ,i dimensiunile atinse se deosebesc urmtoarele
categorii de plante lemnoase: arbori- arbu,ti- subarbu,ti ,i liane.
3rborii. 5unt plante lemnoase cu o singur tulpin- cu o durat de .ia lung- de la !eci
la sute- c1iar mii de ani- care ating /nlimi de cel puin 0m- /n ca!uri e$cepionale pot dep,i
1JJm ,i diametre mari.
3rborii forestieri sunt plante lemnoase care cresc de obicei /n pduri- produc lemn ,i alte
materii prime ca r,ini- coaF- substane tanante ,i e$ercit o influen benefic asupra mediului
/nconFurtor.
3rborii ornamentali sunt culti.ai pentru /nsu,irile lor decorati.e dar trebuie subliniat c
maForitatea speciilor forestiere au ,i remarcabile caliti ornamentale.
(orma arborilor difer de la o specie la alta- fapt care permite deosebirea acestora dup
portul lor. 5e face o distincie /ntre forma arborelui crescut i!olat care are o forma specifica sau
1abitus ,i forma arborelui crescut /n masi.- denumit forma forestier.
3rborii i!olai pre!int de obicei o tulpin scurt ,i /ngro,at la ba!- coroana mult
de!.oltat /n lrgime %poate cobor/ pEn la sol&. La forma forestier tulpina este dreapt-
cilindric- /nalt- curat de craci pe mari lungimi ,i o coroan restrEns- concentrat spre .Erful
tulpinii. La r,inoase- coroan este de obicei conic- piramidal- neregulat. La foioase- coroan
este globuloas- o.oid- obo.oid- piramidal- neregulat- cu goluri- /ntrerupt etc.
In funcie de /nlimea reali!at la maturitate arborii se /mpart /n:
D arbori de mrimea '- care dep,esc 2)m /nlimeK
D arbori de mrimea ''- cu /nlimi /ntre 1) ,i 2) mK
D arbori de mrimea '''- cu /nlimi /ntre 0 ,i 1) m.
+omii fructiferi. 5unt plante lemnoase- uneori de dimensiuni mari- dar produsul lor
principal /l constituie fructele.
3rbu,tii. 5unt plante lemnoase cu mai multe tulpini ramificate de la ba!- sub form de
tuf- cu o durat de .ia relati. redus- pEn la 1J ani- /nlimi pEn la 0m ,i diametre mici.
3rbu,tii cu /nlimi sub 1m- cu tulpini foarte scurte sau tErEtoare poart denumirea de
arbu,ti pitici.
5ubarbu,tii. 5unt plante lemnoase cu mai multe tulpini- cu durat de .ia relati. redus-
/nlimi pEn la *Jcm- cu tulpina lemnoas numai la ba!- prile superioare sunt nelignificate
%erbacee&. 3cestea pot degera frec.ent peste iarn dar au o remarcabil capacitate de refacere
prin lstrire sau prin mugurii dormin!i de la ba!a tulpinii.
Lianele sunt plante lemnoase cu tulpini fle$ibile- cu durat de .ia medie- pEn la cEi.a
!eci de ani- cu lungimi pEn la !eci de metri- cu diametre mici. 9ulpinile lianelor sunt .olubile-
se /nf,oar pe suport sau se prind de suport prin cErcei- rdcini ad.enti.e sau peri sugtori.
9ermenii folosii pentru descrierea caracteristicilor morfologice ale speciilor lemnoase
sunt cei din botanica general ,i forestier.
%. #a$ele ecologice ale studiului plantelor le!noase
+lantele lemnoase sunt organisme .egetale cu fi!ionomie ,i structur proprie- bine
indi.iduali!ate sub aspect morfologic. 3rborii ,i arbu,tii nu pot fi anali!ai numai din acest punct
de .edere- deoarece ei repre!int ade.rate sisteme biologice desc1ise de ni.el indi.idual de
integrare- caracteri!ate prin sc1imburi permanente de substan ,i energie cu mediul
/nconFurtor. +entru c aceste sc1imburi trofice ,i energetice implic relaii permanente ale
plantelor lemnoase cu factorii e$terni pentru c studiul plantelor lemnoase este legat de ecologie.
4eoarece sc1imburile trofice ,i de energie implic relaii ne/ntrerupte ale plantelor
lemnoase cu factorii e$terni /n studiul dendrologic este inclus ,i latura decelrii lor- domeniul
ecologiei forestiere- a unui segment a acesteia- cunoscut ca autecologie. Ecologia forestier este
,tiina care se ocup cu studiul relaiilor dintre plantele ,i animalele forestiere ,i mediul lor de
.iat %oiAosDlocuin- logosD,tiin&.
+lantele lemnoase cresc de obicei /n asociaii comple$e- integrate /ntrDun sistem unitar cu
mediul ambiant sau 1abitatul- care constituie comunitatea de .ia sau ecosistemul.
Mediul arborilor ,i arbu,tilor din ecosistem este format din elemente constituti.e ale
atmosferei- solului- reliefului- ca ,i ale bioceno!ei %asociaia plantelor ,i animalelor& care /n
raport cu plantele lemnoase Foac rol de factori ecologici.
#omponentele mediului care e$ercit di.erse aciuni asupra arborilor sunt Gcondiii de
.iaH- pentru c ele condiionea! acti.itile metabolice fundamentale- mrind sau mic,orEnd
efectele factorilor ecologici propriuD!i,i.
4e e$emple- elemente ale mediului fi!icoDgeograficsunt: mi,cri de aer- cldura din aer ,i
sol- profun!imea- te$tura- structura- aciditatea- sc1eletul solului.
4iferenierea elementelor fi!icoDgeografice ,i biotice dup importana aciunii lor- /n
factori ,i condiii de mediu- rmEne /ns arbitrar- deoarece ,i factorii ecologici condiionea!
efectul altor factori ecologici- de e$emplu apa din sol influenea! accesibilitatea substanelor
minerale- sau radiaia luminoas a crei intensitate influenea! mi,crile stomatelor %deci
accesibilitatea #O
2
&.
3rborii- cu tor caracterul lor de plante foarte .ec1i %maForitatea speciilor lemnoase erau
formate la sfEr,itul teriarului&- slbatice- re!istente la forele naturii- pre!int o profund
speciali!are ecologic. Ele sunt adaptate atEt la aciunea /ntregului comple$ de factori din arealul
natural- cEt ,i la aciunea factorilor indi.iduali- mai ales la .alori e$treme ale acestora.
+entru principalele specii lemnoase din ar au fost elaborate fi,e ecologice- redau
.ariaia potenialului lor biologic /n funcie de factorii ecologici- luai separat /n ca!ul /n care
ceilali factori ecologici au .alori normale ,i nu inter.in ca factori limitati.i.
9rsturile ecologice definitorii ,i repre!entati.e a principalelor specii lemnoase sunt
e$primate ,i cu aFutorul formulelor ecologice- de sinte! edafoclimatice.
%.1. &o!ple'ul actorilor ecologici (ecotop)
#omple$ul factorilor ecologici este constituit din:
'. 6rupa factorilor fi!icoDgeografici %abiotici- factori staionali- 1abitat&
a. factori climatici D climatopul: %cldura- lumina- precipitaiile- umiditatea
atmosferic- .Entul- compo!iia atmosferic ,i presiunea atmosferic&
b. factori edafici %solul& L edafotopul %elemente minerale- 1umus- ap- aer- aciditate
,i alcalinitate- consisten- cldur- te$tur- permeabilitate- .olum edafic-
profun!ime- structur- sc1elet etc.&
c. factori geomorfologici D geotopul %altitudine- relief- microrelief- e$po!iie- pant&.
''. 6rupa factorilor biocenotici %biotici&D iotop
a. factori fitocenotici
1. (actorii arboretului: compo!iie- dimensiuni- structur- consisten-
/nrdcinare- litier.
2. (actorii subarboretului ,i semini,ului: compo!iie- structur- desime-
rspEndire- resturi organice
3. (actorii pturii .ii: compo!iie- grad de acoperire- frec.en- /nrdcinare-
resturi organice
". (actorii microflorei: compo!iie- densitate- frec.en
b. factori !oocenotici %!ootop&: fauna
1. (actorul macrofaun %mamifere- psri- insecte&
2. (actorul microfaun
O categorie aparte o constituie factorii antropeici %omul ,i animalele domestice& care
e$ercit aciuni di.erse ,i de multe ori e$trem de importante asupra plantelor lemnoase.
%.2. Inluena actorilor de !ediu asupra plantelor le!noase
%.2.1.*actorii cli!atici
1. Lumina
Este un factor determinant /n procesul de fotosinte!- cre,tere- absorbie ,i transportul
apei- transpiraie- /nflorire- fructificare.
5peciile lemnoase manifest e$igene fa de cantitatea ,i calitatea luminiiK unele se de!.olt /n
plin lumin- altele la umbr sau semiumbr% la o lumin difu!&.
In funcie de comportamentul speciilor lemnoase fa de lumin- se poate face urmtoarea
clasificare:
D specii 1eliofile %cu temperament de lumin&- e$igente fa de lumin: Gingko bi!oba2 Pinus
sy!0estris- Thuja sp-2 Larix decidua2 Acer saccharinum2 Betu!a pendu!a2 &ibiscus syriacus2
P!atanus sp-2 Pau!o1nia tomentosa2 +obinia pseudacacia-
3 specii sub1eliofile %cu temperament de lumin spre miFlociu- dar care suport puin umbr&-
specii relati. e$igente fa de lumin: '!mus sp-2 Ti!ia sp-2 Thujopsis do!obrata2 )aphne
me*ereum2 &ydrangea macrophy!!a2 /!ex aqui4o!ium-
3 specii semiombrofile sau 1eliosciodofile %cu temperament de semiumbr sau de semilumin&-
specii cu e$igene miFlocii fa de lumin.
3 specii ombrofile sau sciofile %cu temperament de umbr&- specii cu e$igene mici fa de
lumin: Abies a!ba2 Abies nordmanndiana2 Tsuga canadensis2 $agus sy!0atica2
D specii cu amplitudine ecologic mare fa de lumin %cresc la lumin- umbr ,i semiumbr&:
Taxus baccata2 Acer campestre2 Carpinus betu!us2 Buxus semper0irens-
Reacia plantelor lemnoase fa de lumin depinde atEt de stadiul de de!.oltare al
plantelor- cEt ,i de ali factori de mediu cum ar fi: temperatura- condiii edafice- umiditatea
aerului.
+uieii de brad- fag- tis se de!.olt la o intensitate mic de lumin- cu .Ersta cre,te
pragul minim de toleran ,i plantele suport mai bine /nsorirea.
5peciile montane 1eliofile- /ntrDun climat mai cald ,i pe un sol mai bogat- la cEmpie
suport semiumbra sau umbra %Sorbus aucuparia2 Sorbus aria&.
+lantele sunt mai tolerante la cre,terea intensitii luminoase decEt la reducerea ei- de
aceea speciile de umbr se pot de!.olta ,i /n condiii de mai mult lumin.
Reacia plantelor fa de factorul lumin are o mare importan /n alegerea plantelor
pentru spaii .er!i- /n diferite condiii de lumino!itate datorate e$istenei cldirilor- !idurilor-
.egetaiei arborescente deFa instalat ,i microreliefului. 5e .a lua /n consideraie ,i e.oluia /n
timp a plantaiilor- prin cre,terea /n .olum ,i /nlime a e$emplarelor componente. 5e modific
regimul iniial de lumin- datorit umbrii reciproce.
In amenaFrile peisagere distribuia luminii este asemntoare cu cea din pdure. La
asocierea speciilor de mrimi diferite- plantaiile .or fi e$ecutate astfel /ncEt structura s fie
etaFat- iar /nlimile s descreasc spre e$terior- /n a,a fel /ncEt fiecare e$emplar s poat
.alorifica la ma$im intensitatea luminii.
Mrimea- compactitatea frun!i,ului- rapiditatea de cre,tere a arborilor- trebuiesc luate /n
consideraie la preconi!area efectului de umbrire.
+lantaiile /n spaii .er!i se .or e$ecuta inEnd cont de e$igenele plantelor fa de lumin
prin introducerea unor msuri ca: controlul densitii- eliminarea e$emplarelor care sufer din
cau!a deficitului de lumin- completrile se .or face cu specii de umbr ,i semiumbr.
In parcuri- sub plantaiile deDa lungul aleilor- cu timpul se .or introduce specii cu
temperamentul de umbr- ca &edera he!ix2 (inca minor2 "uonymus 4ortunei radicans- pentru a
/nlocui ga!onul.
2. C5!dura
9emperaturile sc!ute reduc .italitatea anumitor specii prin degerarea unor ramuri-
fa.ori!area apariiei unor plgi pe scoar- des1idratarea ,i pot duce la efecte e$treme D moartea
puieilor ,i c1iar a e$emplarelor mature.
Re!istena speciilor lemnoase la temperaturi sc!ute din timpul iernii este corelat cu
fenologia- intrarea mai de.reme /n .egetaie %pin- mesteacn- alun& sau mai tEr!iu % catalpa-
salcEm- 1ibiscus&. Ultima grup fiind mai sensibil.
Reacia speciilor lemnoase la temperaturi sc!ute este dependent nu numai de adaptarea
diferit fa de acest factor- ci ,i de gradul de de!.oltare a plantelor %puieii sunt mai sensibili
decEt e$emplarele mature&. 4e e$emplu- puieii de Liriodendron tu!ipi4era ,i Gingko bi!oba se
proteFea! /n tineree pentru ca la maturitate s re!iste la temperaturi de D 3J#.
Ing1eurile tEr!ii %dup pornirea .egetaiei& au efecte mai nefa.orabile decEt temperatura
minim din timpul iernii ,i duc la degerarea frun!elor- luFerilor- florilor /n curs de formare uneori
c1iar ,i la speciile re!istente la gerurile din perioada de iarn %brad- duglas- nuc negru- fag-
steFar&.
4aune pro.oac ,i /ng1eurile timpurii de toamn la specii care au ne.oie de un se!on
lung de .egetaie %Mac!ura aurantiaca2 Amorpha 4ruticosa2 Pau!o1nia tomentosa&.
9emperaturile e$treme po!iti.e sunt mai puin limitati.e pentru de!.oltarea plantelor
lemnoase ornamentale. 9emperaturile ridicate din .ar de.in periculoase numai la apariia unei
secete prelungite %prin intensificarea proceselor de e.apoDtranspiraie&. 3daptarea speciilor la un
anumit regim de cldur se manifest ,i prin cerinele fa de durata ,i ni.elul temperaturii
po!iti.e: molidul- care /n arealul su natural este adaptat la o temperatur medie anuale de 2D"#-
necesit cel puin 13J !ile cu temperatura medie de peste 1J #- steFarul pufos adaptat la o
temperatur medie anual de MD12 necesit 1NJD2JJ !ile cu temperatura medie peste 1J#
%9omescu- 3.- 1M*0&.
9emperatura solului este dependent de .ariaia temperaturii atmosferice dar ea este
influenat ,i de factori specifici.
5olurile care au o capacitate mai ridicat de /ncl!ire ,i de pstrare a cldurii influenea!
pornirea .egetaiei mai de.reme- prin urmare permit e$tinderea limitei altitudinale ,i nordice a
diferitelor specii. In ca!ul solurilor reci ,i umede- reacia este in.ers.
6ruparea .egetaiei lemnoase /n funcie de preteniile fa de cldur %pargul minim- sub
care nu se pot de!.olta&:
D specii euterme- cu e$igene mari fa de cldur %temperaturi medii anuale de O1)
J
# pEn la
O2J
J
#&K specii lemnoase tropicale ,i subtropicaleK
D specii termofile care includ ,i specii euterme tipice %temperaturi medii anuale de la O12
J
# pEn
la O1)
J
#&K
D specii subtermofile- cu e$igene fa de cldur adaptabile ,i la temperaturi mai sc!ute
%temperaturi medii anuale de la OM
J
# pEn la O12
J
#K
D specii me!oterme- cu e$igene miFlocii fa de cldur %temperaturi medii anuale de la O)
J
#
pEn la OM
J
#&K
D specii oligoterme- cu e$igene reduse fa de cldur %temperaturi medii anuale de J
J
# ,i sub
J
J
#&K
D specii euriterme- cu mare amplitudine fa de cldur.
6ruparea nu este rigid- unele specii au caractere intermediare sub raportul preteniilor
fa de cldur de e$emplu sutermofilDme!oterm.
3nali!a cerinelor fa de cldur ale plantelor lemnoase este necesar /n toate etapele de
de!.oltare- de la temperaturile necesare pentru germinarea seminelor pEn la proteFarea
plantelor /n timpul iernii.
3. Precipita6ii!e 7i umiditatea atmos4eric5
Regimul de umiditate este foarte di.ersificat- prin formele .ariate prin care influenea!
de!.oltarea plantelor %ploaie- !pad- c1iciur- ap de condensare- umiditate atmosferic- apa din
sol- apa freatic&- prin marea sa mobilitate ,i prin inegala sa distribuie pe glob.
3pa este un factor limitati. pentru .egetaia lemnoas care determin rspEndirea
natural a speciilor.
+recipitaiile sunt sursa principal de apro.i!ionare a plantelor cu ap- la acestea se
adaug uneori ,i apa freatic de suprafa. #antitatea anual de precipitaii difer de la o regiune
la alta ,i influenea! distribuia !onal a .egetaiei lemnoase. 4ecisi. este umiditatea /n
perioada de .egetaie- mai ales /n perioada esti.al miFlocie- cEnd ma$imele termice duc la
intensificarea proceselor de e.apoDtransiraie a frun!elor. 'arna- apa sub form de !pad- g1ea-
c1iciur- poate fi o surs de apro.i!ionare cu ap- dar poate e$ercita ,i alte aciuni po!iti.e sau
negati.e. >pada /mpiedic /ng1earea ,i e.aporarea apei din sol- apr .egetaia %semnturi-
puiei tineri- subarbu,ti& /mpotri.a /ng1eurilor.
4epunerile de !pad /n coroane duc la ruperea ,i /nco.oierea ramurilor- uneori a
trunc1iurilorK dac poleiul este urmat de .Ent- ramurile se pot frEnge.
4in .olumul total al precipitaiilor o parte se pierde - pierderi prin e.aporare- scurgeri de
suprafa- /nfiltrare /n pEn!a freatic-restul se /nmaga!inea! /n sol ,i repre!int principala surs
de apro.i!ionare a plantei cu ap.
Umiditatea atmosferic- /n corelaie cu temperatura aerului influenea! de!.oltarea
plantelor lemnoase.
In fucie de e$genele plantelor lemnoase fa de factorul ap- ele se clasific /n:
D specii 1elofite %1elofile&- cu e$igene mari fa de ap- care se de!.olt /n mla,tini- pe soluri
suprasaturate cu ap: Taxodium distichum2 A!nus g!utinosa2 A!nus 0iridis8
D specii 1igrofite %1igrofile&- care se de!.olt pe soluri Fila.Dumede pEn la umedeDude- dar fr
ap stagnant: Acer pseudop!atanus2 Prunus padus8
D specii me!ofite %me!ofile&- cu e$igene miFlocii fa de ap. Abies a!ba2 Picea abies2
Pseudotsuga men*iesii2 $agus sy!0atica2 /!ex aqui4o!ium-
Dspecii $erofite %$erofile&- cu e$igene mici fa de ap L tolerea! soluri uscate- %uercus
pubescens2 Carpinus orienta!is8
Dspecii eurifite %eurifile&- cu amplitudine ecologic mare: Cata!pa bignonioides2 Betu!a pendu!a2
%uercus 4rainetto2 %uercus cerris-
#limatul RomEniei fa.ori!ea! e$istena speciilor me!ofile- specii care au capacitatea de
aD,i regla /n anumite limite consumul de ap /n funcie de cantitatea e$istent. 4eficitul ca ,i
e$cesul de ap- durata /n raport cu pragul de toleran- poate a.ea efecte diferite asupra .egetaiei
lemnoase- uneori letale.
Relaia in.ers: plant D factor ecologic- arat c .egetaia lemnoas influenea!
umiditatea mediului. +rin transpiraie cre,te umiditatea relati. atmosferic- astfel /n interiorul
spaiilor .er!i din cEmpie se creea! un mediu mai fa.orabil speciilor care necesit o atmosfer
mai umed. +rin consumul de ap- re!er.a din sol se mic,orea!- uneori poate aFunge la limita
coeficientului de ofilire- dac deficitul nu este acoperit din precipitaii sau prin irigare. +lantaiile
reduc scurgerea de suprafa a apei din precipitaii. #omportamentul arborilor ,i arbu,tilor fa
de umiditatea mediului %sol ,i atmosfer& condiionea! alegerea speciilor /n funcie de regimul
precipitaiilor ,i /n raport cu condiiile specifice generale ale locului de plantare %pante- maluri-
str!i- ,osele&.
". Aeru!
4intre componenii aerului- bio$idul de carbon ,i o$igenul inter.in direct /n procesul de
fotosinte! ,i cel de respiraie- deoarece bilanul /n atmosfer a #O
2
,i O
2
este ec1ilibrat %.ariaii
ne/nsemnate apar /n !onele industriale&K ace,ti factori nu sunt limitati.i pentru cultura plantelor.
Ec1ilibrul compo!iiei aerului se datorea! .egetaiei care produce o$igen ,i consum #O
2
.
#alitatea aerului depinde de ecosistemele forestiere ca ,i a celor din amenaFrile peisagere- care
au o contribuie important /n reglarea compo!iiei aerului- fiind amplasate /n a,e!rile urbane-
puternic poluate fi!ic ,i c1imic /n urma arderii combustibililor- industriei- miFloacelor de
transport la care se adaug ,i poluarea sonic ,i cea produs de acti.itatea populaiei.
Modificrile /n bilanul o$igenului ,i bio$idului de carbon nu repre!int pEn /n momentul de
fa o problem ecologic pentru .egetaie- doar poluarea aerului %no$ele& pot de.eni factori
limitati.i pentru cultura unor specii lemnoase ornamentale.
Mi7c5ri!e aeru!ui e$ercit diferite influene /n funcie de intensitatea lor.
CEntul- prin intensificarea transpiraiei %e.apotranspiraie& ,i modificarea strii termice a
plantelor lemnoase influenea! procesele biologice. 'nfluena e$ercitat de .Ent poate fi po!iti.
%tranport mase de aer umed- reduce din apa /n e$ces- /ncl!e,te sau rcore,te atmosfera& cEt ,i
negati.. #ldura e$cesi. ,i seceta accentuea! .ara deficitul de ap al plantelor- efectele
gerului sunt amplificate de .Ent- apare seceta fi!iologic cu urmri gra.e mai ales la r,inoase.
La .ite!e mai mari ale .Entului- aciunile mecanice pot afecta portul ,i .iabilitatea plantelor.
3rborii ,i arbu,tii e$pu,i .Entului cu o direcie dominant sunt asimetrici ,i /nclinai. In locurile
desc1ise se rup ramurile ,i trunc1iurile. In spaiile .er!i- speciile cu lemnul mai puin re!istent
%tei- mesteacn- plop- salcEm& pot fi puternic afectate- e$emplarele cu coroana asimetric ,i cele
.tmate sunt mai e$puse pagubelor ,i prin instalarea putregaiului. +entru a e.ita aciunile
mecanice negati.e /n plantaiile nou /nfiinate din amenaFrile peisagere- e$emplarele i!olate- /n
grupuri mici ,i /n aliniamente .or fi tutorate- iar arborii mari ancorai.
4oborEturi pe suprafee /ntinse- ade.rate de!astre- se /nregistrea! numai /n masi.ele forestiere-
pe pante mai mari sau /n monoculturi de r,inoase.
+lantaiile cu specii lemnoase reduc .ite!a .Entului- /n funcie de compo!iie- de intensitate- de
suprafaa ocupat ,i de po!iie /n interiorul sau la adpostul lor- mi,crile de aer se resimt mai
puin. +entru alctuirea ,i dispunerea masi.elor ,i perdelelor de protecie /n spaiile .er!i ,i
pentru proteFarea culturilor din pepiniere trebuie s se cunoasc direcia- frec.ena ,i intensitatea
.Enturilor dominante.
5peciile sensibile la des1idratare ,i temperaturi sc!ute .or fi amplasate la adpostul altor
plantaii sau al construciilor.
%.2.2. *actorii edaici
5olul este atEt suport de fi$are cEt ,i surs de nutriie.
#unoa,terea cerinelor ecologice /n diferite condiii de sol ,i mai ales a condiiilor
limitati.e pentru fiecare specie este necesar pentru alegerea corespun!toare a plantelor
lemnoase pentru spaiile .er!i.
Elementele nutriti.e. #omple$ul nutriti. al solului pune la dispo!iia plantelor macroelemente
%7- +- 8- 5- #a- (e & ,i microelemente %>n- #u- Mn- Mo- #o- - #l &- necesare nutriiei- pe care
plantele le absorb selecti.- sub form de ioni.
5peciile lemnoase folosesc diferit fondul de elemente nutriti.e din sol. In funcie de
e$igenele fa de troficitatea solului distingem:
D specii megatrofe- care necesit o mare cantitate de elemente- se de!.olt pe soluri cu grad de
saturaie /n ba!e de N)D1JJP: Ti!ia argentea8
Dspecii eutrofe- foarte e$igente fa de troficitatea solului- se de!.olt pe soluri cu grad de
saturaie /n ba!e de 0JD1JJP: $raxinus exce!siorK
Dspecii me!otrofe- cu e$igene miFlocii fa de troficitatea solului- se de!.olt pe soluri cu grad
de saturaie /n ba!e mai redus- 2)DN)P: Acer campestre8
Dspecii oligotrofe- puin e$igente fa de troficitatea solului- se de!.olt pe soluri cu grad de
saturaie /n ba!e sub 3JP: Pinus mugo2 Pinus sy!0estris2 Betu!a pendu!a2
Dspecii euritrofe- cu amplitudine ecologic mare fa de troficitatea solului: Picea abies2 $agus
sy!0atica2 %uercus petraea2 Sa!ix caprea.
5peciile me!otrofe ,i oligotrofe nu prefer solurile srace- dar se pot de!.olta ,i
supra.ieui /n asemenea condiii edafice.
In funcie de natura substratului litologic ,i a coninutului solului /n sruri sau elemente minerale
se disting:
D sp. calcifile sau calcicole- care se de!.olt pe soluri cu coninut ridicat de calciu %calcar acti.&:
$raxinus exce!sior2 uniperus sabina2 $agus sy!0atica2 '!mus pumi!a
D specii calcifuge sau calcifobe- care e.it solurile calcaroase: +obinia pseudacacia2 Castanea
sati0a-
5odiul- magne!iul- calciul prin acumularea sub form de cloruri- sulfai sau bicarbonai
determin srturarea solurilor- au efecte nefa.orabile asupra speciilor dependente de
concentraia srurilor ,i gradul de toleran al acestora.
5alinitatea e$cesi. /ngreunea! apro.i!ionarea cu ap a plantelor mai puin adaptate-
pro.oac o secet fi!iologic prin cre,terea presiunii osmotice a soluiei solului.
#ea mai to$ic aciune e$ercit cationii de magne!iu %Mg
2O
&. 'onul de 7a
O
- de,i mai puin
noci.- cau!ea! puternica alcalini!are a soluiei solului prin acumulare /n sol %este noci. pentru
rdcinile plantelor ,i distruge structura glomerular a solului&. 4intre anionii din solurile saline-
ionul #l
D
este mai to$ic decEt ionul sulfatic 5O
"
2D
.
4istingem:
D specii nitrofile %nitrofite&- se de!.olt pe soluri bogate /n a!ot Sambucus nigra-
D specii 1alofile- care suport o anumit salinitate a solului: "!eagnus angusti4o!ia2 G!editsia
triacanthos2 Amorpha 4ructicosa2 Caragana arborescens2 &ippophae rhamnoides2
&a!imodendron ha!odendron2 +hus typhina2 Tamarix romosissima.
Reacia soluiei solului %p1& concentraia ionilor de 1idrogen inter.ine /n dinamica
elementelor nutriti.e accesibile. 5peciile lemnoase sunt adaptate la anumite inter.ale ale p=D
ului- specifice diferitelor tipuri de sol. +rin urmare .alorile e$treme ale p= apar ca un factor
ecologic limitati..
3ciditatea solului. 4up e$igenele fa de aciditatea solului- plantele lemnoase se /mpart
astfel:
D specii puternic acidofile %p= 3-ND"-)&: (accinium myrti!!us2 Ca!!una 0u!garis2 "rica sp-K
D specii acidofile %p= "-)D)-)&: Picea abies2 Pinus mugo2 Pinus sy!0estris2 Betu!a pendu!a2
Popu!us tremu!a8
D specii slab acidofile %p= )-)D*-)&: Abies sp-2 uniperus communis2 Larix decidua2 Acer
pseudop!atanus2 $agus sy!0atica2 %uercus robur2 Sa!ix a!ba-
D specii neutrofile %p= *-)D0-2&: Ti!ia sp-2 $raxinus sp-8
D specii ba!ifile %p= peste 0-2&: Tamarix ramosissima-
R,inoasele sunt mai tolerante decEt foioasele la aciditatea solului. MaForitatea speciilor
cresc corespun!tor la inter.ale ale p=- /n domeniul slab acidDneutru %*-ND0& sau neutru- slab
alcalin %0-JD0-2&.
3lcalinitatea solului este tolerat de speciile lemnoase /n inter.alul 0-)DN. concentrarea
srurilor alcaline /n sol duce la alcalini!area e$cesi. %p=>N-)& a soluiei solului de unde re!ult
salini!area cu efecte to$ice. 5olurile acide ,i cele puternic alcaline necesit aplicarea de
amendamente.
Insu,irile fi!ice ale solului
9e$tura influenea! consistena- structura- regimul de ap- cldura ,i aer din sol-
accesibilitatea substanelor nutriti.e- procesele bioc1imice din acti.itatea microorganismelor.
Cariabilitatea alctuirii granulometrice a solurilor %P de participare a celor trei fraciuni L argil-
nisip- praf& generea! /nsu,iri diferite.
RspEndirea natural a .egetaiei cEt ,i performanele biologice ale speciilor sunt
influenate de te$tura solului.
E$tremele tipurulor de te$tur sunt suportate numai de anumite specii astfel:
Dspecii psamofile- pentru soluri u,oare %nisipoase ,i nisipoDlutoase&: Abies conco!or2
Picea pungens2 Pinus nigra2 sy!0estris 7i mugo2 uniperus communis2 Acer campestre2 Caragana
arborescens2 "!eagnus angusti4o!ia2 Cornus mas2 &ippophae rhamnoides2 G!editsia triacanthos2
+obinia pseudacacia2 Sa!ix a!ba 7i caprea-
Dspecii sa$icole ,i subsa$iole- pentru soluri sc1eletice: Picea abies2 Pinus cembra 7i
mugo2 Larix decidua2 Carpinus orienta!is2 Acer monspessu!anum2 Berberis 0u!garis2 Co!utea
arborescens2 Cotoneaster integerrima2 $raxinus ornus2 Popu!us tremu!a2 Sorbus aria 7i
aucuparia2 Sambucus racemosa-
Dspecii compactifile- pentru soluri grele %lutoDargiloase ,i argiloase&: %uercus 4rainetto 7i
cerris2 Aescu!us hippocastanus2 A!nus g!utinosa2 Cotinus coggygria2 +osa canina2 +hus typhina2
'!mus !ae0is.
+entru maForitatea speciilor- solurile cu te$tur lutoDnisipoas- bine structurate sunt
fa.orabile.
5tructura solului
5ituaiile e$treme- lipsa structurii sau slaba structurare a solurilor cu te$tur fin sau
grosier de.in limitati.e pentru cultura speciilor lemnoase ,i impun ameliorarea acestuia
%/ngr,minte organice ,i .er!i- amendamente- uneori /n spaiile .er!i GpmEnt de /mprumutH&.
+entru ameliorarea fertilitii solurilor /n spaiile .er!i- /n !onele supuse sistemati!rii pe
.ertical a terenului se aduce pmEnt .egetal- /ngr,minte- amendamente ,i se culti. specii
care /mbogesc solul /n a!ot. In plantaiile masi.e din parcuri- frun!ele c!ute nu se .or /nltura-
deoarece sunt o important surs de 1umus.
La plantaiile de aliniament ale arterelor de circulaie trebuie asigurat .olumul edafic
corespun!tor. In spaiile .er!i- deficitul nutriti. poate fi ec1ilibrat de asigurarea unui regim
1idric bun.
In pepiniere- mai ales /n sectoarele /n care se produc puiei li.rai cu balot de pmEnt- se
.or aplica Fudicios /ngr,minte organice ,i minerale- asolamente cu /ngr,mEnt .erde ,i ierburi
perene ,i se .a iriga.
%.2.". *actorii geo!orologici
4e!.oltarea plantelor lemnoase este influenat de factorii geomorfologici- care duc la
modificri climatice ,i edafice.
#onfiguraia terenului D macro relieful D cEmpie- dealuri- muni determin !onarea
.egetaiei datorit sc1imbrii climatului.
'nfluena e$ercitat de microrelief este e.ident mai micK microrelieful poate fi natural
%depresiuni- ridicturi& sau artificial %/n parcuri&- determinEnd local condiii microclimatice ,i
sc1imbri ale condiiilor edafice.
3ltitudinea determin dispunerea .egetaiei pe .ertical cu cre,terea altitudini scad
temperaturile- iar numrul de specii care compun ptura erbacee se reduce.
E$po!iia influenea! atEt regimul de cldur- cEt ,i umiditatea solului- prin urmare
inter.ine ,i /n alctuirea .egetaiei: pe .ersanii cu e$po!iie sudic unde temperaturile sunt ce.a
mai ridicate decEt pe .ersanii nordicii- iar umiditatea este ce.a mai redus- se de!.olt un numr
mai mare de specii 1eliofile ,i $erofite.
+anta sau /nclinarea terenului influenea! distribuia .egetaiei prin sc1imbarea
intensitii insolaiei ,i capacitatea de reinere a apei /n sol.
+e pantele /nsorite- mai uscate .or cre,te specii mai $erofite mai ales /n !onele cu deficit
de precipitaii- iar /n .ile reci- cu cureni puternici mi,crile aerului rece .or reduce ,i mai mult
temperatura ,i prin urmare nu se .or instala specii sensibile la ger.
%.". Inluena actorilor biotici asupra plantelor le!noase
(actorii biotici influenea! direct %prin aciuni de contact& ori indirect prin modificarea
mediului climatic ,i edafic sau prin intermediul unor substane c1imice secretate de anumite
plante sau microorganisme- de!.oltarea plantelor lemnoase.
3ciuni directe pot consta /n stEnFenirea reciproc a tulpinilor ,i ramurilor unor
e$emplare care cresc prea aproape unul de cellalt %aceea,i specie sau specii diferite&- presiunea
fi!ic a rdcinilor- concre,terea rdcinilor- susinerea plantelor agtoare de ctre tulpinile
arborilor ,i arbu,tilor.
La alegerea speciilor se .a ine seama de caracterul in.adant al unor specii care
draFonea! puternic sau a lianelor- de e$emplu C!ematis 0ita!ba in.adea! cu rapiditate alte
e$emplare din plantaie- reducEnduDle capacitatea de fotosinte! ,i aspectul estetic.
3ciunile indirecte pot fi cEteodat mai importante decEt cele directe- deoarece determin
con.ieuirea diferitelor specii ,i competiia pentru 1ran ,i spaiu /ntre e$emplare.
3rborii acionea! unul asupra altuia prin umbrire- cantitatea de lumin ,i precipitaii
interceptat de coronament prin consumul de ap- elemente nutriti.e ,i microelemente din sol-
prin capacitatea de e$ploatare a solului de ctre rdcini.
In staiuni de deal- apare concurena /ntre fag sau carpen- acre elimin uneori puieii de
gorun. La alegerea ,i asocierea speciilor se .a lua /n seam ritmul de cre,tere al puieilor-
raporturile de stEnFenire- respecti. stimulare care se modific /n timp cu cre,terea .olumului
aerian ,i radicular.
4ac plantaiile nu au compo!iii corespun!toare ,i nu se inter.ine la timp cu curiri-
rriri- tieri- ar putea fi eliminate e$emplare .aloroase.
+. #a$ele itogeograice ale studiului plantelor le!noase
5peciile lemnoase ocup /n mod natural teritorii distincte ,i bine delimitate- au un areal
geografic propriu mai mult sau mai puin /ntins. 3realul unei specii repre!int e$presia adptrii
sale la un anumit comple$ de condiii fi!icoDgeografice. Limitele rspEndirii plantelor lemnoase
depind- mai mult sau mai puin- de raporturile de concuren ,i competiie interspecific cu alte
specii. +rin urmare- uneori arealul potenial nu se suprapune cu cel real. 3ciunile omului asupra
florei lemnoase a globului a determinat importante sc1imbri asupra limitelor arealelor naturale.
Unele specii au fost introduse /n afara granielor lor geografice- /n condiii climatoDedafice
corespun!toare- a fost e$tins arealul natural ,i a aprut arealul de cultur- iar la alte specii sDa
restrEns arealul- uneori c1iar pEn la totala lor dispariie.
3realel geografice ale speciilor lemnoase se pre!int prin situarea /ntre anumite
longitudini- latitudini ,i altitudini. In aceste areale populaiile unei specii se gsesc /n anumite
climate locale- pe anumite forme de relief- de substraturi ,i de soluri- /ntrDun cadru staional bine
determinat. 5taiunile %1abitatele& pe care le ocup efecti. populaiile unei specii /n cadrul
arealului ei geografic repre!int arealul ei ecologic %4oni- 2JJ"&. 4e obicei- arealul ecologic
este mai restrEns decEt cel geografic.
>onele climatice ,i fitogeografice ale globului sunt redate /n figura 1.
>onele forestiere ale globului sunt: !ona pdurilor ecuatoriale- tropicale- subtropicale-
temperate- boreale ,i dou !one de tufri,uri- !ona .egetaiei de,ertice ,i !ona de tundr
%subarctic&.
5peciile lemnoase culti.ate /n RomEnia pro.in din !ona pdurilor temperate ,i boreale-
care sunt mai apropiate din punct de .edere climatic de condiiile de la noi.
4istribuia .egetaiei lemnoase /n RomEnia sDa reali!at prin elaborarea unor sisteme de
clasificare ,i se afl /n strEns interdependen cu .ariaia condiiilor staionale- dintre care cele
climatice ,i mai ales regimul termic ,i plu.iometric Foac un rol determinator. La acestea se
adaug ,i condiiile edafice- orografice ca ,i /nsu,irile speciilor co1abitante %capacitatea lor
competiti.- re!istena la ad.ersiti- capacitatea de reproducere ,i migrare- adaptabilitatea
specific la condiiile de mediu ,i conser.atismul ereditar.
#aracteristicile !onelor ,i sub!onelor de .egetaie din RomEnia.
I. Vegetaia de munte
a. Vegetaia alpin i subalpin pre!int un areal discontinuu /n regiunile cele mai /nalte
ale #arpailor- /ncepEnd de la altitudini de peste 1)JJD10JJ m. In aceste condiii ecologice de
climat foarte rcoros ,i umed- pe soluri de regul srace ,i acide- /n care perioada de .egetaie
este scurt%2D" luni& sDa instalat cu precdere .egetaia erbacee.
1. 5ub!ona alpin cuprinde cele mai /nalte regiuni ale munilor- altitudini de peste 22JJm- /n
care .egetaia este repre!entat de asociaii de plante specifice tundrei alpine.
2. 5ub!ona subalpin se gse,te /ntre limita superioar a Fnepnului ,i limita superioar a pdurii.
4eoarece condiiile climatice ,i edafice sunt ce.a mai fa.orabile- aici apar ,i specii lemnoase
constituind tufri,uri ,i c1iar rari,ti subalpine de specii arborescente. 5pecia caracteristic pentru
aceast sub!on este Fneapnul %Pinus mugo&- alte specii lemnoase A!nus 0iridis2 Pinus cembra2
Lonicera tatarica2 uniperus communis2 +hododendron kotschyi2 (accinium myrti!!us-
Bruckentha!ia spicu!i4o!ia- ca ,i rari,tile de molid ,i de larice.
b. Vegetaia munilor mijlocii este caracteristic printrDun climat fa.orabil mai ales
.egetaiei forestiere. 9emperaturile medii anuale sunt po!iti.e- precipitaiile abundente %MJJD
12JJmm& ,i umiditatea relati. a aerului este ridicat. 'ernile sunt aspre- dar mai scurte. 5e
disting trei sub!one de .egetaie:
1. 5ub!ona molidului are o mare e$tindere altitudinal /n #arpaii Orientali ,i Occidentali- /n
#arpaii Meridionali sub!ona este fragmentat ,i /ngustat sau lipse,te %MDii Me1edini ,i MDii
anatului&.3ceast sub!on de .egetaie se ridic altitudinal pEn la limita superioar a pdurii-
iar /n partea inferioar aFunge pEn la limita superioare a pdurii de fag. 5pecia caracteristic este
molidul- care constituie arborete pure %ocup cea mai mare /ntindere&- cEt ,i amestecate D brad-
larice- !Embru- mesteacn- plop tremurtor- paltin de munte- fag- subarboretul este slab
repre!entat- dintre arbu,ti amintim: Sambucus racemosa %soc ro,u&- Lonicera xy!osteum
%caprifoliu&- Sa!ix caprea %salcie cpreasc&.
2. 5ub!ona pdurilor amestecate de fag cu r,inoase limita altitudinal inferioar este situat la
apro$imati. "JJ m /n #arpaii Orientali ,i 0JJm /n cei Meridionali- iar limita superioar urc /n
mod e$cepional %acolo unde lipse,te sub!ona molidului- pEn la limita superioar a pdurii.
5ub!ona are o /ntindere altitudinal ce.a mai redus /n nord ,i ma$im /n #arpaii Meridionali
%/n MDii anatului&- limita acestei sub!one se /ntinde de la 3JJ m pEn la 1"JJD1)JJ m.
#limatul se caracteri!ea! prin .eri umede ,i rcoroase- ierni reci ,i bogate /n !pad- precipitaii
abundente %peste NJJ mm&.
Cegetaia este predominant constituit din fag- molid ,i brad- specii care se asocia! /ntre
ele. #a specii /nsoitoare se gsesc: paltinul de munte ,i de cEmp- ulmul de munte- frasinul- teiul-
mesteacnul- plopul tremurtor- aninul alb- gorunul ,i pinul sil.estru. +durile de fag ,i r,inoase
se caracteri!ea! printrDo mai mare stabilitate bioecologic. 5ubarbotetul este format din alun
%Cory!us a0e!!ana&- pducelul %Crataegus monogyna&- clin %(iburnum opu!us&- salb moale ,i
rEioas9 "uonymus europaeus ,i "uonymus 0errucosa&.
3. 5ub!ona fagului este bine repre!entat /n .egetaia munilor miFlocii- dar se prelunge,te ,i /n
regiunea dealurilor ,i podi,urilor. #limatul este mai blEnd ,i suficient de umed %temperatura
medie ND1J#- precipitaii *JJD1JJJ mm& ,i condiiile climatice sunt fa.orabile. 3ltitudinal *JJD
12JJ m- dar poat s coboare pEn la 1JJ m /n anat ,i s urce pEn la limita superioar a
pdurii- la peste 1"JJ m.
In aceast sub!on se gsesc cu precdere pduri pure de fag pe suprafee /ntinse. +e lEng fag-
pot participa /n proporii reduse ,i alte specii %molid- brad- pin sil.estru- pin negru de anat-
carpen- ulm- paltin de cEmp- tei- Fugastru ,i c1iar gorun ,i steFar&. 4e remarcat c fagul- fiind
specie de umbr- constituie pduri dese /nc1ise- /n care celelalte etaFe de .egetaie se de!.olt
greu.
5tabilitatea bioecologic a acestei sub!one este mare- e$ercit /n cele mai bune condiii
funcii protectoare. 4intre arbu,ti se aminte,te Sambucus nigra %soc& ,i (iburnum
!antana%dErmo$&.
II.Vegetaia dealurilor i podiurilor.
1. 5ub!ona pdurilor amestecate de fag cu gorun este repre!entat printrDo fE,ie /ngust- de
tran!iie ,i se /ntinde peste tot /n regiunile deluroase la altitudini ce pot .aria /ntre 2JJDNJJm.
3ceste pduri sunt fa.ori!ate de un climat mai clduros ,i suficient de umed- dar /n care apar ,i
perioade de uscciune /n sol- ceea ce face s scad capacitatea competiti. a fagului.
2. 5ub!ona gorunului ocup cea mai mare parte din regiunea dealurilor- dar urc uneori pEn la
altitudini de 0JJm %+durea #ristian Dra,o.&. 4e remarcat c aceast sub!on apare ,i /n
4obrogea- /n MDii Mcinului. In condiiile unui climat mai cald ,i mai uscat- fa.orabil speciilor
me!ofite ,i /n special gorunului- se /ntElnesc /n prile mai Foase ale sub!onei steFarul pedunculat-
iar pe solurile mai compacte ,i grele- c1iar gErnia ,i cerul.
In pdurile din 4obrogea ,i c1iar /n sudul ,i sudD.estul rii- apar ,i multe specii termofile.
+durile sunt constituite dintrDun numr mare de specii- iar subarboretul ,i ptura erbacee sunt
mult mai bine repre!entate decEt /n sub!onele anterioare.
III. Vegetaia de cmpie.
a. Vegetaia zonei forestiere este repre!entat prin sub!ona steFarului pedunculat ,i
sub!ona cerului ,i gErniei.
1. 5ub!ona steFarului pedunculat se /ntinde obi,nuit /n regiunea de cEmpie- dar /n 9ransil.ania ,i
Moldo.a urc la )JJm altitudine. 5ub!ona este frEmiat D speciile care apar sunt: carpenul-
teiul- frasinul- Fugastrul- mrul ,i prul pdure- ulmul- /n partea de sud a rii apare cerul ,i
gErnia.
2. 5ub!ona cerului ,i gErniei este mai puin rspEndit ,i se locali!ea! cu precdere /n #Empia
Olteniei- Munteniei ,i 4obrogei- a.End prelungiri /n .egetaia sil.ostepei- cEt ,i /n sub!ona
steFarului pedunculat ,i c1iar a gorunului- altitudinal "JD)Jm ,i 3JJD)JJm. 5e locali!ea! pe
soluri grele- argiloase- compacte- puternic pod!olite ,i pseudoglei!ate- neprielnice altor specii
mai pretenioase pe soluri mai puin compacte apare steFarul brumriu- ulmul de cEmp- Fugastrul.
3rbu,tii sunt mai puin numero,i- dar ptura erbacee este bogat cu specii de graminee ,i
dicotiledonate.
b. Vegetaia silvostepei.
#limatul este mai uscat cu amplitudini termice mari ,i precipitaii ce nu dep,esc )JJD
))Jmm anual. 5olurile caracteristice sunt cerno!iomurile degradate %le.igate&. +durea apare /n
pElcuri- alternEnd cu paFi,ti ierboase. +Elcurile de pdure sunt alctuite din steFar brumriu
%%uercus peduncu!i4!ora& ,i pufos %%uercus pubescens&K pe lEng acestea pot aprea ,i cerul-
gErnia- teiul alb- Fugastrul ,i frasinul. 3ceste pduri au ocupat /n trecut o suprafa mult mai
mare- dar prin de!.oltarea agriculturii ,i a,e!rilor omene,ti- nDau mai rmas decEt pElcuri.
c. Vegetaia stepei.
5e /ntinde de fapt numai /n rgan ,i 4obrogea /ntrDun climat deosebit de cald ,i uscat-
neprielnic e$istenei arborilor ,i pdurii. 3ici apar mai puine specii lemnoase- rspEndite
sporadic: steFar pufos ,i brumriu- Fugastru- .i,in turcesc %Prunus maha!eb&- moFdreanul
%$raxinus ornus&- slcioara %"!eagnus angusti4o!ia&. In condiiile stepei ,i sil.ostepei sDa
naturali!at salcEmul.
IV. Vegetaia luncilor i a Deltei Dunrii.
3cest fel de .egetaie sDa de!.oltat /n strEns legtur cu pre!ena unor soluri a!onale-
formate /n condiiile unui regim de umiditate fa.orabil- %pEn!a de ap freatic aproape de
suprafa& sau de o concentraie mai mare de sruri /n sol.
In condiiile acestor soluri ,i a unui climat- de regul stepic- se /ntElne,te .egetaie
a!onal. #aracteristice atEt luncilor rEurilor interioare cEt ,i /n lunca ,i 4elta 4unrii- sunt
!.oaiele de salcie ,i plop %plop alb- plop cenu,iu&- iar pe locurile mai ridicate se instalea! ,i
alte specii de foioase- aFungEnd s se reali!e!e c1iar ,leauri de lunc de .aloare.
In luncile cu soluri ml,tinoase se gsesc pduri de anin negru. In luncile interioare din regiunile
mai /nalte se instalea! aninul alb.
,. -articularitile cre.terii/ de$0oltrii .i 1n!ulirii plantelor
le!noase
Ritmul de cre,tere este specific fiecrei specii. E$ist specii /ncet cresctoare: %uercus2
Taxus2 Buxus8 repede cresctoare +obinia2 Popu!us2 Sa!ix2 Betu!a2 Pseudotsuga- Pau!o1nia.
'n ritmul de cre,tere al speciilor- deDa lungul e$istenei- apar sc1imbri. La Abies a!ba
cre,terea este foarte /nceat /n primii ani- redus pEn la 1)D2J ani- apoi se acti.ea!. La Ginkgo
bi!oba- cre,terea este /nceat /n primii ani apoi de.ine destul de .iguroas.
Ritmul de cre,tere este dependent de condiiile staionale %sol- pEn! de ap freatic- ger-
poluare- etc.&.
Maturitatea plantelor lemnoase %.Ersta la care se reproduc prin smEn&- este tot o
caracteristic a specieiK .Ersta este mai mare la arbori %cu unele e$cepii: Sa!ix caprea la 3D"
ani&K mai redus la arbu,tiK speciile din masi. fructific mai tEr!iu decEt e$emplarele i!olate.
(ructificaiile se produc la diferite .Erste /n funcie de specie- de condiiile staionale ,i de
po!iia din arboret. 3stfel la Ai!anthus ,i specii din +osaceae fructificaia se produce la )D* aniK
G!editsia2 Betu!a la ND1J aniK Magno!ia kobus la 1JD 12 aniK Pseudotsuga- Thuja occidenta!is2
Pinus sy!0estris la 1)D2J aniK Ti!ia2 Carpinus2 Larix la 2JD2) ani- Acer pseudop!atanus2
%uercus2 '!mus2 Picea2 $raxinus2 Acer la 3JD"J aniK $agus la "JD)J aniK Abies a!ba la *JD0J
ani.
+eriodicitatea de fructificaie la multe specii este anual- Ginkgo bi!oba2 '!mus sp- Ti!ia
sp- Acer sp-- la Abies a!ba2 Tsuga canadensis2 Pseudotsuga men*iesii periodicitatea este 2D3 ani-
la $agus sy!0atica2 %uecus petraea2%- cerris la "D * ani 2 !a %uercus robur *D1J ani.
4eoarece arborii fructific la .Erste /naintate ,i unele specii periodic- pentru a obine
material semincer 1eterogen- /n sil.icultur au fost /nfiinate plantaFe pentru a obine material
genetic .aloros- /nmulirea sDa fcut prin altoirea genotipurilor .aloroase- altoaiele pro.in din
arbori QelitH pe ba! de teste de pro.enien.
Longe.itatea este caracteristic speciilor- determinate genetic- dar ,i de condiiile de
mediu ,i de modificrile antropice %inter.enii dorite sau accidentale&. Longe.itatea arborilor este
mai mare decEt a arbu,tilor- e$cepie face Buxus semper0irens-
CErste medii atinse de specii din ar /n condiii staionale corespun!toare:
D longe.itate foarte mic- sub )J ani: Sa!ix caprea2 +obinia hispida- Ai!anthus a!tissima8
D longe.itate mic- )JD1JJ ani: Popu!us tremu!a2 Sa!ix a!ba- specii din genurile Sorbus2
Betu!a2 Prunus8
D longe.itate medie- 2JJD3JJ ani: P!atanus sp-2 Popu!us nigra2 Ce!tis2 Pinus sy!0estris8
D longe.itate foarte mare- > 3JJ ani: Larix2 Abies a!ba2 %uercus2 Taxus-
3rbori mai longe.i.i D Taxodium distichum poate aFunge pEn la )JJJD*JJJ de ani-
Sequoia giganteia p/n la 3JJJD"JJJ ani iar Taxus baccata mai mult de 1JJJ de ani. 3ceste
performane se reali!ea! numai /n condiii staionale foarte bune ,i arealul natural al acestor
specii. Longe.itatea este redus la factorii de stres climatici- edafici- biotici- antropici.
#apacitatea de lstrire este o /nsu,ire a plantelor lemnoase- care asigur regenerarea
.egetati. a acestora. 5pecii care lstresc bine sunt: Ti!ia2 Acer2 Carpinus2 +hus thyphina ,i o
mare parte a arbu,tilor. 5ingura specie de r,inoase care are capacitate normal de /nmulire
.egetati.- lstari- buta,i- marcote este Taxus baccata- #apacitatea de lstrire a lianelor
influenea! suprafaa care este acoperit de acestea. 5pecii care lstresc puternic in.adea! ,i
in1ib de!.oltarea altor specii- cum ar fi: C!ematis 0ita!ba- Carpinus betu!us care duce la
fenomenul de crpini!are.
#apacitatea de but,ire este o /nsu,ire bine de!.oltat la unele specii- la acestea but,irea
este o metod apreciat de /nmulire de e$. la Sa!ix2 Popu!us2 $orsythia- iar foarte greu se
but,esc speciile: %uercus2 $raxinus2 Acer2 $agus2 '!mus-
#apacitatea de draFonare. In funcie de e$istena mugurilor ad.enti.i pe rdcin-
draFonarea la unele specii este foarte puternic- la +obinia pseudacacia2 Syringa 0u!garis2
C!ematis 0ita!ba2 +hus typhinaK sau moderat la Chaenome!es2 $orsythia. Marea capacitate de
draFonare- ca miFloc de /nmulire a plantelor sau fi$area /n terenuri degradate %erodate& poate fi
util- pe de alt parte poate stEnFeni de!.oltarea altor plante din asociaie sau populaie.
#apacitatea de marcotare natural- apare la specii a cror ramuri aFung la sol: uniperus
hori*onta!is2 Cotoneaster- lianeK constitue o metod foarte eficient de /nmulire a acestor specii.
#apacitate de /nmulire .egetati. au aproape toate angiospermele- dar numai puine
gimnosperme. #apacitatea de /nmulire .egetati. este mare la plantele tinere ,i se reduce treptat
cu .Ersta.
2. -articularitile bioc3i!ice
9o$icitatea. In organele unor specii lemnoase apar diferii alcaloi!i to$ici- de e$. la +hus
toxicodendron %lstari&- Taxus baccata %frun!e&- Laburnum angygroides %scoar- frun!e- fructe&-
)aphne me*ereum %planta&- Prunus !aurocerasus %inflorescenele&. 3numii alcaloi!i to$ici se
folosesc /n indusrtia farmaceuticK /n parcuri ,i locuri de Foac pentru copii se e.it plantarea
acestor specii tocmai pentru a e.ita accidentele.
Efectele bactericide cu fitoncidele din frun!ele de Abies2 Pinus2 %uercus- sunt benefice ,i
pentru om- deoarece are loc purificarea microbian a atmosferei.
Efectele alergi!ante sunt produse prin polen % Ti!ia2 Popu!us&- prin peri,orii de pe frun!e
%P!atanus& sau puful seminelor %Popu!us:-
#aliti medicinale au speciile: Betu!a2 $raxinus %frun!e&- Pinus mugo2 Pinus sy!0estris2
Popu!us %mugurii&- Ti!ia2 +obinia2 Sophora %florile&- Aescu!us2 uniperus communis2 uniperus
sabina2 +osa cannina2 $rangi!a a!nus %scoara&- (inca %partea aerian&
#aliti alimentare au fructele ,i florile unor specii: Cornus mas %gem- past de fructe&
Sorbus2 Ma!us2 Prunus a0ium %dulcea de fructe&- Castanea sati0a2 Sambucus %socat- dulcea&-
&ippophae %sirop&.
Precizri de ordin sistematic
5peciile lemnoase aparin /ncrengturii Spermatophyta: Gymnospermae ,i Angiospermae
4pecii le!noase de interes orestier
Subincrengatura (Filum) Gymnospermae
6imnospermele sunt specii foarte .ec1i- au aprut la sfEr,itul perioadei de.oniene- acum
3)) milionae de ani- de!.oltarea ma$ima a fost atins /n Furasic %1MJ L 1M) milioane de ani&
9oate gimnospermele actuale sunt plante lemnoase- cu tulpini monopodiale- cu 1abitus
/n general regulat conic sau piramidal- numai /n unele ca!uri coroanele sunt neregulate sau
tabulare- cu ramificarea /n .erticil.
(run!ele sunt de regul persistente- mai rar c!toare %Ginkgo2 Larix2 Pseudo!arix2
Taxodium& /n form de ace- sol!i sau sc.ame- cu structur anatomic $eromorfic- cu o singur
ner.ur. E$cepii constituie Cycas re0o!uta cu frun!e compuse- Ginkgo bi!oba cu limb lit ,i
unele Pedocarpaceae 7i Auraucariaceae cu limb relati. lat.
(lorile unise$uat monoice- rareori dioice %Ginkgo2 Taxus2 Cepha!otaxus&- fr /n.eli,
floral sau cu un /n.eli, floral rudimentar la Gneta!es.K florile mascule sunt grupate /n
inflorescene amentiforme- cele femele pre!int numeroase carpele ,i au o.ulele descoperite.
(ormaiile fructifere apar ca ,i conuri %strobili&- sunt de forme .ariate- pro.enite din
lignificarea ,i mrirea inflorescenelor femele cu sol!i lemno,i sau pielo,i ,i semine neacoperite-
rar acoperite cu un /n.eli, crnos fals- /n general la speciile dioice Cycas2 Ginkgo2 Taxus2
Cepa!otaxus2 Torreya2 uniperus2 Podocarpus-
4e obicei- embrionul are numeroase cotiledoane- numai la speciile din genurile Cycas ,i
Taxus are cEte un singur cotiledon.
Lemnul are o structur simpl- este alctuit aproape /n totalitate din tra1eide .erticale cu
punctuaii simple sau dublu areolate.
Lemnul- scoara- frun!ele ,i seminele pre!int des canale re!inifere sau pungi re!inifere
e$ceptEnd Taxus-
6imnospermele sunt sistemati!ate /n patru clase: Cycadopsida2 Coni4eropsida2
Taxopsida ,i Ch!aemydospermae 9Gnetopsida:- 11 ordine- din care pentru flora lemnoas actual
pre!int importan ) ordine: Cycada!es2 Ginkgoa!es2 Coni4era!es2 Taxa!es ,i Gneta!es. Ordinele
Pteridospermae2 Caytonia!es2 ;i!issonia!es2 Bennettita!es2 Pentaoxy!a!es ,i Cordaita!es includ
numai fosile. 5ub/ncrengtura Gymnospermae
3. #lasa Cycadopsida
Ord. Cycada!es
Ord. Ginkgoa!es
. #lasa #oniferopsida
Ord. Coni4era!es
a. (am. Pinaceae
5ubfam. Abietoideae
6enul Abies
6enul Pseudotsuga
6enul Tsuga
6enul +icea
5ubfam. Laricoideae
6enul Pseudo!arix
6enul Larix
6enul Cedrus
5ubfam. Pinoideae
6enul Pinus
b. (am. 9a$odiaceae
6enul Sequoia2 Sequoiadendron
6enul Metasequoia
6enul Taxodium2 G!yptostrobus
6enul Criptomeria
6enul Atrotaxis
c. (am. #upressaceae
5ubfam. Ca!!itroidae
9ribul Libocedreae
6enul Libocedrus2 Ca!ocedrus
5ubfam. Cupressoideae
9ribul Cupresseae
6enul Cupressus
6enul Chamaecyparis
9ribul Thujopsideae
6enul Thujopsis
6enul Thuja
9ribul unipereae
6enul uniperus
d. (am. #ep1alota$aceae
6enul Cepha!otaxus
e. (am. 3raucariaceae
6enul Agathis
6enul Araucaria
#. #lasa 9a$opsida
Ord. Taxa!es
a. (am. 9a$aceae
6enul Torreya
6enul Taxus
4. #lasa #1lam?dospermae
Ord. Gneta!es
a. (am. Ep1edraceae
6enul "phedra
6imnospermele au un areal .ast- preponderent ocup !onele reci ,i temperate ale
emisferei boreale- nordice K din Cycadaceae2 Auraucariaceae2 Podocarpaceae2 Pinaceae sunt
specii rspEndite ,i /n !ona intertropical ,i /n emisfera austral.
CLASA CYCADPSIDA
Ordinul &5&6D6LE4
Ordinul include arbori care seamn cu palmierii ,i au /n .Erful tulpinii un smoc de
frun!e persistente. 5unt specii tropicale sau subtropicale.
*a!ilia &5&6D6&E6E
Genul Cycas L.
6enul cuprinde 10 specii din @aponia- estul 3fricii ,i 3ustralia.
Cycas re0o!uta 91unb. L palmierul 5ago.
5pecia la aprut la /nceputul me!o!oicului ,i care sDa sc1imbat foarte puin /n ultimii
2JJ de milioane de ani- poate fi considerat Go fosil .ieH. 3 fost descris /n 10N2 de botanistul
suede! #.+. 91unberg- care probabil a gsit specia /n @aponia. Este originar din Orientul
/ndeprtat.
Cycas re0o!uta %fig. "1& atinge /nlimi de 1D3 %0&m. Lungimea frun!elor este de *JD
1JJcm- ra1isul se termin de regul /ntrDun spin. (run!ele sunt penat compuse- .erde intens-
semiDlucioase- grupate /n smocuri. (oliolele frun!elor de la ba! se reduc treptat la spini de 1D
2cm lungime. Marginea foliolelor este recurbat sau re.olut %rulat&. (lorile unise$uat dioice-
cele femele grupate /n coroan /n form de frun!e- cele mascule /n form de conuri. 5eminele
sunt o.oide- lungimea este de 2)mm ,i limea de 2Jmm- brun ro,cate- fr endocarp- cu /n.eli,
dublu- cel intern tare- cel e$tern crnos.
5unt menionate " .arieti /n grdini botanice.
Cycas re0o!uta 0ar- bre0i4rons MiR.
Cycas re0o!uta 0ar- p!ani4o!ia MiR.
Cycas re0o!uta 0ar- pro!i4era 5iebold S >ucc.
Cycas re0o!uta 0ar- robusta Messeri.
Este o specie subtropical care suport mari .ariaii de temperatur de la D11
J
# la "2
J
#.
5e de!.olt bine /n po!iii /nsorite sau la o lumin intens de interior. #re,terea este /nceat.
Longe.itatea dep,e,te 2JJ de ani.
In Orientul Indeprtat specia este folosit de sute de ani /n amenaFarea peisaFului.
La noi specia este culti.at /n sere ,i poate fi introdus /n timpul se!onului de .egetaie /n
spaiile .er!i- conferins peisaFului in Gaspect tropicalH.
ORDINUL GIN7GO6LE4
4ac /n trecutul geologic ordinul a fost repre!entat prin numeroase specii- /n flora actual
a rmas o singur specie relict Ginkgo bi!oba %6inA?o este transcrierea corect s denumirii
c1ine!e,ti- semnific arbore cu fruct de argint- agrfia 6inAgo pare a fi o eroare ortografic&- care
apare spontan /n %pro.incia #1eAiang& #1ina ,i subspontan /n @aponia.
*a!ilia GIN7GO6&E6E Engl.
Genul Ginkgo L.
Ginkgo bi!oba 8 ginAgo- arborele pagodelor- arborele cu fruct argintiu.
Orginar din #1ina oriental ,i introdus /n 103J /n Europa- culti.at la noi /n e$clusi.itate
ca arbore ornamental- /n grdini- parcuri- colecii dendrologice- este o specie care se adaptea!
u,or- se acomodea! ,i /n regiunile montane- /n climate reci. Re!ist bine la geruri pEn la D3J
J
#-
la uscciune ,i poluarea din localiti. +uieii /n primii ani se proteFea! /mpotri.a gerului ,i sunt
sensibili la secet. #re,teri .iguroase ,i forme frumoase se reali!ea! pe soluri bogate- profunde-
afEnate- re.ene- suport ,i soluri compacte- relati. srace /n substane nutriti.e- nu suport
concentraii mari de sruri de sodiu ,i potasiu- tolerea! calcarul.
9emperamentul este de lumin.
#re,te /ncet /n primii ani- apoi ritmul de cre,tere se accelerea!. +entru rodire este
necesar culti.area /n grupuri- ca s creasc probabilitatea asocierii e$emplarelor femele cu cele
mascule.
(iind o specie .ec1e- .ariabilitatea este restrEns- dar include totu,i cEte.a forme ,i
.arieti.
Este un arbore %fig."2& care aFungepEn la "Jm /nlime ,i 3D"m grosime. +ortul este
.ariat- /ngust conic sau larg. 9ulpina este dreapt- monopodial- ramificat neregulat .erticil ,i
portul de conifere. =abitusul este .ariat la cele mai multe e$emplare mascule piramidal- sau larg-
etalat la cele femele. Ritidomul este gros- cenu,iu /nc1is cu crpturi adEnci la btrEnee. LuFerii
sunt lungi %macroblaste& rotun!i- nete!i- lucitori- galbeni bruni ,i scuri %bra1iblaste& des inelai
caracteristici- se obser. cicatricele frun!elor c!ute. Mugurii sunt alterni- conici- deprtai de
luFer- pEn aproape perpendicular pe luFer- cicatricea cu dou urme fasciculare. (run!ele caduce-
de )DNcm lungime- cu limb lit- /n form de e.antai- cuneate la ba!- cu marginea bilobat sau
neregulat denticulat lobat- ner.aiunea paralele- dicotomicK sunt coriacee- lung peiolate- pe
luFerii lungi alterne- iar pe cei scuri /n fascicule de cEte 3D). Infrun!e,te /n aprilie- toamn
frun!ele se colorea! /n galben intens fiind foarte decorati.e. (lorile unise$uatDdioice: cele
mascule solitare- /n form de ameni- grupai cEte 2DNK cele femele lung pedunculate- formate din
dou carpele- cu cEte un o.ul descoperit- a,e!at pe o umfltur crnoas. (ructele- false drupe
%galbulus&- lung pedunculate- obo.oide- de T 2-)cm lungime- .er!i la /nceput ,i galbene dup
coacere- cu o smEn tare- acoperit de un /n.eli, crnos- cEnd /n.eli,ul crnos este stri.it
eman un miros neplcut.
Maturaie anual- prin octombrie. La noi /n ar fructific destul de abundent- dar
seminele sunt adeseori incomplet de!.oltate- seci- pro.enind din o.ule nefecundate. Rareori se
regenerea! natural- ca /n parcul a!o,.
5unt cunoscute .arietile:
Ginkgo bi!oba 0ar- aurea2 cu frun!e galben aurii-
Ginkgo bi!oba 0ar- 4astigiata =enr?- cu coroana conic pEn la columnar-
Ginkgo bi!oba 0ar- !anciniata #arr.- cu coroana conic- frun!e mari- late de 2JD3Jcm-
di.i!ate- cu ner.uri e.idente-
Ginkgo bi!oba 0ar- pendu!a #arr.- cu coroana lit- umbrelat- ramuri U pendente-
Ginkgo bi!oba 0ar- 0ariegata- frun!e cu striaiuni galbeneDaurii- sensibil.
Longe.itatea este de peste 1JJJ de ani.
5ub aspect morfoecologic- caducitatea frun!elor cu limbul lor lit repre!int reacia de
rspuns la seceta fi!iologic din timpul repausului .egetati..
Ginkgo bi!oba este un frumos ,i interesant arbore ornamental de la cEmpie ,i pEn /n
regiunile montane inferioare ca arbore solitar sau /n grupuri. +e marginea aleilor nu se
recomand plantarea e$emplarelor femele- pe seminele c!ute pe sol trectorii pot aluneca.
Materialul de plantat se obine din smEn ,i buta,i %din buta,i se obin plante cu
cre,teri neregulate& iar formele decorati.e prin altoiri. (ructele se recoltea! /n septembrieD
octombrie- seminele se cur de pulp- se seamn /n octombrie imediat /n g1i.ece- /n ser.
4up 1D2 ani de cultur /n recipiente- puieii se plantea! /n sol prim.ara- /n locuri ferite de
cureni- la adpostul perdelelor de r,inoase. 5emnatul se poate e$ecuta ,i prim.ara cu
smEn nestratificat- fructele curate au fost pstrate /n locuri ferite de ume!eal ,i /ng1e.
3ltoirea pentru culti.arul GpendulaH se face /n teren %/n despictur- triangulaie sau oculaie&
/naintea /nceperii cre,terilor sau /n ser- iarna- pe portaltoaie /n g1i.ece. +entru /nmulirea
e$emplarelor mascule se poate folosi metoda aplicat in 5.U.3.: altoirea /n oc1i- /n august- pe
puiei de 3 ani- din semine.
ORDINUL &ONI*ER6LE4
#uprinde specii lemnoase originare din regiunile boreale- temperate sau meridionale. In
general sunt arbori de talie mare- rar arbu,ti. 5e caracteri!ea! prin tulpini drepte- monopodiale-
coroane /nguste- piramidale sau conice- rar turtite- tabulareK ramificaii /n .erticil- uneori au
caracterul unei false .erticilri- datorit mugurilor a$ilari %genul Pinus&K ramurile sunt /n
e$clusi.itate lungi la genurile Abies2 Picea2 Pseudotsuga2 Tsuga sau scurte ,i lungi la genurile
Larix2 Pinus2 Cedrus.
(run!ele sunt aciculare sau sol!oase- cu limbul /ngust- lit numai la Araucariaceae ,i
Podocarpaceae- persistente- rar c!toare la genurile Larix2 Pseudo!arix2 Taxodium2
G!yptostobus.
(lorile unise$uatDmonoice- rareori dioice %uniperus.&. 'nflorescenele mascule sunt
po!iionai a$ilar sau terminal ,i sunt formate din stamine cu 2D2J saci polinici. 'nflorescenele
femele- tot a$ilare sau terminale- constituite din sol!i %carpele& inserai la subsuoara bracteelor-
cu o.ule ortrotope sau anatrope.
#onuri cu sol!i lemno,i sau pielo,i- rareori false drupe sau false bace.
In lemn- scoar- muguri- tegumentul seminei se gsesc celule secretoare- grupate /n
canale sau i!olate- care con r,in.
#orelaii morfoDecologice . Ramificaia .ertical este o adaptare la folosirea intensi. a
luminii. 3pariia ramurilor scurte poate fi considerat o adaptare la clima relati. aspr care a
inter.enit /n anumite etape ale e.oluiei genurilor Cedrus2 Larix. (run!ele persistente- aciculare
sau sol!iforme- cu cuticul groas- pieloas- cu stomate /ngropate- proteFate pe ben!i de cear- cu
1ipodermul de!.oltat- constituie adaptri $erofite- la uscciunea din timpul iernii. 5peciile cu
frun!e caduce din genurile Larix2 Pseudo!arix2 Taxodium au ace moi- subiri- cu structur
$eromorfic mai slab pronunat. (lorile femele- cu o.ule descoperite- adpostite la subsuoara
sol!ilor- spre a$ul conurilor- se intercondiionea! cu e$istena florilor mascule- bogate ,i cu
mult polen- pe acela,i e$emplar. In condiiile structurii morfologice a inflorescenelor femele de
conifere- 1ermafroditismul nu apare /n natur- ar fi dus la reproducere autogam %cu polen
propriu&- continu- ,i prin urmare- la degenerescen. La unele specii inflorescenele femele sunt
situate deasupra celor mascule sau au o po!iie erect la /nceputul formrii pentru a permite
fecundarea alogam- cu polen de la ali arbori %Picea sp-2 Abies sp.- etc.&.
+entru o diseminare u,oar- seminele au de obicei o aripioar terminal sau bilateral.
4eoarece multe pinacee cresc /n climate nordice sau la mari /nlimi- r,ina din esuturi mre,te
re!istena acestora la frig.
Ordinul include 1J familii- dintre care " familii au numai repre!entani fosili- numai cu
semnificaie filogenetic. #elelalte ,ase familii- cuprind multe genuri ,i specii %apro$imati. )2J&:
Pinaceae2 Taxodiaceae2 Cupresaceae2 Araucariaceae2 Podocarpaceae2 Cepha!otaxaceae.
*a!ilia -IN6&E6E Lindl. (6#IE9INE6E/ 6#IE96&EE)
(amilia include muli arbori aparinEnd genurilor Abies2 Pseudotsuga2 Tsuga2 Pinus2
Larix2 Cedrus- din !one reci sau relati. calde. 3u dimensiuni mari- tulpin dreapt- monopodial-
coroana regulat conic- piramidal %rareori tabularDturtit sau lit&- ramificaie regulatD
.erticilat. La unele genuri apar atEt luFeri lungi- cEt ,i luFeri scuri %Larix2 Cedrus2 Pseudo!arix
s.a&. (run!ele aciculare- persistente- rar c!toare %Larix2 Pseudo!arix&- a,e!ate spiralat- i!olat
sau /n fascicule- au structur $eromorf. (lorile unise$uatDmonoiceK cele mascule au numeroase
stamine- cEte doi saci polinici- grupate /n ameni glbui- alungii sau globulo,iK cele femele sunt
compuse din numeroase carpele dispuse spiralat ,i au form elipsoidal- cilindric sau conic.
#arpele pre!int doi sol!i concrescui numai la ba!K unul inferior- fertil L sol!ul ,i unul e$terior-
steril L bracteea. La ba!a sol!ilor stau descoperite cEte dou o.ule. 4up fecundare- se formea!
conul- alctuir din sol!i pielo,i sau lemno,i- a,e!ai imbricat ,i din bractee mai /nguste decEt
sol!ii. #ele dou o.ule se transform /n dou semine simetrice- de regul aripate %e$cepie
Pinus cembra&. 5eminele se coc /n primul- al doilea sau al treilea an de la apariie. 6erminaie
epigee- plantulele au ,i mai multe cotiledoane %peste 1J la genul Pinus&.
Genul Cedrus 9re:.
#uprinde " specii cu areale restrEnse /n #ipru- 3frica de 7ord- 3sia Mic ,i =imalaia. La
noi a fost introdus mai mult Cedrus at!antica-
Cedrus at!antica %End.& Manetti VCedrus !ibanitica %9re:& +ilger. ssp- at!anticaW L cedru-
cedru de atlas
5pecie e$otica- rspEndit natural /n Munii 3fricii de 7ord /n 3lgeria ,i Maroc- unde
cre,te la altitudinea de 1"JJD 22JJm %fig.N&.
#edrul este o specie termofil- pretenioas fa de umiditate. In climatul continental de la
noi sufer din cau!a temperaturilor sc!ute din timpul iernii care afectea! luFerii anuali. 4e
aceea culti.area sa este posibil /n .estul ,i nordD.estul rii- /n spaii intra.ilane- adpostite.
+refer locuri /nsorite. #ele cEte.a e$emplare de la noi sunt introduse /n astfel de condiii
staionale %Macea- a!o,- Oradea&
Este arbore de mrimea '- pEn la "J m /nlime. #oroana cu .Erful ascuit /n tinereeK
/ncepEnd de la .Erste miFlocii de.ine neregulat- tabular- cu ramuri groase. LuFerii2 lungi ,i
scuriK cei scuri- /n maForitate inserai pe partea superioar a ramurilor %fig.*1&. 3cele de 1-)D
3cm lungime- solitare pe luFerii lungi ,i /n fascicule %cca. 2) de ace& pe luFerii scuri- rigide-
carenate- ascuite la .Erf- .er!i sau albstruiK se sc1imb la 3D" ani. (lorile sunt unise$uatD
monoice- /nflore,te toamna. #onurile erecte- o.oidale- de )DNcm lungime- bruneK sol!ii cu o
dung brunD/nc1is la partea superioar. 5eminele aripate- de 1JD1)mm lungime- foarte r,inoase.
Maturaia la 2D3 ani- cEnd sol!ii cad de pe a$ul conului- ca la brad.
Cedrus deodora Loud. D cedru
5pecie originar din etaFul montan al =imalaiei- altitudinea de 22JJD 20JJm- este utili!at
pe scar destul de larg /n !onele din .estul Europei .
3pare /n colecia dendrologic de la a!o,.
Genul Pinus L.
5ecia Banksia Ma?r.
#uprinde mai multe specii nordDamericane ,i una circumDmediteraeana %Pinus pinaster&.
3cele- cEte dou ace /ntrDo teac- conurile serotine %se desfac tEr!iu& ,i la multe specii rmEn
cEi.a ani /n coroana.
Pinus banksiana Lamb L pin banAsian
5pecie nordDamerican- foarte rspEndit /n 3merica- mai ales /n #anada %fig.12&.
In arealul natural este considerat specie pionier- foarte puin pretenioas fa de clim
,i sol- asemntoare pinului sil.estru.
Re!ist bine la ger ,i secet- poate .egeta pe soluri srace- uscate. In culturi nu a dat
re!ultate bune %port defectuos ,i cre,teri nesemnificati.e& dar se comport bine pe terenuri
degradate.
3rbore de pEn la 2) m /nlime- cu tu!pina dreapt ,i ritidom format de timpuriu- cu
crpturi /nguste ,i sol!i negricio,i pe toat lungimea fusului %fig.*)&. #oroana este rar-
neregulat- cu ramuri subiri. LuFerii sunt bruniDglbui- glabri. 3cele cEte dou- /n seciune
trans.ersal semicirculare- scurte- de 2D"cm- rsucite ,i curbate- rigide- ne/neptoare- de culoare
desc1is- galbenD.er!uie. #onurile2 asimetrice- cEte dou /n .erticil- adeseori recurbate- tari-
cenu,ii- de 3D* cm lungime- cu sol!ii strEns alipii- apofi!a aproape plan. #onurile se pot
de!.olta ,i direct pe tulpin- din muguri pro.enti.i. 5mEna este mic- de 2D" mm lungime.
conurile se desc1id greu ,i rmEn pe ramur mult timp%ND1J ani&.
Maturaia are loc toamna a doua sau /n anul al treilea. Maturitatea arborilor forte
timpurie- )D * ani- periodicitate anual.
#re,tere destul de acti. /n tineree %pEn la apro$imati. 2J ani& totu,i nu reali!ea!
dimensiuni mariK lemn de calitate inferioar.
5ecia Taeda 5pac1.
Pinus rigida Mill.
5pecie e$otic din estul 3merica de 7ord %fig.12&- cre,te la altitudini de MJJD1JJJm- pe
soluri uscate- pietroase sau nisipoase- are capacitate de lstrire.
La noi se culti. doar ca arbore de parc.
3tinge /nlimi de pEn la 2) m. 9ulpina dreapt- cu ramificaii ori!ontale. 5coara este
brunDro,cat ,i cu ritidom adEnc br!dat. #oroana rar ,i neregulat. LuFerii tineri bruniDglbui-
apoi cenu,iiDro,cai. Mugurii o.oidDalungii- r,ino,i- a.End sol!ii cu .Erfurile de!lipite. 3cele
cEte trei- lungi de 0D1" cm- rigide- aproape drepte- rsucite- de culoare .erdeD/nc1is. #onurile
o.oide- asimetrice- de 3D0 cm lungime- aproape sesile- au apofi!a rombic- carenat- umbelicul
proeminent ,i un g1impe rigid ,i foarte ascuit. 5mEna triung1iular- de "D* mm- negricioas.
(ructific la .Erste mici- abundent ,i aproape anual. Longe.itatea este relati. redus
%ma$im 2JJ ani&. #re,terile /ncetea! practic la 1JJ de ani. 3rborii .Erstnici au coroane largi-
globuloase- impresionante.
5ecia Pseudostrobus Endl.
#uprinde pini cu trei- patru sau cinci ace /ntrDo teac persistent sau rar caduc. #onurile
simetrice- cad imediat dup diseminare. 5emine lung aripate.
Pinus ponderosa La:s. L +in galben.
Originar din .estul 3mericii de 7ord unde deine un areal larg- fragmentat- deDa lungul
+acificului- urc pEn la 2JJJm altitudine. (ormea! pduri de amestec cu Pseudotsuga sp-2
Pinus je44reyi2 Ca!ocedrus decurens2 Abies conco!or etc. In sud aFunge pEn /n 7oul Me$ic- /n
nord pEn /n #anada %fig.12&.
La noi- pinul galben a fost culti.at mai ales /n parcuri. #Ete.a culturi forestiere se gsesc
/n fgete montane ,i colinare /n gorunete sau c1iar steFerete ,i leauri de lunc. 7u sDau fcut
suficiente e$periene la noi pentru a trage conclu!ii definiti.e /n ceea ce pri.e,te !onele de
cultur ,i pro.enien.
3realul su larg din patria de origine se e$plic prin larga adaptabilitate ecologic-
/ndeosebi sub raport climatic. 5e disting populaii nordice- de climat rece ,i mult umiditate ,i
populaii din !ona central a Munilor 5tEnco,i- mai adaptate la uscciune /n aer ,i sol.
Este puin e$igent fa de condiiile edafice- a.End consumuri specifice mici de elemente
nutriti.e. Cegetea! pe soluri cu .olum edafic .ariabil. 'mproprii pentru cultura sa sunt solurile
nisipoase- mobile sau cele ml,tinoase.
3rbore de mrimea '- atinge peste )J m /nlime %ma$imum 0Jm& ,i 1-)D2-) m diametru.
9ulpina dreapt- scoara ro,cat sau brunD/nc1is pEn la negricioas- formEnd de timpuriu
ritidom gros- crpat /n plci neregulateK partea intern a scoarei are culoare glbuie- de unde ,i
denumirea de Gpin galbenH. #oroana este /ngust piramidal. LuFerii sunt foarte gro,i- mugurii
mari- cilindrici- r,ino,i. 3cele cEte trei /ntrDo teac- uneori dou sau cinci- lungi de 12D2N cm-
drepte sau puin /ndoite- /n general rigide- ascuite- de un .erdeD/nc1isK dup cderea acelor- teaca
rmEne pe luFer pEn la 1J ani. La Pinus ponderosa 0ar- scopu!orum acele sunt mai scurte- de
12D1* cm- mai adesea cEte dou /ntrDo teac. #onurile cEte trei sau patru /n .erticile- sunt lungi
de ND1) cm- o.oidDconice- simetrice- bruneDro,cate- strlucitoare- cu apofi!a proeminent ,i
umbelic pre.!ut cu g1impe- uneori recurbatK dup cderea din arbore sol!ii ba!ali rmEn ca o
ro!et pe ramur. 5mEna obo.oid- de *D1M mm- este cenu,ie- cu puncte negricioase %fig.*0&.
5e poate utili!a cu re!ultate bune /n terenurile degradate.
#a specie ornamental- se remarc prin coloritul /ntunecat al coroanei ,i acele foarte
lungi.
Pinus je44reyi 6re. et. alf
5pecie originar din 3merica de 7ord- cu areal restrEns- o fE,ie /ngust /n lanul muntos
din apropierea #oastei +acificului.
La noi se culti. mai ales /n scop ornamental. 5tEna de Cale- 4ofteana- Mi1ie,ti-
=emeiu,. #ultura sa la noi ar fi indicat /n !onele mai uscate- /n regiunea de cEmpie.
+re!int amplitudine ecologic larg- re!istEnd bine la secet ,i ger ,i manifest e$igene
mari fa de sol. #ultura sa /n ara noastr ar putea pre!enta interes /n !onele mai uscate- /n
regiunea de cEmpie.
3rbore de pEn la )J m /nlime- cu coroana globuloas pEn la tabular. 9runc1iul cu un
ritidom gros- crpat /n plci neregulate. LuFerii brunD.er!uiDbrumai- cu muguri mari o.oi!iD
cilindrici- r,ino,i ,i sol!i cu .Erful de!lipit %fig.*0&. 3cele2 /n smocuri la .Erful luFerilor- cEte
trei /ntrDo teac- rigide- .er!iDcenu,ii sau glaucescente- lungi de 1JD2) cm lungime. #onurile
pEn la 0DN cm diametru- dispuse terminal- sunt pedunculate- cu apofi!a brunDlucitoare- puternic
carenat ,i umbelic caracteristic- albDcretaceu- terminat /ntrDun g1impe puternic- recurbat. #a ,i
la pinul galben- /n momentul cderii conurile las aderent pe luFer ro!eta ba!al de sol!i.
5eminele mari- lungi de 1JD1" mm- cu aripa de circa dou ori mai lung decEt smEna.
#re,te acti. /n tineree. Utili!area sa ca specie ornamental se recomand atEt ca urmare a
portului globulosDtabular cEt ,i datorit coloritului frumos al acelor %.er!iDcenu,ii sau
glaucescente& ,i conurilor foarte mari %0D Ncm diametru&.
5ubgenul &ap!oxy!on 8oe1ne.
5ecia Strobus 5:eet.
#uprinde specii cu cinci ace /n teaca nepersistent- luFeri subiri iar conurile lungi-
aproape cilindrice- pendente- cu apofi!a puin proeminent- necarenat ,i umbelic terminal-
niciodat g1impos.
Pinus strobus L- < pin strob- pin neted.
5pecie e$otic din 3merica de 7ord.
3realul este .ast %fig.12&- se reali!ea! o e$tindere latitudinal pe apro$imati. 1NJJAm-
rspEndirea ma$im /n longitudine o /nregistrea! /n !ona nordic a arealului su %/ntins pe circa
1MJJAm&. In partea nordic a teritoriului respecti.- pinul strob rmEne mai mult arbore de
cEmpie- /n timp ce /n sud de.ine specie montan %limite altitudinale *JJD13JJm&.
In ara noastr pinul strob a fost introdus /nc din secolulal ;';Dlea- /n staiuni diferite-
/ncepEnd de la cEmpie pEn /n regiunile montane inferioare. #ulturile de interes ornamental- /n
parcuri publice ,i grdini dendrologice- sunt frec.ente.
#ulturile se /ntind pe apro$imati. 1"JJD1)JJ 1a. #ele mai .ec1i plantaii au apro$imati.
1JJ ani. In general- arboretele au o stare de .egetaie acti.. +lantaii reu,ite D O.5.9arcu-
(rasin- Marginea %Moldo.a&- ra,o. %Rcdu- <art1e- RE,no.&- Or,tie- 3nina- Cliug- Re,ia-
oc,a RomEn %anat& 6ura1on %#ri,ana&. 'ntrodus /n arborete pure- dar ,i /n amestec cu molid-
brad- larice- pin sil.icultur.
5ub aspect ecologic- /n partea de origine pinul strob manifest o amplitudine apreciabil.
Cegetea! din inuturi cu clima foarte .ariat- aspr- bEntuit de /ng1euri frec.ente ,i /n regiuni
cu ierni blEnde- ferite de e$treme climatice. In general este re!istent la geruri ,i /ng1euri tEr!ii-
dar foarte sensibil la secet.
In culturile indigene- cerinele ecologice ale pinului strob au fost /n mare msur
.erificate. 4in punct de .edere forestier se poate introduce /n regiunea montan inferioar ,i la
deal.
5ub raport edafic cele mai multe ,anse de reu,it le au culturile pe soluri bogate /n
substane nutriti.e ,i 1umus- profunde ,i cu suficient umiditate. #re,teri .iguroase se reali!ea!
,i pe soluri mai srace ,i acide- dar profunde- afEnate- ferite de uscciune- de pe roci silicioase.
In staiuni de lunc ,i de teras- cum sunt /n patria de origine cele din !ona Marilor Lacuri- a fost
insuficient .erificat.
L!rescu ,i 'onescu remarc buna comportare %1M*"& a arboretului de la Calea Ursuui
%O.5.#otmeana& pe sol relati. compact- lutos- lutoDargilos- /n sub!ona steFeretelor %de terase
Foase&K la )J ani a reali!at 1Nm
3
XanX1a.
3re temperament de semiumbr- acoperind mai bine solul decEt pinul sil.estru ,i pinul
negru.
In ara de origine- pinul strob %fig.*N& atinge /nlimi mari- pEn la )J mK la noi /n unele
staiuni a dep,it 3J m. Inrdcinarea este pi.otantDtrasant- fiind re!istent la doborEturi de
.Ent. 9ulpina dreapt- cilindricK elagaFul las de dorit- iar urmele .erticilelor- sub form de
cioturi groase- dispuse inelar- rmEn adeseori pEn spre ba!a tulpinii. 5coara este subire- .er!uiD
cenu,ie- lucitoare- cu pungi de r,in- mult timp neted. Ritidomul apare spre ba!a trunc1iului ,i
numai la .Erste mari sau /n condiii staionale necorespun!toare. #oroana piramidal- destul
deas- se compune din .erticile regulate ,i ramuri subiri- fle$ibile- de culoare .er!uieDcenu,ie.
3cele2 cEte cinci la un loc- de circa )D1J cm lungime- subiri- fle$ibile- .er!uiDalbstruiK stau
rsfirate ,i concentrate spre .Erful luFerilor ,i cad dup 2D3 ani. #onurile- a,e!ate spre .Erful
ramurilor- pendente- sunt /ngustDcilindrice- /nco.oiate- de 1JD1) cm lungime- cu sol!i bruni-
caracteristici- apofi! subire- puin proeminent ,i umbelic terminal- plan. 5eminele lungi- de )D
* mm- sunt dotate cu o arip /ngust.
Maturitatea arborilor este timpurie- la 2JD3J de ani- periodicitatea fructificaiei este de 3D
) ani.
Longe.itate mare. #re,tere rapid.
+uterea germinati. a seminelor este mare de 0JD MJP. 5ufer de atacul ciupercii
Cronartium ribico!a- !pe!ile mari se pot solda cu rupturi mari /n coroan sau c1iar ale tulpinii-
dar are mare capacitate de aD,i .indeca rnile ,i de a continua cre,terea pe .ertical. Manifest
sensibilitate sporit fa de poluani.
5pecie repede cresctoare- .aloros ,i datorit /nsu,irilor lemnului L u,or- foarte moale-
trainic- utili!at /n construcii- industria mobilei- celulo!- c1ibrituri- ambalaFe.
#ultura pinului strob este relati. u,oar- aplicEnduDse te1nologia clasic cunoscut de la
alte r,inoase. #onurile trebuie s fie recoltate la timp %augustDseptembrie&- deoarece e$ist
pericolul ca diseminarea s se fac rapid. 5e prefer semnturile de toamna. +lantulele necesit
umbrire /n primele dou luni.
Pinus montico!a
5pecie e$otic- originar din .estul 3mericii de 7ord- din #alifornia %3JJJm& pEn En
#olumbia ritanic,i insula Cancou.er %0JJD11JJm&. La noi puin culti.at culti.at 5abedD
Mure,- 4ofteana acu- .alea 4racului %ra,o.&
In arealul natural .egetea! po soluri bogate- bine apro.i!ionate cu ap- pe .ersani
umbrii- unde formulea! arborete pure.
#erinele ecologice /n condiiile rii noastre nu sunt stabile. 3rbore de 3JD)Jm- atacat de
Cronartium ribico!a2 dar /n populaii naturale- efectele dauntorului dup cEte.a generaii au fost
de!astruoase- sDa aFuns la reconstituirea arboretelor de Pinus montico!a pentru c specia a dispus
de gene ale re!istenei /n fondul su genetic.
Pinus gri44ithii Mc. #lelland %Pinus 1a!!ichiana2 Pinus exce!sa& L pin de =imalaia
5pecie e$otic- rspEndit /n etaFul montan al =imalaieie %fig.M& /ntre 1*JJ ,i "JJJm
altitudine- /n staiuni caracteri!ate prin climat umed- formEnd arborete pure sau de amestec cu
Cedrus deodara sau Abies pindro1.
La noi a fost culti.at mai mult /n scop ormanental fiind un arbore deosebit de decorati.
datorit coloritului acelor %bruneDalbstrui& ,i lungimii acestora.
5taiunile recomandate sunt cele din !onele montane inferioare ,i de dealuri- cu climat
moderat ,i suficient de umed- cu soluri profunde ,i rea.ne.
3rbore de pEn la )J m /nlime- cu tulpin dreapt- scoara cenu,ie- /n tineree subire ,i
neted- cu numeroase pungi de r,inK lemnul conine mult r,in- ca ,i scoara tEnr- luFerii ,i
conurile. #oroana este largDpiramidal- a.End ramuri ori!ontale ,i mult /ntinse /n lateral. LuFerii
relati. gro,i- .er!iDbrumai- glabri- lucitori. 3cele cEte cinci- dar foarte lungi- de 1JD1N cm-
subiri- moi- sunt brumateDalbstrui- atErnEnd /n smocuri bogate la .Erful luFerilor %fig.*M&.
#onurile foarte lungi- de 1)D3J cm- pendente- pe pedunculi de 2D) cm- stau multe /ngrmdite
spre .Erful luFerilor- dEnd un aspect foarte decorati.K dup /mpr,tierea seminelor rmEn /nc
mult timp pe arbore- a,a c pe luFeri apar conuri din dou fructificaii consecuti.e. 5eminele de
ND1J mm lungime- pre!int o margine membranoas cu aripioara foarte lung- de 2D3 cm.
#re,terea este rapid /n tineree. Este utili!at /n lucrrile de 1ibridare cu pinii americani
cu cinci ace fiind re!istent la Cronartium ribico!a.
Pinus peuce 6rieseb L pin grecesc
5pecie endemic din Munii alcani- din 6recia- ulgaria- ,i 3lbania- unde .egetea! /n
etaFul montan superior ,i subalpin pEn la 22JJm altitudine.
La noi se gse,te preponderent /n grdinile dendrologice.
3rbore de pEn la 3J m /nlime- cu ramuri scurte- erecte- re!ultEnd astfel o coroan
/ngust- piramidal. 5coara neted /n tineree- cenu,iuD.er!uie- cu pungi de r,in- mai tEr!iu cu
un ritidom sol!os- crpat longitudinal. LuFerii relati. gro,i- .er!ui- glabri- lucitori. 3cele- cEte
cinci /ntrDo teac- drepte- relati. rigide- aspre la pipit- lungi de 0D1J %12& cm- /n mnunc1iuri
/ndreptate spre .Erful luFerilor. #onurile terminale- scurt pedunculate- lungi de ND1) cm- cu
apofi!a brunDglbuie- striat longitudinal. 5eminele de 0DM mm lungime- aripate.
5ecia Cembra 5pac1.
#uprinde specii de pini cu cEte cinci ace /ntrDo teac nepersistent. #onurile sunt erecte-
inde1iscente- la maturitate cad /ntregiK seminele mari- caracteristic nearipate- sau cu arip foarte
scurt. 3pofi!a pre!int umbelic terminal- plan.
Pinus cembra L. L >Embru
5pecie indigen cu areal european din etaFul subalpin al 3lpilor ,i #arpailor. La noi se
/ntElne,te la limita superioara a !onei forestiere- /n .ile cu fenomene glaciare- /n Munii Rodnei-
#alimani- ucegi- (gara,- 6odeanu- Yarcu ,i mai ales /n Rete!at- unde coboar la apro$imati.
12JJ m altitudine- pe .i reci ,i umede ,i urc pEn la 2JJJm altitudine %/n 3lpi 2)JJm& /n !ona
9ului 7egru. (ormea! arborete pure sau de amestec cu laricele ,i molidul.
Este o specie de climat subalpin suportEnd bine gerurile de iarn- .ariaii termice e$treme
,i .Enturile puternice de la altitudinile mari. +erioada de .egetaie nu dep,e,te 3D " luni.
7ecesit soluri bogate /n 1umus- acide- cu regim normal de umiditate- de pe granite-
gneise- ,isturi cloricitoDsericitoase- mica,isturi etc. 5olurile de pe calcare /i priesc mai puin- /n
special /n ca!ul /n care sunt e$puse /ncl!irii puternice ,i uscciunii
In regiunile Foase se comport ca o specie de umbr- iar /n cele /nalte de.ine relati.
pretenios fa de lumin .
Este re!istent la orice fel de .tmri biotice ,i abiotice.
3rbore ce atinge pEn la 2* m /nlime ,i dep,e,te 2 m /n diametru. Inrdcinarea este
pi.otantK rdcinile laterale puternice /i asigur o bun re!isten la .Ent. 9ulpina conic- lit
la ba!K ramificaia la /nceput .erticilat- de.ine apoi neregulat- a,a /ncEt dup 3J de ani
arborele capt un aspect tufos- cu coroan o.oid- compact. 5coara- /n tineree .erdeDcenu,ie
,i neted- formea! de timpuriu ritidom brunDcenu,iu- subire ,i adEnc br!dat. LuFerii- destul de
gro,i- cu .Erful e.ident /ndreptat /n sus- bruni sau glbuiDro,ietici ,i tomento,i- glabri /n al doilea
an- fle$ibili- re!ist bine la presiunea !pe!ilor ,i .Enturilor din !onele /nalte. Mugurii sunt
o.oi!i- ascuii- brun ro,cai- r,ino,i. 3cele- cEte cinci /ntrDo teac- de )D1J cm lungime- drepte-
fine- destul de rigide- .er!iD/ntunecate- lucitoare- /ngrmdite la .Erful luFerilor- durea! 3D) ani.
(lorile sunt unise$uatDmonoiceK cele mascule elipsoidale- ro,ii carmin ,i sesileK cele femele
.ioletDro!- cEte 2D" /n .erticile. Inflore,te tEr!iu- prin iunieDiulie. #onurile terminale- erecte-
subsesile- litela ba!- de )DNcm lungime- sunt .iolaceuDbrumate /n tineree- brune la coacere.
5ol!ii crno,i- gro,i- au apofi!a puin bombat- lit ,i cu umbelic terminal- pre.!ut cu un
mucron scurt- fiind striai longitudinal pe spate.
5eminele o.oide- mari- de ND12 mm- denumite coconari- au tegument tare- brunDro,cat- sunt
nearipate ,i comestibile.
Maturaia este bienal- conurile cad nedesfcute /n prim.ara a treia ,i se de!articulea!-
de multe ori sunt roase /nc din toamna anului al doilea de .e.erie ,i pssri- fenomen care
permite /mpr,tierea lor.
Maturitatea arborilor este de 1)D2) de ani iar perioada de fructificaie foarte rar- *D 1J
ani. +uterea germinati.a este de *JD NJPK germinaia are loc dup un an %uneori 2D3 ani&.
#re,terea /n /nlime este foarte /nceat- dar susinut- longe.itatea putEnd dep,i 1JJJ
de ani.
Lemnul cu duramen ro,cat- alburn /ngust- inele anuale ,i egale- fin u,or- moale- foarte
durabil- apreciat /n industria mobilei- construcii. Lemn cu caliti deosebite- mare .igoare de
.egetaie la altitudini mari- cultura !Embrului /n staiuni /nalte pentru a ridica limita pdurii- cEt
,i consolidarea molidi,urilor subalpine este important pentru sil.icultura montan ,i subalpina.
Este un foarte interesant arbore ornamental /n localiti montane- mai ales /n nordul rii-
unde climatul corespunde.
+inii sunt mult utili!ai /n amenaFrile peisagere- atEt pentru frumuseea lor- cEt ,i pentru
adaptabilitatea la condiiile .ariate de teren. Caloarea ornamental a pinilor este amplificat
prim.ara- datorit cre,terilor tinere- alungite- asemenea unor lumEnri. +ot fi plantai i!olat- /n
grupuri- uneori /n masi.e. 7u sunt indicai pentru aliniamente- coroana de.ine cu .Ersta mai mult
sau mai puin neregulat.
(ormele arbusti.e sunt preuite pentru alpinarii ,i grdini mici ,i pentru cultura /n
recipiente de gradin.
Inmulirea prin semine. Recoltarea conurilor se face difereniat- /n septembrie pentru
Pinus strobus2 Pinus gri44ithii ,i Pinus ponderosa- /n octombrie pentru Pinus sy!0estris- ,i spre
iarn pentru Pinus mugo2 Pinus cembra ,i Pinus nigra. 4up e$tragere seminele se pstrea! /n
.ase /nc1ise la rece ,i /ntuneric. 5e seamn toamna ,i prim.ara- e.entual cu pregerminare-
speciile care /n primul an rsar uniform sau greu %Pinus cembra& ori se seamn toamna- sau se
stratific seminele 0JD NJ de !ile.
Inmulirea prin buta,i. (oarte greu- se utili!ea! numai plante mam tinere- se recomand
recoltarea buta,ilor la sfEr,itul iernii %ramuri scurte de 2 ani& ,i tratarea cu 1ormoni.
Inmulirea prin altoire. In placaF pentru .arieti- ca portDaltoi pentru cele cu dou ace
Pinus sy!0estris- la celelalte pe Pinus strobus /nrdcinai /n g1i.ece.
In pepiniere- pinii mai puin Q/mbrcaiH pot fi stimulai s se /ndeseasc prin ciupirea
mugurilor /n fa!a de alungire.
5e mai /ntElnesc /n subgenul )ip!xy!on dintre pini cu dou ace Pinus pinea L.%secia
Pinea&- dintre cei cu trei ace Pinus taeda %secia Taeda& iar /n cadrul subgenului &ap!oxy!on2
pinul cu trei ace- Pinus aristata %secia Parryana&.
*a!ilia 96;ODI6&E6E *.<.Neger
#uprinde 1J genuri e$otice- rspEndite /n regiunile calde ,i temperate ale emisferei
nordice- /n 3merica de 7ord ,i 3sia estic- e$cepie face genul Athrotaxis- endemic /n 9asmania
%emisfera sudic&. 5unt arbori de dimensiuni mari ,i foarte mare- cu luFeri scuri- deseori c!tori
,i frun!e persistente sau caduce- aciculare- sol!oase sau sc.amoase. (lorile unise$uatDmonoice-
cele femele terminale. La unele genuri bracteea concre,te cu sol!ul. #onurile cu sol!i lemno,i
sau pielo,i- .al.ai- cu cEte 2DM semine aripate sau nearipate.
Genul Taxodium Ric3.
'nclude trei specii de arbori de mari dimensiuni- cu frun!e c!toare %Taxodium
distichum %L.& Ric1 ,i Taxodium ascendens oongu- din 5.U.3& sau persistente %Taxodium
mucronatum 9en.- din Me$ic&.
Taxodium distichum %L.& L c1iparos de balt
5pecie e$otic originar din 3merica de 7ord- din regiunile de coast ,i de mic
altitudine ale Oceanului 3tlantic ,i 6olfului Me$ic %fig.1"&. In interiorul continentului- formea!
o fE,ie /ngust deDa lungul rEului Mississippi. 7u se gse,te decEt pe soluri abundent
apro.i!ionate cu ap. In Europa a fost introdus /n secolul al ;C''Dlea.
In ar- cultura c1iparosului de balt sDa fcut preponderant /n parcuri ,i grdini botanice
%5imeria- a!o,- 7eudorf- #raio.a- ra,o. etc&. #ele mai btrEne e$emplare %circa 1NJ ani& /n
3rboretumul 5imeria- pe malul canalului 5trei- au diametre de apro$imati. 1m.
In patria de origine gse,te condiii optime: climate oceanice calde- bogate /n precipitaii
,i fr .ariaii mari de temperatur.
In Europa- sDa adaptat bine /n climate temperate mai reci ,i mai uscate- fr a re!ista /ns
/n condiii de continentalism accentuat %geruri puternice- secete prelungite&.
(a de sol manifest o adaptabilitate destul de pronunat. 3stfel- /n inuturile
meridionale- datorit pneumatoforilor- poate prospera pe soluri e$puse inundaiilor mari. In ara
noastr- /n asemenea staiuni e$treme- la cEmpie- se do.ede,te mai re!istent decEt toate speciile
1igrofile indigene %ca salcia alb- aninul negru- plopul alb&. #re,te totu,i .iguros pe soluri cu
umiditate moderat. 7u d re!ultate bune /n staiuni cu ap permanent stagnant- /n turbrii sau
soluri foarte srace %Letea&.
3re temperament de lumin.
#1iparosul de balt reali!ea! /n patria de origine /nlimi de pEn la )J m ,i diametre
pEn la " m. 9ulpina este dreapt- groas- bine elagat- cu o ba! puternic- muc1iat- din care
pornesc rdcini superficiale ori!ontale. +e terenuri ml,tinoase se formea! pneumatoforii-
protuberane ca ni,te genunc1i- de pEn la 2 m /nlime- cu funcii respiratorii. +e solurile cu
umiditate normal- pneumatoforii nu se mai formea!. 5coara este brunDro,cat- ritidomul
subire pEn la btrEnee- ce se desface /n fE,ii /nguste. #oroana este piramidal /n tineree- apoi
globuloas- rsfirat- transparent- luminoas- proteFea! foarte slab solul. LuFerii sunt de dou
tipuri: cei terminali- persisteni- bruniDlucitori- glabri- cu muguri ,i frun!e sol!oase- mici- dispuse
spiralat- ce cad toamna dup un timp de la uscareK cei laterali- c!tori- subiri- lipsii de muguri-
poart frun!e a,e!ate distic %fig.01&. (run!ele au culoare .erdeDdesc1is ,i sunt lineare- de 1D1-)
cm lungime- /nguste- turtite. 3cele- toamna- capt culoare portocalie ,i cad /mpreun cu luFerii-
arborele rmEnEnd peste iarn desfrun!it. (lorile2 unise$uatDmonoice- cele mascule sunt grupate
/n inflorescene ramificate- cele femele cEte una sau mai multe la e$tremitatea ramurilor scurte.
#onurile globuloase- cu diametrul de 2D3 cm- sunt constituite din 1JD12 sol!i scutiformi-
romboidali- mucronai. 5eminele nearipate- de forme neregulate- mari- bogate /n r,in- cEte
dou la subsuoara fiecrui sol!- se /mpr,tie o dat cu de!articularea sol!ilor din arbore sau dup
cderea conului pe sol.
5e poate regenera .egetati.- lstrind ,i but,ind. Maturitatea este timpurie- fructific la
3JD "J ani. +uieii au cre,teri acti.e- din primul an- reali!ea! /nlimi de )Jcm.
Este o specie deosebit de longe.i.- pEn la )JJJD *JJJ ani.
(actorii abiotici limitati.i pentru culturile din ara noastr sunt gerurile- /ng1eurile ,i
seceta.
Lemn .aloros- frumos colorat brun glbui p/n la negricios- /nsu,iri te1nologice
superioare- omogen- u,or- moale- foarte trainic- re!istent la ap.
#a specie ornamental are o .aloare ridicat atEt pentru coloritul su specific de toamn-
cEt ,i datorit posibilitii de asociere cu alte specii pentru reali!area Focului de culori /n se!onul
de .egetaie.
#1iparosul se folose,te solitar ,i /n grupuri- pe marginea lacurilor ,i cursurilor de ap.
5e obine din smEn sau prin but,ire. +rin semine- conurile se maturea! /n
octombrieDnoiembrie- dup recoltare se pstrea! pEn /n martieDaprilie- cEnd se stratific o
perioad scurt ,i se seamn /n sol rea.n- cu umiditate constant. 5emnatul se poate face /n
rsadnie sau paturi nutriti.e. +lantele tinere se proteFea! de temperaturile sc!ute. 5e
recomand utili!area puieilor de talie mare- repicai ,i produ,i cu balot de pmEnt.
Genul Sequoia Endl.
#uprinde dou specii originare din .estul 3mericii de 7ord- arbori de dimensiuni
impresionante ,i foarte longe.i.i.
Sequoia gigantea %Lindl.& 4ec1ne %.e!!ingtonia gigantea2 Sequoiadendron giganteum& L
arborele mamut- seRuoia.
5pecie rspEndit pe o fE,ie /ngust din Munii 5ierra 7e.ada %fig.1"&. #re,te la altitudini
de 1)JJD 2"JJm- /n amestec cu Pinus ponderosa-
#ulturile de la noi au fost fcute mai ales /n scop ornamental /n anat %ileD=erculane-
Re,ita& ,i /n nordD.estul rii %Oradea- aia Mare&- unde au cre,teri acti.e mai ales /n diametru.
Este o specie sensibil la secet ,i geruri.
In condiii climatice fa.orabile- pe soluri profunde- bogate- permeabile- re.ene- cu
coninut redus de carbonai- poate reali!a cre,teri remarcabile.
3re temperament moderat de lumin.
3rbore gigant- aFunge la 1JJm /nlime ,i diametre impresionante- de peste 1Jm. 9ulpina
conic- lit la ba!- are ramificaie regulatD.erticilat ,i este bine elagat /n masi.. Ritidomul
dep,e,te J-) m grosime ,i este fibros- cu crpturi adEnci- brunDro,cat.
#oroana piramidal- deas- cu ramurile puternice. LuFerii2 la /nceput .er!iDbrumrii- apoi
bruniDro,ii- cu muguri nu!i- nee.ideni. (run!ele sunt a,e!ate spiralat- mici- de 3D12mm lungime-
sol!iformrmeDaciculare- lanceolate- cu .Erful ascuit- puin /ndeprtat de luFer- ba!a decurent-
lit- cu dou dungi de stomate pe dosK dup circa ) ani se usuc ,i cad /mpreun cu luFerii
laterali. #onurile sunt o.oide de "DNcm lungime- ro,cateD/ntunecat- cu sol!i scutiformi- .al.ai-
prelungDcuneai la ba! ,i cu apofi!a rombicDlit- cu un scurt mucron la miFloc %fig.01&.
5eminele sunt mici- de 3D* mm- cEte 3DM sub fiecare sol!- eliptice- turtite- cu dou aripi /nguste.
(ructific abundent- la 2D 3 ani- puterea germinati. a seminelor de numai ) P.
#re,terea este foarte rapid ,i longe.itatea deosebit de mare 3JJJD "JJJ ani.
Lemn .aloros- duramen ro,ietic- fin u,or- foarte trainic.
La noi pre!int importan ca specie ornamental- impresionea! prin dimensiuni ,i
portul su regulat.
5e obine din smEn. In condiiile climatice din ara noastr se recomand semnturi
de prim.ar- /n spaii adpostite. +uieii se transplantea! dup trecerea pericolului /ng1eurilor
tEr!ii. 7ecesit protecie /mpotri.a ar,iei.
Sequoia semper0irens %Lamb.& Endl.
#u frun!e aciculare- persistente- nu a fost introdus la noi din cau!a climatului continental
%/n .estul Europei sDa acomodat&.
Genul Metasequoia =u et. &3eng.
6enul a fost descris pornind de la specii fosile. In 1M"1- /n #1ina- a fost descoperit
specia Metasequoia g!yptostroboides =u et. #1eng.
In arealul natural au fost identificate apro$imati. 1JJJ de e$emplare la altitudinii
cuprinse /ntre )JJ ,i 1"JJ m.
La noi a fost introdus numai /n parcuri dendrologice ,i botanice %5imeria- #luF- #raio.a-
6ura1on- ra,o.&.
#ondiiile de .egetaie din !ona de origine se caracteri!a!e printrDun regim termic
moderat- precipitaii abundente ,i soluri profunde.
Este un arbore de mrimea '- pEn la )J m /nlime. 9ulpina este dreapt- cu ba!a
/ngro,at- canelat ,i ritidom subire- brunDro,cat- e$foliabil /n fE,ii. #oroana este piramidal-
rar. +re!int dou feluri de luFeri: lungi- terminali- nec!tori- bruniDro,cai- cu muguri o.oi!i de
3D" mm lungime- opu,i: ,i scuri- distici- opu,i- caduci toamna %ca la c1iparosul de balt&.
(run!ele c!toare- aciculare- turtite- lungi de ND1) %2J& mm ,i late de 1D2 mm- cu ba!a
decurent- .er!iDglaucescente pe fa- .er!iDglbui ,i cu dou ben!i de stomate pe dos. (lorile
unise$uatDmonoiceK conurile subglobuloase- de cca.2-) cm diametru. 5eminele de "D*mm
lungime- cu dou aripioare laterale inegale.
#ultura sa pre!int interes /n !onele cu climat moderat- dar suficient de umed- c1iar ,i pe
soluri 1idromorfe. Este o .aloroas specie de parc.
Genul Cryptomeria D. Don.
Cryptomeria japonica L. 4on.
5pecie e$otic- originar din @aponia ,i #1ina. In @aponia se /ntElne,te /n !onele litorale
pEn la 1NJJm altitudine. In Europa a fost introdus /n secolul al ;';Dlea. 5e comport
mulumitor /n climate temperat moderate- cu precipitaii bogate. +refer climate blEnde- cu
umiditate ridicat tot timpul anului- soluri bogate- bine drenate- cu umiditate suficient /n
se!onul esti.al.
3re temperament de umbr.
La noi sufer de geruri ,i /ng1euri tEr!ii- o parte din luFeri se brunific iarna- dar se refac
prim.ara.
In patria de origine atinge dimensiuni mari- /nlimi pEn la ")m. 3re tulpina dreapt-
conicK ritidom brunDro,iatic- ce se e$folia! /n plci lungi ,i /nguste. #oroana este piramidalD
o.oid. LuFerii anuali sunt .er!i- apoi bruniDro,cai- iar mugurii nu!i- ascun,i la subsuoara
frun!elor. (run!ele persistente- aciculare- subulate- a,e!ate spiralat /n Furul luFerului- sunt curbate
,i cu .Erful ascuit- iar la ba! decurenteK destul de rigide- lungi de 12D1) mm- cu trei sau patru
muc1ii. (lorile mascule sunt /n form de ameni- /ngrmdii spre .Erful luFerilor: cele femele
sunt o.oidDsferice- dispuse terminal- pe luFerii scuri. (lorile apar de cu toamna- dar se de!.olt
numai prim.ara. #onurile sunt sferice- de 2D3 cm lungime. sol!ii lemno,i- imbricai- la .Erf cu
3D* diniK bracteea concrescut numai la ba!- cu .Erful /ndoit. 4up diseminaie- conurile rmEn
pe arbori. 5eminele mici- de "DNmm lungime- cEte 3D) la subsuoara fiecrui sol!- sunt
lanceolate- turtite- cu aripioare laterale /nguste.
Maturaia este anual. Lstre,te ,i marcotea!. Lemn cu duramen ro,cat- u,or-
moale-re!istent-conine r,in-in Europaspongios. 5e
utili!ea! ca specie ornamental mai ales /n staiuni clduroase- cu ierni blEnde. 3re frun!i,
aparte- iar conurile mici- sferice %1D3 cm&- cu aspect rugos- la /nceput .er!i- apoi brune- care
rmEn mult timp pe plant sunt decorati.e.
(iind o specie deosebit- mai ales ca plant solitar sau asociat cu specii fa de care se
e.idenia! %Chaemaecyparis !a1soniana&. (ormele pitice /n stEncrii sau /n combinaii de
r,inoase pitice sau plante floricole.
5e obine din smEn- marcote sau buta,i- formele 1orticole prin altoire %/n sere- cu portD
altoi crescui /n g1i.ece&. 5eminele se seamn imediat dup recoltare /n rsadnie bine proteFate
peste iarna- se pot semna ,i prim.ara %seminele .or fi pstrate /n amestec cu praf de crbune
/n recipiente ermetic /nc1ise&. 5e obine ,i prin but,ire /n luna august- sub sticl /n rsadnie- cu
transfer /n sere reci. +uieii tineri se umbresc.
*a!ilia &U-RE46&E6E *.<.Neger
#uprinde 1"J de specii %circa 2JP dintre gimnospermele actuale&- arbori sau arbu,ti cu
frun!e persistente- sol!iforme sau aciculare. Uneori apare dimorfism foliar. 5unt specii
unise$uatDmonoice sau dioice- cu maturaie anual sau la 2D3 ani. (lorile mascule au filamentele
staminale scurte ,i anterele /n form de scutK cele femele pre!int dou sau mai multe frun!i,oare
sol!iforme fertile- la ba! cu 1D2J de o.ule erecte. In unele situaii numai o parte din sol!i sunt
sterili. #arpele sunt concrescute complet cu bracteele- formEnd un singur sol!. #onurile sunt
mici- de forme .ariabile- cu sol!i pielo,i- lemno,i sau crno,i- a,e!ai .al.at sau imbricat- opus
sau .erticilat. Lemn cu duramen ,i fr canale re!inifere.
(amilia Cupressaceae se /mparte /n trei subfamilii: Thujoideae2 Cuprossoideae2
uniperoideae-
5ubfamilia Thujoideae +ilg. +re!int conurile la amturitate cu sol!i lemno,i- pielo,i sau
crno,i- ce se acoper unii pe alii %imbricai&K la coacere- conul se desface prin /ndoirea sol!ilor
/n afar. 'nclude Thuja L.- Biota %L.& Endl. ,i Thujopsis 5ieb. Et >ucc.
Genul Thuja L.
#uprinde cinci specii de arbori sau arbu,ti e$otici- originari din 3merica de 7ord ,i 3sia.
LuFerii sunt comprimai- acoperii cu frun!e sol!iforme- plane ,i /n form de luntre- a,e!ate opus
,i imbricate- alipite de luFer. Ramificaia /n planuri ori!ontale. (lorile unise$uatDmonoiceK cele
mascule- mici- sfericeK cele femele- o.oide sau alungite- cu 1D2 %3& o.uleK conuri mici- alungite-
cu 3D* perec1i de sol!i imbricai ,i imbricai ,i mucronai. Maturaia este anual. 5eminele-
/ngust aripate- stau cEte 2D3 la subsuoara fiecrui sol! fertil. +lantula are dou cotiledoane.
Thuia occidenta!is L. L tuie- tuie de #anada
5pecie e$otic din sudDestul 3mericii de 7ord- unde pre!int un areal destul de larg
%fig.1"&.
La noi este o specie adaptat la diferite condiii climatoDedafice- de la cEmpie pEn /n
regiunile montane inferioare. Re!ist la ger- secet ,i suport bine umbrirea.
#re,te /ncet ,i nu reali!ea! dimensiuni mari- este folosit frec.ent /n parcuri ,i grdini
pentru portul su foarte decorati.- care se poate modela u,or.
3rbore demrimea a '''DaK /n culturile ornamentale de la noi rmEne adeseori arbusti..
9ulpina dreapt- cu scoara brunDro,cat- care se e$folia! /n fE,ii. #oroana piramidal- este
constituit din mai multe ramificaii de lungimi apropiate. LuFerii sunt comprimai- dispu,i /n
planuri ori!ontale sau oblice- de culoare .erdeD/ntunecat pe fa ,i palidD.er!ui pe dos- fr pete
albicioase %fig.03&. (run!ele sol!iforme- sunt a,e!ate opus- pe patru rEnduri- cele dorsoD.entrale
plate- cele laterale /ndoite sub form de luntreK /mbrac complet luFerulK frun!ele perec1i dorsoD
.entrale sunt pre.!ute cu cEte o gland re!inifer proeminent- rotund. 'arna se colorea! /n
ruginiu. (lorile sunt unise$uatDmonoice ,i conurile /ngustDo.oide- mici de cca. 1D1-) cm lungime-
cu 3D* perec1i de sol!i imbricai- pielo,i- uscai- scurt mucronai la .Erf- bruniDglbui- dintre care
numai 2D3 perec1i sunt fertili. 5eminele- cEte dou la subsuoara sol!ilor- sunt mici- plane- cu 2
aripioare laterale. +lantula are dou cotiledoane.
(ructific la .Erste mici %1)D2J ani&.
In ara noastr- tuia nu pre!int importan forestier- pentru c- cre,te /ncet ,i nu
reali!e!a dimensiuni mari.
Thuja p!icata 4on. %Thuja gigantea 7utt.& L tuie gigantic.
5pecie foarte important /n pdurile din .estul 3mericii de 7ord- unde se /ntElne,te din
#alifornia pEn /n 3lasAa sudic %fig.1"&. In inuturile litorale se /ntElne,te de la ni.elul mrii
pEn la 12JJ m altitudine- iar spre interiorul continentului /ntre *JJD 2JJJm altitudine.
iogrupe de Thuja p!icata se /ntElnesc la noi /n multe parcuri dendrologice: 5imeria-
a!o,- Mi1ie,ti- ra,o. %/n colecia facultii- la NJ ani are peste 2)m /nlime ,i diametre mai
mari de )Jcm&.
Manifest sensibilitate fa de geruri ,i ar,i mai ales /n tineree- pentru a supra.ieui
necesit protecie. 9emperaturile foarte sc!ute pot s conduc la pierderea luFerului terminal.
Manifest e$igene mari fa de umiditatea din sol ,i cea din aer. (a de troficitatea solului- are
e$igene mari fa de coninutul /n a!ot- fosfor- calciu ,i are e$igene relati. mici fa de potasiu.
3re temperament de umbra.
La noi- compatibile pentru cultura sa sunt !onele cu climat blEnd ,i suficient de umed.
#ultura ar putea da re!ultate bune /n anat ,i Oltenia- pe soluri fertile- umede- ferite de
uscciune.
In partea de .est a 3mericii de 7ord constituie un element principal al pdurilor de r,inoase. La
noi ar putea fi folosit /n culturi forestiere %la Cidacut L O.5. 5ig1i,oara& dar mai este mult de
cercetat.
Este un arbore de mari /nlimi- /n patria de origine pEn la *J m- cu tulpina dreapt ,i
scoara ro,ieDbrun. 5e deosebe,te de Thuja occidenta!is dup luFerii si aproape rotun!i- cu
miros plcut- aromatK frun!ele sol!iforme- pe dos pre.!ute cu dungi albeDalbstrui- fr glande
proeminente- .er!i peste iarn ,i frumos mirositoare %fig.0"&. #onurile sunt mari- de 12D1N mm-
cu ND12 sol!i bilabiai ,i mucronai e.ident- sol!ii e$teriori mai scuri. 5eminele de )D0 mm
lungime- au cele dou aripioare laterale doar puin mai lungi decEt smEna propriuD!is.
(ructific anual- abundent- longe.itate pEn la 1JJJ ani. Re!ist relati. bine la poluani
Genul Biota Endl
Biota orienta!is %L.& Endl. %Thuja orienta!is L.& L tuia- arborele .ieii.
5pecie e$otic originardin #1ina %fig.M&. In culturile ornamentale de la noi este una din
speciile cele mai importante.
Re!ist bine la seceta ,i fum- dar manifest o anumit sensibilitate fa de ger. 3re totu,i
o amplitudine climatic relati. mare. 5e culti. /n parcuri ,i grdini /ncepEnd din !ona de cEmpie
pEn /n regiunea de munte. #erinele fa de condiiile edifice sunt relati.e reduse
Este o specie arbusti.- putEnd atinge /ns ,i dimensiuni de arbore de mrimea a '''Da-
pEn la 1J m. 5e aseamn mult cu Thuja occidenta!is- mai ales /n ceea ce pri.e,te portul ,i
structura morfologic general. 5e deosebe,te totu,i cu u,urin de aceasta printrDo serie de
caractere. 3stfel- are luFerii mai subiri ,i de culoare asemntoare pe ambele fee- dispu,i /n
planuri .erticale- caracteristice %fig.0*&. (run!ele tot sol!iforme- a,e!ate opusK /n locul glandei
con.e$e au o adEncitur /ngust ,i alungit- ca o !gErieturK iarna se colorea! uneori /n ro,uD
brun. #onurile sunt mai mari- de 1JD2)mm- crnoase- .er!uiDalbstrui- alctuite din *DN sol!i
gro,i- cu .Erful curbat /n afar- /n form de cornK la maturitate sol!ii de.in mai tari- lemno,i- se
desc1id larg- lsEnd s cad seminele- relati. mari- de )D0mm lungime- nearipate- de culoare
brun.
5pecie e$clusi. ornamentala- se poate folosi ca e$emplare i!olate sau in biogrupe- cat si
pentru garduri .ii
5e /nmule,te prin semine: conurile de Thuja occidenta!is ,i Thuja p!icata se recoltea!
/n septembrie- iar pentru Thuja orienta!is /n octombrie. +e cale se$uat se pot /nmuli ,i unele
culti.aruri- caracterele /n descenden se pstrea! /ntrDo anumita proporieK urmea! selectarea
plantelor cele mai fidele.
Thuja p!icata germinea! slab %cEnd condiiile climatice sunt nefa.orabile- multe semine
sterile&. 5eminele de Thuja orienta!is se /nmoaie 2" de ore /n apa- semnatul se face prim.ara-
se las 2 ani pe loc.
+rin buta,i: .ara- /n augustDseptembrie- /n rsadnie- toate .arietile.
Genul Cupressus L.
Cupressus semper0irens L. L c1iparos.
5pecie e$otic- originar din !onele estDmediteraneene %'ran- 5iria- #ipru&- care a fost
mult e$tins /n /ntreg ba!in al Mediteranei.
5pecie tipic de climat mediteranean- clduros ,i uscat- cu ierni blEnde- din acest moti. la
noi /n ar se acomodea! greu ,i se folose,te numai /n scop decorati..
3rbore de pEn la 2JD3J m /nlime ,i diametre de )JD*J cm- cu ritidom subire-
nee$foliabil- brunDcenu,iu. LuFerii anuali- de obicei /n patru muc1ii- subiri pEn la 1mm.
$run*e!e mrunte- sol!iforme- rombice- obtu!e- opuse- dese ,i alipite de luFeriK pe faa superioar
au o mic gland re!inifer- de culoare .erdeD/nc1is. #onurile sferice- puin alungite- de mrimea
unei nuci %2D" cm&- cu ND12 sol!i scutiformi- dispu,i opus- penta sau 1e$agonali- la miFloc cu
umbelic ascuit %fig.00&. 5ub fiecare sol! se gsesc cEte ND2J semin6e mici- de 3D) mm- bruneD
ro,ate- lucitoare- /nconFurate de o aripioar /ngust.
Cupressus ari*onica 6reene D c1iparos de 3ri!ona.
5pecie nordDamerican- rspEndit /n !onele montane ,i secetoase ale 3ri!onei- 7oului
Me$ic ,i 9e$as- /ntre 1JJJD 1)JJm altitudine.
5pecie adaptat la climat uscat- suport bine gerurile ,i /ng1eurile.
Este un arbore de pEn la 2J m /nlime- cu ramurile de ordinul ' scurte- ori!ontale- iar
cele de ordinul '' di.ergente. 9runc1iul cu ritidom format de timpuriu- sol!os ,i e$foliabil /n
plci la .Erste mici- apoi fibros ,i crpat- brun sau negricios. LuFerii subiri- cu frun!e sol!iforme
mici- .er!uiDcenu,ii sau glauce- cu glande re!inifere pe dos. (lorile unise$uatDmonoice. #onurile
au *DN sol!i scutiformi- sunt globuloase sau alungite- de 2-)D3cm- cu umbelic puin e.ident.
5eminele- pEn la 2J sub fiecare sol!- de "D) mm.
3r putea fi utili!at la noi ca specie ornamental- de la cEmpie pEn /n !onele montane.
Genul Chamaecyparis 4pac3.
Chamaecyparis !a1soniana %3. Murr.& +arl. D c1iparos de #alifornia
5pecie e$otic originar din 3merica de 7ord- cu areal foarte restrEns- concentrat deDa
lungul #oastei +acificului %fig.1)&. In interiorul continentului ptrunde insular pEn la 2JJJ m
altitudine.
La noi- culturi sDau fcut puine %5imeria- +a,caniD=unedoara& dar a fost culti.at mult ca
specie ornamental /n aproape toate !onele rii. #ulturi forestiere e$ist foarte puine: Cidacut-
5imeria- 5abedD Mure,- re!ultatele sunt-re!ultatele sunt bune.
Este o specie relati. pretenioasa fa de clima ,i sol- /n Europa sDa adaptat /n condiii mai
puin fa.orabile. La noi sDar de!.olta bine /n regiunea fgetelor- /n staiuni adpostite pe .ersani
cu climat moderat- ferii de .Enturile reci ,i uscate- pe soluri fertile- umede.
3rbore de talie mare- atinge /n patria de origine pEn la *J m /nlime. #oroana este
conic /n masi.. 5coara brunDro,cat- se e$folia! /n plci sol!oase- rotunde. CErful tulpinii-
caracteristic curbat Nnutant&. LuFerii sunt turtii- dispu,i ori!ontal. (run!ele sol!iforme- sunt
a,e!ate opus: unele laterale mai scurte- cu .Erfuri mai acute- de!lipite de luFer- carenateK altele
centrale- mult mai mici- rombice- strEns lipite de luFer- cele de pe faa inferioar a luFerului a.End
linii albe- difu!e %fig.0N&. (lorile sunt unise$uatDmonoice. #onurile sferice- mici- cu diametru de
cca. ND1J mm- .er!uiDalbstrui la /nceput- brune la maturitateK pre!int ND1J sol!i lemno,i- inegal
rombici- cu o caren ascuit ,i se coc /n toamna primului an. 5eminele alungite- de cca. " mm-
cu dou aripioare laterale- la fel de late ca ,i ele.
Re!ist la poluare.
Chamaecyparis nootkatensis %4on& 5pac1. D c1iparos de 7utAa.
Originar din .estul 3mericii de 7ord- rspEndit pe litoralul 7ordic a #oastei +acificului.
La noi sDa culti.at numai /n scop ornamental. #omparati. cu Chamaecyparis !a1soniana este
mai re!istent la ger- dar necesit mai multa umiditate /n aer ,i sol.
Este arbore de mrimea '- pEn la 3JD"J m /nlime. Ritidomul subire- e$foliabil /n fE,ii
longitudinale. #oroana conic- cu ramurile de ordinul ' ori!ontale ,i cele de ordinul superior
pendente- caracteristice. (run!ele se deosebesc de ale speciei precedente: cele laterale sunt oblic
di.ergente- cu .Erful ascuit ,i e.ident /ndeprtat de luFer- pe fa .er!iD/ntunecat ,i pe dos de un
.erde clar- fr dungi albe de stomate. #onurile sunt sferice- de *D1J %12& mm diametru- cu "D*
sol!i pre.!ui cu un g1impe mic- drept- /neptor. 5eminele- cEte 2D" sub fiecare sol!- aripate.
Maturaia este bienal.
In coleciile dendrologice de la noi se mai /ntElnesc:
Chamaecyparis obtusa 5et!.
Originar din @aponia- cunoscut sub numele de G=inoAiH- de la care se folosesc culti.aruri
de talie mic ,i foarte mic: Gnana graci!isH- 2D 3 m /nlime- la /nceput neregulat sferic- apoi
larg conic cu lstari aplati!ai- cu ramificaie /n e.antai- frun!i, .erde /nc1isK GnanaH2 culti.ar
pitic- J-) m /nlime- compact- forma sferic aplati!at- lstari scuri /n form de scoic- frun!i,
.erdeD /nc1is.
Chamaecyparis pisi4era 5et!- D c1iparos Fapone! numit G5a:araH
3rbore /nalt de la care se culti. forme 1orticole interesante:
Chamaecyparis pisi4era G$i!i4eraH- form larg conic- cu /nlimea de ) m- ramuri
recurbate- lstari subiri- penduli- frun!e .er!iDcenu,iiK
Chamaecyparis pisi4era Gp!umosaH- form larg conic- cu /nlimea de 1J m- frun!e
aciculare- de.in brune iarnaK
Chamaecyparis pisi4era GP!umosa aureaH- cu frun!i, auriu.
5e utili!ea! /n parcuri ,i grdini- i!olat sau /n grupuri- formele pitice /n stEncrii.
Chamaecyparis !a1soniana se pretea! pentru obinerea de garduri .ii /nalte
Inmulirea prin semine: conurile se recoltea! /n septembrie- iar la Chamaecyparis
nootkatensis- care pre!int maturaie bienal- se recoltea! numai acele conuri care sunt bine
de!.oltate %cu tendina de brunificare ,i crpare&. (acultatea germinati. este de 1JP. 5e
recomand semnarea toamna- iar daca se e$ecut prim.ara- seminele se pstrea! la rece- /n
recipiente de sticl- bine /nc1ise- amestecate cu praf de crbune. In primul an necesit umbrire.
Inmulirea prin buta,i: /n iulieDaugust- /n rsadnie reci- se utili!ea! buta,i cu inel
%reu,ite mai mari decEt la buta,i cu clcEi& la formele erecte- cu port /ngust- se aleg numai lstari
ereci- terminali sau iarna /n sere- se culti. /n g1i.ece timp de 1 an.
Inmulirea prin marcotaF c1ine!esc: plantele mame tinere ,i .iguroase furni!ea! marcote
/nrdcinate dup 1D 2 se!oane de .egetaie. +entru culti.arele pitice se recomand marcotarea /n
rsadnie
Inmulirea prin altoire: portDaltoiul poate fi puiet pro.enit din semntur sau din buta,.
Chamaecyparis nootkatensis nu este compatibil cu Chamaecyparis !a1soniana- /n sc1imb- ca
portDaltoi se poate folosi Thuja orienta!is- /n acest ca!- la plantarea puieilor !ona de altoire se
/ngroap- ca altoiul s emit propriile rdcini. 3ltoirea se face /n placaF /n maiDiunie- /n ser.
5ubfamilia uiperoideae +lig. 3re conurile mature crnoase %pseudobace&- pro.enite din
concre,terea sol!ilor- care nu se desfac. 5eminele sunt puse /n libertate prin putre!irea conului.
Genul Juniperus L.
#uprinde "J de specii din emisfera nordic ,i 3frica subecuatorial- arbori ,i arbu,ti. 5e
caracteri!ea! prin ramificaia distic ori neregulat .erticilatK luFerii sunt rotun!i sau muc1iai-
frun!ele aciculare sau sol!oase- persistente- opuse sau /n .erticile cEte trei. (lorile unise$uatD
dioice- mai rar monoiceK e$emplarele mascule au uneori ,i flori femele. #onurile crnoase-
inde1iscente %pseudobace&- formate din concre,terea sol!ilor la maturitate.
uniperus communis L.D 'enupr.
Este una din cele mai rspEndite specii lemnoase de la noi.
3realul sau se /ntinde din regiunile reci ale 3mericii de 7ord pEn /n Europa ,i 3sia-
insular pEn /n nordul 3fricii.
La noi apare /n /ntregul lan carpatic- la altitudini mici ,i miFlocii- de *JJD1"JJ m.
#oboar pe alocuri ,i /n regiuni de dealuri Foase ,i cEmpie %Ocolul 5il.ic Radna&.
Re!ist la ger- /ng1euri- ar,i ,i .egetea! pe soluri srace- acide- bttorite- cu regim de
umiditate .ariabil. 5e instalea! u,or /n terenuri descoperite- pe gro1oti,uri sau pe .ersanii
repe!i- unde se folose,te ca fi$ator. oabele de ienupr se folosesc ca ,i condiment ,i pentru
prepararea buturilor antiscorbutice
5pecie arbusti.- cu /nlimi ce trec rareori de ) m %atinge /n mod e$cepional ,i /nlimi
arborescente&- formea! tufi,uri dese- cu ramuri numeroase. 3cele2 cEte trei /n .erticile- sunt
persistente- lungi de 1D1-)cm- drepte- acuminate- rigide- /neptoare- pe fa .er!iDdesc1ise- pe
dos albstrui brumate cu margini cu dungi .er!i %fig.0M&. (lorile sunt dioice- iar fructificaia
anual ,i abundent. #onurile sunt crnoase- suculente %pseudobace&- sferice- cu diametrul de
J-*DJ-M mm- negreDalbstrui la maturitateK se coc numai /n anul al doilea sau al treilea. 5eminele
cEte trei- brune- cu trei muc1ii. (ructific bogat ,i anualK germinaia se produce ane.oie. +lantula
pre!int trei cotiledoane.
uniperus communis 0ar intermedia /ntrune,te toate formele intermediare /ntre uniperus
communis ,i uniperus communis ssp- nana. 3rbust pEn la 1m /nlime- cu .erticilele acelor
distanate de la 3 la * mm- acele pEn la 1Jmm lungime- mai mult sau mai puin rigide- puin
recurbate- pe fa plane- relati. /neptoare.
uniperus communis ssp- nana <ild. L ienupr pitic.
3rbust indigen- originar din Eurasia ,i 3merica de 7ord. Inlocuie,te ienuprul /n regiuni
mai /nalte alpine ,i subalpine de la 1)JJD2JJJm altitudine- pe .ersani sudici. 3pare pe
gro1oti,uri ,i in.adea! p,unile.
3tinge numai J-)m- este tErEtor- foarte ramificat ,i des- cu luFeri scuri ,i gro,i. 3cele de
"DNmm lungime&- mai mult sau mai puin rigide- puin recurbate- pe fa plane- ne/neptoare.
uniperus sabina L. D cetina de negi- brdi,or.
5pecie indigen- locali!at sporadic /n #1eile ica!ului- Munii Crancei- #o!ia- +arEng-
Me1edini- pe stEnci ,i gro1oti,uri calcaroase %rar gneise&. 5pecie nepretenioas- re!ist la ger ,i
secet
3rbust pEn la 3m /nlime- are ramuri tErEtoare- spre .Erf oblicDascendente- /ngustate-
triung1iulareK unele tulpini marcotea! /n mod natural. (run!ele sunt sol!iforme sau aciculare- cu
miros neplcutK cele sol!iforme sunt opuse- de 1D3 mm lungime- la .Erf- de regul- obtu!e- pe dos
con.e$e- cu o gland alungitK cele aciculare- mai ales pe ramurile e$emplarelor mature- au cca.
"mm lungime- sunt .er!iDalbstrui- moi- ascuite- pe faa superioar plane %fig.N1&. (lorile sunt
unise$uatDmonoice sau dioice. +seudobacele mici- de )DN mm- crnoase- sferice- negreDalbstrui
brumate- cu 1D3 semineK se coc /n toamna primului an sau /n prim.ara urmtoare.
3.End capacitate de marcotare ar putea fi folosit la fi$area coastelor calcaroase ,i
uscate.
(r importan forestier- ca arbust ornamental- culti.at frec.ent de la c/mpie
%sil.ostep& pEn /n regiunea montan inferioar- prin parcuri- grdini ,i alpinetumuri. (run!ele
conin sabinol- un ulei otr.itor- folosit /n medicin.
uniperus 0irginiana L. D ienupr de Cirginia
Originar din 3merica de 7ord- unde ocup o suprafa .ast %fig.1)&. La noi a fost folosit
numai /n scopuri ornamentale. #ulturi forestiere pe suprafee mici- terenuri degradate 5abedD
Mure,.
+re!int o mare capacitate de adaptare atEt fa de condiiile climatice ,i edifice. Re!ist la
frig ,i secet ,i cre,te satisfctor pe soluri degradate- superficiale- sc1eletice- compacte- formate
pe marne- argile- calcare.
3re temperament de semiumbr.
5pecie arborescent care /n mod e$cepional- aFunge la 3J m /nlimeK la noi nu dep,e,te
cca. 1) m. 9ulpina este dreapt- !.elt- cu scoara brunDcenu,ie- ce se desface /n fE,ii
longitudinale- iar coroana compact- larg- piramidal. LuFerii sunt foarte subiri ,i rotun!i %nu
turtii ca la Chamaecyparis&. (run!ele sunt obi,nuit sol!iforme- rombicDo.ate- mici de cca. 1-)
mm lungime- cu .Erful puin de!lipit de luFer ,i plcut mirositoare. Uneori- mai ales la
e$emplarele tinere- apar ,i frun!e aciculare- a,e!ate opus- cEte dou- liniarDlanceolate- glauce- pe
fa canaliculate- lungi de pEn la cca. 1J mm %fig.NJ&. (lorile sunt dioice- rareori monoice.
#onurile2 pseudobace- crnoase- o.oide- de cca. *DMmm lungime- albstruiDbrumate- au 1D2
semine ,i se coc /n toamna primul an.
#a arbore decorati. este foarte apreciat- fiind destul de frec.ent culti.at prin parcuri ,i
grdini- mai ales forma columnar
uniperus hori*onta!is Mnc1.
Originar din 3merica de 7ord- arbust tErEtor- de 1 m /nlime- ,i 3D"m larg- cu ramificaii
ori!ontale de 3D " m lungime- lstari scuri- de,i. 3desea frun!ele sunt numai aciculare- 2D*mm
lungime- grupate frec.ent cEte trei- de culoare .erdeDalbstruie.
uniperus hori*onta!is 0ar g!auca2 cu port alipit de sol- 1) cm /nlime- cu ramuri subiri
,i frun!i, dens- sol!iform- albstrui.
Inmulirea prin semine: uniperus communis2 uniperus 0irginiana2 uniperus sabina-
5emnatul se e$ecut imediat dup recoltarea seminelor %octombrie& sau dup o stratificare de
1N luni ,i dup ce sDa curat de pulpa crnoas.
Inmulirea prin buta,i: .arietile. Re!ultate bune /n iulie august /n rsadni uniperus
sabina- uniperus communis2 uniperus hibernica %c1iar buta,i simpli&- uniperus chinensis.
+entru uniperus squamata =Meyeri> se fac but,irile /n octombrieDdecembrie /n ser %cu
buta,i cu inel sau cu clcEi&- /n atmosfer umed. Inrdcinarea durea! mult.
MarcotaFul se aplic la toate speciile prin arcuire ,i mu,uroire- /n martieDaprilie. 3ltoirea
se poate efectua iarna- /n sere- iar /n augustDseptembrie /n rsadnie- folosind procedeul /n placaF.
uniperus chinensis L.
3rbore /n arealul natural- /n #1ina- /n Europa arbust. (orm largDconic sau
semitErEtoare- cu luFeri subiri ,i dou feluri de frun!e- sol!oase- mici ,i alipite de luFeri %frun!i,
adult& ,i aciculare /neptoare- cu dou dungi albe %frun!e Fu.enile&. (ructe pseudobace
globuloase de *DNmm- la /nceput .er!i- apoi bruneD .iolacee.
uniperus squamata uc1.
Originar din #1ina- culti.arul GMeyeriH- arbust care poate atinge 3 m /nlime- cu ramuri
neregulate- ascendente- cu e$tremitile tinere /nclinate /n Fos. (run!e frumoase- aciculare-
ascuite- intens colorate /n albastruDargintiu.
ORDINUL 96;6LE4
*a!ilia 96;6&E6E
#uprinde arbori ,i arbu,ti aparinEnd la cinci genuri actuale- cu frun!e aciculare-
persistente ,i ritidom subire- ce se e$folia! /n sol!i sau /n fE,ii. O.ule /n general solitare-
ortrotope sau anatropeK dup fecundare- prin proliferarea esuturilor de la ba!a o.ulului ia na,tere
o formaiune crnoas numit aril- care acoper smEna total sau parial. "mbrionu! are dou
cotiledoane.
Genul Taxus L.
Taxus baccata L.D 9is
Este o specie cu areal /n Europa- 3sia Mic ,i nordul 3fricii %fig.1*&. In sudul 3ngliei- la
5usse$ sDa pstrat cea mai mare re!er.aie natural de tis. La noi se /ntElne,te /n !onele
montane carpatice- /n cEte.a puncte coboar ,i la dealuri- iar la #a!ane %4unre& apare la MJm
altitudine. 5e gse,te mai ales /n regiuni cu relief accidentat- pe stEncrii- gro1oti,uri sau sub
forma de buc1ete prin pdurile de fag sau amestec de fag ,i r,inoase.
In locurile accesibile a fost e$terminat- lemnul era cutat pentru confecionarea arcurilor
,i sgeilor- iar /n ultimele decenii datorit e$ploatrilor de!ordonate.
5pecie de climat montanDoceanic- tisa prefer staiuni adpostite- umbrite- cu umiditate
atmosferic ridicat. +lanta este sensibil la secet ,i sufer uneori de pe urma gerurilor e$cesi.e
de iarna sau a /ng1eurilor tEr!ii %la altitudini mici&. 5e locali!ea! soluri de pe calcare- bogate /n
sc1elet- slab acide- aerisite- cu regim normal de umiditate.
3re temperament pronunat de umbr- muluminduDse cu 1:1JJ din lumino!itatea total.
In tineree nu se poate de!.olta decEt la adpostul des al pdurii cu care se acomodea! pEn
tEr!iu. In parcuri .egetea! ,i /n plin lumin dac a fost proteFat /n tineree ,i a crescut /n
staiuni fa.orabile
9isa este un arbore cu /nlimi de 1)D2J %2)& m- dar se /ntElne,te frec.ent sub form
arbusti.. 9ulpina este dreapt- canelatK la e$emplarele pro.enite din lstari- tulpina de.ine
ascendent sau culcat- cptEnd form de tuf. Ritidom timpuriu- subire- de culoare cenu,ieD
ro,cat- care se e$folia! /n plci ,i conine un alcaloid to$ic pentru animale denumit ta$in.
#oroana o.oidDconic sau rotunFit- de!.oltat pEn aproape de sol- are cetin foarte bogat-
deas- de culoare /ntunecat. E$emplarele crescute sub masi.- ca ,i cele .Erstnice- au coroane
mult mai rare ,i mai puin compacte. Mugurii- grupai la .Erful luFerilor- sunt o.oi!i- de culoare
.er!uie- ca ,i luFerii. 3cele liniarDlite- plane- au lungimea de 2D3 cm ,i limea de cca. 2 mm- la
ba! abrupt /ngustate /ntrDun peiol scurt- decurent pe luFer- se aseamn cu cele de brad- /ns
.Erful lor este treptat acuminat- sunt moi- de un .erdeD/nc1is pe fa ,i .erdeDglbui pe dos- fr
dungi albe de stomateK stau dispuse /n acela,i plan %pectinat&,i nu conin canale re!inifere
%fig.N"&. (lorile sunt unise$uatDdioice: cele mascule se de!.olt /n mugure /nc din toamna
precedent- fiind constituite din ND1J stamineK cele femele- /nconFurate de 3 perec1i de sol!i-
solitare- sunt a,e!ate pe un luFer scurt- cu un singur o.ul- terminal- erectK dup fecundare dau
na,tere unui fruct fals- denumit galbulus. (ructific destul de timpuriu %de cca. 2J ani& ,i anual.
5mEna este o.oid- de pEn la 1 cm lungime- cu tegument lemnos- tare- brun la maturitate-
acoperit pEn aproape de .Erf de un aril ro,u- crnos- mucilaginos- cu un gust dulceag-
comestibil. 5eminele se coc prin augustDseptembrie- iar diseminaia se face prin psriK au putere
germinati. ridicat %cca. NJP&. +lantula pre!int numai dou cotiledoane %germinaie epigee&.
9isa este singura specie dintre r,inoasele indigene care posed capacitatea normal de
/nmulire .egetati. prin lstari- buta,i ,i marcote.
Longe.itate este foarte mare- aFungEnd pEn la 1JJJ de ani.
4in cau!a raritii- fiind ,i relict teriar- tisa a fost declarat monument al naturii. +re!int
.aloare ornamental remarcabil- /ntrucEt e$emplarele au aspect decorati.. 5e pot tunde ,i
modela u,or- cptEnd forme deosebite- 6ardurile .ii sunt mult apreciate pentru desimea cetinii
,i pot fi remarcate /n maForitatea parcurilor dendrologice din Europa.
Lemn omogen- cu duramen brunDro,iatic- inele anuale foarte /nguste- distincte- unul din
cele mai compacte- mai tari ,i fine de la noi- fr canale re!inifere- foarte cutat pentru sculptur.
Taxus cuspidata 5et.< tisa Fapone!
In arealul natural arbore- /n cultur cre,te ca arbust. 4eosebiri fa de Taxus baccata?
frun!e mai groase ,i mai late- colorate .erde mai desc1is- strlucitor- plantele tinere compacte.
Taxus cuspidata ,i Taxus x media sunt mai rustice.
5e folosesc ca e$emplare solitare- grupuri- forme tunse- garduri .ii.
Taxus baccata se obine din smEn- prin marcotaF ,i prin but,ire- .arietile ,i formele
prin altoire. 5eminele %numai la Taxus baccata& se seamn dup recoltare %augustDseptembrie&
puterea germinati. NJP- se cur de partea crnoas ,i se seamn imediat %germinea! abia /n
prim.ara anului al doilea sau c1iar al treilea din cau!a tegumentului lemnos sau se stratific 1N
luni&.
MarcotaFul se e$ecut prin mu,uroire sau arcuire.
ut,irea pentru specii ,i .arieti se face /n augustDseptembrie- cu buta,i semilignificai
cu clcEi- sau /n octombrie cu buta,i lignificai /n rsadnie reci. +entru formele piramidale se
folosesc buta,i de .Erf.
3ltoirea se face cu puiei de trei ani de Taxus baccata- iarna /n sere ,i .ara /n rsadnie
reci.
Genul Torreya 6rn.
Torreya nuci4era %L.& 5.et. >.
Originar din @aponia- se culti. foarte rar la noi /n parcuri dendrologice.
5pecie termofil- sensibil la ger.
Este un arbore de pEn la 1)m /nlime- care are scoara brun- cu sol!i parial de!lipii.
LuFerii sunt aproape distici- la /nceput .er!i- apoi bruniDlucitori %fig.N)&. Mugurii prismatici-
frun!ele aciculare- de 2D3 cm lungime ,i 3D" mm lime- a,e!ate distic- sunt liniarDlanceolate-
drepte sau foarte puin curbateK pe fa sunt con.e$e ,i e.ident lucitoare- pe dos plane- cu
ner.ura median puin proeminent ,i au dou dungi de stomate /nguste- albstruiK .Erful ascuit-
puternic /neptor- peiolul foarte scurt ,i rsucit. (lorile sunt unise$uatDdioice- cele femele foarte
mici- inserate perec1i la subsuoara unor ace. 5eminele o.oide- de cEte 2JD3) mm lungime- au un
/n.eli, crnos- brun desc1is- neplcut mirositor %drupe false&- se maturea! /n al doilea an.
#re,te /ncet- tolerea! umbra.
5e introduce i!olat sau /n grup cu alte specii /n amenaFri peisagere.
Inmulire: prin semine /m ser ,i prin buta,i.
La noi /n ar se mai culti. Torreya ca!i4ornica 9orr. ,i Torreya taxi4o!ia2 originare din 3merica
de 7ord.
ORDINUL GNE96LE4
4intre gimnosperme- acest ordin include cele mai e.oluate specii.
*a!ilia E-=EDR6&E6E
Genul Ephedra 9o:n.
"phedra dystachia L. L cErcel.
5pecie lemnoas auto1ton cu un areal /n centrul ,i sudul Europei ,i 3sia. La noi se
gse,te /n 4elta 4unrii ,i pe nisipurile litorale- dar ,i pe stEncrii calcaroase- /n #1eile 9ur!ii.
Este termofil- $erofit ,i calcicol.
5ubarbust de 3JD)Jcm /nlime- cu tulpini ramificate- tErEtoare- ramuri .er!i- striate
%fig.N*&. Lemnul are tra1eide ,i tra1ei.
(run!ele mici- 2 mm- opuse- sub form de teac. (lorile unise$uatDdioice- galbeneK cele
mascule cEte ND1* grupate /n glomerule- formate din stamine cu un perigon cu 2D" lobi- grupateK
cele femele cEte 1D2- /nconFurate de *DN bractei concrescute la ba! %o.ar rudimentar- specia face
trecerea de la gimnosperme la angiosperme&.
5eminele cEte dou parial /nc1ise /ntrDun aril crnos- ro,iatic- comestibil- alctuiesc o
pseudobac.
3re importan naturistic.
Subncrengtura (Filum) Angyospermae
rigine. Areal general.
5unt plante mai tinere filogenetic decEt gimnospermele ,i descind din gimnosperme
disprute %Benettita!e!e- grup fosil&
6enuri importante ca $agus2 Carpinus2 %uercus2 Betu!a2 Sa!ix2 Popu!us2 ug!ans2
$raxinus2 '!mus2 Ti!ia2 Acer2 ca ,i Magno!ia2 Liriodendron au aprut /n cretacicul mediu ,i
superior. 3cum 1JJ milioane de ani dominarea angiospermelor ,i regresul gimnospermelor- se
manifest din neo!oic. In condiiile unui climat cald- flora teriarului se /mboge,te cu noi
elemente- ,i datorit diferenierii se!oniere a climatului- apar treptat foioasele cu frun!e
c!toare.
3ctualmente- angiospermele lemnoase sunt repre!entate printrDun numr mult mai mare
de specii decEt gimnospermele ,i sunt rspEndite /n toate !onele climatice ale globului.
Caractere generale de diagnoz i corelaii mor!o"ecologice.
5unt plante lemnoase ,i ierboase. 3u tulpini simpodiale sau monopodiale- ramuri
ne.erticilate- port foarte di.ers %mai frec.ent coroana o.oid sau globuloas&.
(run!ele sunt c!toare sau persistente- /n form de limb lit sau de foaie- de aceea
denumite foioase %e$cepie Ginkgo bi!oba&. 7er.aiunea frun!elor este ramificat.
(lorile- frec.ent unise$uatDmonoice- dar ,i dioice- bise$uate %1ermafrodite&- poligame.
#aracteristic pentru angioasperme este faptul c florile femele au marginile carpelelor
concrescute- alctuind o ca.itate o.arian- /n care se formea! ,i stau /nc1ise o.ulele.
O.arul are un stigmat care prime,te polenul- iar seminele care se de!.olt din o.ule
rmEn /nc1ise %acoperite& /n fruct %/n lb. greac: aggeion Z /n.eli,- iar sperma Z smEn&.
(ructele- e$trem de di.ersificate- crnoase adeseori- dar frec.ent ,i uscate- de1iscente sau
inde1iscente la maturitate
3realul angispermelor atinge cotele cele mai ample- fiind de!.oltat deopotri. /n !onele
reci ,i temperate ale celor dou emisfere- ca ,i /n !onele ecuatoriale- tropicale ,i subtropicale.
In general- sunt mai plastice decEt gimnospermele- pre!entEnd o mare amplitudine
adaptati. ecologic- fapt care le permite s creasc /n staiuni foarte .ariate- ceea ce se ,i
reflect /n morfologia lor. 5peciile care .egetea! /n climate reci ,i umede- reci ,i uscate sau
calde ,i uscate au frun!e c!toare /n se!onul nefa.orabil %iarna- /n !onele temperate&- /n timp ce
speciile din climate calde ,i umede sunt semper.irescente. 5peciile din inuturi cu ploi suficiente
/n se!onul de .egetaie au adeseori frun!e glabre cu limb lat- cuticul subire- speciile din !onele
e$puse secetelor prelungite %step- sil.ostep& pre!int frec.ent frun!e pieloase- cu limb /ngust-
cuticul groas. 3ceste caractere repre!int adaptri morfologice /n .ederea reducerii
tranpiraiei.
5peciile unise$uatDmonoice sau dioice- la care poleni!area se face prin .Ent- au /n.eli,uri
florale puin de!.oltateK plantele lemnoase 1ermafrodite- la care poleni!area se face prin insecte-
au adeseori flori mari- cu /n.eli,uri florale bine de!.oltate ,i .iu colorate %(am. +osaceae2
Leguminoase&.
(oioasele se regenerea! .iguros- atEt se$uat- din smEn- cEt ,i pe cale .egetati. prin
lstari- draFoni- buta,i- altoaie- marcote %gimnospermele ,iDau pierdut /n cea mai mare parte
capacitatea de /nmulire .egetati.&.
Lemnul are sturctur comple$- pre!int .ase complete %tra1ei&- e$cepie fac
Magnoliaceele- fibre ,i parenc1im lemnos bine de!.oltat- fr canale re!inifere.
3ngiospermele se /mpart /n dou clase- /n funcie de numrul cotiledoanelor embrionului:
)icoty!edoneae 7i Monocoty!edoneae-
Monocotiledonatele sunt plante ierbacee- foarte rar lemnoase- cu un singur cotiledon.
#ele mai multe din numrul mic de plante lemnoase sunt e$otice- tropicale: bambusul
%Arundinaria sp.- Phy!!ostachys sp.&- bananul %Musa sp.&- palmierii %Chamaerops sp.&- etc. 5pecii
lemnoase indigene sunt numai cele din genul +uscus L ordinul Li!ia!es.
ORDINUL *6G6LE4
*a!ilia #E9UL6&E6E 4.*.Gra>
(amilia include peste 1JJ specii de arbori ,i arbu,ti rspEndii /n regiunile boreale-
temperate ,i subtropicale din emisfera nordic. #Ete.a specii aFung ,i /n !onele tropicale- iar unii
anini- /n 3merica de 5ud- dep,esc c1iar Ecuatorul.
(run!ele sunt caduce- simple- alterne- dinate sau slab lobate. (lorile unise$uatDmonoice-
cele mascule grupate /n ameni- cele femele tot /n ameni sau fascicule. La maForitatea speciilor-
amenii masculi se formea! de cu toamn. (ructul este o ac1en- pre.!ut cu in.olucru foliaceu
la ba!K uneori poate fi samar. Maturaia este anual.
#$I%&L CORYLEE
Genul Carpinus L.
'nclude circa 2) de specii de arbori ,i arbu,ti din regiunile temperate ,i subtropicale ale
Europei- #1inei- @aponiei- 3mericii de 7ord.
5coar neted- numai e$cepional formea! ritidom la btrEneeK mugurii alterni-
fusiformiK frun!ele o.atDeliptice- acut serate- a,e!ate distic. (lorile sunt unise$uatDmonoice-
grupate /n ameni- apar prim.ara- odat sau imediat dup /nfrun!ire. (loarea mascul are 3D2J
stamine- fr perigon- /n.elit la ba! de o bractee proasK amenii femeli au numero,i sol!i
membrano,i- caduci- care poart o cim biflor. (loarea femel- aflat la subsuoara unei bractei
,i a dou bracteole- este alctuit dintrDun o.ar bilocular- cu perigon /ngust- denticulat. 4up
fecundare- amentul de.ine pendent. (ructul este o ac1en- turtit ,i costat- la .Erf cu urmele
perigonului ,i stilele persistente- a,e!at la ba!a in.olucrului fructifer. Lstresc ,i rareori
draFonea!.
Carpinus betu!us L. L carpen
#arpenul este originar din Europa ,i 3sia de sudD.est %fig.10&. #entrul rspEndirii sale /l
constitue inuturile Europei#entrale miFlocii- de unde se /ntinde spre .est ,i sud pEn la rmurile
3tlanticului ,i Mrii Mediterane.
In ara noastr particip la constituirea pdurilor de ,leau. 4in !ona sa optim altitudinal-
de la cEmpie ,i deal /ntre cca. 1JJ ,i ")J m- ptrunde ,i /n regiunea pdurilor montane- /n fgete
,i amestecuri de fag ,i r,inoase- brdete %mai ales /n Moldo.a de 7ord ,i /n anat&- pEn la cca.
1JJJ m altitudine- /n #arpaii Meridionali.
Limitele rspEndirii spre sil.ostepa Munteniei ,i Moldo.ei coincid cu limitele estice ale
arealului su european- ocup 3P din suprafaa pduroas a rii.
#arpenul este me!oterm ,i re!istent deosebit de bine la geruri ,i /n special- la /ng1euri
tEr!ii- ceea ce /i permite instalarea guri de ger. 4e,i pretenios fa de cldura din timpul
se!onului de .egetaie- acesta este me!ofit- nu suport seceta ,i uscciunea- dup cum nu
suport nici gerurile e$cesi.e %sub L3)
J
#&.
3re temperament de semiumbrDumbr.
+rosper pe soluri fertile- bogate ,i constant ume!iteK de pe cele compacte- argiloase- cu
.ariaii mari de umiditate- ca /n staiunile de terase sau de interflu.ii- el lipse,te complet.
La noi- datorit amplitudinii ecologice relati. largi a carpenului se includ ecotipuri %rase&
climatice ,i edafice remarcabile:
D ecotip nordic din uco.ina- care .egetea! /n climate reci- pe soluri relati. grele-
compacte- fli, marnoDgresos- uneori particip la compo!iia pdurilor de amestec cu
bradul ,i fagulK
D ecotip sudD.estic din anat- .egetea! /n climate calde- moderate- pe soluri colu.iale
de pe calcare- uneori /n amestec cu bradul %ecotip termifil- bnean& ,i o serie de
specii termofile
D ecotip de mare altitudine %pEn la 12JJ m& /n Munii #pEnii- pe soluri cristalineK
D ecotipuri de soluri grele- pseudoglei!ate- de pe piemonturile subcarpaticeK
#arpenul este arbore de mrimea a ''Da dep,ind foarte rar 2) m. Rdcina este
ramificat- puternic de!.oltat. 9ulpina dreapt /n masi.- uneori rsucit- torsionat. 3re scoara
neted- cenu,ieDalbicioas- asemntoare cu a fagului- dar cu o serie de ,anuri /nguste %caneluri&
longitudinale. 3re coroana o.oid- bogat ramificat- cu frun!i, des ce acoper bine solul. LuFerii
subiri- geniculai- cu lenticele albicioase- slabDpubesceni /n tineree %fig.N0&. Mugurii sunt
alterni- sol!o,i- fusiformi- accuii- la .Erf pro,i- de J-)D1 cm lungime ,i alipii de luFer.
(run!ele- a,e!ate distic- sunt o.atDeliptice- de )DN cm lungime- la .Erf acuminate- la ba! u,or
cordate sau rotunFite- pe margini dublu serate- pe dos sericeuDproase- cu ner.uri proeminente.
Inflore,te ,i fructific la .Erste relati. reduse %1)D2J de ani&. (lorile sunt unise$uatD
monoice- grupate /n ameni pendeni- cilindriciK apar o dat cu frun!ele %prin luna aprilie&.cele
femele au perigon /ngust- denticulat ,i sunt plasate /n a$ila unei bractee concrescute cu dou
bracteole mici- care dup fecundare- dau na,tere unui /n.eli, fructifer trilobat de culoare .er!uie-
lobul median este mult mai lung decEt lobii laterali. (ructele sunt a,e!ate la ba!a in.olucrului-
latDo.oide- turtite lateral- de J-ND1 cm lungime- .erdeD/nc1is- apoi brune- costate longitudinal- la
.Erf cu cele dou stile ,i resturi de perigon. In anii de fructificaie abundent- %periodicitatea 1D2
ani&- in.olucrele fructifere- bine de!.oltate- de *D1) cm lungime- dau nota dominant /n /ntreaga
coroan. (ructele se /mpr,tie u,or la distane apreciabile- iar dup germinaie %capacitatea
germinati. )JD0JP&- plantulele se instalea! /n numr apreciabil.
+e lEng capacitatea foarte mare de regenerare din smEn- carpenul posed ,i o
remarcabil .igoare de /nmulire pe cale .egetati.- din lstariK in.adarea pdurilor de steFar ,i
gorun - fenomen de crpini!are.
#re,terea lent /n primii ani de.ine acti. la 1JD1) ani- pentru a /ncetini din nou ,i /n
mod definiti. la "JD)J de ani. In staiuni optime produce ma$imum *D0m
3
XanX1a.
Longe.itatea mic cca. NJD1JJ ani.
3re puini .atmtori biotici ,i este relati. re!istent la doborEturi ,i rupturi de .Ent sau
!pad.
5e remarc prin capacitatea sa mediogen- modificEnd sensibil climatul intern- mediul
de.ine umbros- rcoros- moderat- proteFea! ,i solul- pe careDl structurea!- /l afEnea! ,i /l
/mboge,te cu litiera sa bogat- u,or alterabil.
Lemnul este de culoare albicioas- fr duramen- dur- compact- cu fibre rsucite-
putre!e,te u,or /n aer %nu se folose,te /n conmstrucii& dar se utili!e! destul de mult pentru roi
dinate- piese de ma,ini- calapoade- articole sporti.e- bun combustibil- superior fagului.
#arpenul constitie o .aloroas specie de amestec- are caliti de ameliorare- edafice ,i de
stimulator al cre,terii ,i elagaFului steFarului.
#arpenul este folosit cu succes ,i la crearea gardurilor .ii- deoarece poate fi tuns-
/ndesinduD,i coroana ,i cptEnd forme dorite. Este indicat ,i pentru plantarea /n masi.e ,i la
formarea !idurilor .er!i %mult utili!at /n grdinile ar1itecturale&.
Carpinus betu!us se obine din smEn- iar .arietile prin altoire pe forma tipic.
5emnatul se e$ecut toamna- dup de!aripare- cu semine recoltate /n pErg %augustD
septembrie&- /n aer liber. 4ac smEna se recoltea! la maturitate- seminele .or fi stratificate ,i
semnate prim.ara.
Carpinus betu!us 0ar- incisa- se obine prin altoire- /n despictur- e$ecutate /n februarie-
/n ser. 3ltoaiele se confecionea! din luFeri lignificai din se!onul de .egetaie precedent.
Carpinus orienta!is Mill. L crpini- sfinaec
5pecie indigen- cu areal submediteranian- se /ntinde din 'talia spre rsrit peste
+eninsula alcanic- /n sudDestul Europei- #rimeea #auca!- 3sia Mic ,i #entral- /naintEnd- /n
general mai spre sud decEt carpenul /n ba!inul mediteranian %fig.10&.
La noi cre,te spontan /n regiunea de coline ,i cEmpie- /n staiuni calde ,i relati. uscate
din !ona forestier sau din sil.ostep. 5e /ntElne,te /n 4obrogea- sudul anatului ,i .estul
Olteniei. (ormea! tufri,uri caracteristice- pe coaste /nsorite.
Este o specie termofil- dar destul de re!istent la ger- ,i pronunat $erofit-
nepretenioas fa de condiiile edafice- .egetea! ,i pe solurile cele mai uscate- superficiale- cu
mult sc1elet
3re temperament mai de semiumbr- mai de lumin decEt carpenul- dar poate totu,i ,
re!iste ,i /n subarboret- prin pdurile rrite de c.ercinee.
5e deosebe,te de carpen prin: /nlimea redus- ND1JmK luFerii foarte subiri- fin
pubesceni- cu muguri mai mici- de J-) cm- /n patru muc1ii %fig.NN&K frun!ele de numai 2D) cm
lungime- mrunt dubluDserate- ciliate- pe dos pubescente- cu peiol scurt ,i prosK ameni
fructiferi mai scuri- de 3D* cmK fructele ac1ene mici- fiecare a,e!at pe o bractee o.atDascuit-
mic- asimetric ,i neregulat dinat.
YinEnd seama de re!istena deosebit la secet- puterea mare de lstrire- interesea! ca
specie de prim /mpdurire a terenurilor degradate de pe coastele calcaroase ,i uscate-
contribuind la ameliorarea solului prin frun!i,ul su destul de bogat. 'mportan sporit are /ns
/n 4obrogea- unde apare frec.ent- de.enind pe alocuri c1iar cople,itoare.
#u toate c are aspect decorati.- este destul de rar folosit ca arbore ornamental.
(iind rara /ntElnit ,i din cau!a dimensiunilor mici pre!int importan economic redus.
Genul Ostrya 4cop.
#strya carpini4o!ia 5cop. L carpenul negru
5pecie de origine mediteranian- cu frun!e eliptice- asemntoare celor de carpen
%fig.NM&- dar ce.a mai late- cu margini serate ,i ac1ene costate- /nconFurate aproape complet de
in.olucrul fructifer- desfcut numai la .Erf %fructele seamn cu cele de 1amei&.
5pecie termofil- se adaptea! /n !one mai clduroase- re!ist la secet ,i nu are pretenii
mari fa de solK tolerea! terenurile calcaroase.
Ostr?a este introdus la noi numai ca specie de parc.
5e plantea! i!olat ,i /n grupuri sau la marginea masi.elor- pentru a se pune /n e.iden
fructele interesante. 7e se pretea! la tundere.
Inmulire. +rin semine- /n septembrie- imediat dup recoltare sau prim.ara- dup
stratificare.
Genul Coryus L.
#uprinde specii de arbu,ti- rar arbori- din regiunile temperate sau mai reci ale emisferei
nordice. (run!ele o.ate sau subrotundDo.ate. (lorile unise$uatDmonoice. (ructele- sunt nucule
%aluna&- sunt /nconFurate de un in.olucru fructifer- re!ultat din concre,terea bracteei ,i
bracteolelor.
Cory!us a0e!!ana L. L alun
3lunul pre!int un areal /ntins- /n Europa ,i 3sia Mic. In RomEnia- /n staiuni calde-
/nsorite- pe calcare- urc pEn /n sub!ona molidului- la cca. 1"JJ m altitudine- la cEmpie coboar
sporadic pEn la sil.ostep.
La noi apare frec.ent /n pdurile de cEmpie ,i deal- /nsoe,te steFarul ,i gorunul- particip
la constituirea subarboretului sau se instalea! /n tieturi- lumini,uri- spre li!iere.
3lunul are ne.oie de soluri fertile- bogate /n substane nutriti.e- slab acide- ferite de
uscciune- adeseori sc1eletice. 5e de!.olt bine /n plin lumin- este de semiumbr dar re!ist ,i
la o oarecare umbrire.
Este un arbust de pEn la "D)m /nlime- formEnd tufe bogate- din muli lstari subiri-
drepi- fle$ibili- pornii de la ba!. LuFerii sunt geniculai- glbuiDcenu,ii- glandulos pubesceni-
cu peri ro,cai ,i lenticele albicioase %fig.MJ&. Mugurii sunt o.oi!i sau sferici- glandulos pro,i.
(run!ele- de )D1J cm lungime- obo.ate- sunt dispuse distic- la ba! cordiforme- la ba! inegal
cordiforme- /n partea superioar brusc acuminate- uneori cu trei .Erfuri %tendin de trilobare&- pe
margini inegal dubluDserate- pe dos proase %mai ales pe ner.uri&- prinse pe peioli de 1D2 cm
lungime- ro,catDglandulosDpro,i. (lorile sunt unise$uatDmonoiceK cele mascule- dispuse /n
ameni cilindrici- bruni- formai /n anul precedent- apar foarte de.reme prim.ara- /nainte de
/nfrun!ireK cele femele /nc1ise /n muguri- apar de timpuriu- prin februarieDmartie- lsEnd s ias
afar numai stilele ro,ii. (ructele %alune&- cEte %1& 2D"- sunt nucule o.oide sau globulare- cu coaFa
subire- netedK se gsesc /n.elite pEn sub .Erf /ntrDun in.olucru foliar- lobat neregulat /n partea
superioar. Lstre,te puternic ,i draFonea! mai slab.
5e de!.olt bine ca specie de suarboret /n pduri rrite.
#onstribuie la ameliorarea solului prin frun!i,ul bogat /n substane mineraleK interesea! pentru
fructe.
Cory!us co!urna L. L alun turcesc.
5pecie indigen- cu areal sudic /n +eninsula alcanic- 3sia Mic- #auca!.. La noi apare
numai /n .estul Olteniei ,i /n sudul anatului- pe coaste /nsorite- calcaroase. +e 4omogled atinge
dimensiuni mari.
Este o specie termofil. 5e acomodea! /ns ,i /n climate relati. reci- la altitudini mari
%5inaia- ra,o. L 6rdina dendrologic a (acultii de 5il.icultur etc.&. +refer soluri
calcaroase.
Este un arbore ce atinge 2J m /nlime ,i peste 2J cm diametru. 9ulpina dreapt ,i
coroana ramificat. 5coara formea! de timpuriu ritidom suberos- cenu,iuDglbui- ce se
e$folia! /n sol!i. LuFerii tineri sunt !.eli- lucitori- cenu,iiDglbui- glandulosDpubesceni- cu
muguri scurt o.oconiciK cei de doi ani %uneori ,i cei de un an- spre ba!& au scoara suberoas-
crpat %fig.M1&. (run!ele mari- de ND12cm lungime- sunt prinse de un peiol lung de "cm- adEnc
cordate- dublu serate- pe fa glabrescente- pe dos pubescente- perec1ea de ner.uri inferioar
pornind c1iar din peiol. (ructele se dispun /n fascicule cEte 3D1JK alunele mai mari- pEn la 2
cm- sunt lat elipsoidalDturtite- cu coaFa groas- tare ,i muc1iatD!grbunoas- cuprinse pEn la
.Erf /ntrDun in.olucru adEnc spintecat ,i cu prelungiri neregulate- puternic glanduloase. 5e coc /n
septembrieDoctombrie. (ructele- ca dimensiuni ,i calitate sunt superioare celor de alun comun.
+eriodicitatea este anual- fructificaia abundent la e$emplarele crescute i!olat. #re,terea este
relati. rapid ,i are o longe.itate pEn la 2JJ ani.
3rbore de parc ,i grdin- se utili!ea! ca arbore ornamental sau ca productor de fructe.
'mportana forestier este redus- ar putea /nnobila unele arborete de c.ercinee din !one
cu climat fa.orabil.
Cory!us maxima Mill. L alun cu frun!a mare
5pecie e$otic- originar din +eninsula alcanic ,i 3sia Mic- culti.at rar la noi- mai
ales /n Oltenia ,i anat.
Este un arbust- cu frun!e mari- pEn la 1" cm lungime dar cu peiol scurt- de ND1) mm
%fig.M2&.
Cory!us maxima 0ar- purpurea %Loud&. Re1d. are frun!e de culoare ro,ieD/nc1is- este
culti.at frec.ent prin parcuri. $ructe!e sunt a,e!ate cEte 1D"- pe un peduncul lung de 1-)D3-) cmK
aluna mai mare- cilindricDalungit- cu coaFa ro,iatic- este complet /nc1is /n in.olucrul tubulos-
mult mai lung decEt aluna ,i gEtuit deasupra acesteia- terminEnduDse /n lobi /ngu,ti- neregulatD
dinai.
Este culti.at frec.ent /n parcuri.
Genul Betua L.
'nclude cca. "J de specii de arbori- arbu,ti ,i subarbu,ti pitici din emisfera nordic- /n
!ona boreal ,i subarctic- pEn la limita latitudinal a .egetaiei lemnoase. 5coara este
pre.!ut la suprafa cu periderm suberos- stratificat- de culoare albDcretacee sau glbuie- mai
rar /nc1is- care se e$folia! circular /n fE,ii subiri. Mugurii sunt alterni- sesili- cu sol!i
imbricai. (run!ele peiolate- cu marginea serat- crenat sau lobulatK /nfrun!esc de.reme-
prim.ara. (lorile unise$uatDmonoice sunt dispuse /n ameni. 3menii femeli se transform /ntrD
un fel de con fructifer alungit- care poart la subsuoara bracteoleelor cEte trei samare foarte mici-
cu aripioare laterale. (ructele sunt u,or rspEndite de .Ent. 4up coacere- amentul se risipe,te-
iar samarele se /mpr,tie o dat cu sol!ii- rmEnEnd pe arbore numai a$ul floral. 3u capacitate
germinati. redus. 5peciile arborescente sunt foarte repede cresctoare la /nceput.
Betu!a pendu!a Rot1 %Betu!a 0errucosa E1r1.&- %Betu!a a!ba L.& L mesteacn
+re!int un areal foarte /ntins- rspEndit de la rmurile 3tlanticului pEn /n 5iberia ,i
3ltai. In Europa ,i 3sia- la limita latitudinal a pdurilor- dincolo de cercul polar- /n sud aFunge
/n 3penini ,i alcani- /n Rusia pEn /n sil.ostep %fig.1N&. La noi este locali!at la munte 0JJD
1))Jm- coboar rar la 2)J m.
Optimul de .egetaie /l reali!a! /n sub!onele pdurilor de deal- ca ,i /n fgete montane
sau /n amestec de fag ,i r,inoase mai ales /n #arpaii 7ordici ,i orientali.
Rase geografice L rase siberiene- scandina.e- atlantice- baltice sau din apenini- alcani
sau sudul Rusiei.
Unele din rase denot trsturi morfologicoDanatomice distincte- de e$emplu mestecnul
de #arelia %lemn dens- mai intens colorat&. +ro.enineele indigene sunt /n general bine dotate din
punct de .edere genetic /n ceea ce pri.e,te capacitatea de cre,tere- /n dimensiuni ,i .olum- multe
/ns au defecte de conformaie a trunc1iului.
+ro.eniene superioare apar /n Munii 3puseni ,i Munii Crancei.
4in punct de .edere ecologic- poate fi comparat cu pinul sil.estru. Este o specie rustic-
e$trem de puin pretenioas fa de clima ,i sol- cu temperament pronunat de lumin. 5uporta
bine gerurile puternice de iarn- ar,ia ,i /ng1eurile ,i denot o remarcabil amplitudine
edafic.4ispunEnd de o asemenea amplitudine ecologic- la care se adaug o mare capacitate de
regenerare prin smEn ,i calitatea de specie repede cresctoare /n tineree. Mesteacnul este cea
mai de seam specie pionier din pdurile noastreK in.adea! repede terenurile descoperite-
formEnd arborete deri.ate pe suprafee mari.
In diferitele !one de areal- mestecnul are comportament ecologic unitar- prin urmare
ecotipurile climatice sau edafice sunt puine. La noi se diferenia! mesteacnul de cEmpie-
mestecnul de mare latitudine- mesteacnul de soluri %relati.& uscate- mesteacnul de turbrie.
Este cel mai important arbore pionier din pdurile noastre. 3coper foarte slab solul cu
coroanele sale rare- luminoase- de aceea- la adpostul su se instalea! u,or specii erbacee ,i
arbusti.e.
Este un arbore de mrimea a ''Da care dep,e,te rareori 2) m /nlimeK iar cEteodat
rmEne arbusti.. 9ulpina este !.elt- conic- uneori sinuoas. 5coara2 de culoare alb
pronunat- neted- cu epiderma ce se e$folia! circular /n ben!i- de!.olt la btrEnee- la partea
ba!al- un ritidom negricios- adEnc crpat. #oroana este foarte afEnat ,i luminoas- constituit
din numero,i luFeri pendeni- subiri- supli- elastici- glabri- presrai cu o serie de glande L
.eruco!iti albicioase. Mugurii sunt o.oidDconici- glabri- acoperii cu o secreie .Escoas
%fig.M3&. (run!ele sunt romboidale pEn la triungiulare- de * %0& cm lungime- prelung acuminate
dubluDserate pEn la lobulatDserate- glabre- lucioase pe fa- mai mult sau mai puin glanduloase-
prinse pe peioli de 2D3 cm lungime. (lorile sunt unise$uatDmonoice grupate /n ameni. 3menii
masculi se formea! /n .ara precedent- la .Erful luFerilor. #ei femeli apar numai prim.ara-
de.reme- o dat cu /nfrun!irea- sunt cilindrici- iar la fructificaie de.in relati. lungi ,i gro,iK sunt
alctuii din numero,i sol!i trilobai- la .Erf ciliai- sub care se gsesc fructele. (ructele sunt
samare mici ,i foarte u,oare- pre.!ute cu dou aripioare membranoase- la .Erf cu dou firi,oare
%resturi de stiluri&- scurte.
Inflore,te ,i fructific de timpuriu %apro$imati. la 1J ani&- anual ,i foarte abundent.
+uterea germinati. redus %2JD"JP& se menine numai pEn /n prim.ara urmtoare. Lstre,te
.iguros numai /n tineree. #re,terea este foarte rapid /n tineree- /n al doilea an atinge J-)m
/nlime.
La "JD)J ani se reali!ea! ma$imul de producie lemnoas ~ 0DN m
3
XanX1a.
La 1JJ ani aFunge spre limita longe.itii fi!iologice.
Longe.itate mic *DMJani.
Lemn fr duramen- albDglbui- omogen- elastic- moale- greutate miFlocie- putre!e,te
repede /n aer. 5e folose,te la furnire ,i placaFe- /n industria mobilei- c1iurilor- obiecte mrunte:
cuie- Fucrii- saboi- paturi de armK din ramuri groase- necoFite bnci- c1io,curi.
Betu!a pendu!a D se obine din smEn- semnatul se face imediat dup recoltarea
seminelor- toamna- /nainte de cderea !pe!ii sau prim.ara- cu semine stratificate. +rin altoire
se obin .arietile- se e$ecut Gprin apropiereH /n martieDaprilie sau augustDseptembrie. In ser se
poate altoi /n februarie.
Betu!a a!bo3sinensis urA.
Originar din #1ina- cu scoar portocalie- care se e$folia! /n fE,ii circulare subiri.
7ecesit un climat mai blEnd.
Betu!a ermanii #1am.
#u coroana foarte larg ,i scoara albDglbuie- ameni ereci
7ecesita un climat mai blEnd ca ,i Betu!a a!bo3sinensis-
Betu!a nigra L.
3desea cu mai multe tulpini- scoara se derulea! /n fE,ii mari- ro,catDnegricioase- care
nu se desprind
Betu!a pubescens E1rn. D mesteacan pufos
3rbore cu areal .ast- din sudul 6roenlandei ,i 'slanda pEn /n 5iberia %fig.1N&. La noi
puin rspEndit- /n turbrii ,i piemonturi. (oarte re!istent la ger- dar pretenios fa de umiditate.
3rbore de mrimea a '''Da- rmEne de multe ori arbust. 5pre deosebire de Betu!a pendu!a
are ramurile- ca ,i luFerii- /ndreptate /n sus. LuFerii sunt cenu,iiDpubesceni- nelucitori- fr
.eruco!iti- iar mugurii pro,i ,i lipicio,i %fig.M"&. (run!ele- mai mici- de 2D"cm lungime- o.atD
rombice- scurt acuminate- neregulatDsimplu sau dublu adEncDserate- sunt pe fa de un .erde
/ntunecat- iar pe dos e.ident proase- /n special deDa lungul ner.urilorK peiolul este pubescent.
Infrun!e,te ,i /nflore,te mai tEr!iu decEt Betu!e pendu!a- 3menii fructiferi au sol!i cu lobii
laterali /ndreptai /nainte. (ructele samare- au aripioara numai dublu de late decEt smEna- iar
stilele se ridic deasupra marginilor aripilor.
Mesteacnul pufos de la noi aparune ssp- carpatica %<ild.& 3. et 6.. +re!int interes
naturalistic- fiind considerat un endemism carpatic.
Betu!a humi!is 5c1ranA L mestecna,
3rbust indigen- pEn la 2mK luFerii .eruco,i ,i pubesceni la /nceputK scoara de culoare
/nc1isK frun!ele rotundDo.ate- mici- de 1D2cm- neregulat dinate- la /nceput pubescente %fig.M)&K
amenii femeli ereci ,i scurtDo.oi!i sau cilindriciK apar prim.ara. 5ol!ii fructiferi au lobul
central e.ident mai lung decEt cei laterali.
3re importanta e$clusi. floristica- ca element boreal- circumpolar. 9rebuie s fie proteFat
pentru a putea supra.ieui /n turbriile montane.
Betu!a nana L. L mesteacn pitic
RspEndit /n !onele tundrei arctice ,i /n regiunile montane- pe terenuri ml,tinoaseD
turboase.
3rbust pitic indigen- sub form de tuf- de cca. J-)m /nlime- cu ramuri culcate sau
ascendente. 5e recunoa,te dup: luFerii foarte subiri- tomento,i- cu muguri mici ,i glande
.erucoaseK frun!ele foarte mici- de J-"D1-2cm- O rotunde- crenate- cu 2D" perec1i de ner.uriK
amenii ereci- apar prim.ara. 5ol!ii fructiferi au lobi de aceea,i lungime.
+re!int numai importan floristic fiind un relict glaciar. 9rebuie ocrotit necondiionat-
este pe cale de dispariie.
(olosire: solitar sau /n grupuri la marginea masi.elor- foarte decorati. este culoarea
scoarei ,i forma siluetelor.
Genul !nus Mill
5e cunosc circa 3J specii de arbori ,i arbu,ti originari din emisfera nordic %cEte.a
e$cepii- /n 3merica de 5ud&. Unele specii se ridic pEn la limita latitudinal a .egetaiei
lemnoase sau pEn /n regiunile alpine.
Mugurii alterni- obi,nuit pedicelai ,i frun!ele simple- serate sau lobulate. (lorile
unise$uatDmonoice- /n ameniK cei masculi pendeni- /n fascicule- se formea! din .ara
precedent. 3menii femeli- scuri ,i grupai /n raceme- se formea! de cu toamn %numai cEte.a
e$cepii&. Infloresc /nainte de /nfrun!ire- e$cepie fcEnd la noi A!nus 0iridis. 4up fecundare-
amentul femel se transform /ntrDun con fals mic- lemnos- denumit rEn!- care se coace toamna
tEr!iu. Impr,tierea seminelor se face prin .Ent sau cu aFutorul apei. Lstresc- iar la unele specii
c1iar draFonea!.
A!nus g!utinosa %L.& 6aertn. L anin negru- arin
5pecie cu areal foarte /ntins- se gse,te aproape pe /ntreg teritoriul Europei %fig.1M&. La
noi cre,te de regul- /n .ile rEurilor- la cEmpie ,i la dealuri. Urc pEn /n regiunea de munte
NJJD MJJ m- /n Lunca 4unrii apare foarte rar.
Este /ntElnit frec.ent sub form arbusti. sau arborescent- pe piemonturile carpatice- /n
staiuni cu soluri argiloase- glei!ate sau pseudoglei!ate.
Rase geografice asemntoare /n linii mari sub aspectul adaptabilitii climatoDedafice.
Rasa geografic indigen include pro.enine,e deosebit de .aloroase- cu capacitate
e$cepional de cre,tere ,i lstrire ,i calitii tulpinilor- e$ populaiile din luncile Oltului- @iului
3rge,ului etc.
5e do.ede,te acomodabil /n ceea ce pri.e,te clim- fiind re!istent la geruri ,i /ng1euri
tEr!ii ,i timpurii- dar e.ident mai pretenios fa de cldur decEt aninul alb. Este pretenios fa
de factorii edafici- manifest e$igene ridicate fa de umiditatea din sol- .egetea! acti. pe
soluri umede- /n lunci- depresiuni- piemonturi- turbrii- fiind specie 1igrofit.
3re temperament de lumin ,i se do.ede,te re!istent la aciunea .tmtorilor biotici ,i
abiotici.
Longe.itatea sub 1JJ de ani.
#re,tere rapid- /mboge,te solul %rdcini au nodo!iti cu bacterii fi$atoare de a!ot&.
#re,terea /n tineree ri.ali!e!a cu mesteacnul sau plopulK ma$imul se reali!e!a la 3J ani- /n
staiuni optime produce 11m
3
XanX1a.
3ninul negru este un arbore ce atinge frec.ent /nlimi de 2JD2)m- iar- uneori- /n
staiunile foarte fa.orabile reali!ea! c1iar 3Jm. Inrdcinarea este de la superficial pEn la
pi.otantDtrasant- .ariabil /n funcie de solK pe rdcinile tinere se de!.olt adeseori o serie de
nodo!iti- ca ni,te mrgele portocalii- /n care triesc simbiotic bacterii ,i actinomicete
asimilatoare de a!otK de asemenea- rdcinile conin esuturi aerenc1imatice- /n care se formea!
re!er.e de aer pentru respiraia rdcinilor /n staiuni cu soluri submerse. 9ulpina- de o
rectitudine remarcabil- continu- poate fi urmrit pEn la .Erf. 5coara este neted- cenu,ie /n
tineree- dup 1)D2J de ani formea! un ritidom negricios cu sol!i coluro,iK conine tanin /n
proporii egale cu steFarul %cca.1*P&. LuFerii sunt muc1iai spre .Erf- bruniD.er!ui sau ro,cai-
glabri- acoperii /n tineree cu o brum lipicioas. Mugurii e.ident pedicelai- deprtai de a$-
o.oi!i- acoperii cu doi sol!i- sunt ro,catDbrumai- glandulo,i ,i .Esco,i %fig.M*&. (run!ele alterne-
obo.ate sau aproape rotunde- de *D1Jcm lungime- cuneate la ba!- au .Erful rotunFit sau
caracteristic- larg emarginat- marginea /ntreag spre ba!- neregulatDdublu serat /n rest. +e fa
sunt glabre- .er!iD/ntunecate- lipicioase /n tineree- pe dos cu o nuan mai desc1is- glbuieK
pre!int smocuri de peri ruginii /n a$ilele ner.urilor ,i se gsesc prinse pe un peiol lung- de 2D
3cm. 9oamna- pEn tEr!iu- frun!ele /,i menin culoarea .erde ,i de regul- /nainte de cdere- se
/nnegresc. (lorile- unise$uatDmonoice- sunt grupate /n ameni- ce se formea! de cu .ar ,i se
desfac prim.ara urmtoare foarte timpuriu- /nainte de /nfrun!ire. 3menii masculi- de *D12cm
lungime- cilindrici- bruniD.iolei- stau pendent- grupai /n raceme de cEte 3D). amenii femeli-
mult mai scuri- pEn la 1-)cm- dispu,i de asemenea /n raceme- sub cei masculi- au flori lipsite de
perigonK la maturitate se transform /n conulee %rEn!e&- de 1D2cm lungime- o.oide sau
elipsoidale. Racemele fructifere au conurile laterale lung pedunculate. REn!ele pre!int sol!i
lemno,i- /ngro,ai la .Erf- la maturitate negricio,i- re!ultai din transformarea bracteelor florale.
9oamna- dup coacere- rEn!ele rmEn suspendate mult .reme pe arbore- iar sol!ii se desfac-
lsEnd s se disemine!e fructele- care continu s cad pEn prim.ara. (ructele- samare
pentagonale- mici de 2D3mm %la 1Ag intr cca. Un milion de fructe&- foarte /ngust aripate- conin
saci cu aer /n tegument- care permit s fie purtate de ape la mari distane.
+eriodicitatea fructificaiei de 1D3 ani- capacitate germinati.a foarte .ariabil- uneori
pEn la NJP.
4ispune de o remarcabil capacitate de regenerare pe cale .egetati.. In condiii
fa.orabile lstre,te .iguros pEn la *JDNJ de ani.
Lemn fr duramen- albDro,iaric /n seciune proaspt- prin e$punere la aer de.ine
portocaliuK moale u,or- are mare re!isten la ap- este utili!at /n construcii 1idrote1nice.-
apreciat pentru furnire- se folose,te ,i la plci aglomerate.
3ninul negru se impune /n .alorificarea staiunilor cu e$ces de ap- asigurEnduDse o
proucie de mas lemnoas apreciabil atEt calitati. cEt ,i cantitati..
5pecie bioacumulatoare- /mboge,te solul /n a!ot datorit nodo!itilor de pe rdcini.
3ninii pun /n .aloare luncile ,i terenurile cu umiditate /n e$ces- se plantea! pe malurile
apelor curgtoase- pot consolida malurile.
5e obine din smEn ,i marcotaF- .arietile prin altoire. 5emnatul se e$ecut toamna
sau prim.ara timpuriu. MarcotaFul prin mu,uroire ,i cel c1ine!esc a dat re!ultate mulumitoare.
3ltoirea prin apropiere sau /n placaF.
A!nus incana %L.& Moenc1. L anin alb
4ispune de un imens areal %fig.1M&. In Europa dincolo de cercul polar- se /ntinde de
asemenea /n 3sia de Est- fiind printre puinele specii lemnoase indigene care apar ,i /n 3merica
de 7ord.
La noi /nlocuie,te aninul negru la altitudini mari- /n luncile montane- aFunge la circa
1JJJm %ma$im 13JJm&. Lipse,te /n Munii anatului.
In comparaie cu aninul negru se do.ede,te mai bine adaptat la climate reci- aspre- cu
se!on de .egetaie scurt. 5uport /n msur mai mare gerurile ,i /ng1eurile. Este ce.a mai puin
pretenios fa de umiditatea solului %mai puin 1igrofit&- .egetea! pe soluri relati. uscate- pe
coaste erodate- gro1oti,uri ,i bolo.ni,uri. 7u suport apa stagnant. Cegetea! bine pe soluri
srace ,i mai acide.
5uporat mai mult umbrire decEt aninul negru.
Este un arbore de talie mai mic decEt aninul negru- atingEnd rareori /nlimi de 1ND2Jm.
9ulpina este canelat- adeseori strEmb ,i neregulat. 5coara neted- cenu,ie albicioas- are
crpturi puin adEnci- numai spre ba!a e$emplarelor btrEne. LuFerii sunt pubesceni-
nemuc1iai ,i nelipicio,i- iar mugurii cu doi sol!i- pubesceni- mai scurt pedicelai- mai mici ,i
mai apropiai de a$ %fig.M0&. (run!ele sunt o.ate sau o.atDeliptice- de "D1Jcm lungime- dubluD
serate- glabre pe fa,- cenu,iuDpubescente pe dos- caracteristic acuminate sau acute la .Erf %nu
rotunFite sau emarginate& ,i .Escoase. 3menii se formea! .ara- ca ,i la aninul negru- dar se
desc1id ,i mai de timpuriu- prin februarie. #onuleele- asemntoare- sunt grupate cEte "DN /n
ciorc1iniK cele laterale sunt sesile sau foarte scurt pedicelate. 5amara este tot pentagonal ,i
/ngust aripat- dar de culoare mai desc1is.
#re,terea este rapid la /nceput- pEn la 2JD 3J ani. Longe.itate se menine mai redus-
/ncepEnd de la circa )J de ani d semne de e.ident slbire a .italitii.
5pecie polimorf- /n america de 7ord pre!int o serie de .arieti. Lemnul asemntor cu
al aninului negru- din cau!a dimensiunilor mici se folose,te doar ca lemn de foc.
Este o e$celent specie amelioratoare de sol- bun fi$ator de sol ,i terenuri degradate.
A!nus 0iridis %4.#.& #1ai$ L anin de munte- liliac de munte
5e /ntElne,te spontan /n 3lpi ,i /n #arpai %fig.1N&- la altitudini mari- ctre limita
superioar a pdurilor. La noi trece dincolo de 2JJJ m altitudine %se asocia! cEteodat cu Pinus
mugo&. Uneori- pe .i reci ,i umede- coboar la 1JJJ de m- /ntElninduDse cu aninul alb.
#rescEnd /n climate foarte aspre- de mare altitudine- se mulume,te cu un se!on scurt de
.egetaie ,i re!ist la a.alan,eK este puin pretenios fa de sol.
Este un arbust cu /nlimi pEn la 3 m- cu aspect de tuf ,i tulpini tErEtoare- elastice.
LuFerii sunt fle$ibili- .er!iDmslinii- comprimaiK mugurii nepedicelai- cu trei sol!i- .er!iD
purpurii- lipicio,i- adeseori a,e!ai distic %fig.MN&. (run!ele sunt mici- de numai 3D"cm lungime-
rotundDo.ate- cu .Erful acut- serate sau dubluDserate- lipicioase /n tineree- pe dos palidD.er!ui- cu
smocuri de peri la ba!a ner.urilor. 3menii masculi se formea! din .ara precedent- iar cei
femeli apar din muguri numai prim.araK amenii se desc1id mai tEr!iu- dup /nfrun!ire- prin
maiDiunie- cEnd condiiile climatice se /mbuntescK rEn!ele /n ciorc1ini lung pedicelai- sunt la
/nceput .er!iD.Escoase- apoi bruneDglbuiK samarele latDaripate.
Este un element caracteristic peisaFelor alpine- unde /ndepline,te o important funcie de
protecie antiero!ional ,i de fi$are a coastelor cu pante mari- a gro1oti,urilor ,i ba!inlor
toreniale.
*a!ilia *6G6&E6E Du!ont
#uprinde numero,i arbori de talie mare ,i mai rar arbu,ti- originari din regiunile
temperate ,i clduroase ale emisferei nordice. %e$cepii cEte.a specii de %uercus- care apar /n
Malaesia iar genul ;otho4agus este specific !onei australe&.
Muguri laterali- cu sol!i imbricai- frun!ele simple- /ntregi- dar mai adeseori dinate sau
adEnc lobate- caduce sau persistente. (lorile sunt unise$uatDmonoiceK fructele nucule. Maturaia
anual sau bienal.
Repre!int sub aspect filogeneticDe.oluti. o soluie biologic aproape optim- a.End /n .edere
capacitatea neobi,nuit a peciilor respecti.e de a de!.olta rdcinile- tulpinile- frun!i,ul- la cote
ma$ime- .italiatea lor ie,it din comun. Este interesant faptul c fagaceele- cu aparatul lor
reproducti. adaptat la pole!i!area u,oar prin .Ent- de!.olt semine mari- grele- cu diseminare
ane.oioas ,i numai e$cepionala lor .italitate ,i longe.itate leDa permis /n aceste condiii s
ocupe teritorii atEt de /ntinde.
(agaceele au e.oluat ,i sDau rspEndit considerabil din centre ancestrale de origine
meridional sau cu clim cald- fapt ilustrat de marcescena frun!elor- caracter deri.at din
semper.irescena iniial.
La noi- fagul ,i steFarul ocup mai mult de Fumtate din /ntreaga suprafa a pdurilor.
Genul "agus L.
#uprinde circa 1J specii- originare din !onele temperate ale emisferei nordice %Europa ,i
3sia Mic- #1ina- @aponia- 3merica de 7ord&. 5unt specii foarte re!istente la umbr- cu
/nrdcinarea pi.otantDtrasant- scoara neted- obi,nuit fr ritidom- mugurii alterni- fusiformi.
(run!ele caduce- adeseori /ntregi. (lorile sunt unise$uatDmonoice. (ructele %Firul& sunt nucule/n
trei muc1ii- cu seciune triung1iular- cEte dou- /nc1ise complet /ntrDo cup. Maturaia anual.
$agus sy!0atica L.D fag.
#ele mai .ec1i resturi fosile ale genului $agus /n Europa- /n 5a$onia- datea! din
#retacic- de acum aproape 1JJ milioane de ani.
In era teriar speciile acestui gen erau mult rspEndite /n Europa %numeroase resturi de
fosile au fost gsite&. $agus sy!0atica ,i $agus orienta!is au a.ut la origine areale distincte- care
/n timpul glaciaiunilor cuaternare par s se fi suprapus parial- ceea ce a dus ,i la formarea de
forme 1ibride /n !onele de contact.
In perioada glaciaiunilor- fagul european sDa restrEns /n mare parte spre sud- 5pania-
(rana- #orsica- 5icilia- 3penini- alcani D inclusi. #arpai- /n #rimea. In postglaciar re.ine pe
.ec1i teritorii nordice- /n neolitic aFungEnd aproape de limita nordic a arealului natural actual.
Unii cercettori consider c /n postglaciar fagul a re.enit /n #arpaii no,tri din refugiile
balcanice- ipote! totu,i greu de acreditat inEnd cont de diseminaia greoaie a Firului. 5e
consider- de altfel- c apogeul fagului la noi a fost marcat /n epoca roman- ,i c- /n pre!ent- el
este /ntrDun u,or declin /n fa.oarea molidului.
(agul este o specie european- rspEndit /n inuturile .estice- centrale ,i sudice ale
continentului %fig.2J&. Limita .estic aFunge pEn la Oceanul 3tlantic- iar limita estic pEn /n
nordul Moldo.ei de unde trece /n #arpai. In sud atinge +irineii ,i rmurile Mediteranei- din
(rana pEn /n 6recia- iar spre nord se ridic pEn /n sudul 5coiei ,i +eninsulei 5candina.e. In
Europa de nordD.est fagul este o specie de cEmpie ,i de dealuri %la Marea altic se gse,te la )D
1Jm altitudine&- /n sud ,i sudDest el de.ine o specie e$clusi. montan %aFunge la 2JJJm
altitudine&.
In Europa- cele mai /ntinse suprafee le ocup /n fosta 'ugosla.ie- urmat de RomEnia.
La noi- este specia cea mai rspEndit %fig.21&- ocupEnd apro$imati. 2 milioane de
1ectare- adic 31 P din suprafaa pduroas a rii. 5e /ntinde /n /ntregul lan carpatic. Limita
inferioar se gse,te la altitudini de 3JJD)JJ m- cea superioar la 12JJD1"JJ m. #oboar insular
pe .i umede pEn la 1)JD2JJ m- /n anat- pe Calea #ernei ,i pe Calea 4unrii se gsesc
arborete pEn la circa 1JJ mK urc /n parEng ,i 3puseni la 1*)J m altitudine. 'nsule i!olate se
gsesc /n 4obrogea #Empia Olteniei %lEng #raio.a ,i 9urnu 5e.erin& ,i /n #Empia Munteniei
%lEng lacul 5nago.&- /n #arpaii Meridionali ,i /n 3puseni limita superioar dep,e,te 1"JJ m
%1*)J m /n +arEng ,i 3puseni&- constituie limita superioar a pdurii %Munii i1or- 5emenic-
#ernei- +arEng- 5ebe,&.
3re areal altitudinal foarte larg- constituie frec.ent arborete pure pe mari surafee- alteori
se asocia! cu gorunul- carpenul- bradul- molidul. In regiunea de dealuri particip la constituirea
,leaurilor. In #arpaii Orientali formea! arborete de amestec cu bradul ,i molidul.
4intre subspecii- .arieti ,i forme- la noi apar:
(. s. ssp s?l.atica L /n /ntregul areal
(. s. .ar. moesiaca L /n anat %5emenicD4omogled&- Oltenia %#o!ia&- 4obrogea
(. s. .ar. pendula L /n Munii anatului la cca. NJJ m altitudine
(. s. .ar. .ulgaris D /n /ntregul areal
(. s. f. c!ec!otte L pe Muntele Mic- /n Calea 7erei
(. s. f. Ruercoides L #iuca,- Muntele Ro,u
(. s. f. atropunicea % frun!e ro,iiDnegricioase sau brune- /ntunecate& L parcuri
Rase geografice mai slab e$primate- decEt la r,inoase.
(. s. borealis L la altitudini mici pe litoralul mrii altice
(. s. britanica L /n 3nglia
(. s. scandina.ica L /n 5candina.ia
(. s. celtica L /n nordul (ranei
(. s. montana cuprinde climatipuri:
(. s. p?renaica L +irinei
(. s. gallica L din @ura
(. s. alpina L Munii Cestici
(. s. austriaca L 3lpii 3ustriei
(. s. apennica L din 3penini
(. s. eurc?nica L din !ona montan ,i colinar a Europei centrale
(. s. carpatica L din munii 5lo.aciei
(. s. polonica ,i silesiaca L din +olonia
(. s. transil.anica L din #arpaii romEne,ti
(. s. balcanica L din alcani
(. s. podolica L din +odi,ul +odolic ,i Moldo.enesc
In fgetele auto1tone din #arpai apar po.eniene .aloroase cu /nalt capacitate
biologic: populaiile de fag din anat %.alea 7erei.#ernei&- populaiile din 5ubcarpaii
Moldo.ei %(EntEnele D acu&- cele din #iuca,- ucegi.
In Europa #entral fagul .egetea! /n climate montane- cu caracter oceanic- atlantic. La
noi climatul fgetelor sufer .dite influene continentale- mai ales /n inuturile rsritene.
+retutindeni /ns fagul manifest pretenii mari fa de umiditate. 5e do.ede,te sensibil la secet
,i uscciune. O anumit reducere a cantitii de precipitaii poate fi compensat de umiditatea
atmosferic sporit- careDi permite pe .i- s coboare /n regiunea de coline.
In afar de umiditate- un alt factor decisi. /n rspEndirea fagului sunt /ng1eurile. In
#arpai e.it sistematic funduri de .i- depresiuni /nc1iseK la altitudini mici este /nlocuit de
carpen. +lantulele sufer din cau!a /ng1eurilor tEr!ii- uneori ,i e$emplarele mature- se distruge
aparatul foliaceu.
6erurile sunt suportate destul de bine. #ele e$cesi.e /i cau!ea! /ns geli.uri %crpturi
/n lemn&.
[i ar,ia produce .tmri- mai mult la plantule dar ,i la e$emplarele mature- care i!olate
brusc sufer de pErlitura scoarei %rmEn cicatrice relati. e.idente cu suprafaa !grunuroas ,i
contur neregulat&. (agul la fel ca bradul nu se regenerea! de cEt sub masi.. 3rboretele mature
crea! un mediu deosebit de prielnic regenerriiK /n stare de masi. se mulume,te cu 1X*J pEn la
1XNJ din lumino!itatea totalK arbu,tii lipsesc- din speciile erbacee re!ist doar cele umbrofile-
uneori c1iar lipsesc. 9emperamentul L este cel mai pronunat de umbr dintre toate foioasele de
la noi- ocup locul trei dup tis ,i brad.
(a de .Entul puternic manifest o re!isten bun- constituind ,i ade.rate nuclee de
re!isten /n molidi,uri calamitate.
#re,te bine pe soluri bogate /n 1umus ,i ba!e de sc1imb- slab acide- rea.ene- aerisite ,i
permeabile- profunde- pe orice fel de roci. +otenialul biologic ridicat permite de!.oltarea ,i pe
soluri mai srace /n ba!e- mai acide dar afEnate- permeabile- fr .ariaii accentuate de umiditate-
aerisite cu te$tur nisipoDlutoas sau lutoas- se poate de!.olta ,i pe soluri sc1eletice cu condiia
s fie trofice.
(agul carpatic include ecotipuri climatice ,i edafice distincte:
(agul de uco.ina L de climat mai rcoros ,i mai aspru- cu potenial producti. ,i de
cre,tere relati. redus
(agul de anat L climatip mai termofil- se adaptea! u,or /n condiii staionale locale- la
altitudini mici unele populaii au o anumit indi.idualitate genetic- sunt re!ultatul unor 1ibridri
ancestrale ale lui (agus s?l.atica cu (. orientalis.
(agul din munii 3puseni L ecotip termofil dar cu potenial bioproducti. inferior celui din
anat.
(agul 4obrogean L /n Munii Mcinului ocup o po!iie ecologic aparte- este adaptat la
climatul local cald- relati. uscat ,i ierni reci formEnd o insul i!olat la Lunca.ia.
(agul de mare altitudine din Munii Olteniei L +arEng- 6odeanu- formea! frec.ent limita
superioar a pdurilor.
(agul de mic altitudine L apare insular /n staiuni calde ,i uscate dr cu umiditate
admosferic mare de pe Calea 4unrii L taurica ,i .ar. moesiaca sau de pe malul lacului 5nago.
(. taurica.
Ecotipuri edafice:
(agul din +odi,ul central Moldo.enesc care .egetea! pe soluri grele- compacte-
neaerisite.
3rbore de mari dimensiuni- fagul atinge /nlimi de pEn la "J%")&m ,i diametre de
ma$imum 2 m. Rdcina pi.otant /n primul deceniu- se desface mai tEr!iu /n numeroase
ramificaii oblice ,i ori!ontale- ce se /ntind mult /n suprafa- se /ntrees ,i concresc %concre,terea
se reali!ea! ,i /ntre rdcinile arborilor .ecini&- dEnd astfel o bun ancorare /n sol- care asigur
o re!isten destul de bun la doborEturi de .Ent. 9ulpina /n masi. strEns este foarte dreapt-
cilindric- perfect curat de crci pe mari lungimi. In unele ca!uri pre!int /ns tendin de
/nfurcire. 5coara- este neted- subire- cenu,ie pEn la albicioas- cu pete mari de culoare mai
desc1is- nu formea! ritidom decEt rareori la ba!a trunc1iului. +rin elagarea ramurilor laterale-
pe trunc1i rmEn adeseori acolade negricioase numite Gbrbi c1ine!e,tiH. #oroana- o.oidD
alungit /n masi.- bogat /n ramuri ,i frun!e- se de!.olt mult lateral ,i /n profun!ime- la arborii
i!olai. LuFerii anuali sunt geniculai- bruni sau .er!ui- la /nceput pro,i- apoi glabri %fig.MM&.
Mugurii sunt fusiformi- mari- de 2D3cm lungime- ascuii- cu numero,i sol!i bruni- foarte
deprtai de luFer. (run!ele eliptice pEn la o.ate- de )D1Jcm lungime- sunt acute la .Erf- la ba!
/ngustate sau rotunFite- pe margini sinuate- slab dinate sau aproape /ntregi- prinse pe peioli de
cca. 1cmK /n tineree au peri moi pe ambele feeK mai tEr!iu de.in glabre pe fa,- pe dos pstrEnd
smocuri de peri la subsuoara ner.urilorK pe margini sunt ciliate. 5pre toamn de.in pieloase-
brune armii ,i mai ales la e$emplarele tinere- rmEn pe ramuri pEn spre prim.ar
%marcescente&. (lorile- unise$uatDmonoice- apar concomitent cu /nfrun!irea. (lorile mascule-
constituite dintrDun perigon campanulat- pros- cu "D0 lacinii profunde- di.i!ate ,i ND1* stamine-
sunt grupate /n capitule pendente- lung pedunculateK cele femele- cEte dou- cu trei stile-
/nconFurate de numeroase bractee- unite la ba!- formEnd un in.olucru pros cu patru di.i!iuni-
sunt erecte ,i scurt pedunculate. (ructul- denumit Fir- este o nucul /n trei muc1ii- brunDro,cat-
de 1D1-)cm lungime- ac1enele cEte dou sunt cuprinse /ntrDo cup cu apendici lemno,i- epo,i.
(agul fructific tEr!iu- /n masi. la 0JD NJ de ani- iar fructificaiile abundente se repet
destul de rar %o dat la "D* ani&. Maturaia are loc /n septembrieDoctombrie.
In primii ani puieii cresc /ncet %apro$imati. 1J cm anual&- ulterior cre,terea /n /nlime
se acti.ea!- abia ctre 3JD "J de ani atinge .alori mari %circa NJ de cm anual&. Lstre,te slab.
Longe.itatea de 2JJD2)J de ani- numai /n ca!uri rare 3JJ de ani.
La NJ de ani /n staiuni optime %anat& fgetele produc pEn la 12D13 m
3
XanX1a. La 1JJ de
ani numai cca. )D* m
3
XanX1aK din .olumul de lemn e$ploatat anual fagul deine ")D)J P.
9ulpinile groase pe soluri cu umiditate mult au putregai /n partea inferioar.
(agul este o specie relati. omogen ,i unitar cu .ariabilitatea restrEns ,i foarte bine
studiat:
(.s. ssp. s?l.atica eldie L cu frun!e relati. scurte- 3-)D0 cm- numr relati. redus de
ner.uri- *DN perec1i.
(.s. ssp. moesiaca L cu frun!e cu o lungime de MD12 cm- ND1J perec1i de ner.uri.
4up forma ,i structura coroanei se diferenia! .arietile:
$agus sy!0atica 0ar- pyramida!is %$agus sy!0atica 0ar-4astigiata&- cu coroan /ngust-
piramidal- ramuri erecteK
$agus sy!0atica 0ar- pendu!a2 cu ramuri pendente- cele inferioare tErEtoare8
$agus sy!0atica 0ar- tortuosa2 forma pitic- cu tulpina ,i ramurile rsucite.
4up caracterele frun!elor sDau descris:
$agus sy!0atica 0ar- grandidenta- cu frun!e grosolan ,i regulat dinate-
$agus sy!0atica 0ar- atropurpurea %$agus sy!0atica 4- atropunicea&- cu frun!e ro,ii
negricioase sau brune /ntunecate-
$agus sy!0atica 4- pupurea pendu!a2 $agus sy!0atica 0ar-asp!eni4o!ia %a!o,&- cu frun!e
lobate.
3re mai puini .tmtori decEt r,inoasele #rchestes 4agii ,i Mikio!a 4agii2 formea!
gale- rod muguriiK ;ecria ditissima ,i ;ectria ga!igena pro.oac cancere.
4intre foioasele indigene fagul este cel mai puternic creator de mediu L fitoclimatul
umbros- rcros- omogen cu structur particular. 5olul de fag se menine bine ,i stabil structurat-
litiera se descompune u,or- /n staiuni fa.orabile 1umusul este de tip mull- de!.oltEnduDse cea
mai tipic flor de mull. In masi.e continue influena asupra regimului 1idrologic este puternic-
scurgerile de suprafa fiind mult diminuate- solul permiEnd infiltrarea rapid ,i nelimitat a
apei.
(agul este principala specie a pdurilor noastre. +rin introducerea /n arboretele pure de
fag a unor specii %Mo- r- La- 6o- 4u& .aloarea arboretelor poate cre,te.
Lemnul este de culoare alb /n seciune proaspt %dac nu apare Ginima ro,ieH&- omogen-
tare- greu- u,or fi!ibil- de elasticitate medie- /n aer putre!e,te u,or- se prelucrea! u,or- se
utili!ea! /n industria mobilei- pentru furnire- placaFe- plci. Lemnul aburit se poate utili!a la
fabricraea mobilei curbe- parc1ete- instrumente mu!icale- la producerea celulo!ei. 4urabilitatea
poate fi mrit prin imregnarea cu substane c1imice. 5e foloselte ca lemn de foc ,i mangal.
La noi cultura fagului este relati. u,oar datort condiiilor climatoDedafice fa.orabile ,i
sigur la starea de masi. /nc1eiat .tmrile factorilor abiotici ,i biotici sunt reduse. +durile
naturale pluriene din anat .or fi conser.ate ca ba! unic de plasm germinati..c
$agus sy!0atica se obine din smEn- .arietile ornamentale prin altoire. 5eminele se
seamn imediat dup recoltare sau se stratific dac se seamn prim.ara. 3ltoirea se aplic /n
februarie- /n ser. +e puieii de $agus sy!0atica2 se altoiesc la colet .arietile ,i formele cu pot
erect- iar /n coroan- la 2D 2-2J m /nlime- formele pletoase sau cu frun!e colorate.
$agus orienta!is LipsA? D fag oriental- fag de #auca!.
5pecia este rspEndit /n sudul +eninsulei alcanice- 9urciei- #auca!- 'ran.
5pecie indigen- /ntElnit la noi /n sudul anatului precum ,i Oltenia- Muntenia-
9ransil.ania %Fud. 3lba&.
Este mai termofil ,i mai puin re!istent la ger decEt fagul comun- suport mai bine
uscciunea.
#ultura /n staiunile la limita inferioar a fagului- /n sudul Olteniei- anatului- Munii
Mcinului- au dat re!ultate bune. Lstre,te relati. puternic- draFonea! bine- cre,terea este
.iguroas.
3rbore de mrimea '- pEn la "J m /nlime- care se deosebe,te de fagul comun prin
coroana mai /ngust- piramidalK luFerii mai .iguro,i ,i mtsosDpubesceni pEn /n iarn-
frun!ele relati. mari- de MD1)cm lungime- cu 0D1" perec1i de ner.uri secundare- curbate e.ident
/nainte de a aFunge la marginea frun!ei %fig.1JJ&. (lorile mascule au perigonul di.i!at cel puin
pe 1X3 de la .Erf ,i foarte pros- a,a c inflorescenele apar ca un g1em albicios de puf.
Infrun!e,te ,i /nflore,te cu 2D3 sptmEni mai de.reme decEt $agus sy!0atica. (ructele sunt
/nc1ise /ntrDo cup proas- care la ba! pre!int apendiculi foliari- ca ni,te frun!i,oare .er!i-
peiolate- mult mai alungii- caracteristici.
$agus x taurica +opl. D fag de #rimeea
Originar din alcani ,i #rimeea- la noi se gse,te mai frec.ent /n Munii anatului unde
ocup suprafee /ntinse /n Oltenia- Muntenia ,i 4obrogea.
=ibrid /ntre $agus sy!0atica ,i $agus orienta!is- pre!int caractere intermediare. (run!ele
sunt asemntoare fagului oriental- dar cu dimensiuni mai reduse ,i cu un numr relati. mare de
perec1i de ner.uri %ND1J&.
Genul Castanea Mill.
#uprinde cca. 1J specii- rspEndite /n Europa Meridional- 3sia Mic ,i Oriental-
inclusi. @aponia- precum ,i /n sudDestul 3mericii de 7ord. 5unt arbori iubitori de cldur- de
climat dulce. 3u frun!e caduce- lanceolate- ascuitDdinate. (lorile sunt unise$uatDmonoice.
(ructele suntnucule globuloase- /nc1ise cEte 1D3 /ntrDo cup aproape sferic- pre.!ut cu spini
lungi- /neptori. 5mEna este comestibil. Maturaia anual. Lstre,te puternic ,i draFonea!.
Castanea sati0a Mill. %#. .esca 6aertn.& L #astan bun
5pecie cu areal circummediteranean- rspEndit /n Europa- /ncepEnd din 5pania pEn /n
+eninsula alcan- de unde trece /n 3sia Mic ,i #auca!K /n 3frica pre!int un areal restrEns
%fig.22&. La noi apare /n regiunile cu climat blEnd- /n Oltenia ,i nordD.estul rii %aia Mare-
aia 5prie&.
Originea spontan /n ara noastr pare /ndoielnic- dar fiind slbticit /n multe puncte-
probabil a fost introdus /n .remea romanilor sau /n e.ul mediu.
Este o specie tipic de climat mediteranean cald ,i umed- ferit de /ng1euri puternice ,i
geruri mari. 3re o remarcabil re!isten la poluare.
3re temperament mai de umbr decEt steFarul- apropiat de al carpenului.
5e de!.olt bine pe soluri de pe roci .ulcanice- acide- aerisite- afEnate- permeabile %nu
tolerea! calcarul acti.&.
3rbore de /nlimi mari- cca. 3Jm ,i mai ales de grosimi remarcabile L 1-)D2m. La noi
cre,te mai mult i!olat /n arborete rrite sau /n li.e!i- pre!int la btrEnee tulpini groase ,i este de
/nlimi relati. reduse- cu ramificaii Foase- larg de!.oltate ,i ritidom de culoare brunD/nc1is-
adEnc crpat. LuFerii anuali sunt .iguro,i- bruniDro,cai- cu lenticele albicioase- glabriK frun!ele
mari- de 1JD22cm lungime ,i "DNcm lime- oblongDlanceolate- treptat /ngustate spre .Erf- cu
marginile acut dinate ,i ner.aiunea proeminent %fig.1J1&. (lorile mascule sunt grupate /n
ameni cilindrici foarte numero,i- lungi de 1JD13cm- ereci- de culoare galben- cu miros
specific. (lorile femele sunt .er!i ,i se gsesc la ba!a amenilor masculi- cEte 2D3 /ntrDun
in.olucru spinos- care se transform /ntrDo cup sferic- aproape lemnoas- acoperit cu spini
lungi- de,i- /neptori. (ructele- castanele- nucule globuloase sau brusc acuminate purtEnd la .Erf
resturile stigmatelor- au culoare brunD/ntunecat %castanie&- diametru de 2D3 cm ,i stau cEte 1D3
/nc1ise /n cupa fructifer- se desface /n patru .al.e- la coacere- prin octombrie.
E$emplarele i!olate fructific /ncepEnd de la 2J de ani. +eriodicitatea 2D3 ani. In staiuni
corespun!toare lstre,te pEn la .Erse /naintate- draFonea! frec.ent- cre,terile sunt acti.e. La
cinci ani poate s ating ) m /nlime. Lemnul este de calitate superioar. #astanele au mare
.aloare nutriti..
Longe.itate este foarte mare- peste 1JJJ de ani.
#a arbore forestier poate fi culti.at cu c.ercinee /n staiuni cu climat moderat /n .estul
rii.
5pecie ornamental- cu 1abitus ,i frun!i, frumos- se introduce i!olat sau pe alei.
5e cunosc culti.arurile:
Castanea sati0a c0- =Argentea 0ariegata>8
Castanea sati0a c0- =Aureo marginata>8
Castanea sati0a c0- =Purpurea>8
Castanea sati0a c0- =Pendu!a>8
Castanea sati0a c0- =$astigiata>8
Castanea sati0a c0- =Pyramida!is>-
5e /nmule,te prin semine- se seamn toamna sau prim.ara- dup stratificareK prin
marcotaF prin mu,uroireK .arietile prin altoire- pe potaltoi de %uercus cerris sau %uercus
robur-
Genul #uercus L.
6en cu peste 2JJ de specii- /n maForitate arborescenteK rspEndite /n regiunile temperate
,i subtropicale ale emisferei nordice. La noi cresc spontan numai ,apte specii care ocup la un
loc cca. 1MP din suprafaa pduroas. In culturi forestiere ,i ornamentale au mai fost /ns
introduse alte peste 2J specii e$otice.
5teFarii pre!int frun!e alterne- caduce- marcescente sau persistente %specii e$otice&-
lobate sau dinate- rareori /ntregi %specii e$otice&. (lorile sunt unise$uatDmonoice. (ructul
%g1inda& este nucul- cilindric- elipsoidal sau aproape emisferic- prins la ba!- uneori
aproape /n /ntregime- /ntrDun in.olucru lemnos %cup&- acoperit cu numero,i sol!i imbricai-
liberi sau mai mult sau mai puin concrescui. Lstresc puternic ,i dau lemn cu /nalte caliti
te1nologice.
Su'genul Er!trobalanus Spac(.
'nclude specii originare din 3merica de 7ord- cu frun!e c!toare sau persistente- /ntregi
sau mai ales lobateK obi,nuit cu lobi ascuii- toamna frun!ele se colorea! intens de la galben
pEn la ro,uDpurpuriu. 61inda are tegumentul brunDro,cat la e$terior ,i tomentos pe partea
inferioar- iar maturaia este bienal. 5unt relati. re!isteni la atacul duntorilor.
%uercus rubra L. %%uercus borea!is Mic1$.& L steFar ro,u- steFar ro,u american.
Originar din estul 3mericii de 7ord %fig.23&. 5pecia a fost introdus /n Europa la sfEr,itul
secolului al C''Dlea mai mult /n .esrul ,i centrul Europei. La noi folosit frec.ent /n cultur- /n
scop decorati.- prin parcuri sau aliniamente pe marginea str!ilor- dar ,i /n plantaii /n .estul rii
,i /n terenuri degradate- dar re!ultatele nu sDau ridicat la ni.elul a,teptrilor. In pre!ent ocup o
suprafa de 2)JJ 1a- 1*)J de 1a /n .estul rii /n ocolul sil.ic 5cuieni %i1or&.
In 3merica dispune de o larg amplitudine climatic- ceea ce a fcut s fie folosit /n
Europa /n condiii .ariate- /ncepEnd din regiunile de cEmpie ,i pEn /n regiunea montan
inferioar. (oarte important este pro.eniena seminelor- deoarece %uercus rubra pre!int mai
multe ecotipuri- adaptate la climatul continental din nord- sau dimpotri.- la climatul clduros cu
nuane subtropicale din sud- cum este ca!ul cu %uercus borea!is 0ar maxima. La noi suport bine
gerurile de iarn. 5e de!.olt bine /n cEmpie %cu condiia s aib precipitaii suficiente&. #re,te
bine pe soluri bogate- afEnate- cu te$tur u,oar ,i umiditate suficient. Re!ist surprin!tor de
.iguros ,i pe soluri grele- argiloase- complet neaerisite ,i c1iar cu regim 1idrologic .ariabil. In
staiuni montane ,i reci cre,te /ncet- iar litiera- greu alterabil- duce la acumulri de substane
organice nedescompuse. 3rbore de lumin- suport ,i umbrirea.
5teFarul ro,u atinge /n patria de origine /nlimi de peste 2)m ,i diametre de cca. 1m. In
masi. are tulpin dreapt ,i bine elagatK /n arborete rrite- mai ales /n condiii staionale
necorespun!toare- de.ine adeseori ru conformat- cu defecte. 5pre deosebire de speciile
indigene de steFar- are scoar subire- cenu,ie- neted- asemntoare /ntrDo anumit msur cu
cea de fag. 4up "J de ani- /n special ctre ba!a tulpinii- scoara de!.olt crpturi rare- ca la tei.
LuFerii sunt ro,iiDbruni- cu lenticele glbui- iar mugurii o.oidDascuii- roiiDbruni- lucitori- glabri-
de cca. *mm lungime. (run!ele oblongi- mari- de 1JD22cm lungime- adEnc lobate- pEn la
miFlocul Fumtii limbului- au lobii triung1iulariDo.ai- lobulai ,i terminai cu un .Erf setaceu-
pe fa sunt .er!iD/ntunecat- iar pe dos .er!iDglbui sau cenu,ii- cu smocuri de peri bruni /n
a$ilele ner.urilor %fig.1J2&. 5pre toamn frun!i,ul- bogat ,i marcescent- se colorea! /n ro,u sau
portocaliu- fiind foarte decorati.. 61indele sunt scurtDpedunculate- latDo.oide pEn la
semisferice- brune- de cca. 2cm grosime. +artea inferioar- pe cca. 1X3 din lungime- st a,e!at
/ntrDo cup plan sau u,or conic. 61indele se coc numai /n anul al doilea %maturaie bienal&.
5teFarul ro,u fructific mai de.reme decEt steFarul ,i gorunul- aproape anual ,i destul de
bogat.
5teFarul ro,u este una din cele mai .aloroase specii e$otice de foioase introduse la noi-
inEnd cont de marea capacitate de adaptare fa de condiiile staionale ,i de faptul c este o
specie repede cresctoare /n tineree- fructific foarte bine ,i se poate regenera pe cale natural.
Lemnul este mai puin .aloros decEt cel al gorunului ,i steFarului %pori mari- densitate
mai mic&- durabil- se poate prelucra u,or- se folose,te /n industria mobilei- construcii- parc1ete.
#oaFa are un coninut mai mic de tanin decEt cea a speciilor indigene.
%uercus borea!is 0ar- maxima %Mars1.&3s1e- L.
Este o .arietate a acestei specii introdus la noi mai mult decEt .arietatea tipic.
3rbore de dimensiuni mai mari- pEn- la )Jm /nlime- are cupe mari- e.ident turtite- care
cuprind g1inda numai la ba!. #re,terea este foarte rapid- mai ales /n tineree- pEn la 3JD"J de
ani- cEnd dep,e,te steFarii indigeni- inclusi. cerul. La 1J ani atinge- uneori- *m /nlime.
%uercus coccinea Muenc11. D steFar ro,u
5pecie de origine american- a fost introdus la noi /n parcuri ,i grdinile botanice din
ucure,ti- #luF- acu- 9imi,oara- ra,o.- 'a,i.
3tinge /nlimi pEn la 2)m- are tulpini drepte. LuFerii- ro,iiDportocalii- glabri- au
numeroase lenticele ro,cate %nu galbene ca la %uercus rubra&. Mugurii sunt bruniD/ntunecat-
pro,i /n Fumtatea superioar. (run!ele2 eliptice sau obo.ate- mai mici decEt ale speciei
precedente- de ND1)cm lungime- lobi alungii- pre.!ui fiecare cu 3D0 dini sau lobului terminai
/ntrDun .Erf subireK sinusurile adEnci- rotunFite la ba!- dep,esc miFlocul Fumtii frun!eiK pe
dos peri e.ideni la intersecia ner.urilor. 9oamna frun!ele se colorea! /n ro,u aprins- rmEnEnd
pe arbori pEn spre iarn tEr!iu. (run!ele sesile- a,e!ate cEte 1D2 la subsuoara frun!elor- sunt latD
o.oide- de numai 1D2cm lungime- bruneDruginiiK cupa /ngustDgEtuit /n partea ba!alK se coc /n
anul al doilea.

%uercus benderii L enit!.
=ibridul /ntre %uercus borea!is 0ar- maxima 7i %uercus coccinea
pre!int caractere intermediare. (run!ele sunt mai lungi decEt cele de %uercus coccinea- cu 3D"
perec1i de lobi- lobulai sau dinatDlobulai- cu sinusurile mai adEnci decEt miFlocul Fumtii
laminei. 61indele ,i cupa sunt asemntoare cu cele de %uercus coccinea. 3 fost confundat
deseori cu %uercus rubra2 fiind se pare mai frec.ent introdus ca arbore de parcuri ,i aliniamente
%E$. ucure,ti- [oseaua 8isselef&.
%uercus pa!ustris Muenc1. L steFar de balt- steFar de mla,tini
Este originar din sud Lestul 3mericii de 7ord.
3tinge /nlimi mari- de peste 2)m ,i pre!int frun!e relati. mici- de ND12cm- eliptice-
lungDpeiolate %peiol de 2D)cm&- cu 2D3 perec1i de lobi /ngu,ti ,i sinusurile larg rotunFite- foarte
adEnci.
%uercus imbricaria Mic1$ D steFar cu frun!a /ntreag
Originar tot din 3merica de 7ord- se culti. la noi /n scop ornamental- ca ,i specia
precedent.
3tinge /nlimi de 2Jm- are scoara neted- frun!e oblongi- de 0D1*cm lungime ,i 2D)cm
lime- cu marginea /ntreag- nelobat- pe dos pubescente.
Su'genul Cerris )Spac(.* erst.
#uprinde aproape numai specii din regiuni calde- subtropicale- mediteraneene. 3re frun!e
c!toare- uneori marcescente- foarte rar semper.irescente- cu marginea lobat- dinat sau
/ntreag. Maturaia- de regul bienal- cupa pre!int sol!i alungii- apendiculai- uneori
/neptori.
%uercus cerris L. L #er- #eroi
5pecie cu areal nordDmediteranean din 5pania pEn /n 9urcia.
In ara noastr se gse,te la cEmpie ,i urc la )JJD*JJm altitudine la colineK /n .estul
9ransil.aniei ,i anat apare frec.ent la dealuri %fig.2)&. In Munii 3puseni urc la MJJ m
altitudine. #el mai mult ptrunde spre interiorul 9ransil.aniei /n =unedoara- lipse,te /n +odi,ul
9ransil.aniei ,i /n Moldo.a %apare insular /n !ona 6alaiului ,i rar /n 4obrogea&. (ormea!
arborete pure %cerete& ,i /n amestec cu alte specii de steFar- cu gErnia mai rar cu steFarul ro,u ,i
brumriu- /n amestec cu alte foioase formea! ceretoD,leaurile. Ocup 2P din suprafaa
pduroas a rii.
Este o specie termofil ,i $erofit- cre,te /n climate calde- cu se!on de .egetaie lung-
suport bine seceta ,i uscciunea. Este mai sensibil decEt ceilali steFari la gerurile puternice.
4atorit /nrdcinrii puternice ,i posibilitii de reducere a transpiraiei- dispune de o mare
capacitate de a .egeta pe soluri argiloase- compacte- greu permeabile- cu regim de umiditate
foarte .ariabil %e$cesi. de umed prim.ara- puternic uscate /n timpul secetelor de .ar&.
#erul atinge dimensiuni mari- /nlimi de pEn la 3)m ,i grosimi de 1-)Jm. 3re tulpini
drepte- cilindrice- care se pot urmri pEn la .Erf- ritidom format de timpuriu- gros- pietros ,i
negricios- cu crpturi longitudinale- /n profun!ime de culoare ro,ieDcrmi!ie- caracteristic.
#oroana- concentrat spre .Erful tulpinii- este /ngust ,i destul de bogat /n frun!i,. LuFerii
anuali muc1iai- cenu,ii sau bruniD.er!ui- tomento,i. Mugurii2 mici- o.oi!i- de asemenea
tomento,i- se recunosc dup stipele filamentoase- persistente- ce dep,esc lungimea mugurilor.
(run!ele sunt eliptice pEn la oblongDo.ate- de )D1)cm lungime- la .Erf acute- la ba! /ngustate-
rotunFite- slab cordate- pe margini sinuatDdinatDlobulate pEn la penatDsectate. Ele au lobii
/ntregi- dinai sau lobulai- triung1iulari- ascuii la .Erf- terminai /ntrDun mucron scurt. (run!ele
sunt pieloase- marcescente- pe fa aspre- .erdeD/nc1is lucitoare ,i cenu,ii sau glbui pubescentD
tomentoase %la maturitate- numai /n lungul ner.urilor&. +eiolul de pEn la 2-)cm lungime- este
pre.!ut cEteodat la ba! cu stipele ro,cate. 61indele sesile- sau scurt pedunculate- se coc
numai /n toamna anului al doilea- ca la steFarul ro,u. 3u lungimi de pEn la "D)cm- cu .Erful
caracteristic- trunc1iat ,i mucronat. 5tau cuprinse pe \ din lungime /ntrDo cup cu numero,i sol!i
lemno,i- alungii- g1impo,i- recurbai- di.ergeni.
9emperament de lumin %1eliofil&- aFunge la maturitate la )JD*J ani. Maturaie bienal.
(ructific la .Erste relati. reduse- mai des decEt ceilali steFari indigeni %periodicitate 3D)
ani&. Lstre,te .iguros- ,i foarte rar draFonea!. #re,terea puieilor /n primele decenii este mult
mai rapid decEt la steFar sau gorun ulterior este dep,it de aceste specii. +roducti.itatea medie
este de ) m
3
XanX1a. Longe.itate este relati. redus- nu dep,e,te 2JJD 3JJ de ani.
Lemnul pre!int alburn lat ,i duramen ro,ietic- este dur- tare- se prelucrea! greu- /n aer
trinicia este relati. redus- se folose,te mai bine /n indstrie ,i construcii- este folosit ,i ca lemn
de foc.
Mai rar folosii /n amenaFri peisagere sunt culti.arurile:
%uercuss cerris c0- =Aorente0ariegata>
%uercuss cerris c0- =Laciniata>
3re o .aloare sil.icultural deosebit- deoarece cre,te /n staiuni improprii altor speciiK /n
sil.ostep- pe terase din !ona de dealuri produce cantiti /nsemnate de material lemnos.
Su'genul Lepi"obalamus )+nde.*erst.
'nclude arbori originari din regiunea temperat a emisferei nordice- cu frun!e caduce-
lobate ,i rareori dinate: e$cepii %uercus suber cu frun!e aproape /ntregi ,i %uercus i!ex cu
frun!e persistente- dinate sau /ntregi. Maturaia g1indelor este anual- rar bienal.
4in cele ,apte specii de steFari care cresc spontan la noi- /n afar de %uercus cerris-
celelalte sunt incluse /n acest subgen.
5ubgenul Lepidoba!anus se /mparte /n ,ase secii ,i mai multe serii.
5ecia +oburoides 5c1:.
5eria sessi!i4!orae LoF. 6orunii
#uprinde patru specii- care se /ntind din 3frica de 7ord ,i +eninsula 'beric spre estul
Europei- 3sia Mic- #auca! ,i Liban. La noi- gorunii sunt repre!entai prin trei subspecii
cunoscute ,i sub numele colecti. de %uercus sessi!i4!ora sau %uercus sessi!is. E$ist ,i moti.e
ca ,i cele trei subspecii s fie considerate specii .eritabile:
3ltitudinal- gorunii se situea!- /n general- deasupra celorlali steFari indigeni ,i formea!
obi,nuit arborete pure- numite gorunete. In regiunea de dealuri- pe terase ,i coaste /nsorite-
adeseori pe soluri cu te$tur grosier- afEnate- aerisite- profunde %(ig.20&.
5eria se caracteri!ea! prin: frun!e relati. lung peiolate- cu )DM perec1i de lobiK flori
femele cu stile libere- lite treptat spre stigmate- sesile- ca ,i g1indeleK sol!ii cupei
neconcrescui- cu marginile laterale nesudate /ntre ele.
%uercus petraea %Mattusc1Aa& Liebl. ssp- petraea %Liebl.& 5o] D gorun
RspEndit /n centrul ,i .estul EuropeiK /n .est aFnge pEn la Oceanul 3tlantic %+eninsula
'beric&- urc prin Europa Occidental- Marea ritanie /nspre nord pEn /n 7or.egia la *J grade
latitudine nordic. In sudul +eninsulei 5candina.e are loc disFuncia arealului gorunului cu cel al
steFarului. Limita estic coboar spre sudDest- prin Ucraina pEn la 4on ,i 7istru- arealul include
,i poriuni din #rimeea ,i #auca! deci 3sia Mic. Limita sudic se apropie de nordul Mrii
7egre. 3ici este dep,it de steFar %lipse,te /n 'nsulele aleare ,i 5ardinia- apare insular /n 5icilia-
#reta ,i #ipru&. La noi /n ar cele trei ssp de gorun ocup *02 JJJ 1a- gorunul fiind cel mai
rspEndit dintre steFari ocup cca )*P iar din suprafaa pduroas a rii este de 1J P. (ormea!
un subetaF de .egetai dintre toi steFarii urc la altitudinile cele mai mariK apare la dealuri /n
ambele pri ale #arpailor- urc /n !one premontane %foarte rar montane& M)JD1JJJ m altitudine.
'nsular se gse,te /n pduri montane %Munii Ersei 11JJ m altitudine- +oiana ra,o.- pe
.ersantul sudic al Muntelui #o!ia la 13JJ m altitudine&. In #arpaii Orientali urc la "JJD)JJ m
altitudine %e$cepional *JJDNJJ m&- /n 3puseni la *JJD0JJ m %rar MJJ m&- /n #arpaii Meridionali
arborete pure sau de amestec apar la 0JJDNJJ m %MJJ m&. +e .ersani /nsorii formea! arborete
pure- frec.ent apare /n ,leaurile de deal- rar pe .ersanii .estici ,i pe fundul .ilor unde este
/nlocuit de #a- (a sau r. La limita superioar apare /n gorunetoDfgete- /n amestecurile de fag ,i
r,inoase- rar ca specie diseminat. In sil.ostep apare rar la rne,ti- 4olF- Me1edini- /n
+odi,ul 4obrogei.
3realul este redat /n fig.2*.
4in punct de .edere ecologic- gorunul se comport /n multe pri.ine diferit de steFar. Este
mai puin pretenios fa de cldura din timpul .erii- se do.ede,te /ns mai puin adaptat la
rigorile climatului continental e$cesi.- cu ierni aspre ,i amplitudini mari de temperatur. 3re
temperament de ce.a mai delicat decEt steFarul- rmEnEnd totu,i o specie de lumin. 5pre
deosebire de steFar cre,te /n condiii optime pe soluri drenate- afEnate- cu te$tur mai grosier li
umiditatea mai constant- suport mai greu solurile argiloase- compacte. 6orunul ca ,i steFarul
contribuie puternic la le.igarea solurilor- datorit litierei bogate /n substane tanante- greu
alterabile.
#aracterul me!ofil al gorunului- mai accentuat decEt al tuturor celorlalte specii de steFari
indigeni- este pus /n e.iden de frun!ele sale subiri- lipsite de peri.
La noi gorunul pre!int o mare eterogenitate adapti..
Ecotipuri climatice:
6orunete subme!oterme de mare altitudine L populaiile din !ona montan %#o!ia-
Munii Ersei& sunt probabil arborete relicte.
6orunete relati. termofile L populaii adaptate la o cantitate sporit de cldur /n se!onul
de .egetaie- temperaturi medii anuale 1JD11^# /n anat- /n .estul Munilor 3puseni- la
altitudini Foase /n Meridionali.
6orunete relati. termofile ,i $erofite L /n sudul Moldo.ei ,i 4obrogea %pdurile
#iucuro.a ,i abadag& au particulariti morfologiceDfi!iologice adec.ate.
Ecotipuri edafice:
6orunete de terase ,i piemonturi pe soluri compacte cu drenaF deficitar.
6orunete de stEncrii pe calcare sau conglomerate calcaroase.
6orunete pe soluri acide sau foarte acide- p1 "-2D"-)- cu 1umus brut.
6orunul atinge /nlimi mari- de pEn la "JD")m. Rdcinile se de!.olt .iguros din
primul an- de,i sistemul radicular este mai puin profund decEt la steFar- a,a c- fr a fi sensibil
la doborEturi- gorunul poate fi totu,i periclitat de .Enturile foarte puternice. 9ulpina- dreapt
aproape pEn la .Erf- cilindric. Ritidomul este cenu,iu /nc1is- mai superficial- mai /ngust ,i mai
regulat br!dat- cu sol!i mruni. 5coara conine tanin /n proporii ridicate. #oroana este relati.
bogat ,i uniform- frun!i,ul acoperind destul de bine solul. LuFerii- .er!iD/ntunecat- glabri- au
puine lenticele eliptice- iar mugurii- de cca. Nmm lungime- sunt o.oi!i sau o.oconici %fig.1J)&.
(run!ele- ca ,i muguri- stau /ngrmdite ctre .Erful luFerilor- /n general mai mici decEt la steFar-
de ND1*cm lungime- .ariabile ca form- de regul rombicDo.ate- la ba! /ngustate- neauriculate-
prinse pe un peiol lung- de 1D2-)cm- pe dos la maturitate fin pubescente %peri,orii nu pot fi /ns
obser.ai decEt cu lupe& sau cel puin- smocuri de peri la subsuoara ner.urilor. +e margini-
frun!ele sunt sinuatDlobate pEn la penatDfidate- cu )DN perec1i de lobi- rotunFii- /ntregi sau slab
lobulai- de dimensiuni descrescEnde /ncepEnd de la miFloc spre .Erf. (lorile- unise$uatDmonoice-
apar prin aprilieDmai. (lorile mascule sunt grupate /n ameni- cele femele ,i fructele %nucule&
dispuse aproape sesil sau pe un peduncul foarte scurt- la .Erful luFerilor. 61indele stau cEte una
sau grupate cEte 2D)- au 1-)D2-)cm lungime ,i sunt de form caracteristic- o.oidDelipsoidal- Gde
butoia,H.
6orunul fructific la .Erste /naintate- atEt i!olat %dup "J de ani& c/t ,i /n masi. %dup *JD
0J de ani&- fructificaiile abundente se repet odat la "D* ani.
6orunul cre,te /ncet /n primul deceniu- de!.oltEnd mai puternic rdcinile. Ulterior /,i
acti.ea! cre,terea care se menine susinut pEn la .Erste /naintate- ca steFarul. Maturaie
anual- puterea germinati. *JD0JP.
Longe.itatea atinge circa 3JJD"JJ ani- uneori )JJ de ani.
6orunul constituie un subetaF de .egetai caracteristic- arborete pure gorunete ,i
amestecuri cu alte foioase %,leauri de deal&. In optimul ecologic producti.itatea la 12J ani poate
s aFung la 0-) m
3
XanX1a- la 1JJ de ani * m
3
XanX1a. Lemnul seamn cu cel al steFarului- inelele
sunt mai regulate ,i mai /nguste- este foarte re!istent- durabil /n aer- ap ,i sol. Este folosit /n
industria mobilei %furnir de foarte bun calitate& /n construcii- lambriuri- parc1ete
Carieti ,i forme:
%uercus petraea purpurea2 cu frun!e tinere purpurii-
%uercus petraea pendu!a2
%uercus petraea !ongi4o!ia2
%uercus petraea !aciniata-
%uercus petraea ssp- da!echampii %9en& 5oo- gorun de 4almaia- gorun auriu.
5pecie indigen cu centrul de rspEndire /n peninsula alcanic- /n .est aFunge /n sudul
'taliei- /n est pEn /n 3sia Mic- /n nord urc mai puin decEt gorunul comun /n +olnia- Ungaria-
RomEnia. In ar apare /n sudul rii /n !onele colinre Foase ,i miFlocii- la altitudini de 2)JD))J
m- /n sudDestul Moldo.ei- Oltenia- Muntenia- 4obrogea /n Me1edini ,i 4olF .ine /n contact cu
cerul ,i /n podi,ul 9ransil.aniei.
5ubspecie mai termofil. 3re preferine pentru regiuni mai calde decEt %uercus petraea
ssp- petraea ,i me!o$erofit- rspEndit /n sudul rii.
ElagaFul natural se produce ce.a mai greu decEt la gorunul comun- repre!int numai 2)D
3JP din /nlimea total- rectitudinea este mai puin pronunat.
3rbore de mrimea '- asemntor cu %uercus petraea ssp- petraea- de care se deosebe,te
mai ales prin: muguri e.ident mai mari- pEn la 1D1-) cm lungime- o.oid ascuii- de culoare
brun- pEn la glbuie- frun!ele care nu stau /ngrmdite la .Erful luFerului- sunt subiri- mici- de
ND13cm- cu limea ma$im /n Fumtatea inferioar- spre .Erf treptat ,i lung /ngustate- la ba!
trunc1iate sau latDcuneate- cu )D0 perec1i de lobi- o.ai pEn la oblongDlanceolai- uneori acui-
penatDfidate sau partite pEn la 1X3 din Fumtatea laminei- la /nceput pe dos stelatDpubescente sau
glabre %fig.1J*&K fructe tot sesile- cEte 1D3K cupa cenu,ie- cu perei gro,i ,i sol!i mai bomai
%g1ebo,i&- la .Erf pubesceni.
%uercus petraea ssp. po!ycarpa %5c1ur& 5oo D gorun transil.nean
5pecie indigen cu rspEndire /n alcani ,i #auca!- la noi /n ar apare ce.a mai rar. In
general arealul se suprapune peste cel al gorunului auriu.
5ub aspect ecologic este mai apropiat de %uercus petrea ssp- da!echampii decEt de
%uercus petraea ssp. petraea- .egetEnd adeseori pe soluri superficiale- sc1eletice. Re!ist mai
bine pe solurile relati. compacte- se instalea! foarte rar pe cele cu .ariaii mari de umiditate.
3tinge pEn la 2)m /nlimeK coroane globulare- luFeri brunDro,cai sau .er!iD/ntunecat-
mugurii relati. mari- pEn la 1-2cm- o.oidDalungii. (run!ele sunt caracteristice- aproape egal
distanate pe luFer- de 0D1)cm lungime ,i )D0cm lime- latDeliptice pEn la obo.ate- cu .Erful lat
rotunFit- ba!a trunc1iat sau u,or cordat- marginea numai sinuatDlobat %mai ales spre .Erf&- pe
dos- la maturitate- dispersDstelatDpubescente /n lungul ner.urilor ,i la subsuoara acestora- cu
perii- uneori glabre %fig.1J0&. 61indele2 /ngrmdite cEte 2D* %sau mai multe&- sunt sesile sau
scurt pedunculateK cupa brun- cu perei gro,i- pre.!ui cu sol!i lai- cei de la ba! e.ident
g1ebo,i- numai la .Erf pubesceni.
5ecia +obur 5c1b.
5eria +edubculatae 5c1:!.
'nclude dou specii /ndigene /ntElnite la altitudini Foase- la cEmpie ,i coline.
+re!int urmtoarele caracteristici: ritidom adEnc crpat- luFeri anuali- /n general- glabri-
frun!ele mari- obo.ate- sinuatDlobate- pEn la adEnc penatDlobate- cu ba!a auriculat- glabre sau
proase- cu peiol scurtK florile femele- ca ,i g1indele- prinse pe un peduncul lung- sol!ii cupei
alipii- cu marginile concrescute ,i cu .Erful liber.
%uercus robur L. %%uercus peduncu!ata E1r1.& L 5teFar- 9ufan
5pecie european- /n sud arealul se aseamn cu cel al gorunului- aFunge /n ba!inul
mediteranean- 9urcia- 3sia Mic- pEn la Marea #aspicK ,i /n .est arealul este asemntor cu
cel al gorunului- se gse,te ,i /n Marea ritanie- /n nord aFunge la *3^ /n 7or.egia- urmre,te
paralela de *J^ pEn /n Urali. In cEmpie ,i /n !onele colinare Foase defri,rile fcute la noi au
condus la reducerea suprafeelor ocupate de steFar pedunculat- /n pre!ent ocup 2P din suprafaa
pduroas a rii %1"J.JJJ 1a&.
3realul este foarte fragmentat- redat /n fig. 2N. (ormea! arborete pure %steFrete& ,i de
amestec cu alte foioase %,leauri de cEmpie ,i de deal&:
D gorunetoDsteFrete
D ceretoDsteFrete
D gErnietoDsteFrete
La noi /n ar NJP din pdurile de steFar se gsesc /n:
D sudul rii %+ite,ti- 3le$andria- #omanaDMi!il&K
D nordD.estul Moldo.eiK
D centrul ,i sudDestul transil.aniei %3lba- Mure,- ra,o.&K
D cEmpiile din .est %i1or- 3rad- 9imi,&.
5e gse,te la altitudini ce.a mai mici decEt gorunul- /n munii 3puseni pe .ersanii
.estici- /n pdurea +reFmer ,i 6eamna %ra,o. ,i 7eam&- urc la *JJD*)J %0JJ& de metri- i!olat
/n munii i1orului unele e$emplare urc la MJJ m.
5teFarul este o specie de climat .ariat- frec.ent cu trsturi continentale. Manifest
cerine ridicate fa de cldur /n timpul se!onului de .egetaie- este me!oterm- se do.ede,te
foarte re!istent la gerurile de iarn. Este pretenios fa de sol. #re,te .iguros pe soluri
alu.ionare din lunci. 4atorit rdcinilor sale profunde poate totu,i s re!iste ,i pe soluri
compacte- argiloase.
Este pretenios fa de lumin- la 2D3 ani se autorecepea! dac lipse,te lumina- pierde
luFerul terminal- iar autoreceparea repetat duce la uscare. 4in cau!a temperamentului 1eliofil
arboretele se rresc timpuriu ,i acoper relati. slab solulK din acest moti. este fa.ori!at
instalarea subarboretului care consumEnd substanele minerale ,i apa poate concura cEte o dat
steFarul. 4ac umbrirea de sus este e$rem de duntoare de!.oltrii e$emplarelor de steFar- cea
lateral este benefic- deoarece poate stimula cre,terea /n /nlime ,i formarea unor trunc1iuri
bine elagate. +unerea brusc /n lumin duce la GcoronareH prin apariia unui numr mare de crci
lacome care de.itali!ea!.
Ecotipuri ,i rase. +entru c specia ocup un areal mare este firesc s apar ,i rase
geografice:
D rasa continental L populaiile din Rusia dintrDun climat rece iarna cu amplitudini
mari de temperaturi /ntre se!oaneK
D rasa .estic L nordD.estic de climat cald ,i umedK
D rasa de climat cald ,i relati. uscat populaiile termofile din sudul Europei.
3par ,i rase de tran!iie de la climate relati. calde la relti. reci- umede la relati. srace /n
precipitaii:
D rase baltice ,i sudDscandina.eK
D rase de #auca! ,i #rimeea.
5teFarul de la noi este tot o ras de tran!iie de la climat moderat sudic ,i .est european la
cel aspru din nordD.estul arealului ,i cuprinde populaii bine adaptate ecotipic:
D climatipul subme!oterm de la limita altitudinal superioar a speciei de la )JJ m
altitudine ,i temperatura medie anual mai mic de 0^# +reFmer %ra,o.&K
D climatipul de step cu populaii de cEmpie piemontane ,i terase /n contact cu steFarul
brumriu din sil.ostepa nordic din Moldo.a %Erlad- 5iret&
D ecotip de lunc cu performane de cre,tere producti.itate ,i stabilitate pe soluri
alu.ionare- profunde ,i bogate /n substane mineraleK
D ecotip de teras pe soluri relati. compacte agiloase /n staiuni specifice cerului ,i
gErniei /n 5ubcarpaii Munteniei ,i Olteniei pe piemonturi .esticeK
D ecotipuri de lco.i,ti- pe soluri 1idromorfe bogate /n 1umus cu un pi.ot slab
de!.oltat cu transpiraie mai intens %+reFmer- ra,o.&K
D edafotipul de soluri slab alcaline srturoase- pe terasa #lmuiuluiK
D edafotipul de soluri cu drenaF acti.- cu mare fracie nisipoas.
5teFarul- de,i cu caracter /n general me!ofil- are capacitate de adaptare la diferite
cuantumuri de precipitaii %ca ,i de cldur& e.ident sporit fa de gorun.
5teFarul poate atinge pEn la )J m /nlime ,i 1D2 m diametru. 3re /nrdcinare pi.otantK
rdcinile pe soluri profunde- ptrund /n adEncime mai mult decEt la orice alt specie de la noi
%pEn la ND1J m&. La maturitate- are tulpin dreapt- bine elagat ,i coroan destul de /ngust. In
arborete rrite sau /n special /n stare i!olat- tulpina de.ine conic- cu unele neregulariti de
cre,tere. #oroana- mult mai profund ,i mai larg decEt a gorunului- se desface /n ramuri
.iguroase- noduroase- /ntinse ori!ontal. +e tulpin se de!.olt de timpuriu un ritidom brunD
negricios- pietros- tare- adEnc br!dat longitudinal ,i trans.ersal %crpturi pEn la 1Jcm
adEncime&- dup care poate fi deosebit u,or de gorun. LuFerii sunt .iguro,i- muc1iai- glabri-
bruniDmslinii- mugurii o.oi!i- de 2D" mm lungime bruniDlucitori- cel terminal cu cinci muc1ii-
alterni ,i mai numero,i spre .Erful luFerilor %fig.1JN&. (run!ele- de *D2Jcm lungime- de,i au
caractere .ariabile- se recunosc u,or dup forma general obo.at ,i ba!a terminat /n dou
urec1iu,e e.idente %auriculat&- lipsit de peiol sau peiol scurt- pEn la J-*cm lungime- sunt
lobate pEn la penatDsectate- cu limea ma$im /n treimea superioar- glabre- la maturitate
pieloase ,i numai rareori cu peri disper,i- /n lungul ner.urilor- pe dos. 3par cu cca. dou
sptmEni mai de.reme decEt la gorun. (lorile uniase$uatDmonoice- cele femele lung
pedunculate- grupate cEte 3D* /n ciorc1ini. 61indele stau cEte 2D) pe un peduncul lung- de 3D
*%1J& cm. 7ucula- de form o.oid- alungit pEn la cilindric- de 2D"cm lungime- este la .Erf
acut- de culoare brunDglbuie- cu cEte.a dungi longitudinale- .er!i %la g1indele proaspete&.
#upa lemnoas- aproape semisferic- acoperit cu numero,i sol!i imbricai- triung1iulari- strEns
alipii- concrescui- liberi numai spre .Erf- plani sau mai mult sau mai puin bombai %cei de la
ba!&.
(ructific tEr!iu- /n masi. dup 0J de ani- i!olat la "JD)J de ani ,i la inter.ale mai mari
de timp- odat la *D1J ani.
#re,tere /nceat /n primii )D 1J ani- lungimea luFerului anual se menine la 2JD3J cm- /n
timp ce pi.otul rdcinii atinge lungimea de 1 m sau mai mult. #re,terea este acti. pEn la 1)JD
2JJ de ani cu o bioacumulare ma$im /n .olum /ntre )JD0J de ani. +roducti.itatea din staiunile
de optim ecologic este de apro$imati. 0-) m
3
XanX1a- la 1JJ ani- M m
3
XanX1a- la 12J ani. 3tinge
longe.itatea cea mai mare dintre toi steFarii indigeni- obi,nuit )JJD*JJ de ani.
4up port- se cunosc formele:
%uercus robur 4astigiata8
%uercus robur pendu!a2 %uercus robur concordia- de talie mic- cu frun!e galben aurii.
Este un impuntor arbore ornamental- relati. re!istent la secet.
'mportan. Lemnul are caliti deosebite- este tare- elastic- durabil /n aer- cu duramen
brunDro,cat cu inele anuale distincte- late- apreciate /n industria furnirului- are utili!are /n
construcii mai ales pentru grin!i de re!isten- lambriuri- parc1et!e- fri!e- tEmplrie- dogrie.
9aninul din scoar de ND2JP este de bun calitate ,i se gse,t ,i /n gale %Cynips&.
61inda este consumat de mistrei.
9rupurile de pdure /n !ona de cEmpie ,i la coline e$ercit funcii producti.e asupra
terenurilor agricole ,i mresc umiditatea admosferic reducEnd pierderile de ap prin e.aporare.
%uercus peduncu!i4!ora 8.8oc1 L steFar brumriu
5teFarul brumriu cre,te spontan /n +eninsula alcanic- 3sia Mic- #auca! %fig.2*&. La
noi se gse,te /n sil.ostepa Olteniei- Munteniei- 4obrogea %fig.2M&- lipse,te complet din anat ,i
9ransil.ania.
Este o specie iubitoare de cldur ,i mai re!istent la secet decEt %uercus robur- dar mai
puin termofil ,i $erofit decEt %uercus pubescens. #re,te pe soluri profunde- formate pe loess
dar ,i pe psamosoluri.
3rbore cu /nlimi pEn la 2) m %e$emplare c1iar peste 2) m /nlime /n pdurea
+ung1inaDMe1edini&- are tulpina dreapt. Ritidomul se formea! de timpuriu- mai gros ,i mai
adEnc crpat decEt la steFar. (run!ele- foarte diferite ca form- au limea cea mai mare la miFloc
sau spre .Erf- sunt prinse pe un peiol scurt de "D1Jmm- lobii miFlocii aproape perpendiculari pe
ner.ura median. +e fa sunt .er!iD/ntunecat- pe dos caracteristic cenu,iiDbrumrii-
glaucescente- de regul pubescente- cu peri fasciculai- rareori glabrescente. In staiunile cele mai
uscate frun!ele de.in coriace. Inflore,te cu circa dou sptmEni mai tEr!iu decEt steFarul- a,a c
scap de efectul /ng1eurilor tEr!ii- reu,ind s fructifice mai des decEt acestea. (ructele sunt
a,e!ate pe un peduncul mai lung %pEn la 1)cm&. 61inda este mare- de 3D)cm lungime ,i pEn la
2cm grosimeK cupa are sol!i g1ebo,i- cu .Erf lat- a,e!ai /n rEnduri circulare- foarte caracteristici.
Inflore,te cu circa 2 sptmEni mai tEr!iu ca steFarul a,a c scap de efectul /ng1eurilor
tEr!ii- reu,ind s fructifice mai des decEt acesta.
Longe.itate 2JJD3JJ ani.
'mportan. 5teFarul brumriu pre!int aptitudini pentru rgiunile de sil.oDstep- numai
dac apa freatic este la adEncime prea mare condiiile staionale de.in limitati.e.
5ecia )ascia 8otsc1?.
5eria Con4ertae 5imA.
5eria se caracteri!ea! prin luFeri anuali tomento,i- muguri cu stipele mai mult sau mai
puin persistente- frun!e adEnc penat lobate- flori femele aproape sesile- sol!ii cupei alungii-
tomento,i- liberi.
%uercus 4rainetto 9en %%uercus con4erta 8it.& D gErni
+re!int areal restrEns- inclus /n arealul cerului. 5e /ntinde /ncepEnd din sudul 'taliei- prin
/ntreaga +eninsul alcanic- pEn /n Ungaria ,i RomEnia %fig.2"&. La noi apare /n Muntenia ,i
Oltenia- /n .estul rii- /n anat %la ma$im **J m pe 5emenic& ,i 9ransil.ania- la coline ,i
dealuri- pEn dincolo de )JJ m altitudine %fig.2M&.
#a ,i cerul- gErnia este o specie semi$erofit- de inuturi sudice- cu .eri lungi- clduroase
,i ierni relati. blEnde- re!ist la geruri- dar sensibil la /ng1euri. 5ub raport edafic- se do.ede,te
foarte puin e$igent- poate cre,te pe solurile cele mai compacte ,i /ndesate- pentru c transpir
foarte puin ,i are o mare capacitate de absorbie a apei din sol.
3re temperament de luminDsemiumbr %ce.a mai puin de lumin decEt staFarul&.
In staiunile cele mai fa.orabile- gErnia poate atinge /nlimi mari- de peste 3Jm- dar /n
mod obi,nuit- nu dep,e,te 2)D3Jm. 9ulpina- dreapt ,i plin- formea! de timpuriu ritidom
caracteristic- brunDnegricios- sol!os- mai subire decEt la ceilali steFari- moale ,i friabil. #oroana
este larg- relati. deasK luFeri .iguro,i- mslinii- tomento,i sau pubesceni- iarna glabri- cu
lenticele eliptice. Mugurii sunt mai mari decEt la ceilali steFari- pEn la 1-Ncm lungime- o.oi!i-
acui- tomento,i- de culoare brunDglbuie- cu stipele persistente- mai scurte ,i mai rare decEt la
cer- care /nconFoar uneori mugurii terminali %fig.11J&. (run!ele- de regul mari- de 1JD12cm
lungime ,i *D12cm lime- concentrate spre .Erful luFerilor- sunt lat pEn la obo.atDeliptice-
auriculate ,i sesile sau scurt peiolate- cu lobii principali profun!i- dispu,i simetric aproape
ori!ontal- desprii prin sinuri foarte /nguste- dosul laminei fiind moale ,i cenu,iuDglbui- pros.
5unt marcescente ,i apar dup gorun ,i steFar- dar /naintea cerului. (ructele sunt sesile sau foarte
scurt pedunculate- cEte 2DN la .Erful luFerilor ,i au maturaie anual. 61inda este o.oidD
elipsoidal- obtu! sau trunc1iat- de pEn la 2-)cm lungime. cupa litDconic- nu prea mare
%ma$imum 1-2cm /nlime&- are sol!i caracteristici- liniarDlanceolai- de!lipii de pereii cupei ,i
peri de,i- bruniDglbui.
Maturitatea este tEr!ie- periodicitatea fructificaiei este de "D* ani- se /nmule,te bine
generati.- dar ,i lstre,te .iguros pEn la .Erste mari- se /nmule,te prin draFoni /n pdurea
5eaca %Olt&. Maturaia este anual. +uterea germinati. de )JD0JP. #re,terea /n tineree este mai
/nceat decEt la ceilali steFari- la 1JJ de ani gErnia produce "-) m
3
XanX1a- la 12J de ani
producti.itatea este de * m
3
XanX1a.
Lemnul poate fi comparat cu cel de stFar ,i gorun- ste greu- tare- re!istent- gsinduD,i
utili!are /n industria mobilei- /n contrucii ,i tEmplrie ce.a mai puin- deoarece crap u,or- ,i ca
lemn de foc.
Este o specie de .aloare /n staiuni e$treme- prin urmare .aloarea sil.icultural de.ine
incontestabil.
5eria Lanuginosa 5imA.
#uprinde arbori din regiuni calde ,i uscate cu: luFeri anuali tomento,i- frun!e mici- sinuat
lobate pEn la penatDlobate- sol!ii cupei o.atDlanceolai- pro,i. 5pecii indigene: %uercus
pubescens ,i %uercus 0irgi!ianaK specii e$otice %uercus macranthera.
%uercus pubescens <illd. D steFar pufos- tuf rEioas
Este un element sudDeuropean- mediteranean- submediteranean al crui areal seamn cu
cel al cerului. In ara noastr se gse,te aproape /n toate pro.inciile- dar apare dispersat /n pElcuri
,i tufri,uri i!olate- /n sil.ostepele din dobrogea- Oltenia- Muntenia- sudul Moldo.ei- insular /n
9ransil.ania- pEn la *JJ m altitudine- /n dealurile u!ului ,i pdurea Me1edini.
In staiunile de sil.ostep din regiunea de coline ,i cEmpie formea! arborete rrite /n
amestec cu speciile $erofile ,i $erofite %asociaii de [ibliac&- din 4obrogea cu scumpia- crpinia-
liliacul- moFdreanul.
3pare /n staiuni calde- pe roci calcaroase ,i pe soluri rend!inice- pEn la altitudini destul
de mari )JJD*JJm. Este o specie iubitoare de cldur- re!ist la secet ,i uscciune- $erofit-
situEnduDse din acest punct de .edere /n fruntea tuturor speciilor arborescente de la noi. 5e
gse,te pe soluri grele ,i uscate.
+ufosul este de talie mai mic decEt toi ceilali steFari indigeni- nedep,ind cca. 1)m
/nlime- uneori rmEnEnd c1iar arbust. #oroana este rar- luminoas- iar tu!pina scurt- strEmb-
defectuoas- de!.oltEnd de timpuriu ritidom brunDnegricios- des ,i crpat- tare. LuFerii sunt
cenu,ii- iar mugurii mici- o.oi!i- tomento,i. (run!ele- tari- pieloase- des tomentoase- mai ales /n
tineree- sunt foarte .ariabile ca dimensiuni ,i forme- de "-)DNcm lungime- simplu sau dublu
lobate- cu lobi pe margine ondulai- desprii prin sinuri /nguste. 61indele- mici- de J-ND2cm-
sunt sesile sau foarte scurt pedunculate- /ngustDo.oide- acuminate %fig.111&. #upa are sol!i
mruni- o.atDlanceolai- plai- strEns alipii- cenu,iuDpubesceni.
#re,terea este mult mai lent decEt a celorlali steFari indigeni. Longe.itatea limitat-
1JJD1)J ani.
'mportana. #u toate c are cea mai /nceat cre,tere dintre toate speciile indigene de
steFar- trunc1iul ru conformat- lemn inutili!abil /n construcii ,i industria mobilei- are o foarte
mare importan sil.oDproducti.- fiind una din puinele specii- care se de!.olt /n regiuni
deficitare /n precipitaii- cu mare uscciune admosferic ,i /n sol ,i cu insolaie puternic.
%uercus 0irgi!iana 9en.
5pecie indigen- cu areal restrEns centralDmediteranean- 'talia ,i parial peninsula
alcanic. La noi se gse,te mai rar ,i anume la cEmpie ,i la deal /n dobrogea- Oltenia- anat-
Muntenia- ,i foarte rar /n 9ransil.ania %+durea eFaniD4e.a&.
#re,te de obicei /mpreun cu steFarul pufos cu care se aseamn sub aspect ecologic.
3Funge pEn la /nlimea de 2Jm ,i formea! o coroan destul de deas. 5e deosebe,te de
%uercus pubescens prin: mugurii mai lungi- de )DNmmK frun!ele mai mari- de ND1*cm- cu peioli
mai lungi- pe dos tot pubescente tomentoase- cu ba!a cordiform ,i lobi de regul lobulai
%fig.112&K g1indele mari- de 2D"cm lungime- cEte 2D" pe un peduncul lung de 1-)D3cm- uneori
pEn la NcmK cupa mai mare- cu sol!ii mai la$ imbricai- cei inferiori bombai- tomento,i- cei
superiori alungii ,i cu .Erful puin de!lipit.
In ceea ce pri.e,te cerinele ecologice este c1iar mai termofil decEt steFarul pufos- iar
presupunerea este confirmat de instalarea acesteia /n sudul 'taliei- /n insule lipsite de %uercus
pubescens. Este o specie mai .aloroas de cEt %uercus pubescens deoarece reali!ea!
dimensiuni mai mari ,i trunc1iuri mai bine conformate.
4atorit compatibilitii la reproducere- /ntre speciile de steFari indigeni sDau produs o
serie de 1ibridri. In figura 3J este redat diagrama 1ibri!ilor genului %uercus- 1ibri!i cu
caractere intermediare- care se gsesc /n diferite staiuni din ar- dar care se regsesc aproape
toi /n +durea eFan- de lEng 4e.a. 7umai %uercus cerris ocup o po!iie aparte- acesta nu se
/ncruci,ea! cu celelalte specii de staFari.
In parcuri ,i grdini dendrologice %5imeria- a!o,- 7eudorf- 5nago.& sunt culti.ate ,i alte
specii: %uercus a!ba2 %uercus bico!or <ild.2 %uercus macrocarpa Mic1$.- %uercus
mari!andica Muenc11.- %uercus suber L- etc.
3rbori maiesto,i- puternici- decorea! prin amenii masculi prim.are. 5e utili!ea!
pentru plantaii masi.e- grupuri ,i i!olat. +entru alei ,i str!i se recomand steFarii ro,ii care
re!ist ,i mai bine la poluare.
5e /nmulesc prin semine- toamna sau prim.ara- dup stratificareK prin buta,i- numai cu
material de la plante tinere- cu aplicarea de 1ormoni ,i /nrdcinare /n pat cald- sub cea
artificial- sub tunel /nc1is etan,K prin altoire- /n ser- /n aprilie prin procedeele copulaiei-
triangulaiei sau placaF lateral.
ORDINUL ?UGL6ND6LE4
*a!ilia ?UGL6ND6&E6E Linde.
'nclude arbori ,i arbu,ti cu luFeri cu mdu.a lamelar /ntrerupt sau continu ,i frun!e
alterne- imparipenat compuse- a,e!atespiralat. 5unt specii unise$uatDmonoice. (lorile- mascule
sunt grupate /n ameni a$ilari- pendeni- iar cele femele solitare sau grupate /n raceme sau spice
terminale. (ructul este o drup de1iscent sau inde1iscent. Maturaia anual
Genul Jugans L
'nclude cca. 1) specii arborescente- rspEndite /n emisfera nordic ,i /n msur mult mai
mic- /n cea sudic %3merica de 5ud&. Inrdcinarea pi.otant- iar scoara ,i frun!ele conin
substane aromatice- tanante ,i colorate. LuFerii sunt gro,i ,i cu mdu.a lamelar /ntreruptK au un
miros aromatic- specific. Mugurii sunt alterni- uneori suprapu,i cEte doiK cei terminali cu 2D)
sol!i- cei laterali globulo,i- cu 2D" sol!i. #icatricea frun!ei- mare- cu trei grupe de urme
fasciculare. (run!ele imparipenatDcompuse- foliole asimetrice. (lorile unise$uatDmonoice. #ele
mascule apar din toamna precedent ca ni,te conuri sol!oase- prim.ara se de!.olt /n ameni
lungi- pendeni- a$ilari. (lorile femele sunt grupate cEte dou sau mai multe- /n raceme terminale.
(ructul este o drup de1iscent sau inde1iscent- a.End sEmburele cu tegument lemnos ,i
neregulat br!dat.
ug!ans regia L. L nuc comun- nuc
Originar din Europa %sudDest& ,i 3sia- arealul cuprinde +eninsula alcanic- 3sia Mic-
'ran- =imalaia- #1ina- +ac1istan- 'ndia.
Caloarea deosebit a acestei specii a dus la e$tinderea /n afara arealului natural- mai ales
/n Europa ,i 3sia- dar ,i /n 3merica de 7ord ,i 5ud.
#ultura nucului la noi /n ar cuprinde un spaiu larg- /ncepEnd de la cEmpie pEn la circa
NJJ m altitudine- cu cea mai mare rspEndire la dealuriK apar e uneori slbticit %subspontan&.
+lantaii /n fond forestier au fost fcute /n #ara,D5e.erin- Me1edini 6orF- CElcea- Crancea.
5pecie pretenioas fa de condiiile staionale. La noi se de!.olt bine numai /n !onele
cu climat blEnd cu ierni relati. dulci- fr geruri mari ,i cu /ng1euri puin frec.ente. CEnturile
reci ,i uscate sunt defa.orabile. Este pretenios ,i fa de sol- .egetea! .iguros pe soluri bogate-
cu umiditate suficient- constant asigurat %me!o1igrofit&.
3re temperament miFlociu- re!ist mai bine la umbr decEt nucii e$otici- totu,i starea de
masi. nuDi prie,te.
In masi. poate atinge /nlimi mari- pEn la 3Jm ,i formea! tulpin dreapt- cu coroan
destul de strEns. In stare i!olat- rmEne obi,nuit mai scund ,i tulpina pre!int o serie de
umflturi %gElme&- iar coroana de.ine larg- globuloas- cu ramificaii puternice. 5coara- mult
timp neted- de culoare argintieDcenu,ie- are numai la btrEnee un ritidom cenu,iuD/nc1is- cu
crpturi rare. Inrdcinarea este puternic pi.otant- rdcinile fiind crnoase ,i suculente- a,a
/ncEt puieii se transplantea! greu. Rdcinile laterale aFung la distane mari- de 12D1"m. LuFerii
sunt .iguro,i- bruniD.er!ui- lucitori- glabri- au miros aromat ,i mdu.a larg- lamelar /ntrerupt
%fig.113&. Mugurii cu sol!i negricio,i- sunt adeseori grupai cEte doi- suprapu,iK cei terminali mai
mari- pEn la 0 mm- o.oidDglobulo,i- iar cei laterali mici- sferici. #icatricea frun!ei este mare- cu
trei grupe de urme fasciculare. (run!ele imparipenatDcompuse- cu )DM %11& foliole opuse- eliptice-
asimetrice- de *D12 cm lungime- sunt acute sau acuminate- pe margini /ntregi- glabre- doar pe dos
cu smocuri de peri mici la subsuoara ner.urilor. (lorile sunt unise$uatDmonoice- amenii masculi
negricio,i sau .er!iDnegricio,i- pendeni- lungi de ND1J cmK florile femele terminale- cEte 1D"-
sesile- cu stigmate rsfrEnte- purpurii sau .er!ui. 4rupele elipsoidale- de "D) cm diametru- au
/n.eli, e$terior crnos- .erde- care la maturitate se crap neregulat ,i se desfac singure. 7uca
o.oid- cu .Erf scurt ,i suprafa br!dat neregulat- !bErcit- /n.ele,te o smEn mare %mie!ul
nucii&- incomplet desprit de doi perei subiri- pielo,i. 5mEna- acoperit de o pieli subire-
este comestibil- plcut la gust- foarte nutriti.. #apacitatea germinati. *JDNJP.
(ructific la .Erste mici %NL12 ani& ,i aproape anual. Lstre,te .iguros- puieii din
smEn ,i mai ales lstarii cresc rapid /n primul an. #re,terile se menin acti.e /n tineree- la N
ani poate atinge 1m /nlime.
#a ,i celelalte Fuglandacee- nucul comun eman /n sol substane cu rol in1ibitor pentru
alte specii. #onine substane tanante ,i puternic odorante- are puini duntori biotici- dar e
sensibil fa de poluani.
Longe.itatea pEn la 3JJL"JJ ani.
'mportana deosebit re!id din .aloarea remarcabil a lemnului- nucul comun este
preuit pentru aptitudinile sale de specie decorati..
Lemnul este frumos colorat- brun- cu .ine negricioase ,i ro,ietice- fin- omogen- tare-
greu- re!istent- fle$ibil- durabil- cu deosebite /nsu,iri te1nologice- folosit /n industria mobilei.
(urnirul se poate obine ,i din lemnul de rdcini- se utili!ea! ,i /n sculptur- pentru instrumente
mu!icale- paturi de arm. Este apreciat ,i n industria alimentar ,i pentru obinerea preparatelor
cosmeticeK conine substane tanante ,i colorante.
4intre culti.arurile mai frec.ente se amintesc:
ug!ans regia c0- =Pendu!a>8
ug!ans regia c0- =Purpurea>-
5e obine din smEn ,i lstari- se seamna toamna- dar la ug!ans regia se prefer
semnturile de prim.ar- dup o stratificare de )L0 sptmEni /n pmEnt rea.n. #elelalte
specii de nuci reclam aceea,i te1nologie de /nmulire ,i cultur.
ug!ans nigra L. D nuc negru- nuc american
5pecie originar din sudDestul 3mericii de 7ord %fig.23&- unde se locali!ea! de
preferin /n luci- dar urc adesea /n !onele colinare- la 3)JD"JJ m. In partea de sud a Muniilor
3ppalac1eni urc la 1JJJ m. La noi /n ar primele culturi de nuc negru au fost fcute la sfEr,itul
secolului al ;';Dlea- prin parcuri sau pduriDparc %la #omaro.a L Mangalia&- dar ,i /n fondul
forestier- plantaii reu,ite se gsesc la Lig1ed- >.oi =ereasca %'lfo.&- 5cuieni %i1orD )J =a&-
Moldo.a 7ou %/n amestec cu castan bun&- =erculane- 5imeria.
#ultura nucului negru se poate face cu bune re!ultate /n regiunile de cEmpie ,i coline
%pEn la )JJm altitudine&- /n !onele cu climat blEnd- ferit de /ng1euri timpurii ,i tEr!ii- cu .eri
lungi ,i clduroase. Re!ist mai bine la ger decEt ug!ans regia- cre,teri acti.e reali!ea! numai
pe soluri bogate- permeabile- afEnate- bine apro.i!ionate cu apK nu suport soluri compacte.
3re temperament mai de lumin decEt nucul comun. Longe.itatea "JJ ani.
3rbore de talie mare- care atinge "JD") %)J& m /nlime. 9ulpina dreapt- plin bine
elagat- ritidom adEnc br!dat- brun /ntunecat. LuFerii sunt nelucitori- pubesceni- cu muguri
cenu,iiDtomento,i. (run!ele imparipenatDcompuse- dar mai mari- pEn la "J cm lungime- cu
foliole mai numeroase %1)D23&- o.atDlanceolate- lung acuminate- neregulat serate pe margini- des
pubescente ,i glanduloase pubescente pe dosK foliola terminal este mai mic %fig.11"&. (ructele-
de asemenea- drupe sferice- uneori puin piriforme- cu /n.eli, crnos- .erde %la maturitate negru&-
/ns pubescent ,i nede1iscentK nuca aproape globular- puin turtit- cu coaFa mai groas- mai
adEnc ,i mai neregulat br!dat- foarte !bErcit ,i foarte tare- conine un mie! ce se scoate cu
dificultate %costeli.&.
5Da do.edit producti.- /n condiiile rii noastre- /n unele culturi reu,ite- e$ist e$emplare
de 2JD3J m /nlime la 3JD3) de ani- *D0 m /nlime la * ani.
Lemnul este la fel de fin- re!istent- elastic ,i durabil- ce.a mai poros- mai moale ,i mai
puin omogen. 5e utili!ea! /n mobile fin.
7ucul negru este unul dintre cei mai .aloro,i arbori e$otici introdu,i la noi.
#onstituie un e$celent arbore ornamental- este relati. re!istent fa de poluani din grupa
o$i!ilor de sulf.
5e folose,te i!olat- pe alei sau /n grupuri.
ug!ans cinerea L. D nuc american cenu,iu
Originar din estul 3mericii de 7ord- unde arealul su se suprapune parial pe cel al
nucului negru- reali!End pduri de amestec cu specii americane de fag- ulm- steFar- plop. La noi-
utili!area /n cultura este mult mai restrEns fa de nucul negru- sDa folosit e$clusi. ca specie
ornamental.
Este ce.a mai re!istent fa de gerurile de iarn decEt ceilali nuci- sufer totu,i de pe
urma de /ng1euri tEr!ii ,i timpurii. (a de condiiile din sol este mai puin e$igent. 3re
temperament intermediar /ntre nucul comun ,i nucul negru.
3rbore de mrimea aD''Da- pEn la 2J m /nlime %e$cepional pEn la 3J m&. 9ulpina este
destul de dreaptK scoara este cenu,ie- se pstrea! mult timp neted. LuFerii sunt pubesceni ,i
glandulo,i /n tineree- iar mugurii- tomento,i- cei terminali foarte mari- de 12D1N mm- iar cei
laterali cEte doi- suprapu,i- mici- o.oi!i- cel superior pedicelat. #icatricea cu marginea superioar
/ntreag ,i ciliat. (run!ele au 11D10 foliole- serate- pe dos glandulosDpubescente- lipicioase- ca ,i
ra1isul- iar pe fa numai fin pubescente%fig.11)&. (ructele sunt o.oidDalungite- glanduloase-
pubescente- .Escoase- grupate cEte 2D) /n ciorc1ini pendeni. 7uca- alungit- /n patru muc1ii- cu
.Erful ascuit ,i coaFa foarte groas- este tare ,i neregulat br!datK se sparge e$trem de greu- iar
mie!ul este puternic stri.it /ntre pereii despritori.
3tingEnd /nlimi relati. mici- a.End lemn cu caliti ce.a mai reduse- nu pre!int
importan forestier.
Este un interesant arbore ornamental- /n regiuni de cEmpie ,i deal ale rii noastre. 5e
folose,te i!olat- /n aliniamente sau grupe.
Genul Carya Nutt. ($icoria Ra.)
#uprinde specii arborescente- cu luFeri .iguro,i- cu mdu.a continuK mugurii terminali
mari- cei laterali- adeseori suprapu,i- cEte 2D3K frun!ele imparipenatDcompuse. (lorile unise$uatD
monoice- drupa globuloas sau alungit- de1iscent /n " .al.eK nuca- cu tegumentul adesea
muc1iat longitudinal- cu mie!ul dulce sau amrui.
Carya o0ata %Mill.& 8. 8oc1 %&icoria o0ata ritt.& L carie- 1icor?
5pecie din sudDestul 3mericii de 7ord %fig.23&- areal asemntor cu nucul negru- introdus
/n Europa din sec. al ;C''Dlea. La noi se gse,te /n parcuri dendrologice %5imeria- a!o,-
Mi1e,ti&.
Reclam !one de cultur cu climat blEnd- cu amplitudini mici de temperatur la cEmpie ,i
dealuri- re!ist destul de bine la ger- temperament de semiunmbr- cre,te bine pe soluri profunde-
re.ene.
#re,te destul de /ncet /n tineree- lstre,te puternic. Longe.itate 3)J de ani- este sensibil
la transplantare
3rbore de dimensiuni mari- /n patria sa de origine poate atinge /nlimi de "J m ,i
grosimi de cca. 1 m. In masi. are tulpin dreapt- bine conformat ,i elagat. 5pre deosebire de
nuc- ritidomul su- bine de!.oltat- se desface /n fE,ii lungi. LuFerii anuali .iguro,i- pubesceni
numai la /nceput- apoi glabri- au la ba! un inel pros caracteristic ,i mdu.a continu. Mugurii
terminali sunt mari- de 13D10 mm lungime- cu 3D" sol!i pro,iK cei laterali mai mici- stau
suprapu,i cEte 2D3- ca ,i la nuc. (run!ele imparipenate- compuse din cinci sau uneori- din ,apte
foliole eliptice pEn la oblongDlanceolate- lungi de 1JD1) cm- pe margini serate ,i ciliate- foliola
din .Erf fiind mult mai mare %fig.11*&. 4rupele2 sesile- sferice- de 3D* cm diametru- de!.olt un
/n.eli, gros- de1iscent- care se crap regulat- /n patru .al.e de mrime asemntoare. 7uca-
neted- lipsit de !bErcituri- dar cu muc1ii longitudinale ,i cu o coaF mult mai subire /n
comparaie cu a nucului- alburieDcenu,ieK are mie!ul dulce- comestibil. (ructific abundent-
aproape anual- dar /n culturile de la noi puterea germinati. a seminelor este relati. mic. 5e
/nmule,te /ns u,or prin lstari ,i draFoni.
5e /nmule,te /ns u,or prin lstari ,i draFoni. In primii )D1J ani cre,te mai lent- dup
aceea cre,terea se intensific. In Europa nu reali!ea! performane producti.e ,i calitati.e
te1nologice ale lemnului fa de cele din patria de origine- unde Glemnul de 1icoriH este elastic
greu cu duramen de culoare /nc1is. 4ac se obine din smEn- nucile se stratific /n nisip
rea.n ,i se seamn prim.ara /n februarieDmartie. 5e recomand metoda 4unster L semnarea
indi.idual /n recipiente /nguste ,i adEnci- care permit de!.oltarea pi.otului.
In culturi la noi sDau introdus ,i alte specii de Carya: Carya cordi4ormis %<angen1&
8.8oc1- Carya i!!inoiensis %<angen1& 8.8oc1. %Carya pecan&- Carya g!abra %Mill& 5:eet..
5e folose,te /n grupuri la marginea masi.elor.
Genul -terocar>a 7unt3.
Pterocarya pterocarpa %Mic1$& 8unt1. %Pterocarya 4raxini4o!ia 5pac1K Pterocarya
caucasica #.3.Me?&
5pecie e$otic- originar din 3sia #entral- la noi se culti. numai prin parcuri ,i grdini
botanice. +refer climate montane- fr geruri prea mari ,i soluri umede- c1iar ml,tinoase-
fertile.
Reali!ea! pEn la 3J m /nlime. 5coara are crpturi subiri. LuFerii sunt .iguro,i-
.er!iDmslinii- spre .Erf puin pubesceni- cu mdu.a lamelar /ntrerupt. Mugurii nu!i- suprapu,i
cEte 2D3- unii pedicelai- stau la distan mare fa de cicatriceK cei din .ecintatea cicatricei
foarte mici- cel superior mai mare. (run!ele sunt imparipenatDcompuse- asemntoare cu cele de
frasin- cu 11D21 foliole- de ND12 cm lungime- oblongDlanceolate- acutDserate- pe dos cu peri stelai
%fig.110&. (lorile sunt monoice- /n raceme lungi- pendente- iar fructele sunt nuci foarte mici- cu
/n.eli, subire- prelungit /n dou aripioare semicirculare- racemul fructifer a.End /n total pEn la
2J cm lungime.
5e /nmule,te u,or pe cale .egetati.- are cre,tere rapid- pre!int muguri pe rdcini.
Inmulirea se poate face din smEna- buta,i de rdcin- marcotaF prin mu,uroire sau
draFoni. 5emnatul se e$ecut imediat dup recoltare- sau prim.ara- dup o prealabil
stratificare.
5e folose,te i!olat sau /n grupuriK /n (rana se folose,te ca arbore de aliniament pe str!i-
deoarece frun!ele rmEn .er!i pEn toamna tEr!iu.
ORDINUL 46LI&6LE4
*a!ilia 46LI&6&E6E Mirbel.
6enurile Popu!us ,i Sa!ix- sunt foarte bogate /n specii arborescente ,i arbusti.e-
rspEndire mare- din regiunile polare pEn /n !ona ecuatorial. Multe .egetea! pe malul apelor-
re!ist la inundaii.
5alicaceele dispun de o mare capacitatea de regenerare- inclusi. pe cale .egetati.
%lstari- buta,i- draFoni sau marcote&. In general- simplitatea structurii florale %specii unise$uatD
dioice&- u,urina diseminrii ,i marea capacitate de regenerare pe cale .egetati. sunt strEns
corelate cu larga adaptabilitate a multora dintre speciile de plopi- slcii- care leDa permis s ocupe
teritorii /nsemnate.
Genul Popuus L.
#uprinde apro$imati. 3) de specii- rspEndite /n maForitate /n emisfera nordic- 3merica
de 7ord- Europa- 3sia ,i nordul 3fricii.
Muguri alterni- flori unise$uatDdioice- /n ameni pendeni. (ructele capsule- se desfac /n
2D" .al.e- conin semine cu smocuri de peri albi- se coc de.reme %diseminarea prin maiDiunie&.
5eminele pot germina la scurt timp dup diseminare %c1iar /n cEte.a ore&.
5ecia Leuce 4ub?
#uprinde specii de plopi albi %subsecia A!bidae& ,i tremurtori %subsecia Trepidae&-
caracteri!ate prin scoara tulpinii mult timp neted- albicioas- .er!uie sau cenu,ie %doar arborii
btrEni formea! ritidom&. (run!ele- subrotunde sau o.ate- uneori lobate. #apsulele sesile sau
scurt pedunculate.
Popu!us a!ba L. L +lop alb
5pecie indigen- se /ntElne,te /n regiunile centrale ,i sudice ale Europei %fig.31&- de la
Marea Mediteran pEn la ))^ latitudine nordicK apare pe o fE,ie /ngust /n 3frica de 7ord- /n
estul 3siei centrale ,i 5iberia. La noi cre,te la cEmpie ,i dealuri Foase- de obicei prin luncile
rEurilor- /n Lunca ,i 4elta 4unrii- unde formea! arborete pure sau amestecate cu plop negru-
anin negru sau slcii %!.oaie&. La un moment dat a fost /nlocuit cu plopii euramericani- mai
producti.i- /n pre!ent interesul ar tr:ebui s creasc prin preocupri pentru ameliorarea genetic
prin selecie.
+lopul alb denot o amplitudine climatic larg- de,i rmEne /n urma celorlali plopi
indigeniK este e$igent fa de cldura esti.al- se situea! /n fruntea plopilor indigeni /n ce
pri.e,te e$igenele fa de sol %are ne.oie de soluri profunde- afEnate- cu te$tura u,oar- umede&-
re!ist la inundaii dar mai puin decEt slciile ,i nu suport apa stagnant. #re,te satisfctor pe
soluri alcaline- salin!ate /n condiii improprii pentru celelalte specii de plop- dar nu egalea!
capacitatea de adaptare pe srturi a slcioarei sau ctinei ro,ii pe soluri cu descompunere
greoaie a resturilor organice %1umus brut 1idromorf sau soluri turboase& .egetea! foarte slab.
3re temperament mai de umbr decEt plopul negru- rmEne totu,i o specie 1eliofil.
Reali!ea! dimensiuni mari %3JD3) m /nlime ,i peste 1-) m /n diametru&. 9ulpina-
groas- cilindic- putrnic ramificat- are scoara caracteristic- alb ,i neted pEn tEr!iu ,i
ritidom pietros- adEnc br!dat- negricios la btrEnee. 5coara conine tanin ,i salicin /n cantiti
mari. Inrdcinarea este relati. profund- cu numeroase rdcini laterale. #oroana- ramificat
.iguros ,i neregulat- destul de luminoas- dar mai bogat decEt la ceilali plopi. LuFerii anuali ,i
mugurii tineri sunt acoperii cu un toment albiciosDcenu,iu. Mugurii sunt alterni- de 3D" mm
lungime- o.oDconici- cu 3D) sol!i. (run!ele- lung peiolate- dimorfice: cele de pe luFerii lungi ,i
de pe lstari de )D12 cm lungime- o.ate pEn la rotundDo.ate- 3D) palmatDlobate- acute- la ba!
trunc1iate pEn la slab cordate- alb tomentoase pe dosK cele de pe luFerii scuri sunt mai mici-
o.ate pEn la oblongi- pe margini numai sinuatDdinate sau lobulate- de asemenea- lungDpeiolate
,i tomentoase pe faa inferioar- dar de culoare cenu,ie. Inflore,te de.reme- la /nceputul
prim.erii- prin martieDaprilie. (lorile sunt unise$uatDdioice- de!.oltate /n ameni de )D0 cm
lungime- cu sc.ame dinate- rar ,i lung ciliate pe margini %fig.11N&. #apsulele se coc de timpuriu-
prin mai- iar seminele sunt mici- numeroase- pre.!ute cu smocuri de peri lungi- albicio,i- ca de
G.atHK se /mpr,tie imediat.
+re!int dou .arieti mai importante:
Popu!us a!ba 0ar- pyramida!is %unge& 4ippel- cu port piramidal- scoara neted .erdeD
cenu,iuDdesc1is- frun!e adEnc lobate- cu )D0 lobi- argintii pe dosK
Popu!us a!ba 0ar- ni0ea %<illd.& 4ippel- cu frun!e albDcretaceu tomentoase pe dos.
(ructific la .Erste relati. mici- anual ,i abundent. Re!ist relati. bine la inundaiiK
re!istent la poluani- are puini duntori biotici.
Lemnul are duramen albDglbui este moale u,or- se utili!ea! pentru obinerea pastei de
1Ertie- palului- +(LDului- c1ibrituri- furnireK puterea caloric este redus.
Longe.itate destul de mare- 2JJL3JJ ani- dar dup 1JJ L 1)J ani tulpinile de.in larg
scorburoase.
#a arbore ornamental se poate utili!a cu bune re!ultate- /ndeosebi pe malul apelor.
Popu!us tremu!a L. D plop tremurtor.
5pecie indigen- cu areal foarte larg /n Europa ,i 3sia %fig.31&- dep,e,te /n nord
latitudinea de 0J^- aFunge pEn la grania polar a pdurii- /n sud trece ,i /n 3frica de 7ord. La
noi se /ntElne,te /ntrDun teritoriu e$trem de larg- urc pEn la 1*JJ m /n molidi,uri- coboar
frec.ent la deal- cEteodat c1iar la cEmpie- instalEduDse rapid ,i u,or /n pduri rrite- parc1ete-
suprafee de!golite de .egeta,ie forester- formEnd arborete deri.ate. (ormaia plopi,uri de
ro.in cu plop tremurtor- ca arborete pure pe suprafee mici cu producti.itate inferioar se
/ntElne,te e$trem de rar la noi.
Este mult mai puin pretenios fa de condiiile staionale decEt cel alb ,i negru. Re!ist
la asprimile climatul continental. 3re temperament pronunat de lumin.
Este o specie rustic fa de condiiile climatice- este o .eritabil specie pionier. (a de
sol are pretenii mici- fr a se compara totu,i cu pinul sil.estru sau mesteacnul. 7u este un
arbore tipic de lunc- cre,te pe soluri de pant- la munte sau deal. Cegetea! destul de acti. ,i pe
soluri srace- acide- srturoase sau alcaline- apare foarte rar pe solurile e$puse uscciunii.
5pecie cu areal e$trem de larg- dar totu,i sDau identificat doar dou rase geografice:
D una la altitudini mici %/n nordul arealului&K
D una de altitudini mari %/n sudul arealului& cu tulpini bine conformate- coroane /nguste-
respecti. rasa de origine sud ,i central european de altitudine mic- cu trunc1iuri
sinoase ,i coroane lbrate.
5ub aspect morfologic- plopul tremurtor este obi,nuit- arbore de dimensiuni miFlociiK
numai /n staiuni fa.orabile poate fi arbore de mrimea '- pEn la 3J m. 5istemul radicelar este
superficial- dar bogat /n ramificaii subiri ,i mult /ntins lateral- din care draFonea! puternic.
9ulpina este dreapt- cu scoara albicioasD.er!uie- netedK /n partea inferioar- la .Erste mari-
formea! uneori ritodm gros- de culoare negricioas. #oroana- o.oidal sau larg cilindric-
transparent- afEnat- bine elagat- este compus din puine ramuri groase. LuFerii sunt obi,nuit-
glabri- mai rar sericeu pro,i- bruniDro,cai ,i lucitori. Mugurii- conici- bruniDro,cai- cu .Erful
ascuit- apropiai de luFer- sunt foarte lucitori- mai mari decEt la plopul alb- de *D0 %1J& mm
lungime- cu 3D" sol!iK cei floriferi sunt globulo,i. (run!ele dimorfice: cele de pe luFerii lungi sunt
subrotunde sau lat o.ate- de "DN cm diametru sau lungime- la .Erf acute sau rotunFite- la ba!
trunc1iate- rotunFite sau slab cordate- pe margini inegal seratDcrenate- glabre- cu peiol puternic
comprimat- lung de pEn la N cm %de aceea- se mi,c la cea mia mic adiere de .Ent&K cele de pe
lstari sunt mai mari- de pEn la 1) cm lungime- o.atDtriung1iulare- cordiforme- proase pe dos
%fig.11M&. Inflore,te de timpuriu- /naintea /nfrun!irii. 3menii sunt mari %1JD1) cm lungime&-
foarte pro,i- cu sc.ame laciniate ,i lung ciliate. #apsulele se coc la sfEr,itul lunii mai. 5eminele
se /mpr,tie rapid- la distane foarte mari.
3Funge la maturitate de timpuriu- dup 2J de ani- fructific aproape anual ,i abundent.
#apacitatea de multiplicare .egetati. prin draFoni sau buta,i din rdcini este mare. 4raFonea!
puternic- lstre,te realti. slab.
#re,terile sunt foarte acti.e /n tineree- susinute pEn la )JD*J de ani cEnd poate reali!a
/nlmi de 2) m ,i diametre peste 2JD2) cm- /n staiuni fa.orabile producia este de apro$imati.
1J m
3
XanX1a. La e$ecutarea operaiunilor culturale este e$tras deoarece capacitatea de concuren
cu speciile de ba! este foarte pronunat /n tinereeK uneori este specie de prim /mpdurire.
Longe.itate mica- *JDNJ ani. >ona central a tulpinii putre!e,te de.reme.
Lemnul alb cenu,iu- u,or- moale- elastic- mai omogen decEt plopul alb- se folose,te
pentru celulo!- pal- +(L- c1erestea- ,indril.
5e cunoa,te Popu!us tremu!a 0ar pendu!a2 arbore mascul.
In spaii .er!i- de,i specie e foarte decorati.- poate de.eni in.adant.
Popu!us x canescens %3it.& 5m. %Popu!us tremu!a x Popu!usa!ba 0ar- ni0ea& L plop
cenu,iu.
=ibrid natural- la noi- apare sporadic /n 4elta 4unrii sau /n luncile rEurilor interioare.
Este mai puin e$igent fa de sol ,i re!ist pe nisipuri srturoase- relati. uscate esti.al %Lacul
5rat&.
3rbore de mrimea '- de pEn la 3J m /nlime- cu caractere mai apropiate de plopul alb:
luFerii- mugurii ,i frun!ele cu toment- dar de nuan cenu,ie %fig.122&K frun!ele de pe luFerii lungi
se aseamn cu cele de pe luFerii scuri ai plopului alb %o.ate- sinuatDdinate- sau lobulate-
cenu,iiDtomentoase pe dos- cu peiol tomentos- dar mult mai puin turtit decEt la plopul
tremurtor&K cele de pe luFerii scurii sunt subrotunde- pe dos glabrescente- cenu,iiD.er!ui.
5ecia Aigeiros 4ub?
'nclude plopii negrii ,i 1ibri!ii dintre ei. Ritidomul se formea! de timpuriu ,i adeseori-
este negricios- adEnc br!dat. Mugurii mari- cu miros aromat cleio,i. (run!ele .er!i- glabre pe
ambele fee. #apsule e.ident pedicelate.
Popu!us nigra L. L plop negru- plut
3rbore indigen- rspEndit /n Europa ,i 3sia- pe teritoriu asemntor celui ocupat de
plopul alb %fig.31&. In ara noastr cre,te prin lunci ,i depresiuni umede- la cEmpie ,i coline.
Este folosit /n aliniamente deDa lungul ,oselelor.
In trecut era mult mai bine repre!entat- terenul lDa pierdut /n fa.oarea 1ibri!ilor naturali ,i
de cultur. Urc deDa lungul .ilor mai mult decEt plopul alb ,i particip /n alctuirea !.oaielor.
4in punct de .edere al cerine ecologice se apropie mai mult de plopul alb- dar este totu,i
mai puin pretenios fa de clim- este mai re!istent la geruri- ,i are pretenii mai reduse fa de
cldura din se!onul de .egetaie. 5ub aspect edafic este mai puin e$igent- suport soluri mai
compacte ,i argiloase. 9emperament pronunat de lumin.
Este arbore de mrimea '- cu /nlimi pEn la 3JD3) m ,i diametre de peste 1m. 9ulpina
este de!.oltat adeseori neregulat- cu umflturi /nspre ba! L aglomerri de muguri dormin!i din
care lstre,te abundent. +e poriuni acoperite de alu.iuni apar rdcini ad.enti.e. Ritidomul
negricios- adEnc br!dat- gros- este format de timpuriu. #oroana este asimetric- larg-
neregulat- iar luFerii sunt rotun!i- glabri- galbeniD.er!ui- cu muguri caracteristici- mari- de 1D2
cm lungime- coniciDalungiiDascuii- galbeniD.er!ui- apropiai de luFer- numai cu .Erful puin
recurbat spre e$terior- .Esco,iDaromatici %cei floriferi sunt o.oi!i ,i stau mai deprtai de luFer&.
(run!ele sunt lung peiolate- rombicDo.ate- lung acuminate- la ba! latDcuneate sau e.ident
cuneate- pe margini mrunt crenatDserate- iar pe dos glabre ,i de culoare .erdeDpalidK cele de pe
bra1iblaste au dimensiuni ce.a mai reduse- iar la ba! sunt trunc1iate sau rotunFite %fig.12J&.
Inflore,te prin martieDaprilie- cu 2D3 sptmEni /nainte de /nfrun!ire. 3menii masculi ating "D*
cm lingime- iar cei femeli au 1JD1) cm. 5c.amele mici- laciniate- glabre- cad de timpuriu.
#apsulele- de 0DM mm lungime- sunt o.oide- drepte- lung pedicelate.
+lopul negru pre!int unele .arieti sau .arieti de cultur %culti.are&:
Popu!us nigra L. c0- /ta!ica %P- nigra pyramida!is %orA1& 5pac1& L plop negru
piramidal.
Este arbore de pEn la 2) m /nlime- cu port caracteristic- piramidalDcolumnar- tulpina
canelat la ba!- scoara cenu,ieDnegricioas- ,i ritidomul adEnc br!dat longitudinal. Mugurii
sunt mici- de pEn la *D0 mm- tot lipicio,i- /ns mai puin apropiai de luFer. (run!ele- mai mici-
rombicDo.ate- mai scurt acuminate. #aracteristic este faptul c se /ntElnesc aproape numai la
e$emplare mascule.
Popu!us nigra L. c0- The0estina 9P-n- the0estina %4ode& ean& L plop algerian
3rbore de pEn la 3J m /nlime- cu tulpina dreapt- canelat- caracteristic datorit
scoarei pronunat albicioase- netedeK ritidomul format la .Erste /naintate- este subire- cenu,iu-
cu crpturi relati. regulate. #oroana /ngust piramidal- rar- are ramuri subiri. LuFerii glabri-
cilindrici- galbeniDdesc1is. (run!ele- triung1iularDo.ate- de *DN cm lungime- acuminate- la ba!
rotunFite- pe margini crenatDserate- sunt glabre ,i de culoare .erdeDdesc1is. Infrun!e,te aproape
cu dou sptmEni mai tEr!iu decEt P- n- c0- /ta!ica- 3menii sunt de 3D) cm lungime- cu sc.ame
glabre- laciniate- c!toare /n timpul /nfloriri. 5e cunosc numai e$emplare de se$ femel.
5e poate /nmuli u,or prin but,ire.
Lemnul este de bun calitate- folosit la obinerea celulo!ei.
Este un arbore cu certe posibiliti de utili!are /n regiuni uscate- /n culturi forestiere sau
ornamentale.
Popu!us nigra .ar. plantierensis
Originar din sudD.estul Europei- a participat la 1ibridrile naturale- cu plopii negrii
americani.
(ructificaia coacerea ,i diseminarea ca la plopul alb. 4raFonea! slab dar lstre,te ,i se
but,e,te cu u,urin. #re,terea acti. de la .Erste mici- producti.itatea ridicat reali!ea! 1)D1*
m
3
XanX1a ,i c1iar mai mult la *J de ani.
Longe.itatea 3JJD"JJ ani.
Lemnul cu duramen cenu,iu- moale- poros- considerat mai bun decEt cel al plopului alb-
fiind mai re!istent la putre!ire- dar pre!int acelea,i utili!ri. +entru furnire- lemnul e$emplarelor
cu gElme este deosebit de apreciat.
Este o .aloroas specie repede cresctoare- /mpreun cu celelalte specii de !.oaie
contribuie la punerea /n .aloare a staiunilor improprii altor specii. +oate fi folosi ,i la
consolidarea malurilor ,i a depunerilor de alu.iuni- dar ,i ca specie ornamental
Popu!us canadensis Moenc1 %Popu!us x euramericana& D plopi euramericani- plopi negri
1ibri!i- plopi de #anada
Re!ultai din 1ibridarea plopului negru european cu plopi negri americani %Popu!us
de!toides Mars1. D #anada& mai /ntEi 1ibridrile sDau produs natural /n !onele de contact
%european spontan- american /n cultur&. +rimii 1ibri!i au fost descri,i la /nceputul secolului al
';Dlea.
La e.idenierea fenomenuluoi de 1eterosis- la unii din 1ibri!i a aprut ideea /ncruci,rilor
diriFate- /n programe de ameliorare /n multe ri- inclusi. la noi.
#ultura plopilor negrii 1ibri!i sDa bucurat de o atenie deosebit- mai ales /n lunca 4unrii
,i luncile rEurilor inferioare unde plantaiile ocup peste *2 mii 1a.
(a de condiiile staionale se do.edesc /n general mai pretenio,i /n comparaie cu
plopii indigeni- iubitori de cldur- re!ist bine la inundaii cu apa curgtoare dar nu ca slciile.
7u tolerea! apa stagnant. Unii dintre plopii negrii 1ibri!i sDau adaptat ,i /n climate montane
mai reci.
5unt arbori de lumin- nu suport nici cel puin umbrirea lateral.
Reali!ea! cre,teri remarcabile punEnduD,i /n .aloare /ntregul potenial biologic ,i
producti. pe soluri alu.ionare- fertile- profunde- nisipoase- bine apro.i!ionate cu ap- cu
ori!ontul freatic pEn la 1 m de la suprafa- din regiunile inundabile. Re!ist bine la inundaii cu
ap curgtoare pEn la 1JJ !ile pe an.
In lunca 4unrii culturile snt instalate pe suprafaa cuprins /ntre malul apei ,i digurile de
protecie.
In general- caracterele morfologice definitorii ale plopilor negri 1ibri!i sunt. LuFerii
.iguro,i- obi,nuit muc1iai- glabri sau dispers pubesceni- cu cicatrice mari- trilobate- muguri
asemntori ca form ,i mrime cu ai plopului negru- dar ce.a mai /ndeprtai de luFerK frun!ele
au forme ,i mrimi .ariabile- mai adesea /ns deltoide- cu ba!a trunc1iat- larg cordat sau foarte
larg sagitat- mai rar lat cuneat- cu marginea ciliat la /nceput ,i cu una sau dou glande ro,cate
la ba!a limbului %fig.123&. 5c.amele sunt laciniate ,i cad /n timpul /nfloriri.
#ulti.are larg creditate:
Popu!us x canadensis c0- Serotina 9Popu!us nigra x Popu!us de!toides: de se$ mascul- cu
coroana piramidalK
Popu!us canadensis c0- +obusta 9Popu!us nigra 0ar- p!antierensis x Popu!us angu!ata:2
de se$ mascul- coroana /ngust- apoi largK
Popu!us canadensis c0- +egenerata 9Popu!us Serotina x P- nigra:- de se$ femel- coroana
piramidalK
Popu!us canadensis c0 Marilandica %Popu!us Serotina x P- nigra&- se$ femel- coroana
foarte largK
Popu!us canadensis c0- "ugenei 9P- n- c0- /ta!ica x P- r:2 de se$ mascul- coroana /ngustD
piramidalK
Unii 1ibri!i sunt de ordinul '- alii sunt introgresi.i.
#re,teri e$cepional de rapide- se situea! /n frunte arborilor repede cresctori indigeni
sau e$otici introdu,i la noi. 4estul de re!isteni la poluare.
5unt 1ibri!i de un singur se$- nu se pot regenera decEt pe cale .egetati.- se /nmulesc
u,or din lstari ,i buta,i- draFonea! foarte slab. nu se pot regenera decEt pe cale .egetati.- se
/nmulesc u,or din lstari ,i buta,i- draFonea! foarte slab.
In practica culturii plopilor euramericani este utili!at but,irea.
In lunca 4unrii /n condiii staionale optime la 1)D2J de ani producti.itatea este de
apro$imati. 3J m
3
XanX1a.
3rborii .Erstnici pot atinge pEn la "JD)J m /nlime ,i 2 m diametru. 7u toi 1ibri!ii sunt
deosebit de producti.i.
+rincipalele culti.are ,i clone admise /n culturile forestiere sunt:
c.. 5erotina %#lonele R
1
R
3
R
"
&
c.. Robusta %R
13
R
1N
R
2J
& /n special R
1*
c.. 5acrau %R
)M
R
0M
&
c.. 'talica %#lonele '
21"
'
")X)1
'
")X))
'
*MX))
&
c.. 4eltoides %'
220
&
c.. Regenerata
c.. #etate
c.. 3rge,
c.. Marilandica
#u toat .igoarea lor de .egetaie sunt e$pu,i la .tmri: Me!asoma popu!i %6Endacul
ro,u de frun! al plopului&- )otychi*a popu!ea %care duce la uscarea luFerilor ,i arborilor&.
Lemnul de culoare albicoas este u,or moale- omogen- folosit la obinerea
celulo!ei- placaFelor- c1erestelei- +3LDului- +(LDului.

5ecia Tcamahaca 5pac1
#uprinde plopii balsamiferiK au frun!e ,i muguri cu miros aromatic.
Popu!us simonii #arr. L plop c1ine!esc
Originar din #1inei nordic. La noi se culti. /n scop ornamental /n aliniamente
intra.ilane sau e$tra.ilane- ca arbore i!olat- /n buc1ete- /n parcuri.
Reali!ea! /nlimi de 1)D2J m- tulpina fiind dreapt- iar coroana /ngust- o.oidalD
piramidal. LuFerii sunt u,or muc1iai sau rotun!i- glabri- bruniDro,ci- foarte fle$ibili- cu muguri
lungi- recurbai puternic ,i .Esco,i. (run!ele- de )D1J %12& cm lungime- o.ate sau obo.ate-
pieloase- cu .Erful acuminat ,i ba!a cuneat pEn la rotunFit- pe margine fin crenatDserulate- pe
dos .er!uiDalbicioase- cu luciu metalic %fig.12"&.
(oarte ornamental este Popu!us simonii 0ar 4astigiata L coroana tipic piramidal-
frun!ele mai mici.
Popu!us trichocarpa 9orr. Et 6ra? L plop balsamifer
Originar din .estul 3mericii de 7ord. La noi- culturi e$perimentale /n staiuni
premontane- fiind re!istent la ger. 5e but,e,te u,or.
Reali!ea! /nlimi de pEn la *J m. LuFerii sunt glbuiDbruni- glabri sau fin pubesceni-
cu muguri mari- coniciDalungii- ascuii la .Erf- .Esco,iDaromatici. (run!ele- lungi de ND1" cm-
rombicDo.ate- acuminate- la ba! rotunFite sau slab cordate- pe margine fin crenatDserate- .er!i
/nc1is ,i lucitoare pe fa- albicioase sau ruginii pe dos %fig.12"&.
Inmulirea- prin semine la speciile care nu but,esc u,or %plopul alb- plopul tremurtor&K
semnatul se face imediat dup recoltare- se taie ramuri cu fructe /nainte de desfacere ,i se in /n
ap. +rin buta,i lignificai- direct /n teren- buta,ii de Popu!us a!ba 0ar- pyramida!is se plantea!
/n rsadnie- buta,ii se recoltea! prim.ara timpuriu- la temperaturi de peste J
J
#. #ulti.arurile
se obin prin altoire L Popu!us a!ba 0ar- pyramida!is pe buta,i /nrdcinai de plop 1ibrid in
decembrieK /n teren- iar Popu!us a!ba 0ar- pendu!a pe trunc1i de Popu!us a!ba.
5e folose,te /n aliniamente- pe cile rutiere %plopul negru&- uneori pe str!i ,i /n
amenaFri peisagistice- /n grupe- masi.e- perdele ,i plantaii de /n.er!ire rapid. 5e prefer
arborii masculi /n localiti.
GENUL Saix
#uprinde apro$imati. 3JJ de specii la care se adaug .arieti ,i forme 1ibride.
Repre!entanii acestui gen- arbori- arbu,ti- arbu,ti pitici sau subarbu,ti rspEndii pe tot globul-
cu precdere /n emisfera boreal pEn la limita latitudinal ,i altitudinal.
5pecii cu luFeri nete!i ,i fle$ibili. Mugurii au un singur sol! aparent- frun!e lanceolate-
peiolate sau sesile- pe margini obi,nuit serate sau crenate- mai rar /ntregi- cu stipele persistente.
(lori unise$uat dioice- grupate /n ameni- de regula ereci. +oleni!area se face prin insecte.
(ructele sunt capsule bi.alente ,i se coc /n maiDiunie. 5eminele sunt mici cu smocuri lungi de
peri albi. (ructificaie este abundent ,i anual- seminele /ncolesc rapid- dar puterea
germinati.a se pstrea! cel mult o lun.
Sa!ix a!ba L. D salcie alb
#ea mai repre!entati. specie indigen a genului- cu rspEndire foarte larg in Europa-
aFunge pEn /n 3sia #entral %#1ina- =imalaia& ,i 3frica de 7ord %fig.32&. La noi este o specie
comun la cEmpie- /n special /n lunca inundabil- /n lungul .ilor urc la dealuri.
5alcia alb are o amplitudine termic larg- re!istent la geruri mari ,i la /ng1euri
timpurii sau tEr!ii- manifest pretenii mai mari fa de cldura din se!onul de .egetaie. +refer
soluri afEnate sau moderatDcompacte- se acomodea! mult mai bine decEt plopii euramericani pe
soluri argiloase. 5e situea! /n fruntea speciilor lemnoase indigene /n pri.ina suportrii
inundaiilor de lung durat. 3re temperament pronunat de lumin.
In general este arbore de pEn la 1JD1) m- dar poate atinge uneori ,i /nlimi de 2JD2) m.
In !onele frec.ent inundabile formea! rdcini aeriene la /nlimi mari pe tulpin- pEn la
ni.elul ma$im al apelor de inundaie. 4up retagerea apelor- poriunile respecti.e de trunc1i
de.in foarte caracteristice- rdcinile aeriene rmEnEnd suspendate ca ni,te GmustiH. In general
tulpinile sunt defectoase- sinuoase. Ritidomul este cenu,iu- adEnc crpat- format de la .Erste
mici. #oroana este neregulat- globuloas- rar- iar luFerii sunt fle$ibili- subiri- .er!iDglbui sau
bruni- alburiuDmt,o,iDproi /n tineree. Mugurii- mici- alungii- alipii de luFer- glbuiDro,cai.
(run!ele lanceolate- lungi de "D1J cm ,i late de 1D2 %3& cm- au .Erful acuminat ,i marginile
mrunt serate- la /nceput argintiuDmtsosDsericeu proase pe ambele fee- iar la maturitate
proase numai pe dos sau deDa lungul ner.urii medianeKstipele cad de timpuriu %fig.12)&. (lorile
dioice- cu sc.ame proase- albe- cele mascule /n ameni glbui- cu dou stamine- cele femele /n
ameni .er!i- cu o.arul glabru- la ba! cu o singur gland nectarifer. Inflore,te la /nceputul
lunii aprilie- o dat cu /nfrun!irea. #apsulele se coc prin maiDiunie- iar seminele /ncolesc rapid-
c1iar pe ap.
+re!int a serie de .arieti: Sa!ix a!ba 0ar- 0ite!!ina %L& 5toAes- cu luFeri elastici ,i
subiri- galbeni sau galbenDro,cai- Sa!ix a!ba 0ar-sp!endes 9argentea&- cu frun!e argintii mtsosD
proase pe ambele fee- foarte decorati.eK Sa!ix a!ba 4-0ite!!ina pendu!a Re1d.
(ructific de timpuriu- anual ,i abundent.
Longe.itate sc!ut- NJL1JJ ani.
Sa!ix 4ragi!is L. D salcie plesnitoare
5pecie indigen- cu rspEndire asemntoare cu salcia alb- ce.a mai restrEns %fig.32&.
[i /n pri.ina cerinelor ecologice se aseamn cu salcia alb. +refer /ns climate mai rcoroase
esti.al- este mai bine adaptat la soluri grele ,i acide ,i are temperament mai de umbr.
Reali!ea! /nlimi de pEn la 2J m. LuFerii- relati. gro,i- .er!ui pEn la bruniD.er!ui-
glabri- lucitori- se rup cu u,urin- plesnind din locul de inserie pe ramur. Mugurii- brunD
desc1is spre ba!- negricio,i spre .Erf- obtu!i sau aproape ascuii- stau alipii de luFeri- pe
pernie proeminente. (run!ele sunt oblongDlanceolate- cu lungimea de *D1* cm ,i limea de 1-)D
3 cm- prelungDacuminate- lat cuneate la ba!- pe margini mruntDglandulosDserate- pe fa, .er!iD
lucitoare- pe dos .er!iDdesc1is sau albstrui- cu 1D2 glande proeminente la ba!a laminei %fig.120&.
(lorile mascule sunt dispuse /n ameni de cca. ) cm lungimeK amenii femeli au pEn la 0 cm
lungime- lung proase ,i cu dou glande nectarifere. 3par /nainte de /nfrun!ire.
Sa!ix caprea L. D salcie cpreasc- io..
5pecie european ,i asiatic- cu rspEndire foarte larg- aFungEnd la limita latitudinal a
pdurilor- apro$imati. 0J
J
latitudine nordic%fig.32&. La noi este o specie des /ntElnit la munte
,i la deal- sporadic coboar pEn la cEmpie.
Manifest pretenii reduse fata de condiiile staionale ,i mai ales fa de clima. 5uport
climatele cele mai aspre din regiunile e$trem nordice sau subalpine. #re,te pe soluri de la uscate
la ml,tinoase- dar este mai puin adaptat decEt salcia alb la inundaii mari de lung durat.
3re temperament de lumin.
Este un arbust sau arbore de mrimea a '''Da %pEn la 1J m /nlime&- cu tulpina strEmb
,i scoara neted /n tineree- cenu,ieD.er!uie- apoi cu ritidom subire- neregulat crpat. #oroana
este neregulat- /ntrerupt- rar. LuFerii bruniDro,cai sau .er!uiDglbui- cenuiiDpro,i numai /n
tineree- apoi glabri- lucitori. Mugurii o.oDconici- comprimai- glbuiDro,cai- la /nceput
tomento,i- apoi glabriK se desc1id prim.ara foarte de.reme. (run!ele- albDtomentoase pe dos- cu
peioli de pEn la 2 cm lungime- groase- cu .Erful acut- puin rsucit sau curbatK u marginea
/ntreag sau slab ,i neregulat sinuatDdinat- ner.urile foarte proeminente- a,a c limbul este
/ncreit %fig.12*&. (lorile- /n ameni ereci- apar /naintea /nfrun!iriK cei masculi o.oi!i- cu stamine
galbene aurii- cei femeli cilindrici- cu o.arele .er!ui- proase.
In primii ani manifest o capacitate de concuren ,i cre,teri acti.e- de.enind in.adant.
4intre .arieti ,i forme amintim
Sa!ix caprea mas- form brbteasc cu ameni galbenDauriiK
Sa!ix caprea 4- pendu!a2 form brbteasc de talie mic- cu ramuri scurt arcuite- pletoase
,i ameni galbeni.
Sa!ix si!esiaca <illd. D salcie cpreasc de munte
5pecie originar din alcani ,i #arpai- /ntElnit la noi /n regiunile montane ,i subalpine-
pEn dincolo de limita altitudinal a pdurilor.
#a ,i Sa!ix caprea este o specie pionier- cu amplitudine ecologic larg- fiind mai
re!istent la ger ,i /ng1euri. 5e deosebe,te de Sa!ix caprea- destul de greu- toti,i: frun!ele au
peiol mai scuri- eliptice- cuneatD/nguste- %*L12cm lungime&- pe fa glabre- /n tineree ro,ietice
la maturitate compet glabreK florile femele au un o.ar glabru.
+re!int numai importan naturalistic ,i de protecie a solului.
Sa!ix 0imina!is L. D rc1it
5pecie indigen- eurasiatic- se /ntElne,te sporadic.
5pecie arbusti.- de pEn la * m /nlime- cu luFerii lungi- ereci- foarte fle$ibili- .er!ui
sau brunDglbui- cenu,iiDpubesceni la /neput. Mugurii sunt inegali ca mrime- cel puin dublu de
lungi decEt lai- albicio,iDpro,i- cu .Erf obtu!- adeseori curbat- comprimai pe luFer- uneori cEte
doi deasupra cicatricei. (run!ele lanceolate- de ND1) cm lungime ,i J-)D1-) cm lime- au limea
ma$im /n Fumtatea inferioar- sunt la .Erf prelung acuminate- cu marginea /ntreag sau
neregulatDsinuat- u,or rsfrEnt- pe dos albDcenu,iuDproase- lucitoare- cu peri alipii ,i cu
ner.ura median proeminent ,i galben. 3menii apar /naintea /nfrun!irii- pre!entEnd sc.ame
brune- bruneDglbui- sericeuDproase ,i cEte o singur gland nectariferK o.arul are stil lung ,i
stigmate di.ergente.
Este o specie preuit pentru .aloarea sa ornamental datorit frun!i,ului decorati..
Sa!ix cinerea L. L !log.
5pecie cu areal larg- rspEndit /n Europa- 3sia ,i 3frica de 7ord.
5pecie 1igrofit- de staiuni cu ap stagnant sau /ncetDcurgtoare.
+oate fi utili!at /n !onele .er!i pe marginea apelor ,i ofer o imagine plcut /n timpul
/nfloririi %fig.12N&.
Sa!ix purpurea L D rc1it ro,ie.
5pecie indigen eurasiatic- la noi apare pe prundi,urile rEurilor- /n locuri ml,tinoase ,i
c1iar pe stEncrii umede- de la cEmpie pEn /n !ona montan.
5pecie arbusti.- pEn la "m /nlime- luFeri subiri- elastici- ro,iiDpurpurii sau galbeni
%fig.12N&.
5e remarc prin .alenele de specie ornamental- datorit coloritul luFerilor- iar frun!ele
persist pEn toamna tEr!iu.
Sa!ix pentandra L.
5pecie eurasiatic- de clim temperat ,i boreal. La noi apare /n nordul rii- /n mla,tini-
turbrii- pe malul apelor.
3rbust cu luFeri glabri lucitori- brun ro,cai- frun!e eliptice- late de 2D"cm- pe fa .er!i
lucitoare- pe dos mai desc1ise- lipicioase- aproape pieloase %(ig.1NJ&.
Sa!ix trianda 9Sa!ix amygda!ina L.:
5pecie eurasiatic. La noi apare pe malul apelor- prin luncile de cEmpie ,i deal.
3rbust pEn la )m /nlime- scoara cu miros de migdal- luFeri muc1iai- galbenDro,cai-
glabri- frun!e .erdeD/nc1is pe fa- .erdeDalbstrui pe dos- glabre %fig.13J&.
Sa!ix rosmarini4o!ia L. L salcie de nisipuri.
5pecie eurasiatic- la noi apare /n 4elt- /n turbrii ,i mla,tini.
3rbust pEn la 1m- luFeri subiri %fig.13J&- frun!e mici %2D)cm& ,i /nguste %2DNmm&.
Sa!ix baby!onica L. salcie pletoas- plEngtoare.
5pecie e$otic- originar din 'ran ,i #1ina- se /ntElne,te la noi numai ca arbore
ornamental.
3tinge pEn la 1) m /nlime- a.End ramurile ,i mai ales luFerii foarte lungi- fle$ibili-
glbui- complet glabri ,i lucitori- pendeni- uneori aFungEnd pEn la pmEnt. (run!ele sunt
glabre- /ngustDlanceolate- de ND1* cm lungime- pe dos de un .erdeDcenu,iu %fig.12N&.
5pecie e$trem de decorati.- fiind frec.ent utili!at prin grdini- parcuri- mai ales /n
locuri mai umede.
Sa!ix matsudana 8oit!. D salcie Fapone!.
Originar din #1ina ,i #orea- este de mrimea a '''Da- cu ramuri erecte- tortuoase %Sa!ix
matsudana 4- tortuosa Cilm.& sau pendente %Sa!ix matsudana 4- pendu!a #.8. 5c1eid.&- frun!e
/ngustDlanceolate- albstruiDalbicioase pe dos.
Sa!ix reticu!ata D salcie pitic.
5pecie indigen cu areal subalpin /n #arpai- cre,te la altitudini mari- /n staiuni cu !pe!i
abundente.
4imensiuni mici%pEnla 2J cm&- cu tulpini ,i ramuri culcate. (run!e .er!i iarna- mici %1L
3cm&- subrotunde sau o.ate- marginea u,or rsfrEnt- pe fa .er!i /nc1is- pe dos caracteristice-
alburii- cu ner.uri proeminente- ro,iatice- alctuind o reea deas.
'mportan numai naturalistic.
Sa!ix retusa L. D salcie pitic.
5pecie indigen cu areal european- /n etaFul alpin ,i subalpin. 5e instalea! pe stEncrii ,i
gro1oti,uri alpine.
3Funge la 3Jcm /nlime- pre!entEnd tulpini noduroase- tErEtoare sau ascendente. LuFeri
glabrii- frun!e mici- foarte .ariabile- blabre- lucitoare pe ambele fee.
9oate speciile din genul Sa!ix lstresc bine ,i se but,esc u,or- e$ceptEnd Sa!ix caprea-
care draFonea!.
Inmulirea- prin buta,i lemnificaiK prin altoire- de obicei pe Sa!ix 0imina!is2 iarna- iar
prim.ara se plantea! /n teren- altoiul tutorea!.
5e folose,te i!olat- /n grupuri sau /n componena masi.elor- /n po!iii bine luminate.
ORDINUL UR9I&6LE4
*a!ilia MOR6&E6E Lindl.
Genul Morus L.
3rbori ,i arbu,ti originari din 3sia- 3merica de 7ord ,i 3frica.
5peciile din acest gen au muguri mici- sol!o,i- dispu,i spiralat sau distic. #icatricele
subrotunde- cu numeroase urme fasciculare- frun!e simple- /ntregi- serate- dinate sau lobate- de
multe ori asimetrice. (lori unise$uatDmonoice sau dioice- grupate /n ameni pendeni- sunt de
tipul patru- fructul este o soro!- cu un /n.eli, crnos pro.enit din modificarea perigonului-
fructele re!ultate dintrDo inflorescen- alctuiesc un fruct compus- sincarp- comestibil- cu
maturaie anual %iunie&.
Morus a!ba L. L dud.
5pecie subspontana originar din #1ina ,i @aponia.
'ntrodus /n Europa de peste 1JJJ ani- sDa e$tins pEn la latitudinea de ))
J
. La noi este
culti.at la cEmpie ,i dealuri- poate s apar ,i slbticit.
4in punct de .edere ecologic- sDa do.edit foarte pretenios fa de cldurK re!ist bine la
ger ,i secet %.egetea! /n staiuni de sil.ostep ,i step&- dar este sensibil fa de /ng1eurile
timpurii care afectea! luFerii insuficient lignificai. Este puin e$igent fa de troficitatea solului
,i suport terenurile bttorite din isla!uri- din curi- dar se de!.olt mult mai bine pe soluri
u,oare- afEnate- re.ene. 'nundaiile trectoare sunt suportate- dar e.it solurile ml,tinoase.
9emperament de semiumbr- are ne.oie de protecie /n tineree- cre,te bine ,i /n plin
lumin.
3rbore de mrimea a '''Da- pEn la 1) m /nlime2 cu tulpina dreapt- scurt- ramificat de
la mic /nlime. 5coara brunDcenuie- ritidom format de timpuriu- cu crpturi largi. #oroana
globular- format din ramuri lngi- cu numeroase ramificaii secundare- are luFerii !.eli- bruniD
cenuii- glabri sau slab pubesceni. Mugurii sunt mici %3 mm&- o.oi!i- glabri ,i cicatrice mari.
(run!ele sunt o.ate sau eliptice- de *D1N cm lungime- /ntregi sau cu 3D) lobi asimetrici- pe
margini neregulat serate- cu .Erful acut sau scurt acuminat- iar ba!a u,or cordat sau rotunFitK
sunt subiri- pe fa, glabre- netede- iar pe dos glabre sau r!leDpubescente pe ner.uri- cu peioli
lungi de 1D) cm %fig.133&. (lorile2 unise$uatDmonoice sau dioice- apar /n mai. (ructele- de 1D2-)
cm lungime- alb ro,ietice ,i c1iar negricioase- stau pe pedunculi de aceea,i lungime cu duda-
comestibile- dulci.
In culturi ornamentale se /ntElne,te
Morus a!ba 4- pendu!a2 de obicei are dimensiuni arbusti.e- cu ramuri subiri- pendenteK
Morus a!ba 4- constantinopo!itana2 cu ramuri groase- tortuoaseK
Morus a!ba 4- nana-
Maturitatea este timpurie- maturaie anual- /n .ar- fructificaia abundent.
Este o specie apreciat pentru sericicultur- ,i pentru fructele comestibile. 5e poate folosi
pentru garduri .ii- /n aliniamente deDa lungul ,oselelor- %dar nu pe str!i ,i alei din cau!a
fructelor- e$cepie fac e$emplarele mascule&.
5e poate obine din smEn sau pe cale .egetati. prin but,ire- altoire- marcotaF.
5emnturile de .ar se fac imediat dup coacerea fructelor- fr a le descrnaK cele de
prim.ar se fac cu sEmburi descrnai %sfEr,itul lunii aprilie&- inui /n ap 3 !ile sau stratificai
apro$imati. "J de !ile. 5emnatul se face /n rsadnieK puieii tineri se proteFea! de /ng1euri.
ut,irea se face .ara %iunieDiulie&- cu buta,i cu clcEi semilignificai.
MarcotaFul se practic rar- prin mu,uroire.
(ormele ornamentale se multiplic prin altoire de prim.ar % procedeul /n oculaie&.
#ultura dudului negru se face /n mod similar.
Morus nigra L. D dud negru.
5pecie originar din 'ran ,i spaiul transcauca!ian. #a ,i dudul alb- la noi a fost culti.at /n
curi- grdini- li.e!i- dar mai rar.
(a de dudul alb este mai re!istent la geruri- dar este mult mai puin utili!at /n
sericicultura %frun!ele sunt mai groase ,i aspre- pe dos proase&.
5e deosebe,te de dudul alb prin? coroana mai larg ,i mai deasK luFerii pubesceni-
mugurii mai mari- de )DM mm- cu numai 3D) sol!iK frun!ele- de obicei nelobate- cu marginea
neregulat ,i adEnc serat- la ba! profund cordate ,i mai scurt peiolate- relati. groase- pe fa
scabre- iar pe dos mai pubescente- /n special pe ner.uri %fig.13"&. (lorile sunt obi,nuit dioice- iar
dudele- de culoare roieD/nc1is pEn la neagr- foarte scurt pedunculate.
Este un arbore decorati.- pretEnduDse la cultura /n parcuri- i!olat sau /n grupuri- /n
aliniamente- etc.
Genul Macura Nutt.
Mac!ura aurantiaca 7utt.VMac!ura pomi4era%Raf. #.8.5c1neid&WD maclur
5pecie originar din sudul 3mericii de 7ord- din !ona preeriilor. In ar este culti.at /n
scop ornamental- prin parcuri ,i grdini.
Manifest sensibilitate la geruri ,i fa de /ng1eurile timpurii- care /n tineree produc
degerarea luFerilor anuali. Re!ist la secet- .egetea! pe orice sol- dar pe soluri srace ,i
deficitare /n umiditate rmEne de dimensiuni arbusti.e. #re,teri frumoase se reali!ea! numai pe
soluri fertile- cu ap freatic la mic adEncime. 9emperamentul este de semiumbr.
3tinge pEn la 2J m /nlime- uneori rmEnEnd sub form de tuf. 9ulpina este dreapt-
ramificat de la mic /nlime- cu scoara portocalieD/ntunecat ,i ritidom de timpuriu- adEnc
br!dat. #oroana este larg- deasK luFerii geniculai- .er!iDmslinii pEn la bruni- glabri- cu spini
puternici- de 1D2-) cm lungime- rari- a,e!ai lateral lEng muguriK mugurii alterni- mici- sferici- cu
cicatricea aproape rotund ,i cu o singur urm fascicular .i!ibil. (run!ele sunt /ntregi- o.ate
sau eliptice- de )D1) cm lungime- acuminate- la ba! brusc /ngustate ori slab cordate- cu
marginea /ntreag- glabre la maturitate- pe fa lucitoare %fig.130&. (lorile unise$uatDdioice-
apetale- cele mascule sunt dispuse /n raceme cilindrice- lung pedunculate- cele femele /n capitule
sferice- de 2-)D3-)cm diametru. Inflore,te /n luna mai. (ructele sunt polidrupe- mari- globuloase-
de )D1" cm diametru- cu suprafaa neregulat- de culoare .erdeDglbuie- compuse din numeroase
drupe false- mici- %sincarp&- pro.enite din de!oltarea caliciului sudat cu o.arul. 5eminale albe-
conin un suc lptos- care /n contact cu aerul se /negre,te.
Mac!ura aurantiaca 0ar- inermis %3ndr_& 5c1neid.2 are luFeri nespino,i sau cu rudimente
de spini.
Maturaia este anual- /n octombrie- la noi fructele nu dau /n pErg- seminele germinea!
totu,i. Lstre,te ,i draFonea!. #re,te destul de repede ,i suport tunderea.
Este o interesant specie ornamental- are frun!i, frumos- dar /ndeosebi arborii /ncrcai
cu fructe sunt pitore,ti.
5e utili!ea! ca arbori i!olai- /n aliniamente- pe marginea aleilor sau /n garduri .ii.
5e poate obine din smEn sau buta,i- formele ornamentale prin altoire /n despictur.
5emnturile se fac /n mai /n pepiniere sau rsadnie- cu smEn stratificat circa o lun. +entru
but,ire se folosesc fragmente de rdcin %buta,ii de ramur- cu clcEi- se /nrdcinea! greu&
/n rsadnie- /n decembrie.
Genul "icus
$icus carica L. L smoc1in.
5pecie mediteranean ,i asiatic- la noi se poate culti.a numai /n !onele cu clim blEnd-
/n sudul rii. 5Dau semnalat ,i e$emplare slbatice- subspontane %Mangalia- 9ec1irg1iol&
%fig.13)&.
3rbore de 1Jm /nlime- trunc1iul ramificat de la ba!- luFeri .er!iDmslinii pEn la bruni-
glabri- frun!ele de la latDo.ate la subrotunde- ND2Jcm lungime ,i 3D) lobi separai prin sinuri
largi- marginale- neregulat dinate- groase- pieloase- pe dos mai mult sau mai puin proase-
peiol de 3D)cm lungime.
(ructele- sicone- )DNcm lungime- .er!ui sau brunD.iolacee- gustoase- dulci.
Genul Broussonetia
Broussonetia papyri4era %L& Cent. L dud Fapone!.
5pecie e$otic- originar din @aponia. La noi se culti. e$clusi. /n colecii dendrologice.
(oarte sensibil la ger ,i /ng1euri.
In arealul natural este arbust sau arbore de m5rimea a '''Da %pEn la 1JD12 m /nlime&.
LuFerii pubesceni- .iguro,i. (run!ele polimorfe- asimetrice- de 0D1J cm lungime- acuminate- la
ba! cordiforme sau rotunFite- pe margine dinate- la plantele tinere- mai ales- adEnc ,i simetric
lobate- pe dos cenu,ii ,i moi pubescente %fig.13*&. (lorile dioice- pe tipul patru. (ructele
compuse- polidrupe globuloase- de cca. 2 cm diametru- portocalii.
*a!ilia ULM6&E6E Mirbel
Genul %mus L.
'nclude apro$imati. 3J de specii de arbori ,i arbu,ti din emisfera nordic cu o rspEndire
larg /n Europa- 3sia ,i 3merica de 7ord.
LuFerii sunt geniculai- frun!ele c!toare- a,e!ate distic- cu ba!a asimetric ,i margini
dubluDserate. (lorile sunt 1ermafrodite- mici- apar foarte de.reme prim.ara- /naintea /nfrun!irii
,i sunt grupate /n fascicule sesile sau pedunculate. (ructul samar orbicular eliptic- obo.at-
turtit- /nconFurat complet de o aripioar membranoas- ,tirbit- purtEnd stigmatele persistente la
partea superioara ,i urmele caliciului la ba!. #oacere ,i diseminare sunt timpurii- la cEte.a
sptmEni dup /nflorire.
'!mus minor Mill. %'!mus 4o!iacea 6ilib.- '!mus g!abra Mill.- '!mus campestris
3uctnon L.- '!mus carpini4o!ia 6led.& L ulm de cEmp
5pecie indigen- rspEndit de la Oceanul 3tlantic pEn la Marea #aspic %(ig.33&.
Limita sudic a arealului trece prin 3frica de 7ord ,i 3sia- iar limita nordic urmea!
apro$imati. paralela de ))
J
. La noi se /ntElne,te mai frec.ent la cEmpie ,i dealuri Foase. +e
.ersani /nsorii- cu soluri bogate- urc uneori pEn /n !ona montan inferioar.
Este o specie relati. termofil- re!istent la secet- la /ng1euri tEr!ii ,i timpurii. 6erurile
de iarna /i produc geli.uri. Este foarte pretenios fa de bogia substanelor nutriti.e a solului.
Este o specie cu mari posibiliti de adaptare /n ceea ce pri.e,te umiditatea solului. (a de
lumin se comport diferit- dup staiune. +e solurile fertile suport umbrirea destul de bine. Este
o specie de semiumbr.
Este un arbore de mrimea '- pEn la 3JD3) %"J& m /nlime ,i 1D2 m /n diametru.
Inrdcinarea este pi.otantDtrasant- mult de!.oltat lateral- la .Erste /naintate cu numeroase
rdcini superficiale- din care draFonea!. 9ulpina dreapt- elagat- /ngro,at la ba!K ritidomul
timpuriu- cenu,iuD/nc1is- pietros- adEnc br!dat longitudinal. #oroana este conic pEn la
globular- regulat- cu ramuri ascendente. LuFerii anuali subiri- bruniDro,cai- glabri sau
pubesceni- cei de doi ani glabri- au crpturi fine- longitudinale- de culoare glbuie. Mugurii
sunt o.oi!i- acui- bruniD.iolacei- distici- cu sol!i ,tirbii- scurt pubesceni sau glabri- pe margini
albiciosDciliai. (run!ele eliptice pEn la obo.ate- de )DM %1J& cm lungime- sunt acuminate-
e.ident asimetrice la ba!- dubluDserate pe margini- prinse pe un peiol relati. lung- de J-*D1-2cm
%fig.13N&. La maturitate- pe fa- sunt glabre- netede- lucioase- pe dos cu smocuri de peri albi
numai la subsuoara ner.urilor- /n rest scabre %aspre& pubescenteK uneori au numeroase glande
punctiforme ro,ii /n lungul ner.urilor secundare %fac e$cepie frun!ele puieiolr ,i cele de pe
crci lacome- care sunt frec.ent aspre- u,or proase- fapt pentru care nu trebuie folosite la
determinri&. (lorile 1ermafrodite- apetale- sunt grupate /n fascicule sesile- de culoare brunD
.iolaceeK apar foarte de.reme prim.ara %prin martieDaprielie&- /nainte de /nfrun!ire. (ructele
sunt samare turtite- eliptice sau obo.ate- de 1-)D2 cm lungime- u,oare. 5mEna este plasat
e$centric- mai sus de miFlocul unei aripioare membranoase- ,tirbit la .Erf pEn /n dreptul
seminei.
Cariabilitatea morfologic intraspecific este pronunat- se cunosc o serie de forme ,i
.arieti:
'!mus minor 0ar suberosa2 cu luFeri de doi ani ,i mai .ec1i cu muc1ii suberoaseK
'!mus minor 0ar stricta %Lindl.& Re1d.- cu coroana piramidal- cu ramuri ascendenteK
'!mus minor 4- pendu!a2 cu luFeri pendeniK
'!mus minor 0ar- dampieri2 cu coroana columnar- frun!ele /ngrmdite pe luFerii scuriK
'!mus minor 0ar- dampieri 4- 1redii2 cu frun!ele galbeneDaurii-
'!mus minor 0ar- umbracu!i4era2 cu coroana deas- globuloasK
'!mus minor 0ar- 0ariegata-cu frun!e cu pete albe.
Ulmul de cEmp aFunge la maturitate la .Erste relati. mici %1JD2J ani&. (ructificaiile sunt
dese- aproape anuale ,i abundente- fructele se coc /n maiDiunie ,i se /mpr,tie imediat. Lstre,te
,i draFonea! abundent- puieii cresc repede- pot cople,i ,i elimina puieii de steFar- la ) ani ating
/nlimi de 3L) m. Longe.itatea este de 3JJL"JJ ani.
In spaiile .er!i se remarc /ndeosebi prin formele ,i .arietile cu coroana globuloas
sau piramidal- cu ramuri pendente sau cu frun!e galbenDaurii. 5e poate folosi cu bune re!ultate
/n aliniamente /n regiuni calde ,i secetoase.
'!mus procera 5alisb. %'!mus campestris L.& L ulm de cEmp- ulm pros de cEmp.
5pecie indigen- rspEndit /n centrul .estul ,i estul Europei. La noi se /ntElne,te
sporadic- la cEmpie ,i dealuriK din punst de .edere morfologic este asemntor cu '!mus minor-
mai ales iarna.
3tinge /nlimi pEn la 3J m ,i are tulpina dreapt- scoara de culoare /nc1is- ritidom
adEnc br!dat. #oroana este larg %la arborii i!olai&- luFerii des ,i scurt pubesceni. (run!ele
subrotunde pEn la latDo.ate- cu peiolul mai scurt- de "D* mm- pe fa sunt .er!iD/nc1is- scabre-
pe dos totdeauna mai mult sau mai puin aspre ,i pubescente- iar la subsuoaraner.urilor au
smocuri de peri albicio,i. 5amarele aproape rotunde- sau latDeliptice- au smEna e$centric-
atingEnd fundul crestturii.
#ulti.aruri re!istente la grafio!:
'!mus procera c0- Bea 5c1:art!.K '!mus procera c0- Christine uisman.
'!mus g!abra =uds. %'!mus montana <it1- '!mus scabra Mill& L ulm de munte
5pecie indigen- la care pe direcia estD.est- arealul coincide cu cel al ulmului de cEmp-
este mai e$tins spre nordD.est ,i nord- apro$imati. 0J
J
latitudine nordic /n 5uedia- limita sudic
las /n afar unele !one mediteraneene- din arealul ulmului de cEmp %fig.33&. La noi este
rspEndit diseminat sau /n pElcuri- din regiunea de deal pEn /n cea de munte- altitudinea ma$im
fiind de 11JJ L 13JJm.
In ceea ce pri.e,te cerinele ecologice- este mai puin e$igent fa de cldur %me!oterm&
decEt ulmul de cEmp- dar mai pretenios fa de umiditatea atmosferic %umidofil&- fa de
precipitaii %me!ofil& ,i fa de umiditaea din sol %me!ofit&. Este pretenios fa de bogia solului
/n substane nutiti.e. 3re temperament de semiumbra.
Este /n mod obi,nuit- arbore de mrimea a ''Da- rar pEn la 3J m /nlime. 9ulpina-
dreapt sau cu cre,tere neregulat- are scoara neted /n tineree %de aici denumirea de GglabraH&-
cu ritidom mai /nc1is- cu crpturi /nguste. 3re coroana mai larg- ,i mai neregulat ramificatD /n
masi.K luFerii .iguro,i- bruniD.er!ui sau ro,cai- scabru pubesceni- lipsii de crpturi
longitudinale- dar cu lenticele numeroaseK mugurii o.oDconici- obtu!i- bruiDnegricio,i- .iolacei-
pubesceni- pre.!ui cu peri aurii- lucitori. (run!ele sunt eliptice pEn la obo.ate- asimetrice-
acut dubluDserate- de ND1* cm lungime- scurt peiolate %J-3DJ-) cm&- aspre %rar netede& pe fa- pe
dos pubescente- cel puin deDa lungul ner.urilorK caracteristic- lung ,i brusc acuminate la .Erf-
uneori- /n special pe lstari- cu trei .Erfuri acuminate %tendin de trilobare&. (lorile sunt mai
mariK samarele- de pEn la 2-) cm lungime- latDeliptice pEn la rotunde- cu arip /ncreit- mai
moale ,i de culoare mai .er!uieK smEna a,e!at central- neatins de ,tirbitur %fig.13M&. 5e coc
ce.a mai tEr!iu- prin maiDiunie.
Carieti:
'!mus g!abra 0ar purpurea2 cu frun!e purpuriiK
'!mus g!abra 0ar- pendu!a2 cu luFeri pendeni- coroana aplati!at.
4up /nsu,irile biologice legate de fructificaie %putere germinati.- periodicitatea
fructificaiei- maturitate- u,urina diseminrii& se aseamn cu ulmul de cEmp. Lstre,te mai
slab ,i nu draFonea!. #re,te rapid /n tineree.
Longe.itatea este de 1JJD2JJ de ani.
Mai puin sensibil la atacurile de ofiostoma %#4iostoma u!mi&.
'!mus !ae0is +all. %'!mus e44usa <illd.& L .elni,- .EnF.
5pecie indigen- cu areal destul de /ntins /n Europa %fig.33&. La noi ocup suprafee mult
mai mici decEt ceilali ulmi. 5e /ntElne,te sporadic la cEmpie ,i coline ,i /ndeosebi /n luncile ,i
!.oaiele din sudul ,i sudD.estul tarii.
+re!int o amplitudine termic destul de larg. La noi manifest preferine pentru climate
blEndeK este mai puin pretenios fa de troficitatea solului decEt ceilali ulmi ,i are temperament
mai de lumin.
Este un arbore cu tulpina dreapt- !.elt- costat la ba!- /nalt de pEn la 3JD3) m .
Ritidomul se formea! de timpuriu ,i pre!int pete cenu,iiDalbicioase ,i sol!i subiri- e$foliabili.
LuFerii sunt geniculai- subiri- uneori aproape pendeni- brunD.er!ui- glabri- lucitori. Mugurii-
conici sau fusiformi- ascuii- de pEn la 1 cm lungime- au sol!ii bruniDdesc1i,i- neciliai ,i
pre.!ui pe margine cu o dung lat- de culoare brun mai /nc1is. (run!ele- eliptice sau
obo.ate- dubluDserate- acuminate- au peiolul scurt- de cca. J-) cm %fig.1"J&. #aracteristice sunt
pronunat asimetrice- des ,i moale pubescente pe faa inferioar. (lorile sunt grupate /n fascicule
de cEte 2JD2)- cu pedunculi de 3D* ori mai lungi decEt florile. 5amarele sunt pendente- lung ,i
inegal pedunculate %J-*D3 cm&- o.ate- mai mici %cca. 1cm& decEt la speciile anterioare- e.ident
cicliate pe margini- adEnc ,tirbite la .Erf.
(ructific la .Erste mici ,i aproape anual. Lstre,te bine- draFonea! slab.
Longe.itate pEn la 1JJD2JJ de ani.
Este atacat de #phiostoma u!mi- dar este mai puin sensibil decEt ulmul de cEmp.
'!mus pumi!a L. D ulm de 9urAestan.
5pecie e$otic- rspEndit /n 5iberia- Mongolia ,i #1ina %(ig.33&. La noi a fost introdus
/n culturi ornamentale ,i forestiere- mai ales /n regiunea de cEmpie.
#re,te /ntrDun climat e$cesi.Dcontinental- este foarte re!istent la secet ,i geruri. La noi
sufer puin din cau!a /ng1eurilor tEr!ii. 3re mare amplitudine de adaptare la condiiile edafice.
Re!ist bine la soluri grele- compacte- uscate ,i pietroase ,i pe soluri degradate- pe terenuri
srturoase. 3re temperament mai de lumin decEt ceilali ulmi.
Reali!ea! /nlimi mici- pEn la 1) m. Inrdcinarea este foarte puternic- de!.oltat
lateral ,i /n profun!ime. 9ulpina are tendin de /nfurcireK pre!int scoar cenu,ieDdesc1is ,i
formea! ritidom cu crpturi destul de adEnci. #oroana este deas- mult ramificat. LuFerii sunt
subiri- cenu,iiDpubesceni- distici- cu internoduri scurteK e$emplarele tinere au uneori ramurile
/ndreptate /n sus- pre!entEnd o form fastigiat. Mugurii sunt mici- de 1-)D3 cm- o.oi!i- glabri-
bruniD/ntunecai. (run!ele- eliptice sau elipticDlanceolat- de 2D0 cm lungime- acuminate-
simetrice- glabre- au marginea imperfect dublu serat %sau simplu serat&- peioli de 2D" mm
lungime- glabri. Infrun!e,te prim.ara de.reme %fig.1"1&. (lorile- mici- .iolete- iar samarele sunt
orbiculare- de 1D1-) cm- la .Erf adEnc ,i lat crestate- smEna central.
La noi se /ntElne,te frec.ent '!mus pumi!a 0ar pinnato3ramosa2 cu port elegant-
piramidal.
Ulmul de 9urAestan fructific /ncepEnd de la ) ani. Lstre,te- nu draFonea!. #re,te
acti. /n tineree %)J cmXan&- ulterior ritmul scade foarte mult.
Longe.itate 1JJ de ani.
Este o specie cu mare .aloare ornamental- se pretea! la tundere %garduri .ii& ,i este
folosit /n aliniamente- arbori i!ola,i- /n grupuri- /n masi..
'!mus ho!!andica Mill. %'!mus minor x '!mus g!abra&
=ibrid natural- culti.at /n parcuri ,i ca arbore de alei.
Ulmii se obin din smEn- marcote- buta,i ,i draFoni. 5amarele se seamn imediat dup
recoltare- la )D* mm adEncime. MarcotaFul mu,uroit este des utili!at la obinerea 1ibridului
'!mus ho!!andica. (ormele ornamentale se obin prin altoire %metoda /n oc1i dormind- altoirea
da .ar - august&K altoirea de prim.ar se face /n coroan %/n despicatur sau /n triangulaie&.
Inmulirea prin buta,i de rdcin se folose,te /n Olanda pentru '!mus minor.
Genul Cetis L.
#uprinde circa 0J de specii- arbori ,i arbu,ti rspEndii /n emisfera nordic- din regiunile
tropicale pEn /n cele temperate. LuFerii au mdu.a /ntrerupt- format din lamele foarte dese.
(run!e asimetrice- cu 3 ner.uri din ba!a. (lori poligame- andromonoice- cele mascule /n
fascicule la ba!a luFerilor- cele 1ermafrodite dispuse la ba!a peiolului frun!elor- obi,nuit
solitare. (ructele L drupe sferice sau o.oidale- cu un sEmbure tare ,i me!ocarp subire ,i crnos.
Ce!tis austra!is L. L sEmbo.in.
5pecie indigen- rspEndit /n Europa mediteranean- 3frica de 7ord ,i 3sia de Cest. La
noi apare sporadic /n anat- Oltenia ,i 4obrogea.
Este o specie termofil- /n tineree este afectat de geruri ,i /ng1euri. Re!ist bine la
secet- specie $erofit. +refer soluri u,oare- fertile- bine drenate- cre,te bine ,i pe soluri
srturoase. 3re temperament de semiumbr- acoper ,i umbre,te bine solul.
Reali!ea! /nlimi de pEn la 2Jm- de!.oltEnd o coroan o.oidal sau globuloas-
format din ramuri subiri- neregulat. 5coara este neted- fr e$crescene suberoase- cenu,ieD
/nc1is. LuFerii sunt subiri- fle$ibili- lenticelai- bruniD.er!ui- pubesceni- cu muguri mici-
comprimai- o.oidDconici- alipii de luFer %numai .Erful u,or de!lipit&K sol!i pro,i. (run!ele-
distice- o.atDlanceolate- de "D12 cm lungime- cu .Erf prelung acuminat ,i ba!a asimetric- latD
cuneat sau rotunFit- pe margini numai spre ba! /ntregi- /n rest acutDserateK pe fa .er!iD
/ntunecat- scabre- pe dos .er!iDdesc1is ,i moi pubescenteK peiolul de )D1N mm lungime %fig.1"2&.
(lorile cu perigon cu cinci laciniiK apar prin mai- o dat cu /nfrun!irea ,i sunt mici- .er!ui.
(ructele- drupe sferice- de ND12 mm diametru- la /nceput .er!i-la maturitate bruneD.iolaceiD
negricioaseK sEmburele carenat- cu perei tari- negriciosDpunctaiK pedunculul puin mai lung
decEt peiolul frun!eiK se coc prin septembrie.
Maturitatea este timpurie- fructificaiile abundente. 5eminele /ncolesc greu. Lstre,te
relati. .iguros. #re,teri acti.e numai /n tineree. Longe.itate destul de redus.
Este o specie care se adaptea! /n staiuni e$treme din sil.ostep ,i step. 5e poate utili!a
pe terenuri uscate- pe nisipuri litorale moderat salini!ate %culturi pe litoralul Mrii 7egre&.
Este o specie apreciat /n !onele .er!i din regiuni calde ,i uscate- /n.er!e,te peisaFul ,i
umbre,te bine solul. 5e folose,te /n masi.e- grupuri sau i!olat- /n parcuri deDa lungul aleilor ,i
,oselelor a dat re!ultate foarte bune.
Ce!tis occidenta!is L. D sEmbo.in american.
5pecie e$otic- rspEndit din sudul ,i estul 3mericii de 7ord pEn /n Munii 5tEnco,i. In
ar se culti. e$clusi. /n parcuri ,i grdini %e$emplare frumoase se gsesc la a!o, ,i 5imeria&.
5uport mai bine climatul aspru decEt specia indigen- re!ist mai bine la ger. Cegetea!
acti. pe soluri fertile- profunde.
+oate atinge 2) m /nlime. 5coara este neted numai /n tineree- de culoare cenu,ie- apoi
se formea! un ritidom caracteristic- cu e$crescene suberoase- adEnc ,i neregulat crpat. LuFerii
glabri sau slab pubesceni- ro,iiDbruni- geniculai- cu muguri de )D* mm- strEns alipii de luFer.
(run!ele de )D12 cm lungime- cu peiolul de pEn la 2 cm- sunt o.ate sau o.atDlanceolate- cu
.Erful lung acuminat- dar de obicei- serate numai /n Fumtatea superioarK pe fa sunt netede-
glabre lucitoare- iar pe dos pubescente numai pe ner.uri %fig.1"3&. (lorile au * lacinii- iar fructele
sunt drupe globuloase- de 0D1J mm- u,or alungite- portocalii sau purpuriiD/ntunecat- cu me!ocarp
foarte subire ,i sEmburele slab carenat- !bErcitK peduculul apro$imati. la fel de lung ca ,i
peiolul frun!ei.
5e obine din smEn sau pe cale .egetati. %draFoni- marcote- altoaie&. 5e seamn
prim.ara- seminele se stratific ,ase luni pentru grbirea rsririi- fructele se pot trata cu acid
sulfuric concentrat- 3JD*J minute. Re!ultate mulumitoare se obin ,i prin semnturi de toamn.
+uieii au o cre,tere rapid.
In coleciile dendrologice din ar se mai /ntElnesc: Ce!tis reticu!ata 9orr.%originar din
.estul 3mericii de 7ord&- Ce!tis g!abrata 5te.. %originar din #auca! ,i #rimeea&- Ce!tis
bungeana l ,i Ce!tis !abi!is #.8. 5c1neid..%orginare din #1ina ,i #oreea&- Ce!tis tenui4o!ia 7utt.
%originar din sudDestul 3mericii de 7ord&- Ce!tis jesoenssis %originar din #oreea ,i @aponia&.
4in aceast familie /n parcurile din RomEnia se mai culti. specii din genul @e!iko0a:
@e!ko0a hirta %fig.1""& ,i @e!ko0a crenata.
ORDINUL 46N96L6LE4
*a!ilia LOR6N9=6&E6E Don.
#uprinde arbu,ti semipara!iti %se.a brut se e$trage din planta ga!d ,i se prelucrea!&.
Ramificaie dicotomic- frun!e opuse- persistente sau c!toare. (lori dioice- fructul fals
bac. Endospermul seminei conine alburn deosebit de bogat /n re!er.e nutriti.e- care asigur
1rnirea plantulei de la germinaie pEn cEnd acesta de.ine dependent de plantaDga!d.
Genul &iscum L.
(iscum a!bum L. L .Esc- .Esc alb.
5pecie indigen rspEndit /n centrul- nordul Europei ,i .estul 3siei: 5e instalea! de
obicei pe arborii cu .italitate sc!ut. 'ntensitatea luminii este factorul ecologic care determin
frec.en de instalare a .Escului- deoarece un anumit cuantum al intensitii permite seminelor
s germine!e- dup aceea .Escul se menine c1iar ,i /n condiii de obscuritate.
Este un arbust de pEn la )JD*J cm- ramificat dicotomic. (i$area de planta mam se face
prin 1austori. Ramurile ,i luFerii se rup cu u,urin din locul de inserieK sunt .er!iDglbui.
(run!ele persistente- opuse- alungitDobo.ate- de 2D" %N& cm lungime- sesile- glabre- groase-
/ntregi pe margine- .er!iDglbui- concolore %fig.1")&. (lorile unise$uatDdioice- mici- galbeneD
.er!ui- /ngrmdite cEte trei /n .Erful ramurilor din anul precedentK /nflore,te prin februarieD
aprilie. (ructele- false bace- sferice- de cca. N mm diametru- albe- translucideK se coc prin
decembrie ,i dac nu sunt consumate de psri- rmEn pe luFeri pEn prim.ara. 4iseminarea se
produce- de regul- cu aFutorul psrilor %smEna este /nglobat /ntrDo substan- cleioas L
.iscina- care se /ntre,te /n contact cu aerulK psrile /,i freac ciocul de planta ga!d ,i smEna
ader la suportK /n partea opus suportului- smEna de!.olt un pseudopi.ot- care fi$ea!
plantula /n planta ga!d- reali!EnduDse contact intim /ntre .asele conductoare ale sugtorului ,i
cele ale ga!deiK ulterior se de!.olt cordoane corticale ,i Gsugtorii secundariH&.
5e cunosc trei subspecii:
(iscum a!bum ssp- abietis %<iesb& 3bromeit- cu frun!e lungi pEn la N cm- de trei ori mai
lungi decEt late- .egetea! pe brad ,i molidK
(iscum a!bum ssp-austriacum%<iesb& Collman %(iscum a!bum 0ar-pini&- cu frun!e lungi
pEn la " L * cm- cel puin de ) ori mai lungi decEt late- para!it pe Pinus sy!0estris ,i Pinus
nigra8
(iscum a!bum ssp-a!bum2 cu semine cu laturile plane %nu con.e$e&- .egetea! pe diferite
foioase- mesteacn- plopi- slcii- tei- Fugastru- paltin- rar pe frasin- ulm- steFar- carpen- nu apare
niciodat pe fag.
Maturitatea este timpurie- fructificaii anuale sunt abundente. 9ulpinile cresc /ncet- dup
fiecare se!on de .egetaie se adaug cEte un internod.
5e /nmulesc .egetati.- prin cordoanele corticale de!.oltate sub scoarK instalat masi.-
.Escul accentuea! starea de debilitare a arborilor ,i grbe,te uscarea lor.
+re!int interes medicinal- conine .iscoto$in- c1lorin ,i 1istamin- maceratul se folose,te
pentru ceaiuri /n tratarea 1ipertensiunii. Ramurile de .Esc se folosesc /n scop ornamental- tradiie
la multe popoare /n perioada #rciunului ,i a 3nului 7ou.
Genul 'oranthus L.
Loranthus europaeus @acR. D .Esc de steFar.
RspEndit /n Europa sudica ,i centralDestic. La noi apare /n regiunea de dealuri- de
preferin se instalea! pe specii de steFar %rar pe castan comestibil- tei argintiu- mesteacn sau
fag&.
#a ,i .Escul alb- formea! tufe de pEn la )JD*J cm /nlime- ramificate dicotomic. 5pre
deosebire de .Escul alb- luFerii sunt bruni- iar frun!ele c!toare- peiolate- oblongDobo.ate- lungi
de 2D" cm- cuneate- cu marginea /ntreag- uneori re.olut- .er!iD/ntunecate %fig.1")&. (lorile
unise$uatDdioice- apar prin maiDiunie ,i sunt dispuse /n inflorescene spiciforme. (ructele- false
bace sferice- galbene- se coc /n octombrie. 4iseminarea se face ca ,i la .Escul alb. =austorul este
/ns neramificat- aproape sferic- pro.ocEnd umflarea puternic a esutului atacat. 3tacul se poate
solda cu uscarea ramurilor sau c1iar moartea e$emplarelor puternic atacate. 5e instalea! de
preferin tot pe arbori slbii- debilitai.
ORDINUL 6RI49OLO&=I6LE4
*a!ilia 6RI49OLO&=I6&E6E Lindl.
Genul !ristoochia L.
Aristo!ochia durior =ill. %Aristo!ochia sipho2 Aristo!ochia macrophy!!a& L mrul lupului
5pecie e$otic originar din 3merica de 7ord. La noi se culti. rar- ca lian decorati..
+refer locurile adpostite- semiumbrite sau umbrite ,i soluri re.ene. +lant .olubil de
pEn la 1J m lungime- cu luFerii anuali .er!i- glabri ,i frun!ele mari %1JD3J cm&- alterne-
reniforme- cu .Erful scurt acuminat sau obtu!- ba!a cordifom- marginea /ntreag- palidD.er!ui
pe dos- la /nceput pubescente ,i cu peiol lung %fig.1"*&. (lorile sunt solitare- a,e!ate la
subsuoara frun!elor- lung pedunculate- cu o frun! mic mai Fos de Fumtatea pedunculuiK sunt
tubuliforme- recurbate %/n form de lulea&- de cca. 3 cm lungimeK perigonul este format din 3 lobi
.er!ui- cu pete purpuriiK apar prin luna mai. (ructul- o capsul de1iscent- de *DN cm lungime.
+re!int numai importan ornamental.
ORDINUL -OL5GON6LE4
*a!ilia -OL5GON6&E6E 6.L.?uss
Genul Biderdykia Du!ort.
Bi!derdykia aubertii %Louis =enr?& MoldenAe
5pecie originar din estul Mrii #aspice %din 9urAmenia&. La noi se culti. prin grdini ,i
curi- /n regiunile de cEmpie ,i deal- dar se poate culti.a ,i /n regiunile montane inferioare.
5pecie de luminDsemiumbr- $erome!ofil- re!istent la secet- nepretenioas fa de
sol.
+refer locuri /nsorite- /n tineree .a fi ferit de /ng1euri ,i geruri e$cesi.e.
Este un arbust .olubil- cu tulpini ce pot dep,i ) m lungime. luFerii sunt glabri- .er!i-
striai. (run!ele alterne- o.ate- de "D1J cm lungime- cu .Erful acut sau acuminat ,i ba!a cordat
sau 1astat- pe margine /ntregi- peiolul de 1D3-) cm lungime %fig.1"0&. (lorile 1ermafrodite-
albe- mici- %*DN mm diametru& grupate /n panicule multiflore terminale- cu perigonul din ) lobi.
Inflore,te din iulie pEn /n octombrie. (ructele- ac1ene mici- negre- trimuc1iate.
Este un .aloros arbust ornamental cu care se pot /mbrca c1io,curi- balcoane- !iduri ,i
garduri mai puin estetice.
ORDINUL 9RI&&O&6E
*a!ilia #U;6&E6E Du!ort.
Genul Buxus L.
Buxus semper0irens L. Dmeri,or- cimi,ir
5pecie e$otic originar din Europa de 5ud- 3frica de 7ord- 3sia Mica ,i 3sia de Cest.
+ro.ine din regiuni cu clim blEnd- dar sDa do.edit re!istent la ger %/n regiunile mai reci poate
degera- uneori lstarii nematurai sunt afectai de /ng1eurile timpurii&K re!ist bine la ger- fa de
sol este nepretenios. 3re temperament pronunat de umbr- necesit protecie /n tineree
/mpotri.a insolaiei. Ulterior se poate de!.olta /n plin lumin.
Este un arbust sau arbore %/n inuturile originare& de pEn la 1Jm /nlimeK la noi nu
dep,e,te )D*m. 9ulpina este ramificat- cu coroana deas- u,or modelabil prin tundere. LuFerii
sunt .er!i- /n patru muc1ii- glabri. (run!ele persistente- opuse- eliptice- sau o.ate- mici %1D3 cm&-
cu .Erful obtu! sau emarginat- marginea /ntreag- pieloase- .er!iD/nc1is lucitoare pe fa- .er!iD
glbui pe dos %fig.1"N&. (lorile unise$uatDmonoice- mici- alburii- apetale- a$ilare- cu o floare
femel /nconFurat de mai multe flori masculeK au perigonul pe tipul "- stamine " ,i o.arul
trilocular. (ructul- o capsul globuloas- tri.al.at- de cca. N mm lungime- cu cEte dou semine
negre ,i lucitoare pe partea intern a fiecrei .al.e.
+re!int o serie de forme ,i .arieti:
Buxus semper0irens 0ar- arborescens2 cre,te mai /nalt- cu frun!e o.aleK
Buxus semper0irens 0ar-rotundi4o!ia- cu frun!e o.alDrotunFite- mai lateK
Buxus semper0irens 0ar-anguati4o!ia- cu frun!e lanceolate- de 2L3-)cmK
Buxus semper0irens 0ar-marginata- %aureo3marginata&-
Buxus semper0irens 0ar-aureo30ariegata %aureo3macu!ata&-
Buxus semper0irens 0ar-argenteo30ariegata-
Re!ist bine la poluare- fum ,i praf. In condiiile climatice de la noi fructific foarte rar ,i
numai /n plin lumin- /n regiunile calde din sudD.estul rii. #re,tere este foarte /nceat-
longe.itatea mare.
In ar1itectura peisager ofer soluii multiple de utili!are fie ca e$emplare i!olate sau
grupate- fie /n garduri .ii.
5e obine din smEn %foarte greu&- prin marcotaF %prima.ara&- desprirea tufelor
%prim.ara- toamna& ,i but,ire. Re!ultate foarte bune dau buta,ii cu clcEi recoltai .ara %august&
,i plantai la loc umbrit- /n rsadnie reci sau /n martie /n sere sau rsadnie. (ormele 1orticole se
obin prin altoire /n placaF lateral.
ORDINUL R6N6LE4
5peciile acestui ordin au particulariti legate de organi!area floral. (lorile sunt
1ermafrodite- cu simetrie actinomorf %rar !igomorf&- receptaculul este bombat- uneori alungit
sub form de con- dispunerea elementelor florale este spiralat- carpelele ,i pistilele numeroase ,i
libere. (ructele frec.ent folicule- rar samare- capsule sau bace.
*a!ilia M6GNOLI6&E6E 6. L. ?uss
'nclude peste 1JJ de specii de arbori ,i arbu,ti din regiunile subtropicale ,i temperate ale
3mericii ,i 3siei. LuFerii pre!int un inel stipelar la noduri. (run!e c!toare sau persistente-
alterne- simple- cu marginea /ntreag. (lorile 1ermafrodite- terminale- cu /n.eli,urile florale
dispuse spirociclic ,i numeroase carpele ,i stamineK carpele libere- dispuse /n spiral pe
receptaculul proeminent- alungit la maturitate- /n form de con- fructele multiple plurifolicule sau
plurisamare- lemnoase.
Genul Magnoia L.
#uprinde apro$imati. NJ de specii din estul 3siei- 3mericii #entrale ,i de 7ord ,i
=imalaia. LuFerii .iguro,i- mugurii terminali mari. (run!e c!toare sau persistente- uneori
foarte mari- cicatricea lsat de frun! este mare- cu * sau mai multe urme fasciculare. (lori
solitare- mari- apar /nainte sau dup /nfrun!ire- cu 3 sepale- *D1* petale- numeroase carpele ,i
stamine. (ructele plurifolicule- crnoase pEn la maturitate- apoi lemnoaseK fiecare folicul are 1D
2 semine acoperite de un aril ro,ietic- seminele sunt suspendate de un fir lung.
Magno!ia acuminata L. L magnolie mare- magnolie
5pecie e$otic din sudDestul 3mericii de 7ord %MDii 3ppalac1ieni ,i ba!inul flu.iului
Mississippi&. La noi a fost culti.at cu bune re!ultate /n 5taiunile de lunc din arboretul 5imeria.
Repre!entati.e sunt aici biogrupele de Magno!ia- Liriodendron- ug!ans nigra. Este mai bine
adaptat la climatul continental decEt celelalte magnolii- re!ist bine la ger ,i /ng1euri. 5e
de!.olt bine pe soluri aerisite- bine ,i constant apro.i!ionate cu ap- %pe soluri alu.ionare de
lunc&.
5pecie de semiumbr- /n tineree necesit protecie /mpotri.a /ng1eurilor ,i ar,iei.
4e obicei este arbore de mrimea a ''Da- dar poate aFunge pEn la 3Jm /nlime ,i 1m
diametru. 9ulpina dreapt- se poate urmri pEn la .Erf %fig. 1"M&. 5coara este mult timp neted-
cenu,iuDalbicioas- ritidomul este cenu,iuDdesc1is. #oroana largDpiramidal- cu frun!i, abundent
/n tineree- iar cu timpul de.ine neregulat lit. (lorile de 3D* cm diametru- .er!iDglbui- cu 3
sepale ,i * petale- nu au miros- apar dup /nfrun!ire /n mai D iunie. (ructele multiple- /n form
de con- de "D* cm lungime- ro,iiD/nc1is- se coc /n septembrie. (ructific abundent- la 2D3 ani-
puterea germinati. a seminelor este de 0J L NJP %ridicat&. #re,te rapid- mai ales /n tineree-
dispune de o bun capacitate de concurent interspecific.
4intre formele pentru amenaFri peisagere se remarc Magno!ia acuminata 4orma
=0ariegataH.
Magno!ia kobus 4.#.D magnolie
5pecie originar din @aponia- se culti. foarte mult la noi /n parcuri ,i grdini- de la
cEmpie pEn /n regiunile premontane. In ara de origine-cre,te /n climat cald si umed. La noi se
de!.olt destul de bine dac are adpost lateral. E$emplarele i!olate- neproteFate- pot suferi din
cau!a gerurilor din perioada de iarn- /n tineree au ne.oie de protecie.
3rbore de mrimea a '''Da- atinge pEn la 1JD12m /nlime. #oroana este alctuit din
ramuri subiri. (lori mari- de 1J cm diametru- cu 3 sepale mici- bruneD.er!ui- proase- c!toare
,i *DM petale albe cu o dung ro!D.iolet la ba!- /nflore,te abundent /nainte de /nfrun!ire. (lorile
persist scurt timp ,i sunt afectate de temperaturile sc!ute. (ructele sunt plurifolicule alungite-
cilindrice- de 1JD12 cm lungime %fig. 1"M&. 5eminele acoperite cu arile purpurii- lucitoare.
(ructific destul de bine- puterea germinati. este de *JD0JP. Repre!int un .aloros arbore
ornamental- cEnd este /nflorit confer o specificitate aparte peisaFului din parcuri si grdini.
Carieti:
Magno!ia kobus 0ar- borea!is D arbore .iguros- cu coroan conic- ramurile laterale
,i luFerii rigi!i ,i gro,i la ba! mai mult de ) mm.
Magno!ia kobus 0ar- kobus Larbore cu ramuri laterale ,i luFeri subiri.
Magno!ia kobus 0ar- ste!!ata L arbust de 3 m /nlime ,i 3 m diametru- frun!e
obo.ate cu marginea u,or ondulat %lobat&.
Magno!ia obo0ata 91unb.
Originar din @aponia- arbore pEn la 3J m /nlime- cu coroana larg- piramidal- la noi
este arbust. (run!e obo.ate- de 2JD"J cm lungime- cad /n septembrie. (lori mari /n form de
cup- albe- parfumate- apar /n luna iunie.
Magno!ia denudata 4esr.
3rbore de 2D" m- /nlime- dar /n #1ina atinge 1J m. #oroana larg ,i bogat- frun!e de
1JD1) cm lungime- obo.ate. (lori cu M sepale ,i petale strEns campanulate la /nceput- apoi mai
larg campanulate- cu diametrul de 12D1" cm.
Magno!ia grandi4!ora L.
Originar din 3merica de 7ord- suport numai climate calde- blEnde. 3tinge /nlimi de
2) m. (run!e persistente de ND1N cm lungime- lucioase pe fa- cad /n anul al doilea. (lori mari-
de 1JD2J cm diametru- albe- parfumate- /nfloresc din mai pEn /n august.
Magno!ia !i!ii4!ora 4esr.
Originar din #1ina- mult culti.at /n @aponia. Este un arbust de 3 m /nlime- cu
ramificaie slab. (run!e nereticulate sau slab reticulate- de 1JD1N cm. (lori cu petale purpurii la
e$terior- albe /n interior.
Magno!ia !i!i4!ora c0- ;igra L flori mult mai mari- de 12 cm lungime- cu petale purpuriiD
/nc1is la e$terior ,i purpuriiDdesc1is /n interior.
Magno!ia macrophy!!a Mic1$.
Originar din 5.U.3.- cre,te numai pe soluri profunde ,i bogate- /n parcuri trebuie ferit
de .Enturi. 3rbore de 1J m /nlime- coroana larg ,i globuloas- frun!e cordate la ba!- cu
lungimea de 2JD)J %NJ& cm. (lori de 2JD3J cm- cu * petale albe- la ba! cu o pat ro! de
semilun- /nflore,te /n iunie fructul de *DN cm- pros- ro!.
Magno!ia tripeta!a L.D magnolie
Originar din 5.U.3.- arbore de 1J m /nlime- cu coroana larg- luFeri glabri- frun!e
obo.ate- de 3JD*J cm lungime- pe dos .er!uiDargintii- /nflore,te dup /nfrun!ire- flori albe- cu
miros neplcut- fructe /n form de con de 1J cm lungime- de culoare ro!.
Magno!ia x sou!angiana 5oul. od. D magnolie
Este un 1ibrid /ntre Magno!ia denudata ,i Magno!ia !i!ii4!ora.
3rbust- rar dep,e,te 3D" m /nlime- frun!e obo.ate pEn la eliptice- de 1JD1) cm lungime- se
/ngustea! spre .Erf- pe dos mai mult sau mai puin pubescente.
Magnoliile sunt specii termofile- prefer un climat blEnd- cu ierni puin geroase ,i locuri
adpostite- ferite de cureni reci. 5e de!.olt bine la lumin- dar ,i la semiumbr. 9oate speciile
cresc pe soluri fertile- re.ene- cu umiditate suficient- multe specii cresc bine /n condiii de
masi.- mai ales cele cu frun!e mari ,i cele care /nfloresc de.reme. 5e folosesc i!olat sau /n grup.
La noi se gsesc c1iar /n !one mai reci %ra,o.&.
Inmulirea
#ultura magnoliilor se face cu u,urin din smEn. Recoltarea seminelor se face /n
septembrie ,i se seamn prim.ara- se pstrea! descrnate ,i se stratific /ntrDun amestec de
nisip ,i turb /n pri egale. 5e proteFea! iarna plantulele- cele din smEn /nfloresc dup 12D1)
ani. +uieii tineri se proteFea! iarna pentru a fi ferii de temperaturile sc!ute.
MarcotaFul este o metod des folosit- se utili!ea! metoda prin arcuire %/n august D
septembrie&.
(ormele ornamentale se /nmulesc prin altoire /n ser iarna sau .ara pe portaltoi /n
g1i.ece. +entru speciile .iguroase- robuste- se .or utili!a ca portaltoi specia Magno!ia
acuminata- iar pentru cele mai puin .iguroase specia Magno!ia kobus.
ut,irea se e$ecut utili!End 1ormoni de /nrdcinare- se poate face /n ser- /n perioada
de .egetaie.
Genul 'iriodendron L.
Liriodendron tu!ipi4era L. D arbore lalea
5pecie originar din sudDestul 3mericii de 7ord. La noi specia este mult introdus de
mult timp /n parcurile ,i grdinile din toate !onele trii. La 5imeria sDau obinut re!ultate
deosebite. +refer !onele cu climate moderate- fiind sensibil la /ng1euri tEr!ii- re!ist relati.
bine la gerurile mari din iarn- iar !pe!ile abundente- grele ,i c1iciura duc la ruperea ramurilor
destul de fragile. Este e$igent fa de umiditatea din aer ,i sol- prefer soluri afEnate- profunde-
cu apa freatic la mic adEncime- nu re!ist la secet- are temperament de lumin.
Este un arbore de mrimea '- /n arealul natural atinge /nlimi de ") m ,i diametru de 2D"
m. 9ulpina dreapt- cilindric- bine elagat- cu scoara subire- cenu,iuD/nc1is- la btrEnee are
ritidom subire- relati. slab crpat longitudinal. (run!e lung peiolate- toamna galben L auriu
intens %fig. 1)J&. (lori 1ermafrodite terminale- asemntoare cu cele de lalea sau crin %/n grece,te
leirion /nseamn crin ,i dendron arbore&. (ructe /n form de conuri alungite- de *DN cm- include
numeroase samare monoaripate. Maturitatea are loc toamna- uneori rspEndirea durea! pEn
prim.ara. (ructificaiile sunt destul de abundente- periodicitate mic- putere de germinaie
foarte mic %1JL1)P&. Lstre,te bine /n tineree ,i are cre,tere rapid. Longe.itate de
apro$imati. )JJ ani.
3rbore mult apreciat ornamental datorit eleganei portului- formei ,i coloritului de
toamn al frun!elor- frumuseii frun!elor ,i florilor.
(orme 1orticole:
Liriodendron tu!ipi4era forma =Aureomarginatum>L de talie redus.
Liriodendron tu!ipi4era forma G$astigiatumHL port piramidal.
5e folose,te i!olat sau /n grupuri mici /n apropierea aleilor pentru ca florile s poat fi
admirate sau deDa lungul aleilor.
Inmulire:
5e practic semnatul de toamn D seminele au putere germinati. mic ,i se pstrea!
greu- temperatura nu .a dep,i )
J
#.
+entru semnatul de prim.ar se face o stratificare de "D) luni /n nisip umed. +uieii- sensibili la
ar,i- se .or proteFa.
5e practic marcotaFul prin arcuire sau c1ine!esc. 3ltoirea d re!ultate bune /n sere prin
procedeul /n despictur- pe puieii de 1an /n g1i.ece.
*a!ilia R6NUN&UL6&E6E 6.L.?uss.
#uprinde multe specii ierboase- puine lemnoase. 'nteres dintre speciile lemnoase
pre!int cele din genul C!ematis.
Genul Cematis L.
#uprinde apro$imati. 23J de specii- multe ierboase- puine subarbusti.e- de obicei liane
agtoare- muguri opu,i- flori 1ermafrodite- mai rar dioice- grupate /n cime- solitare sau /n
panicule. (ructele sunt ac1ene cu stil lung- persistent- plumos.
C!ematis 0ita!ba L. D curpen de pdure
5pecie rspEndit /n Europa- 3frica de 7ord- #auca!. La noi este comun- de la cEmpie ,i
coline- urc pEn /n !onele montane inferioare. Este o specie rustic- .egetea! pe soluri grele ,i
uscate- dar ,i pe cele re.ene. Re!ist bine la umbr- se poate de!.olta ,i /n plin lumin.
Lian agtoare de pEn la 1J m lungime- tErEtoare /n lips de suport. (lori 1ermafrodite-
albeD.er!ui- mici- de 2 cm- grupate /n panicule %fig. 1)1&. (ructe multiple- formate din
numeroase ac1ene plumoase- mult timp persistente.
(ructifica anual ,i abundent. Lstre,te ,i draFonea! .iguros- /n general nu pro.oac
.tmri arborilorDsuport- dar /n plantaii tinere fa.ori!ea! reinerea !pe!ii /n coroan ,i apare
riscul rupturilor de trunc1i sau /n coroan. Re!ist bine la fum.
Ornamental- are importan redus- de,i poate fi folosit la acoperirea !idurilor- introduce
/n general- o not de disconfort /n peisaF. Este utili!at numai ca portaltoi.
C!ematis a!pina %L.& Mill. D curpen de munte
5pecie indigen- din Europa ,i 3sia- caracteristic regiunilor de mare altitudine- cu
climate reci. La noi apare /n locuri rcoroase ,i umbrite- la altitudini mari. 5e instalea! pe soluri
superficiale- acide- sc1eletice- c1iar pe stEncrii. 9ulpinile sunt agtoare- de pEn la 2 m
lungime. (lori cu " sepale- albastreD.iolet- de 3D) cm- campanulate- /nflore,te /n mai L august
%fig. 1)2&. +re!int importan naturalistic- se poate utili!a /n parcuri la crearea alpinetumurilor.
C!ematis montana uc1D=am. D curpen
5pecie originar din #1ina- =imala?a. Ciguroas- cu /nlime pEn la N m- poate acoperi
o suprafa de 2JD3J m
2
. 3re frun!e cu 3 foliole- flori albe- parfumate- /nflore,te abundent ,i este
foarte decorati. /n aprilie L mai.
#ulti.aruri:
C!ematis montana c.. =+ubens> L frun!e purpurii la /nceput- apoi .er!iDbron!- flori ro,iiDro!.
C!ematis montana c.. =Tetraro*e> L frun!e ro,cate- flori ro!Dlila - mari %Ncm&.
C!ematis 0itice!a L.
5pecie originar din sudul Europei ,i 3sia Mic. +re!int tulpini de 2D" m- frun!e
penate- cu foliole /ntregi pEn la trilobate- flori .ioletDalbstrui sau ro!Dpurpurii- /nflore,te /n
iunie L august.
C!ematis x jacmanii 91. Moore %#. Lanuginosa $ #. Citicella& L curpen de grdin
La noi se culti. frec.ent de la cEmpie pEn /n !onele montane %1JJJ m altitudine&. Este
indicat pentru locuri adpostite- /nsorite sau semiumbrite. +re!int tulpini .olubile lungi- flori
solitare sau cEte 2D) pe ramurile scurte- mari de )D1J cm- .iolet /nc1is %fig. 1)2&. 3re importan
ornamental deosebit- se folose,te la decorarea c1io,curilor- !idurilor ,i gardurilor.
Inmulire:
5e obine din smEn semnata /n aprilie L mai /n rsadnie- prin buta,i sau marcote
%marcotaF ,erpuit&.
+rin altoire se obine C!ematis x jackmanii- pe rdcini de C!ematis 0ita!ba- /n despictur- iar
plantele altoite se pstrea! un timp sub clopot de sticl.
*a!ilia #ER#ERID6&E6E 6.L. ?uss.
Genul Ber(eris L.
#uprinde apro$imati. 10) de specii din 3merica de 7ord- Europa ,i 7ordul 3fricii.
3rbu,ti spino,i- cu frun!e alterne pe luFerii lungi ,i grupate /n fascicule pe cei scuri- c!toare
sau persistente. (lori 1ermafrodite- solitare- grupate /n fascicule sau raceme. (ructe bace ro,ii
sau negre.
Berberis 0u!garis L. D dracil
5pecie european- la noi des /ntElnit /n toat ara- de la cEmpie la deal.
Re!ist la ger- se instalea! pe soluri euba!ice- adesea calcaroase- c1iar sc1eletice. 3re o
anumit rusticitate- poate .egeta /n plin lumin sau la umbr- pe soluri u,oare sau grele- uscate-
pEn la re.ene.
Este un arbust tufos- cu /nlime de 2 m- cu .Erful ramurilor arcuit spre e$teriorul tufei.
(lori galbene- mici- grupate /n raceme pendente- apar /n mai ,i au miros puternic %fig. 1)3&.
(ructe bace elipsoidale- se coc /n septembrie ,i rmEn pe luFeri pEn iarna. 5e /nmule,te u,or din
lstari- are sistem radicular bine de!.oltat- draFonea! u,or. 5e recomand pentru fi$area
terenurilor degradate. Re!ist bine la fum- este sensibil la poluanii cu fluor.
Berberis 0u!garis c.. Atropurpurea L frun!e ro,iiD/nc1is.
Este o specie de interes ornamental- cu flori- frun!e- fructe decorati.e- poate fi tuns
cEnd se folose,te pentru garduri .ii- nu se recomand pre!ena sa /n apropierea terenurilor
agricole- fiind ga!d intermediar pentru rugina grEului.
Berberis thumbergii 4.#. D dracil Fapone!
5pecie originar din @aponia- la noi este mult culti.at ca plant decorati.. Re!ist bine
la secet- ger- fum- este nepretenioas fa de sol- are temperament de lumin. Este un arbust des
ramificat- de pEn la 2D2-) m /nlime. (ructele bace ro,ii strlucitoare %fig. 1)"&.
(oarte apreciate /n 1orticultur sunt .arietile p!uri4!ora 8oe1ne- care are florile /n
inflorescene umbelate- .ar. argenteo3marginata 5c1neid- cu frun!e ptate cu alb ,i .ar.
atropurpurea nana L tuf deas- scund de %3JD)J cm&. Re!ist la atacul ruginii grEului.

Berberis 1i!sonae =emsl. et <ils.
3rbust originar din #1ina- foarte decorati.. 9ufa mic de 1 m /nlime- foarte deas- cu
fructe mici .er!iDcenu,ii care de.in purpurii toamna- lstarii au spini trifurcai- subtiri. (lori
galbene- grupate /n fascicule- ornamental prin abundena florilor.
Berberis dar1inii =ooA.
3rbust originar din 3merica de 5ud- atinge J-) m /nlime- compact- frun!e .er!iD/nc1is-
lucioase- asemntoare cu frun!ele de /!ex- dinate- spinoase- persistente. (lori abundente-
galbeneDaurii- grupate /n mici raceme pendente- apar /n aprilie L mai. (ructe .er!iDalbstrui pEn
la negre.
Berberis ju!ianae 5c1neid.
5pecie originar din #1ina- .iguroas- de 2D3 m /nlime- crestere dens- cu ramuri cu
spini puternici- mari- trifurcai. (run!e persistente- groase- rigide- lucioase- eliptice- spinosD
serate- toamna cu nuane roscate de diferite intensiti. (lori galbene- grupate /n facicule- apar /n
mai L iunie. (ructe mici- /ngustDelipsoidale- puternic brumate- negreDalbstrui- uneori aproape
albe- contrar cu frun!i,ul multicolor de toamn.
4in genul erberis au fost introduse /n colecii botanice din ar )J de specii: D Berberis
aggregata- Berberis amurensis- Berberis buxi4o!ia- Berberis chinensis.
5e folosesc ca e$emplare solitare- grupuri- garduri .ii libere ,i tunse- cele cu frun!e persistente ,i
de talie mic se utili!ea! /n recipiente- /n grdini.
Inmulire: din smEn sau prin marcotaF ,i but,ire- seminele se seamn toamna sau
prim.ara.
MarcotaFul de prima.ara se face prin arcuire sau but,irea de .ar se face cu buta,i cu
clcEi /n rsadnie reci.
5e practic altoirea /n ca!ul speciilor rare- pe portaltoi de Berberis 0u!garis.
Genul Mahonia Nutt.
Mahonia aqui4o!ium +urs1. 7utt. L ma1onie
5pecie e$otic originar din regiunile temperate ale 3mericii de 7ord. La noi se culti.
frec.ent /n parcuri ,i grdini. Este re!istent fa de gerurile de iarn- dar se recomand
acoperirea cu resturi .egetale pe timpul iernii. +retinde umiditate atmosferic ridicat ,i soluri
bogate /n 1umus- re.ene.
Este un arbust de mici dimensiuni- pEn la 1m- constituind tufe dese. Ramurile cenu,ii-
iar luFerii tineri sunt .er!i. (run!ele persistente- imparipenatDcompuse- cu )DM foliole o.ate- de "D
N cm lungime- cu .Erful acut ,i marginea sinuat ,i spinos dinat- sesile- .er!iD/nc1isDlucitoare pe
fa- .er!iDdesc1is pe dos %iarna de.in .ineii sau ro,ietice&. (lorile 1ermafrodite- mici- galbene-
sunt grupate /n raceme terminale erecte- apar de.reme- prin aprilieDmai ,i sunt neplcut
mirositoare %fig. 1))&. (ructele- bace negreDbrumate- de.in mature prin septembrie. 9olerea!
fumul- este sensibil fa de poluanii cu fluor. 3re importan ornamental deosebit. Este
utili!at /n farmacologie %berberina L se e$trage o substan cu proprieti 1ipotensi.e&.
Mahonia bea!ii %(ort& #arr. %Mahonia japonica .ar. bea!ii (edde.&
5pecie originar din #1ina- aFunge la /nlimi de pEn la " m- frun!e mari- de 3JD"J cm-
cu foliole mari cu spini- de culoare .erdeDalbastrui /nc1is- frun!ele se /nlocuiesc anual prim.ara-
treptat.
#resc /ncet- draFonea!- rspund bine la tieri. 4up transplant- frun!ele cad de multe ori.
5e /nmule,te la fel ca speciile din genul erberis.
ORDINUL RO46LE4
*a!ilia 46;I*R6G6&E6E 6.L. ?uss.
#uprinde specii din regiuni temperate- plante ierboase sau lemnoase cu flori
1ermafrodite- complete- pe tipul ). (ructele capsule sau bace- cu mai multe semine.
Genul Phiadephus L.
Phi!ade!phus coronarius L. D iasomie- lmEi
5pecie e$otic- rspEndit /n 5udul Europei ,i #auca!. La noi se culti. /n grdini ,i
parcuri. Uneori este subspontan- se regenerea! natural pe .ersani- /n apropierea centrelor
urbane %9Empa&. Re!ist destul de bine la geruri- la temperaturile foarte sc!ute din timpul ierniiK
/ng1eurile timpurii duc la degerarea luFerilor. 9ufa are o capacitate de refacere remarcabil. 3re
pretenii reduse fa de sol- re!ist bine /n !onele umbrite- dar /nflore,te mai slab- /n plin lumin
/nflore,te abundent ,i anual.
Este un arbust de pEn la 3 m- cu flori foarte plcut mirositoare- scoara este brunDro,cat-
se e$folia! longitudinal- luFerii sunt u,or muc1iai- bruni- glabri- mugurii sunt opu,i- puin
.i!ibili- frun!ele sunt- /ntregi- eliptice- acuminate- florile sunt albe- plcut mirositoare- grupate /n
raceme- apar /n luna iunie- fructele sunt capsule cu semine mici- otr.itoare pentru psri %fig.
1)*&.
Carieti 1orticole:
Phi!ade!phus coronarius .ar. =Aureus> Re1d. L frun!e la /nceput
galbenDaurii- apoi galbenD.er!ui.
Phi!ade!phus coronarius .ar. =)ub!ex> L flori des solitare- dar cu /n.eli, floral dublu.
Lstre,te- but,e,te ,i marcotea!. Re!ist bine la fum ,i la o$i!ii de sulf. Este una din
cele mai .aloroase specii ornamentale de la noi datorita florilor. 5e poate tunde ,i utili!a pentru
garduri .ii.
Phi!ade!phus !ati4o!ius 5c1rad. %Phi!ade!phus pubescens&
5pecie originar din 3merica de 7ord- frun!e mari- pEn la 1Jcm lungime- pe dos
pubescente- cele de pe lstari sunt cordiforme la ba!- flori pedunculate- caliciu pubescent.
Phi!ade!phus inodorus L.
5pecie originar din 3merica de 7ord- frun!e de ) cm lungime- o.ate- lucitoare pe fa-
pe dos cu smocuri de peri,ori la subsuoara ner.urilor- flori fr miros- solitare- rar grupate cEte 3
%) cm diametru&.
Phi!ade!phus microphy!!us 6ra?.
5pecie originar din 3merica de 7ord- arbust pEn la 1 m- cu ramuri erecte- frun!e foarte
mici- de 1 cm- flori foarte parfumate- de 3 cm diametru.
Phi!ade!phus !emonei %Phi!ade!phus coronarius x Phi!ade!phus microphy!!us&
+re!int caractere intermediare /ntre cele 2 specii- din care sDau creat o serie de
culti.aruri.
3lte specii ale genului mai rare ,i introduse numai /n colecii ,tiinifice: Phi!ade!phus
hirsutus 7utt.- Phi!ade!phus de!a0ayi Louis- Phi!ade!phus incanus 8oe1ne- Phi!ade!phus
tomentosus <all.
3spectul florilor ,i parfumul se pune /n .aloare prin introducerea /n grupuri- /n
apropierea aleilor- i!olat. 5e utili!ea! ,i /n masi.e- la marginea plantaiilor ,i ca garduri .ii
tunse.
+entru /nmulire se practic but,irea de .ar %iunie D august&- buta,ii se recoltea! din luFeri
laterali- se folose,te un amestec de nisip ,i turb- /n pat cald. ut,irea de prim.ar d re!ultate
bune numai dac materialul se recoltea! /nainte de desfacerea mugurilor. Inmulirea prin
smEn sau marcotaF se face mai greu- nu se recomand.
Genul )eut*ia 9=UN#
)eut*ia scabra 91unb. %)eut*ia crenata 5ieb et >ucc&
3rbust originar din #1ina ,i @aponia. La noi se culti. /n parcuri ,i grdini- /n toat ara.
Este o specie mai sensibil la ger- deci .a fi culti.at /n !one cu ierni moderate ,i /n locuri
adpostite- este totu,i o specie rustic- formea! tufe pEn la 2 m /nlime- tulpinile ,i ramurile
sunt brunDro,cate- se e$folia!- mugurii sunt opu,i-o.oi!i- ro,cai- frun!ele sunt o.at lanceolate-
rotunFite la ba!- mrunt crenate- florile sunt albe sau ro!- dispuse /n panicule erecte a,e!ate la
.Erful luFerilor anuali- fructele sunt capsule tri.alente- sferice- cu 3 stile lungi %fig. 1)0&.
Carieti:
)eut*ia scabra .ar. Candidissima Re1d- L cu flori foarte pline- compacte- grupate /n
panicule albe.
)eut*ia scabra .ar. P!ena Re1d. L cu flori ro!- in.olte.
)eut*ia scabra .ar. .atereri Re1d. L cu flori simple- albe- cu pete ro,iiDcarmin la
e$terior.
3ceast specie lstre,te ,i marcotea!K re!ist bine la fum. 5e /nmule,te prin smEn-
marcote- buta,i. 5eminele se pstrea! la loc uscat ,i se seamn /n ser /n februarie. Ldiele cu
puieti se scot /n aer liber dup trecerea /ng1eurilor. MarcotaFul se e$ecut prim.ara- .ara sau
iarna.
)eut*ia graci!is %5ieb et >ucc&
5pecie e$otic din @aponia. Mai sensibil la ger ,i /ng1euri- mai puin culti.at la noi-
necesit un amplasament mai ferit. (ormea! tufe pEn la 2 m /nlime- are luFeri mai subtiri-
frun!e oblong lanceolate- lung acuminate- la ba! larg cuneate sau rotunFite- marginile neregulat
serate pe fa cu peri stelai mari- pe dos glabrescente. (lori albe- mici- grupate /n raceme sau
panicule erecte.
+rin /nflorirea bogat este o specie foarte atrgtoare- se poate utili!a i!olat- /n grupuri
sau masi.e- rar /n garduri .ii.
In coleciile dendrologice din ar mai apar: )eut*ia par0i4!ora 4ge- )eut*ia
purparescens Re1d- )eut*ia x magni4ica %Lem& Re1d %)eut*ia scabra x )eut*ia 0i!morinae&-
arbust cu flori ro!Dalbe duble- ca ni,te ro!ete- grupate /n panicule compacte.
)eut*ia x rosea %Lem& Re1d %)eut*ia graci!is x )eut*ia purparescens&- formea! o tuf
de 1m- flori larg campanulate- ro!Dpal- la e$terior ro,cate.
Genul +i(es L.
#uprinde peste 1)J specii arbusti.e- rspEndite /n !ona temperat ,i inuturile reci din
emisfera nordic. 9ulpinile ,i luFerii au uneori spini- mugurii alterni- frun!ele obi,nuit palmatD
lobate- alterne- numai pe luFerii scuri /n fascicule. (lorile 1ermafrodite- mai rar dioice- grupate /n
raceme sau facicule- fructele L bace polisperme- cu urmele caliciului la .Erf.
+ibes a!pinum L. D coac! de munte
5pecie indigen- cu areal european- montan L alpin. La noi se /ntElne,te pe stEncrii ,i /n
c1ei- la altitudini mari- /n etaFul montan. 3rbust de lumin- oligoterm- me!ofilD1igrofit-
.egetea! pe soluri stEncoase sau /n mla,tini eutrofe.
9ufele ating 2 m /nlime- ,i sunt formate din tulpini lungi- curbate- cu scoara cenu,iuD
negricioas- se e$folia!- luFerii sunt subiri- galbeniDcenu,ii- glabri- mugurii sunt fusiformi- puin
pedicelai- galbenDcenu,ii- pe margini ciliai- frun!e o.ate- cu 3D) lobi- florile sunt unise$uatD
dioice- de culoare .er!uie- grupate /n raceme erecte- fructele sunt bace ro,ii %fig. 1)N&. 5e culti.
ca specie ornamental- uneori /n garduri .ii.
+ibes nigrum L. D coac! negru
5pecie rspEndit /n #entrul ,i 7ordul Europei- /n !onele #entralDCestice ale 3siei. La
noi cre,te sporadic din luncile /nalte pEn /n !onele montane- /n inuturi reci %9ransil.ania-
Moldo.a&- este considerat relict glaciar.
Este un arbust /nalt pEn la 1D2 m- se culti. adesea ca ,i arbust fructifer. 9ulpinile sunt
.iguroase- erecte- negricioase- luFerii sunt cenu,iiDglbui- pubesceni- se e$folia! /n partea
inferioar ,i au miros neplcut- mugurii sunt pedicelai- o.oi!i- bruni pEn la ro,cai- frun!ele
sunt cordiforme- cu 3D) lobi triung1iulari- neregulat dubluDserai- flori 1ermafrodite-
campanulate- mari- a,e!ate /n raceme- fructele sunt bace sferice- negre- cu gust neplacut %fig.
1)M&.
Re!ist bine la ger ,i /ng1e- are pretenii mari fa de umiditate. Cegetea! pe lco.i,ti ,i
/n depresiuni cu ap stagnant- suport umbrirea. 5pecie apreciat /n farmacologie pentru
fructele cu coninut ridicat de .itamine %#- +- 3 ,i &- /n boli de inim ,i stomac.
+ibes u0a3crispa L. %+ibes grossu!aria L.& D agri,
5pecie indigen- cu areal european- asiatic ,i 7ordDafrican. La noi cre,te sporadic /n
regiunea montan ,i subalpin.
+refer soluri cu substrat calcaros- cre,te pe soluri sc1eletice- se culti. /n grdini ca
arbust fructifer.
3re aspect de tuf ,i aFunge la /nlimea de 1-) m- tulpinile sunt foarte numeroase- au
scoara cenu,ieDbrun ,i se e$folia! /n fE,ii- luFerii sunt tomento,i- pre.!ui pe internoduri cu
numero,i spini simpli- iar la ba!a frun!elor cu spini trifurcai- uneori fr spini- mugurii sunt
o.oconici- frun!ele sunt cu 3D) lobi obtu!i- pe margine crenatDserate- florile sunt mici- .er!ui-
1ermafrodite- fructele sunt bace o.oidDglobuloase- .er!iDgalbene sau ro,ii- glandulosDproase sau
glabre- au gust acri,or ,i sunt comestibile %fig. 1*J&.
5pecia lstre,te ,i marcotea!. 5e culti. ca arbust fructifer- mai rar culti.at
ornamental.
+ibes petraeum <ulf. L pltior
5pecie european- asiatic ,i nordDafrican- sporadic la noi prin fgete ,i molidi,uri.
Urc pEn/ /n sub!ona alpin inferioar- .egetetEnd /n locuri umbroase- pietroase ,i umede.
+refer solurile 1umifere- eutrofice- sc1eletice- superficiale- contribuind la fi$area lor. 3re
/nlimea de pEn la 2m- tulpinile sunt .iguroase- cu scoara brunD/nc1is- luFerii sunt rotun!i-
cenu,ii- se e$folia!- mugurii sunt conici- bruni- sesili- frun!ele sunt mari- cu 3D) lobi
triung1iulari- ascuii- marginea dubluDserat ,i ciliat- pubescente numai pe dos- deDa lungul
ner.urilor- florile sunt 1ermafrodite- de culoare ro,ie sau ro!- a,e!ate /n raceme- fructele sunt
bace negre forte acre %fig. 1*1&.
+ibes aureum +urs1. D coac! auriu- cui,or
5pecie e$otic- originara din 3merica de 7ord- culti.at la noi /n parcuri ,i grdini.
3re cerine ecologice modeste- re!ist la ger ,i secet- fr pretenii fa de sol- cre,te ,i
pe soluri nisipoase- u,or srturoase.
3tinge /nlimi de pEn la 2 m- luFerii sunt cenu,iiDglbui- lucitori- .iguro,i- iar scoara nu
se e$folia!- mugurii sunt alipii de luFer- o.oidDascuii- bruni- finDpro,i- frun!ele sunt mici-
trilobate- pe dos pubescente- florile sunt 1ermafrodite- dispuse /n raceme- au miros plcut de
cui,oare- fructele sunt bace negreDpurpurii- lucioase- cu gust acri,or %fig. 1*2&.
Este o specie de interes ornamental ,i fructifer.
+ibes rubrum L. D coac! ro,u
5pecie indigen- cu areal /n Europa ,i 3sia. La noi este /ntElnit la marginea pdurii ,i pe
stEncrii. 5e culti. frec.ent pentru bacele ro,ii.
Este /nalt de pEn la 1m- luFerii cenu,ii- glabri- frun!e subrotunde- cu 3D) lobi obtu!i-
dublu serai- florile .er!iDbrune- grupate /n racem- fructe bace ro,ii %fig. 1*2&.
+ibes sanguineum +urs1. D coac!
3rbust originar din 3merica de 7ord- /nalt de pEn la 2 m- luFeri aromatici- bruniDro,cai-
frun!e cu 3D) lobi- foarte decorati. prin florile mici- albe pEn la ro,cate- /n raceme pendente de
N cm- /nflore,te /n aprilie L mai.
#ulti.aruri:
+ibes sanguineum c.. A,ing "d1ard (//> L flori mari- ro,ii.
+ibes sanguineum c.. APou!borough Scar!et> L peste 2 m /nlime- flori ro,ii cu miFloc
alb ,i raceme foarte mari.
5peciile de Ribes /nfloresc ,i se colorea! frumos /n po!iii /nsorite- dar suport ,i
semiumbra.
5e plantea! i!olat- /n grupuri- garduri .ii libere. Infloresc timpuriu- imediat dup
$orsythia.
5peciile se obin prin but,ire- marcotaF- desprtirea tufelor. MarcotaFul se reali!ea! prin
mu,uroire. 7u se recomand /nmulirea prin semine %germinare greoaie&- seminele se stratific.
+articulariti de cultur: dup /nflorire se /ndeprtea! lemnul btrEn pentru a permite
/nlocuirea prin luFeri tineri.
"amiia $!M!ME',)!CE!E 'ind-
Genul 'iquidam(ar L.
Liquidambar stryaci4!ua L-
5pecie e$otic- originar din 3merica #entral ,i de 7ord- cre,te acti. /n lunca rEului
Mississippi- fiind un arbore de mrimea ' %pEn la ") m /nlime ,i diametru peste 1 m&.
La noi sDa culti.at /n parcuri ,i grdini dendrologice %a!o,- 5imeria- Macea&. +refer un climat
moderat ,i soluri fertile- profunde- drenate- cu suficienta umiditate %soluri alu.ionare din lunci&.
Este o specie de semiumbr.
9ulpina este dreapt- cu coroan deas- piramidal- luFeri .er!iDbruni- glabri cu muguri
alterni- o.oi!iDconici- frun!ele au 3D0 lobi triung1iulari- alungii- acuminai- la ba! trunc1iate
sau slab cordate- tomentoase pe ambele fete la /nceput- apoi cu smocuri de peri,ori numai pe dos-
/n a$ilele ner.urilor. (lorile sunt unise$uat monoice- cele femeie,ti grupate /n capitule
globuloase pendente- iar cele brbte,ti /n spice terminale- /nflore,te /n mai. (ructele sunt
compuse- pendente- pluricapsule- seamn cu cele de platan- se pstrea! foarte mult timp pe
arbore %fig. 1*3&.
5pecie decorati. ,i datorit faptului c frun!ele se colorea! toamna /n nuane de ro,u-
foarte decorati.. 4ac este introdus /n lunci- pe malul apelor- frun!ele se colorea! mai puternic.
#ultura: prin semine ,i marcotaF. Este o specie sensibil la transplant- de obicei se
transplantea! cu balot.
"amiia P'!T!.!CE!E )umort-
Genul Patanus L.
'nclude 0 specii arborescente din !onele submediteraneene ,i temperate ale Europei-
3mericii de 7ord ,i 3siei Mici. Ritidomul se e$folia! /n plci mari. (run!ele mari- palmatD
lobate- alterne- peiolul cu o teac la ba!- acoper complet mugurele. (lorile unise$uatD
monoice- florile femeie,ti grupate /n capitule globuloase pendente. (ructul este compus- sferic- o
pluriac1en- ac1enele au smocuri la ba!.
P!atanus x hybrida rot. %P!atanus x aceri4o!ia 3it. <ild.& D platan
3rbore cu origine pre!umti. 1ibridogen /ntre +latanus occidentalis ,i +latanus orientalis-
la noi este culti.at foarte mult /n parcuri ,i grdini- i!olat sau /n aliniamente.
Re!ist bine la ger- prefer soluri fertile- profunde- afEnate- re.ene sau c1iar umedeK
poate .egeta ,i pe soluri relati. uscate ,i compacte. 3re temperament de lumin.
3rbore de dimensiuni mari- pEn la 3J m /nlime ,i peste 1 m diametru. Inrdcinare
puternic- rdcinile laterale se de!.olt mult.
9ulpina este scurt ,i groas- cu scoara caracteristic- se e$folia! /n placi mari- cenu,iuD
glbui- la unele e$emplare btrEne formea! ritidom cenu,iu- mrunt crpat. #oroana are ramuri
groase- cu luFeri bruniD.er!ui- geniculai. Mugurii sunt alterni- conici- cenu,ii sau brunDro,cai-
glabri. (run!ele sunt mari- palmatDlobate- cu 3D) lobi triung1iulari- /ntregi sau rar dinai. (lorile
sunt unise$uatDmonoice- grupate /n inflorescene mari- globuloase- pendente. (ructul este
compus- pluriac1en sferic- rmEne pe arbore peste iarn %fig. 1*"&. 3re o cre,tere .iguroas-
longe.itate de cEte.a sute de ani. Re!ist bine la fum- praf ,i poluani.
P!atanus occidenta!is L. D platan occidental
Originar din 3merica de 7ord. La noi se /ntElne,te rar- numai ca specie ornamental.
Re!ista bine la ger- iar staiunile preferate sunt cele de lunci. 7u suport apa stagnant. In
3merica atinge /nlimi de "J %)J& m ,i diametre de 3 m- scoara se e$folia! /n plci mrunte-
mai ales /n parile superioare ale tulpinii ,i pe ramuri- frun!ele sunt mari- slab lobate- cu numai 3
lobi triung1iulari- rar )- dinai pe margine- pe dos slab proase- fructul este pluriac1en- .Erful
ac1enei este rotunFit %fig. 1*"&.
(ructific anual ,i abundent. 5eminele au putere germinati. mic. Longe.itate )JJD*JJ
ani.
P!atanus orienta!is L. D platan oriental
Originar din 6recia- 3sia Mic ,i #auca!. La noi este foarte putin culti.at- c1iar /n scop
ornamental. 7ecesit un climat moderat- cu mult cldur esti.al- prefer soluri bogate ,i
umede.
3rbore de pEn la 3J m /nlime- scoara se e$folia! /n plci mari- lsEnd cea mai mare
parte a trunc1iului neted- frun!ele au ) lobi mici la ba!- cu marginea lobilor dinatDlobulat- la
ba! frun!ele sunt cuneate- pe dos cu smocuri de peri,ori /n a$ilele ner.urilor- fructele sunt
pluriac1en- grupate cEte 3D" pe un peduncul lung- iar perii de la suprafaa capitulului ies la
suprafat- dEnduDi un aspect epos %fig. 1*"&.
Este o specie cu .aloare ornamental deosebit- mai ales datorit trunc1iului cu scoara
puternic e$foliat.
3rbori de alei ,i str!i- culti.at i!olat- dar ,i /n forme tunse /n aliniamente.
5e obine din semine sau marcote %marcotaF c1ine!esc L P!atanus orienta!is&. 5emnatul
se face prim.ara /n pepiniere- dup stratificarea seminelor %1D2 sptmEni&.
ut,irea se recomand la 1ibrid %P!atanus x aceri4o!ia&- buta,ii se recoltea! de la
e$emplarele foarte tinere- se confecionea! iarna ,i se conser. pEn prima.ara- cEnd se
plantea! direct /n pepinier.
*a!ilia RO46&E6E 6.L. ?uss.
#uprinde peste 2JJJ de specii- /ntre care numero,i arbori ,i arbu,ti cu frun!e simple sau
compuse- de obicei alterne. (lori cu in.eli, floral complet- fructele drupe- folicule sau capsule
sau drupe false %poame&.
(amilia se /mparte /n " subfamilii: Spiraeoideae- +osoideae- Pomoideae- Prunoideae.
Su!amilia SPI$A+ID+A+ Agardn.
#uprinde multe specii ,i 1ibri!i- peste NJ- din care la noi /n ar se culti. apro$imati.
3)- iar alte " specii sunt spontane.
Genul Spiraea L.
Spiraea u!mi4o!ia 5cop. D cununi- taul
5pecie eurasiatic- spontan la noi /n !onele montane ,i subalpine- pe soluri calcaroase ,i
gro1oti,uri- /n c1ei. 5e culti. frec.ent /n scop ornamental- ca tufe i!olate sau gard .iu.
3rbust pEn la 2 m /nlime- cu ramuri arcuite- luFerii sunt geniculai- muc1iai- bruni sau
cenu,ii- glabri- mugurii sunt mici- o.oi!i- stau departati de luFeri- frun!ele sunt o.ate sau o.atD
lanceolate- acute- cu ba!a cuneat pEn la rotunFit- /ntregi /n treimea superioar- /n rest simple
sau dubluDserate- florile sunt albe- grupate /n raceme umbeliforme bogate- apar /n maiDiunie-
fructele sunt folicule brune- glabre %fig. 1*)&.
3ceast specie pre!int importan naturalistic- ornamental ,i pentru amenaFarea
terenurilor degradate sau pentru consolidarea coastelor.
Spiraea sa!ici4o!ia L. D taul
5pecie indigen- rspEndit /n Europa ,i 3sia. La noi cre,te sporadic- la deal ,i /n !ona
montan- /n !.oaie- mla,tini- turbrii. E.it substratele calcaroase.
5e culti. ca arbust ornamental ,i are /nlimi pEn la 2 m- luFerii tineri sunt pubesceni-
apoi glabri- bruniDglbui- frun!ele sunt lanceolate- acute- la ba! cuneate- cu margini simplu sau
dubluDserate- ciliate- florile sunt ro!- grupate /n panicule erecte- terminale- /nflore,te /n iunieD
iulie %fig. 1*)&.
Spiraea crenata L. D taul- ta.alg
3rbust indigen- rar /ntElnit la noi- la cEmpie ,i dealuri- prin pduri /nsorite ,i luminate.
Re!ist bine la secet- specie me!o$erofit ,i adesea pe substrate calcaroase.
3tinge 1 m /nlime- frun!ele sunt alungitDobo.ate- /ntregi sau u,or crenate numai /n
Fumatatea superioar- cu ba!a cuneat- florile sunt albe- dispuse /n umbele- /nflore,te /n maiD
iunie %fig. 1*)&.
5e culti. ca plant ornamental.
Spiraea cantoniensis Lour.
5pecie originara din #1ina si @aponia- arbust cu /nlimea de 1-)m- florile de culoare
alb.
#ulti.aruri:
Spiraea cantoniensis c.. Lanceata cu flori frumoase- duble- frun!e mai /nguste.
Spiraea doug!asii =ooA.
5pecie originar din 3merica de 7ord- se pre!int sub form de tufa- de 2 m /nlime-
draFonea! puternic- cu flori ro,iiDpurpurii.
Spiraea Faponica L.
3rbust de 1-) m /nlime- forma Litt!e princess L pitic de )J cm- cu frun!e mici- de 1D3
cm.
Spiraea x 0anhouthei %riot.& >ab. %S- cantoniensis x S- tri!obata& D floarea miresei-
cununi.
La noi frec.ent se culti. ca arbust de parc ,i gard .iu.
+re!int o larg amplitudine ecologic- nepretenios fa de clim ,i solK se de!.olt bine
/n plin lumin- dar ,i /n !one relati. umede.
Este un arbust pEn la 2 m /nlime- cu tufe compacte- dese- luFerii sunt nemuc1iati-
subiri- glabri- lucitori- bruni sau bruniDro,cai- mugurii sunt mici- deprtai de luFer- frun!ele sunt
rombice sau obo.ate- acut serate /n Fumtatea superioar- la ba! /ntregi ,i cuneate- florile sunt
grupate /n umbele albe- /nflore,te abundent /n maiDiunie- fructele sunt folicule de culoare brunD
desc1is %fig. 1*)&.
Este un 1ibrid /ntre 2 specii asiatice %Spirea cantoniensis $ Spirea tri!obata&- deosebit de
apreciat pentru bogaia florilor ,i rusticitatea lor.
Spirea x buma!da ur.. 9S- a!bi4!ora x S- japonica:
3rbust de talie mic- pEn la NJ cm- frun!i, tEnr ro,cat- flori ro!Dalbe.
5peciile re!ist la poluareK se introduc /n spaiile .er!i i!olat- /n grupuri- masi.e- garduri
.ii libere sau tunse.
5e obin pe cale .egetati. prin but,ire- marcotaF- di.i!iunea tufelor.
ut,irea se poate face iarna /n sere- cu buta,i cu clcEi sau .ara cu buta,i semilignificai.
Genul Physocarpus Ma'i!.
Physocarpus opu!i4o!ius %L.& %Spirea opu!i4o!ia L.& D taul
5pecie e$otic- originar din 3merica de 7ord. La noi se culti. ca specie ornamentalK
re!ist la ger ,i secet. #re,te bine pe soluri alu.ionare- afEnate.
9ufele au " m /nlime- de.in foarte largi /n timp %diametru de 2D3m&- scoara este
ro,ietic ,i se e$folia!- luFerii sunt brunDro,cai- subiri- mugurii sunt alterni- apropiai de luFeri-
frun!ele sunt o.atDlobate pEn la palmatDlobate- proase pe dos- /n lungul ner.urilor- florile sunt
albe- grupate /n corimbe terminale- fructele sunt folicule %fig. 1**&.
#re,te repede- se adaptea! la semiumbr. 5e folose,te /n grupuri- garduri .ii tunse.
Inmulirea se face prin buta,i lemnificai.
Su'!amilia $SID+A+ ,oc-e.
Genul )ryas L.
)ryas octopeta!a L. L argintic
5pecie indigen- rspEndit /n Europa- 3sia- 3merica de 7ord.
La noi se /ntElne,te /n !onele subalpine ,i alpine.
Este o specie calcicol- de soluri sc1eletoDpietroase- superficiale- deficitare /n 1umus- cu
importan naturalistic aparte- este un relict glaciar.
3rbust pitic- cu tulpini repente- tErEtoare ,i apoi erecte- frun!ele sunt persistente- alterne-
eliptice- crenate pe margini- .er!iD/nc1is pe partea superioar ,i argintiuDproase pe partea
inferioar- florile sunt solitare- albe- lung pedunculate- erecte- de obicei cu N petale- fructele sunt
ac1ene %fig. 1*0&.
Genul /erria D.&.
,erria japonica % L. & 4.#. D Aeria
#re,te natural /n 3sia- la noi se /ntElne,te frec.ent de la cEmpie pEn la munte- ca arbust
florifer. Este frec.ent utili!at ca specie ornamental prin curi ,i grdini- are pretenii reduse
fa de clim ,i sol.
Este un arbust de 2 m /nlime- tulpina ,i luFerii sunt .er!i- luFerii sunt geniculai- glabri-
fin striai- frun!ele sunt alterne- o.atDoblongi- prelung acuminate- cu ba!a rotunFit ,i margini din
ce /n ce mai pronunat dubluDserate de la .Erf spre ba!a laminei- .erde desc1is pe partea
superioar ,i slab pubescente pe partea inferioar- florile sunt solitare- mari- cu mai multe petale
galbenDportocalii- /nflore,te /n mai- fructele sunt ac1ene negricioase %fig. 1*N&.
Este o specie cu o mare capacitate de draFonare- astfel /ncEt formea! tufe largi. Re!ist
destul de bine la ger- uneori cEnd iarna temperaturile sunt foarte sc!ute- lstarii deger. +refer
locuri semiumbrite.
In 1orticultur se folose,te o .arietate cu flori duble:
,erria japonica .ar. P!eni4!ora <itte.- cu o .aloare ornamental deosebit.
,erria japonica .ar. Cariegata 9. Moore. cu frun!e pe margine albicioase.
5e folose,te i!olat pentru a pune /n e.iden frumuseea florilor- /n grupuri sau se poate
utili!a susinut pe spalier.
5e obine din smEn- di.i!iunea tufei sau buta,i.
5emanatul se face prim.ara /n sere- cu smEn stratificat- /n sol u,or %turb amestecat
cu nisip&. 4i.i!iunea tufei se practic prim.ara ,i toamna. ut,irea se face /n octombrie L
noiembrie- cu buta,i cu clcEi sau /n iunie L iulie- cu buta,i semilignificai din luFeri terminali
sau laterali.
Genul +hodotyphus 4ieb et @ucc
+hodotyphus kerrioides 5ieb et >ucc
5pecie originar din @aponia ,i #1ina- relati. rar culti.at la noi- la 9imi,oara se gse,te
/n +arcul #linicilor 7oi.
5e poate utili!a /n locuri adpostite- /nsorite sau semiumbrite- pe soluri .ariate- re.ene.
(ormea!a tufe de pEn la 2 m /nlime- luFerii sunt glabrii- .er!uiDcenu,ii- iar frun!ele se
aseamn cu cele de ,erria japonica: sunt tot o.atDoblongi- dar opuse ,i mai mari- de "DN cm
lungime- acuminate- pe margine acut dublu serate- pe fa .er!i /nc1is- pe dos- la /nceput-
sericeuDproase. (lorile sunt tot solitare- albe- de 3D) cm diametru- /n.eli,ul floral pe tipul "- la
ba! cu " bractee mici- staminele numeroase.
(ructele- drupe uscate- globuloase sau elipsoidale- de cca. N mm- negre- lucitoare- cEte "
%)&- /nconFurate de caliciul persistent %fig. 1*M&.
5e poate tunde ,i /nmuli ca ,i ,eria japonica-
Genul +u(us L.
#uprinde multe specii arbusti.e ,i subarbusti.e- crtoare sau tErEtoare- cu g1impi sau
peri- mai mult sau mai puin rigi!i pe tulpini ,i luFeri. (run!e alterne- obi,nuit compuse.
(lori 1ermafrodite- mai rar unise$uate. (ructele re!ultate dintrDo floare sunt reunite /ntrD
un fruct multiplu- crnos- obi,nuit polidrup- rar poliac1en.
+ubus idaeus L.D !meur
5pecie indigen- cu larg rspEndire /n inuturile temperate ,i reci ale Europei ,i 3siei. La
noi este o planta comun- din regiunea de dealuri pEn la munte. 5uport bine gerurile ,i
/ng1eurile- dar nu re!ist la secet. +refer soluri afEnate- permeabile- relati. acide- re.ene.
3re temperament de lumin.
(ormea! tufe cu tulpini numeroase- tulpinile sunt erecte- cu /nlimi de 1D2-) m- cu
.Erful arcuit- luFerii sunt geniculai- .er!i- cu g1impi pe tulpin- destul de de,i- frun!ele sunt
alterne- imparipenatDcompuse- cu )D0 foliole pe tulpinile sterile de 1 an ,i trifoliate pe cele fertileK
foliolele sunt o.ate inegal- dubluDserate- glabre ,i .er!i pe fa- albicioase- tomentoase pe dos-
florile sunt mici- albe- grupate /n raceme- apar prin maiDiunie- fructul este o polidrup
globuloas- ro,ie la maturitate- se deta,ea! u,or de receptacul %fig. 10J&.
Carieti interesante sunt cele identificate dup culoarea fructelor:
+ubus idaeus .ar. Leucocarpus =e?ene. cu fructe galbene.
+ubus idaeus .ar. A!bus 5imA. cu fructe albe.
9ulpinile de.in mature /n anul al '' Dlea- fructificaii abundente- mai ales /n plin lumin.
4e obicei tulpinile nu triesc decEt 2 ani- dar tufele se refac .iguros din lstari ,i draFoni ,i
de.ine un concurent de temut.
5e culti. ca specie de grdin sau /n curi. 5e obine din samEn- buta,i sau prin
marcotaF %re!ultate bune se obin cu buta,i de rdcin&.
In mod similar se /nmulesc ,i celelalte specii din gen.
+ubus hirtus <. et 8. D mur tErEtor- rugi
Este foarte rspEndit /n Europa- aFungEnd pEn /n 3sia Mic ,i #auca!. 3re pretenii mari
fa de umiditatea atmosferic- re!ist la ger ,i /ng1e- prefer soluri bogate- re.ene- umede.
4e,i este o specie semiombrofil- dar se poate de!.olta ,i /n plin lumin.
Este un arbust tErEtor- relati. scund- cu tulpini ro,ieticeD.iolacee- glandulos proase ,i
g1impoase- cu g1impi foarte /neptori- frun!ele sunt trifoliate- mai rar cu ) foliole- .er!i ,i iarna
%fig. 101&.
+ubus caesius L. D mur de cEmp
5pecie indigen- rspEndit /n Europa- 5iberia ,i 3sia #entral.
La noi se /ntElne,te la cEmpie- specie euterm L me!oterm- de soluri bogate- suport
soluri compacte.
Este o specie subarbusti.- tErEtoare-cu tulpinile ,i luFerii .er!iDbrumai- cu g1impi moi-
scuri- rari ,i peri glandulo,i. (run!ele 1ibernante- trifoliate- cu foliole subiri- lungi de 3D0 cm-
pe margine dinate- .er!i pe ambele fee. (lorile albe- /n corimbe scurte- fructele sunt pluridrupe
negreDalbstrui- acri,oare- se maturea! /n august L septembrie %fig. 102&.
Genul +osa
#uprinde foarte multe specii montane- 1ibri!i naturali ,i culti.aruri de interes 1orticol.
5pecii spontane- se /ntElnesc /n regiuni temperate ,i subtropicale. 5unt arbu,ti tErEtori- ereci sau
crtori- cu tulpini frec.ent g1impoase ,i frun!e imparipenatDcompuse- alterne- cu stipele
concrescute la ba!a peiolului.
(lorile complete- terminale- solitare sau /n raceme umbeliforme- cu /n.eli, floral pe tipul
)- sepale /ntregi sau di.i!ate- c!toare la maturitatea fructului sau persistente la .Erful acestuia.
La maturitate receptacul de.ine crnos- formEnd un fruct fals multiplu %mcea,a&- care include
numeroase ac1ene mici- proase.
+osa canina L. %R. 4umalis ec1st.& L mce,
5pecie indigen cu larg rspEndire. 3realul su cuprinde Europa- 3sia Mic- 3sia
#entral ,i 7ordul 3fricii. La noi este cea mai rspEndit dintre speciile de Rosa- este un arbust
comun la dealuri ,i /n regiunile montane- se /ntElne,te din cEmpie- urc pEn la 10JJ m.
+re!int o amplitudine climatic mare- obi,nuit se /ntElne,te pe soluri uscate pEn la
re.ene- suport bine solurile compacte ,i c1iar cele degradate.
3re temperament de lumin.
Este un arbust de pEn la 2D3 m /nlime- cu ramuri arcuite- cu g1impi puternici-
recurbai- lii la ba!- comprimai lateral. luFeri bruniDro,cai ,i g1impi foarte puternici-
recurbai- mugurii sunt mici- ro,ii- frun!ele sunt imparipenatDcompuse- cu 0 foliole o.alDeliptice-
cu margini simplu sau imperfect dubluDserate- glabre pe ambele fee- florile sunt ro!Dalbe-
terminale- solitare sau /n perec1i pEn la 3- fructul este fals- multiplu- elipsoidal- cu numeroase
ac1ene mici- proase %fig. 103&.
+e lEng .aloarea ornamental sau ca specie amelioratoare de sol- mce,ul are importan
pentru fructele sale bogate /n .itaminele #- + ,i 4.
5e obine din sman- buta,i ,i marcote. 5emnatul se face la sfEr,itul .erii- /n augustD
septembrie sau prim.ara- cu smEn stratificat. ut,irea se face cu buta,i cu clcEi-
prim.ara sau .ara. Re!ultate bune se obin din marcotaFul de .ar cu ramuri arcuite.
+osa canina se utili!ea! ca portaltoi pentru obinerea .arietilor 1orticole de trandafiri.
5e prefer altoirea /n oc1i dormind /n august L septembrie- efectuat la colet. E$emplarele altoite
se acoper complet cu pmEnt. 3ceea,i metod se recomand pentru obinerea altor specii din
genul Rosa.
+osa ga!!ica L. D mce, de cEmp
3rbust originar din Europa #entral- 5udic ,i 3sia Cestic- rspEndit la noi /n regiunile
de cEmpie. 5e /ntElne,te ,i /n sil.ostep ,i sporadic urc la deal. 5pecie euterm ,i $erofit- de
soluri bogate- prefer substrate calcaroase- dar suport ,i soluri compacte.
Este un arbust cu /nlimi mai mici decEt Rosa canina- cu /nlime de J-) L 1 m- cu
stoloni subterani ,i tulpini aeriene- adesea tErEtoare- din care pornesc ramuri ascendente. LuFerii
sunt .er!i sau ro,cai- cu g1impi inegali- drepi sau arcuii- subiri. (run!ele sunt pentate- eliptice-
pieloase- rotunFitDobtu!e la .Erf- .er!iD /nc1is- lucitoare- aspre pe fa- .er!iDdesc1is- proase- cu
ner.aiuni proeminente pe dos. (lorile sunt solitare- rar grupate cEte 2D3- cu petale purpurii.
(ructele sunt piriforme sau globuloase- de 1D1-) cm- aspru proase. %fig. 10"&. +re!int
importan naturalistic- ornamental ,i /n cosmetic- se obine DQap de ro!eH.
+osa pendu!ina L. %+- a!pina L.& D mce, de munte
5pecie indigen- rspEndit /n regiunile montane din Europa #entral ,i de 5ud. La noi
apare la munte- urcEnd /n etaFul subalpinK prefer soluri sc1eletice- superficiale- dar cu u,oar
umiditate- suport o u,oar umbrire.
3rbust pEn la 1 m /nlime- cu ramuri subiri- di.ergente- adesea fr spini- frun!ele au
0DM %11& foliole o.atDeliptice- mrunt dubluDserate- glabre pe faa superioar- proase pe fata
inferioar- mai ales pe ner.urile principale- florile sunt mari- fructele sunt elipsoidale- uneori
/nco.oiate %fig. 10)&.
5e poate culti.a ca specie ornamental- fructele se recoltea! pentru coninutul ridicat de
.itamina #.
+osa spinosissma L. %+- pimpine!!4o!ia L.& D mce,
5pecie indigen- cu rspEndire /n Europa ,i 3sia- /ntElnit la noi de la cEmpie pEn la
munte- preferenial pe substrate calcaroase- /n locuri /nsorite- cu soluri superficiale- sc1eletice.
Este un arbust scund- uneori pitic- alteori pEn la 1 m- formEnd tufe cu tulpini numeroase-
erecte. LuFerii sunt subiri- brunD/nc1is sau bruniDro,cai- cu numero,i g1impi- inegali ,i cu peri
rigi!i. (run!ele imparipenatDcompuse- cu )D11 foliole- mai frec.ent 0- mici eliptice sau
subrotunde. (lorile sunt de obicei solitare- mari- albe- doar cu ba!a glbui sau slab ro!ee.
(ructele sunt globuloase- de pEn la 1 cm diametru- negriDpurpurii %fig. 10*&.
In cultur se folosesc .arieti 1orticole- unele dintre ele cu flori .iu L colorate. 5e poate
folosi la consolidarea .ersanilor abrupi.
Su!amilia P$&.ID+A+ ,oc-e.
Genul Cydonia Mill.
Cydonia ob!onga Mill. %C- 0u!garis +ers.& D gutui
5pecie e$otic- originar din 9urAestan- 'ran- se culti. la noi /n toat ara- mai ales la
cEmpie ,i deal. 7ecesit clim cald ,i locuri /nsorite- ferite de geruri ,i /ng1euri- prefer soluri
fertile- permeabile- cu umiditate suficient- pe cele compacte ,i uscate nu se de!.olt
corespun!tor.
9emperament de lumin.
Este un arbust sau arbore de /nlime mic- pEn la N m. luFerii sunt .er!iDglbui la
/nceput- cenu,iiDtomento,i- mai tEr!iu bruniD.er!ui- numai spre .Erf tomento,i. Mugurii sunt
mici- lat conici- cenu,iiDpro,i- alipii de luFer. (run!ele sunt o.ate sau eliptice- la .Erf
acuminate- la ba! rotunFite sau slab cordate- pe margine /ntregi- la /nceput e.ident ciliate ,i
cenu,iuDtomentoase- inclusi. pe fa- dar mai ales pe dos. (lorile sunt solitare- de culoare alb
sau ro!. (ructele poame sferice sau u,or piriforme- galbeneD.er!ui- tomentoase- aromate %fig.
100&.
Lstre,te- draFonea! ,i marcotea!. Maturaie anual %/n septembrie&.
5e culti. ca specie pomicol sau ornamental- i!olat sau /n garduri .ii- putEnd fi tuns.
5e obine din smEn sau .egetati.. 5e poate semana toamna sau prim.ara cu smEn
stratificat 3D" luni.
5e poate obine din buta,i de luFeri sau rdcin.
Genul Chaenomees Lindl.
Chaenome!es japonica %91unb& Lindl. D gutui Fapone!
5pecie e$otic din @aponia- mult culti.at ca arbust ornamental /n spaiile .er!i de la noi.
Re!ist la ger ,i secet- nu este pretenios fa de sol. 5e de!.olt /n plin lumin- dar
suport bine ,i umbrirea.
Este un arbust cu /nlime mic- pEn la 1 m- decorati. /n perioada de /nflorire. 5e
adaptea! de la cEmpie pEn /n regiunile montane inferioare.
Chaenome!es speciosa %5:eet& 7aAai %Chaenome!es japonica 3uct non %91unb. Lindl.&
sinonim Chaenome!es !egentaria %Loisel& 8oid!. L gutui Fapone!
Originar din #1ina ,i @aponia- ce.a mai mare decEt #1aenomeles Faponica- cu /nlime de
2 m- arbust decorati. /n perioada de /nflorire cu tulpini ,i coroane mult ramificate- ramuri
di.ergente ,i luFeri spino,i- mugurii sunt mici- p,ro,iK frun!ele alterne- o.ate sau obo.ate-
obtu!e sau acute- pe margini crenatDserate- glabre- coriace- .er!iD/nc1is lucitoare pe fa- tEr!iu
c!toare- la ba! stipele rotundDo.ate- flori solitare sau 2D*- apar treptat- /naintea frun!elor-
ro,iiDcrmi!ii sau ro,uDro! intens. (ructe globuloase- de 2D"cm diametru- galbene- tari maturaia
/n octombrie %fig. 10N&.
Chaenome!es x superba %(ra1m& Re1d %Chaenome!es japonica x Chaenome!es speciosa:
#ulti.aruri ,i .arieti:
Chaenome!es japonica c0. simonii cu flori ro,u L intens- semiduble.
Chaenome!es japonica 0ar- ni0a!is cu flori albe.
5e /nmulesc la fel ca ,i gutuiul- iar la buta,i se folosesc biostimulatori /n iunie D iulie.
Inmulirea prin semine- prim.ara dup stratificare- prin buta,i %stimulare cu 1ormoni&
prin marcotaF simplu- prin draFoni- prin altoire.
Genul Cotoneaster MediA.
#uprinde arbusti ,i subarbu,ti rspEndii /n regiunile temperate ale Europei- 3siei ,i
3fricii de 7ord- au tulpini ramificate- tErEtoare sau erecte- fr g1impi.
(run!e simple- /ntregi- c!toare- mai rar persistente. (lori grupate /n panicule- raceme
umbeliforme- corimbe sau cime- de obicei cu flori puine. (ructele sunt drupe false sau poame-
cu resturi de caliciu la .Erf.
In coleciile dendrologice de la noi sunt apro$imati. )J de specii e$otice.
5peciile spontane de la noi sunt:
Cotoneaster integerrima MediA. L bErcoace
3realul general include regiuni temperate eurasiatice. La noi apare sporadic /n regiuni de
coline ,i montane- /n locuri uscate ,i /nsorite- pe stEncrii calcaroase.
Este arbust de mici dimensiuni- pEn la 2 m /nlime.
3rbust erect sau tErEtor pEn la 2 m /nlime- cu luFerii glbuiDtomento,i /n tineree- apoi
glabri- bruniD.er!ui- cu mugurii mici- o.oDconici- pro,i /ndeprtai /ntre ei. (run!ele o.atD
subrotunde- de 1-)D" cm lungime- cu .Erful scurt mucronat sau rotunFit- fin serate sau /ntregi-
glabre pe fa- pe dos la /nceput albDtomentoase apoi cenu,iiDtomentoase. (lorile albe sau
ro,ietice- de tipul )- stau dispuse /n inflorescene nutante- cimoase- cu 1D" %)& flori. (ructele
poame subrotunde- de *DN mm- glabre- ro,iiDpurpurii- cu doi sEmburi %fig. 10M&.
+re!int importan ca element naturalistic spontan ,i ca specie de parcuri.
Cotoneaster nebrodensis %6uss.& #. 8oc1. %C- tomentosa %3it.& Lindl.&. D bErcoace
5pecie rspEndi /n Europa #entral ,i Cestic- /ntElnit la noi sporadic /n regiuni
montane ,i subalpine- pe coaste /nsorite- pe soluri sc1eletice ,i substrate calcaroase.
9ulpinile sunt de obicei- erecte- /nalte pEn la 2 m- iar luFerii sunt cenu,iuDtomento,i pEn
tEr!iu. (run!ele lat eliptice- de 3D* cm lungime- pe fa pubescente- pe dos cenu,iiDglbui-
tomentoase. (lorile ro!ee sau albe- cEte 3D12- cu receptacul ,i pedunculi tomento,i. (ructele sunt
poame globuloase- de 0DN mm diametru- ro,ieDpurpurie- tomentoas %fig. 10M&.
Cotoneaster niger %91unb.& (ernald %C- me!anocarpa Lodd.& L bErcoace
RspEndit /n #entrul ,i 7ordul Europei ,i /n 3sia.
La noi este o specie rar- din regiunea dealurilor pEn /n cea subalpin. 5e instalea! pe stEncrii
calcaroase- pe .ersanii /nsorii- pe soluri sc1eletice superficiale.
3rbust de pEn la 1-)D2 m /nlime- cu luFerii tineri des ,i moi pubesceni. (run!ele
asemttoare cu ale speciei precedente- dar pe dos sunt alburiiDtomentoase. (lorile ro!e- cEte 3D
12 /n corimbe nutante. (ructele globuloase- de *D0 mm diametru- negre- glabre la maturitate-
obi,nuit %fig. 10M&.
D specii e$otice des /ntElnite:
Cotoneaster hori*onta!is 4ecne.
3rbust originar din #1ina- sub 1 m cu tufe largi- ramificatie distic- frun!e mici de )D1J
mm- c!toare- lucioase- .er!iD/nc1is- toamna se colorea! /n ro,u.
Cotoneaster di0aricatus Re1d et <ils.
3rbust originar din #1ina- cu /nlime de 1D2-) m- frun!e eliptice- c!toare- .er!iD/nc1is-
pe dos puin proase- toamna se colorea! des /n ro,u- flori mici- albe- cu ba!a ro,cat- fructe
ro,iiD/nc1is- stau pe arbust pEn /n octombrie.
5peciile Cotoneaster mu!ti4!ora2 Cotoneaster bu!!ata2 Cotoneaster daomeri ,i
Cotoneasters a!ici4o!ius sunt originare din #1ina ,i sunt sensibile la ger.
5peciile de #otoneaster sunt foarte apreciate /n amenaFrile peisagere- au caliti
decorati.e deosebite- se folosesc i!olat- /n grupuri sau masi.e. (ormele tErEtoare pot /mbrca
talu!urile.
5e pot obine prin semine sau buta,i.
+rin buta,i- /n iunie L iulie- speciile cu frun!e c!toare ,i /n august L septembrie cele cu
frun!e persistente.
Genul Maus Mill.
#uprinde specii ,i 1ibri!i din flora spontan ,i culti.at- /n li.e!i sau /n scop ornamental.
3rbori sau arbu,ti cu numeroase bra1iblaste fructifere ,i frun!e alterne- simple- stipelate- serate
sau lobate- flori 1ermafrodite- mari- /n raceme umbeliforme sau corimbe- cu receptacul adEncit-
concrescut cu carpelele. (ructul este o poama globuloas- crnoas- cu caliciul persistent- mai rar
c!tor.
Ma!us sy!0estris Mill.D mr pdure
5pecie indigen- rspEndit /n teritoriile cu clim temperat din Europa. La noi este o
specie comun la cEmpie ,i deal. 5uport bine climatul continental- gerurile- prefer soluri
permeabile- re.ene- puin adaptate la soluri argiloase- compacte- uscate.
3re temperament miFlociu- dar suport destul de bine umbrirea.
Este arbore de mici dimensiuni %mrimea a ''' Da& sau uneori arbust- 9ulpina neregulat
ramificat- scurt- ritidom sol!os- brunDnegricios- e$foliabil /n plci poligonale- mai mari decEt
la prul pdure. LuFerii la /nceput pro,i spre .Erf- apoi glabri- bruniD/nc1is- adeseori spino,i.
Mugurii sunt pro,i- bruniDro,ieticiK bra1iblastele fructifere numeroase. (run!ele alterne- lat
o.ate- eliptice sau subrotunde- .Erful brusc /ngustat- ba!a rotunFit- marginile simplu sau dublu
crenatDserate- peiolul de 1D3 cm lungime- /n tineree sunt scurt pubescente- apoi glabre- numai pe
dos- /n lungul ner.urilor- slab pubescente. (lorile complete- 1ermafrodite- grupate /n raceme
umbeliforme- albe sau ro!e.
(ructele2 poame cu caliciul persistent- globuloase sau o.oidale- de 2D2-) cm diametru sau
lungime- .er!iDglbui- astringente %fig. 1N1&.
+uieii sunt folosii adeseori ca portaltoi pentru obinerea soiurilor de cultur.
In ara noastr- /n scop ornamental se culti. specii ,i 1ibri!i de Malus.
Ma!us 4!oribunda 5.
Originar din @aponia- arbore sau arbust cu coroan deas ,i larg- flori mici- de 3 cm- ro!
la /nflorire ,i ro,u L carmin /n fa!a de boboci- apar /n luna mai- foarte abundente- pe toata
lungimea luFerilor. (ructe sub 1 cm- cu peduncul lung- .er!i L glbui- ro,cate pe partea /nsorit.
Ma!us siebo!dii %Rge& Re1d.
3rbust cu flori albe- mici- de 2 cm- /nflore,te /n mai L iunie ,i fructe foarte mici- de J-)
cm- galben L ro,cate.
Ma!us coronaria % L.& Mill.
5pecie originar din 3merica de 7ord- care aFunge pEn la 0 m /nlime- frun!ele de.in
toamna ro,cate ,i armii- flori mari- ro!- de " cm- /nfloresc tEr!iu- /n mai L iunie- fructe
globuloase- .er!i- parfumate.
Ma!us baccata %L.& orA1. L mr siberian
3Funge la 1)m /nlime- cu coroana /ngust ,i foarte ramificat- frun!e lucitoare-
pieloase- flori albe- foarte parfumate- apar /n aprilie L mai- /nflore,te abundent- fructe decorati.e-
globuloase- cu peduncul lung %3D) cm&- mici %1cm& diametru- galbenDro,cate.
Ma!us x purpurea %Ma!us pumi!a x Ma!us atrosanguinea&
Este un 1ibrid frec.ent culti.at ornamental- foarte de decorati. la /nflorire- la /nfrun!ire
dar ,i la /nceputul iernii prin persistena fructelor.
Este un arbore scund- cu luFerii purpurii- frun!ele o.ate sau alungitDo.ate de NDM cm- /n
tineree purpurii- apoi .er!i /nc1is- lucitoare pe fa. Inflore,te bogat odat cu /nfrun!irea- prin
mai- flori de 3 cm diametru- ro!Dro,ietice sau purpurii.
(ructele mici- globuloase- lung pedunculate- ro,iiDpurpurii- cu caliciul persistent rmEn
pe ramuri pEn la /nceputul iernii %fig. 1N1&.
Inmulirea se face prin altoire- e$act ca /n pomicultur.
+articulariti de cultur: taierile se fac numai dup /nflorire.
Genul Pyrus
#uprinde arbori- mai rar arbu,ti cu frun!e simple- alterne- stipelate- pe margine /ntregi
sau serate. (lori complete- /n corimbe umbeliforme- sepale di.ergente- petale albe- uneori ro!-
/ngustate la ba!. (ructe L poame de form obo.oidal- cu ca.itate numai la .Erf.
Pyrus pyraster %L.& urgsd L pr pdure
5pecie indigen- originar din inuturile temperate ale Europei ,i 3siei %fig. 3"&K la noi
apare prin lumini,uri- /n sil.ostep- pEn /n !ona dealurilor- /n !ona montan inferioar apare rar.
+re!int o amplitudine ecologic destul de larg- re!ist la ger ,i spre deosebire de mr-
suport soluri grele- compacte- supuse uscciunii prelungite.
9emperament de lumin- suport /ns ,i o u,oar umbrire.
+oate aFunge pEn la 2J m /nlime- uneori are dimensiuni arbusti.e.
9ulpina cu ritidom sol!os- slab br!dat- coroana puternic ramificat cu ramuri spinoase ,i
numeroase bra1iblaste. LuFerii slab muc1iai- brun lucitori- glabri. Mugurii o.oidDconici- .Erful
ascuit- deprtat de luFeri- glabri lucitori. (run!ele mici- 2D) cm- latDeliptice sau rotundDo.ate-
.Erful acut- ba!a rotunFit sau u,or cordat- pe margine /ntregi sau fin dinatDserate- glabre-
pieloase- pe fa .er!iD/nc1is lucitoare- peiolul cEt limbul sau mai lung. (lorile corimbe
umbeliforme- albe- /nflore,te abundent.
(ructele poame obo.oidale sau globuloase- de pEn la 3 cm lungime sau diametru- la .Erf
cu resturi de caliciuK la maturitate sunt .er!i sau cafenii- astringente- /neccioase %fig. 1N2&.
+uieii se folosesc ca portaltoi pentru obinerea .arietilor de cultur.
Rusticitatea ecologic recomand prul pdure pentru utili!area /n culturi- pe terenuri
degradate.
Pyrus e!aeagri4o!ia +all. %Pyrus babadagensis +rod.& D pr argintiu
5pecie indigen- rspEndit /n sudul ,i estul Europei- 3sia Mic- #auca!- #rimeea. La
noi- se /ntElne,te sporadic /n sudul rii- mai ales /n 4obrogea. Este un element termofil ,i
$erofit.
Este de dimensiuni mici- arbore de mrimea a ''' Da- sub 1J m sau arbust.
9ulpina este ru conformat- scund. +ortul caracteristic- cu ramuri erecte ,i coroana
argintie- mai ales prim.ara. LuFerii cenu,iuDtomento,i ,i scoara brun- spino,i. Muguri cenu,ii
tomento,i ,i globulo,i %spre deosebire de prul pdure&. (run!ele sunt lanceolate sau obo.atD
lanceolate- de "D0 cm lungime- obtu!e sau scurt acuminate- cu ba!a cuneat- pe margine /ntregi-
rar fin serate- la /nceput alb D tomentoase pe ambele fee- iar mai tEr!iu glabrescente pe fa ,i
cenu,iu D tomentoase pe dos- peiolul de 1D" cm lungime (lorile grupate /n inflorescene alungite-
albe- tomentoase. (ructele poame foarte tari- globuloase- de 2D3 cm diametru %fig. 1N3&.
+re!int importan ca element naturalistic- rar /n !onele calde ,i uscate din sudul ,i sud L
estul rii se poate utili!a ca specie ornamnetal.
3lte specii din 5ud L Estul Europei: Pyrus ni0a!is @ac. ,i Pyrus sa!ici4o!ia +all.- cu frun!i,
fin- linear.
5peciile acestui gen se pot folosi ca arbori solitari- /n grupuri- la marginea masi.elor.
Inmulire: prin seminte- prin altoire %mai ales pentru Pyrus sa!ici4o!ia Apendu!a> &.