Vol I PMB Patz 2005 v3

«P.A.T.Z.
– ZONA AGLOMERATIEI URBANE SI

ZONA METROPOLITANA ALE MUNICIPIULUI
BUCURESTI, ACTUALIZARE SI ANALIZA SITUATIE
EXISTENTA, DIAGNOZA, REGLEMENTARI, MODEL
DIGITAL AL TERENULUI, PLAN DE ACTIUNE,
PROGRAME PRIORITARE – ETAPA
CONSULTAREA POPULATIEI SI REGLEMENTARI
FINALE»
Etapa a II – a
Volumul I
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
DEMERS STIINTIFIC PRIVIND

CONSTITUIREA ZONEI METROPOLITANE
Pagina 2 din 252

INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
CUPRINS
1 INTRODUCERE ................................................................................................................................ 6
1.1 Elemente introductive privind zona studiata ................................................................................. 6
1.2 Elemente care conditioneaza dezvoltarea.................................................................................. 14
1.2.1 Factori exogeni .................................................................................................................... 14
2 STRUCTURA TERITORIULUI .......................................................................................................... 16
2.1 Localizarea geografica ............................................................................................................. 16
2.2 Cadrul natural .......................................................................................................................... 16
2.2.1 Caracteristici geologice ........................................................................................................ 16
2.2.2 Relieful................................................................................................................................ 17
2.2.3 Clima .................................................................................................................................. 18
2.2.4 Hidrologia ............................................................................................................................ 19
2.2.5 Solurile ................................................................................................................................ 20
2.2.6 Vegetatia ............................................................................................................................. 21
2.2.7 Fauna ................................................................................................................................. 21
2.3 Calitatea factorilor de mediu ..................................................................................................... 26
2.3.1 Sursele de degradare a mediului........................................................................................... 26
2.3.2 Sursele de degradare a aerului ............................................................................................. 27
2.3.3 Sursele de poluare a apelor.................................................................................................. 27
2.3.4 Sursele de degradare a solurilor ........................................................................................... 28
2.3.5 Alte forme de degradare a mediului ....................................................................................... 28
2.3.6 Gestiunea deseurilor ............................................................................................................ 29
2.3.7 Riscul seismic...................................................................................................................... 29
2.4 Patrimoniul natural si construit .................................................................................................. 32
2.4.1 Zone protejate naturale ........................................................................................................ 32
2.4.1.1 Probleme si disfunctionalitati ......................................................................................... 36
2.4.2 Zone protejate construite...................................................................................................... 39
2.4.2.1 Probleme si disfunctionalitati ......................................................................................... 41
2.5 Reteaua de localitati ................................................................................................................. 49
2.5.1 Analiza situatiei existente ..................................................................................................... 49
2.5.1.1 Functia administrativa .................................................................................................. 49
2.5.1.2 Caracteristici demografice ale retelei de localitati ........................................................... 57
2.5.1.3 Gradul de viabilitate al UATB (orase si comune) ............................................................ 64
2.5.1.4 Analiza SWOT a retelei de localitati............................................................................... 73
2.5.2 Probleme si disfunctionalitati ................................................................................................. 74
2.5.2.3 Gradul de accesibilitate al UATB ................................................................................... 75
2.5.2.4 Echiparea edilitara a retelei de localitati si calitatea vietii................................................. 77
2.5.3 Probleme si disfunctionalitati ................................................................................................. 79
2.5.3.3 Gradul de accesibilitate al UATB................................................................................... 79
2.6 Infrastructurile tehnice .............................................................................................................. 81
2.6.1 Retele edilitare..................................................................................................................... 81
2.6.2 Retele de transport............................................................................................................... 88
3 STRUCTURA SOCIO – DEMOGRAFICA .......................................................................................... 91
3.1.1 Elemente de sinteza demografica ......................................................................................... 91
3.1.1.1 Indicele de potential demografic.................................................................................... 91
3.1.1.2 Indicele privind resursele de munca .............................................................................. 93
3.1.2 Probleme si disfunctionalitati................................................................................................. 98
3.1.2.1 Potentialul demografic.................................................................................................. 98
3.1.2.2 Resursele de munca .................................................................................................... 98
4 STRUCTURA ACTIVITATILOR....................................................................................................... 101
4.1 Agricultura............................................................................................................................. 101
4.1.1 Indicatori de eficienta ai agriculturii...................................................................................... 104
4.1.2 Probleme si disfunctionalitati............................................................................................... 104
Pagina 3 din 252
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
4.2 Silvicultura ............................................................................................................................. 106

4.2.1 Analiza situatiei existente ................................................................................................... 106
4.2.2 Probleme si disfunctionalitati ............................................................................................... 107
4.3 Industrie ................................................................................................................................ 107
4.4 Turism................................................................................................................................... 112
4.5 Servicii economice si sociale (transport, telecomunicatii, învatamânt, sanatate, cultura) ............. 114
4.6 Activitatile economice – Sinteza .............................................................................................. 119
5 COOPERARE INTERCOMUNALA SI INTERJUDETEANA ............................................................... 124
6 CONTEXTUL SUPRATERITORIAL................................................................................................. 128
6.1 Retele de transport Pan-Europene .......................................................................................... 128
7 STRATEGIA DE DEZVOLTA RE ..................................................................................................... 132
7.1 Principiile strategice de dezvoltare a zonei metropolitane a Municipiului Bucuresti ..................... 132
7.2 Reducerea presiunilor antropice asupra mediului – centura verde-galbena ............................... 139
7.3 Definirea politicii de dezvoltare a zonei metropolitane a municipiului Bucuresti........................... 144
7.4 Propuneri de forme institutionale si de cooperare necesare aplicarii strategiei PAT Zona
Metropolitana a Municipiului Bucuresti................................................................................................. 146
7.4.1 Notiuni de baza.................................................................................................................. 146
7.4.2 Planul de actiune privind managementul zonelor metropolitane conform Sectiunii IVD, pct. 5 al
agendei Habitat-UNCHS Habitat ..................................................................................................... 148
7.4.3 Forme de guvernare a regiunilor metropolitane .................................................................... 151
7.4.4 Regiuni metropolitane: elemente definitorii........................................................................... 152
7.4.5 Forme de organizare de tip asociativ................................................................................... 156
7.4.6 Forme de organizare de tip agentie economica.................................................................... 160
7.4.7 Temeiul legal al constituirii.................................................................................................. 161
7.4.8 Definirea regiunii metropolitane bucuresti ............................................................................ 162
7.4.9 Cauzele constituirii si criterii de administrare ........................................................................ 162
7.4.10 Principii de constituire conform legislatiei romane si practicii UE ....................................... 163
7.4.11 Conditii de functionare a zonei metropolitane bucuresti .................................................... 164
7.4.12 Obiective de cooperare .................................................................................................. 165
7.4.13 Domenii de cooperare .................................................................................................... 166
7.4.14 Competente intre consiliile locale .................................................................................... 169
7.4.15 Performante in administrare............................................................................................ 170
8 ANEXE .......................................................................................................................................... 171
8.1 Anexa nr. 1 – Cadrul natural ................................................................................................... 171
8.2 Anexa nr. 2 – Propuneri de forme institutionale ........................................................................ 250
8.3 Anexa nr. 3 – Baza documentara si bibliografica ...................................................................... 250
Pagina 4 din 252

INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
«P.A.T.Z. – ZONA AGLOMERATIEI

Proiectul
URBANE SI ZONA METROPOLITANA ALE

MUNICIPIULUI BUCURESTI, ACTUALIZARE SI
ANALIZA SITUATIE EXISTENTA, DIAGNOZA,
REGLEMENTARI, MODEL DIGITAL AL TERENULUI,
PLAN DE ACTIUNE, PROGRAME PRIORITARE –
ETAPA CONSULTAREA POPULATIEI SI
REGLEMENTARI FINALE» a fost initiat prin:
Comanda /Contractul nr. 1117/29.11.2004

al carui
Beneficiar /Achizitor este : PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI –

DGUAT ,
Sub coordonarea generala a reprezentantului de specialitate
Centrul de Planificare Urbana si Metropolitana al CGMB
Proiectant / Prestator: INTERGRAPH COMPUTER SERVICES

si a fost elaborat de o echipa interdischiplinara si interinstitutionala
• UNIVERSITATEA BUCURESTI - CENTRUL INTERDISCIPLINAR DE CERCETARI AVANSATE
ASUPRA DINAMICII TERITORIALE
• UNIVERSITATEA BUCURESTI - CENTRUL DE CERCETARE A MEDIULUI SI EFECTUARE A

STUDIILOR DE IMPACT
• INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE ÎN DOMENIUL URBANISMULUI

SI AMENAJARII TERITORIULUI - URBAN PROIECT BUCURESTI
• EXPERTI INDIVIDUALI
Pagina 5 din 252

INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
1 INTRODUCERE
Prezenta lucrare a urmarit actualizarea si completarea datelor si concluziilor elaborate în cadrul PATZ –
Zona aglometatiei urbane si zona metropolitana ale municipiului Bucuresti, etapa 2003-2004.
Planul de amenajare teritoriala a zonei de sustinere si influenta a municipiului Bucuresti - zona

metropolitana - concerteaza nevoile sociale ale populatiei rezidente cu deciziile organismelor politice si
executive ce actioneaza la nivelele central, regional si local, în scopul promovarii unei conceptii generale de
utilizare si organizare a spatiului bucurestean, de distribuire în acest teritoriu a activitatilor (economice si de
alta natura), de ameliorare a calitatii vietii si de protectie a mediului înconjurator, în conditiile progresului tehnic
si a impactului acestuia asupra tuturor sferelor existentei umane.
Amenajarea teritoriului metropolitan al Bucurestilor vizeaza asigurarea, în interes general, a unei
anumite ordini în ceea ce priveste dispunerea asezarilor umane în acest spatiu, menajând zonele naturale de
importanta agricola si peisagera, în scopul crearii unui teritoriu mai competitiv prin: cooperarea între diferite
regiuni, corelarea diferitelor politici sectoriale (economice, sociale, culturale si ecologice), cooperarea dintre
diferitele nivele ale administratiei publice.
Cresterea nivelului de performanta a teritoriului se va face în conditiile unei bune gestionari a resurselor
locale, regionale si nationale, întelegând prin resurse tot ceea ce poate contribui si poate fi antrenat în
procesele/programele bucurestene - pe termen scurt, mediu, lung si de orizont strategic - de dezvoltare locala
(urbana, rurala) si teritoriala (de la scara de ansamblu a asezarii pâna la întreaga zona metropolitana).
Gestiunea resurselor are în vedere: terenurile, resursele umane, culturale si de prestigiu, organizatorice
(ne referim la antrenarea institutiilor locale, regionale, nationale si internationale), financiare (de provenienta
publica sau privata), s. a., asadar: oamenii si activitatile lor (cu tot ceea ce rezulta din acestea), echipamentele
si mijloacele de comunicare care pot fi utilizate.
Avându-se în vedere faptul ca intentia strategica a proiectului este aceea de a se asigura în viitor
conditii de dezvoltare durabila pentru Zona Aglomeratiei Urbane si Zona Metropolitana ale Municipiului
Bucuresti si ca o preconditie esentiala a unei dezvoltari durabile este identificarea disfunctionalitatilor situatiei
existente, stabilirea masurilor de eliminare sau diminuare a acestor disfunctionalitati, promovarea unei politici
de integrare si de sinergie între si în interiorul tuturor nivelelor de guvernare a organismelor locale, regionale si
centrale pentru cresterea capacitatii de realizare a obiectivelor fixate la nivel local într-un cadru de cooperare,
în prezenta lucrare sunt dezvoltate principiile strategice, elemente de orientare generala, în intentia de a se
detalia în viitor, într-un cadru contractual largit.
Toate informatiile gestionate în cadrul proiectului (harti, date statistice) sunt relationate informatic si
geospatial, astfel încât permit solutiei informatice de tip Sistem Informatic Geografic (SIG) rezultata sa devina
un liant si un suport pentru fundamentarea deciziilor politice pentru factorii de decizie din administratia publica
locala, regionala sau centrala în activitatile monitorizare si planificare a dezvoltarii durabile a conditiilor de
viata.
Un obiectiv important pe care aceasta etapa si l-a propus pe linia planului de actiune si a programelor
prioritare este declansarea procesului de punere în acord a demersului stiintific privind constituirea zonei
metropolitane cu orientarile administratiilor publice judetene si locale.
1.1 Elemente introductive privind zona studiata

Municipiul Bucuresti, fiind o unitate administrativ-teritoriala clar definita, se cuvin lamurite câteva
aspecte legate de titulatura zonei numita zona metropolitana sau teritoriul metropolitan, aceasta din urma
aparând în legislatie relativ târziu.
Legea 350/2001 privind Amenajarea Teritoriului si Urbanismul, ofera urmatoarea definitie: teritoriul
metropolitan – „suprafata situata în jurul marilor aglomerari urbane delimitata prin studii de specialitate, în
cadrul careia se creeaza relatii reciproce de influenta în domeniul cailor de comunicatie, economic, social,
Pagina 6 din 252
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
cultural si al infrastructurii edilitare. De regula limita teritoriului metropolitan depaseste limita administrativa a
localitatii si poate depasi limita judetului din care face parte”.
La câteva zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial, tot în luna iulie 2001, apare Legea 351
privind PATN – Sectiunea IV – Reteaua de localitati. Printre termenii utilizati de lege este si zona
metropolitana definita ca „zona constituita prin asociere, pe baza de parteneriat voluntar, între marile centre
urbane si localitatile urbane si rurale aflate în zona imediata, la distanta de pâna la 30 Km, între care s-au
dezvoltat relatii de cooperare pe multiple planuri”. Articolele 7 si 8 din lege detaliaza aceasta definitie.
În tari ca Marea Britanie au aparut în cadrul împartirii administrativ-teritoriale a anilor 90, denumiri noi
ca cea de „metropolitan counties”, comitatele sau judetele metropolitane, adica cele 7 cazuri (în Marea
Britanie) de teritorii administrative comparabile cu judetele normale, dar aflate în jurul metropolelor; lucru care
le confera evident un caracter special. Consideram din pornire foarte pragmatic si util acest punct de vedere
care accepta existenta a doua tipuri de unitati administrativ-teritoriale din clasa judetelor, unele metropolitane,
care au evident caracteristici net influentate de existenta unui puternic centru urban, în general cu o populatie
de peste un milion de locuitori si celelalte judete, sa le zicem normale. Este evident ca în cazul României un
judet metropolitan nu s-ar putea organiza decât în jurul Bucurestilor.
Îmbratisând acest punct de vedere, am recurs la denumirea de zona metropolitana, cu referire la
spatiul format din mici unitati administrative care se afla sub influenta imediata a municipiului Bucuresti,
singurul mare oras cu peste 1 milion de locuitori (1.926.334 locuitori în 2000).
În vederea delimitarii acestui teritoriu s-au considerat în principal criterii de natura traditionala, spatial-
geografica, social-demografica si economico-functionala (aceleasi folosite în cadrul studiilor de optimizare a
organizarii administrativ-teritoriale la nivelul judetelor din România).
Unul din principalele criterii considerate a fost cel al traditiei de functionare administrativa ca judet între
anii 1918 – 1950 si dupa 1968 pâna în 1981 la înfiintarea S.A.I. pe un teritoriu cu axa principala pe directia
Bucuresti – Oltenita, deci NV – SE, directia Argesului si a Dâmbovitei în curgerea lor catre Dunare.
Putem afirma ca fara a cuprinde în totalitate zona de influenta (astfel delimitata) a municipiului
Bucuresti, cu exceptia directiei SE catre Oltenita, teritoriul zonei metropolitane include spatiul care traditional îi
era subordonat functional si administrativ si în care sunt cuprinse importante zone agricole, sursele de
alimentare cu apa si echiparile aferente, zonele de agrement principale, importante cai de comunicatie ce fac
parte din reteaua europeana, ca si potentiala legatura navigabila la Dunare.
Zona astfel delimitata cuprinde municipiul Bucuresti, 10 orase si 83 de comune si masoara 5.046 km2,
cu o populatie de circa 2,6 milioane locuitori, din care 1.926.334 în municipiul Bucuresti.
Cu privire la delimitarea zonei metropolitane trebuie precizat ca relatiile din ce în ce mai accentuate pe
directia Giurgiu si Alexandria de-a lungul unor coridoare de circulatie în dezvoltare, vor influenta în mod clar în
perspectiva amplificarea acestei zone de sud-vest.
În cele ce urmeaza, se prezinta evolutia istorica a organizarii administrativ –teritoriale a metropolei si a

teritoriilor adiacente.
Pagina 7 din 252

INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
v În perioada 1918 – 1950 (data de referinta – recensamânt 1930) Bucurestiul era cuprins în cadrul
judetului Ilfov.
• Municipiul era înconjurat cu o coroana de 12 comune suburbane.
• Judetul Ilfov era compus din 7 plasi plus Municipiul Bucuresti si comunele sale suburbane
2 2
Populatia (loc.) Suprafata (km ) Densitate (loc/km )
Judetul Ilfov 999.562 5.780 173
din care Municipiul

Bucuresti 639.040 78 8.139
v În perioada 1950 – 1968 Bucurestiul era cuprins în cadrul regiunii Bucuresti.
• Municipiul se numea Orasul Republican Bucuresti cu un teritoriu administrativ înconjurator ce

includea 28 de comune, arondate celor 8 raioane ale Bucurestiului.
• Regiunea Bucuresti era compusa din 15 raioane din orasul republican si includea actualele judete
Teleorman, Giurgiu, Calarasi, Ialomita, Ilfov si o parte din sudul judetului Dâmbovita.
2 2
Populatia (loc.) Suprafata (km ) Densitate (loc/km )
Regiunea Bucuresti 1.649.439 20.480 187
din care orasul

republican Bucuresti 1.596.454 970 1.646
Conform recensamântului din 1966

Fig. 1 – Organizarea administrativa a Bucurestiului în perioadele 1918 – 1950, 1950 - 1968
1918 - 1950 1950 - 1968
Pagina 8 din 252

INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
v În perioada 1968 – 1981 Bucurestiul era din nou cuprins în cadrul judetului Ilfov (dar nu cel istoric, ci
unul care includea o mare parte din fostul judet Vlasca).
• Municipiul era înconjurat de 12 comune suburbane (altele decât cele antebelice)
Populatia (loc.) Suprafata (km2) Densitate (loc/km2)
Judetul Ilfov 2.714.389 8.830 307
din care Municipiul Bucuresti

(cu 12 comune suburbane) 1.934.025 605 3.197
v În perioada dupa 1981, prin înfiintarea judetelor Giurgiu si Calarasi se desfiinteaza judetul Ilfov.
Totodata în jurul municipiului Bucuresti se înfiinteaza Sectorul Agricol Ilfov care includea 1 oras
(Buftea) si 29 comune printre care si cele 12 comune foste suburbane. Ulterior o serie de comune au
fost trecute de la Judetul Giurgiu la S.A.I. (judetul Ilfov) în prezent fiind incluse 2 orase si 37 comune.
2
Populatia (loc.) Suprafata (km ) Densitate
2
(loc/km )
Municipiul Bucuresti si S.A.I. (Ilfov) 2.354.510 1.821 1.293
din care Municipiul Bucuresti 2.067.545 228 9.055

Fig. 2 – Organizarea administrativa a Bucurestiului în perioadele 1968-1981, 1981 – dupa 1981
1968 - 1981 dupa 1981

Dupa 1990 Sectorul Agricol Ilfov va deveni Judetul Ilfov fara nici o modificare a teritoriului, deci
ignorându-se total traditia organizarii judetelor.
Astfel, timp de noua decenii, atât teritoriul administrativ de pe palierul teritorial imediat superior al
Bucurestilor, cât si cel municipal au avut o miscare o pulsatorie, primul ajungând în prezent sa fie mai mic cu
44%, iar al doi-lea mai mare cu 70%, la o populatie a Capitalei de peste trei ori mai mare.
1918- 1950- 1968- 1981- dupa

1950 1968 1981 1990 1990
Raza medie 42,9 80,8 53,0 24,1 24,1
Judet, Regiune
(Km.)
Pagina 9 din 252
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
Raza medie 5,0 17,6 13,9 8,5 8,5

Municipiu
(Km.)
În figura urmatoare (Fig. 3 – Bucuresti – Organizare administrativa)sunt prezentate la aceeasi

scara, pentru comparatie,într-o plansa concluzie, organizarile administrative din perioadele prezentate detaliat
anterior.
Pagina 10 din 252

INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
Fig.3
COMPARATIE LA ACEEASI SCARA
Pagina 11 din 252

INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
AGLOMERATIA URBANA BUCURESTI

- COMPONENTE SI NUMAR DE LOCUITORI -
B. - inelul I C. - inelul II D. inelul III
2 orase si 4 Nr. 2 orase si 15 Nr. 3 orase si Nr.
A. Municipiul comune din locuitori comune locuitori 13 comune locuitori
Bucuresti interiorul 2002 2002 2002
liniei de
centura
MUNICIPIU
Bucuresti
1 926 334
ORASE
Orasul Orasul Orasul
Popesti 15 115 Otopeni 10 215 Bolintin 11 702
Leordeni Vale
Orasul
Orasul 30 016 Orasul 12 643 Buftea 20 350
Voluntari Chitila
Orasul
Mihailesti 7 490
COMUNE
Adunatii
Chiajna 8 009 Afumati 6 613 Copaceni 6 693
Dobroesti 6 589 Berceni 4 103 Bolintin Deal 6 235
Glina 7 147 Bragadiru 8 165 Buturugeni 4 144
Pantelimon 16 019 Branesti 8 531 Corbeanca 3 718
Cernica 9 425 Cornetu 5 028
Ciorogârla 4 921 1Decembrie 9 436
Clinceni 4 938 Darasti Ilfov 2 935

Domnesti 6 327 Floresti 8 843
Stoenesti
Dragomiresti 4 265 Gradinari 3 801
Vale
Ganeasa 4 206 Joita 8 733
Jilava 11 919 Ogrezeni 4 974
Magurele 9 272 Ulmi 7 724
Mogosoaia 5 232 Vidra 8 220
Stefanestii de 4 131
Jos
Tunari 3 804
Total A-1 926 334 Total B 82 895 Total C 118 710 Total D 120 066
Total A+B 2.009.229
Total A+B+C 2 127 939
Total A+B+C+D 2.248 005
Pagina 12 din 252

INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 4
Pagina 13 din 252

INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
1.2 Elemente care conditioneaza dezvoltarea
1.2.1 Factori exogeni
În contextul dezvoltarii contemporane abordarea spatiala la nivel european se bazeaza pe conceptele

realizarii coeziunii sociale, economice si spatiale, dezvoltarii durabile a întregului continent.
Coeziunea spatiala a Europei este întarita prin cooperarea transnationala între marile spatii ale
continentului, facilitata de coridoarele pan-europene, de Reteaua Transeuropeana de Transport din cadrul
Uniunii Europene si de reteaua TINA (Transport Infrastructure Needs Assessment) din tarile asociate.
Constituierea Retelelor europene de infrastructuri de transport se încadreaza în politica pan-europeana a
transporturilor, necesara în contextul congestionarii traficului rutier, al modernizarii cailor ferate din numeroase
regiuni europene si a cresterii presiunii asupra mediului.
România este strabatuta de coridoarele IV ( pe directia est-vest), VII (fluviul Dunarea) si IX (directia
nord-sud). Având în vedere situatia actuala a cailor rutiere si feroviare, care nu corespund standardelor
europene, se constata ca nu au fost valorificate oportunitatile legate de existenta acestor trasee pan-europene.
Adaptarea politicilor de dezvoltare spatiala în judetele traversate de aceste culoare de transport
europene se va realiza prin documentatiile de amenajare a teritoriului.
În continuare este prezentata Fig. 5 - Bucurestiul – Locuri centrale si directii principale de
transport în Europa, care confera Bucurestiunlui un loc în cadrul retelei de metropole europene.
Pagina 14 din 252

INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 5
Pagina 15 din 252

INCD – URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
2 STRUCTURA TERITORIULUI
2.1 Localizarea geografica

Spatiul analizat este situat în partea central-sudica a tarii, conturat în jurul Capitalei si dezvoltat usor
asimetric pe o directie generala NV-SE. Osatura principala a zonei metropolitane o formeaza reteaua de cai de
comunicatie convergenta spre metropola generatoare, iar hidrografia si rezervele de spatiu privind dezvoltarea
viitoare i-a dat forma generala alungita, incluzând toate asezarile adiacente culoarului spre Oltenita.
Din punct de vedere strict geografic, întreaga arie se afla în zona de câmpie, apartinând la trei bazine
hidrografice: Arges, Ialomita si Mostistea. Din acest punct de vedere apare în mod evident dominanta unor
resurse agricole, precum si existenta unor resurse de apa importante (atât de suprafata, cât si de adâncime).
Fluviul Dunarea care delimiteaza la sud-est zona metropolitana constituie o alta sursa importanta de apa, dar
si premisa dezvoltarii de activitati complementare celorlalte arii ale spatiului.
Din punct de vedere administrativ, zona metropolitana are comune care apartin la 5 judete, dintre care
judetul Ilfov (în întregime), partial judetele Giurgiu (18) si Calarasi (25), precum si un numar extrem de redus
de comune din judetele Dâmbovita (5) si Ialomita (1).
Localizarea geografica este extrem de benefica luând în consideratie faptul ca cele mai importante
magistrale nationale se intersecteaza în Bucuresti, iar unele dintre acestea au si caracter transeuropean.
Facilitatile privind conexiunea cu vaste arii geografice spre est, nord si vest, genereaza cresterea frecventei
localizarii unor activitati importante de tipul tertiarului. Aceasta distributie a activitatilor comerciale, în primul
rând, a altor activitati economice, unele apartinând chiar tertiarului superior, pot sa genereze axe de dezvoltare
teritoriala, care sa permita, pe de o parte accentuarea functiilor de capitala europeana spre care tinde
Bucurestiul, iar pe de alta parte dezvoltarea unor poli locali cu impact teritorial.
Evident ca cel mai mare avantaj al acestui spatiu este determinat de pozitia geografica aproape
centrala a metropolei bucurestene. Concentrarea de populatie si activitati economice în Capitala necesita un
spatiu de respiratie proportional cu acest grad de concentrare. Zona metropolitana se contureaza cel putin din
acest punct de vedere ca un spatiu functional tampon, capabil sa asigure o parte din resursele solicitate de
orasul Bucuresti, dar sa preia si sa atenueze unele din „socurile teritoriale” pe care le produce acesta.
Complementaritatea functionala este esentiala în unitatea întregului ansamblu, metropola-zona metropolitana,
iar optimizarea relatiilor dintre aceste doua subsisteme teritoriale este tinta finala a tuturor comunitatilor care
intra în interactiune.
2.2 Cadrul natural
2.2.1 Caracteristici geologice
Elementele de favorabilitate sunt raportate la prezenta rocilor de constructie (nisipuri, pietrisuri), a

depozitelor de hidrocarburi si a rezervelor de apa.
Extractia materialelor de constructie reprezinta o activitate conditionata de dezvoltarea asezarilor
umane din aria metropolitana a municipiului Bucuresti, recunoscute la începutul secolului al XX-lea fiind
caramidariile de la periferia municipiului Bucuresti (zona Titan, Stefan cel Mare, Damaroaia, Ouatu etc.). Odata
cu extinderea orasului, punctele de extractie a materialelor de constructie s-au mutat spre exteriorul capitalei,
în special în lungul cursurilor de apa. Astfel, Lunca Argesului a devenit o sursa semnificativa de materiale de
constructie pentru sectorul de constructii din aria metropolitana a municipiul Bucuresti (Ogrezeni, Malu Spart,
Stoenesti, Gaiseni, Gradinari, Novaci, Buda, Darasti-Ilfov). Alaturi de aceasta importante prin volumul de
nisipuri si pietrisuri exploate se detaseaza Lunca Dunarii (între km 368-400, cu un volum extras de 280 mii m3
pe an), Sabarul (Vidra), Pasarea (Balotesti) si Ciorogârla (Clinceni). De asemenea, argilele, marnele, nisipurile
si pietrisurile din orizonturile cuaternare se exploateaza de catre comunitatile locale.
Resursele de petrol si gaze (Popesti-Leordeni, Balaceanca, Bragadiru, Bolintin-Vale, Ileana, Jilava,
Catelu etc.) sunt cantonate în depozitele mezozoice (cretacic inferioare) si neozoice (meotian-sarmatian), si
desi au un caracter disparat, contribuie la îmbunatatirea bazei energetice a regiunii. De asemenea, zonele de
Pagina 16 din 252
CCMESI
CICADIT
IHS
extractie a titeiului sunt legate de prezenta unor disfunctionalitati de mediu (poluare cu hidrocarburi,
saraturarea solurilor, degradarea calitatii apelor subterane), cu incidenta în calitatea mediului local.
Structura geologica, cu alternanta stratelor cu argile si marne cu cele de nisipuri si pietrisuri, permite
cantonarea unor volume importante de ape subterane care pot sustine activitati socio-economice de amploare
în cazul în care sunt gestionate corespunzator. Nu trebuie neglijate nici resursele de ape geotermale care pot
reprezenta în perspectiva o modalitate de impulsionare a turismului balnear si chiar a producerii de energie
geotermala.
2.2.2 Relieful
Artificializari ale reliefului

Microrelieful antropic poate fi relict (movile, gorgane folosite ca puncte de reper în stepa si ca puncte
de observatie cu scop strategic – Câmpia Mostistei) sau poate avea caracter actual (excavatii, suprafete
terasate, movile, ramblee, deblee, canale de irigatie, rampe de deseuri) (Posea si Stefanescu, 1984,
Niculescu, 2000).
Excavatiile sunt foarte extinse în zonele de exploatare a materialelor de constructie, depozitare a
deseurilor sau realizare a unor amenajari complexe. Ele modifica altitudinea, pantele, expozitia versantilor si
impun o dinamica specifica a proceselor de modelare a reliefului.
Nivelarea reprezinta o alta forma de interventie antropica în teritoriul ariei metropolitane, utilizata nu
numai în interiorul asezarilor umane pentru îmbunatatirea conditiilor de amplasament, dar pe suprafetele
agricole pentru combaterea crovurilor. De altfel, nivelarea repetata prin utilizare agricola initial si apoi prin
dezvoltarea platformelor industriale, a spatiilor rezidentiale si a cailor de comunicatie adiacente a modificat
multe dintre denivelarile naturale (vaiugile, crovurile).
De asemenea, fruntile teraselor au fost puternic modificate pentru atenuarea pantelor, nefavorabile
amplasarii suprafetelor construite. Astfel, rambleurile si debleurile (calea ferata Bucuresti-Giurgiu, Soseaua
Cotroceni, Bd. Elisabeta, Calea Serban-Voda, Calea Vacarestilor) au modificat local pantele, în special pentru
obtinerea unor pante favorabile vehiculelor.
Lucrarile hidrotehnice realizate pe râurile din aria metropolitana a municipiului Bucuresti (amenajari
hidrotehnice, iazuri, etc.) au schimbat semnificativ dinamica reliefului fluviatil.
Astfel, secolul al XIX-lea, Dâmbovita avea un curs sinuos, acompaniat de albii secundare ca
Dâmbovicioara (sub Dealul Mitropoliei), Gârlita (avale de gradistea Radu Voda) si Brosteni (sub Dealul
Piscului). Ele alimentau sau se scurgeau din lacurile ramase în vechile meandre, ca cele din Cismigiu, Carol,
Tineretului, amenajate ulterior sau Tabacariei, Târca, Dudescu etc. disparute. Inundatiile foarte mari care
aveau o frecventa de 9-10 pe secol au impus rectificarea, adâncirea si canalizarea Dâmbovitei (initial între
1868-1900, iar ulterior între 1970-1987), relieful minor al luncii fiind puternic aplatizat (Posea, 1984).
Pe Valea Colentinei, Mostistei, Pasarea, Sindilita etc. iazurile existente au fost extinse, amenajate si
tranformate în lacuri de agrement, modificând substantial dinamica reliefului fluviatil. De asemenea, îndiguirile
si rectificarile care s-au realizat în Lunca Dunarii, luncile Argesului, Ialomitei, Dâmbovitei etc. au schimbat nu
numai morfometria luncii, dar si dinamica proceselor din albie, favorizând în general o crestere a dimensiunii
eroziunii în adâncime, pe apele curgatoare, sau procesele de acumulare, în zona sistemelor lacustre.
Modelarea antropica a reliefului s-a accentuat prin construirea unor ample spatii construite (Palatul
Parlamentului, Televiziunea, mari complexe de locuinte etc.), care au modificat semnificativ configuratia
acestuia (Niculescu, 2000), prin ridicari sau nivelari ale suprafetei topografice, modificari ale pantelor etc..
Microrelieful antropic mai este reprezentat de movile rezultate din depozitarea necontrolata a
deseurilor (în special în la limita externa a localitatilor), reprezentative prin dimensiunile transformarii reliefului
fiind rampele care deservesc municipiul Bucuresti (Glina, Chiajna, Vidra, zonele de depozitare a deseurilor din
constructii etc.). Ele au impus cresteri ale altitudinii reliefului si aparitia pantelor.
În concluzie, relieful se constituie într-o componenta a mediului care a suportat foarte multe interventii
la nivelul ariei metropolitane a municipiului Bucuresti, cele mai semnificative înregistrându-se în intravilanul
localitatilor (în special în municipiul Bucuresti), zonele agricole irigate si zonele de lunca. Artificializarile
topografice au contribuit însa la conturarea a noi dezechilibre la nivelul mediului (modificarea regimului de
scurgere al apelor subterane si de suprafata, intensificarea proceselor de eroziune regresiva si în adâncime,
etc.), însa au rezolvat, mai mult sau mai putin costisitor, o serie de probleme de urbanism si amenajarea
teritoriului.
Relieful - factor de favorabilitate si restrictivitate pentru calitatea mediului ariei metropolitane a

municiupiului Bucuresti
Pagina 17 din 252
CCMESI
CICADIT
IHS
Relieful reprezinta suportul pentru toate activitatile antropice, fiind unul dintre factorii importanti cu
reflectare directa în tipul si dimensiunea activitatilor antropice dintr-un teritoriu.
Zonele de câmpie si lunca ofera conditii deosebite de dezvoltarea a activitatilor umane si a asezarilor
umane, impunând însa o serie de restrictii determinate în special de aparitia unor riscuri geomorfologice sau
hidrologice. Astfel, pantele reduse, prezenta argilelor si predominarea rocilor ce au în compozitia lor elemente
solubile se constituie în factori importanti care contribuie la dezvoltarea zonelor cu înmlastiniri sau cu crovuri.
Amenajarile antropice beneficiaza de restrictii în zonele cu pante ridicate, care au pondere redusa în
aria metropolitana, si în luncile râurilor, unde pot aparea costuri suplimentare impuse de protectia împotriva
unor procese geomorfologice.
De remarcat este faptul ca relieful se constituie n î tr-un factor favorabil pentru dispersia noxelor în
atmosfera, neimpunând decât local canalizari sau stagnari ale maselor de aer (luncile râurilor, fruntile de
terasa).
Pantele reduse si friabilitatea rocilor favorizeaza mentinerea unor concentratii foarte ridicate de
suspensii în apele de suprafata, cu incidenta asupra dinamicii indicatorilor de calitate (în special indicatorii de
mineralizare), precum si o stratificare a concentratiei de oxigen în apa. Astfel, reducerea concentratiei de
oxigen în apa la contactul cu sedimentele favorizeaza acumularea substantelor organice la contactul apa-
sediment, ce influenteaza calitatea apei. De asemenea, scurgerea redusa favorizeaza aparitia înmlastinirilor
locale, care afecteaza calitatea apelor freatice prin transferul în subteran al unor compusi poluanti (pesticide,
azotati, azotiti). Riscul maxim de aparitie a acestui fenomen se înregistreaza în proximitatea depozitelor de
deseuri, dar si pe terenurile agricole unde se practica agricultura chimizata.
Calitatea solurilor este afectata în special de dimensiunea ridicata a unor riscuri geomorfologice
(deflatie, tasari), care contribuie la scaderea productivitatii terenurilor.
În ansamblu, relieful se constituie într-un important factor care conditioneaza dinamica proceselor si
fenomenelor care asigura calitatea mediului ariei metropolitane a municipiului Bucuresti, reprezentând suportul
fizic pentru toate procesele, fenomenele si amenajarile din zona metropolitana a municipiului Bucuresti.
2.2.3 Clima
Favorabilitati si restrictivitati impuse de factorii climatici
Climatul ariei metropolitane a municipiului Bucuresti se constituie într-un important factor de

restrictivitate prin regimul pluvio-termic, circulatia maselor de aer, amploarea unor riscuri climatice, care
influenteaza calitatea mediului.
Astfel, regimul termic, cu schimbarile si variatiile înregistrate în ultimii ani se constituie într-un
parametru de care trebuie sa se tina seama nu numai pentru culturile agricole si spatiile oxigenante, dar mai
ales pentru proiectarea asezarilor umane, raportul suprafata construita-suprafata oxigenanta devenind un
parametru foarte important pentru evitarea cresterii consumului de energie si scaderii confortului habitatului
intern si extern al populatiei. În timpul verii, în perioadele în care se înregistreaza temperaturi foarte ridicate
este necesara impunerea de restrictii pentru traficul rutier în asezarile umane, care reprezinta una dintre
sursele care contribuie la accentuarea disconfortului, prin caldura rezultata din proces ele de ardere, dar si prin
vaporii de apa.
Cu toate acestea regimul termic prezinta favorabilitati deosebite pentru dezvoltarea activitatilor
agricole, resursele termice ale ariei metropolitane a municipiului Bucuresti (resurse termice globale - durata de
0
stralucire, radiatia solara, numarul zilelor cu temperaturi mai mari de 0 C si resurse termice efective – numarul
0
zilelor cu temperaturi mai mari de 10 C) fiind printre cele mai ridicate din România. Valorile cele mai ridicate se
înregistreaza în sudul Câmpiei Burnasului (Povara, 2001).
Dinamica regimul pluviometric, dincolo de regândirea sistemului de aparare împotriva inundatiilor
(cresterea frecventei de aparitie a precipitatiilor maxime pe perioade scurte de timp), ridica problema regândirii
politicii în domeniul agricol, al sistemelor de canalizare/scurgere, dar mai ales a adaptarii masurilor de
reabilitare a mediului. De asemenea, în perioada de vara, secetele au o incidenta ridicata, ce impune
cresterea consumurilor de apa pentru irigatii, dar si probleme în calitatea factorilor de mediu în special în
zonele cu concentrari de surse de poluare.
Cu incidenta în trafic se detaseaza ceata (pentru toate tipurile de transporturi) si givrajul (transporturile
aeriene), care au frecventa mai ridicata de manifestare în timpul iernii.
De asemenea, regimul eolian impune o trecere de la modelul amplasarii surselor de degradare a
mediului functie de directia predominanta a vântului spre modelul gasirii de solutii pentru diminuarea impactului
acestora asupra mediului (sisteme de purificarea a aerului, tehnologii nepoluante, izolarea fata de asezarile
umane etc.). De asemenea, în cazul municipiului Bucuresti, se impune o regândire a Planului Urbanistic
General pentru amplasarea de spatii oxigenante în zonele care se caracterizeaza în prezent prin nivele foarte
Pagina 18 din 252
CCMESI
CICADIT
IHS
ridicate ale poluarii aerului functie de circulatia aerului si de gradul de afectare al populatiei (în special în estul
si sud-estul orasului).
În aria metropolitana a municipiului Bucuresti, dinamica regimului pluviotermic din ultimii ani atrage
atentia asupra pericolului de aridizare a climatului, fapt ce impune o preocupare mai sustinuta pentru crearea
centurii verde-galben a Bucurestiului, promovarea unor tehnici agricole cu impact mai redus în mediu,
pastrarea/amplificarea dimensiunii actualelor spatii forestiere si verzi.
De asemenea, tinând cont ca în prezent municipiul Bucuresti se caracterizeaza printr-o frecventa
ridicata a perioadelor cu strat de zapada, care influenteaza negativ traficul rutier si pietonal, este necesara
abordarea problemei zapezii ca deseu urban si delimitarea unor spatii urbane disponibile pentru preluarea
acestora.
Gradul de vulnerabilitate la riscuri climatice a ariei metropolitane a municipiului Bucuresti pe scara
numerica Saaty este moderat spre nord, înalt spre sud si în proximitatea municipiului Bucuresti si foarte înalt
pe fâsia din sudul municipiului Bucuresti si spre est.
În concluzie, factorul climatic, poate fi considerat un factor de favorabilitate pentru dezvoltarea
comunitatilor umane, chiar daca impune numeroase restrictii în amenajarea spatiului si costuri ridicate pentru
activitati economice si spatii rezidentiale.
2.2.4 Hidrologia
Favorabilitati si restrictivitati impuse de factorii hidrologici
Dezvoltarea asezarilor umane si a activitatilor economice (apa potabila, uz casnic, unitati industriale,
agricultura, pisicultura etc) a fost posibila datorita existentei unor resurse însemnate de apa de calitate buna
(apele de suprafata, stratele acvifere). Favorabilitatea zonei este accentuata si de faptul ca disponibilul de
resurse de apa din surse de suprafata sau subterane în majoritatea zonelor este destul de ridicat, chiar daca
se impune o gestiune calitativa si cantitativa atenta. Astfel, Argesul tranziteaza anual un volum de 1989,6
3 3
milioane m pe an, Ialomita – 441,5 milioane m , în acumulari fiind stocate volume importante de apa (52,7
3 3 3 3
milioane m pe Arges, 46,9 milioane m pe Colentina, 24,4 milioane m pe Mostistea, 19,2 milioane m pe
3
Dâmbovita, 9,3 milioane m pe Valea Pasarea) Cu toate acestea, distributia neuniforma în teritoriu,
favorizeaza conturarea unor spatii cu dificultati în accesarea resurselor de apa (Câmpia Mostistei, Câmpia
Burnasului).
Cursurile de apa mari (Dunare, Arges) sunt sau pot fi amenajate pentru navigatie, ceea ce reprezinta
un element favorabil în perspectiva relationarii arie metropolitane a municipiului Bucuresti la coridoarele de
transport importante la nivel continental si transcontinental. De asemenea, majoritatea suprafetelor acvatice (în
special cele lacustre), dar si izvoarele termale din depozitele mezozoice pot fi utilizate pentru activitati de
turism si agrement.
Un alt avantaj oferit de suprafetele acvatice în aria metropolitana a municipiului Bucuresti este legat de
îmbunatatirea conditiilor climatice, precum si de efectul de curatare a atmosferei de noxe. Astfel, suprafetele
acvatice sunt incluse în categoria suprafetelor oxigenante, având un rol esential în îmbunatatirea conditiilor de
mediu din aria metropolitana a municipiului Bucuresti.
Suprafetele acvatice se constituie în importante spatii în care poate fi conservata diversitatea biologica
(supermarketuri biologice), în special suprafetele mlastinoase constituindu-se în rezerve de spatiu importante
pentru amenajari viitoare. De altfel, Lacul Snagov si Balta Comana sunt incluse în arii protejate naturale, în
scopul conservarii florei si faunei specifice.
Dintre restrictiile impuse de apele de suprafata si subterane din aria metropolitana a municipiului
Bucuresti se remarca fragmentarea ridicata prin cursuri temporare de apa, suprafata ridicata ocupata de
suprafetele înmlastinite, repartitia neuniforma a resurselor de apa, precum si dimensiunea ridicata a riscului de
inundare.
În ceea ce priveste riscul de inundatie se detaseaza localitatile situate în lungul Argesului (satele Popa
Nae, Gaiseni, Cascioarele – 2345 ha, Oltenita – 30 ha, Mihailesti, Cornetu, Magurele – 100 ha, Adunatii
Copaceni – 100 ha, 1 Decembrie – 100 ha), Neajlovului (satele Sf. Gheorghe, Singureni, Iepuresti, Calugareni
– 4500 ha), Câlnistea (Hulubesti si Uzunu – 100 ha), Sabar (satele Ulmi, Mihai Voda, Crivina – 120 ha),
Ciorogârla – satele Trestieni, Draganeasca – 2000 ha), Ialomita (Ciolpani, Gruiu, Nuci) si Colentina (Buftea).
Se remarca riscul de inundatie redus existent în aglomeratia urbana a municipiului Bucuresti, unde amenajarile
realizate au contribuit la scaderea incidentei cresterilor semnificative de debit. Cu toate acestea, în cazul
înregistrarii unor valori foarte ridicate ale cantitatilor de precipitatii, în aceste spatii apar inundari locale
determinate de lipsa retelelor de canalizare sau de incapacitatea acestora de a prelua debite însemnate de
apa (subdimensionare). De asemenea, amenajarea unor baraje si acumulari hidrotehnice sau piscicole creste
riscul de aparitie a inundatiilor de natura tehnogena (ruperea sau fisurarea barajelor). Probleme legate de
Pagina 19 din 252
CCMESI
CICADIT
IHS
inundatii apar si pe cursurile temporare de apa si în zona lacurilor în situatia existentei unor cantitati ridicate de
precipitatii. Acestea influenteaza calitatea apelor subterane, care reprezinta în majoritatea localitatilor sursa de
alimentare cu apa principala a localitatilor din aria metropolitana a municipiului Bucuresti.
Frecventa ridicata a suprafetelor înmlastinite, datorita prezentei apelor subterane aproape de
suprafata, a bararii directiilor de scurgere a acestora prin amenajari antropice sau prin inundari/acumulari
reprezinta o alta problema cu implicatii în amenajarea teritoriului si în calitatea mediului. Astfel, prezenta apelor
subterane aproape de suprafata, dincolo de avantajul economic al utilizarii lor facile, ridica problema
vulnerabilitatii la degradare calitativa.
În cazul amenajarilor lacustre apare problema eutrofizarii si colmatarii, care determina scaderea valorii
de utilizarea a acestora. De asemenea, acestea impun o crestere a frecventei de aparitie a cetii, cu incidenta
în transporturi.
Apa, dincolo de problemele pe care le ridica la nivelul ariei metropolitane a municipiului Bucuresti,
ramâne elementul esential care sustine dinamica ecosistemelor socio-economice si naturale.
2.2.5 Solurile
În arealul localitatilor, modificarile antropice datorate constructiilor de diferite tipuri (cai ferate, reteaua
de drumuri, spatii construite etc.), au determinat destructurarea profilului de sol initial si aparitia asa-numitelor
„protosoluri antropice” sau „soluri de umplutura” (din clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate).
Ceea ce caracterizeaza protosolurile antropice este prezenta pe profil a diferitelor materiale de constructie
(resturi de caramizi, nisip, resturi de zidarie). Existenta diferitelor materiale bogate în calciu face ca aceste
soluri sa se încadreze în clasa solurilor slab bazice, în timp ce solurile brun-roscate sunt soluri slab acide-
neutre. Protosolurile antropice, spre deosebire de solurile brun-roscate ce au format învelisul edafic initial, sunt
nestructurate, cu o slaba activitate microbiologica, fara un orizont biologic activ bine definit, utilizarea lor ca
suport pentru spatii verzi necesitând costuri suplimentare, toate acestea adaugându-se costurilor totale de
mediu.
Ca si celelalte componente ale mediului, solurile ariei metropolitane a municipiului Bucuresti au
suportat numeroase modificari sub actiunea factorilor antropici (artificializari edafice) pentru îmbunatatirea
fertilitatii lor (aplicarea de îngrasaminte chimice, irigatii, drenari si desecari, araturi etc.) sau pentru crearea
unor conditii favorabile de amplasare a unor amenajari (decopertari, acoperirea orizontului de sol). Ele au
modificat caracteristicile fizico-chimice si biologice ale solurilor, afectând în mod negativ fertilitatea solurilor pe
termen mediu si lung.
Astfel, majoritatea culturilor agricole (mai ales cele irigate) se caracterizeaza si prin aplicarea unor
îngrasaminte chimice care sa mentina un disponibil ridicat de substante nutritive în sol. De asemenea, în
zonele în care frecventa crovurilor este ridicata, se aplica frecvent amendamente cu substante bazice
(CaCO3) în scopul ameliorarii calitatii acestora.
Un fenomen foarte întâlnit în aria metropolitana a municipiului Bucuresti este cel al decopertarilor si
acoperirii orizontului activ de sol, în scopul realizarii de suprafete construite, infrastructuri etc. Astfel, în cazul
proiectelor de amploare, orizontul activ de sol este preluat si conservat, pentru a fi folosit în spatiile în care se
promoveaza masuri de reconstructie ecologica sau de îmbunatatirea a calitatii solurilor. În majoritatea
localitatilor însa, pentru realizarea spatiilor rezidentiale si a infrastructurilor, orizontul inferioare de sol sunt
acoperite, „betonul fiind considerat ultimul stadiu de evolutie a solului” (Pumain, 1986).
Solurile din aria metropolitana a municipiului Bucuresti se caracterizeaza printr-o fertilitate ridicata
(clasa a II-a de fertilitate), regimul climatic caracterizat prin frecventa ridicata a secetelor impunând utilizarea
irigatiilor pentru agricultura. Probleme deosebite la nivelul solurilor apar datorita vulnerabilitatii ridicate la
eroziunea eoliana si fluviatila (în special pentru solurile cu textura nisipoasa), precum si la procesele de tasare,
sufoziune si formare de hardpan, care contribuie la degradarea calitatii solurilor. De asemenea, în cazul
solurilor cu textura nisipoasa apare problema capacitatii reduse de retentie a apei si substantelor nutritive, cu
incidenta asupra productivitatii solurilor.
În ansamblul ariei metropolitane a municipiului Bucuresti, suportul edafic se constituie într-o resursa
semnificativa pentru dezvoltarea activitatilor agricole si silvice, restrictii cel mai importante fiind determinate de
regimul hidric, care fie este excedentar, fie deficitar.
Pagina 20 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
2.2.6 Vegetatia
Un regim special de administrare îl au padurile care sunt gestionate prin ocoalele silvice Branesti
(unitatile de productie Pasarea, Pustnicu, Cernica – 5206,5 ha), Bolintin (unitatile de productie Bucsani, Malu
Spart, Cascioarele, Zavoaiele Argesului, Cotroceanca, Gradinari – 9141,4 ha), Bucuresti (unitatile de productie
Socola, Jilava, Valea Mocaului, Râioasa, Domnesti, Baneasa – 7671,1 ha), Snagov-Scrovistea (Brânzeasca,
Popesti, Saftica, Afumati, Surlari-Cornis, Balta Neagra – 8316,5 ha), Comana (Padina Tatarului, Comana,
Magura, Copaceni, Islaz, Izvoarele – 9309,7 ha), Mitreni (Paraschiva, Ciornuleasa – 2178,5 ha) si Lehliu
(Fundulea – 1667 ha). În cadrul acestora specia dominanta este Quercus sp. (45,9 %, dominante fiind Q. robur
– 45 %, Q. cerris – 37 %, Q. pedunculiflora – 12 %, Q. frainetto – 5 %), Tilia sp. (11 %), Robinia pseudocaccia
(8,3 %) si Populus sp. (5,4 %, dintre care dominant este Populus canadensis - 40 %).
Categorii de specii de arbori in padurea din aria

metropolitana a municipiului Bucuresti in anul 2000
1%
16%
2%
5% 47%
5%
5%
8% 11%
Quercus sp. Tilia sp. Robinia pseudacaccia

Populus sp. Carpinus sp. Fraxinus sp.
Acer sp. Salix sp. alte genuri si specii
2.2.7 Fauna
Fauna initiala, a carei distributie este strâns legata de vegetatie si de dinamica modului de utilizare a
terenurilor, a suferit transformari semnificative în aria metropolitana a municipiului Bucuresti, disparând chiar în
zonele în care gradul de antropizare este foarte ridicat. Astfel, în cea mai mare parte a ariei metropolitane s-au
dezvoltat specii antropofile, (vrabia, cioara, mierla, turturica, sobolanii, mustele, tântarii etc.), care au reusit sa-
si adapteze comportamentul si dieta la noile conditii de mediu impuse de amenajarile antropice
Fauna initiala se pastreaza în special în zonele umede si în padurile din aria metropolitana a
municipiului Bucuresti, unde conditiile de habitat s-au mentinut la un nivel aceptabil pentru acestea. Fauna
este cea specifica zonelor de vegetatie existente în aria metropolitana, dintre elementele azonale remarcându-
se în special speciile de animale din zonele umede. Astfel, în special pasarile migratoare gasesc în unele zone
umede din aria metropolitana (Lunca Dunarii, Balta Comana, luncile Argesului, Dâmbovitei, Coletinei, Ialomitei
etc.) conditii favorabile de habitat.
Dintre elementele de interes cinegetic se remarca capriorul, vulpea, iepurele, mistretul, fazanii,
potârnichea etc. care sunt valorificate ca atare în cadrul fondurilor de vânatoare din acest spatiu. Astfel, unele
paduri din apropierea municipiului Bucuresti (în special acelea unde activitatile de recreere nu au intensitate
foarte ridicata) prezinta interes cinegetic, fiind populate periodic cu specii valoroase sub acest aspect. De
altfel, toate padurile din aria metropolitana a municipiului Bucuresti sunt incluse în fonduri de vânatoare
gestionate de A.J.V.P.S..
Pagina 21 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Fauna acvatica apartine domeniului mrenei si crapului. Zona mrenei se extinde pe locurile nisipoase
ale râurilor, cuprinzând alaturi de mreana, scobar, clean, somn, oblet, caras. Crapul are un areal redus si este
însotit de babusca, platica, stiuca etc. Crapul apare foarte frecvent si în bazinele lacustre din aria
metropolitana. De altfel, în lacuri diversitatea speciilor este mai mare, fiind de cele mai multe ori controlata
antropic. Astfel, apar somnul, salaul, cleanul, porcusorul, linul, stiuca, rosioara, bibanul etc.
Interventii la nivelul faunei ariei metropolitane a municipiului Bucuresti s-au realizat indirect prin
distrugerea habitatelor si direct prin introducerea si mentinerea unor specii de interes vânatoresc (fazanul,
capriorul).
O problema deosebita este legata de cresterea numarului de animale de companie (câini, pisici,
animale exotice etc.), care pot afecta stabilitatea ecosistemelor umane în cazul în care sunt lasate în libertate
intentionat sau accidental (în special la cutremure sau demolari). Abandonarea câinilor care deserveau
locuintele de tip P, P+1 din spatiile demolate a determinat cresterea exploziva a numarului acestora în ultima
perioada, în conditiile în care nu exista nici o politica coerenta de mentinere si reducere a populatiilor acestora.
Fauna se constituie într-un element de favorabilitate (completeaza baza alimentara, sustine activitatile
de vânatoare si pescuit, mentine echilibrul ecologic) si de disconfort si insecuritate în asezarile umane. Astfel,
câinii, pisicile, sobolanii, insectele etc. contribuie la cresterea riscului de îmbolnavire a populatiei, marind
costurile de mentinere a unui confort ridicat în habitatul intern si extern.
Detalierea cadrului natural se gaseste în anexa 2.
Pagina 22 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 6
Pagina 23 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Fig.7
Pagina 24 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 8 – Scenarii de evolutie a calitatii mediului în Zona Metropolitana a municipiului Bucuresti
Pagina 25 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
2.3 Calitatea factorilor de mediu
2.3.1 Sursele de degradare a mediului
Sursele industriale
Sursele industriale au cunoscut transformari semnificative dupa 1990, majoritatea unitatilor mari
intrând într-un amplu proces de restructurare (fragmentare, retehnologizare, reconversie, închidere) care a
avut si are implicatii în calitatea factorilor de mediu. De asemenea, tendinta actuala este de dezvoltare a
unitatilor industriale mici si mijlocii (în special în primele doua inele urbane), care desi la nivel local au un
impact mai redus asupra mediului, sinergic actioneaza la fel de agresiv (în special asupra apelor de
suprafata si subterane).
Surse mobile
Cea mai importanta concentrare feroviara este zona Gara de Nord care este deservita de o retea
densa de cai ferate. Caile ferate care deservesc garile de Nord si Basarab fragmenteaza zona situata între
Calea Grivitei si Bd. Dinicu Golescu, în acest spatiu neexistând deocamdata posibilitati de transferare a
fluxurilor rut iere decât pe Podul Grant sau prin zona Gara de Nord.
Traficul feroviar înregistreaza variatii în timpul zilei în cele doua statii CFR. Astfel, traficul cel mai
intens se semnaleaza dimineata între orele 05.00-08.00, când numarul trenurilor care pleaca sau sosesc în
Gara de Nord este peste 10, iar în Gara Basarab între 2-5. Maxime secundare mai apar în intervalul 16.00-
17.00 si 21.00-22.00, fiind legat de terminarea programului de lucru sau de transferarea fluxurilor de
calatori care se îndreapta spre diferite orase din tara sau spre Bucuresti. Traficul cel mai redus se
înregistreaza în intervalele 9.00-13.00 si 15.00-16.00. Din analiza datelor se poate observa ca maximele se
suprapun peste perioadele de odihna ale populatiei (05.00-09.00, 13.00-15.00 si 22.00-24.00).
Surse menajere
Spatiile rezidentiale si asimilabile cu cele rezidentiale (comerciale, birouri, institutii, etc.) reprezinta
surse importante de degradare a mediului în aria metropolitana a municipiului Bucuresti prin volumul ridicat
de deseuri, dar si prin presiunea ridicata pe care o exercita asupra diferitelor categorii de resurse naturale
(resurse energetice, resurse alimentare etc.).
De asemenea, gospodariile oamenilor devin, din cauza lipsei unor dotari edilitare (încalzire
centralizata, alimentare cu apa, canalizare) surse de poluare a aerului (iarna, prin încalzirea locuintelor pe
baza de combustibili fosili) si a apelor (prin scurgerea apelor uzate menajere în reteaua hidrografica sau
prin infiltrarea acestora în pânza freatica).
În prezent sursele menajere sunt printre cele mai importante forme de degradare a calitatii mediului
ariei metropolitane a municipiului Bucuresti deoarece:
- prezinta o distributie relativ uniforma în spatiul ariei metropolitane a municipiului Bucuresti
- consumul casnic si implicit volumul de deseuri generat a crescut semnificativ, sub efectul direct al
deschiderii economice.
- diversitatea substantelor utilizate în gospodarie care devin deseuri a crescut semnificativ (materiale
de constructie, detergenti etc.), iar ritmul de înlocuire a obiectelor casnice este foarte ridicat.
- controlul impactului asupra mediului al surselor menajere este foarte greu de realizat si de limitat.
- infractionalitatea de mediu (depozitarea haotica a deseurilor, evacuarea necontrolata a apelor
uzate, vandalizarea vegetatiei forestiere) sunt fenomene specifice în interiorul si proximitatea
spatiilor rezidentiale.
Surse agricole
Astfel, caracterul intensiv al culturilor (mecanizare, chimizare, irigatii, suprafete ridicate,
monoculturi) contribuie la accentuarea problemelor de mediu pe care le genereaza activitatile agricole.
Astfel, degradarea calitatii solurilor, degradarea calitatii apelor de suprafata si subterane, afectarea
Pagina 26 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
ecosistemelor naturale, dar si a calitatii locuirii în asezarile umane, sunt consecinte frecvent raspândite în
aria metropolitana a municipiului Bucuresti.
În cazul activitatilor de crestere a animalelor probleme apar datorita amplasarii necorespunzatoare
a unitatilor de productie fata de alte functiuni sau datorita nefunctionarii corespunzatoare a unor instalatii de
reducere a impactului deseurilor asupra mediului. Astfel, probleme deosebite apar datorita mirosurilor (în
cazul atmosferei), volumelor ridicate de substante organice care ajung în sistemele acvatice recept oare si a
volumului ridicat de deseuri, care îsi gaseste din ce în ce mai greu utilizare într-o agricultura din ce în ce
mai chimizata.
Alte surse
În categoria acestora sunt incluse o serie de activitati cu areal de influenta redus, însa care pot
pune probleme de mediu în cazul unei gestiuni necorespunzatoare. În aceasta categorie sunt incluse
activitatile din sectorul sanitar, depozitele de deseuri, activitatile de extractie a materialelor de constructie
etc.
Dintre aceste sursele sanitare ridica cel mai mari probleme la nivelul ariei metropolitane a
municipiului Bucuresti, gestionarea deseurilor si riscul biologic fiind printre problemele care se doresc a fi
rezolvate în viitor. Astfel, numai în cazul municipiului Bucuresti exista 31 unitati sanitare care trebuie sa îsi
rezolve în perioada 2005-2007 problema incinerarii deseurilor periculoase, acestea urmând sa fie supuse
sterilizarii termice, sau incinerarii în instalatiile autorizate.
2.3.2 Sursele de degradare a aerului

Principalele disfunctionalitati de mediu legate de calitatea aerului ariei metropolitane a municipiului
Bucuresti sunt:
- nivelul ridicat al concentratiilor de noxe în municipiul Bucuresti (oxizi de sulf, azor si carbon, pulberi
în suspensie, amoniac etc.), care depasesc periodic concentratiile maxime admise, iar prin efectul
lor sinergic cresc incidenta în mediu;
- conturarea unor zone cu probleme grave de poluare a aerului, situate în proximitatea unitatilor
industriale poluante (Dudesti-Policolor, CET-uri, Jilava etc.);
- prezenta unor concentratii ridicate de noxe specifice în lungul cailor de comunicatie rutiere
importante;
- amplasarea necorespunzatoare a unor surse de poluare a aerului fata de circulatia maselor de aer,
ce favorizeaza transportul noxelor spre zonele populate;
- accentuarea problemelor de poluare cu pulberi în suspensie si sedimentabile datorita fondului
natural si intensificarii activitatilor din constructii;
- concentrarea surselor de degradare a calitatii aerului în municipiul Bucuresti si în comunele din
proximitate;
- monitorizarea deficitara a noxelor din aria metropolitana a municipiului Bucuresti,
- conturarea unor zone cu probleme grave de poluare fonica (marile intersectii, arterele cu trafic
foarte intens, arterele cu trafic greu, proximitatea unor unitatilor industriale), un ele dintre acestea
suprapunându-se peste zone rezidentiale (în special municipiul Bucuresti si spatiile din imediata
proximitate a unor artere rutiere importante care traverseaza aria metropolitana).
2.3.3 Sursele de poluare a apelor
Principalele disfunctionalitati de mediu cu proiectie în gestiunea calitativa si cantitativa a resurselor

de apa din aria metropolitana a municipiului Bucuresti se refera la:
Pagina 27 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
- cresterea gradului de infestare a pânzei freatice cu compusi organici, utilizata în anumite localitati
ca sursa pentru alimentarea cu apa potabila,
- lipsa sau eficienta foarte scazuta a statiilor de epurare, ce favorizeaza conturarea unor sectoare cu
ape degradate din punct de vedere calitativ (în special pe Dâmbovita si Arges în aval de Glina,
Ciorogârla în aval de Jilava etc.),
- volumul ridicat de ape subterane utilizat de catre agentii economici,
- monitorizarea deficitara a agentilor economici poluanti,
- concentrarea ridicata a surselor de degradare a calitatii apelor în municipiul Bucuresti,
- lipsa alimentarii cu apa si a canalizarii centralizate în multe dintre localitatile ariei metropolitane a
municipiului Bucuresti,
- accentuarea problemelor de colmatare si eutrofizare în cadrul sistemelor lacustre,
- starea foarte proasta a zonelor de protectie sanitara ce delimiteaza forajele, statiile de pompare,
tratare etc.
2.3.4 Sursele de degradare a solurilor
La nivelul solurilor din aria metropolitana a municipiului Bucuresti au fost delimitate urmatoarele
categorii de probleme:
- cresterea suprafetelor afectate de pierderi de sol datorita suprafetelor construite sau altor
amenajari,
- cresterea suprafetelor afectate de diferite categorii de degradare a solurilor prin salinizare, eroziune
eoliana sau fluviatila etc.,
- neadaptarea activitatilor agricole la conditiile locale existente (irigatii necorespunzatoare, chimizare
excesiva etc.),
- scaderea suprafetelor de protectie a solurilor (în special cu vegetatie forestiera si arbustiva).
2.3.5 Alte forme de degradare a mediului

Poluare termica
Poluarea termica a apei si aerului nu este un parametru monitorizat de catre Agentiile de Protectie
a Mediului si Apele Române, cu toate ca incidenta asupra habitatului intern si extern, dar si asupra mediului
în ansambul sau este ridicata. Astfel, sursele de poluare termica contribuie la accentuarea topoclimatului
urban cu efect direct asupra calitatii spatiilor verzi, sanatatii si confortului populatiei etc.
Modificarea temperaturii la nivelul ecosistemelor acvatice este unul dintre factorii care contribuie la
accelerarea procesului de eutrofizare, ce afecteaza în special sistemele lacustre din aria metropolitana.
Arealele afectate de poluare termica se situeaza în proximitatea limitelor municipiului Bucuresti,
care concentreaza cele mai multe surse de poluare de acest tip.
Poluare radioactiva
În spatiul judetului Ilfov au fost identificate trei obiective cu potential ridicat de poluare radioactiva a
mediului:
- Platforma Magurele;
- Institutul pentru Metale Rare si Radioactive (Compania Nationala a Uraniului – Sucursala
Bucuresti), situat la cca. 2 km de comuna Magurele;
- Institutul de Metale Neferoase si Rare – INMR SA, situat în comuna Pantelimon.
Pagina 28 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Pentru zona Ilfov, monitorizarea mediului este realizata de catre Statia RA Bucuresti din cadrul
RNSRM, amplasata în vecinatatea platformei meteorologice a Observatorului de Fizica Atmosferei
apartinand Companiei Nationale “Institutul National de Meteorologie, Hidrologie si Gospodarire a Apelor”
SA.
Valorile activitatilor specifce beta globale pentru factorilor de mediu urmariti, precum si ale debitului
d e doza gamma, înregistrate în decursul anului 2002, s-au situat sub valorile limitelor de atentionare-
avertizare-alarmare corespunzatoare fiecarui factor de mediu în parte.
Poluare electromagnetica
Determinarea densitatii antenelor de telefonie mobila, calcului distantei fata de zonele rezidentiale,
unitatile scolare si spitalicesti permite delimitarea arealelor în care sinergismul surselor de degradare a
mediului va avea proiectie evidenta în starea de sanatate a anumitor grupe de vârsta ale populatiei.
2.3.6 Gestiunea deseurilor
Gestionarea deseurilor reprezinta una dintre componentele cu proiectie cea mai ridicata în calitatea
factorilor de mediu din aria metropolitana a municipiului Bucuresti, problema acestora fiind departe de a fi
rezolvata. Astfel, principalele disfunctionalitati de mediu se refera la:
- volumul extrem de ridicat de deseuri urbane si rurale care se îndrepata spre rampele de depozitare
a deseurilor;
- gradul dredus de recuperare a deseurilor refolosibile;
- gestiunea deficitara a deseurilor periculoase, care în multe situatii ajung la rampele de depozitare a
deseurilor;
- lipsa rampelor ecologice de depozitare a deseurilor în majoritatea localitatilor din aria metropolitana
a municipiului Bucuresti;
- cresterea volumului de deseuri din constructii si lipsa unor masuri de gestionare a acestora.
2.3.7 Riscul seismic
Aria metropolitana a municipiului Bucuresti este afectata de doua tipuri de cutremure: intermediare,
care au epicentrul în mantaua superioara la adâncimi de 80-180 km si normale care au epicentrul la
adâncimi mici, în scoarta. Desi aria metropolitana a municipiului Bucuresti este afectata în mod direct de
activitatea seismica din zona Vrancea (cutremurele cu cele mai mari intensitati fiind înregistrate în 1471,
1620, 1738, 1802, 1829, 1838, 1940, 1977 si 1986 – Posea si Stefanescu, 1980), nu trebuie neglijate
cutremurele din zona Câmpiei Române (cutremure cu magnitudine mai redusa, faliile potential active fiind
descarcate de cutremurele frecvente din zona vrânceana).
Dezechilibrele socio-economice generate de riscurile seismice sunt legate în primul rând de
dimensiunea ridicata a pagubelor pe care le produc, care au reflectare directa în calitatea factorilor de
mediu, în special prin accentuarea dimensiunii unor riscuri tehnogene.
Astfel, faptul ca zona metropolitana a municipiului Bucuresti si în special Capitala reprezinta zona
cu cel mai ridicat risc seismic la nivel european este sustinut de pagubele însemnate înregistrate în cazul
unor fenomene similare înregistrate în secolul al XX-lea (2/3 din pierderile socio-economice si 50 % din
morti si raniti s-au înregistrat în acest spatiu) (IGAR, 2004).
În concluzie, se poate afirma ca, pentru zona avuta în vedere, riscul seismic este cel mai
important risc natural si ca el depaseste considerabil riscurile de natura antropica (daca se face
abstractie de posibile acte dusmanoase de natura militara sau terorista).
Pagina 29 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Masuri prioritare
Prioritatile în acest sens trebuie sa fie reprezentate de urmatoarele actiuni;
- Constientizarea populatiei de pericolul pe care îl poate reprezenta producerea unor cutremure
de pamânt;
- Identificarea ariilor cu cel mai mare risc de amplificare a undelor seismice;
- Organizarea de disctii cu populatia la nivel local privnd masurile ce trebuie întreprinse în cazul
producerii unui cutremur de pamânt;
- Identificarea constructiilor care au cea mai mare vulnerabilitate la producerea unor cutremure.
Dimensiunea pagubelor determinate de cutremurul din

4 martie 1977 in aria metropolitana a municipiului Bucuresti
800
700
600
milioane USD
500
400
300
200
100
0
Industrie Agricultura Transporturi, Sanatate, Locuinte Industrie locala, Diverse bunuri
telecomunicatii, educatie, social- servicii si personale
comert cu cultural constructii
amanuntul
Sector
Fig.9 – Dimensiunea pagubelor determinate de cutremurul din 4 martie 1977 în aria metropolitana a
municipiului Bucuresti
Tabel nr.1
ANALIZA SWOT ASUPRA CADRULUI NATURAL
Puncte tari Puncte slabe Oportunitati Riscuri

- Existenta unui relief - Poluarea complexa - Implementarea unei - Lipsa unei culturi
relativ plan, care nu generata de municipiul legislatii în materie de environmentale si a
implica amenajari Bucuresti, a carui pozitie protectia mediului unui comportament
deosebite pentru geografica centrala risca compatibila cu cea corespunzator la nivelul
constructii; sa altereze conditiile de din tarile Uniunii agentilor economici si
- Structura favorabila a mediu la nivelul Europene; al populatiei;
fondului funciar, cu întregului spatiu - Crearea unei centuri - Construirea unei
dominanta terenurilor metropolitan; verde-galbena în jurul infrastructuri
agricole, favorabile - Poluarea determinata Capitalei, cu rol de transnationale care sa
unei agriculturi de existenta unor protectie si de nu aiba în vedere, chiar
intensive si cu terenuri activitati economice reabilitare a conditiilor din faza de proiect,
forestiere, având functii punctuale în comunele de mediu; prezervarea unor arii
complexe (recreere, din jurul capitalei, în ariile - Crearea unui sistem benefice pentru
protectie, fond de exploatare petroliera recreativ unitar la mentinerea unui mediu
Pagina 30 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Puncte tari Puncte slabe Oportunitati Riscuri

cinegetic) si în orasul Oltenita; nivelul spatiului natural nealterat;
- pondere ridicata a - Depozitarea deseurilor metropolitan, - Nerespectarea
suprafetelor ocupate cu menajere si industriale valorificând normelor legate de
ape si balti, oferind pe platforme potentialul natural al riscul seismic:
functii de agreement, neamenajate locurilor. - Existenta unor lunci
de sport nautic, corespunzator; inundabile si a unor arii
piscicultura si pescuit - Deversarea directa a cu exces de umiditate,
- Resurse de ape apelor uzate în lacuri si care în cazul unor ani
geotermale cu ape curgatoare, de unde ploiosi pot afecta
posibilitati de utilizare si procesul evident de bunurile materiale sau
în scopuri terapeutice eutrofizare a baltilor si chiar viata locuitorilor.
sau economice; lacurilor;
- Resurse de ape - Deteriorarea
subterane si de suprafetelor forestiere
suprafata bogate, prin lucrarile de
capabile sa asigure o amenajare hidrotehnica
mare parte din cererea a Argesului si
locala si cea a Dâmbovitei, prin
metropolei.; exploatarile anarhice de
- Pietrisuri si nisipuri, dupa 1990, prin
argile, care pot fi construirea de unitati de
folosite ca materiale de alimentatie publica la
constructie; marginea sau în
- Resurse de interiorul unor arii
hidrocarburi si mai ales forestiere;
de gaze associate care - Disparitia sau
pot fi utilizate casnic si diminuarea numarului de
industrial. exemplare apartinând
unor specii rare, unele
chiar endemice.
Masuri prioritare
Elaborarea unui program cadru de management al zonelor fragile ecologic trebuie sa porneasca de
la interventiile prezente în teritoriu si sa evalueze proiectia celor potentiale.
Gestiunea eficienta a zonelor fragile ecologic trebuie sa urmareasca:
1. Asigurarea cadrului legal pentru conservarea si valorificarea zonelor fragile ecologic

Cadrul legal si claritatea acestuia reprezinta elemente cheie în demersul de protectie si revitalizare
a zonelor fragile ecologic.
Crearea unui cadru legal care sa urmareasca gestionarea eficienta a zonelor fragile ecologic se
impune în contextul în care în tara noastra statutul acestora este înca foarte confuz. Cadrul legislativ
trebuie sa stabileasca responsabilitatile la nivel local, regional si national.
2.Restrictii în vederea valorificarii resurselor zonelor fragile ecologic si controlul presiunii

umane asupra componentelor pentru asigurarea premiselor dezvoltarii durabile
Mentinerea zonelor fragile ecologic se poate realiza doar prin stabilirea unui echilibru între volumul
resurselor exploatate de catre colectivitatile umane si capacitatea de regenerare a sistem elor ecologice.
În acest scop este necesara realizarea unor norme de desfasurare a activitatilor economice în zonele
fragile ecologic, care sa nu influenteze structura si functionalitatea acestora. În planurile de amenajare a
teritoriului trebuie luat în calcul si faptul ca exista astfel de ecosisteme unde protectia sau revitalizarea
presupune o interventie antropica activa.
Pagina 31 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
3.Rentabilizarea amenajarii zonelor fragile ecologic prin gestionarea riscurilor naturale

(hidrologice, climatice, sanitare)
Zonele fragile ecologic prezinta importanta deosebita în plan ecologic, social si economic. Din
aceasta cauza, în elaborarea PUD, PUZ trebuie sa se tina seama de timpul si viteza de degradare a
zonelor fragile ecologic prin insertii antropice sau prin presiuni accidentale pentru a se putea aprecia
dimensiunea sociala si economica a riscurilor naturale.
4.Declararea de arii protejate

Instituirea de arii protejate în zonele fragile ecologic are drept scop pastrarea valorii stiintifice a
acestora data de prezenta unor habitate si specii rare, amenintate sau periclitate (în special în fondul
forestier si pe suprafetele lacustre).
5.Înlocuirea, restructurarea si reabilitarea zonelor fragile ecologic

Actiunile de restabilire a conditiilor initiale sunt legate de dimensiunile factorilor perturbatori din
zonele fragile ecologic. În functie de aceasta se pot delimita actiuni de:
a)înlocuirea zonelor fragile ecologic care au fost distruse prin activitati antropice
b)restructurarea zonelor fragile ecologic, pentru reabilitarea structurii afectate de diferiti factori
perturbatori
c)restaurarea zonelor fragile ecologic, care are drept scop restabilirea functiilor acestor spatii
pentru a le mari importanta sociala si economica.
6.Constientizarea populatiei asupra importantei zonelor fragile ecologic si evitarea crearii

unei imagini negative asupra lor
Atitudinea ostila si informarea deficitara a populatiei fata de zonele fragile ecologic constituie
principalii factori care contribuie la degradarea acestor spatii. Promovarea unei imagini negative a zonelor
fragile ecologic a reprezentat o justificare a actiunilor de destructurare a acestor tipuri de ecosisteme.
Din acest motiv constientizarea populatiei asupra importantei pe care o au zonele fragile ecologic
în plan economic, social si ecologic, constituie un prim pas în actiunile de restructurare, renaturare si
restaurare a acestor spatii.
2.4 Patrimoniul natural si construit

2.4.1 Zone protejate naturale
În spatiul ariei metropolitane a municipiului Bucuresti au fost delimitate cinci rezervatii naturale,
conform Legii nr. 5 din 2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National - Sectiunea a
III-a – Zone protejate, la care au fost adaugate prin Hotarârea nr. 2151/2004 privind delimitarea de parcuri
nationale, parcuri naturale si rezervatii naturale, Parcul Natural Comana (24963 ha, din care % este
cuprinsa în aria metropolitana a municipiului Bucuresti) si doua arii de conservare speciala (Padurea
Tatarul si Oloaga Gradinari):
Tabel nr. 2
Ariile protejate din aria metropolitana a municipiului Bucuresti
Nr. Categoria Suprafata

Numele Tipul
crt. IUCN ha
1 Padurea Ciornuleasa Rezervatie naturala IV 75,2
forestiera
2 Padurea Oloaga Rezervatie naturala IV 248
Pagina 32 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Nr. Numele Tipul Categoria Suprafata

crt. IUCN ha
Gradinari forestiera, arie de
conservare speciala
3 Padurea Padina Tatarului Rezervatie naturala IV 230
forestiera, arie de
conservare speciala
4 Padurea Snagov Rezervatie naturala IV 10
forestiera
5 Lacul Snagov Rezervatie naturala IV 100
complexa
6 Parcul Natural Comana Parc natural V 9735,57 (39 % din
suprafata totala a
parcului - 24963 ha)
7 Aria de conservare IV 1074
speciala Comana (din Arie de conservare
care 23 % Padurea speciala
Oloaga Gradinari)
8 Zona protejata Scrovistea Zona protejata
9 Total 9920,77 ha
10 Ponderea ariilor protejate din totalul suprafetei 1,93 %
11 Ponderea ariilor protejate fara Parcul Natural Comana 0,13 %
1. Parcul Natural Comana are o suprafata de 24963 ha si este inclus în proportie de 39 % în zona
metropolitana a municipiului Bucuresti. Parcul are drept obiective de gestiune conservarea elementelor de
peisaj si a elementelor de patrimoniu natural (în special zonele forestiere ce adapostesc arbori seculari,
asociatii vegetale unice, specii de plante si animale cu diferite grade de vulnerabilitate), precum si
pastrarea ac tivitatilor traditionale si a obiceiurilor specifice zonei. Parcul Natural include, alaturi de spatiile
forestiere aferente Padurii Comana, spatiile localitatilor Falastoaca, Budeni, Mihai Bravu, Gradistea,
Comana si Vlad-Tepes cu terenurile agricole si construite aferente acestora.
În cadrul Parcului Natural Comana au fost delimitate trei arii de conservare speciala, dintre care
doua sunt incluse în aria metropolitana a municipiului Bucuresti si se suprapun total (Padurea Tatarului)
sau partial (Padurea Ol oaga Gradinari) peste rezervatiile naturale delimitate anterior.
Problemele cele mai importante ale acestui spatiu sunt determinate de gradul redus de dotare cu
infrastructuri, ce face foarte dificila valorificarea durabila a resurselor naturale.
2. Rezervatia naturala complexa Padurea Ciornuleasa este situata în comuna Mitreni, judetul
Calarasi si are o suprafata de 75,2 ha, aproape jumatate din suprafata totala a acestei paduri. Rezervatia
naturala complexa Padurea Ciornuleasa a fost înfiintata prin HCM nr.114 din 1954, fiind reconfirmata prin
Legea nr.5 din 2000.
Rezervatia este situata în câmpia tabulara Mostistea, la 9 km de localitatea Soldanu spre Valea
Stânii. Padurea este un sleau de câmpie, specific silvostepei, umiditatea ridicata fiind determinata de
acumularea zapezii în micile depresiuni de tasare ce apar în cuprinsul Câmpului Nana din Câmpia
Mostistei.
Specific pentru aceasta rezervatie este existenta în stratul ierbaceu al padurii a unor elemente
floristice caracteristice etajului fagului, cel mai cunoscut exemplu constituindu-l tataneasa (Symphytum
sp.).
Padurea este alcatuita din stejar peduculat (Quercus robur), stejar brumariu (Quercus
pedunculiflora), cer (Quercus cerris), carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia tomentosa), frasin pufos (Fraxinus
pallisiae), frasin (Fraxinus angustifolia), mojdrean (Fraxinus ornus), visin turcesc (Prunus mahaleb), ulm
(Ulmus procera, Ulmus ambigua), artar tatarasc (Acer tataricum), jugastru (Acer campestre) etc..
Stratul arbustiv se dezvolta foarte bine datorita luminozitatii ridicate, dintre elementele caracteristice
gasindu-se paducelul (Crataegus monogyna), socul (Sambucus nigra), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare),
sângerul (Cornus sanguinea), salba moale (Euonymus europaeus), macesul (Rosa canina).
Pagina 33 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Stratul ierbaceu cuprinde elemente caracteristice padurilor de stejar, nelipsind obsiga

(Brachypodium silvaticum), cerentelul (Geum urbanum), margica (Melica uniflora), golomatul (Dactylis
glomerata), mierea ursului (Pulmonaria officinalis), margelusa (Lithospermum purpureocaeruleum), etc.
Dintre elementele cu valoare cinegetica care se gasesc în spatiul acestei arii protejate se numara
iepurii, mistretii, capriorul si fazanii (aclimatizati). De altfel, importanta cinegetica a acestei paduri este
recunoscuta si prin declararea a 153 ha ca rezervatie cinegetica.
În prezent, urmele activitatilor antropice se fac resimtite în special la extremitatile padurii, unde apar
situatii de depozitare necontrolata a deseurilor, taierea arborilor utilizati pentru încalzirea locuintelor si ca
spatiu de agrement de catre locuitorii din orasul Oltenita. De altfel, activitatile de agrement desfasurate în
cadrul Padurii Ciornuleasa contribuie la degradarea padurii prin depozitarea necontrolata a deseurilor,
vandalizarea vegetatiei, amenajarea necontrolata a vetrelor de foc, colectarea vegetatiei ierboase. Din
aceasta cauza, Ocolul Silvic Mitreni, care se ocupa de gestionarea acestei arii protejate trebuie sa
promoveze masuri mai ferme pentru eliminarea factorilor perturbatori.
3. Rezervatia naturala forestiera Padurea Oloaga-Gradinari se afla în comuna Comana si ocupa

o suprafata de 248 ha. Rezervatia a fost înfiintata prin HCM nr.518 din 1954, fiind reconfirmata prin Legea
nr.5 din 2000. Rezervatia este situata în partea de nord-est a câmpiei tabulare a Burnazului, la altitudini de
80-90 m, care domina prin abrupturi vaile râurilor Câlnistea si Neajlov.
Substratul este alcatuit din depozite loessoide, nisipuri si pietrisuri pe care se dezvolta soluri
argiloiluviale brun roscate podzolite sau slab podzolite.
Rezervatia naturala Oloaga-Gradinari face parte din Padurea Comana, având drept obiectiv
protectia stejaretului în amestec cu frasin, carpen, ulm, tei, multe dintre exemplarele de arbori depasind
vârsta de 100 ani. În spatiul acestei rezervatii, în stratul ierbaceu vegeteaza ghimpele (Ruscus aculeatus)
specie strict ocrotita ca monument al naturii. Stratul arbustiv este reprezentat de paducel (Crataegus
monogyna), soc (Sambucus nigra), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), sânger (Cornus sanguinea), salba
moale (Euonymus europaeus), maces (Rosa canina).
Între raritatile floristice retin atentia brândusa galbena (Crocus flavus), bibilica (Fritillaria tenella),
garofita româneasca de stepa (Dianthus trifascicularis var. deserti), stânjenelul (Iris graminea), bujorul
românesc (Paeonia peregrina var. romanica), lacramioarele (Convalaria majalis).
Dintre problemele cu care se confrunta aceasta arie protejata se remarca extragerea frauduloasa a
ghimpelui si bujorului, comercializate ca plante decorative în pietele bucurestene.
4. Rezervatia naturala forestiera Padurea Padina Tatarului se afla în comuna Comana si ocupa
230 ha din padurea Comana. Rezervatia a fost înfiintata prin HCM nr.518 din 1954, fiind reconfirmata prin
Legea nr.5 din 2000. Rezervatia este situata în partea de nord-est a câmpiei tabulare a Burnazului, la
altitudini de 80-90 m, care domina prin abrupturi valea râului Gologanu, afluent al Neajlovului.
Substratul este alcatuit din depozite loessoide, nisipuri si pietrisuri pe care se dezvolta soluri
argiloiluviale brun roscate podzolite sau slab podzolite.
Specifice acestui sector al Padurii Comana sunt vaiugile, vaile temporare si crovurile, care reunite
poarta denumirea locala de padina, mentinerea unei umiditati mai ridicate fata de zonele învecinate fiind
elementul definitoriu pentru acest sector, dar si cauza dezvoltarii deosebite a vegetatiei forestiere. Astfel,
apar o serie de specii de plante indicatoare de umiditate (frasinul, untisorul, sapunarita).
Acest trup de padure se caracterizeaza printr-o oarecare predominanta a Quercus robur si Quercus
cerris. Vegetatia apartine zonei nemorale, dar înglobeaza si specii caracteristice zonei silvostepei. Padurea
Padina Tatarului face parte din Padurea Comana, având printre obiectivele ocrotite si bujorul românesc
(Paeonia peregrina var. romanica), cocoselul (Dianthus armeria), etc.
Dintre speciile de animale se remarca prezenta unor miriapode sudice, mediteraneene, cum ar fi:
termita (Reticulitermis lucifugus), greierul (Dinarchus dasypus), calugarita (Mantis religiosa) etc.
În apropierea acestei arii protejate se organizeaza anual, în luna mai, Festivalul bujorului,
manifestare ce contribuie la cresterea presiunii umana asupra obiectivelor ocrotite. În apropierea acestei
arii protejate, în primavara anului 2004 au fost demarate actiuni de defrisare a teiului si carpenului,
destinate exportului, acestea afectând integritatea habitatelor si speciilor ocrotite. La acestea se adauga si
problemele legate de exploatarea ilegala a lemnului, destinat încalzirii locuintelor pentru gospodariile din
satele din proximitate, fenomen ce a luat o amploare deosebita în ultima perioada.
Pagina 34 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
În cazul ambelor arii protejate se remarca depozitarea necontrolata a deseurilor, în special în lungul
drum urilor judetene ce fac legatura între satele Comana, Vlad Tepes si Mihai Bravu.
5. Rezervatia naturala complexa Lacul Snagov se afla în comuna Snagov, judetul Ilfov si ocupa
o suprafata de 100 ha. Rezervatia a fost înfiintata prin HCM nr.894 din 1952, fiind reconfirmata prin Legea
nr.5 din 2000.
Lacul Snagov este cel mai mare liman fluviatil din bazinul Ialomitei, având o suprafata de 576 ha, o
lungime de 13 km si o adâncime maxima de 9 m (cel mai adânc lac din Câmpia Româna). Forma lacului
este alungita si foarte sinuoasa, cu multe golfuri, mai mult sau mai putin alungite, pe care localnicii le-au
denumit "cozi". În aval se afla insula Snagov pe care se gaseste manastirea Snagov.
Alimentarea lacului se face din subteran si în mica proportie din surse pluviale sau nivale. Din
aceasta cauza nivelul este constant, cu exceptia anotimpurilor de tranzitie.
Importanta hidrologica a lacului este completata de existenta unor elemente floristice si faunistice
de valoare stiintifica. Astfel, pe malurile lacului în afara stufului si papurei, cresc diferite specii de nuferi,
printre care si nufarul indian (Nelumbo nucifera). Apa lacului este acoperita de vegetatie acvatica, plaurul
atingând grosimi de 1,5 m în Coada Lunga, Coada Catelului etc. Dintre elementele floristice interesante
amintim: otratelul (Aldrovanda vesiculosa), sageata apei (Sagittaria latifolia).
Dintre elementele faunistice rare se remarca lamelibranhiatul Dreissena polymorpha. De
asemenea, fauna piscicola este destul de importanta, fiind întâlnite mai multe specii de pesti: platica,
crapul, bibanul, somnul, stiuca, rosioara si doua specii de guvizi (Gobius sp. si Proteshoryns sp.).
Cercetarile au evidentiat prezenta unor elemente faunistice pontice si caspice.
Pe malurile lacului au fost amenajate mai multe debarcadere, de la care pornesc sau la care
acosteaza vaporase si salupe pentru plimbari pe lac, stranduri, popasuri, restaurante, terenuri de sport,
precum si spatii rezidentiale.
De asemenea, lacul este utilizat de catre lotul national de canotaj ca baza de antrenament si de
catre pescarii sportivi pentru concursuri.
Probleme deosebite apar datorita faptului ca doar 100 ha din suprafata totala a lacului (17 %) este
protejata. Astfel, actiunile de protectie nu se realizeaza integrat, iar activitatile ce se realizeaza în
apropierea lacului, deversarile de ape uzate sau de deseuri menajere de la locuintele de pe mal etc.
afecteaza întreaga suprafata lacustra. De remarcat este faptul ca în ultimii ani braconajul la peste a luat o
amploare deosebita, fiind semnalate si aplicarea unor metode interzise prin lege (utilizarea explozibilor).
6. Rezervatia naturala forestiera Padurea Snagov se afla în comuna Snagov, judetul Ilfov, la 35
km de Bucuresti, în apropierea DN1 si ocupa o suprafata de 10 ha. Rezervatia a fost înfiintata prin HCM
nr.894 din 1952, fiind confirmata prin Legea nr.5 din 2000.
Rezervatia face parte din vechii codrii ai Vlasiei, trupul de padure având o suprafata de 1727 ha
(cea mai întinsa padure din apropierea Bucurestiului), din care doar 0,57 % beneficiaza de protectie. În
arealul ei sunt cuprinse Lacul Snagov si trupurile de padure situate de o parte si de alta a lacului.
Vegetatia este reprezentata de o padure de sleau de câmpie în care domina stejarul (Quercus
robur) si carpenul (Carpinus betulus), alaturi de care vegeteaza teiul (Tilia tomentosa), Quercus petraea,
Quercus polycarpa, frasinul (Fraxinus excelsior), artarul tatarasc (Acer tataricum), jugastrul (Acer
campestre). În stratul arbustiv si subarbustiv apar: lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), paducelul
(Craetegus monogyna), sângerul (Cornus sanguinea).
Din stratul ierbaceu amintim speciile: brândusa galbena (Crocus flavus), spânzul mirositor
(Helleborus odorus), usturoiul bulgaresc (Nectaroscordum dioscordios), stânjeneii (Iris graminea), carora li
se adauga o serie de plante vernale între care mai abundente sunt vioreaua (Scilla bifolia), untisorul
(Ficaria verna).
În partea vestica a lacului exista o zona de interes stiintific de circa 10 ha, unde vegeteaza mai
multe specii ale genului Fagus si anume: Fagus sylvatica, Fagus orientalis si Fagus taurica.
Fauna este reprezentata de câteva specii de mamifere - caprior, iepure, vulpe - si numeroase
specii de pasari: cinteze, pitigoi, privighetori, turturele, porumbei salbatici, pitulici, sturzi, mierle, grauri, cuci
etc..
Pagina 35 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Este de remarcat faptul ca Primaria municipiului Bucuresti detine 100 ha din padurea Snagov,
potrivit unui decret regal publicat în Monitorul Oficial nr. 32 din 9 februarie 1931, prin care Primaria Capitalei
a primit o parte din Padurea si Lacul Snagov în vederea crearii unei statiuni climaterice de agrement si
sport.
Dintre arborii declarati monumente ale naturii amintim: Stejarul lui Vlad Tepes din comuna
Gradistea (judetul Giurgiu), Stejarul haiducului Catanuta, comuna Gradinari (judetul Giurgiu), Stejarul de la
Cernica (judetul Ilfov).
De asemenea, în municipiul Bucuresti exista 117 arbori declarati monumente ale naturii, conform
Hotarârii Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
2.4.1.1 Probleme si disfunctionalitati

Apropierea de municipiul Bucuresti contribuie la cresterea vulnerabilitatii ariilor protejate naturale si
a dificultatii de promovare a unor masuri de administrare eficienta care sa conduca la atingerea obiectivelor
acestora.
Activitatile recreative, perceptia ariilor protejate ca spatii disponibile pentru extinderea suprafetelor
construite, apropierea spatiilor construite de limita ariilor protejate etc. contribuie decisiv la înrautatirea starii
elementelor ocrotite din ariile protejate.
De altfel, analizând evolutia în timp istoric a suprafetei ocupate de ariile protejate în aria
metropolitana a municipiului Bucuresti se observa o scadere semnificativa la nivelul suprafetei (de exemplu
în cazul Padurii Snagov de la 100 ha la 10 ha) si al numarului (n u mai sunt recunoscute la nivel national
Padurea Râioasa, Padurea Caldarusani, arealul Fântânele din Padurea Comana, care se numara în lista
de arii protejate a Academiei Române din 1986).
De asemenea o problema deosebita este legata de delimitarea în teritoriu a ariilor protejate, nici
una dintre acestea neavând limite clare aprobate la nivel judetean sau national, fapt ce contribuie la
cresterea vulnerabilitatii acestora la schimbarile în modul de utilizare a terenurilor.
Desfasurarea unor activitati antropice în apropierea ariilor protejate (Festivalul bujorului în Padurea
Comana, activitatile menajere si recreative în apropierea Lacului Snagov si a Padurii Snagov etc.)
contribuie de asemenea la mentinerea unei presiuni ridicate asupra ariilor protejate.
Remarcam si faptul ca, ariile protejate din Padurea Comana (Padina Tatarului si Oloaga-Gradinari)
nu se afla în întregime în spatiul ariei metropolitane a municipiului Bucuresti, ceea ce face dificila
administarea lor la acest nivel.
Masuri prioritare
Pentru îmbunatatirea starii ariilor protejate din aria metropolitana a municipiului Bucuresti
propunem urmatoarele masuri:
- realizarea urgenta a delimitarii spatiale si a zonarii ariilor protejate, astfel încât acestea sa îsi
îndeplineasca în primul rând obiectivele de protectie;
- crearea structurilor de functionare a ariilor protejate;
- stoparea extinderii suprafetelor construite în spatiul sau în apropierea ariilor protejate,
- actiuni de diminuare a numarului surselor directe sau indirecte de degradare a arilor protejate;
- extinderea suprafetei ariilor protejate naturale de interes national si metropolitan, prin includerea
padurilor în aceasta categorie, care oricum beneficiaza de un regim de administrare special în zona de
câmpie, ele având un rol ecol ogic deosebit. Propunem, astfel, declararea tuturor padurilor din aria
metropolitana ca arii protejate naturale si delimitarea unor sectoare importante ca rezervatii naturale cu
acces limitat. De asemenea, se impune extinderea suprafetelor de arii protejate care sa protejeze zone
umede importante sub aspect ecologic, faunistic, floristic sau hidrologic (Balta Comana, Lacul Cernica,
Lunca Dunarii etc.);
- aplicarea legislatiei de mediu pentru limitarea impactului surselor menajere în special asupra
mediilor lacustre, Lacul Snagov fiind cel mai afectat prin procesul de eutrofizare si colmatare biogena.
Pagina 36 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
- delimitarea stricta a zonelor destinate activitatilor recreative si stabilirea concreta a

reglementarilor de administrare a acestor spatii cu prevederi clare asupra gestionarii deseurilor, utilizarii
resurselor lemnoase, utilizarii focului, vandalizarii vegetatiei.
- eliminarea formelor de interventie antropica care aduc prejudicii obiectivelor ocrotite.
- promovarea educatiei ecologice în rândul populatiei locale pentru constientizarea valorii deosebite
a ariilor protejate naturale;
- gestionarea integrata a ariilor protejate apropiate (Padurea si Lacul Snagov, corpurile de padure
din Comana etc.);
- realizarea de pliante, brosuri etc. pentru promovarea valorilor ariilor protejate, dar si pentru
mediatizarea regulilor care sunt necesar a fi respectate în aceste spatii.
Pentru extinderea ariilor protejate naturale la nivelul ariei metropolitane se propune înfiintarea
urmatoarelor rezervatii naturale de interes metropolitan:
Rezervatia naturala forestiera Râioasa, aflata pe teritoriul orasului Buftea, cu suprafata de 54,8
ha, a fost înfiintata prin Decretul Consiliului populat Ilfov din 1973, nefiind recunoscuta dupa 1990 prin nici o
decizie la nivel judetean sau national.
Vegetatia este specifica zonei padurilor nemorale, putând diferentia: stratul arborilor si arborescent
cu stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), carpen (Carpinus betulus), ulm (Ulmus campestris), artar
(Acer platanoides ); stratul subarborescent, in componenta caruia intra cornul (Cornus mas), sângerul
(Cornus sanguinea), socul (Sambucus racemosa) etc.; stratul erbaceu cu untisor (Ficaria verna), ghiocei
(Galanthus nivalis), brândusa de primavara (Crocus sp.) etc.
Numele padurii este explicabil prin aspectul copacilor care au pe scoarta muschi si licheni.
Rezervatia naturala complexa Caldarusani a fost înfiintata prin HCM nr. 114/1954, având o
suprafata de circa 125 ha (din 468 ha cât reprezinta suprafata padurii), nefiind reconfirmata prin Legea nr. 5
din 2000. Relieful este o câmpie tabulara, dezvoltata pe depozite loessoide, nisipuri si pietrisuri. Padurea
se individualizeaza prin exemplare seculare de Quercus robur. Vegetatia este stratificata putând fi
identificat un strat al arborilor si arborescent format din: stejar (Quercus robur ), cer (Quercus cerris), gârnita
(Quercus frainetto), stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), artar tataresc (Acer tataricum), salcie (Salix
alba), plop (Populus tremula); un strat arbustiv cu: corn (Cornus mas), sânger (Cornus sanguinea),
porumbar (Prunus spinosa), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), paducel (Craetegus monogyna) etc si un
strat erbaceu cu: brândusa galbena (Crocus moesiacus), crinul de padure (Lilium martagon), mierea
ursului, untisor, pastita (Anemone nemorosa), vinarita (Asperula odorata), pecetea lui Solomon etc.
Padurea prezinta un interes cinegetic dat de populatiile ridicate de iepuri si fazani (acestia din urma
au fost introdusi antropic).
În apropierea padurii se afla lacul Caldarusani, care este un vechi liman fluvial (224 ha suprafata, 5
m adâncime), fiind unul dintre lacurile importante din bazinul hidrografic al Ialomitei. Pe malurile lacului se
dezvolta stuful si papura, iar dintre speciile acvatice amintim otratelul (Utricularia vulgaris), nufarul alb si
galben, stânjenelul de balta (Iris pseudacorus ). Lacul se remarca si prin valoarea lui piscicola, în lac
întâlnindu-se mai multe specii de pesti: stiuca, bibanul, linul, platica, rosioara, pe baza carora se pot
organiza activitati de agrement.
În apropierea lacului spre nord se afla Padurea Rosu în care a functionat o crescatorie de fazani si
o alta de vulpi, nurci si nutrii la nord vest de satul Balta Neagra. Aceste activitati s-ar putea relua marind
astfel valoartea economica a peisajelor.
Pagina 37 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
ANALIZA SWOT A ARIILOR PROTEJATE NATURALE DIN ARIA METROPOLITANA A

MUNICIPIULUI BUCURESTI
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- gradul ridicat de reprezentativitate al - numarul redus de arii protejate (5);
vegetatiei/florei si lumii animale/faunei din ariile - ponderea redusa a ariilor protejate din
protejate pentru zona silvostepei si etajului suprafata totala a ariei metropolitane (0,13%);
nemoral; - gestiunea deficitara a ariilor protejate;
- existenta unor restrictii de exploatare a - inexistenta unor limite precise a ariilor
spatiilor forestiere din zona de câmpie si din protejate;
apropierea oraselor determinata de valoarea - scaderea alarmanta a suprafetei ariilor
lor ecologica deosebita (conform Codului silvic, protejate dupa 1990;
1996); - dimensiunea ridicata a activitatilor antropice
- accesul facil în ariile protejate naturale, ceea (în special de recreere) în spatiul sau în
ce le creste importanta pentru activitatile de proximitatea ariilor protejate;
recreere; - exploatarea comerciala a unor elemente
- combinarea valorilor naturale cu cele floristice oc rotite (bujorul românesc, ghimpele,
culturale, în apropierea ariilor protejate naturale brândusa, nufarul indian etc.);
existând obiective culturale de importanta -cresterea presiunii umane prin suprafetele
nationala sau regionala; rezidentiale în proximitatea ariilor protejate;
- existenta unui cadru legislativ adaptat la - lipsa regulamentelor ariilor protejate, care sa
cerintele Uniunii Europene. stabileasca activitatile permise si dimensiunea
acestora;
- slaba reprezentare a ecosistemelor acvatice
în cadrul ariilor protejate naturale zonale;
- lipsa unui sistem de aplicare a taxelor si
amenzilor care sa controleze activitatile din
ariile protejate si din zonele învecinate;
- preocupari reduse pentru conservarea
diversitatii biologice în localitatile din aria
metropolitana a municipiului Bucuresti;
-fragmentarea ariilor protejate prin diferite
categorii de cai de comunicatie;
- implicarea redusa a institutiilor responsabile
de conservarea diversitatii biologice în
reglementarea situatiei ariilor protejate;
- lipsa unei infrastructuri adecvate de primire a
turistilor.
OPORTUNITATI AMENINTARI
- cresterea atractiei ariei metropolitane pentru - scaderea valorii ecologice si biologice a ariilor
turismul organizat de week-end pentru locuitorii protejate naturale prin disparitia speciilor
Bucurestiului (în special vara); valoroase, în special a acelora care sunt
- existenta unui potential de crestere a exploatat e în scop comercial (bujorul
suprafetei ariilor protejate naturale; românesc, ghimpele, brândusa galbena,
-cresterea rolului ecologic al spatiilor diferite specii de nuferi);
oxigenante din aria metropolitana a - afectarea echilibrului ecologic prin interventia
municipiului Bucuresti pentru preluarea agresiva asupra mediului natural;
externalitatilor orasului; - perceperea ariilor protejate ca spatii
- posibilitatea valorificarii valorilor cadrului disponibile pentru promovarea de investitii;
natural si a celor culturale în cadrul unor
circuite turistice.
Pagina 38 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
2.4.2 Zone protejate construite
Existenta unor zone construite de interes national în aria metropolitana a municipiului Bucuresti
este justificata prin apropierea de capitala, majoritatea domnitorilor munteni contribuind la îmbogatirea
tezaurului cultural al zonei.
Desi gradul de utilizare turistica este destul de scazut, datorita investitiilor reduse care s-au
repartizat pentru promovarea acestor edificii, ele îsi pastreaza valoarea de patrimoniu national.
Cele mai cunoscute zone protejate construite, recunoscute si la nivel national în Legea nr. 5 din
2000 sunt :
1. Ansamblul Palatului Brâncovenesc Mogosoaia se afla în comuna Mogosoaia, judetul Ilfov,

fiind declarat ca zona protejata de interes national prin Legea nr. 5 din 2000, Zone protejate construite,
litera d) castele, conace si palate.
Complexul arhitectornic este situat pe malul lacului Mogosoaia, într-o zona verde deosebita, fiind
delimitat de vecinatati prin ziduri înalte din caramida.
Palatul Mogosoaia este una dintre cele mai renumite si complexe opere de arhitectura medievala
din tara noastra, care se afla într-o stare fizica destul de buna.
Constructia ansamblului brâncovenesc de la Mogosoaia a început la sfârsitul secolului al XVII-lea,
lucrarile finalizându-se în anul 1702 de catre Constantin Brâncoveanu.
Dupa uciderea lui Brâncoveanu si a fiilor sai (1714), turcii au devastat palatul de mobilier si de
obiectele de pret. Cladirea a fost initial transformata în han dupa care a fost parasita.
În 1840, palatul este restaurat de catre domnitorul Gheorghe Bibescu, campania fiind urmata si de
alte etape de restaurare realizate în 1860, 1880, 1935 si 1950.
Dupa 1945, palatul a intrat în proprietatea statului, din 1957 functionând aici un muzeu de arta
medievala, în prezent acesta fiind gaz da unor expozitii si manifestari culturale importante la nivel local,
regional si chiar national. Muzeul cuprinde obiecte reprezentative pentru perioada medievala (piese de
argintarie, tesaturi vechi, broderii în fir de aur, mobilier, hrisoave, tiparituri rare), însa nu pastreaza obiecte
de arta brâncoveneasca.
Palatul este dispus pe trei nivele: la etajul superior se aflau camerele de odihna si de lucru, aici
situându-se si camera tronului, parterul (destinat slujitorilor) si pivnitele. Palatul este construit în stil bizantin
cu caracteristici ale stilului renascentist italian si baroc.
Palatul este înconjurat de un parc, în care, într-un cavou monumental sunt înmormântati membrii
familiei Bibescu.
În incinta complexului Mogosoaia sunt pastrate sculpturile pastrate de la demolarea manastitii
Vacaresti din 1985.
În cadrul complexului se afla Biserica Sf. Gheorghe, în cadrul careia se mai pastreaza picturile
initiale.
Palatul este deschis vizitatorilor, remarcându-se prin unicitatea stilurilor arhitecturale, unic în
România. Palatul a atras atentia unor retele internationale de culktura (Pepiniers Europenees pour Jeunes
Artistes si Network pluridisciplinaires Cultural Centre), ambele aflate sub egida Consiliului Europei.
Pentru aceasta zona protejata se pune problema protectiei integrate a Palatului, padurii si a lacului
Mogosoaia, care formeaza una dintre zonele peisagistice deosebite din apropierea municipiului Bucuresti
2. Casa de piatra Udriste Nasturel se afla în comuna Comuna Hotarele, satul Heresti, judetul
Giurgiu, fiind declarata ca zona protejata de interes national prin Legea nr. 5 din 2000, Zone protejate
construite, litera d) castele, conace si palate.
Ansamblul arhitectural se afla la 36 km de Bucuresti si cuprinde doua conace boieresti, din
secolele al XVII-lea si al XIX-lea, o biserica din secolul al XVII-lea ctitorita de Doamna Elina, sotia
domnitorului muntean Matei Basarab si palatul lui Atanasie Stolojan.
Casa de Piatra se afla în mijlocul unui parc de 10 ha, aceasta fiind construita de boierul Udriste
Nasturel, fratele Elinei Doamna, vestit carturar în epoca si cumnat al domnitorului Matei Basarab. Cladirea
este realizata în forma de L, fara pridvor, fara foisor si fara scari exterioare.
Pagina 39 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Cladirea cu trei etaje este realizata din piatra de talie slefuita placata la exterior si în interior, fiind
realizata în stil renascentist. Semnificativ este faptul ca, în ciuda vecinatatii de granita, constructia era
nefortificata.
Folosirea spatiului si formelor arhitecturale pe cele trei nivele (pivnita, parter, etaj), orânduirea si
distribuirea saloanelor, holurilor si scarilor interioare, frumusetea pivnitelor si încaperilor mici boltite cilindric,
împreuna cu tehnicile de lucru folosite si calitatea materialului contribuie la cresterea valorii culturale si
estetice a acestui edificiu.
În prezent situl apartine Muzeului Taranului Român din Bucuresti, care a facut cercetari etnologice
repetate in satul Heresti si care organizeaza periodic expozitii în aceste spatii.
3. Palatul Druganescu este situat în comuna Floresti-Stoenesti, satul Stoenesti, judetul Giurgiu,
fiind declarata ca zona protejata de interes national prin Legea nr. 5 din 2000, Zone protejate construite,
litera d) castele, conace si palate.
Palatul a fost construit la începutul secolului al XVIII-lea (1710-1715) de catre fostul mare vornic de
Târgoviste Gavril Druganescu, în stil brâncovenesc, fiind alaturi de palatele de la Mogosoaia, Potlogi si
Sâmbata, unul dintre monumentele reprezentative pentru acest stil. În apropierea acestuia se afla o
biserica construita în anul 1723, cu picturi murale din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea.
Palatul a suferit numeroase lucrari de restaurare care au adus modificari evidente arhitecturii.
Astfel, în perioada 1940-1942, arhitectul N. Cantacuzino a mai adaugat în partea de est o aripa, iar foisorul
a fost largit. Restaurarile care s-au realizat în perioada 1965-1967 au adus edificiul la aspectul sau actual
cu pereti din caramida aparenta si acoperis din sita de azbociment.
În prezent, în acest spatiu functioneaza Muzeul de etnografie si de arta populara al Câmpiei
Române. Muzeul de Etnografie si Arta Populara Stoenesti cuprinde instrumente si recipiente utilizate
pentru prelucrarea laptelui, hambare de malai, stupi de albine, servete, costume populare, tesaturi, obiecte
de ceramica si decoratiuni taranesti specifice Câmpiei Vlasiei, Burnasului, Mostistei, Baraganului si luncii
Dunarii.
În prezent aceste monument este administrat de Consiliul Judetean Giurgiu, conacul reprezentând
o donatie din partea domnitei Stirbei pentru locuitorii din Stoenesti. Conacul este revendicat de nepotii
domnitei Stirbei, existând sanse reale ca acesta sa treaca în proprietatea acestora.
4. Asezarea fortificata geto-dacica din orasul Mihailesti, satul Popesti, judetul Giurgiu este
reprezentata de o necropola tumulara care apare în punctul "La Nucet". Situl reprezinta singura zona
protejata din categoria asezarilor geto-dacice fortificate declarata la nivel national în aria metropolitana a
municipiului Bucuresti. În acest spatiu s-a dezvoltat asezarea getica de tip dava Argedava, fiind dupa unii
istorici centrul politic al unei uniuni tribale getice, din care s-a ridicat Burebista. Asezarea se afla pe un
pinten al terasei Argesului, înaltându-se cu 18-20 m deasupra luncii. Are o forma triunghiulara, fiind
alcatuita dintre trei sectoare inegale despartite prin santuri de aparare (Vulpe, 1964).
La Popesti apar marturii din epoca bronzului (culturile Tei si Glina) si fierului (cultura Basarabi). Un
aspect interesant întâlnit în aceasta asezare dacica este prezenta locuintelor acoperite cu tigla. Dintre
obiectele descoperite în aceasta asezare se remarca fibule din bronz si fier, podoabe din bronz si chiar din
argint, monede getice din argint cu miez de bronz, obiecte de ceramica etc. (Vulpe, 1964).
În prezent, starea siturilor arheologice este deplorabila, fiind invadate de vegetatie si deseuri, fiind
utilizate si ca spatiu pentru pasunat. Institutul de Arheologie din Bucuresti desfasoara în prezent activitati
de cercetare în zona, coordonatorii acestui program fiind Acad. Prof.dr. Alexandru Vulpe si arheologul
Nona Palincas
Este de remarcat gradul redus de informare a populatiei din satul Popesti care percepe aceste
spatiu ca pe o zona neproductiva, fara valoare.
5. Ansamblul Manastirii Snagov se afla situat în comuna Snagov, judetul Ilfov, fiind declarat zona
protejata de interes national prin Legea nr. 5 din 2000, zone protejate construite, litera k) biserici si
ansambluri manastiresti.
Mânastirea Snagov se afla pe o insula din nordul lacului Snagov, în apropierea localitatii Silistea
Snagovului. Odinioara insula era legata de mal printr-un pod din bârne de stejar, pod care a fost incendiat
Pagina 40 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
în 1821 de catre grecii rasculati împotriva turcilor. În prezent manastirea poate fi vizitata cu salupa.
Manastirea este un asezamânt de calugari, cu un personal auxiliar foarte redus, datorita lipsei chiliilor.
Manastirea este probabil ctitorie a lui Mircea cel Batrân, fiind atestata documentar în anul 1408 si
reprezintând cel mai mare ansamblu mural medieval pastrat într-o biserica din România.
Manastirea a fost restaurata si refacuta de Vlad Tepes, care a construit un zid de aparare, un pod,
o închisoare pentru tradatori si tâlhari si un tunel de refugiu, care se pastreaza si în prezent. Biserica
actuala a fost realizata de Neagoe Basarab în anul 1521, pastrând ca materie primp piatra de râu neslefuita
si caramida.
Locasul are o însemnatate culturala aparte aici fiind întemeiata în 1643 prima tiparnita pentru
imprimarea cartilor bisericesti. De altfel, în perioada 1694-1705, în timpul staretului Antim Ivireanul, aici s-
au tiparit primele carti bisericesti în limbile româna, greaca si araba, prima dintre acestea fiind „Orânduiala
slujbei lui Constantin si Elena”.
Manastirea a fost utilizata si ca necropola domneasca, aici pastrându-se pietrele de mormânt ale
unor dregatori decapitati sau calugariti cu forta pentru tradare. Un element de atractie deosebit este
reprezentat si de faptul ca se presupune ca în Manastirea Snagov a fost înmormântat Vlad Tepes,
mormântul fiind amplasat în naos, în fata usilor împaratesti.
În apropierea manastirii se observa urmele unei închisori politice care a functionat din timpul
domniei lui Vlad Tepes pâna în anul 1856.
Actualmente, manastirea are aspectul unui locas parasit, cele doua cutremure mai importante din
ultimii 30 ani, aducând prejudicii serioase acestui edificiu. În ciuda potentialului istoric ridicat, acest lacas de
cult este înca foarte slab valorificat.
Conducerea actuala a manastirii are în vedere promovarea de actiuni pentru consolidarea bisericii,
dar si pentru cercetarea ruinelor existente pe insula si valorificarea lor istorica.
6. Manastirea Comana se afla în comuna Comana, judetul Giurgiu, fiind declarata ca zona
protejata de interes national prin Legea nr. 5 din 2000, Zone protejate construite, litera k) biserici si
ansambluri manastiresti. Manastirea Comana este renumita prin semnificatia sa istorica, fiind
supranumita „cetatea Neajlovului ”, dar si prin valoarea sa arhitectonica. Manastirea Comana a fost
contruita de catre domnitorul Radu Serban în secolul al XVII-lea pe locul unei ctitorii a lui Vlad Tepes.
De asemenea, se remarca numarul foarte ridicat de monumente istorice delimitate în lista

monumentelor istorice din România din 1992.
A - M onumente arheologice; situri arheologice (138 în judetul Ilfov, 45 în judetul Calarasi, 7 în
judetul Dâmbovita, 34 în judetul Giurgiu) - 224;
B - Monumente si ansambluri de arhitectura; monumente tehnice (69 în Ilfov, 32 în judetul
Calarasi, 12 în judetul Dâmbovita, 71 în judetul Giurgiu) - 184;
D - Monumente de arta, monumente si ansambluri memoriale (28 în Ilfov, 10 în judetul
Calarasi, 1 în judetul Dâmbovita, 8 în judetul Giurgiu) – 47.
2.4.2.1 Probleme si disfunctionalitati

Ca si în cazul ariilor protejate naturale se observa existenta unui interes destul de scazut pentru
conservarea si restaurarea valorilor de patrimoniu cultural, în multe situatii acestea aflându-se în stare de
degradare si necesitând lucrari de consolidare.
De asemenea, zonele protejate culturale din aria metropolitana a municipiului Bucuresti nu sunt
promovate din punct de vedere turistic, desi acestea reprezinta elemente deosebite de patrimoniu national.
Masuri prioritare
La nivelul zonelor protejate culturale trebuie sa se urmareasca atragerea de fonduri pentru
refacerea sau pentru promovarea turistica a acestora.
Pagina 41 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
De asemenea se propune introducerea urmatoarelor situri în categoria zonelor protejate culturale

de interes national:
- Ansamblul manastiresc Tiganesti este situat pe malul drept al Lacului Scrovistea, fiind compus
din doua biserici, o clopotnita, staretia, atelierele de tesut si locuintele maicilor. Manastirea a fost construita
în secolul al XIX-lea pe locul unui fost schit din lemn realizat de calugari veniti de la Muntele Athos (1752).
În prezent este o manastire de maici, recunoscuta prin pictura deosebita prin colorit si continut, dar si prin
atelierele manastirii unde se executa broderii, vesminte, covoare si tesaturi din lâna. Manastirea este
importanta prin pictura sa în fresca, care se mai pastreaza din pacate doar în tinda, dar si datorita functiilor
pe care le-a avut în decursul timpului. În cadrul manastirii Tiganesti se afla si o icoana facatoare de minuni
a Maicii Domnului, care este revendicata de Manastirea Snagov.
Manastirea a fost refacuta în mai multe rânduri, ultima actiune fiind finantata de catre Banca
Nationala.
- Manastirea Samurcasesti, construita în 1808 de catre vornicul Constantin Samurcas, cu
interioare pictate de Gh. Tattarascu; aici se afla mormântul fiicei lui I. Heliade Radulescu - stareta la
aceasta manastire; în curtea manastirii se afla un pin urias, monument al naturii - cu o vârsta de peste 300
de ani.
- Ansamblul monahal Cernica, cu manastirea Cernica, ridicata în 1608 de vornicul Cernica
Stirbei; în apropiere, la Caldararu, s-au descoperit fundatiile manastirii Iezerul, ridicata de Chiajna
Vorniceasca, sotia vornicului Cernica Stirbei (Georgescu si Stanciu, 1969).
Manastirea este cel mai accesibil lacas de cult de acest tip din apropierea capitalei, având si un
renume deosebit în acest sens. În cimitirul manastirii se gasesc mormintele unor oameni de seama:
scriitorul Gala Galaction, pictorul Ion Tuculescu, etc.. Dincolo de importanta spirituala deosebita, zona
Cernica reprezinta un important loc de agrement, Padurea Cernica fiind un punct de atractie pentru
locuitorii Bucurestiului. Acest lucru se observa si prin faptul ca problema deseurilor este foarte acuta,
existând un volum important de deseuri depozitate necontrolat pe malurile lacului, dar si în fondul forestier.
De asemenea, în apropierea manastirii sunt depozitate deseuri din constructii aduse de Primaria comunei
Pantelimon.
- Necropola din 3500-2700 î.e.n. apropierea localitatii Cernica este cea mai mare necropola
neolitica din România, aici fiind descoperite 350 de morminte în care se aflau diferite obiecte din piatra si
bronz.
- Palatul domnitorului Ghica din comuna Balotesti a fost construit în 1834 ca resedinta de vara a
domnitorului. Palatul este construit pe malul lacului Cociovalistea în stil neoclasic. Palatul este înconjurat de
un parc de 10 ha, care contribuie la cresterea esteticii zonei.
- Manastirea Caldarusani a fost construita de Matei Basarab în 1638 pe locul unui fost schit de
calugari. Picturile initiale s-au pastrat doar în pronaos, acolo unde se observa portretele lui Matei Basarab
si al sotiei sale Elena. Forma manastirii este de trefla cu trei turle, fiind un monument unic pentru timpurile
sale. Usa de la pronaos este sculptata cu motive orientale, iar cea de la intrare are ancadramente din
piatra. Manastirea a avut un rol cultural deosebit, aici realizându-se traducerea sau copierea unor carti. În
1798 aici a functionat un atelier-scoala pentru zugravi, iar la începutul secolului al XIX-lea pentru legatorie
de carti, argintarie, fierarie si croitorie. În muzeul manastirii se gasesc picturi ale pictorului Nicolae
Grigorescu.
Pagina 42 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
ANALIZA SWOT A ZONELOR PROTEJATE CULTURALE DIN ARIA METROPOLITANA A


- diversitatea ridicata a categoriilor de obiective - numarul redus de zone protejate culturale de
culturale reprezentând numeroase perioade interes national (6), fata de valorile care exista
istorice diverse; în acest spatiu;
- proximitatea de municipiul Bucuresti,; - gestiunea deficitara a zonelor protejate
- combinarea valorilor naturale cu cele culturale;
culturale, în apropierea ariilor protejate naturale - lipsa unui sistem de taxe si amenzi care sa
existând obiective culturale de importanta controleze activitatile din zonele protejate
nationala sau regionala; culturale si din zonele învecinate;
- existenta unui cadru legislativ adaptat la - preocupari reduse pentru conservarea
cerintele Uniunii Europene. obiectivele culturale în localitatile din aria
-lipsa materialelor promotionale destinate
promovarii valorilor culturale existente în aria
metropolitana;
-inexistenta panourilor infomrative în axele de
circulatie;
- lipsa unei infrastructuri de primire a turistilor
petrnu majoritatea obiectivelor culturale.
- cresterea atractiei ariei metropolitane pentru - degradarea obiectivelor culturale în cazul în
turismul organizat pentru locuitorii care nu se iau masuri de conservare si chiar
Bucurestiului; restaurare a acestora;
- favorabilitatea pentru activitati educationale; - cresterea numarului de initiative personale
- posibilitatea valorificarii valorilor culturale în neautorizate de interventie în siturile
cadrul unor circuite turistice, activitati arheologice, cu consecinte negative asupra
educationale, manifestari culturale (expozitii, cercetarilor organizate si a siturilor;
teatru), cercetare stiintifica etc.. -perceperea unor situri culturale ca spatii
pentru depozitarea deseurilor.
Concluzii
Zonele protejate din aria metropolitana reprezinta spatii care ar trebui sa contribuie la protectia unor
elemente de patrimoniu natural sau cultural, la îmbunatatirea starii mediului, fiind un suport real sau
potential pentru desfasurarea activitatilor de recreere si educatie.
Din aceasta cauza se impune promovarea, în PATZ al ariei metropolitane a municipiului
Bucuresti, a unor masuri coerente, care sa tina cont si de recomadarile existente în acest document,
pentru scaderea gradului de „agresare antropica” prin cresterea suprafetelor construite, vandalizare,
desfasurarea unor activitati recreative neconforme cu conservarea si protectia etc.
De asemenea, în cazul obiectivelor culturale în apropierea carora se afla suprafete acvatice sau cu
vegetatie forestiera se propune încadrarea lor în categoria peisajelor protejate de interes european
(Complexul brâncovenesc Mogosoaia, Complexul monahal Cernica etc.), delimitate în cadrul Conventiei
europene asupra peisajului semnata la Florenta în 2000.
Detalierea zonelor protejate naturale si construite se gaseste în anexa 1.
Pagina 43 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 10
Pagina 44 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 11
Pagina 45 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 12
Pagina 46 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 13
Pagina 47 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
TIPUL DE
CONSECINTE
ZONA REPREZENTATIVITATE PROBLEME ACTUALE MASURI SI REGLEMENTARI
POTENTIALE
PROTEJATA
Specii, habitate si - scaderea suprafetei si a - cresterea riscului de - crearea structurilor de administrare a ariilor
ecosisteme specifice numarului ariilor protejate degradare a elementelor protejate;
zonei silvostepei si zonei - cresterea presiunii umane ocrotite din ariile protejate - realizarea urgenta a delimitarii spatiale si a
nemorale asupra ariilor protejate prin existente; zonarii ariilor protejate;
Sisteme acvatice suprafete construite, activitati - riscul de pierdere a - stoparea extinderii suprafetelor construite în
specifice zonei de de recreere, suprafete agricole, statutului de rezervatie spatiul sau în apropierea ariilor protejate,
câmpie deseuri etc. naturala datorita - diminuarea numarului de surse directe sau
Prezenta unor specii - statutul incert al ariilor degradarii sau disparitiei indirecte de degradare a arilor protejate;
protejate rare sau protejate naturale determinat de obiectivelor ocrotite - extinderea suprafetei ariilor protejate naturale
vulnerabile (ghimpele, inexistenta unor limite -degradarea calitatii de interes metropolitan, prin includerea unor
bujorul de stepa, recunoscute si a unor institutii componentelor mediului paduri periurbane si a unor zone umede;
brândusa galbena etc.) sau persoane autorizate care sa natural în ariile protejate si - aplicarea legislatiei de mediu pentru limitarea
se ocupe de administrare; în zonele din proximitate; impactului surselor menajere în special asupra
- multitudinea cailor de acces în - perceperea ariilor ecosistemelor acvatice;
spatiul ariilor protejate; protejate ca spatii - delimitarea stricta a zonelor destinate
- intensificarea si diversificarea disponibile pentru activitatilor recreative si stabilirea concreta a
ARII
activitatilor de recreere în ariile promovarea de investitii; reglementarilor de administrare a acestor spatii
PROTEJATE
protejate cu prevederi clare asupra gestionarii deseurilor,
NATURALE
- intensificarea exploatarii utilizarii resurselor lemnoase, utilizarii focului,
comerciale a unor elemente vandalizarii vegetatiei.
ocrotite - eliminarea formelor de interventie antropica
- slaba reprezentare a care aduc prejudicii obiectivelor ocrotite
categoriilor de ecosisteme din (extragere selectiva, comert etc.).
aria metropolitana a - promovarea educatiei ecologice în rândul
municipiului Bucuresti în populatiei locale si vizitatoare pentru
sistemul de arii protejate constientizarea valorii deosebite a ariilor
- existenta unor preocupari si protejate naturale;
initative reduse pentru - marcarea cu panouri vizibile si explicite a
conservarea diversitatii locatiei si importantei ariilor protejate;
biologice la nivelul actorilor - realizarea de pliante, brosuri etc. pentru
locali din aria metropolitana a promovarea valorilor ariilor protejate, dar si
municipiului Bucuresti pentru mediatizarea regulilor care sunt necesar
a fi respectate în aceste spatii.
Pagina 48 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
2.5 Reteaua de localitati
2.5.1 Analiza situatiei existente
2.5.1.1 Functia administrativa
În conformitate cu Legea nr.2/1968, cu modificarile ulterioare, Zona Metopolitana Bucuresti (ZMB) are
în componenta (la nivelul anului 2005) un numar de 94 UATB dupa cum urmeaza:
1. Municipiul Bucuresti;
2. 10 orase: Budesti, Fundulea si Oltenita – cu rang de municipiu (jud. Calarasi); Bolintin Vale si
Mihailesti (jud. Giurgiu); Buftea, Chitila, Otopeni, Popesti-Leordeni si Voluntari (jud.Ilfov)
3. 83 de comune din judetele: Calarasi (25), Dâmbovita (5), Giurgiu (18), Ialomita (1) si Ilfov (34).
Analizele întreprinse pentru elaborarea proiectului de fata au în vedere ZMB cu exceptia Municipiului
Bucuresti datorita urmatoarelor considerente:
- reprezentarile cartografice precum si analizele cantitative sunt distorsionate de diferentele mari
existente între Bucuresti si restul teritoriului;
- excluderea Municipiului Bucuresti din abordarea globala a ZMB din punct de vedere cantitativ nu
înseamna ca nu au fost luate în considerare aspectele multiple si complexe ale relatiilor reciporce
dintre oras si restul teritoriului metropolitan.
Tabel nr. 3
COMPONENTA ZMB
Populatia Nr.localitati Populatia

Nr.crt. Denumirea UATB Componenta
2002 componente 2002
1 MUNICIPIUL OLTENITA 27213 1
OLTENITA 27213
2 ORAS BUDESTI 9702 5
BUDESTI 4430
APROZI 1248
BUCIUMENI 702
CRIVAT 2412
GRUIU 910
3 ORAS FUNDULEA 6691 3
FUNDULEA 5887
ALEXANDRU I. CUZA 0
GOSTILELE 804
4 BELCIUGATELE 2353 5
BELCIUGATELE 994
CANDEASCA 398
COJESTI 247
MARIUTA 630
MATARAUA 84
5 CASCIOARELE 2161 1
CASCIOARELE 2161
6 CHIRNOGI 8136 1
CHIRNOGI 8136
7 CHISELET 3583 1
Pagina 49 din 252
CCMESI
CICADIT
IHS

CHISELET 3583
8 CURCANI 5233 2
CURCANI 5159
SALCIOARA 74
9 FRASINET 2048 6
FRASINET 435
CURATESTI 157
DANESTI 435
FRASINETU DE JOS 385
LUPTATORI 595
TARICENI 41
10 FRUMUSANI 5179 6
FRUMUSANI 2404
ORASTI 274
PADURISU 960
PASAREA 866
PITIGAIA 79
POSTAVARI 596
11 FUNDENI 5521 1
FUNDENI 5521
12 GURBANESTI 1662 6
GURBANESTI 600
CODRENI 0
COTOFANCA 544
PREASNA 196
PREASNA VECHE 0
VALEA PRESNEI 322
13 ILEANA 3872 9
ILEANA 1013
ARTARI 621
FLORICA 658
PODARI 172
RASURILE 41
RAZOARELE 165
SATU NOU 290
STEFANESTI 660
VLAICULESTI 252
14 LUICA 2301 2
LUICA 1621
VALEA STANII 680
15 MANASTIREA 6206 3
MANASTIREA 3880
COCONI 1129
SULTANA 1197
16 MITRENI 4898 3
MITRENI 1775
CLATESTI 654
VALEA ROSIE 2469
17 NANA 2641 1
NANA 2641
Pagina 50 din 252
CCMESI
CICADIT
IHS

18 NICOLAE BALCESCU 1707 3
NICOLAE BALCESCU 1187
FANTANA DOAMNEI 401
PAICU 119
19 PLATARESTI 4317 4
PLATARESTI 1768
CUCUIETI 710
DOROBANTU 1308
PODU PITARULUI 531
20 RADOVANU 5136 2
RADOVANU 4406
VALEA POPII 730
21 SARULESTI 3174 7
SARULESTI 550
MAGURENI 55
POLCESTI 84
SANDULITA 588
SARULESTI-GARA 1585
SATUCU 26
SOLACOLU 286
22 SOHATU 3558 2
SOHATU 2094
PROGRESU 1464
23 SOLDANU 3533 2
SOLDANU 2448
NEGOESTI 1085
24 SPANTOV 4681 3
SPANTOV 1219
CETATEA VECHE 888
STANCEA 2574
25 TAMADAU MARE 2614 7
TAMADAU MARE 985
CALARETI 395
DARVARI 116
PLUMBUITA 578
SACELE 89
SEINOIU 308
TAMADAU MIC 143
26 ULMENI 5378 1
ULMENI 5378
27 VALEA ARGOVEI 2792 5
VALEA ARGOVEI 1589
LUNCA 0
OSTROVU 76
SILISTEA 812
VLADICEASCA 315
28 VASILATI 7943 4
VASILATI 3640
GALBINASI 3434
NUCI 409
POPESTI 460
Pagina 51 din 252
CCMESI
CICADIT
IHS

29 BUTIMANU 2359 4
BUTIMANU 1657
BARBUCEANU 110
LUCIANCA 304
UNGURENI 288
30 CIOCANESTI 5419 5
CIOCANESTI 2168
CRETU 560
DECINDEA 540
URZICEANCA 1040
VIZURESTI 1111
31 CREVEDIA 6749 5
CREVEDIA 2640
COCANI 562
DARZA 1855
MANASTIREA 709
SAMURCASI 983
32 NICULESTI 4547 3
NICULESTI 2388
CIOCANARI 1333
MOVILA 826
33 TARTASESTI 5121 3
TARTASESTI 2142
BALDANA 1950
GULIA 1029
34 SINESTI 2603 6
SINESTI 1368
BOTENI 6
CATRUNESTI 357
HAGIESTI 83
LILIECI 700
LIVEDEA 89
35 ORAS BOLINTIN-VALE 11702 4
BOLINTIN-VALE 7145
CRIVINA 928
MALU SPART 2996
SUSENI 633
36 ORAS MIHAILESTI 7490 4
MIHAILESTI 4542
DRAGANESCU 502
NOVACI 1257
POPESTI 1189
37 ADUNATII-COPACENI 6693 4
ADUNATII-COPACENI 3377
DARASTI-VLASCA 2190
MOGOSESTI 514
VARLAAM 612
38 BUTURUGENI 4144 4
BUTURUGENI 2120
Pagina 52 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS

PADURENI 1603
PODU ILFOVATULUI 26
POSTA 395
39 BOLINTIN-DEAL 6235 2
BOLINTIN-DEAL 4157
MIHAI VODA 2078
40 COLIBASI 3879 2
COLIBASI 2411
CAMPURELU 1468
41 COMANA 7832 5
COMANA 2223
BUDENI 909
FALASTOACA 1104
GRADISTEA 1647
VLAD TEPES 1949
42 CREVEDIA MARE 4998 6
CREVEDIA MARE 1605
CREVEDIA MICA 982
DEALU 1278
GAISEANCA 503
PRIBOIU 162
SFANTU GHEORGHE 468
43 FLORESTI-STOENESTI 8843 3
STOENESTI 1964
FLORESTI 4167
PALANCA 2712
44 GAISENI 5541 4
GAISENI 2212
CARPENISU 962
CASCIOARELE 2143
PODU POPA NAE 224
45 GOSTINARI 2775 2
GOSTINARI 2038
MIRONESTI 737
46 GRADINARI 3801 3
GRADINARI 1330
TANTAVA 1375
ZORILE 1096
47 GREACA 2843 3
GREACA 2048
PUTU GRECI 434
ZBOIU 361
48 HOTARELE 8929 5
HOTARELE 4497
HERASTI 2111
IZVOARELE 1731
MILOSESTI 287
TEIUSU 303
49 JOITA 8733 4
JOITA 2167
Pagina 53 din 252
CCMESI
CICADIT
IHS

BACU 1369
COSOBA 2566
SABARENI 2631
50 OGREZENI 4974 2
OGREZENI 3968
HOBAIA 1006
51 ULMI 7724 8
ULMI 1155
CASCIOARELE 258
DRAGANEASCA 618
GHIONEA 556
ICOANA 1030
MOSTENI 479
POENARI 1003
TRESTIENI 2625
52 VALEA DRAGULUI 3373 1
VALEA DRAGULUI 3373
53 VANATORII MICI 5049 8
VANATORII MICI 841
CORBEANCA 362
CUPELE 495
IZVORU 913
POIANA LUI STANGA 731
VALCELELE 188
VANATORII MARI 1301
ZADARICIU 218
54 VARASTI 6504 2
VARASTI 4164
DOBRENI 2340
55 ORAS BUFTEA 20350 2
BUFTEA 17791
BUCIUMENI 2559
56 ORAS OTOPENI 10215 2
OTOPENI 9201
ODAILE 1014
57 ORAS CHITILA 12643 2
CHITILA 11283
RUDENI 1360
ORAS POPESTI
58 15115 1
LEORDENI
POPESTI LEORDENI 15115
59 ORAS VOLUNTARI 30016 1
VOLUNTARI 30016
60 UNU DECEMBRIE 9436 2
UNU DECEMBRIE 6598
COPACENI 2838
61 AFUMATI 6613 1
AFUMATI 6613
62 BALOTESTI 6726 3
BALOTESTI 5273
Pagina 54 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS

DUMBRAVENI 304
SAFTICA 1149
63 BERCENI 4103 1
BERCENI 4103
64 BRAGADIRU 8165 1
BRAGADIRU 8165
65 BRANESTI 8531 4
BRANESTI 6350
ISLAZ 1308
PASAREA 840
VADU ANEI 33
66 CERNICA 9425 5
CERNICA 2799
BALACEANCA 2181
CALDARARU 1148
POSTA 598
TANGANU 2699
67 CHIAJNA 8009 3
CHIAJNA 3839
DUDU 773
ROSU 3397
68 CIOLPANI 4472 4
CIOLPANI 2860
IZVORANI 600
LUPARIA 230
PISCU 782
69 CIOROGARLA 4921 2
CIOROGARLA 3069
DARVARI 1852
70 CLINCENI 4938 3
CLINCENI 3762
OLTENI 1099
ORDOREANU 77
71 CORBEANCA 3718 4
CORBEANCA 1370
OSTRATU 367
PETRESTI 462
TAMASI 1519
72 CORNETU 5028 2
CORNETU 4989
BUDA 39
73 DARASTI-ILFOV 2935 1
DARASTI-ILFOV 2935
74 DASCALU 2559 4
DASCALU 1864
CREATA 174
GAGU 503
RUNCU 18
75 DOBROIESTI 6589 2
DOBROESTI 3944
Pagina 55 din 252
CCMESI
CICADIT
IHS

FUNDENI 2645
76 DOMNESTI 6327 2
DOMNESTI 5774
TEGHES 553
77 DRAGOMIRESTI-VALE 4265 3
DRAGOMIRESTI-VALE 1213
DRAGOMIRESTI-DEAL 2195
ZURBAUA 857
78 GANEASA 4206 5
GANEASA 599
COZIENI 705
MOARA DOMNEASCA 606
PITEASCA 1251
SINDRILITA 1045
79 GLINA 7147 3
GLINA 4409
CATELU 2497
MANOLACHE 241
80 GRADISTEA 2930 2
GRADISTEA 1894
SITARU 1036
81 GRUIU 7155 4
GRUIU 1887
LIPIA 2344
SANTU FLORESTI 640
SILISTEA SNAGOVULUI 2284
82 JILAVA 11919 1
JILAVA 11919
83 MAGURELE 9272 5
MAGURELE 5004
ALUNISU 1306
DUMITRANA 702
PRUNI 210
VARTEJU 2050
84 MOARA VLASIEI 5833 2
MOARA VLASIEI 4151
CACIULATI 1682
85 MOGOSOAIA 5232 1
MOGOSOAIA 5232
86 NUCI 3141 5
NUCI 654
BALTA NEAGRA 259
MERII PETCHII 1077
MICSUNESTII MARI 694
MICSUNESTII-MOARA 457
87 PANTELIMON 16019 1
PANTELIMON 16019
88 PERIS 7151 3
Pagina 56 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS

PERIS 5292
BALTENI 426
BURIAS 1433
89 PETRACHIOAIA 2823 4
PETRACHIOAIA 1575
MAINEASCA 367
SURLARI 486
VANATORI 395
90 SNAGOV 6041 5
SNAGOV 1484
CIOFLINCENI 971
GHERMANESTI 2034
TANCABESTI 1417
VLADICEASCA 135
91 STEFANESTII DE JOS 4131 3
STEFANESTII DE JOS 2428
CRETULEASCA 422
STEFANESTII DE SUS 1281
92 TUNARI 3804 2
TUNARI 3617
DIMIENI 187
93 VIDRA 8220 3
VIDRA 3437
CRETESTI 2567
SINTESTI 2216
TOTAL POPULATIE 593216 302 593216
Sursa: Date prelucrate dupa Recensamântul populatiei 2002, INS Bucuresti.
2.5.1.2 Caracteristici demografice ale retelei de localitati
Reteaua de localitati a ZMB este grupata în 94 UATB si cuprinde 303 asezari din care Municipiul
Bucuresti si alte 10 orase (25,5 % din total populatie ZMB, exclusiv Municipiul Bucuresti).
Ierarhizarea asezarilor urbane în 2005, în functie de marimea demografica este redata în figura de mai
jos (Fig. 14 – Populatia asezarilor urbane la recensamântul din anul 2002):
Fig. 14
35000
30016
30000 27213
25000 20350
20000 15115
12643 11702
15000
10215 9702
10000 7490 6691
5000
0
CHITILA
OLTENITA
BUFTEA
FUNDULEA
BOLINTIN-
OTOPENI
VOLUNTARI
LEORDENI
MIHAILESTI
BUDESTI
POPESTI
VALE
Pagina 57 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Ierarhizarea asezarilor urbane dupa puterea demografica (2002)
- o alta caracteristica este data de ponderea populatiei urbane în totalul populatiei acestor orase,
valori care au un ecart cuprins între 45 % si 100 %: Oltenita, Voluntari, Popesti Leordeni – 100 %,
Budesti (sate componente: Aprozi, Buciumeni, Crivat si Gruiu) – 45,7 %, Fundulea (sate
componente: Al.I.Cuza si Gostilele) – 88 %, Bolintin Vale (sate componente: Crivina, Malu Spart si
Suseni) – 61,1 %, Mihailesti (sate componente: Draganescu, Novaci si Popesti) – 60,6 %, Buftea
(sat component: Buciumeni) - 87,4 %, Chitila (sat component Rudeni) – 89,2 % si Otopeni (sat
component: Odaile) – 90,1 %; aceste caracteristici sunt redate în graficul de mai jos (Fig. 15 –
Ponderea populatiei urbane în total populatie orase în anul 2002 (%)):
Fig. 15 100 100 100

100 90,1 89,2 87,4
88
90
80
70 61,1 60,6
60 45,7
50
40
30
20
10
0
CHITILA
OTOPENI
OLTENITA
BUFTEA
MIHAILESTI
VOLUNTARI
LEORDENI
BUDESTI
FUNDULEA
BOLINTIN-
POPESTI
VALE
- ierarhia asezarilor realizata pe baza puterii demografice (2002) este redata în tabelul urmator:
Tabel nr. 4
IERARHIA ASEZARILOR DIN ZMB (2002)
Rang Localitatea Populatia Rang Localitatea Populatia

2002 2002
1 VOLUNTARI 30016 28 GLINA 4409
2 OLTENITA 27213 29 RADOVANU 4406
3 BUFTEA 17791 30 FLORESTI 4167
4 PANTELIMON 16019 31 VARASTI 4164
5 POPESTI 15115 32 BOLINTIN-DEAL 4157
LEORDENI
6 JILAVA 11919 33 MOARA VLASIEI 4151
7 CHITILA 11283 34 BERCENI 4103
8 OTOPENI 9201 35 OGREZENI 3968
9 BRAGADIRU 8165 36 DOBROESTI 3944
10 CHIRNOGI 8136 37 MANASTIREA 3880
11 BOLINTIN-VALE 7145 38 CHIAJNA 3839
12 AFUMATI 6613 39 CLINCENI 3762
13 UNU DECEMBRIE 6598 40 VASILATI 3640
14 BRANESTI 6350 41 TUNARI 3617
15 FUNDULEA 5887 42 CHISELET 3583
16 DOMNESTI 5774 43 VIDRA 3437
17 FUNDENI 5521 44 GALBINASI 3434
18 ULMENI 5378 45 ROSU 3397
19 PERIS 5292 46 ADUNATII-COPACENI 3377
Pagina 58 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS

2002 2002
20 BALOTESTI 5273 47 VALEA DRAGULUI 3373
21 MOGOSOAIA 5232 48 CIOROGARLA 3069
22 CURCANI 5159 49 MALU SPART 2996
23 MAGURELE 5004 50 DARASTI-ILFOV 2935
24 CORNETU 4989 51 CIOLPANI 2860
25 MIHAILESTI 4542 52 COPACENI 2838
26 HOTARELE 4497 53 CERNICA 2799
27 BUDESTI 4430 54 PALANCA 2712
55 TANGANU 2699 103 MITRENI 1775
56 FUNDENI 2645 104 PLATARESTI 1768
57 NANA 2641 105 IZVOARELE 1731
58 CREVEDIA 2640 106 CACIULATI 1682
59 SABARENI 2631 107 BUTIMANU 1657
60 TRESTIENI 2625 108 GRADISTEA 1647
61 STANCEA 2574 109 LUICA 1621
62 CRETESTI 2567 110 CREVEDIA MARE 1605
63 COSOBA 2566 111 PADURENI 1603
64 BUCIUMENI 2559 112 VALEA ARGOVEI 1589
65 CATELU 2497 113 SARULESTI-GARA 1585
66 VALEA ROSIE 2469 114 PETRACHIOAIA 1575
67 SOLDANU 2448 115 TAMASI 1519
68 STEFANESTII DE 2428 116 SNAGOV 1484
JOS
69 CRIVAT 2412 117 CAMPURELU 1468
70 COLIBASI 2411 118 PROGRESU 1464
71 FRUMUSANI 2404 119 BURIAS 1433
72 NICULESTI 2388 120 TANCABESTI 1417
73 LIPIA 2344 121 TANTAVA 1375
74 DOBRENI 2340 122 CORBEANCA 1370
75 SILISTEA SNAGOV. 2284 123 BACU 1369
76 COMANA 2223 124 SINESTI 1368
77 SINTESTI 2216 125 RUDENI 1360
78 GAISENI 2212 126 CIOCANARI 1333
79 DRAGOMIRESTI- 2195 127 GRADINARI 1330
DEAL
80 DARASTI-VLASCA 2190 128 DOROBANTU 1308
81 BALACEANCA 2181 129 ISLAZ 1308
82 CIOCANESTI 2168 130 ALUNISU 1306
83 JOITA 2167 131 VANATORII MARI 1301
84 CASCIOARELE 2161 132 STEFANESTII DE 1281
SUS
85 CASCIOARELE 2143 133 DEALU 1278
86 TARTASESTI 2142 134 NOVACI 1257
87 BUTURUGENI 2120 135 PITEASCA 1251
88 HERASTI 2111 136 APROZI 1248
89 SOHATU 2094 137 SPANTOV 1219
90 MIHAI VODA 2078 138 DRAGOMIRESTI- 1213
VALE
Pagina 59 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS

2002 2002
91 VARTEJU 2050 139 SULTANA 1197
92 GREACA 2048 140 POPESTI 1189
93 GOSTINARI 2038 141 NICOLAE BALCESCU 1187
94 GHERMANESTI 2034 142 ULMI 1155
95 STOENESTI 1964 143 SAFTICA 1149
96 BALDANA 1950 144 CALDARARU 1148
97 VLAD TEPES 1949 145 COCONI 1129
98 GRADISTEA 1894 146 VIZURESTI 1111
99 GRUIU 1887 147 FALASTOACA 1104
100 DASCALU 1864 148 OLTENI 1099
101 DARZA 1855 149 ZORILE 1096
102 DARVARI 1852 150 NEGOESTI 1085
151 MERII PETCHII 1077 200 ARTARI 621
152 SINDRILITA 1045 201 DRAGANEASCA 618
153 URZICEANCA 1040 202 VARLAAM 612
154 SITARU 1036 203 MOARA 606
DOMNEASCA
155 ICOANA 1030 204 GURBANESTI 600
156 GULIA 1029 205 IZVORANI 600
157 ODAILE 1014 206 GANEASA 599
158 ILEANA 1013 207 POSTA 598
159 HOBAIA 1006 208 POSTAVARI 596
160 POENARI 1003 209 LUPTATORI 595
161 BELCIUGATELE 994 210 SANDULITA 588
162 TAMADAU MARE 985 211 PLUMBUITA 578
163 SAMURCASI 983 212 COCANI 562
164 CREVEDIA MICA 982 213 CRETU 560
165 CIOFLINCENI 971 214 GHIONEA 556
166 CARPENISU 962 215 TEGHES 553
167 PADURISU 960 216 SARULESTI 550
168 CRIVINA 928 217 COTOFANCA 544
169 IZVORU 913 218 DECINDEA 540
170 GRUIU 910 219 PODU PITARULUI 531
171 BUDENI 909 220 MOGOSESTI 514
172 CETATEA VECHE 888 221 GAISEANCA 503
173 PASAREA 866 222 GAGU 503
174 ZURBAUA 857 223 DRAGANESCU 502
175 VANATORII MICI 841 224 CUPELE 495
176 PASAREA 840 225 SURLARI 486
177 MOVILA 826 226 MOSTENI 479
178 SILISTEA 812 227 SFANTU GHEORGHE 468
179 GOSTILELE 804 228 PETRESTI 462
180 PISCU 782 229 POPESTI 460
181 DUDU 773 230 MICSUNESTII- 457
MOARA
182 MIRONESTI 737 231 FRASINET 435
183 POIANA LUI 731 232 DANESTI 435
STANGA
Pagina 60 din 252
CCMESI
CICADIT
IHS

2002 2002
184 VALEA POPII 730 233 PUTU GRECI 434
185 CUCUIETI 710 234 BALTENI 426
186 MANASTIREA 709 235 CRETULEASCA 422
187 COZIENI 705 236 NUCI 409
188 BUCIUMENI 702 237 FANTANA DOAMNEI 401
189 DUMITRANA 702 238 CANDEASCA 398
190 LILIECI 700 239 CALARETI 395
191 MICSUNESTII MARI 694 240 PODU ILFOVATULUI 395
192 VALEA STANII 680 241 VANATORI 395
193 STEFANESTI 660 242 FRASINETU DE JOS 385
194 FLORICA 658 243 OSTRATU 367
195 CLATESTI 654 244 MAINEASCA 367
196 NUCI 654 245 CORBEANCA 362
197 SANTU FLORESTI 640 246 ZBOIU 361
198 SUSENI 633 247 CATRUNESTI 357
199 MARIUTA 630 248 VALEA PRESNEI 322
249 VLADICEASCA 315 276 TAMADAU MIC 143
250 SEINOIU 308 277 VLADICEASCA 135
251 LUCIANCA 304 278 PAICU 119
252 DUMBRAVENI 304 279 DARVARI 116
253 TEIUSU 303 280 BARBUCEANU 110
254 SATU NOU 290 281 SACELE 89
255 UNGURENI 288 282 LIVEDEA 89
256 MILOSESTI 287 283 MATARAUA 84
257 SOLACOLU 286 284 POLCESTI 84
258 ORASTI 274 285 HAGIESTI 83
259 BALTA NEAGRA 259 286 PITIGAIA 79
260 CASCIOARELE 258 287 ORDOREANU 77
261 VLAICULESTI 252 288 OSTROVU 76
262 COJESTI 247 289 SALCIOARA 74
263 MANOLACHE 241 290 MAGURENI 55
264 LUPARIA 230 291 TARICENI 41
265 PODU POPA NAE 224 292 RASURILE 41
266 ZADARICIU 218 293 BUDA 39
267 PRUNI 210 294 VADU ANEI 33
268 PREASNA 196 295 POSTA 26
269 VALCELELE 188 296 SATUCU 26
270 DIMIENI 187 297 RUNCU 18
271 CREATA 174 298 BOTENI 6
272 PODARI 172 299 AL. I. CUZA 0
273 RAZOARELE 165 300 CODRENI 0
274 PRIBOIU 162 301 PREASNA VECHE 0
275 CURATESTI 157 302 LUNCA 0
Sursa: Date prelucrate dupa Recensamântul populatiei 2002, INS Bucuresti.
- distributia asezarilor pe categorii de marime este redata în tabelul urmator:

Tabel nr. 5
DISTRIBUTIA ASEZARILOR ZMB PE CATEGORII DE MARIME DEMOGRAFICA (2002)
Pagina 61 din 252
CCMESI
CICADIT
IHS
Categorii Numar de aszari % din total

Peste 30 000 locuitori 1 0,3
20 001-30 000 1 0,3
15 001-20 000 3 1,0
10 001-15 000 2 0,7
5 001-10 000 16 5,3
3 001-5 000 25 8,3
2 001-3 000 46 15,2
1 001-2 000 66 21,8
501 -1 000 63 20,9
301-500 30 10,0
201-300 14 4,6
100-200 13 4,3
Sub 100 locuitori 22 7,3
Total 302 100
Sursa: Date prelucrate dupa recensamântul populatiei 2002, INS Bucuresti.
Rezulta deci o predominanta a asezarilor mici si mijlocii (pâna la 5000 locuitori), care au o pondere de
92,3 % (Fig. 16 - Distributia asezarilor ZMB pe categorii de marime demografica (2002))
Fig. 16
>30000 1
20001-30000 1
15001-20000 3
10001-15000 2
5001-10000 16
3001-5000 25
2001- 3000 46
1001-2000 66
501-1000 63
301-500 30
201-300 14
100-200 13
<100 loc. 22
0 10 20 30 40 50 60 70
Dupa cum se constata din Fig. 17 – Reteaua de localitati si populatia - Numar de asezari
componente ale Unitatilor Administrativ Teritoriale de Baza – Analiza situatie existenta, cele mai multe
asezari cu un numar extrem de redus de locuitori se gasesc în partea de NE a Zonei Metropolitane. De
remarcat sunt asezarile Al.I.Cuza, Codreni, Preasna Veche si Lunca care, practic, la recensamântul din 2002
nu mai aveau locuitori.
Asezarile cu o populatie cuprinsa între 1001 si 3000 locuitori sunt mult mai numeroase si au o
repartitie relativ echilibrata în cadrul Zonei Metropolitane.
Pagina 62 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 17
Pagina 63 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
2.5.1.3 Gradul de viabilitate al UATB (orase si comune)
Pentru a pune în evidenta gradul de viabilitate al unitatilor administrativ teritoriale (UATB) din Zona
Metropolitana Bucuresti s-a procedat la calculul valorilor standardizate pentru total populatie, migatia neta,
ponderea salariatilor care lucreaza în localitate în total salariati si ponderea salaritilor care lucreaza în
localitate în total populatie activa, dupa formula:
Vs = (Vr – Vmin) / (Vmax – Vmin),
unde
Vs = valoarea standardizata
Vr = valoarea reala
Vmin = valoarea minima reala
Vmax = valoarea maxima reala.
S-a obtinut apoi prin calculul mediei aritmetice a celor 4 indici standardizati (Is total populatie, Is
migratie neta, Is salariati si Is salariati populatie activa) un indice privind viabilitatea UATB (Is retea).
Valorile calculate si ierarhizarea UATB dupa acest indice sintetic sunt redate în tabelul de mai jos
(Tabel nr. 6), precum si în figura care prezinta gradul de viabilitate al localitatilor (Fig. 18 – Reteaua de
localitati si populatia - Gradul de viabilitate al Unitatilor Administrativ Teritoriale de Baza (orase si
comune) – Analiza situatie existenta).
Dupa cum se poate remarca, UATB -urile au fost grupate pe trei categorii: cele care au valori ale
indicelui mai mari de 0,500 au un grad de viabilitate ridicat si mare, cele cu valori cuprinse între 0,400-0,500 au
un grad de viabilitate mediu, iar cele cu valori de sub 0,400 au un grad de viabiliate scazut.
UATB-urile din prima categorie (cu grad de viabiliate ridicat si mare) se caracterizeaza prin:
- o repartitie geografica relativ uniforma în jurul capitalei si apoi pe axa Bucuresti – Ploiesti precum
si spre NE;
- cele mai bine cotate în ierarhie sunt Voluntari, Buftea, Otopeni si Oltenita urmate de Bolintin Vale,
Popesti Leordeni, Chitila, Pantelimon si Bragadiru cu valori ale indicelui de peste 0,600;
- ponderea salariatilor care lucreaza în localitate în total salariati variaza între 30% si 90 % valori
mai mari fiind caracteristice asezarilor situate la distanta mai mare de Bucuresti, media fiind de
56,2 %;
- ponderea salariatilor care lucreaza în localitate în total populatie activa releva un ecart ce variaza
între 40% si 92 %, valori mai ridicate fiind caracteristice asezarilor situate în apropierea capitalei;
media este de 75,4 %;
- în privinta migratiei nete valorile variaza între +81 (Chiajna) si -206 (Oltenita); cu valori pozitive se
înscriu un numar de 17 UATB (Chiajna, Otopeni, Chitila, Bragadiru, Pantelimon, Gradinari,
Mihailesti, Afumati, Adunatii Copaceni, Snagov, Voluntari, Buftea, Mogosoaia, Bolintin Vale, Peris,
Frasinet si Joita); celelalte UATB-uri au valori negative, apropiate însa de 0, valorile fiind cuprinse
între -13 si -36, cu exceptia Oltenitei (-206).
UATB-urile cu grad mediu de viabilitate (indice cuprins între 0,300-0,500) se caracterizeaza prin:
- o repartitie în teritoriu predominant în jumatatea de vest a ZMB, iar în jumatatea estica spre nord si
sud;
- ponderea salariatilor care lucreaza în localitate în total salariati variaza între 18,2 % (Dobroiesti) si
77,1 % (Ileana), media fiind de 38,4%;
- ponderea salariatilor care lucreaza în localitate în total populatie activa variaza între: 27,8 %
(Ileana) si 95 % (Dragomiresti); valori mai ridicate se înregistreaza în UATB-urile aflate în
apropierea Capitalei; media este de 63,5 %;
- migratia neta variaza între + 48 (Cornetu) si – 47 (Frumusani), cu valori negative în marea
majoritate a UATB -urilor; valorile pozitive sunt caracteristice pentru Cornetu, Crevedia, Corbeanca,
Chirnogi, Dragomiresti Vale, Crevedia Mare, Ulmi, Tartasesti, Comana, Domnesti, Vânatorii Mici,
Stefanestii de Jos, Buturugeni, Gaiseni, Hotarele si 1 Decembrie).
UATB-urile cu grad redus de viabilitate (sub 0,400) se caracterizeaza prin:
- repartitie în teritoriu în preponderent în jumatatea estica a ZMB;
- ponderea salariatilor care lucreaza în localitate în total salariati variaza între 15 % (Vasilati) si 75,8
% (Colibasi), cu o medie de 36 %;
Pagina 64 din 252
CCMESI
CICADIT
IHS
- ponderea salariatilor care lucreaza în localitate în total populatie activa variaza între 7,9 %
(Colibasi) si 65 % (Plataresti), media fiind de 36,5 %;
- migratia neta variaza între + 22 (Spantov) si – 51 (Budesti), valori pozitive înregistrând doar:
Spantov, Butimanu, Varasti, Dascalu, Gostinari, Niculesti, Ogrezeni, Chiselet, Nicolae Balcescu si
Luica.
În Fig. 19 Reteaua de localitati – Potential de dezvoltare este prezentata zona de relatii privilegiate
între metropola si unitatile administrativ-teritoriale componente, cu cele 3 tipuri de urbanizare sub forma polilor
de dezvoltare în contextul pastrarii centurii verde – galbena , garantie a cresterii calitatii vietii în zona
metropolitana.
Astfel se prezinta propunerile de urbanizare:
- accentuata – prin polii din prima coroana;
- în centura verde – galbena – în cadrul localitatilor cu functie centrala, în limitele intravilanelor
existente;
- la limita centurii verde – galbena – prin polii de importanta locala, cu potential de a deveni poli
regionali.
Pagina 65 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Tabel nr. 6
GRADUL DE VIABILITATE AL UATB
UATB Is Is total Is migratie Is Is %Salariati in %Salariati in localitate Migratia

RETEA populatie neta salariati sal.p.activa localitate din pop.activa neta
VOLUNTARI 0,732 1 0,812 0,245 0,871 33,7 83,7 27
BUFTEA 0,726 0,659 0,805 0,524 0,915 54,9 87,5 25
OTOPENI 0,67 0,302 0,906 0,537 0,936 55,9 89,3 54
OLTENITA 0,668 0,901 0 0,912 0,859 84,5 82,6 -206
BOLINTIN-VALE 0,644 0,354 0,798 0,714 0,71 69,4 69,7 23
POPESTI 0,637 0,474 0,592 0,52 0,962 54,6 91,6 -36
LEORDENI
CHITILA 0,628 0,387 0,899 0,287 0,939 36,9 89,6 52
PANTELIMON 0,628 0,506 0,871 0,202 0,932 30,4 89 44
BRAGADIRU 0,618 0,229 0,878 0,438 0,925 48,4 88,4 46
FUNDULEA 0,589 0,177 0,627 0,802 0,751 76,1 73,2 -26
PERIS 0,588 0,194 0,742 0,545 0,872 56,5 83,8 7
MIHAILESTI 0,581 0,206 0,854 0,667 0,597 65,8 59,8 39
AFUMATI 0,58 0,175 0,826 0,451 0,866 49,4 83,2 31
SNAGOV 0,576 0,154 0,812 0,413 0,925 46,5 88,4 27
JILAVA 0,573 0,362 0,613 0,518 0,8 54,5 77,5 -30
BALOTESTI 0,568 0,179 0,659 0,491 0,943 52,4 89,9 -17
CHIAJNA 0,563 0,224 1 0,117 0,911 23,9 87,2 81
BRANESTI 0,545 0,242 0,666 0,365 0,905 42,8 86,6 -15
ADUNATII- 0,543 0,177 0,826 0,73 0,439 70,6 46,1 31
COPACENI
Pagina 66 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS

MOGOSOAIA 0,535 0,126 0,801 0,318 0,894 39,2 85,7 24
GRADINARI 0,534 0,075 0,868 0,623 0,568 62,5 57,3 43
GURBANESTI 0,53 0 0,634 1 0,484 91,2 50 -24
MAGURELE 0,52 0,268 0,652 0,357 0,801 42,2 77,6 -19
MANASTIREA 0,516 0,16 0,617 0,85 0,436 79,8 45,8 -29
FRASINET 0,515 0,014 0,728 0,843 0,476 79,2 49,3 3
JOITA 0,511 0,249 0,725 0,222 0,846 31,9 81,5 2
BELCIUGATELE 0,501 0,024 0,672 0,912 0,394 84,5 42,2 -13
GLINA 0,495 0,193 0,7 0,165 0,92 27,6 87,9 -5
UNU 0,49 0,274 0,721 0,282 0,682 36,5 67,2 1
DECEMBRIE
GRUIU 0,488 0,194 0,652 0,408 0,697 46,1 68,5 -19
SINESTI 0,485 0,033 0,672 0,535 0,701 55,8 68,9 -13
DRAGOMIRESTI- 0,483 0,092 0,794 0,045 1 18,4 94,9 22
VALE
CIOLPANI 0,482 0,099 0,707 0,487 0,634 52,1 63,1 -3
CIOROGARLA 0,481 0,115 0,711 0,176 0,92 28,4 87,9 -2
TUNARI 0,479 0,076 0,749 0,168 0,924 27,8 88,3 9
CORBEANCA 0,477 0,073 0,833 0,24 0,763 33,3 74,3 33
CORNETU 0,474 0,119 0,885 0,108 0,783 23,2 76 48
CERNICA 0,473 0,274 0,596 0,115 0,906 23,8 86,7 -35
ULMENI 0,47 0,131 0,742 0,437 0,568 48,3 57,3 7
CHIRNOGI 0,469 0,228 0,798 0,361 0,487 42,5 50,3 23
Pagina 67 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS

DOMNESTI 0,465 0,165 0,756 0,105 0,832 23 80,3 11
SARULESTI 0,465 0,053 0,676 0,655 0,477 64,9 49,4 -12
DOBROIESTI 0,459 0,174 0,707 0,042 0,911 18,2 87,2 -3
CREVEDIA 0,454 0,179 0,861 0,282 0,494 36,5 50,9 41
CLINCENI 0,453 0,116 0,784 0,043 0,867 18,3 83,3 19
STEFANESTII 0,451 0,087 0,732 0,171 0,813 28 78,6 4
DE JOS
FLORESTI- 0,446 0,253 0,714 0,175 0,643 28,3 63,8 -1
STOENESTI
VANATORII MICI 0,446 0,119 0,756 0,411 0,498 46,3 51,2 11
MOARA VLASIEI 0,444 0,147 0,714 0,093 0,822 22,1 79,4 -1
ULMI 0,443 0,214 0,78 0,504 0,275 53,4 31,8 18
COMANA 0,442 0,218 0,76 0,32 0,47 39,4 48,8 12
VALEA ARGOVEI 0,439 0,04 0,718 0,639 0,357 63,7 39 0
GREACA 0,436 0,042 0,711 0,63 0,36 63 39,2 -2
BERCENI 0,435 0,086 0,69 0,062 0,902 19,7 86,4 -8
BUTURUGENI 0,431 0,088 0,732 0,398 0,506 45,3 51,9 4
FRUMUSANI 0,428 0,124 0,554 0,318 0,714 39,2 70 -47
CREVEDIA 0,426 0,118 0,794 0,117 0,675 23,9 66,6 22
MARE
ILEANA 0,424 0,078 0,575 0,815 0,229 77,1 27,8 -41
BOLINTIN-DEAL 0,422 0,161 0,641 0,261 0,624 34,9 62,2 -22
GRADISTEA 0,421 0,045 0,686 0,085 0,866 21,5 83,2 -9
HOTARELE 0,417 0,256 0,725 0,425 0,263 47,4 30,8 2
Pagina 68 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS

TARTASESTI 0,402 0,122 0,774 0,348 0,364 41,5 39,6 16
SOHATU 0,401 0,067 0,606 0,692 0,237 67,7 28,5 -32
GAISENI 0,4 0,137 0,725 0,269 0,468 35,5 48,6 2
DASCALU 0,397 0,032 0,749 0,224 0,584 32,1 58,7 9
MITRENI 0,393 0,114 0,707 0,245 0,505 33,7 51,8 -3
OGREZENI 0,385 0,117 0,735 0,193 0,493 29,7 50,8 5
VIDRA 0,383 0,231 0,568 0,39 0,344 44,7 37,8 -43
COLIBASI 0,383 0,078 0,655 0,798 0 75,8 7,9 -18
BUDESTI 0,373 0,284 0,54 0,416 0,253 46,7 29,9 -51
BUTIMANU 0,372 0,025 0,76 0,521 0,183 54,7 23,8 12
SPANTOV 0,368 0,106 0,794 0,273 0,3 35,8 34 22
GANEASA 0,365 0,09 0,697 0,125 0,549 24,5 55,7 -6
PLATARESTI 0,364 0,094 0,645 0,059 0,656 19,5 65 -21
PETRACHIOAIA 0,363 0,041 0,672 0,205 0,533 30,6 54,3 -13
NUCI 0,361 0,052 0,61 0,533 0,247 55,6 29,4 -31
NICOLAE 0,357 0,002 0,725 0,231 0,47 32,6 48,8 2
BALCESCU
TAMADAU MARE 0,357 0,034 0,718 0,257 0,42 34,6 44,4 0
FUNDENI 0,347 0,136 0,631 0,098 0,522 22,5 53,3 -25
CASCIOARELE 0,339 0,018 0,648 0,471 0,22 50,9 27 -20
GOSTINARI 0,339 0,039 0,749 0,404 0,162 45,8 22 9
CURCANI 0,338 0,126 0,693 0,163 0,371 27,4 40,2 -7
Pagina 69 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS

NICULESTI 0,331 0,102 0,746 0,18 0,294 28,7 33,5 8
RADOVANU 0,328 0,123 0,645 0,392 0,151 44,9 21 -21
VASILATI 0,327 0,222 0,589 0 0,498 15 51,2 -37
CHISELET 0,321 0,068 0,732 0,306 0,179 38,3 23,5 4
NANA 0,321 0,035 0,679 0,432 0,136 47,9 19,7 -11
VARASTI 0,321 0,171 0,753 0,248 0,113 33,9 17,7 10
LUICA 0,313 0,023 0,725 0,332 0,17 40,3 22,7 2
VALEA 0,306 0,06 0,697 0,314 0,152 38,9 21,1 -6
DRAGULUI
SOLDANU 0,293 0,066 0,652 0,081 0,372 21,2 40,3 -19
CIOCANESTI 0,29 0,133 0,69 0,012 0,323 15,9 36 -8
DARASTI-ILFOV 0,289 0,045 0,686 0,084 0,341 21,4 37,6 -9
Sursa datelor: Date prelucrate dupa statisticile de recensamânt (2002) si fisele statistice (2001) ale UATB.
Pagina 70 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 18
Pagina 71 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 19
Pagina 72 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
2.5.1.4 Analiza SWOT a retelei de localitati
Atuuri
Reteaua de localitati metropolitana are câteva caracteristici care pot facilita procesul de structurare a
sa si care pot fi considerate adevarate atuuri:
- distributia celor mai mari asezari în jurul Capitalei, ceea ce ar favoriza atenuarea impactului
acesteia asupra întregului sistem de asezari metropolitan;
- conturarea în ariile marginale a unor poli de atractie, care ar putea îndeplini rolul de relee în relatia
asezarilor rurale cu capitala;
- existenta unor resurse locale de forta de munca ce ar putea atrage unele investitii conducând la
revitalizarea asezarilor respective;
- existenta unor resurse economice locale capabile sa determine reluarea la un alt nivel a dezvoltarii
economice;
- accesibilitatea relativ ridicata la reteaua majora de cai de comunicatie;
- existenta unui spirit antreprenorial, cultivat chiar în perioada regimului totalitar în directia productiei
de legume, si care ar putea sa fie extrapolate si la nivelul altor activitati.
Punctele slabe
Prelucrarile datelor existente în ceea ce priveste echiparea edilitara a retelei de localitati si calitatea
vietii au evidentiat ca în Zona Metropolitana a municipiului Bucuresti exista:
- sisteme locale destructurate de asezari, datorita caracterului macrocefalic al capitalei în raport cu zona
sa metropolitana;
- un grad de ruralism foarte ridicat al asezarilor zonei metropolitane;
- un stoc de cultura modest si comportament tipic rural al majoritatii asezarilor.
asa cum reiese si din figura urmatoare cf. Fig. 20 – Reteaua de localitati si populatia - Probleme si
disfunctionalitati la nivelul retelei de localitati.
Oportunitati
Conditiile regionale si politicile nationale sunt elemente care asigura un cadru optim dezvoltarii unei
retele de asezari mai bine armonizate. Printre aceste oportunitati remarcam:
- pozitia geografica de convergenta a unor trasee majore de transport si de comunicatie la nivel
national si traneuropean;
- existenta în centrul acestui spatiu a unei piete de mari dimensiuni si a unei cereri voluminoase si
variate de resurse, bunuri si servicii;
- conectarea unor centre de transport, telecomunicatii si inovatie, în general, la reteaua nationala si
internationala;
- implementarea unei politici de dezvoltare regionala si de cooperare interregionala care poate
valorifica atuurile spatiului metropolitan, inclusiv într-o cooperare transfrontaliera;
- promovarea unei politici de descentralizare (delocalizare, relocalizare si dezvoltare) a unor
activitati industriale si de servicii din Capitala spre spatiul metropolitan;
- promovarea unei politici urbane si de urbanizare, care sa favorizeze procesul de deruralizare a
spatiului metropolitan, precum si de expansiune a locuirii si serviciilor urbane.
Riscuri
Evaluarea riscurilor la care este supusa reteaua de asezari a spatiului metropolitan constituie o
necesitate având în vedere structura complexa a acestui teritoriu. Printre riscurile cele mai bine individualizate
se numara:
- apartenenta unitatilor administrativ-teritoriale la 5 judete si pericolul reprezentat de existenta unui
patriotism local exagerat, care poate deveni o frâna în abordarea dezvoltarii într-un sens unitar si
sistematic;
- extinderea necontrolata a zonelor de locuit si a serviciilor (îndeosebi activitati comerciale) spre nord,
vest si est;
- lipsa unei reglementari clare privind procesul de expansiune spatiala a Capitalei;
- inexistenta unui cadru administrativ-operational care sa înlature actuala dezvoltare haotica;
Pagina 73 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
- lipsa unei culturi performante legate de conservarea mediului, a resurselor naturale, a gospodaririi
eficiente a spatiului aflat în administrare individuala, a calitatii vietii, în general;
- inexistenta unei culturi si experiente privind cooperarea intercomunala.
Masuri prioritare
Sistemul metropolitan de localitati poate deveni extrem de eficient daca se au în vedere câteva directii
prioritare precum:
- realizarea unor programe de dezvoltare a centrelor urbane existente – prin aducerea lor la standarde
minine stipulate în PATN – Sectiunea Retele de localitati ;
- stimularea aparitiei de noi poli urbani;
- diminuarea fenomenelor demografice negative din spatiul rural precum si eliminarea decalajelor în
privinta dotarilor.
- stabilirea în baza unui studiu amanuntit si ca urmare a unor simulari în laborator a localitatilor cu functii
de loc central, repartizate pe paliere de servicii si bunuri oferite; politicile de concentrare
descentralizata se vor aplica prioritar;
- individualizarea sistemelor locale de asezari si marcarea functiilor acestora vis-à-vis de spatiul
metropolitan în ansamblul sau; aceasta va permite valorificarea atuurilor fiecarui sistem local de
asezari în relatia complexa cu celelalte sisteme locale învecinate, dar si cu sistemul ierarhic superior;
- stabilirea unei corelatii, care sa sigure o dezvoltare durabila fiecarei asezari, între functia /functiile
acesteia si potentialul sau local de dezvoltare (resurse naturale, potential de recreere) – activitati
agricole de înalt randament, ecoturism, valorificarea locala a unor resurse etc;
- asigurarea conditiilor pentru practicarea unui management eficace la nivelul întreprinderilor economice
si mai ales al întreprinderilor mici si mijlocii; sprijinirea acestora pentru dezvoltarea si modernizarea
capacitatilor de productie si ridicarea, astfel, a potentialului de productie în asezarile acestui spatiu;
- organizarea activitatilor de colectare si distributie a produselor agricole, în centre cu functii
intercomunale, prin retele cu acoperirea întregului spatiu metropolitan;
- diversificarea activitatilor rurale din fiecare asezare în scopul asigurarii unor activitati continue de-
alungul anului si inclusiv a unor venituri permanente;
- acordarea de faclitati pentru dezvoltarea cu precadere a localitatilor cu functii de loc central, pentru a
crea un numar tot mai mare de locuri de munca si pentru a facilita cresterea rolului lor în polarizarea
locala;
- extinderea infrastructurii de transport între capitala si localitatile din spatiul metropolitan, diminuarea
caracterului de izolare al unora dintre asezari; paralel, este necesara extinderea unor retele de trenuri
regionale care sa faca legatura cu orasele mai mari situate la circa 6o km de Bucuresti (Ploiesti,
Urziceni, Lehliu-Gara, Oltenita, Giurgiu, Videle, Titu), conectând la ore convenabile toate asezarile de
pe traseu;
- extinderea si modernizarea infrastructurii de telecomunicatii;
- organizarea serviciilor complementare în raport de locul ocupat de fiecare asezare pe scara ierarhiei
functionale;
- instituirea unui dialog permanent, iar apoi intitutionalizarea relatiilor dintre toate asezarile si capitala,
dintre aceasta si judetele carora le apartin comunele respective.
2.5.2 Probleme si disfunctionalitati

În privinta retelei de localitati se constata urmatoarele disfunctionalitati:
- o discrepanta între puterea demografica a celor 10 orase si Capitala, ceea ce le confera o putere
de polarizare extrem de redusa;
- trecerea relativ brusca de la un spatiu puternic urbanizat precum al capitalei, la altul cu valente
urbane extreme de reduse, caracterizat printr-un înalt grad de ruralism;
- pseudo-urbanizarea spatiului metropolitan, prin existenta unor orase care au în componenta lor un
numar important de sate: ponderea populatiei oraselor propriu-zise în populatia totala a teritoriului
Pagina 74 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
administrative al acestora este variabila, trei orase având valori mai mici decât 65% (Budesti –
45,7%; Mihalesti – 60,6% si Bolintin-Vale – 61,1%);
- marimea medie a asezarilor rurale descreste de la cele din jurul capitalei spre periferia satiului
metropolitan;
- ponderea mare a asezarilor mici, cu mai putin de 1000 locuitori (47,1%) din totalul asezarilor;
peste un sfert din asezari au mai putin de 500 de locuitori (25,9%), ceea ce impune politici
diferentiate în domeniul dezvoltarii retelei de asezari; mai mult, patru asezari au ramas în
nomenclatorul de localitati, dar nu mai aveau înregistrat nici un locuitor la ultimul recensamânt
(Alex.I.Cuza, Codreni, Preasna Veche si Lunca), iar Boteni avea doar 6 locuitori;
- hipertrofierea capitalei si efectele perverse asupra nivelului de dezvoltare generala a asezarilor;
- gradul de ruralism foarte ridicat al asezarilor zonei metropolitane;
- gradul de îmbatrânire si de feminizare, cu valori de asemenea ridicate;
Toate aceste elemente împiedica realizarea unei optimizari si a unei dezvoltari armonioase a
sistemului de asezari metropolitan.

S-au constatat urmatoarele probleme în privinta gradului de viabilitate al UATB:
- viabilitatea unitatilor administrative teritoriale este diferita, cele mai viabile fiind situate în jurul
capitalei si în partea central-nordica si central-vestica a spatiului metropolitan;
- multe asezari rurale situate în vecinatatea capitalei ocupa pozitii mult mai avantajoase în ierarhia
UATB-urilor, decât orase precum Fundulea, Budesti, Mihailesti sau Bolintin-Vale;
2.5.2.3 Gradul de accesibilitate al UATB

S-au constatat urmatoarele probleme în privinta gradului de accesibilitate al UATB
- mari disparitati între asezari, din punct de vedere al accesibilitatii; ierarhia UATB-urilor în raport cu
potentialul lor de pozitie geografica scoate în relief gradul de izolare a unor asezari situate în estul
(Gurbanesti, Frasinesti etc.), sudul (Gostinari, Hotarele etc), nord-estul (Nuci, Gruiu etc.) sau
vestul zonei metropolitane (Gaiseni, Ulmi, etc);
- organizarea retelei de cai de comunicatie pe principiul convergentei spre capitala si mai putin al
conectivitatii directe dintre asezari; legaturile dintre asezarile din estul cu cele din vestul, din nordul
cu cele din sudul spatiului metropolitan se fac prin traversarea Bucurestiului sau utilizând
fragmentar linia de centura;
- legat de gradul de viabilitate si de puterea de polarizare a oraselor din ZMB tabelul de mai jos este
relevant:
Pagina 75 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Tabel nr. 7
PRINCIPALII INDICATORI CANTITATIVI SI CALITATIVI MINIMALI DE DEFINIRE A ASEZARILOR URBANE DIN ZONA METROPOLITANA BUCURESTI POTRIVIT
PATN – SECTIUNEA IV RETEAUA DE LOCALITATI
Indicatori Bolintin Budest Popesti

Oltenita Buftea Otopeni Mihailesti Fundulea
Minimali Vale i Leordeni Voluntari Chitila
Minim 5000 loc. Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da
75 % pop.ocupata în Da Da Da Da Nu Da Nu Da Da Da
activ.neagricole (salariati)
70 % locuinte cu apa curenta Da (74,3) Nu (64) Nu (30,4) Da (70,2) Nu (23,6) Nu (8) Nu (21,8) Nu (58,6) Nu (32,7) Nu (47,9)
55% locuinte cu baie Da (68,7) Da (61) Nu (30,3) Da (71) Nu (23,2) Nu (8) Nu (20,7) Nu (51,6) Nu (33,9) Nu (45,4)
55 paturi spital la 1000 loc. Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu
1,8 medici la 1000 loc. Da Da Da Da Nu Da Da Nu Nu Nu
Liceu Da Da Da Da Nu Nu Da Nu Da Nu
Sali de spectacol, biblioteci Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da
50 de locuri în hoteluri Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu
50 % strazi modernizate Nu Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu
60 % strazi alim cu apa Da Nu Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu
50 % strazi cu canalizare Da Nu Nu Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu
Statie de epurare Lipsa date Da Lipsa date Da Lipsa date Da Lipsa date Lipsa dat e Lipsa date Lipsa date
60 % strazi cu hidranti Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu
10 mp./loc.spatiu verde Da Lipsa Lipsa date Lipsa Lipsa date Lipsa Lipsa date Lipsa date Lipsa date Lipsa date
date date date
Gradina publica Da Lipsa Lipsa date Lipsa Lipsa date Lipsa Lipsa date Lipsa date Lipsa date Lipsa date
date date date
Din analiza datelor din tabelul de mai sus rezulta ca orasele Budesti, Mihailesti si Fundulea nu îndeplinesc conditiile minime pentru localitati urbane.
Pagina 76 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Din analiza datelor din tabelul de mai sus rezulta ca aproape toate orasele din ZMB (cu exceptia
oraselor Oltenita, Buftea si Otopeni) nu îndeplinesc nici macar 50 % din totalul conditiilor legale minimale
pentru a fi decretate ca orase. Aceasta este o rezultanta a vidului urban creat de Capitala, dar releva si slaba
preocupare a administratiei publice, de la nivel central, regional si local, pentru elaborarea unor strategii de
dezvoltare care sa aduca orasele cel putin la standardele minimale legale.
2.5.2.4 Echiparea edilitara a retelei de localitati si calitatea vietii

- În ceea ce priveste echiparea edilitara a retelei de lo calitati din Zona Metropolitana, asa cum este
prezentat si în Fig. 20 – Reteaua de localitati si populatia - Probleme si disfunctionalitati la
nivelul retelei de localitati, s-au constatat urmatoarele:
- exista sisteme locale destructurate de asezari, datorita caracterului macrocefalic al capitalei în
raport cu zona sa metropolitana;
- gradul de ruralism al localitatilor componente este foarte ridicat;
- exista un stoc de cult ura modest si un comportamentul tipic rural pentru majoritatea localitatilor.
Pagina 77 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 20
Pagina 78 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
În privinta retelei de localitati se constata urmatoarele disfunctionalitati:

- o discrepanta între puterea demografica a celor 7 orase si Capitala, ceea ce le confera o putere de
polarizare extrem de redusa;
- trecerea relativ brusca de la un spatiu puternic urbanizat precum al capitalei, la altul cu valente
urbane extreme de reduse, caracterizat printr-un înalt grad de ruralism;
- pseudo-urbanizarea spatiului metropolitan, prin existenta unor orase care au în componenta lor un
numar important de sate: ponderea populatiei oraselor propriu-zise în populatia totala a teritoriului
administrative al acestora este variabila, trei orase având valori mai mici decât 65% (Budesti –
45,7%; Mihalesti – 60,6% si Bolintin-Vale – 61,1%);
- marimea medie a asezarilor rurale descreste de la cele din jurul capitalei spre periferia satiului
metropolitan;
- ponderea mare a asezarilor mici, cu mai putin de 1000 locuitori (47,1%) din totalul asezarilor;
peste un sfert din asezari au mai putin de 500 de locuitori (25,9%), ceea ce impune politici
diferentiate în domeniul dezvoltarii retelei de asezari; mai mult, patru asezari au ramas în
nomenclatorul de localitati, dar nu mai aveau înregistrat nici un locuitor la ultimul recensamânt
(Alex.I.Cuza, Codreni, Preasna Veche si Lunca), iar Boteni avea doar 6 locuitori;
- hipertrofierea capitalei si efectele perverse asupra nivelului de dezvoltare generala a asezarilor;
- gradul de ruralism foarte ridicat al asezarilor zonei metropolitane;
- gradul de îmbatrânire si de feminizare, cu valori de asemenea ridicate;
Toate aceste elemente împiedica realizarea unei optimizari si a unei dezvoltari armonioase a sistemului de
asezari metropolitan.
S-au constatat urmatoarele probleme în privinta gradului de viabilitate:

- viabilitatea unitatilor administrative teritoriale este diferita, cele mai viabile fiind situate în jurul
capitalei si în partea central-nordica si central-vestica a spatiului metropolitan;
- multe asezari rurale situate în vecinatatea capitalei ocupa pozitii mult mai avantajoase în ierarhia
UATB-urilor, decât orase precum Fundulea, Budesti, Mihailesti sau Bolintin-Vale.
2.5.3.3 Gradul de accesibilitate al UATB
În ceea ce priveste gradul de viabilitate al UATB s-au constatat:

- mari disparitati între asezari, din punct de vedere al accesibilitatii; ierarhia UATB-urilor în raport cu
potentialul lor de pozitie geografica scoate în relief gradul de izolare a unor asezari situate în estul
(Gurbanesti, Frasinesti etc.), sudul (Gostinari, Hotarele etc), nord-estul (Nuci, Gruiu etc.) sau
vestul zonei metropolitane (Gaiseni, Ulmi, etc);
- organizarea retelei de cai de comunicatie pe principiul convergentei spre capitala si mai putin al
conectivitatii directe dintre asezari; legaturile dintre asezarile din estul cu cele din vestul, din nordul
cu cele din sudul spatiului metropolitan se fac prin traversarea Bucurestiului sau utilizând
fragmentar linia de centura;
Tabel nr. 8
Pagina 79 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
PRINCIPALII INDICATORI CANTITATIVI SI CALITATIVI MINIMALI DE DEFINIRE A ASEZARILOR

URBANE DIN ZONA METROPOLITANA BUCURESTI POTRIVIT PATN – SECTIUNEA IV RETEAUA DE
LOCALITATI
Indicatori Bolintin Budest

Oltenita Buftea Otopeni Mihailesti Fundulea
Minimali Vale i
Minim 5000 loc. Da Da Da Da Da Da Da
75 % pop.ocupata Da Da Da Da Nu Da Nu
în activ.neagricole
(salariati)
70 % locuinte cu Da (74,3) Nu (64) Nu (30,4) Da (70,2) Nu (23,6) Nu (8) Nu (21,8)
apa curenta
55% locuinte cu Da (68,7) Da (61) Nu (30,3) Da (71) Nu (23,2) Nu (8) Nu (20,7)
baie
55 paturi spital la Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu
1000 loc.
1,8 medici la 1000 Da Da Da Da Nu Da Da
loc.
Liceu Da Da Da Da Nu Nu Da
Sali de spectacol, Da Da Da Da Da Da Da
biblioteci
50 de locuri în Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu
hoteluri
50 % strazi Nu Da Da Da Nu Nu Nu
modernizate
60 % strazi alim cu Da Nu Da Nu Nu Nu Nu
apa
50 % strazi cu Da Nu Nu Da Nu Nu Nu
canalizare
Statie de epurare Lipsa Da Lipsa Da Lipsa date Da Lipsa date
date date
60 % strazi cu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu
hidranti
10 mp./loc.spatiu Da Lipsa Lipsa Lipsa Lipsa date Lipsa Lipsa date
verde date date date date
Gradina publica Da Lipsa Lipsa Lipsa Lipsa date Lipsa Lipsa date
date date date date
Pagina 80 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
2.6 Infrastructurile tehnice
2.6.1 Retele edilitare
În ceea ce priveste gradul de echipare si dotare a locuintelor s-au realizat harti sintetice de analiza,
Analiza sintetica a situatiei existente privind alimentarea cu apa, reteaua de canalizare, Alimentarea cu
energie electrica si gaze naturale (Fig. 21 – Infrastructurile tehnice ale teritorilui – Alimentare cu Apa,
canalitzare, alimentare cu energie electrica si gaze naturale – Situatie existenta) si analize SWOT.
Atuuri
- existenta resurselor naturale în acest teritoriu în ceea ce priveste alimentarea cu apa;
- existenta potetialului energetic natural în teritoriu:
o energie solara (radiatia solara = 125 – 130 Kcal/ cm2 /an);
o energia eoliana (frecventa si viteza medie anuala a vântului atinge valori favorabile
utilizarii instalatiilor eoliene în Baragan/ sudul Munteniei);
o energia geotermala (prezenta sistemelor hidrogeotermale cu ape cu caracteristici ce le
confera posibilitati de utilizare în scpouri energetice, situate la cca 6m adâncime si având o
temperatura de 60 - 700 C – studiate/ partial utilizate – sistemul Bucuresti – Otopeni si
zonele de perspectiva – nestudiate suficient - Bucuresti- Fundulea- Slobozia-Amara si
Bolintin-Vale- Crevedia Mare);
o energia hidraulica (potentialul hidroelectric al râului Dâmbovita);
- existenta resurselor naturale referitor la posibilitatile de alimentare cu energie termica, proprii
teritoriului, dar si aduse în teritoriu prin sistemele nationale de transport si distributie;
- existenta unei ample retele de conducte de gaze în teritoriu;
- existenta unui sistem de distributie a gazelor naturale în municipiul Bucuresti de mare
capacitate care poate asigura cu mult peste cerintele actuale;
- existenta strategiei specifice sectorului energetic, studiilor si proiectelor de extindere si
dezvoltare a sistemului national de transport si distributie a gazelor;
- posibilitatea racordarii unor noi localitati la retelele de gaze;
- realizarea unui inel de presiune înalta în afara municipiului Bucuresti pe un traseu ce va urmarii
viitoarea linie de centura;
- Existenta unei ample retele de conducte de transport fluide combustibile în teritoriu.
Oportunitati
Conditiile regionale si politicile nationale sunt elemente care asigura un cadru optim dezvoltarii unei
retele de asezari mai bine armonizate. Printre aceste oportunitati remarcam:
- pozitia geografica de convergenta a unor trasee majore de transport si de comunicatie la nivel
national si transeuropean;
- existenta în centrul acestui spatiu a unei piete de mari dimensiuni si a unei cereri voluminoase si
variate de resurse, bunuri si servicii;
- conectarea unor centre de transport, telecomunicatii si inovatie, în general, la reteaua
nationala si internationala;
- implementarea unei politici de dezvoltare regionala si de cooperare interregionala care poate
valorifica atuurile spatiului metropolitan, inclusiv într-o cooperare transfrontaliera;
- promovarea unei politici de descentralizare (delocalizare, relocalizare si dezvoltare) a unor
activitati industriale si de servicii din Capitala spre spatiul metropolitan;
- promovarea unei politici urbane si de urbanizare, care sa favorizeze procesul de deruralizare a
spatiului metropolitan, precum si de expansiune a locuirii si serviciilor urbane;
- dezvoltarea tehnologiilor de valorificare a energiilor neconventionale, pe plan mondial;
- existenta în acest teritoriu a capitalei si necesitatea constituirii unei autentice zone
metropolitane va atrage dupa sine mobilizarea tuturor eforturilor în realizarea obiectivelor
firesti ale acestui domeniu;
Pagina 81 din 252
CCMESI
CICADIT
IHS
- posibilitatea creerii unor poli de dezvoltare;

- existenta în acest teritoriu a capitalei si necesitatea constituirii unei autentice zone
metropolitane va atrage dupa sine mobilizarea tuturor eforturilor în realizarea obiectivelor
firesti ale acestui domeniu;
- potentialul natural si construit al acestei zone constituie de asemenea un atuu pentru
dezvoltarea zonei din toate punctele de vedere;
- existenta unor proiecte pentru realizarea unor noi surse de producere a energiei termice (CET
N-E Bucuresti si CET Ferentari cu o putere instalata de câte 500 Gcal/h fiecare).
Puncte slabe
- sistemul centralizat de alimentare cu apa existent în localitatile urbane si rurale nu functioneaza la
parametrii proiectati:
o infrastructuri necorespunzatoare sau nesemnificative pentru alimentare cu apa atât în unele
localitati urbane, cât mai ales în localitatile rurale, lipsite de sisteme centralizate de
alimentare cu apa;
o gradului de echipare al tramei stradale cu retele de apa potabila este sub 50% cu exceptia
municipiului Oltenita si orasului Bolintin Vale; acest indicator evidentiaza o slaba dezvoltare
a localitatilor în general;
o pierderilor de apa potabila din reteaua de distributie sunt foarte mari în orasul Buftea;
o desi municipiul Bucuresi nu are asigurata apa în permanenta în toate punctele de consum,
acesta se prezinta ca un oras cu cele mai mari consumuri medii zilnice pe cap de locuitor,
situatie determinata de pierderile mari în sistemul de distributie si în instalatiile interioare;
o din totalul comunelor din zona studiata, doar 30 % au alimentare cu apa în sistem
centralizat, restul comunelor asigurându-si apa din pânza freatica prin intermediul
fântânilor satesti;
o inexistenta unor rezerve de apa potabila pentru utilizari în cazuri extreme;
o inexistenta resurselor financiare pentru realizarea amenajarilor si constituirea rezervelor de
apa;
o calitatea apelor relativ precara;
o datorita unor cauze în amonte, în municipiul Bucuresti, pentru realizarea calitatii standard
a apei distribuite este necesar un consum mare de reactivi;
o dezvoltarea sistemului de alimentare cu apa nu s-a realizat în mod contant corespunzator
dezvoltarii municipiului Bucuresti; acest fapt a condus la existenta unor elemente ale
sistemului subdimensionate;
- În ceea ce priveste canalizarea si epurarea apelor uzate, în teritoriul metropolitan s-a constatat:
o dotarea insuficienta cu retele edilitare pe teritoriul metropolitan (din totalul comunelor
numai o parte au retele de canalizare);
o lipsa sistemului centralizat de canalizare a apei uzate în localitatile care sunt alimentate cu
apa în sistem centralizat; în peste jumatate din localitatile existente, în principal în cele
rurale, dar si în orasele Fundulea, Bolintin- Vale si Mihailesti;
o lipsa statiilor de epurare a apei uzate în localitatile care au retea de canalizare: Mânastirea,
Bragadiru, Chitila, Jilava, Magurele, Otopeni, Pantelimon, Popesti- Leordeni, Voluntari,
Corbeanca, Cornetu, 1 Decembrie, Gruiu, Moara Vlasiei, Peris, Petrachioaia, Snagov,
Stefanestii de Jos;
o retele de canalizare subdimensionate în cazul oraselor;
o uzarea morala a statiei de epurare a municipiului Bucuresti înainte de darea în folosinta;
o apele uzate provenite din statia de epurare a orasului Buftea nu îndeplinesc conditiile
prevazute de normativele în vigoare; statia este depasita din punct de vedere tehnologic dar
si al capacitatii;
o existenta unor zone lipsite de canalizare, în municipiul Bucuresti; Unele dintre acestea sunt
chiar depresionare, cu inundare frecventa la ploi;
o statiile de epurare a localitatilor Otopeni, Cornetu, 1 Decembrie, Branesti, Gruiu si Balotesti
au fost executate în proportie de 80% si în prezent sunt abandonate.
o constructiile din jurul lacului Snagov s-au realizat fara asigurarea unui sistem centralizat de
canalizare si epurare a apelor.
Pagina 82 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
- în ceea ce priveste starea tehnica a retel elor de telecomunicatii s-a constatat dotarea
nesatisfacatoare sau lipsa dotarii de tip telecomunicatii în multe localitati;
o existenta înca a centralelor telefonice manuale;
o existenta unor localitati care au acces la retelele telefonice prin intermediul localitatilor
vecine;
o existenta unui numar mare de cereri de racordare la retelele de telecomunicatii,
nerealizate (ex.: în jud. Îlfov 20.898).
o în municipiul Bucuresti, vechimea mare a centralelor telefonice analogice si a retelelor de
cabluri aferente acestora au o importanta influenta negativa asupra întregului sistem.
- în ceea ce priveste alimentarea cu energie electrica, s-a constatat fie uzura morala, fie
nevalorificarea potetialului energetic natural existent în teritoriu, iar nivelul de iluminat public
atinge doar 1/3 din caracteristicile prevazute în normele europene, pe o mare parte din caile de
circulatie (pentru municipiul Bucuresti, restul fiind mult inferior);
o mare parte a capacitatilor de productie a energiei electrice au o vechime de 25 – 30 ani
(45,1% din puterea instalata) iar 18,8% au depasit 25 – 40 ani;
o statiile electrice de transformare din reteaua de distributie sunt uzate fizic si moral;
o multe dintre echipamentele retelelor de distributie, transformatoarele de putere,
transformatoarele de masura, întrerupatoarele si separatoarele de 110 KV, m.t., cladirile
au deficiente, de exemplu statia Pipera -com.Voluntari, atât din punct de vedere al
constructiilor dar si functional;
o existenta si utilizarea liniilor si echipamentelor de medie tensiune de 10 si 6 KV în
localitatile Voluntari si Jilava; (aceste tensiuni nu permit transportul unor puteri mai mari),
sunt uzate fizic si moral si nu pot fi exploatate în conditii optime.
o densitatea foarte mare de linii electrice de diferite tensiuni, în special în apropierea
municipiului Bucuresti, care strabat teritoriul si care creaza zone mari de servituti;
o în localitatile din teritoriul studiat retelele de joasa tensiune sunt în majoritate aeriene si
amplasate înca pe stâlpi de lemn;
o existenta unor localitati partial electrificate, care necesita extinderea retelelor electrice de
urgenta (cca 1298 gospodarii în 22 resedinte de comuna);
o sistemul de alimentare energie electrica al municipiului Bucuresti este uzat fizic si moral în
cea mai mare masura, necesitând reabilitare, modernizare si extindere urgenta;
- în ceea ce priveste alimentarea cu energie termica, s-a constatat
o preponderenta încalzirii în sistem individual cu sobe cu lemne si carbuni, la nivelul
teritoriului;
o lipsa încalzirii centrale la locuintele colective din blocuri P+3 nivele;
o dificultati de evacuare si depozitare a cenusilor (în special la locuintele colective);
o în cele 12 localitati din zona metropolitana, care au centrale termice, majoritatea
sistemelor de încalzire centralizata nu asigura parametrii de confort termic necesari;
o neasigurarea parametrilor de confort termic necesari este cauzata de probleme materiale,
de proasta întretinere, de uzura fizica si morala a echipamentelor, de neasigurarea
combustibililor necesari în cantitate si la calitatea necesara;
o echipamentele uzate produc poluarea mediului înconjurator;
o lipsa combustibililor necesari conduce la accentuarea taierilor necontrolate si abuzive a
padurilor;
o în zonele adiacente unor mari unitati industriale cu centrale termice proprii unde exista
locuinte colective sau utilizatori social- edilitari racordati la acestea direct (în comunele
Magurele, Chitila, Peris, Ciorogârla, Mogosoaia) sau prin intermediul punctelor termice ( în
comunele Popesti – Leordeni, Jilava, Chitila, Bragadiru, Balotesti ), asigurarea confortului
termic depinde de mentinerea, scaderea sau sistarea procesului de productie;
o lipsa resurselor financiare, a cunostiintelor necesare, a controlului si consultarii populatiei
de catre administratiile locale amplifica problemele existente prin:
§ *realizarea unor constructii incorecte - din punct de vedere al solutiilor, al
materialelor de constructii, al izolatiilor termice;
§ *neutilizarea resurselor naturale energetice: potentialul energetic al apelor
geotermale (neutilizarea si abandonarea sondelor de extractie si de injectie si a
utilajelor aferente în Otopeni si Snagov), energia solara si eoliana s.a.
Pagina 83 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
o lipsa marcajelor si a masurilor de protectie a conductelor magistrale de gaze precum si a

retelelo r majore de distributie a gazelor în teritoriu (conform ND 3915-94/96) si lipsa
planurilor coordonatoare a conductelor tehnico-edilitare ce parcurg teritoriul, conduc la
amplasari necorespunzatoare a diferitelor obiective fata de acestea si împiedica sau
îngreuneaza interventiile pentru reparatii si întretinere;
o amplasari necorespunzatoare a cladirilor fata de conductele de transport gaze de
o înalta presiune în localitati ca Otopeni, Tunari, Stefanestii de Jos, Buciumeni-Buftea,
Bragadiru, Magurele, Jilava, etc;
o amplasarea viitoarei autosrazi de centura peste înmagazinarea subterana de gaze
Balaceanca;
o lipsa masurilor de protectie si necunoasterea traseelor conductelor si a zonelor de siguranta
a acestora îngreuneaza relatiile dintre detinatorul retelelor de gaze (ROMGAZ),
utilizatorii acestora si proprietarii terenurilor pe care acestea le parcurg;
o asigurarea gazelor naturale doar într-o mica masura în localitatile cuprinse în zona
metropolitana a municipiului Bucuresti, desi retelele de transport si distributie ale
sistemului national de alimentare cu gaze strabat teritoriul pe mai multe directii iar inelul
exterior de înalta presiune (pentru alimentarea municipiului Bucuresti) este amplasat în cea
mai mare parte în afara liniei de centura a municipiului (10 localitati au distributie proprie
de gaze dintre cele 94 cuprinse în zona);
o imposibilitatea asigurarii presiunii gazelor la consumator în mod corect si constant datorata
cresterii numarului de consumatori la nivel national, în ritm mai mare decât posibilitatea
dezvoltarii infrastructurii existente;
o scaderea presiunii gazelor la consumatori în perioadele de ger constituie un permanent
pericol de incendiu si explozie si împiedica asigurarea confortului termic necesar
beneficiarilor;
o vechimea mare a conductelor sistemului de distributie a gazelor în municipiul Bucuresti
conduce la numeroase avarii, uneori cu efecte grave;
o lipsa resurselor financiare, în special la nivelul populatiei, pentru realizarea unor noi lucrari.
o lipsa masurilor de protectie, a marcarii si respectarii distantelor de protectie conform
„Normativului departamental pentru stabilirea distantelor din punct de vedere al prevenirii
incendiilor între obiectivele componente ale instalatilor tehnologice din industria extractiva
de petrol si gaze" – 96; SR 8591 „Retele edilitare subterane - Conditii de amplasare" si
Normativ I6 - 98. (aceste distante conform normativelor mentionate sunt prezentate în
Anexa nr.2).
o lipsa planurilor coordonatoare a conductelor tehnico-edilitare ce parcurg teritoriul;
o necunoasterea traseelor conductelor si nerespectarea zonelor de protectie creeaza adesea
situatii care împiedica sau îngreuneaza interventiile pentru reparatii si întretinere a
conductelor si statiilor de pompare si conduc la infiltrarea si poluarea pânzei freatice si a
solului;
o conducta DN 100 mm GPL este uzata fizic si moral (PIF 1950) si produce dese avarii (cu
urmari grave si asupra vietuitoarelor acvatice - v. Lacul Snagov). Ea este scoasa din uz dar
nu este golita;
o amplasarea conductei DN 100mm GPL în apropierea unor cladiri importante, sub anexe
gospodaresti, sub platforme betonate si prin cimitire;
o lipsa masurilor de protectie, a marcarii si respectarii distantelor de protectie conform
„Normativului departamental pentru stabilirea distantelor din punct de vedere al prevenirii
incendiilor între obiectivele componente ale instalatilor tehnologice din industria extractiva
de petrol si gaze" – 96; SR 8591 „Retele edilitare subterane - Conditii de amplasare" si
Normativ I6 - 98. (aceste distante conform normativelor mentionate sunt prezentate în
Anexa nr.2).
o lipsa planurilor coordonatoare a conductelor tehnico-edilitare ce parcurg teritoriul;
o necunoasterea traseelor conductelor si nerespectarea zonelor de protectie creeaza adesea
situatii care împiedica sau îngreuneaza interventiile pentru reparatii si întretinere a
conductelor si statiilor de pompare si conduc la infiltrarea si poluarea pânzei freatice si a
solului;
Riscuri
Pagina 84 din 252
CCMESI
CICADIT
IHS
- alimentarea cu apa si canalizare a localitatilor influenteaza negativ standardul de viata al

locuitorilor;
- mentinerea gradului redus de alimentare cu apa în sistem centralizat favorizeaza exploatarea
necontrolata a sursei de apa subterana;
- gradul redus de dezvoltare al sistemului de alimentare.
- scaderea calitatii surselor de apa ca urmare a mentinerii actualilor poluatori;
- evacuarea apelor neepurate în emisari reprezinta un mare pericol pentru populatia care utilizeaza
lacurile de pe valea râului Colentina, pentru sporturile nautice si de agrement;
- cresterea vulnerabilitatii la inundatii; (ca urmare a mentinerii claselor de importanta actuale ale
lucrarilor existente specifice acestui domeniu).
Masuri prioritare
- domeniul gospodaririi apelor este un domeniu prioritar în acest moment, datorita cerintelor de apa
ale municipiului Bucuresti care trebuie rezolvate urgent, la care se adauga si necesitatile de apa în
scop industrial, agricol si casnic ale localitatilor din teritoriu si efectele inundatiilor din primavara si
vara 2005.
Pagina 85 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 21
Pagina 86 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 22
Pagina 87 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
2.6.2 Retele de transport

Dezvoltarea retelelor de transport reprezinta una dintre prioritatile Capitalei si ale comunitatilor urbane
si rurale din spatiul metropolitan. O decizie în acest sens trebuie sa aibe în vedere urmatoarele elemente,
reiesite dintr-o analiza SWOT.
Atuuri
- Densitate ridicata a retelei feroviare si rutiere,
- Cresterea densitatii dinspre periferie spre centrul spatiului metropolitan
- Dominanta cailor ferate electrificate
- Existenta unei autostrazi (Bucuresti-Pitesti), a altora in constructie sau in proiect (Bucuresti – Constanta;
Bucuresti – Brasov; autostrada de centura) Modernizarea unor drumuri nationale (Bucuresti-
Urziceni;Bucuresti-Ploiesti; Bucuresti –Giurgiu)
Oportunitati
- Existenta unor programe nationale si internationale de modenizare a sectorului rutier
- Programe de dezvoltare a retelei nationale de cai ferate
- Posibila integrare in UE si necesitatea racordarii sistemelor de transport romanesti cu cele europene
- Existenta planurilor de dezvoltare ale Regiunii Sud si Regiunii Bucuresti-Ilfov.
Puncte slabe
- Ponderea ridicata a retelei rutiere nemodernizate
- Plasarea localitatilor de-alungul drumurilor nationale si diminuarea fluentei traficului (multimea trecerilor de
pietoni)
- Drumuri nationale doar cu doua benzi de circulatie
- Viteza de circulatie redusa pe caile ferate secundare (Bucuresti-Oltenita)
- Conexiuni dificile intre drumurile infranationale si reteaua urbana a municipiului Bucuresti
Riscuri
- Intarzierea procesului de integrare in UE
- Schimbarea unor trasee europene si evitarea teritoriului national
- Alocarea de resurse reduse sistemelor de transport rutier si feroviar.
În figurile urmatoare sunt prezentate situatia existenta (Fig. 23 – Infrastructuri tehnice ale
teritoriului – Retele de transport – Analiza situatie actuale a accesibilitatii unitatilor administrativ
teritoriale de baza (orase si comune)), coridoare europene de circulatie (Fig. 24 – Retele de transport –
Potential de dezvoltare ).
Pagina 88 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 23
Pagina 89 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 24
Pagina 90 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
3 STRUCTURA SOCIO – DEMOGRAFICA
3.1.1 Elemente de sinteza demografica
3.1.1.1 Indicele de potential demografic
Acest indice a rezultat utilizând metoda standardizarii datelor, si au fost luate în calcul urmatoarele
elemente: populatia totala, evolutia populatiei 2002/1992, ponderea populatiei de 0-14 ani în total populatie si
ponderea populatiei de peste 60 de ani în total populatie.
În urma calculului au rezultat urmatoarele categorii de valori: sub 0,4 (potential demografic mic si
foarte mic), 0,4-0,6 (potential demografic mediu) si peste 0,6 (potential demografic mare si foarte mare). În
primele doua categorii (sub 0,4) se înscriu comunele situate în partea de sud-est (Hotarele, Cascioarele,
Adunatii Copaceni, Berceni, Darasti Ilfov) si sud-vest a zonei (Frasinet, Ileana, Valea Argovei, Gurbanesti), la
distante mai mari de municipiul Bucuresti, cu un profil predominant agricol. Se încadreaza în aceasta categorie
si câteva comune situate în partea de nord-est a capitalei (Nuci, Gruiu), cu o pozitie relativ izolata fata de axele
de comunicatie. Acestea se caracterizeaza printr-o medie a acestui indice de 0,26, au ponderi relativ ridicate
ale populatiei vârstnice (peste 30%) si ponderi mici ale populatiei tinere (în jur de 16%). În perioada 1992-2002
populatia acestor localitati a scazut cu 4%, în special datorita deficitului migrator dar si ca urmare a scaderii
naturale, consecinta a îmbatrânirii populatiei, cf. Fig.25– Reteaua de localitati si populatia – Potentialul
demografic al Unitatilor Administrativ Teritoriale de Baza - Analiza situatie existenta.
Pagina 91 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 25
Pagina 92 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
În cea de-a doua categorie, caracterizata printr-o medie a acestui indice de 0,39, se încadreaza
comunele situate în partea de vest (Magurele, Buturugeni, Jilava, Ogrezeni), în sud (Fundeni, Frumusani,
Soldanu), dar si în nordul capitalei (Peris, Snagov, Butimanu, Moara Vlasiei). Aceste localitati se
caracterizeaza printr-o proportie de 22,5%a populatiei de peste 60de ani si de 18,1% a celei tinere (0-14 ani).
Evolutia populatiei a marcat o foarte usoara crestere (1%) în perioada 1992-2002.
Cele mai mari valori ale acestui indice se înregistreaza în localitatile situate în proximitatea capitalei, în
special în partea de nord (Otopeni, Tunari, Buftea, Corbeanca), dar si în partea de est (Pantelimon, Cernica,
Glina, Popesti-Leordeni). Media acestui indice este de 0,66, populatia tânara având aici ponderi de peste 19%.
Populatia vârstnica este de 18,2%, în timp ce cresterea populatiei este de peste 4%.
În concluzie se poate afirma: cele mai viabile localitati din punct de vedere demografic se regasesc în
proximitatea capitalei, ele beneficiind de o populatie mai tânara si de dublul flux migrator (atât dinspre capitala
cât si dinspre localitatile rurale mai îndepartate).
3.1.1.2 Indicele privind resursele de munca
Si în cazul acestui indice s-a aplicat metoda standardizarii datelor, fiind luate în calcul ponderea
populatiei cu vârste cuprinse între 15 si 59 de ani si ponderea populatiei ocupate. În urma analizei datelor au
rezultat tot trei categorii, fiecare dintre ele înregistrând valori caracteristice pentru cele doua elemente luate în
calcul.
Potential al resurselor de munca scazut (caracterizat printr-o medie de 0,24), se înregistrteaza în
partea de sud est a zonei (Mînastirea, Chiselet, Spantov, Frasinet, Gurbanesti etc) si în câteva cazuri izolate în
partea de nord a capitalei (Nuci, Gruiu). Ele au o pondere a populatiei ocupate de 70% iar populatia între 15-
59 ani reprezinta aproape 50% din totalul populatiei.
Cu valori medii ale acestui indice (0,44) se înscriu comunele situate în partea de vest a capitalei
(Buturugeni, Ogrezeni, Domnesti, Joita, Ciorogârla), dar si în sud (Berceni, Vidra, Comana, Gostinari) si izolat
în nord (Snagov, Corbeanca, Mogosoaia) si est (Fundeni, Plataresti, Fundulea). Caracteristica lor comuna este
data atât de pozitia fata de Bucuresti (la distante mai mici) cât si de valori relativ apropiate ale ponderilor
populatiei adulte (în medie 55%) si ale populatiei ocupate (81%).
Arealul cu potentialul resurselor de munca cel mai ridicat se afla situat în proximitatea capitalei
(Voluntari, Magurele, Popesti Leordeni, Buftea, Chitila, Pantelimon, Branesti) si se caracterizeaza printr-o
medie de 0,65, în timp ce ponderile celor doua elemente calculate sunt de 59 % (în cazul populatiei adulte) si
de peste 90% în cazul populatiei ocupate. Acest lucru se datoreaza posibilitatilor mai mari pe care le ofera
municipiul Bucuresti atât în privinta locurilor de munca cât si în privinta legaturilor de transport.
Aceste concluzii referitoare la resursele de munca sunt subliniate si de cele doua harti de sinteza
referitoare la salariatii din industrie si din servicii în 2002 (Fig. 26 Reteaua de localitati si populatia –
Resurse de munca (Numar de salariati, numar de salariati în ind. prelucratoare si numar de salariati în
ind. Extractiva) – Analiza situatie existenta, Fig. 27 Reteaua de localitati si populatia – Resurse de
munca (Numar de salariati în servicii si numar de salariati în comert).
Pagina 93 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 26
Pagina 94 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 27
Pagina 95 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Analiza se poate realiza si prin prisma valorilor populatiei ocupate si a celei care lucreaza în propria
gospodarie. Rezulta o pondere mare a populatiei ocupate în zona din imediata proximitate a Capitalei, dar si
valori însemnate ale populatiei care lucreaza în gospodaria proprie ceea ce reprezinta un important rezervor
de forta de munca, care practic nu este utilizata în domeniul economic.
În figura urmatoare se prezinta totalul populatiei ocupate si ponderea populatiei care lucreaza în
gospodaria proprie în 2002 (Fig. 28– Reteaua de localitati – Resurse de munca ale unitatilor teritoriale de
baza (Orase si comune) – Analiza situatie existenta).
Pagina 96 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 28
Pagina 97 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Din analiza datelor si a materialelor grafice s-a întocmit schita de sinteza privind problemele si
disfunctionalitatile demografice (Fig. 29– Reteaua de localitati si populatia - Probleme si disfunctionalitati
demografice) , care releva urmatoarele:
- majoritatea UATB din judetul Calarasi si partial din judetul Giurgiu au marcat scaderi de populatie
în intervalul 1992-2002;
- aceeasi zona se confrunta cu fenomene de îmbatrânire a populatiei si de feminizare;
- se constata un potential însemnat de forta de munca care nu este utilizat.
3.1.2.1 Potentialul demografic
Analiza elementelor demografice scot în evidenta câteva dintre problemele cu care se confrunta
spatiul metropolitan.
Pe ansamblu, se remarca un efect compensatoriu al ultimelor evolutii ale populatiei capitalei în raport
cu cea a zonei sale metropolitane. Bilantul raportului dintre Capitala si aceasta zona este net în favoarea
ultimei, care dupa anul 1995 a marcat cresteri, pe când populatia Bucurestiului descresteri;
Sintetic, problemele principale legate de potentialul demografic sunt urmatoarele:
- descresterea permanenta a numarului de locuitori în Câmpia Mostistei si în Câmpia Burnazului,
respectiv partea estica si sudica a spatiului metropolitan. Aici descresterile au valori mai mari de 5% în
intervalul 1992-2002, ceea ce ridica numeroase semne de întrebare asupra capacitatii de gestionare a
unui spatiu agricol destul de extins; este interesant ca populatia orasului Oltenita a scazut cu aproape
15% în acelasi interval;
- cresterea numarului de locuitori în comunele din imediata apropiere a capitalei si presiunea exercitata
de aceasta asupra fondului locativ si asupra pietei locurilor de munca;
- gradul de subpopulare al ariilor estice unde denistatea populatiei este de 22-23 loc/kmp (Frasinet,
Gurbanesti) si suprapopularea din jurul Capitalei, care depaseste chiar 1000 loc/kmp (cazul Chitilei);
- generalizarea valorilor scazute pentru natalitate este o caracteristica generala cu puternice influente
asupra resurselor de munca. Daca în anul 1990 si 1996 erau evidente valorile scazute de-a lungul
unei axe nord-sud, pornind de la Ciolpani, traversand Capitala si ajungând pâna la Greaca, în anul
2001 asistam la o generalizare a valorilor scazute (sub 8%o), atingând chiar valoarea incredibila de
3,59%;
- îmbatrânirea populatiei este o tendinta care se accentueaza de la un an la altul. Fata de media
nationala, care este de 19,3%, media zonei metropolitane se apropie de 22,6% populatie de peste 60
de ani din totalul populatiei. Acest fenomen este relevat si de raportul dintre populatia de peste 60 de
ani si populatia tânara (sub 15 ani), care este supraunitar (1,2). Îmbatrânirea este mult mai evidenta în
comunele situate la distante mai mari de Capitala, precum Gostinari, Hotarele, Ileana, Nuci, Valea
Argovei, Radovanu). Valori subunitare (sub 0,9) se remarca în jurul capitalei, în comune care au
beneficiat de un aflux de populatie tânara în ultimii ani (Pantelimon, Otopeni, Glina, Cornetu, Crevedia
Mare, Fundulea s.a.).
3.1.2.2 Resursele de munca
Unul din aspectele de mare importanta pentru dezvoltarea viitoare este reprezentat de volumul si
calitatea resurselor umane. În legatura cu acest aspect, problemele de baza care se individualizeaza sunt
urmatoarele:
- volumul redus al resurselor de munca pe termen scurt, reflectat prin ponderea populatiei în vârsta de
munca (15-60 de ani) mult mai redusa în zona metropolitana decât la nivel national (60,4 fata de
64,7%);
Pagina 98 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
- tendinta de apropiere a ponderii populatiei în vârsta de munca din ZMB fata de media nationala pe
termen lung si ultralung. În urmatorii 15 ani ar putea avea loc o apropiere de doua procente, daca
evolutia fenomenelor demografice ramâne cea actuala;
- diferentieri foarte mari în potentialul resurselor de munca între jumatatea estica a ZMB si cea vestica,
respectiv din jurul capitalei. Cele mai scazute valori se remarca în comunele Mânastirea, Chiselet,
Spantov, Frasinet, Gurbanesti, situate în sud-estul zonei, precum si în extremitatea nordica (Nuci,
Gruiu, Peris, Ciolpani). Acesta este de altfel si spatiul care va trebui sa cunoasca o dezvoltare mai
puternica în perspectiva unei politici de dezvoltare intraregionala eficienta;
- excedentul în forta de munca este net în favoarea periferiei, acolo unde rata somajului depaseste
valori de 20% (Nuci), 30% (Frasinet, Curcani) si chiar 40% (Ganeasa);
- ponderea mare a persoanelor ocupate în sectorul primar, mai ales în partea de est a ZMB, ceea ce
demonstreaza ca agricultura ramâne ocupatia de baza a populatiei si ca serviciile sunt total
nesemnficative pentru aceasta parte a zonei;
- accesul redus al tinerilor pe piata fortei de munca se remarca din faptul ca cei care se afla în cautarea
primului loc de munca sunt destul de numerosi. Fara o experienta anterioara, accesul tinerilor pe piata
fortei de munca, mai ales a celor cu un nivel de instruire redus este extrem de dificil;
- ponderea mare a persoanelor cu nivel de instruire redus si mediu, arata o calitate precara a fortei de
munca. Acestia au ponderile cele mai ridicate în partea estica a ZMB si mai scazute în orase si în
comunele din jurul Capitalei. Prin urmare, este explicabil rolul pe care îl detine înca sectorul primar
(agricultura) în valorificarea resurselor locale de forta de munca.
Pagina 99 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 29
Pagina 100 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
4 STRUCTURA ACTIVITATILOR
Necesitatea realizarii unei astfel de analize a situatiei economice din zona metropolitana este generata
de faptul ca orasul Bucuresti nu poate si nu trebuie sa se dezvolte separat de zona sa înconjuratoare. Zona
Metropolitana ce va avea în centru municipiul Bucuresti trebuie sa fie una flexibila, apta sa reactioneze rapid la
transformarile impuse de evolutia urbana. Ea trebuie sa functioneze ca un întreg, iar pentru asta este nevoie
de elaborarea si adoptarea unor masuri menite sa conduca la o crestere a gradului de dezvoltare a zonei
limitrofe Capitalei.
Au fost studiate sectoarele si ramurile principale ale economiei nationale, în masura în care ele exista
la nivel local, si în functie de datele statistice în profil teritorial existente pâna în acest moment. Astfel, studiul
va evalua situatia existenta în agricultura, silvicultura, turism si în unele servicii precum transporturile,
telecomunicatiile, învatamântul, sanatatea si cultura.
S-a avut în vedere evidentierea situatiei economice atât la nivelul celor 93 de UATB, privite dintr-o
perspectiva individuala, cât si la nivelul ansamblului pe care îl formeaza.
Precizari metodologice
Analiza de fata se va concentra pe studierea caracteristicilor economice specifice Zonei Metropolitane,
cu exceptia municipiului Bucuresti, deoarece un studiu cantitativ pe ansamblu este distorsionat de diferentele
mari existente între Bucuresti si zona sa limitrofa. De aceea, pe parcursul analizei, atunci când vorbim despre
Zona Metropolitana, ne referim doar la ansamblul celor 93 de comune si orase din regiunea limitrofa Capitalei.
Totusi, în unele cazuri, datorita insuficientei sau lipsei datelor statistice am analizat doar ansamblul
localitatilor aflate pe raza judetului Ilfov (care fac parte în întregime din Zona Metropolitana), iar alteori am
analizat doar datele disponibile la nivelul municipiului Bucuresti, întrucât acestea le cuprindeau deja si pe cele
de la nivelul judetului Ilfov.
Observatii: Datele statistice sunt cele din Anexele originale predate de INEAR, anexate la acest material
(Anexa 1).
4.1 Agricultura
În figurile urmatoare se prezinta analiza situatiei existente a structurii terenului agricol pe categorii de
utilizare, si, respectiv, suprafete cultivate cu grâu, porumb si legume, Fig. 30 Fig. 31– Structura activitatilor
si zonificarea teritoriului – Terenul agricol – Analiza situatie existenta.
Pagina 101 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 30
Fig. 31
Pagina 102 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Pagina 103 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
4.1.1 Indicatori de eficienta ai agriculturii

Deoarece datele referitoare la productia medie a principalelor culturi pe hectar si la productia medie pe
animal sunt disponibile pentru anul 2001 numai la nivelul României, al Regiunii 8 - Bucuresti Ilfov, respectiv
municipiul Bucuresti si judetul Ilfov, acesti indicatori vor fi analizati doar la acest nivel, urmând ca în etapele
urmatoare, în masura posibilitatilor, sa fie realizata o analiza si pe localitatile din zona metropolitana care
apartin altor judete.
Cultura plantelor
Din analiza datelor disponibile reiese faptul ca în cadrul judetului Ilfov productia medie la hectar de
grâu si secara, porumb boabe si cartofi, floarea soarelui, mazare boabe, fasole boabe, tomate, si varza
înregistreaza valori superioare mediei nationale.
Desi suprafetele cultivate sunt mult mai mici decât cele din judetul Ilfov, municipiul Bucuresti reuseste
sa obtina pentru anumite categorii de culturi productii medii la hectar superioare chiar si acelora din Ilfov. Este
vorba despre culturile de grâu si secara, mazare boabe si tomate (Anexa 26).
Dat fiind faptul ca între celelalte localitati din cadrul Zonei Metropolitane si cele care apartin judetului Ilfov nu
sunt diferente semnificative de relief sau de clima, este posibil ca productia medie la hectar pe ansamblul
Zonei Metropolitane sa se situeze în jurul valorilor obtinute pentru judetul Ilfov.
Zootehnie
În ceea ce priveste indicatorii de eficienta ai zootehniei, datele disponibile au facut posibila doar
analizarea unora dintre ei, prezentati în tabelul urmator (Tabel nr. 9).
Tabel nr. 9
PRODUCTIA MEDIE ANIMALIERA, 2001
- cantitate/animal -
Regiunea 8
Total Judetul Municipiul
Articolul - Bucuresti
România Ilfov Bucuresti
Ilfov
Lapte de vaca si bivolita 2957 3887 3934 2914
(l)
Lapte de oaie (l) 46 50 52 39
Lâna (kg) 2.49 3.12 3.11 3.2
Oua(buc.) 148 196 175 283
Sursa datelor: Anuarul statistic al regiunii Bucuresti, Directia regionala de statistica Bucuresti, 2002 si Anuarul
Statistic al României, INS, Bucuresti, 2002
Astfel, dintr-o perspectiva comparativa, se poate observa faptul ca, la nivelul tuturor celor patru
indicatori, în judetul Ilfov se înregistreaza valori mai mari decât cele la nivel national. De data aceasta, se
observa ca în municipiul Bucuresti valorile productiei medii se situeaza sub nivelul celor obtinute în judetul
Ilfov, cu exceptia productiei de oua.
Deoarece între celelalte localitati din cadrul Zonei Metropolitane si cele care apartin judetului Ilfov nu sunt
diferente semnificative de relief sau de clima, este posibil ca productia medie pe animal pe ansamblul Zonei
Metropolitane sa se situeze în jurul valorilor obtinute pentru judetul Ilfov.
Pagina 104 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Agricultura reprezinta una din principalele activitati economice, cu perspective de dezvoltare, având în
vedere resursele de care dispune, dar si piata pe care teoretic o poate servi, piata definita de parametri
caracteristici ai unei metropole cu peste 2 milioane de locuitori. Analizând toate aspectele legate de conditiile
interne zonei analizate, precum si dependenta de evolutia mediului extern, putem sintetiza, prin analiza
SWOT, principalele elemente care trebuie avute în vedere.
Atuuri
- Proportia ridicata a terenului agricol în fondul funciar total;

- Terenul arabil cvasidominant în structura terenului agricol;
- Potentialul edafic ridicat, predominând clasele I si II de calitate;
- Rezultatele performante obtinute de unii producatori, mai ales în cultura legumelor, a plantelor tehnice si a
cerealelor;
- Forta de munca excedentara, din punct de vedere cantitativ;
- Sisteme locale sau regionale de îmbunatatiri funciare;
- Existenta unei mari piete de desfacere situata în zona centrala, minimizând costurile de transport;
- Caracteristicile pietei de desfacere tin atât de potentialul de consum direct a unor produse agricole, cât si
de existenta unei industrii de prelucrare a acestora;
- Convergenta axelor de transport spre capitala, determinând costuri minimale pentru transportul produselor
agricole;
- Disponibilitatea agricultorilor de a îmbina practicile traditionale cu cele moderne în productia agricola.
- Gradul extrem de înalt de fragmentare a exploatatiilor agricole, ca rezultat al aplicarii Legii 19/1991;
Oportunitati
- Promovarea unei politici de sustinere a producatorului agricol;

- Existenta unor programe nationale de dezvoltare rurala si agricola;
- Imbunatatirea legislatiei, inclusiv prin modificarea Constitutiei, legata de procesul de vânzare/cumparare a
terenurilor;
- Promovarea unei politici de sustinere a întreprinderilor mici si mijlocii inclusiv în agricultura;
- Oportunitatile oferite de programul SAPARD în domeniile dezvoltarii resurselor umane, ale îmbunatatirii
infratsructurii rurale, ale diversificarii economiei rurale, ale cresterii competitivitatii productiei alimentare;
- Perspectiva aderarii la Uniunea Europeana si promovarea unei politici agricole la nivelul acestei structuri.
Puncte slabe
- Ponderea mare a proprietarilor agricoli care locuiesc în orase;

- Ponderea ridicata a persoanelor în vârsta (peste 65 de ani), care lucreaza direct în agricultura;
- Lipsa unei culturi manageriale în domeniul exploatarii si valorificarii produselor agricole;
- Utilizarea excesiva a fortei de munca fizice si animale în agricultura;
- Lipsa resurselor fi nanciare pentru înzestrarea tehnica a agriculturii;
- Dominanta agriculturii de subzistenta;
- Utilizarea extrem de izolata a amenajarilor pentru irigatii;
- Lipsa unor lucrari de întretinere si reparatii la amenajarile pentru desecari si irigatii;
- Nivelul redus al serviciilor pentru agricultura;
- Lipsa unui sector de preluare, colectare si distributie a produselor agricole, în special din domeniul
zootehniei;
- Valorificarea individuala a surplusului de produse agricole pe piata urbana.
Riscuri
- Neglijenta în exploatarea infrastructurii existente în domeniul irigatiilor;

- Cronicizarea deficitului de umiditate în sol, ca urmare a precipitatiilor reduse pe perioada primavara-vara si
chiar toamna;
- Frecventa ridicata a unor hazarde climatice;
Pagina 105 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
- Promovarea unei politici de subminare a agriculturii nationale prin clauze nefavorabile la exportul de
produse agricole si facilitarea importurilor;
- Diminuarea structurala a pietei bucurestene si preferinta acesteia pentru produse agricole din alte parti ale
tarii sau din import.
Din aceasta analiza reies foarte clar cel putin câteva probleme majore, printre care enumeram:
- Contrastul dintre cantitatea si calitatea resurselor umane în agricultura;
- Subvalorificarea infrastructurii existente mai ales in domeniul desecarilor si irigatiilor;
- Inexistenta unei politici de promovare sistematica a performantei în domeniul agricol, mai ales în zona
periurbana si metropolitana a Bucurestilor;
- Lipsa resurselor financiare în practicarea unei agriculturi de înalt randament;
- Slaba conturare a unui sector de servicii în domeniul agricol, cu precadere în cel al preluarii, colectarii
si distributiei produselor agricole de la producatorii individuali;
- Lipsa unor centre de consultanta pentru comunitatile locale în domeniul elaborarii de proiecte pentru a
avea acces la unele fonduri PHARE, SAPARD sau ISPA;
- Numarul redus al tinerilor care sunt efectiv angrenati în activitatile agricole performante;
- Lipsa unor mecanisme de corelare a structurii productiei agricole cu exigentele pietei urbane, în baza
unor studii de marketing agricol.
Masuri prioritare
Aceste probleme majore pot fi rezolvate prin adoptarea unor masuri, precum:
- sprijinirea procesului de asociere a producatorilor individuali si a procesului de înfiintare a unor
proprietati mari, capabile sa promoveze performanta în productia agricola;
- asigurarea consultantei în domeniu la nivel comunal sau intercomunal, inclusiv în domeniul depunerii
aplicatiilor pentru fonduri de dezvoltare din programe nationale sau internationale;
- constientizarea producatorilor individuali în legatura cu valorificarea infrastructurii existente în
domeniul îmbunatatirilor funciare si necesitatea extinderii acesteia;
- stimularea activitatilor de servicii în domeniul colectarii si distributiei produselor agricole;
- sustinerea demersurilor pentru crearea unor sisteme de sustinere financiara la nivelul producatorilor
individuali;
- îmbunatatirea infrastructurii rurale pentru cresterea standardului de viata local si atragerea în
activitatile agricole sau de servicii a tinerilor.
4.2 Silvicultura
Silvicultura este una din activitatile secundare în zona metropolitana a Bucurestilor, daca o privim prin
prisma suprafetelor forestiere detinute. Daca luam în consideratie importanta suprafetelor forestiere pentru o
metropola precum Bucuresti, atunci silvicultura trebuie reconsiderata si trebuie sa se integreze în ansamblul
masurilor de revitalizare a spatiului metropolitan.
Analiza SWOT remarca urmatoarele:
Atuuri
- Existenta unor suprafete forestiere distribuite relativ echilibrat în jurul capitalei;

- O structura pe esente propice îndeplinirii functiei de protectie;
- Constientizarea la nivelul cetateanului de rând a importantei padurilor pentru pastrarea unui mediu natural
proprice vietii si activitatilor economice;
- Organizarea relativ optima a procesului de monitorizare a starii padurilor din zona metropolitana.
Puncte slabe
Pagina 106 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
- Suprafata mult redusa a padurilor în raport cu functia principala de protectie si recreere pe care o detin
acestea (sub 10%, fata de 26%, media la nivel national);
- Impactul negativ al Legii fondului funciar asupra suprafetelor forestiere cu precadere în primii ani post-
comunisti;
- Concentrarea cu precadere a padurilor în jurul capitalei si ponderea extrem de redusa a acestora catre
periferia ariei metropolitane;
- Comportamentul diferit al cetatenilor vis-à-vis de fondul forestier, în ciuda unei constientizari ridicate a
rolului multiplu al acestuia.
Oportunitati
- Politica unitara si ferma pentru refacerea fondului forestier;

- Cresterea cerintelor capitalei pentru un mediu mai curat si cresterea interesului pentru protectia fondului
forestier;
- Instaurarea unui dialog concret între comunitatile locale si Capitala vizând cresterea suprafetelor
împadurite, mai ales de-a lungul râurilor si lacurilor;
- Instaurarea unui sistem national de compensatii pentru proprietarii individuali, care planteaza terenul arabil
sau cu alte utilizari în teren forestier.
Riscuri
- Mentinerea unei legislatii, care prin pedepsele reduse, mentine ritmul actual al taierile ilegale;
- Constructia unei retele de autostrazi care sa afecteze patrimoniul forestier, fara a impune obligatia
reîmpaduririlor cel putin într-o proportie egala;
- Aparitia unor daunatori care sa afecteze speciile valoroase;
- Intensificarea ploilor acide, incluisv a procesului de uscare a padurilor.
Fondul forestier al spatiului metropolitan se confrunta cu urmatoarele probleme fundamentale:

- Diminuarea suprafetelor ocupate de paduri, mai ales în zonele afectate de infrastructuri majore;
- Ritmul ridicat al taierilor ilegale;
- Intensificarea procesului de uscare a padurii si de pierdere a unor specii valoroase;
- Caracterul accidental, izolat, al împaduririlor si neîncadrarea sa într-un veritabil sistem de refacere a
fondului silvic;
Masuri prioritare
- Elaborarea unui program de împadurire plecând de la functia de protectie si recreere a padurilor în

spatiul metropolitan;
- Monitorizarea starii fondului forestier si prezentarea anuala a unui raport, la nivelul sistemului de
comunitati apartinând spatiului metropolitan si al municipiului Bucuresti, legat de modul de gestionare
a acestuia;
- Adoptarea unor regulamente de folosire a padurilor din spatiul metropolitan în scop de recreere,
delimitând ariile de acces public în scopul destinderii, cu mentionarea principalelor tipuri de activitati
permise si cu sanctiuni drastice pentru cei care nu respecta regulile stabilite;
- Încurajarea celor care accepta schimbarea modului de folosinta traditional într-unul forestier, inclusiv
cu material saditor, cu forta de munca si cu unele stimulente având în vedere pierderile de venituri pe
care le înregistreaza ca urmare a acestei optiuni.
4.3 Industrie
Pagina 107 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
În domeniul industrial, pentru realizarea analizei situatiei existente s-au luat în considerare date
referitoare la agentii economici, înregistrati, la nivelul anului 2003, în conformitate cu structura CAEN.
Analiza cifrei totale de afaceri a agentilor economici scoate în evidenta urmatoarele aspecte:
- un ecart de variatie destul de mare cuprins între 0,01 si peste 5 000 miliarde lei (vechi);
- prezenta unei singure localitati în care cifra de afaceri depaseste 5 000 miliarde lei – Otopeni;
- localiatile Buftea, Chitila, Bragadiru, Voluntari, Popesti Leordeni si Oltenita se caracterizeaza prin cifre
de afaceri cuprinse între 1 000 si 3 500 miliarde lei, ceea ce semnifica o activitate economica mai
intensa;
- activitati economice relativ intense sunt caracteristice localitatilor Bolintin Vale, Domnesti, Mogosoaia,
Balotesti, Tunari, Afumati, Pantelimon, Glina, Cernica, Jilava, unde cifra de afaceri variaza între 200 si
1 000 miliarde lei pe anul 2003;
- restul UATB înregistreaza valori reduse;
- se constata o discrepanta între UATB-urile judetului Ilfov si celelalte unitati din aria metropolitana, în
sensul prezentei agentilor economici importanti în cadrul judetului Ilfov;
- analiza comparativa a celor 2 harti (Fig. 32- Structura activitatilor si zonificarea teritoriului. Cifra
de afaceri a agentilor economici în anul 2003. Analiza situatie existenta si
- Fig. 33 Structura activitatilor si zonificarea teritoriului. Numarul agentilor economici în anul
2003. Analiza situatie existenta) releva faptul ca predomina agenti economici cu un numar redus de
salariati sau agenti economici sub forma întreprinzatorilor si a asociatilor familiale.
Analiza repartitiei geografice a numarului agentilor economici releva o repartitie inegala, pe un ecart de
variatie cuprins între sub 10 si peste 150. Cei mai multi agenti economici se concentreaza în judetul Ilfov, si
mai ales în jurul Capitalei si spre nordul judetului, apoi în Oltenita, Bolintin Vale, Budesti si Mihailesti.
Ca numar de salariati ai agentilor economici cei mai multi erau înregistrati (2003) ;n Oltenita, Popesti
Leordeni, Voluntari, Otopeni, Buftea, Jilava.
Dintre ramurile industriale mai bine reprezentate sunt cele ale ind.alimentare, textile, confectii si
constructii de masini.
Industria alimentara are o prezenta mai omogena, cele mai importante unitati fiind situate la Bragadiru,
Popesti Leordeni, Buftea, Otopeni, Voluntari, Oltenita, apoi Gruiu, Pantelimon, Tunari, jilava, Chitila, Ciorogârla
s.a. De remarcat ca putini agenti economici valorifica materia prima locala.
Industria confectiilor si cea a constructiilor de masini se afla concentrate în jurul Capitalei, precum si la
Oltenita.
Pagina 108 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 32
Pagina 109 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 33
Pagina 110 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Activitatile industriale din spatiul metropolitan sunt relativ slab reprezentate, iar distributia lor teritoriala
releva importanta capitalei asupra spatiului adiacent. Aici, prin descentralizare si deconcentrare, a avut loc
procesul de localizare a unor întreprinderi industriale de mari dimensiuni apartinând mai multor ramuri
industriale: industrie metalurgica, industrie constructoare de masini, industrie chimica, industrie usoara si
alimentara.
Dinspre aceasta prima coroana de comune si orase catre periferia spatiului metropolitan se constata
ca activitatile industriale apar sporadic, în anumite centre si pe axe de circulatie de importanta nationala sau
regionala (Oltenita, Mihailesti, Bolintin-Vale, Peris, Ciolpani etc.).
Activitatea de exploatare a resurselor de hidrocarburi reprezinta o activitate primara regasita mai ales
în partea vestica si central-sudica a zonei metropolitane a Bucurestilor. Aceasta, în esenta nu are atributele
unei industrializari, având în vedere modul de localizare si impactul peremptoriu pe care îl are asupra unor
asezari. De aceea ar trebui în conexiune cu astfel de activitati sa se dezvolte si altele care sa valorifica alte
resurse locale, precum cele agricole sau traditiile existente în obtinerea anumitor bunuri de artizanat sau
apartinând industriei mici.
Pe ansamblu, o analiza SWOT asupra activitatilor industriale scoate în evidenta urmatoarele:
Atuuri
- Pozitia geografica favorabila în raport cu municipiul Bucuresti si cu marile axe de circulatie trans-
continentala;
- Procesul de dezindustrializare care afecteaza Capitala si potentialul de relocalizare a activitatilor
industriale în spatiul metropolitan;
- Existenta unor resurse naturale, precum apele geotermale si resursele agricole, care ar putea fi
valorificate industrial
- Existenta unor resurse de munca ce pot fi valorificate prin activitati industriale;
- Localizarea unor mari firme internationale, care pot atrage si alti investitori în domeniul activitatilor
industriale;
- Existenta unor retele de cooperare industriala, capabile sa integreze noi producatori din zona
metropolitana.
Puncte slabe
- Infrastructura locala deficitara, mai ales în ce priveste utilitatile pentru activitati industriale (cu deosebire la
periferia spatiului metropolitan);
- Dominanta resurselor agricole si a activitatilor de prelucrare industriala a acestora;
- Experienta negativa a unor întreprinzatori, ale caror întreprinderi s-au situat în sfera prelucrarii industriale
a unor produse locale;
- Resurse de forta de munca locale relativ limitate, în directia asigurarii pe termen mediu si lung a
întreprinderilor eventual înfiintate.
Oportunitati
- Legislatie actualizata vizând activitatea IMM-urilor;

- Dimensiunea europeana sau chiar mondiala a unor mari firme multinationale care investesc în capitala si
în apropierea acesteia;
- Noile trasee ale infrastructurii majore a teritoriului, care vor asigura facilitati deosebite pentru localizarea
activitatilor industriale;
- Tendinta generala a industriei de “a parasi” orasul mare si de relocalizare în mediul rural;
- Acordarea unor eventuale facilitati celor care investesc în activitatile industriale din mediul rural profund.
Riscuri
- Pericolul localizarii haotice a activitatilor industriale în spatiul metropolitan;

- Aparitia unei legislatii rigide în legatura cu localizarea si dezvoltarea activitatilor industriale;
Pagina 111 din 252
CCMESI
CICADIT
IHS
- Nerealizarea programelor legate de infrastructura majora (reteaua de autostrazi);

- Epuizarea unor resurse de materii prime din zona;
- Cresterea dependentei populatiei ocupate în industrie de activitatile de profil din capitala;
- Preferinta localizarii marilor firme numai în anumite arii ale spatiului metropolitan (imediat apropiat sau în
partea de nord a acestuia).
Modul de localizare a activitatilor industriale pâna în prezent si dezvoltarea acestora demonstreaza

existenta mai multor distorsiuni, printre care:
- ritmul de dezindustrializare a Capitalei nu este urmat de unul asemanator de industrializare a spatiului

metropolitan;
- valorificarea redusa a resurselor de materii prime agricole existente în zona;
- reducerea drastica a populatiei ocupate în activitatile industriale si lipsa unor surse sigure de venit;
- slaba diversificare a activitatilor industriale;
- sustinerea redusa la nivel local a initiativelor legate de dezvoltarea unor activitati industriale care s-ar
putea amplifica ulterior;
- atentia redusa acordata dezvoltarii unor activitati conexe sau complementare celor legate de
exploatarea hidrocarburilor;
- activitatile artizanale si de industrie mica nu sunt privite ca alternative în procesul de dezvoltare rurala
si pentru valorificarea pe timpul iernii sau în anumite perioade ale anului a excedentului local de forta
de munca.
Masuri prioritare
Pentru impulsionarea dezvoltarii activitatilor industriale în spatiul metropolitan, sunt necesare unele
masuri luate la nivel national, iar altele la nivel regional sau local. Printre acestea distingem:
- îmbunatatirea legislatiei privind sustinerea initiativei antreprenoriale si a întreprinderilor mici si mijlocii;

- corelarea procesului de delocalizarea industriei din Capitala cu cel de localizare a noi activitati
industriale în spatiul metropolitan;
- asigurarea la nivel local si regional a unor activitati indutriale cât mai diversificate si limitarea
specializarii stricte;
- asigurarea de facilitati privind infrastructura locala firmelor care decid sa se localizaze în anumite situri;
- valorificarea industriala locala a unor resurse existente în spatiul a 2-3 sau mai multe comune;
- multiplicarea centrelor de consultanta si asistenta acordata IMM-urilor.
4.4 Turism
Datele disponibile la nivelul ansamblului de 93 de UATB ce compun Zona Metropolitana evidentiaza

faptul ca doar trei localitati detin unitati de cazare turistica: Bolintin-Vale, Sinesti (au unitati de cazare din
categoria „hanuri si moteluri”) si Sarulesti (unitati de cazare din alta categorie). Capacitatea de cazare a
acestor unitati turistice variaza de la 17 locuri (Bolintin-Vale) la 84 de locuri (Sinesti) (Anexa 32).
La nivelul Regiunii 8 - Bucuresti Ilfov, exista 86 de unitati de primire turistica, dintre care doar 21
(respectiv 24% din total) se afla pe raza judetului Ilfov. În totalul structurilor de primire turistica pe România,
judetul Ilfov detine o pondere de numai 0,64%, în timp ce municipiul Bucuresti – 2% (Anexa 33).
În ceea ce priveste capacitatea de cazare turistica, municipiul Bucuresti detine o pondere de 2,88%
din totalul pe tara, în timp ce judetul Ilfov doar 0,45% (Anexa 35). Capacitatea de cazare din municipiul
Bucuresti atinge nivelul de 7.991 de locuri, ceea ce reprezinta de 6,4 ori mai mult decât cea a judetului Ilfov
(Anexa 34). Indicele de utilizare neta a capacitatii în functiune este 33,6% în Bucuresti, fata de aproape 11% în
judetul Ilfov.
Pagina 112 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Diferente de marime mult mai semnificative se înregistreaza însa la capitolele sosiri si înnoptari,
respectiv de 27,7 ori mai multe sosiri si de 45,1 ori mai multe înnoptari în municipiul Bucuresti fata de judetul
Ilfov (Anexa 34).
Ansamblul potentialului natural si cultural al spatiului metropolitan si al Capitalei fac din aceasta
entitate teritoriala una dintre cele mai vizitate din tara. Contributia zonei metropolitane este însa mai redusa,
impunându-se mai ales în turismul de la sfârsit de saptamâna, când o buna parte dintre bucuresteni prefera un
astfel de turism, cu vizitarea unor obiective naturale sau culturale.
Principalele elemente reiesite dintr-o analiza SWOT a activitatilor turistice sunt urmatoarele:
Atuuri
- Existenta unui potential natural atragator, cu valoare reconfortanta (lacuri, râuri, paduri);
- Existenta unui potential turistic cultural de mare valoare, înglobând obiective de interes national (Buftea,
Pasarea, Caldarusani, Cernica, Mogosoaia, s.a.);
- Posibilitati facile de acces mai ales pentru unele dintre acestea;
- Unele facilitati pentru practicarea sportului nautic si a pescuitului sportiv (Snagov, Comana, Mihailesti,
râurile: Arges, Neajlov, Pasarea, Colentina, Cociovalistea s.a.)..
Puncte slabe
- Baza de cazare precara;

- Infrastructura locala din aria obiectivelor turistice extrem de deficitara;
- Accesibilitate mai greoaie pentru unele dintre obiective;
- Publicitatea redusa si interesul scazut al agentilor turistici pentru turismul de la sfârsit de saptamâna;
- Valorificarea redusa a potentialului turistic din anumite arii, precum Comana, Mihailesti, Cernica-Branesti,
Oltenita.
- Managementul deficitar al responsabililor unor arii cu obiective turistice importante;
- Degradarea avansata a unor obiective turistice de interes antional.
Oportunitati
- Programe nationale de dezvoltare a turismului la nivelul capitalei si al ariei înconjuratoare;

- Preferinta tot mai mare a cererii pentru turismul de sfârsit de saptamâna;
- Existenta unei cereri potentiale ridicate, având în vedere populatia Bucurestiului;
- Îmbunatatirea infrastructurii de acces la obiectivele turistice, prin dezvoltarea unor proiecte rutiere majore;
- Realizarea în perspectiva a unei mai bune conexiuni între transportul urban si cel periurban;
- Dezvoltarea unor proiecte de diseminare a informatiilor despre valorile aflate în imediata apropiere a
Bucurestiului.
Riscuri
- Alocarea de resurse reduse pentru proiectele de refacere a unor obiective de turism cultural aflate în
stadiu avansat de degradare;
- Degradarea mediilor naturale în care se afla importante obiective turistice, ca urmare a presiunii antropice
tot mai ridicate;
- Inexistenta unei legislatii corespunzatoare pentru protectia obiectivelor turistice de interes national sau
încalcarea acesteia;
- Atentia redusa acordata procesului de formare a unei culturi a protectiei mediului mai ales în ariile turistice.
Din aceasta analiza reies foarte clar problemele majore cu care se confrunta turismul în spatiul
metropolitan:
- degradarea unor obiective de mare interes national, atât datorita lipsei fondurilor financiare, dar si
managementului defectuos al acestora;
- infrastructura de acces deficitara;
Pagina 113 din 252
CCMESI
CICADIT
IHS
- infrastructura turistica extrem de precara, începând cu cea cazare, sanitara pâna la cea a unor servicii
banale;
- servicii de supraveghere a protectiei siturilor inexistente sau ineficiente;
- valorificarea redusa a potentialului turistic local;
- diseminare haotica a informatiilor despre valorile turistice din spatiul metropolitan.
Masuri prioritare
În contextul acestor probleme majore se pot individualiza câteva masuri de urgenta:

- inventarierea starii obiectivelor turistice naturale si culturale; stabilirea unor prioritati de investitii pentru
reconstruirea sau refacerea anumitor obiective aflate în stadii avansate de degradare;
- întarirea serviciilor de supraveghere a protectiei siturilor de valoare nationala;
- atragerea de fonduri, inclusiv private, pentru modernizarea infrastructurii adiacente fiecarui sit turistic;
- initierea de programe pentru o buna diseminare a informatiilor legate de valoarea siturilor turistice si
posibilitatile de practicare a unui turism reconfortant;
- crearea unei culturi la nivelul comunitatilor locale, care sa puna în valoare valentele turistice, atragând
tot mai multi turisti.
4.5 Servicii economice si sociale (transport, telecomunicatii, învatamânt,

sanatate, cultura)
Strazi orasenesti
Din cele 302 de localitati ale Zonei Metropolitane, doar 10 au statutul de orase (Bolintin-Vale, Budesti,
Buftea, Chitila, Fundulea, Mihailesti, Oltenita, Otopeni, Popesti Leordeni si Voluntari). Pentru acestea detinem
datele referitoare la lungimea strazilor orasenesti si lungimea strazilor orasenesti modernizate. Cele mai mari
valori ale lor se înregistreaza în Buftea (81, respectiv 60 km), Oltenita (55, respectiv 21 km), Fundulea (40,
respectiv 5) si Otopeni (39, respectiv 26 km).
Ponderile cele mai mari ale strazilor modernizate în total strazi orasenesti se înregistreaza în Bolintin-
Vale (peste 81%), Buftea (74%) si Otopeni (66,7%) (Anexa 37).
Referitor la ponderile fiecarui oras în total strazi orasenesti si total strazi modernizate, analiza releva
faptul ca în fruntea clasamentului se situeaza orasul Buftea (28,5% , respectiv 21%), urmat la o distanta relativ
mare de Oltenita (19,3%, respectiv 7,3%) (Anexa 37).
Schimbând putin cadrul de referinta, ponderea strazilor orasenesti din judetul Ilfov în totalul Regiunii 8
Bucuresti Ilfov reprezinta doar 6,18%, în timp ce ponderea strazilor modernizate reprezinta 9,3% (Anexa 38).
În ceea ce priveste transportul de pasageri se remarca un nivel extrem de scazut al serviciilor de
transport si asta deoarece o singura localitate din 93 detine în inventar autobuze (mai exact 11 autobuze);
este vorba despre orasul Oltenita (Anexa 36).
Drumuri publice
Analizând datele disponibile pe municipiul Bucuresti si pe judetul Ilfov, se observa ca ponderea
drumurilor modernizate în total drumuri publice este de 98,6% pentru Bucuresti si cu peste jumatate mai mica
în judetul Ilfov (43,5%) (Anexa 39).
Din totalul drumurilor publice, în Ilfov, 83,6% sunt drumuri judetene si comunale, restul de 16,4% fiind
drumuri nationale, modernizate în proportie de 100%.
În ceea ce priveste densitatea drumurilor publice pe 100 km patrati de teritoriu, valoarea pentru Ilfov este de
48,9%, comparativ cu 29% pentru Bucuresti (Anexa 40).
Telecomunicatii
Pentru una dintre cele 93 UATB din Zona Metropolitana (Nicolae Balcescu) nu exista date disponibile.
Pagina 114 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
În functie de datele pe care le detinem, pentru analizarea gradului de penetrare a serviciilor de

telecomunicatii în cadrul acestor localitati au fost calculati doi indicatori: numarul de locuitori ce revin unei
unitati PTTR si numarul de abonamente telefonice (telefonie fixa) la 1.000 de locuitori.
Doar 53 de localitati dintre cele supuse analizei (aproximativ 57% din total) detin unitati PTTR.
Numarul de locuitori ce revin unei unitati PTTR variaza între aproximativ 471 (Gurbanesti) si 10.282 locuitori la
o unitate PTTR (Oltenita) (Anexa 41). Desi la prima vedere sunt discrepante mari între valorile obtinute în
diferitele localitati, trebuie sa tinem cont si de marimea acestor unitati (probabil, unitatea PTTR din orasul
Oltenita are dimensiuni mai mari, mai multi angajati, deci are si o capacitatea mai mare de a raspunde
solicitarilor populatiei decât cea dintr-o localitate rurala mica).
Majoritatea localitatilor (dintre cele 53 care detin oficii PTTR), respectiv 44 de localitati, care reprezinta
83% din total, au sub 4.000 de locuitori ce revin unei unitati PTTR (Anexa 42).
În ceea ce priveste numarul de abonamente telefonice nu detinem date decât la nivelul telefoniei fixe.
Astfel, pe lânga cele 40 de localitati care nu au nici unitati PTTR, nici abonamente telefonice, mai exista înca 2
care detin unitati PTTR, dar nu si abonamente telefonice (Gostinari si Niculesti) (Anexa 41). Oricum, în
localitatile înregistrate ca detinând abonamente telefonice, numarul acestora la 1.000 de locuitori variaza de la
2 (Valea Dragului), la circa 194 abonamente telefonice la 1.000 de locuitori (Oltenita).
Dintre localitatile în care exista înregistrate abonamente de telefonie fixa (51 de localitati), majoritatea -
respectiv 41 de localitati, care reprezinta 44% din total -, au sub 100 de abonamente telefonice la 1.000 de
locuitori (Anexa 43).
La nivelul Regiunii 8 - Bucuresti Ilfov, nu sunt individualizate cifrele corespunzatoare judetului Ilfov, acestea
fiind incluse în statistica municipiului Bucuresti. Totusi, se remarca faptul ca în municipiul Bucuresti, inclusiv
judetul Ilfov, numarul de abonamente la 1.000 de locuitori este mai mare (de aproape 2 ori) decât media pe
tara (345 fata de 180 de abonamente la 1.000 de locuitori) (Anexa 44).
Luând în considerare rezultatele anterioare, si tinând seama ca celelalte localitati care fac parte din
Zona Metropolitana, dar care apartin altor judete (în afara de jud. Ilfov) este posibil sa se situeze undeva în
zona mediei pe tara, putem afirma ca, la nivel de ansamblu, Zona Metropolitana are un grad relativ redus de
dezvoltare a serviciilor de telecomunicatii.
Datele disponibile indica de asemenea faptul ca din cele 93 de localitati analizate, doar în 53 dintre ele
sunt înregistrate abonamente la radio si TV.
Numarul de abonamente radio la 1.000 de locuitori variaza între 237 (Belciugatele) si 42 (Spantov)
(Anexa 57), în 43 localitati în care exista abonamente radio (adica 46% din total), acest indicator înregistrând
valori de sub 200 de abonamente la 1.000 de locuitori (Anexa 60).
La nivelul Regiunii 8 - Bucuresti Ilfov, numarul de abonamente radio la 1.000 de locuitori este de 1,7
ori mai mare decât media pe tara (238 fata de 134 de abonamente la 1.000 de locuitori), însa în cadrul acestei
regiuni exista diferente mari între Capitala si judetul Ilfov (Anexa 61). Comparând datele de la nivelul judetului
Ilfov (96 abonamente radio la 1.000 de locuitori) cu cele de la nivel national (134 de abonamente la 1.000 de
locuitori), se poate constata nivelul inferior de penetrare a acestei categorii de servicii culturale în rândul
populatiei din Ilfov, si extrapolând - în rândul populatiei din întreaga Zona Metropolitana.
În ceea ce priveste numarul de abonamente TV la 1.000 de locuitori specific localitatilor din Tona
Metropolitana, acesta ia valori cuprinse între 239,37 (Bolintin-Deal) si 48,15 (Niculesti) (Anexa 57), dar în 38
de localitati în care sunt înregistrate abonamente TV (adica 41% din total), exista sub 150 abonamente la
1.000 de locuitori (Anexa 62).
La nivelul Regiunii 8 - Bucuresti Ilfov, cifrele referitoare la abonamentele TV în judetul Ilfov sunt incluse
în datele la nivelul municipiului Bucuresti. În orice caz, numarul de abonamente TV la 1.000 de locuitori
corespunzator municipiului Bucuresti (inclusiv judetul Ilfov) este superior mediei pe tara : 203 fata de 151
abonamente TV la 1.000 de locuitori, ceea ce înseamna ca în aceasta zona exista un grad mai ridicat de
penetrare a serviciilor culturale TV în rândul populatiei.
Învatamântul primar, secundar si tertiar

Singurele date pe care le detinem la nivelul întregului ansamblu de 93 UATB din Zona Metropolitana
cu privire la învatamânt sunt numarul de licee, de scoli profesionale, complementare sau de ucenici, precum si
numarul de elevi cuprinsi în aceste niveluri de instruire si numarul cadrelor didactice aferente. În functie de
acestea putem afirma ca, pentru nivelul liceal si cel profesional, complementar si de ucenici, infrastructura
educationala este slab dezvoltata. Doar în cinci localitati (Bolintin-Vale, Fundulea, Hotarele, Sarulesti si
Tartasesti) exista câte un liceu, iar în orasul Oltenita exista doua licee (Anexa 45).
Pagina 115 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
În localitatile Fundulea si Hotarele si Oltenita, pentru care detinem datele complete la nivelul elevilor si
a personalului didactic din licee, numarul de elevi înscrisi în învatamântul liceal la un cadru didactic din
învatamântul liceal variaza între 11 (Fundulea) si 16 (Oltenita).
În Oltenita se afla singura scoala profesionala, complementara sau de ucenici din întreaga Zona
Metropolitana, în cadrul ei fiind 16 elevi înscrisi în învatamântul profesional, complementar sau de ucenici la un
cadru didactic din învatamântul profesional, complementar sau de ucenici.
Pentru localitatile Bolintin-Vale, Sarulesti si Tartasesti, în care exista pe lânga elevii si personalul
didactic din învatamântul liceal si elevi înscrisi în învatamântul profesional, complementar sau de ucenici, fara
însa a se preciza numarul cadrelor didactice ce activeaza în aceasta ultima forma de învatamânt, în realizarea
analizei am pornit de la ipoteza conform careia elevii înscrisi în învatamântul profesional, complementar sau
de ucenici îsi desfasoara activitatea în liceele din localitatile respective, sub îndrumarea acelorasi cadre
didactice, cuprinse în statistici în categoria „personal didactic din învatamântul liceal”. De aceea, am analizat
indicatorul numarul de elevi înscrisi în învatamântul liceal si în cel profesional, complementar sau de ucenici la
un cadru didactic din învatamântul liceal, care variaza între 2 elevi din învatamântul liceal si din cel profesional,
complementar sau de ucenici (Sarulesti) si 17 (Bolintin-Vale) la un cadru didactic din învatamântul liceal
(Anexa 45).
La nivelul municipiului Bucuresti si al judetului Ilfov, detinem informatii suplimentare utile referitoare la
serviciile de învatamânt. Astfel, în Regiunea 8 - Bucuresti Ilfov, populatia scolara din învatamântul de toate
gradele, în anul scolar 2001-2002 reprezenta 11,6% din totalul pe tara, în timp ce populatia scolara din judetul
Ilfov numai 0,9%, comparativ cu 10,7% pentru municipiul Bucuresti (Anexa 46).
În învatamântul prescolar, numarul de copii ce revine unui cadru didactic este de 18 în judetul Ilfov, fata de
aproximativ 16 în municipiul Bucuresti (Anexa 47). Diferentele decurg din statutul fiecarei zone: pe de o parte
judetul Ilfov – predominant zona rurala, si pe de alta parte Bucurestiul – cea mai mare aglomeratie urbana din
România, si este firesc sa existe diferente de dezvoltare între ele.
În conditiile în care la nivel national valoarea numarului de copii înscrisi ce revin unui cadru didactic din
învatamântul prescolar se situeaza tot în jurul valorii de 18 si dat fiind faptul ca celelalte localitati din cadrul
Zonei Metropolitane, în afara de cele de pe raza judetului Ilfov sunt predominant rurale, putem presupune ca în
cadrul lor nivelul acestui indicator înregistreaza o valoare asemanatoare. Astfel, am putea afirma ca la nivelul
învatamântului prescolar, Zona Metropolitana beneficiaza de un nivel de dezvoltare asemanator nivelului
general înregistrat în România.
Pentru învatamântul primar si gimnazial (inclusiv învatamântul special), numarul de elevi înscrisi la un
cadru didactic este în favoarea judetului Ilfov: 15 elevi fata de 16 elevi la 1 cadru didactic în municipiul
Bucuresti. Si aceasta în conditiile în care valoarea pe România a acestui indicator este si mai mica, respectiv
14 elevi la un cadru didactic (Anexa 48). Asadar, în judetul Ilfov numarul mai mare de elevi ce revin unui cadru
didactic din învatamântul primar si gimnazial, comparativ cu media nationala, scoate în evidenta un grad mai
redus al calitatii serviciilor de acest tip, de vreme ce alocarea unui numar mai mare de elevi unui cadru didactic
poate sa însemne mai putin timp si atentie ce revine fiecaruia dintre acestia.
La nivelul învatamântului liceal, pentru care Regiunea 8 - Bucuresti Ilfov detine o pondere de 8,9% în
populatia scolara din totalul national, numarul de licee din municipiul Bucuresti este de aproape 9 ori mai mare
decât cel din judetul Ilfov, iar numarul de elevi înscrisi – de 16,8 ori mai mare, însa, tot judetul Ilfov detine
numarul cel mai mic de elevi înscrisi la un cadru didactic: 12 fata de 13 elevi la un cadru didactic din
învatamântul liceal. Din pacate, ambele valori sunt inferioare (din punct de vedere calitativ!) nivelului de 10,9
elevi la un cadru didactic, înregistrat la nivelul României (Anexa 49).
În ceea ce priveste învatamântul profesional si de ucenici, judetul Ilfov nu detine nici o unitate de
învatamânt care sa ofere servicii specifice la acest nivel, însa exista un numar de elevi înscrisi si personal
didactic, care se presupune ca îsi desfasoara activitatea în cadrul unor alte unitati de învatamânt (ex. licee). În
asemenea conditii, nu este de mirare faptul ca numarul de elevi înscrisi la un cadru didactic este de 70,
comparativ cu cel înregistrat în municipiul Bucuresti, respectiv 55 (Anexa 50). În orice caz, din nou, ambele
valori sunt inferioare (din punct de vedere calitativ) nivelului înregistrat la nivelul României (45 elevi la un cadru
didactic în învatamântul profesional si de ucenici).
În judetul Ilfov nu exista nici unitati de învatamânt, nici personal didactic la nivel postliceal, ci doar un
anumit numar de elevi înscrisi, care presupunem ca îsi desfasoara activitatea în unitati de învatamânt specifice
aflate pe raza municipiului Bucuresti. Oricum, la nivelul Regiunii 8 - Bucuresti Ilfov sunt 43 de elevi înscrisi la
un cadru didactic din învatamântul postliceal, fata de 42 la nivel national, deci avem de-a face din nou cu un
nivel de dezvoltare/calitate mai redus în judetul Ilfov (Anexa 51). Aplicând acelasi rationament ca si în cazurile
anterioare, este posibil ca si în celelalte localitati ale Zonei Metropolitane sa existe o situatie asemanatoare.
Pagina 116 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Ocrotirea sanatatii
În urma analizei datelor referitoare la localitatile Zonei Metropolitane am constatat ca la nivelul
localitatii Nicolae Balcescu nu exista date disponibile. În 39 dintre cele 93 de UATB avute în vedere (aproape
42% din total), nu exista medici (Anexa 52-53).
În ceea ce priveste numarul de locuitori la un medic, valoarea cea mai mare se înregistreaza în
Mânastirea (5.961 locuitori la un medic), iar cea mai mica în Adunatii-Copaceni (aproximativ 327 locuitori la un
medic) (Anexa 52).
Analizând localitatile în care exista medici (53 localitati), se observa ca 50% dintre acestea sunt sub
3.000 de locuitori la un medic, fapt ce indica un nivel extrem de scazut de furnizare a serviciilor de sanatate
(Anexa 53).
La capitolul stomatologi, situatia este si mai grava. În 59 de localitati (63% din total) nu exista nici un
stomatolog. În cele 33 de localitati „dotate” cu stomatologi, numarul de locuitori la un stomatolog variaza între
1.393 (Greaca) si 9.755 locuitori la un stomatolog (Budesti). Majoritatea localitatilor (24 de localitati, ce
reprezinta peste 26% din total înregistreaza valori sub 6.000 locuitori la un stomatolog (Anexa 54).
Doar 7 localitati, dintre care 3 orase, detin spitale, si numai 3 localitati detin dispensare.
În 62 de localitati (ce reprezinta 68% din totalul celor pentru care exista date disponibile) nu exista
farmacii sau puncte farmaceutice, iar în cele care au (30 de localitati), numarul locuitorilor ce revin pe o
farmacie si/sau punct farmaceutic variaza între 1.893 (Colibasi) si 8.849 locuitori la o farmacie si/sau punct
farmaceutic (Hotarele) (Anexa 52). Majoritatea (25 de localitati, reprezentând peste 28% din total)
înregistreaza valori de sub 6.000 de locuitori la o farmacie si/sau punct farmaceutic (Anexa 55).
Datele disponibile pentru Regiunea 8 - Bucuresti Ilfov ne ofera posibilitatea unor comparatii între doua zone
foarte diferite ca nivel de dezvoltare: municipiul Bucuresti si judetul Ilfov (Anexa 56). Astfel:
- în judetul Ilfov exista aproape 913 locuitori la un medic, fata de aproape 269 în Bucuresti (de 3,4
ori mai multi locuitori la 1 medic);
- în municipiul Bucuresti sunt 4.938 locuitori la un stomatolog, fata de 2.603 în Ilfov;
- si aproape 421 de locuitori la un cadru mediu sanitar, fata de 126 în Bucuresti (adica de 3,4 ori mai
mult).
- În ceea ce priveste numarul de locuitori la un pat de spital, în Bucuresti sunt aproape 91, fata de
152 în Ilfov (Anexa 56).
Este de mentionat faptul ca, pentru toti cei 4 indicatori mentionati anterior, valorile înregistrate în
municipiul Bucuresti sunt mai mici decât media pe tara, în timp ce valorile din judetul Ilfov sunt mai mari, ceea
ce atesta gradul mai ridicat de dezvoltare si implicit si calitatea mai ridicata a serviciilor medicale din Bucuresti,
comparativ cu judetul Ilfov, dar si cu restul tarii.
Activitatile culturale
În cadrul Zonei Metropolitane (excluzând municipiul Bucuresti), doar 53 dintre cele 93 UATB
(aproximativ 57%) sunt dotate cu biblioteci, iar dintre acestea doar 48 au si alte biblioteci în afara de cele
publice (Anexa 57).
Numarul de locuitori ce revine la o biblioteca variaza între 706 (Gurbanesti) si 6.545 locuitori la o
biblioteca (Adunatii-Copaceni) (Anexa 57), însa în 46 de localitati (ceea ce reprezinta 50% din total), sunt
peste 1. 000 locuitori la o biblioteca, ceea ce evidentiaza un nivel redus de dezvoltare a acestui tip de servicii
culturale (Anexa 58).
La nivelul Regiunii 8 - Bucuresti Ilfov, analiza evidentiaza faptul ca, atât în judetul Ilfov, cât si în
municipiul Bucuresti, numarul de locuitori ce revine unei biblioteci este mai mare decât media pe tara (2.447 în
Ilfov si 5.200 în municipiul Bucuresti, comparativ cu media nationala de 1.667 locuitori pe o biblioteca) (Anexa
59). La prima vedere ar exista tentatia de a afirma ca, prin prisma numarului mare de locuitori ce revine unei
biblioteci, infrastructura culturala din Regiunea 8 - Bucuresti Ilfov ar fi mai slab dezvoltata decât în restul
zonelor tarii. Daca însa avem în vedere si dimensiunea bibliotecilor, respectiv numarul de volume ce revine în
medie unei biblioteci, vom observa ca pentru Regiunea 8 - Bucuresti Ilfov dimensiunea bibliotecilor este peste
5,7 ori mai mare decât media pe tara.
Analizând cei doi indicatori amintiti mai sus la nivelul judetului Ilfov si al municipiului Bucuresti se
observa ca, desi în Bucuresti sunt de 2,1 ori mai multi locuitori ce revin unei biblioteci decât în judetul Ilfov,
numarul volumelor existente în medie într-o biblioteca este peste 15 ori mai mare. De aici reiese ca judetul
Ilfov are un nivel mai redus de dezvoltare a serviciilor culturale de acest tip, comparativ cu cel înregistrat la
nivelul Capitalei.
Pagina 117 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Presupunând ca celelalte localitati din cadrul Zonei Metropolitane – în afara de localitatile care
formeaza judetul Ilfov – urmeaza tipicul celor din Ilfov, putem afirma ca nivelul de ansamblu al Zonei
Metropolitane în ceea ce priveste serviciile furnizate de biblioteci este mai redus decât media nationala.
Înglobând un numar de aproape 600.000 locuitori si activitati destul de diversificate, zona

metropolitana a Bucurestilor ofera si o gama bogata de servicii de interes national sau international. Aceste
servicii sunt conectate cu functiile capitalei si se realizeaza beneficiind de infrastructura care traverseaza sau
este localizata în zona metropolitana. Evident ca unele dintre aceste infrastructuri sunt adecvate, altele însa
mai putin, ceea ce implica o analiza detaliata, individualizarea distorsiunilor majore si masuri de interventie
pentru a sprijini exercitarea de catre Bucuresti unor functii specifice de capitala europeana.
Analiza SWOT este o cale de a rezuma principalele elemente legate de starea serviciilor economice
si sociale si, totodata de capacitatea mediului extern acesteia de a propulsa sau a restrictiona anumite directii
de dezvoltare.
Atuuri
- Localizarea principalelor aeroporturi ale tarii;

- Reteaua de transport feroviar si rutier este acoperitoare din punct de vedere al densitatii;
- Servicii comerciale cu ridicata si en detail într-o continua dezvoltare;
- Mai mult de 4/s din teritoriul zonei metropolitane este acoperit de reteaua de telefonie mobila;
- Zona metropolitana si municipiul Bucuresti sunt cel mai mare consumator de resurse, dar si cel mai mare
producator de bunuri, inclusiv pentru export;
- Municipiul Bucuresti exercita functii de capitala, prin serviciile sale specializate, si are caracteristici de oras
european.
Puncte slabe
- Servicii de diseminare a informatiilor pentru consumator slab reprezentate;

- Atentia redusa acordata serviciilor de consultanta economica si sociala;
- Comunicare greoaie la nivel intercomunal, iar uneori inclusiv cu capitala;
- Întretinerea necorespunzatoare a infratsructurii rutiere;
- Lipsa sau raritatea serviciilor on-line în mediul rural;
- Accesibilitate redusa la retelele de apa, canalizare si gaz metan, mai ales în mediul rural;
- Acces redus al unor localitati la telefonia fixa si mobila;
- Precaritatea serviciilor pentru agrement;
- Salubrizarea necorespunzatoare în ariile de agrement;
- Lipsa unei infrastructuri minimale pentru activitati culturale;
- Slaba dotare cu aparatura a serviciilor sanitare si lipsa celor de urgenta;
- Starea precara a scolilor atât în privinta cadrelor didactice calificate, dar mai ales a dotarii sanitare
minimale.
Oportunitati
- Utilizarea coridoarelor de transport transeuropean, ca axe ale dezvoltarii;

- Pozitia geografica avantajoasa în raport cu principalele centre si forte de structurare a spatiului national;
- Varietatea mijloacelor de comunicatie transnationala si densitatea relativ ridicata a acestora;
- Resursele de ape geotermale înca nevalorificate;
- Politici de dezvoltare teritoriala compatibile cu cele europene;
- Atragerea de investitii în domeniul serviciilor, în special comerciale;
- Sporirea functiilor municipiului Bucuresti, tinzând spre o capitala europeana.
Riscuri
- Întreruperea politicilor de dezvoltare teritoriala sau incoerenta acestora;

Pagina 118 din 252
CCMESI
CICADIT
IHS
- Atractivitate scazuta pentru marile companii straine;

- Alocarea de resurse reduse de la buget în domeniul sanitar si al învatamântului;
- Politica inconsecventa în domeniul protectiei mediului;
- Dependenta excesiva a zonei metropolitane de dezvoltarea municipiului Bucuresti;
- Întârzierea procesului de formare a unei culturi manageriale si a unui comportament corespunzator la
nivelul firmelor, dar si al fiecarei gospodarii.
Evident ca din analiza prezentata mai sus se pot desprinde câteva dintre problemele majore ale
serviciilor economice si social-culturale. Acestea sunt urmatoarele:
- starea necorespunzatoare a infrastructurii rutiere atât în intravilan, cât si în extravilan, datorita unor
servicii de întretinere subdimensionate sau subfinantate;
- dotarea precara a localitatilor rurale cu o infrastructura minimala: alimentare cu apa, retea de
canalizare, alimentare cu gaze naturale;
- slaba dezvoltare a serviciilor de consultanta în domeniile economic si social;
- lipsa unei dotari corespunzatoare în activitatile sanitare si culturale;
- accesul redus al unor localitati la telefonia fixa si mobila;
- accesibilitatea redusa la serviciile on-line;
- servicii de turism si de agrement slab reprezentate.
Masuri prioritare
Pentru remedierea acestor probleme sau atenuarea lor sunt necesare urmatoarele masuri:
- reorganizarea serviciilor de întretinere a infrastructurii rutiere si cresterea fondurilor alocate acestora;
- identificarea de resurse financiare, initierea de proiecte (tip SAPARD, de exemplu) pentru a se reusi
alimentarea cu apa centralizata a localitatilor;
- dezvoltarea retelei de canalizare în cazul marilor localitati cu o densitate sporita de locuitori;
- organizarea serviciilor sanitare de urgenta pe centre teritoriale, încât sa se acopere teritorial
interventia rapida si eficienta în astfel de cazuri;
- sustinerea comunitatilor care doresc sa-si dezvolte o infrastructura corespunzatoare în domeniul
cultural;
- organizarea serviciilor de salubrizare în zonele turistice si de agrement;
- sustinerea initiativelor în domeniile serviciilor de consultanta pentru economie si activitati social-
culturale.
4.6 Activitatile economice – Sinteza
În figura urmatoare se prezinta sintetic analiza situatiei existente privind resursele economice, Fig. 34
Structura activitatilor si zonificarea teritoriului – Resurse economice – Analiza situatie existenta.
Din analiza hartii se constata urmatoarele caracteristici pe categorii calitative:
UATB cu resurse economice foarte reduse

- 40 de UATB din totalul celor 93;
- ponderea celor care lucreaza în gospodaria proprie variaza între 9,2 % (Floresti – Stoenesti) si 92 %
(Colibasi), cu o medie de 37,8 %;
- ponderea somerilor variaza între 0,5 % (Colibasi) si 22,1 % (Nuci), cu o medie de 7,4 %;
- exista o pondere redusa a celor ce lucreaza în servicii. Ecartul de variatie este cuprins între 4,6 %
(Colibasi) si 24 % (Darasti Ilfov), media fiind de 14,6 %;
- venitul mediu pe locuitor a fost în anul 2001 de 1.168.196 lei.
-
UATB cu resurse economice reduse
- aceasta categorie grupeaza 20 UATB;
Pagina 119 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
- ponderea celor care lucreaza în gospodaria proprie variaza între 0,1 % (Glina) si 26 % (Gradinari), cu
o medie de 10,6 %;
- ponderea somerilor variaza între 4,8 % (Gradinari) si 33,6 % (Frasinet), cu o medie de 15,4 %;
- exista o pondere mai ridicata a celor ce lucreaza în servicii. Ecartul de variatie este cuprins între 12,3
% (Frasinet) si 42,1 % (Moara Vlasiei), media fiind de 25,1 %;
UATB cu resurse economice medii

- ponderea celor care lucreaza în gospodaria proprie variaza între 0 % (Peris, Buftea si Pantelimon) si
13 % (Curcani), cu o medie de 2,1 %;
- ponderea somerilor variaza între 4,9 % (Dragomiresti Vale) si 33 % (Curcani), cu o medie de 13,4 %;
- exista o pondere ridicata a celor ce lucreaza în servicii. Ecartul de variatie este cuprins între 22,6 %
(Curcani) si 51,5 % (Stefanestii de Jos), media fiind de 41,5 %;
UATB cu resurse economice ridicate

- ponderea celor care lucreaza în gospodaria proprie variaza între 0,1 % (Voluntari) si 2,9 % (Ciolpani),
cu o medie de 1,1 %;
- ponderea somerilor este ceva mai ridicata si variaza între 6,9 % (Snagov) si 43,3 % (Ganeasa), cu o
medie de 20, 9 %;
- exista o pondere ridicata a celor ce lucreaza în servicii. Ecartul de variatie este cuprins între 29,8 %
(Oltenita) si 61,5 % (Snagov), media fiind de 44,6 %;
Activitatile economice în spatiul analizat sunt variate, înregistrând o scadere a gradului de diversitate
dinspre centru spre periferie. Aceasta înseamna ca în apropierea capitalei întâlnim activitatile economice cele
mai complexe si de înalt randament, iar spre periferie activitati economice dominate de o agricultura relativ
simpla ca structura si neperformanta, o agricultura de subzistenta.
Pagina 120 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 34
Pagina 121 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Tabel nr. 10
INDICELE STANDARDIZAT PENTRU RESURSELE ECONOMICE (POTENTIAL ECONOMIC)
% % % Is Is Is Is Is potential
Denumire localitate Venit/loc.
Someri Servicii Gosp.proprie someri servicii gosp.pr. venit. ec.
COLIBASI 971745 0,5 4,6 79,2 0,000 0,000 1,000 0,012 -0,247
BUTIMANU 1492709 1,9 10,2 66,3 0,033 0,099 0,838 0,041 -0,166
LUICA 1212125 4,6 7,6 63,4 0,097 0,053 0,801 0,026 -0,156
VARASTI 829136 1,7 9,5 56,9 0,028 0,085 0,718 0,004 -0,150
NANA 1058387 5,1 9,6 57,0 0,108 0,087 0,720 0,017 -0,127
GOSTINARI 2079928 4,4 11,2 56,6 0,090 0,115 0,715 0,074 -0,109
CIOCANESTI 976859 2,6 14,5 53,0 0,049 0,174 0,670 0,013 -0,109
VALEA -DRAGULUI 901571 2,3 12,3 49,1 0,043 0,135 0,620 0,008 -0,108
CHISELET 975523 6,2 9,2 48,4 0,133 0,080 0,612 0,012 -0,097
RADOVANU 886507 4,9 8,8 41,9 0,102 0,073 0,530 0,008 -0,087
TARTASESTI 1638645 0,8 16,4 48,0 0,008 0,206 0,606 0,050 -0,086
ILEANA 862939 5,1 11,0 36,8 0,107 0,113 0,465 0,006 -0,060
ADUNATII-COPACENI 864291 2,1 16,4 36,7 0,037 0,207 0,463 0,006 -0,053
HOTARELE 933341 6,3 15,4 42,6 0,135 0,190 0,538 0,010 -0,051
NICULESTI 892369 5,4 12,9 35,4 0,115 0,145 0,447 0,008 -0,045
SOHATU 791877 3,2 11,0 27,7 0,064 0,112 0,350 0,002 -0,043
ULMI 1291934 0,8 7,4 20,3 0,008 0,049 0,257 0,030 -0,042
CREVEDIA 1206179 4,3 18,6 39,5 0,089 0,247 0,499 0,025 -0,035
CASCIOARELE 877696 11,8 8,1 35,6 0,264 0,062 0,450 0,007 -0,029
BUTURUGENI 1148576 3,4 15,0 29,8 0,067 0,182 0,376 0,022 -0,026
GREACA 1192965 6,7 19,5 41,0 0,145 0,262 0,518 0,025 -0,022
DARASTI- ILFOV 1950528 5,4 24,0 47,0 0,114 0,341 0,593 0,067 -0,018
SPANTOV 1090088 13,8 10,3 39,3 0,312 0,099 0,496 0,019 -0,017
VIDRA 1829270 7,4 21,6 44,8 0,161 0,298 0,566 0,060 -0,012
BELCIUGATELE 1064853 6,5 16,2 30,6 0,141 0,203 0,387 0,017 -0,006
COMANA 930490 4,2 22,9 34,5 0,087 0,322 0,436 0,010 -0,004
MIHAILESTI 1591656 5,8 19,8 29,7 0,124 0,266 0,376 0,047 0,016
VALEA -ARGOVEI 1043696 11,0 16,6 31,3 0,246 0,211 0,395 0,016 0,020
VANATORII-MICI 1653001 3,3 17,8 20,8 0,066 0,231 0,263 0,050 0,021
TAMADAU-MARE 1879839 6,8 21,8 29,9 0,147 0,302 0,378 0,063 0,033
SARULESTI 1476686 6,8 15,8 18,7 0,149 0,197 0,236 0,040 0,038
BUDESTI 1289425 19,8 13,1 35,9 0,451 0,149 0,454 0,030 0,044
NICOLAE BALCESCU 752197 14,1 21,4 31,1 0,318 0,295 0,393 0,000 0,055
OGREZENI 1101387 10,9 17,6 21,0 0,243 0,229 0,265 0,020 0,056
VASILATI 753154 15,6 15,5 25,2 0,354 0,191 0,318 0,000 0,057
FLORESTI- 846873 7,3 16,7 9,2 0,159 0,213 0,116 0,005 0,065
STOENESTI
MANASTIREA 947196 16,5 14,2 20,2 0,375 0,168 0,255 0,011 0,075
FUNDENI 804130 15,4 18,2 21,5 0,350 0,238 0,272 0,003 0,080
NUCI 1635880 22,1 18,4 35,2 0,505 0,242 0,444 0,049 0,088
CHIRNOGI 1002188 20,0 14,1 19,1 0,457 0,167 0,241 0,014 0,099
GURBANESTI 1004874 19,2 13,5 16,3 0,437 0,156 0,206 0,014 0,100
MITRENI 753001 17,0 21,9 16,5 0,385 0,304 0,208 0,000 0,120
DASCALU 1267683 9,5 29,8 15,8 0,210 0,442 0,200 0,029 0,120
GRADINARI 4017995 4,8 35,5 26,0 0,101 0,544 0,328 0,183 0,125
FRUMUSANI 920660 15,0 23,6 13,0 0,339 0,334 0,165 0,009 0,129
GAISENI 2223498 14,3 17,4 7,9 0,324 0,225 0,100 0,082 0,133
SOLDANU 1145712 24,9 16,0 18,7 0,570 0,201 0,236 0,022 0,139
PLATARESTI 1371716 13,6 26,1 12,7 0,307 0,377 0,160 0,035 0,140
Pagina 122 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
% % % Is Is Is Is Is potential
Denumire localitate Venit/loc.
Someri Servicii Gosp.proprie someri servicii gosp.pr. venit. ec.
BOLINTIN-DEAL 960529 11,3 22,3 1,0 0,253 0,312 0,012 0,012 0,141
CREVEDIA -MARE 989056 19,2 19,0 10,2 0,437 0,253 0,129 0,013 0,143
UNU DECEMBRIE - 1360439 12,8 32,6 13,5 0,288 0,492 0,170 0,034 0,161
Ilfov
JOITA 1042368 15,2 24,5 3,2 0,344 0,349 0,040 0,016 0,167
BOLINTIN-VALE 2527329 6,9 29,5 1,2 0,151 0,437 0,016 0,099 0,168
ULMENI 997936 30,1 13,3 14,2 0,691 0,152 0,179 0,014 0,169
SINESTI 1608721 16,0 25,6 7,6 0,361 0,368 0,096 0,048 0,171
PETRACHIOAIA 1645625 17,1 26,9 10,4 0,389 0,391 0,131 0,050 0,175
FRASINET 1346533 33,6 12,3 13,6 0,774 0,135 0,172 0,033 0,193
MOARA -VLASIEI 1793314 6,1 42,1 5,5 0,131 0,660 0,070 0,058 0,195
GLINA 1295970 12,0 32,3 0,1 0,268 0,487 0,002 0,030 0,196
CERNICA 1492446 9,6 38,5 4,3 0,213 0,596 0,054 0,041 0,199
FUNDULEA 1810297 13,7 34,1 5,0 0,309 0,519 0,064 0,059 0,206
BRAGADIRU 1878383 10,6 36,3 0,1 0,238 0,556 0,001 0,063 0,214
GRADISTEA 1505358 10,2 42,9 2,4 0,227 0,674 0,030 0,042 0,228
CORBEANCA 2767617 8,8 42,9 5,1 0,195 0,673 0,065 0,113 0,229
POPESTI-LEORDENI 2282355 10,0 39,3 0,1 0,223 0,611 0,001 0,086 0,230
DRAGOMIRESTI- 2739390 4,9 45,0 0,2 0,103 0,710 0,003 0,111 0,230
VALE
CURCANI 1100019 33,0 22,6 13,6 0,761 0,317 0,172 0,019 0,231
TUNARI 2614432 7,4 42,3 0,1 0,162 0,664 0,001 0,104 0,232
BERCENI 1340921 13,1 39,7 0,8 0,296 0,616 0,010 0,033 0,234
CIOROGARLA 3443304 12,3 36,0 3,5 0,276 0,552 0,044 0,150 0,234
CORNETU 1312669 14,4 40,7 3,9 0,326 0,635 0,049 0,031 0,236
MAGURELE 3102092 10,0 48,0 11,6 0,222 0,763 0,147 0,131 0,242
BRANESTI 2560403 10,9 40,9 0,5 0,243 0,639 0,007 0,101 0,244
CHIAJNA 2354439 10,4 43,0 0,1 0,232 0,675 0,001 0,090 0,249
DOMNESTI 1766287 16,4 37,4 0,2 0,372 0,577 0,002 0,057 0,251
CHITILA 1614712 10,0 46,7 0,2 0,222 0,740 0,002 0,048 0,252
PANTELIMON 1602684 13,7 42,5 0,0 0,308 0,666 0,000 0,048 0,255
CLINCENI 1958870 22,2 31,0 1,1 0,507 0,464 0,014 0,067 0,256
AFUMATI 2658839 9,1 47,6 2,3 0,202 0,756 0,029 0,107 0,259
DOBROIESTI 1426681 14,3 44,4 0,1 0,323 0,700 0,001 0,038 0,265
GRUIU 1486387 18,4 43,2 4,1 0,418 0,679 0,052 0,041 0,272
JILAVA 1666927 21,5 36,9 1,0 0,492 0,568 0,012 0,051 0,275
MOGOSOAIA 2048394 11,8 49,3 0,2 0,264 0,786 0,003 0,072 0,280
BUFTEA 3009194 13,2 45,7 0,0 0,298 0,723 0,000 0,126 0,287
STEFANESTII-DE- 1336408 13,4 51,5 0,9 0,301 0,824 0,011 0,033 0,287
JOS
PERIS 1778437 17,9 44,4 0,0 0,406 0,700 0,000 0,057 0,291
BALOTESTI 3932471 10,9 47,5 0,2 0,244 0,755 0,002 0,178 0,294
CIOLPANI 2205792 25,8 38,0 2,9 0,593 0,586 0,037 0,081 0,306
VOLUNTARI 2138383 15,8 50,1 0,1 0,357 0,799 0,001 0,077 0,308
OLTENITA 5518958 26,4 29,8 0,8 0,605 0,442 0,011 0,266 0,326
SNAGOV 5561298 6,9 61,5 1,5 0,151 1,000 0,019 0,269 0,350
GANEASA 2051569 43,3 32,9 0,7 1,000 0,498 0,009 0,073 0,390
OTOPENI 18646872 7,0 55,2 0,4 0,153 0,890 0,005 1,000 0,509
Sursa datelor: Date prelucrate dupa Recensamântul populatiei 2002 si Statistica Ministerului Finantelor
Publice din 2001.
Pagina 123 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
5 COOPERARE INTERCOMUNALA SI INTERJUDETEANA
O prima remarca trebuie facuta în legatura cu problemele pe care le ridica actuala împartire
administrativ teritoriala. Consideram ca modul în care este delimitat actualul judet Ilfov este cu totul impropriu.
Reamintim ca acest teritoriu initial delimitat ca Sectorul Agricol Ilfov al Municipiului Bucuresti a devenit judet în
anul 1996 fara modificari de dimensiune, devenind cel mai mic judet din România. Lipsa de cooperare în
cadrul zonei metropolitane ce face subiectul prezentului plan de amenajare a teritoriului, este generata în mare
parte de deficientele organizarii administrativ-teritoriale.
- Coridoarele majore de transport

Cele 3 coridoare europene de transport care strabat teritoriul României legând-o la reteaua
continentala au o intima relatie cu zona metropolitana.
Astfel coridoarele IV si IX de transport terestru faciliteaza crearea în perspectiva a unei importante structuri
policentrice în jurul metropolei. Din aceasta structura fac parte Calarasi si Slobozia (la est), Buzau (la nord-
est), Ploiesti si Brasov (la nord), Târgoviste si Pitesti (la nord-vest), Alexandria (la sud-vest) si Giurgiu, Oltenita
(la sud).
Este evident ca în aceasta structura linia de forta catre nord este privilegiata beneficiind de relatia cu
centrele de rangul I (conform legii 351 – PATN Reteaua de Localitati) PLOIESTI si BRASOV dar si celelalte 4
directii majore au atributele suficiente pentru a conferi în perspectiva zonei metropolitane a Bucurestiului un rol
exceptional în Sud-Estul Europei.
Coridorul VII de transport naval pe Dunare, strabate la sud zona Metropolitana si poate deveni intim
legat cu Bucurestiul odata cu facilitarea relatiilor de transport terestru între acesta si porturile Giurgiu, Oltenita
si Calarasi. O implicare directa a metropolei la navigatia pe Dunare este prevazuta în larga perspectiva de
Sectiunea I-a a PATN (Cai de Comunicatie) care mentioneaza finalizarea lucrarilor pe râul Arges (cu legatura
între Dunare si Mihailesti) si pe râul Dâmbovita (cu legatura între Budesti si Bucuresti-Giurgiu).
- Zone de cooperare transfrontaliere

Relatiile transfrontaliere cu Bulgaria se produc de-a lungul Dunarii pe toata latimea zonei
metropolitane. Ele sunt însotite de existenta a doua euroregiuni si anume: GIURGIU-RUSE si DANUBIUS.
Acestea sunt constituite atât între teritoriile administrative de rang judetean cu acelasi nume, cât si între
localitatile Giurgiu si Ruse.
Accentul cooperarii se pune în prezent si în perspectiva pe dezvoltarea infrastructurii, dar si pe
întarirea relatiilor economice si de protejare a mediului. Acest din urma aspect devine esential în conditiile în
care amplificarea traficului turistic pe Dunare trebuie valorificata prin dezvoltarea structurilor turistice de primire
si prin ofertarea unor produse turistice specifice.
Ecologizarea, gestionarea durabila si amenajare peisajelor vor trebui sa fie prioritatile zonei metropolitane în
partea sa de sud.
- Zone metropolitane
Cele doua municipii de rangul I, Ploiesti si Brasov, pot conform Legii sa-si dezvolte zone metropolitane
prin dezvoltarea cooperarii lor cu unitatile administrativ-teritoriale înconjuratoare.
Este de dorit ca eventuala zona metropolitana a Ploiestiului sa fie constituita în paralel cu o centura
verde-galbena care împreuna cu cea a Bucurestiului va conduce la înlaturarea tendintei de conurbare în
perspectiva, împiedicându-se astfel dezechilibre teritoriale importante.
Pastrarea specificatii centrelor urbane si combaterea urbanizarii necontrolate ramâne un principiu
urbanistic actual în „Europa unita” de astazi.
- Largirea zonei de cooperare

Dupa cum s-a remarcat, dezvoltarea coridoarelor transeuropene în viitorii 15-20 de ani va conduce la
intensificarea relatiilor în teritoriul metropolitan. Din acest motiv, consideram ca actuala delimitare a zonei
metropolitane, care are la origine un studiu al Urbanproiect cu privire la optimizarea organizarii teritoriale
judetene trebuie revazuta în perspectiva.
Propunem astfel includerea în aceasta zona metropolitana viitoare, care ar putea avea si un caracter
administrativ, în întregime fostul teritoriu al judetului Vlasca, deci inclusiv zona municipiului Giurgiu creându-se
astfel un teritoriu amplu de peste 8.000 Km2 care ar fi reprezentativ pentru metropola bucuresteana si ar
corespunde relatiilor generate de functia sa în continua dezvoltare.
Pagina 124 din 252
CCMESI
CICADIT
IHS
Vezi plansele de sinteza privind contextul suprateritorial – probleme si disfunctionalitati si propuneri de

dezvltare (Fig. 35- Contextul suprateritorial – Probleme si disfunctionalitati, Fig. 36- Contextul
suprateritorial – Dezvoltare). La aceste doua planse se va face referire si în capitolul urmator.
Pagina 125 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 35
Pagina 126 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 36
Pagina 127 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
6 CONTEXTUL SUPRATERITORIAL
6.1 Retele de transport Pan-Europene

Politica comunitara a transporturilor are ca obiectiv crearea unei retele coerente, multimodale de
transport care sa tina seama de aspecte legate de securitate, siguranta si mediu, precum si de prioritati sociale
si economice. Scopul principal este asigurarea unei mobilitati durabile pentru bunuri si persoane.
Uniunea Europeana a încercat sa realizeze un sistem de transport care sa îndeplineasca cerintele
amintite anterior prin dezvoltarea unei retele de transport pentru întregul sau teritoriu. Aceasta permite
atingerea unor obiective importante legate de functionarea fluenta a pietei interne si promovarea coeziunii
economice si sociale.
În cadrul documentelor UE se stipuleaza necesitatea urgenta a dezvoltarii si îmbunatatirii infrastructurii
de transport în tarile candidate la aderare.
Politica comunitara în domeniul transporturilor se axeaza pe trei directii principale:
- îmbunatatirea calitatii prin punerea la punct a unor sisteme integrate si competitive de transport
utilizând tehnici avansate care contribuie si la atingerea obiectivelor de protectie a mediului si de
siguranta;
- îmbunatatirea functionarii pietei unice în scopul promovarii eficientei în transporturi, a unor servicii de
transport alternative si confortabile, cu respectarea normelor sociale acceptate;
- dezvoltarea dimensiunii exterioare prin îmbunatatirea calitatii legaturilor de transport dintre UE si terte
tari si prin facilitarea accesului companiilor din UE pe piata transporturilor din alte tari.
De importanta vitala sunt legaturile de transport între aceste tari candidate si cele din
actuala UE.
Îmbunatatirile în cadrul infrastructurii de transport sunt elemente esentiale ale strategiilor pentru
sustinerea dezvoltarii economice. În acest scop s-a desfasurat procesul TINA – Evaluarea necesitatilor în
cadrul infrastructurii de transport – în baza Retelei Trans-Europene si a Coridoarelor Trans-Europene,
implementat de Comisia Europeana în vederea constituirii unei retele Pan-Europene de transport.
Coridoarele Pan-Europene de Transport au fost stabilite pe parcursul celor trei conferinte Pan-
Europene pe probleme de transport, fiind definite 10 coridoare multimodale de transport, care au constituit
fundamentul de baza pentru Reteaua Trans-Europeana de Transport – Est (procesul TINA). Acest concept a
fost întregit cu cele 4 arii Pan-Europene de Transport (PETrAs), care cuprind în principal regiuni maritime
interconectate.
Cele 10 coridoare multimodale de transport sunt:
I. Helsinki-Talin-Riga-Kaunas-Varsovia cu ramura spre Riga-Kaliningrad-Gdansk
II. Berlin-Varsovia-Minsk-Moscova
III. Berlin-Dresda-Wroclaw-Katowice-Cracovia-Lwow-Kiev
IV. Dresda/Nurenberg-Praga-Viena/Bratislava-Gyor-Budapesta-Arad-Constanta cu ramura spre
Timisoara-Craiova-Calafat-Sofia-Salonic si Plovdiv-Istambul
V. Venetia-Trieste-Budapesta-Lwow cu ramuri spre Rijeka si spre Ploce/si Sarajevo
VI. Gdansk-Varsovia-Zilina cu ramuri spre Katowice-Ostrava
VII. Dunarea, din Germania pâna în România cu caile navigabile conexe
VIII. Durres -Varna
IX. Helsinki-Alexandroupolis cu ramuri spre Odessa si spre Kaliningrad
X. Salzburg-Salonic
Reteaua Pan-Europeana de Transport s-a conturat pe parcursul a trei conferinte:

- 1991 – Praga – conceptul pentru infrastructura de transport care a devenit concpetul coridorului;
- 1994 – Creta – identificarea a noua coridoare de transport pe distante lungi ca fiind prioritare pentru
dezvoltarea infrastructurii;
- 1997 – Helsinki – adaugarea celui de-al zecelea coridor si a zonelor de transport Pan-Europene
pentru bazine maritime.
Pagina 128 din 252
CCMESI
CICADIT
IHS
Coridoarele multimodale au o lungime de aproximativ 48 000 km din care 25 000 km sunt retele
feroviare si 23 000 km retele rutiere. Conectarea intermodala este asigurata de aeroporturi, porturi fluviale si
maritime si terminale majore.
Reteaua de transport pan-europeana se constituie din urmatoarele componente:

- Reteaua de transport Trans -Europeana (TEN) pe teritoriul UE;
- Reteaua de infrastructuri pentru transport TINA (în tarile candidate la aderare);
- Cele 10 coridoare Pan-Europene de transport multimodal;
- Patru arii de transport Pan-Europene (PETrAs);
- -Legaturile Euro-Asiatice, în special TRACECA (Transport Corridor Europe-Caucasus Asia).
România este strabatuta de urmatoarele coridoare Pan-Europene, conform Raportului Final TINA,
Viena, 1999:
Coridoare rutiere:
IV. Nadlac-Arad-Timisoara-Lugoj-Deva-Sebes-Sibiu-Pitesti-Bucuresti-Lehliu-Fetesti-Cernavoda-Constanta-
Agigea cu ramura de la Lugoj spre Caransebes-Orsova-Drobeta Turnu Severin-Craiova-Calafat.
IX. Albita-Marasesti-Buzau-Bucuresti
Coridoare feroviare:
IV. Curtici-Arad-Simeria-Vintu de Jos-Alba Iulia-Copsa Mica-Brasov-Ploiesti-Bucuresti-Fetesti-Medgidia-

Constanta cu ramura de la Arad spre Timisoara-Caransebes-Drobeta Turnu Severin-Strehaia-Craiova-Calafat.
IX. Ungheni-Cristesti Jijia-Iasi-Pascani-Bacau-Adjud-Marasesti-Focsani-Buzau-Ploiesti-Bucuresti-Videle-
Giurgiu
Coridorul VII. – Dunarea de la Bazias-Cernavoda-Braila-Sulina cu o ramura spre Cernavoda-Poarta Alba-

Constanta si spre Poarta Alba-Midia-Navodari.
Zona Metropolitana Bucuresti se afla la intersectia a doua coridoare de transport Pan-Europene (IV si
IX – feroviare si rutiere) precum si în apropierea coridorului VII – Dunarea.
Dezvoltarea retelelor de transport în conformitate cu PATN – Sectiunea Cai de comunicatie
Planul de Amenajare a Teritoriului National
Conform Legii 350/2001, PATN reprezinta sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu
si lung pentru întreg teritoriul national si este compus din urmatoarele sectiuni specializate:
I. Cai de comunicatie – Legea 71/1996;
II. Apa – Legea 171/1997;
III. Zone protejate – Legea 5/2000;
IV. Reteaua de localitati – Legea 351/2001
V. Zone de risc natural – Legea 575/2001
Lucrari si masuri prevazute în PATN care vizeaza teritoriul Zonei Metropolitane Bucuresti – cai
de comunicatie:
Dezvoltarea retelei de cai rutiere:
1. Autostrazi:
- Bucuresti – Pitesti, coridorul IV, cu impact asupra teritoriului urmatoarelor UATB: Chiajna,
Ciorogârla, Bolintin Deal, Ulmi, Floresti Stoesti, Gaiseni si Vânatorii Mici
- Bucuresti – Constanta, coridorul IV – în executie care afecteaza teritoriul urmatoarelor UATB:
Pantelimon-Branesti-Fundulea-Tamadau Mare-Ileana-Nicolae Balcescu.
- Bucuresti – Giurgiu, coridorul IX;
- Centura Bucuresti;
- Bucuresti – Brasov, ramura coridor IV;
- Bucuresti – Craiova – Drobeta Turnu Severin – Lugoj – Timisoara – Moravita;
Pagina 129 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
- Bucuresti – Focsani – Roman – Suceava – Siret, coridor IX.

2. Drumuri expres:
- Bucuresti – Alexandria – Turnu Magurele
Dezvoltarea retelei de cai ferate
1. Linii cu mare viteza pe trasee existente si noi:

- Bucuresti – Craiova;
- Bucuresti – Constanta (traseu nou), coridor IV;
- Bucuresti – Brasov, coridor IV si partial coridor IX;
- Bucuresti – Faurei – Galati.
2. Linii cu viteza sporita pe trasee existente si noi:
- Bucuresti – Giurgiu, coridorul IX;
- Bucuresti – Rm.Vâlcea – Sibiu – Arad – Curtici, partial coridor IV;
- Bucuresti Nord – Aeroport Baneasa – Aeroport Otopeni.
Dezvoltarea retelei de cai aeriene:

Modernizarea infrastructurii si a mijloacelor de navigatie si servire în aeroporturile existente: Baneasa
si Otopeni.
Principalele probleme si disfunctionalitati ce se manifesta în prezent în prezent în spatiul suprateritorial

al ariei metropolitane se leaga în special de lipsa unor axe majore de dezvoltare si cooperare între Bucutresti
si celelalte centre regionale importante ce se afla în Regiunea 2 - Sud-Est, Regiunea 3 - Sud, Regiunea 4 -
Sud-Vest si Regiunea 7 - Centru. De altfel deficienta lipsei de cooperare se manifesta si în cadrul teritoriului
zonei metropolitane între unitati administrativ - teritoriale componente ale unor judete diferite si chiar între
municipiul Bucuresti si judetul Ilfov.
Procesul de realizare a retelei de transport europene ce trece prin România si în special cel al
Autostrazii Bucuresti / Brasov (o noua ramura prevazuta de catre PATN Sectiunea I reactualizata, pentru
Coridorul IV Pan Europeana) accelereaza realizarea activitatilor de cooperare intercomunala, interjudeteana si
interregionala. Totodata, functionarea mai alerta a relatiilor transfrontaliere de cooperare în cadrul
euroregiunilor constituite la limita de sud a zonei metropolitane, va crea conditii favorabile de dezvoltare în
perspectiva imediata.
Figurile urmatoare provin din doua prestigioase studii elaborate în Franta, cu precadere cel al
Delegatieie pentru Amenajarea Teritoriului si Actiune Regionala (Fig. 37 Un scenariu AL DATAR).
Pagina 130 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 37
Pagina 131 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
7 STRATEGIA DE DEZVOLTARE
7.1 Principiile strategice de dezvoltare a zonei metropolitane a

Municipiului Bucuresti
Pornind de la aspectele metodologice moderne ce fundamenteaza conceptul ca orice plan de

dezvoltare spatiala este necesar sa se bazeze pe o strategie proprie, este evident ca pentru un proces de
dezvoltare pe termen mediu si lung a unei zone ca cea metropolitana a Bucurestiului este necesar un astfel de
instrument.
Considerând Zona Metropolitana ca pe un cadru în care influenta capitalei este determinanta, vom
încerca sa schitam principiile si obiectivele strategice ce ar trebui sa fie adoptate de toate autoritatile locale a
caror activitate coordonata se va putea concretiza în politici de succes în anii urmatori.
Principiile strategice ce ar trebui sa ghideze dezvoltarea în zona sunt urmatoarele:
1. Echilibrarea nevoii de dezvoltare economica si sociala cu cea de mentinere si

îmbunatatire a calitatii mediului natural printr-o dezvoltare durabila si prin stoparea
urbanizarii necontrolate;
2. Realizarea unei relatii superioare între urban si rural prin dezvoltarea unor retele de
infrastructuri tehnice majore diversificate si bine racordate la retelele nationale si
internationale;
3. Îmbunatatirea calitatii vietii în zona prin realizarea unui habitat superior în conditii
diversificate;
4. Îmbunatatirea calitatii vietii în zona prin reducerea noxelor si a cantitatilor de emisii pe
locuitor.
Pentru fiecare dintre aceste principii au fost stabilite

- definitia;
- obiectivele principale;
- propunerile de programe.
Astfel,
1. ECHILIBRAREA NEVOII DE DEZV OLTARE ECONOMICA SI SOCIALA CU CEA DE MENTINERE SI

ÎMBUNATATIRE A CALITATII MEDIULUI NATURAL PRINTR-O DEZVOLTARE DURABILA SI PRIN
STOPAREA URBANIZARII NECONTROLATE
Acest principiu raspunde cerintei generale atât de intens mediatizata, dar putin aplicata, aceea de
dezvoltare durabila si rezulta din experienta generala a metropolelor din teritoriile dezvoltate. Uniunea
Europenana si Consiliul Europei sustin si aplica acest principiu în prectica de amenajare a teritoriului.
Obiectivele principale ale principiului mentionat vizeaza:
COOPERAREA INTERCOMUNALA LA NIVELUL ZONEI METROPOLITANE, REDUCEREA PRESIUNILOR

ANTROPICE ASUPRA MEDIULUI SI ORIENTAREA URBANISTICA A DEZVOLTARII
- organizarea unei centuri în jurul nucleului urban al Zonei Metopolitane - centura verde - galbena (a se
vedea detalii la paragraful 8.2)
- constientizarea importantei cooperarii dintre municipiul Bucuresti si toate localitatile urbane si rurale
din zona metropolitana a acestuia în plan economic, social si de mediu;
Pagina 132 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
- individualizarea principalelor probleme de interes reciproc, urmare a dialogului dintre toate entitatile
territorial-administrative;
- stabilirea prioritatilor, a modalitatilor de finantare si a efectelor posibile pe care le-ar atinge realizarea
acestora;
- încurajarea cooperarii interlocale în scopul dezvoltarii unor poli si centre de crestere intra-
metropolitana;
- stabilirea unor principii de baza care sa stea la baza elaborarii unei LEGI A ORGANIZARII ZONEI
METROPOLITANE A BUCURESTIULUI, inclusiv REGLEMENTARI PRIVIND CENTURA VERDE -
GALBENA.
Pentru îndeplinerea acestor obiective propunem urmatoarele programe:

- realizarea unei retele de diseminare a efectelor potentiale a unei cooperari reciproce dintre bucuresti si
localitatile din spatiul metropolitan;
- stabilirea unui sistem unitar de facilitati pentru localizarea unor firme importante în spatiul metropolitan;
- realizarea de studii pentru stabilirea unei zonari fiscale la nivelul spatiului metropolitan;
- studiu privind simularea efectelor unor variante de dezvoltare în raport de intensitatea si structura
procesului de descentralizare a activitatilor de anumite tipuri din capitala;
- elaborarea unei legi a zonei metropolitane a bucurestiului.
2. REALIZAREA UNEI RELATII SUPERIOARE ÎNTRE URBAN SI RURAL PRIN DEZVOLTAREA UNOR
RETELE DE INFRASTRUCTURI TEHNICE MAJORE DIVERSIFICATE SI BINE RACORDATE LA
RETELELE NATIONALE SI INTERNATIONALE
Acest principiu vizeaza atât obiective ce privesc îmbunatatirea echiparii interne a Bucurestiului si a
zonei, cât si obiective de interes national si regional cum ar fi contributiile la constituirea coridoarelor europene
de transport nr.4 si 9 ce urmeaza sa treaca prin zona metropolitana.
Obiectivele principale ale principiului vizeaza:

- asigurarea unei bune echipari hidro-edilitare la nivelul localitatilor prin racordare la retelele de
alimentare cu apa si canalizare;
- repunerea în functiune a sistemelor de irigatii existente si utilizarea modulara a acestora;
- dezvoltarea retelelor de transport în conformitate cu prevederile PATN – Sectiunea cai de
comunicatie, dar si conform unui studiu de circulatie pentru zona metropolitana;
- crearea unui sistem integrat de transport public la nivelul întregii zone metropolitane, conectat cu
sistemul de transport urban al Municipiului Bucuresti;
- modernizarea si extinderea retelelor de telecomunicatii fixe;
- extinderea retelelor de alimentare cu gaze naturale, mai ales în partea de vest si nord - nord-est unde
exista resurse gazeifere locale sau sunt posibilitati de conectare la conductele magistrale de gaze.
Pentru îndeplinirea acestor obiective în aria metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem

urmatoarele programe:
- evaluarea resurselor de apa locale sau a posibilitatilor de conectare la conducte cu alimentare cu apa
alohtona a tuturor asezarilor urbane si rurale din zona metropolitana;
- cresterea accesibilitatii asezarilor rurale la soselele modernizate si a celor magistrale pentru o legatura
facila cu municipiul bucuresti;
- studiu privind definirea sistemelor integrate de transport metropolitan, care sa faciliteze, fara
disfunctionalitati, fluenta fluxurilor dintre capitala si celelalte metropole nationale sau continentale, dar
dintre aceasta si asezarile din zona metropolitana;
- modalitati de conectare a unei ponderi cât mai mari de asezari la retelele de alimentare cu gaze
naturale;
Pagina 133 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
3. ÎMBUNATATIREA CALITATII VIETII ÎN ZONA PRIN REALIZAREA UNUI HABITAT SUPERIOR ÎN

CONDITII DIVERSIFICATE
Consideram ca pornind de la acest principiu necesitatea formularii unor obiective clare si mai apoi a
unor politici realiste ce vor fi urmarite în timp cu consecventa, reprezinta o prioritate. Ele se vor referi atât la
modernizarea ruralului cât si la noi dezvoltari.
a) POPULATIA SI RETEAUA DE LOCALITATI
- elaborarea de strategii specifice pentru mentinerea fortei de munca în ariile excedentare, prin
revitalizarea unor activitati economice, precum cele agricole specializate si a unora complementare;
- realizarea unor programe de dezvoltare a centrelor urbane existente – prin aducerea lor la standarde
minine stipulate în PATN – Sectiunea Retele de localitati, prin masuri punctuale sau prin investitii
majore (în cazul oraselor Budesti, Fundulea si Mihailesti);
- stimularea aparitiei de noi poli de crestere urbani (Snagov, Branesti, Pantelimon, Magurele, Vidra,
Hotarele, Dragomiresti Vale, Mogosoaia) prin restructurarea si modernizarea localtatilor existente;
- diminuarea tendintei de îmbatrânire a populatiei prin programe de factura pronatalista, în ariile puternic
afectate;
- diminuarea deplasarilor definitive prin facilitati în exercitarea unei navete convenabile spre locurile
consumatoare de forta de munca;
- depistarea modalitatilor de actiune pentru utilizarea cu maxima eficienta a resurselor locale în vederea
reducerii decalajelor, în calitatea vietii, dintre asezarile rurale si cele urbane;
- dezvoltarea în orasele existente, precum si în viitoarele centre a unor dotari corelate cu functiile de loc
central pe care acestea le îndeplinesc în teritoriu, pentru cresterea centralitatii si optimizarea
structurilor de asezari în aria metropolitana;
- individualizarea raporturilor dintre noile centre polarizatoare cu orasele situate în apropierea ariei
metropolitane (Ploiesti, Urziceni, Giurgiu, Titu, Videle);
- încurajarea elementelor care sustin dezvoltarea unei retele urbane de tip metropolitan.
Pentru îndeplinirea acestor obiective în aria metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem

- studiul privind dinamica si structura resurselor de munca, inclusive prognoza acestora la nivelul anului
2020;
- individualizarea localitatilor cu functii de loc central din spatiul metropolitan;
- modernizarea modului de locuire în zona în conditiile entinerii specificului local;
- delimitarea în scopul dezvoltarii în perspectiva a zonei metropolitane prin utilizarea ca instrument de
baza a sistemelor de asezari.
b) STRUCTURA ACTIVITATILOR SI ZONIFICAREA TERITORIULUI

- asigurarea de facilitati privind infrastructura locala a firmelor care decid sa se localizaze în anumite
situri din zona metropolitana, îndeosebi în ariile periferice;
- valorificarea industriala locala a unor resurse existente în spatiul a doua, trei sau mai multe comune;
- multiplicarea centrelor de consultanta si asistenta acordata IMM-urilor si acoperirea echilibrata a
întregului spatiu metropolitan;
- stabilirea unor prioritati de investitii pentru reconstruirea sau refacerea anumitor obiective turistice
aflate în stadii avansate de degradare;
- întarirea serviciilor de supraveghere a protectiei siturilor de valoare nationala;
- atragerea de fonduri, inclusiv private, pentru modernizarea infrastructurii adiacente fiecarui sit turistic;
- initierea de programe pentru o buna diseminare a informatiilor legate de valoarea siturilor turistice;
- crearea unei culturi la nivelul comunitatilor locale, care sa puna în valoare valentele turistice, atragând
tot mai multi turisti;
- sprijinirea procesului de asociere a producatorilor individuali si a procesului de înfiintare a unor
proprietati mari, capabile sa promoveze performanta în productia agricola;
Pagina 134 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
- asigurarea consultantei în domeniu la nivel comunal sau intercomunal, inclusiv în domeniul depunerii
aplicatiilor pentru fonduri de dezvoltare din programe nationale sau internationale;
- constientizarea producatorilor individuali în legatura cu valorificarea infrastructurii existente în
domeniul îmbunatatirilor funciare si necesitatea extinderii acesteia;
- stimularea activitatilor de servicii în domeniul colectarii si distributiei produselor agricole;
- sustinerea demersurilor pentru crearea unor sisteme de sustinere financiara la nivelul producatorilor
individuali;
Pentru îndeplinirea acestor obiective în Zona Metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem

- individualizarea la nivel metropolitan a celor mai favorabile situri pentru firme mari, mijlocii si mici în
functie de zona si asigurarea publicitatii acestor situri;
- zonificarea teritoriului în raport cu volumul si structura resurselor locale si cu centura verde - galbena;
- crearea unei retele de centre de consultanta economica si a unor facilitati privind accesul la informatii;
- stabilirea principalelor zone de productie economica, inclusiv a modalitatilor de cooperare dintre
acestea;
- organizarea de cursuri legate de modul de deschidere a unei afaceri si managementul acesteia;
- organizarea unor cursuri de managementul resurselor familiale, chiar în conditiile unui volum relativ
redus al acestora;
- studiu privind dezvoltarea sistemelor de agrement de tip “outdoor”;
- programe legate de constientizarea producatorilor agricoli individuali privind necesitatea asocierii lor în
firme de mare randament;
- încurajarea procesului de creare de întreprinderi si de asociere a acestora;
- programe de amenajare a unor centre colectare, prelucrare si distribuire a produselor agricole;
- sprijinirea firmelor de high-tech si localizarea acestora cu predilectie în anumite arii care sa favorizeze
crearea unor retele de it la nivelul ariei metropolitane.
4. ÎMBUNATATIREA CALITATII VIETII ÎN ZONA PRIN REDUCEREA NOXELOR SI A CANTITATILOR DE

EMISII PE LOCUITOR
Este vorba de a întregi obiective din cadrul principiilor 2 si 3 cu altele ce privesc o gestiune rationala a
resurselor energetice, o depozitare si centralizare corecta a deseurilor si de a realiza astfel dezideratele legate
de o ECHIPARE MODERNA de nivel European.
Consideram ca de prima urgenta se profileaza nevoia sensibilizarii tuturor autoritatilor locale direct
interesate de aceasta dezvoltare teritoriala, în sensul întelegerii necesitatii de corelare a eforturilor. Fara o
astfel de abordare corelata orice fel de dezvoltare de amploare în spatiu si timp pare sortita esecului.

1. diminuarea pâna la eliminare a surselor de poluare;
2. epurarea apelor;
3. eliminarea deseurilor;
4. recuperarea terenurilor degradate;
5. organizarea sistemelor de spatii verzi;
6. prevenirea riscurilor naturale si antropice;
7. conservarea diversitatii biologice si a valorilor peisajului natural.
1. Diminuarea pâna la eliminare a surselor de poluare

Eliminarea surselor de poluare în arealul analizat nu se poate realiza în prezent, datorita implicatiilor
sociale pe care le-ar avea acest proces. Amplasarea surselor de poluare în interiorul orasului determina
accentuarea problemelor de mediu, creste dimensiunea riscului ecologic si impune promovarea de masuri
Pagina 135 din 252
CCMESI
CICADIT
IHS
pentru transferarea spre exterior a surselor de degradare a mediului. Se impune cresterea preocuparilor
pentru reducerea cantitatilor de noxe din atmosfera si apa, data fiind implicatiile multiple pe care le au asupra
mediului.
Diminuarea surselor de poluare se poate realiza prin promovarea urmatoarelor actiuni:
- impunerea de cote maxime de evacuare pentru apa si aer unitatilor industriale, monitorizarea
continua a activitatii acestora si sanctionarea severa a situatiilor cu emisii de noxe care pun în
pericol sanatatea locuitorilor
- dotarea unitatilor industriale cu statii de epurare si filtre eficiente care sa contribuie la
diminuarea volumului de noxe specifice
- promovarea de campanii de constientizare a populatiei rezidente pentru responsabilizarea
acesteia fata de problemele de mediu cu care se confrunta zona
- restrictionarea accesului autovehiculelor poluante în zonele cu trafic foarte intens pentru
minimizarea efectelor provocate de traficul rutier
- întretinerea corespunzatoare si cresterea suprafetei spatiilor verzi, cunoscut fiind rolul
acestora pentru îmbunatatirea calitatii aerului, dar si faptul ca ele pot reprezenta o sursa
importanta de pulberi;
- evitarea concentrarii surselor de poluare;
- îmbunatatirea sistemului de monitorizare a calitatii componentelor mediului;
- acordarea de facilitati fiscale firmelor care investesc în tehnologii nepoluante;
- transferarea treptata a surselor de degradare a mediului spre exteriorul municipiului Bucuresti
si impunerea, înca din faza de proiectare, a unor norme stricte legate de protectia mediului.
Pentru îndeplinirea acetui obiectiv în aria metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem

- studiu pentru evaluarea efectelor surselor de degradare a mediului asupra sistemelor acvatice si
forestiere din aria metropolitana a municipiului bucuresti;
- studiu de prefezabilitate pentru amplasarea unitatilor industriale poluante în partea sudica si sud-estica
a municipiului bucuresti;
- evaluarea impactului local si regional al activitatilor din constructii asupra calitatii mediului;
- implicarea populatiei în îmbunatatirea calitatii mediului – combaterea poluarii aerului si a poluarii
fonice;
- realizarea sistemului integrat de gestionare a traficului în aria metropolitana a municipiului bucuresti –
premisa pentru diminuarea impactului surselor mobile asupra calitatii aerului;
- izolarea surselor fixe de poluare situate în proximitatea zonelor rezidentiale sau sanitare;
- solutii tehnice pentru gestionarea traficului greu în aria metropolitana a municipiului bucuresti;
- proiectarea sistemului de monitoring integrat al calitatii mediului în aria metropolitana a municipiului
bucuresti;
- inventarierea surselor de degradare a calitatii mediulu din aria metropolitana a municipiului bucuresti si
evaluarea impactului lor regional si local.
- delimitarea spatiilor pretabile pentru dezvoltarea de activitati economice cu impact ridicat asupra
mediului
2. Epurarea apelor
În domeniul gestionarii calitative a apelor se impune:
- micsorarea debitelor de apa utilizate din reteaua de alimentare cu apa potabila a municipiului
Bucuresti prin reducerea pierderilor de pe retea si introducerea contorizarii;
- epurarea si tratarea apelor uzate rezultate din unitatile industriale si urmarirea atenta a proceselor ce
se desfasoara în statiile de preepurare si epurare acolo unde exista;
- verificarea starii si a capacitatii de transport ale conductelor aferente sistemelor de canalizare si daca
este cazul decolmatarea sau chiar înlocuirea acestora;
- monitorizarea calitatii apelor care se deverseaza prin efectuarea lunara de determinari.
- introducerea obligativitatii epurarii si preepurarii apelor uzate de la unitatile industriale, mai ales în
cazul în care tipul si nivelul poluantilor eliminati se caracterizeaza printr-un grad ridicat de toxicitate;
Pagina 136 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
- introducerea obligativitatii existentei statiilor de epurare la evacuarea apelor uzate menajere ale
localitatilor rurale si urbane;
- realizarea statiei de epurare a municipiului Bucuresti si rezolvarea problemelor legate de gestionarea
namolurilor;
- cresterea interesului pentru recircularea si refolosirea apelor uzate.
Pentru îndeplinirea acetui obiectiv în Zona Metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem

- realizarea statiei de epurare a municipiului Bucuresti, cu rezolvarea durabila si echitabila a problemei

namolurilor ;
- revitalizarea statiilor de epurare apartinând unitatilor economice sau unitatilor administrativ teritoriale
- realizarea de statii de epurare la unitatile administrativ-teritoriale la care exista sistem de canalizare.
3. Eliminarea deseurilor
Pentru realizarea unui management eficient al deseurilor se propun urmatoarele masuri:
- corelarea frecventei de colectare a deseurilor menajere de catre unitatea de gospodarie comunala cu
volumul real de deseuri;
- introducerea sistemului de precolectare selectiva (pentru început, sa fie separate cel putin deseurile
de hârtie, de sticla si deseurile metalice) si cresterea gradului de recuperare a deseurilor;
- delimitarea si reabilitarea spatiilor virane, pentru a nu fi percepute de populatie ca spatii unde pot fi
depozitate necontrolat deseurile;
- dotarea unitatilor de gospodarie comunala cu autotransportoare mai performante, etanse, pentru a
preveni raspândirea mirosurilor respingatoare, „scaparile” de deseuri;
- delimitarea de rampe eologice de deseuri în localitatile din aria metropolitana a municipiului Bucuresti;
- stabilirea regimului deseurilor din constructii, responsabile de degradarea unor suprafete semnificative
de teren din localitatile din proximitatea municipiului Bucuresti;
- initierea unei campanii de curatenie a zonei prin anunturi în presa, inscriptii pe panouri amplasate în
punctele de depozitare necontrolata a deseurilor, aplicarea sanctiunilor prevazute de lege pentru
depozitarea haotica a deseurilor, actiuni educative, etc.
- realizarea unui sistem de monitorizare a gestiunii deseurilor produse în aria metropolitana a
municipiului Bucuresti;
- supravegherea sistemului de gestionare a deseurilor la unitatile industriale, mai ales în cazul în care
substantele rezultate se caracterizeaza prin prezenta unor caracteristici ce le încadreaza în categoria
periculoase conform Legii nr. 426 din 2000.

- realizarea sistemului de precolectare selectiva a deseurilor si îmbunatatirea recuperarii deseurilor

reciclabile;
- gestiunea durabila a deseurilor periculoase;
- îmbunatatirea gestiunii deseurilor din constructii;
- realizarea sistemului de monitorizare a gestiunii deseurilor în aria metropolitana a municipiului
Bucuresti;
- realizarea rampelor de deseuri ecologice în localitatile din aria metropolitana a muncipiului Bucuresti;
- dezvoltarea de parteneriate public-public pentru rezolvarea problemelor de gestionare a deseurilor.
4. Recuperarea terenurilor degradate

În aria metropolitana a municipiului Bucuresti nu exista la ora actuala un inventar al zonelor degradate
si o ierarhizarea a acestora functie de factorul „cauza” si dimensiunea efectelor. Din acest motiv se impune:
- inventarierea si delimitarea clara a zonelor degradate datorita riscurilor naturale si antropice;
- stabilirea de programe de reconstructie ecologica a zonelor degradate;
- promovarea principiului precautiei pentru evitarea extinderii zonelor degradate;
Pagina 137 din 252
CCMESI
CICADIT
IHS
- realizarea de lucrari de îmbunatatiri funciare în zonele degradate care pot intra în circuitul agricol sau
silvic.
Pentru îndeplinirea acetui obiectiv în Zona Metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem

- delimitarea spatiala a zonelor degradate si evaluarea potentialului lor de recuperare;
- promovarea de actiuni de reconstructie ecologica în zonele degradate si redarea lor circuitului
economic.
- lucrari de imbunatatiri funciare ale terenurilor degradate prin procese geomorfologice (tasari)
5. Organizarea sistemelor de spatii verzi

Spatiile verzi reprezinta o componenta esentiala din orice ecosisteme urban si rural, care asigura o
serie de functii esentiale pentru mentinerea confortului urban. Pentru îmbunatatirea situatiei spatiilor verzi din
arealul analizat se propun urmatoarele masuri:
- oprirea degradarii spatiilor verzi existente prin amenajarea de parcari, spatii construite sau prin
vandalizare
- utilizarea speciilor de arbori care prezinta rezistenta la poluarea aerului si la caracteristicile climatului
urban.
- asigurarea stabilitatii padurilor periurbane care sunt utilizate pentru activitati de agrement sau ca zone
de protectie sau protejate;
- valorificarea corespunzatoare a spatiilor verzi.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv în Zona Metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem

- îmbunatatirea managementului fluxurilor de vizitatori în zonele forestiere snagov si comana prin

dezvoltarea infrastructurii de primire, stabilirea regulamentelor de exploatare si ocupare a spatiului si a
modalitatilor de protectie a elementelor ocrotite;
- reabilitarea spatiilor verzi din aria metropolitana a municipiului bucuresti:

Ø reducerea zonelor disfunctionale din parcuri si paduri periurbane;
Ø adaptarea speciilor de arbori si arbusti la variatiile climatice si topoclimatice specifice mediilor
urbane din aria metropolitana a municipiului bucuresti;
Ø dotarea spatiilor verzi cu amenajari pentru primirea corespunzatoare a vizitatorilor.

Ø identificarea de spatii pretabile pentru amenajarea de spatii verzi
6. Prevenirea riscurilor naturale si antropice

Reducerea dimensiunii riscurilor naturale este o prioritate la nivel international, diminuarea daunelor
materiale si umane fiind unul dintre obiectivele acestei politici.
Tasarile reprezinta un risc natural cu potential de manifestare în arealul analizat. Se propune analiza
atenta a tuturor amenajarilor care vor fi realizate în acest spatiu pentru evitarea aparitiei acestor probleme,
care au reflectare în raportul cost-beneficiu. De asemenea, se impune amenajarea corespunzatoare a zonelor
cu procese de versant (alunecari de teren, prabusiri etc.).
În zonele cu inundatii se impune realizarea de lucrari de îndiguire, dar si respectarea regimului
suprafetelor construite în aceste spatii.
Diminuarea suprafetelor afectate de exces de umiditate presupune promovarea de actiuni de
desecare, care trebuie sa tina cont de caracteristicile hidrologice si hidrogeologice ale zonelor vizate.
În cazul riscurilor antropice, în arealul analizat se propun o serie de masuri care vizeaza îmbunatatirea
calitatii aerului, reducerea nivelului sunetului, controlul traficului.
- inventarierea si controlul eficient al surselor fixe de degradare a mediului
- reducerea emisiilor provenite din sursele puternic poluante
Pagina 138 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
- reducerea emisiilor de poluanti datorate traficului rutier si reducerea incidentei acestora asupra
locuitorilor
- respectarea limitelor pentru poluanti stabilite în STAS-urile în vigoare
- stabilirea setului de masuri necesar pentru a fi luate în situatii de accidente
- promovarea actiunilor precautionale pentru evitarea aparitiei riscurilor tehnologice.
Pentru îndeplinirea acetui obiectiv în aria metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem programul
urmator:
- îmbunatatirea sistemului de prevenire a producerii de pagube datorita riscurilor naturale si antropice.

- realizarea hartilor de risc seismic si hidrologic.
7. Conservarea diversitatii biologice si a valorilor peisajului natural

În domeniul conservarii diversitatii biologice se impune:
- realizarea unei baze de date privind resursele naturale existente în aria metropolitana a
municipiului Bucuresti;
- îmbunatatirea calitatii factorilor de mediu în proximitatea si în interiorul ariilor protejate existente;
- delimitarea de noi arii protejate pentru îmbunatatirea gradului de reprezentativitate si protectie a
diferitelor ecosisteme, specii, zone umede etc.;
- stabilirea clara a raportului dintre ariile protejate si spatiile de locuit.

- reconstructia ecologica a spatiilor forestiere din aria metropolitana a municipiului bucuresti în vederea
stoparii degradarii si îmbunatatirii valorificarii economice;
- dezvoltarea unui sistem de control a activitatilor de exploatare a zonelor foerestiere si acvatice de
catre persoane fizice si juridice în aria metropolitana a municipiului bucuresti;
- îmbunatatirea perceptiei ariilor protejate si obiectivelor ocrotite de catre locuitori din proximitate, turisti
si actori locali;
- analiza potentialului ecologic al unor zone naturale sau antropice care pot fi integrate în categoria
ariilor protejate naturale de interes metropolitan (cernica, mogosoaia, comana, caldarusani etc.).
Un alt aspect important cu caracter general este cel legat de flexibilitatea în timp a strategiei. Este
evident ca pe masura nevoilor se vor putea adauga celor 4 principii strategice enuntate si altele. Acelasi lucru
este valabil si pentru obiective si politici, acestea din urma fiind necesar sa fie precizate si detaliate.
Dintre toate politicile enuntate, considerate toate ca necesare si având un relativ general caracter de
urgenta, vom mentiona însa în mod special câteva pe care le socotim foarte urgente si în acelasi timp posibil
de abordat în plan concret:
- politica de control a dezvoltarii prin prevederea centurii verde-galbena;
- politica de plantare si întretinere a vegetatiei;
- politica de stimulare a circulatie cicliste;
- politica de combatere a poluarii prin depunerea necontrolata de deseuri.
7.2 Reducerea presiunilor antropice asupra mediului – centura verde-

galbena
Centurile verzi reprezinta unul din succesele majore ale planificarii spatiale urbane din perioada
postbelica atât în Marea Britanie, tara propagatoare a acestui concept, cât si în majoritatea tarilor europene
dezvoltate.
Pagina 139 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Ideea de „centura verde” nascuta înca la sfârsitul sec. XIX în Anglia a fost treptat experimentata si
întregita. La origine au stat pionierii amenajarii teritoriului, care au reactionat puternic în fata conditiilor
insalubre si de mare aglomerare pe care populatia le îndura în marile orase victoriene. Solutia lor a fost sa
propuna crearea unei retele de metropole si de „orase gradina” fiecare dintre acestea separate printr-o perdea
verde de terenuri agricole, paduri si parcuri. În perioada interbelica s-au propus si conturat o serie de astfel de
centuri verzi în Europa, printre acestea figurând si cea a Bucurestiului, propusa de marele urbanist Cincinat
Sfintescu.
Înca înainte de sfârsitul celui de al doilea razboi mondial Sir Patrick Abercrombie lansa deja
propunerile sale pentru definitivarea centurilor verzi ale Londrei, Glasgow-ului si a Edimburgh-ului.
Un deceniu mai târziu Regiunea Ile de France realiza acelasi lucru pentru Paris, lansând termenul de
centura verde-galbena (paduri-agricultura).
În prezent acest concept clasic si experimentat cu mult succes asa cum aratam, în Europa, prin
aportul urbanistilor britanici s-a extins pe toate continentele în cadrul Comenwelth-ului.
Obiectivele principale ale conceptului∗ sunt:

1. controlul raspândirii fara nici o restrictie a zonelor masiv construite;
2. pastrarea si apararea zonei rurale înconjuratoare metropolei de o viitoare înglobare;
3. preîntâmpinarea situatiei în care orase vecine ar fuziona;
4. pastrarea caracterului specific al oraselor;
5. asigurarea suportului în procesul de regenerare urbana.
Conceptul dezvoltarii spatiale durabile si-a gasit o sustinere foarte solida în extinderea centurilor verzi.
Spre exemplificare vom preciza ca în Anglia exista 15 centuri verzi separate ce înconjoara aproape toate
marile orase, dar si pe unele de mai mica dimensiune.
Suprafata acestora împreuna masoara 1,8 milioane hectare sau 14% din suprafata Angliei. In cazul
Scotiei, cele 5 centuri verzi acopera cca. 130.000 hectare, respectiv cca. 2% din suprafata teritoriului.
În cadrul legislatiei noastre, în legea nr.351/2001 PATN-RETEAUA DE LOCALITATI, la articolul 10 se
mentioneaza ca „în vederea protejarii elementelor cadrului natural, a prevenirii extinderii necontrolate a
localitatilor urbane si a asigurarii de spatii de agrement si recreere, în planurile urbanistice elaborate si
aprobate potrivit legii se va prevedea înfiintarea de centuri sau zone verzi în jurul Capitalei României si al
municipiilor de rangul I”.
Desi aceasta prevedere a fost pusa în aplicare în câteva planuri de amenajare a teritoriului: Plan de
Amenajare a zonei periurbane a municipiului Bucuresti, PATJ Ilfov 2000 si PATJ Ilfov 2004 reactualizat,
operatiunea de aplicare a prevederilor acestor planuri în regulamentele PUG-urilor unitatilor administrativ
teritoriale din zona metropolitana a Bucurestiului, putem afirma ca practic nu exista pâna în prezent.
Centura verde-galbena asa cum este ea delimitata de catre URBANPROIECT cuprinde unitati teritorial
administrative în întregime sau partial din urmatoarele judete: Ilfov, Calarasi, Dâmbovita, Giurgiu, Ialomita si
Prahova. Teritoriul centurii cuprinde 5 orase din care 3 integral si 79 de comune din care 47 integral (a se
vedea plansa).
Delimitarea zonei centurii verzi-galbene s-a facut tinându-se seama de limitele naturale ale teritoriului
ca si de limitele administrative. Sunt astfel, asa cum am precizat, unitati administrativ-teritoriale care intra în
întregime sau numai partial în aceasta zona.
Spre deosebire de abordarea britanica în care dezvoltarea este restrictionata covârsitor în cadrul
zonei, daca ne referim la functii economice si de habitat, vom cauta sa rezolvam problema dezvoltarii în mod
pragmatic si realist pentru conditiile tarii noastre.
∗
asa cum sunt ele cuprinse în legislatia Britanica – DEPARTMENT OF THE ENVIRONMENT – Reglementare
privind politica de planificare-PPG2(revizuita), ianuarie 1995
Pagina 140 din 252
CCMESI
CICADIT
IHS
Se propune astfel, ca si în proiectele Urbanproiect, dezvoltarea moderata în cadrul localitatilor

cuprinse în zona aceasta limitându-se la modernizari prin echipare si cresterea densitatii de locuinte în cadrul
intravilanelor existente. Extinderea intravilanelor nu va fi posibila decât în cazuri extrem de bine justificate
pentru orasele din cadrul centurii verzi si numai pe terenuri complet echipate. Se vor permite de asemenea
dezvoltari pentru functia de agrement si sport în cele 8 zone cu potential deosebit (a se vedea plansa).
În acest fel se va putea crea un spatiu de echilibru cu rol benefic pentru locuitorii capitalei care sufera
în prezent de conditii foarte proaste de mediu si totodata se vor crea conditii de concentrare a dezvoltarii în
intravilanul Bucurestiului unde este necesara o dezvoltare importanta a echiparii si a calitatii locuirii. (Fig. 38 -
Centura verde - galbena a Bucurestiului – Componente administrativ teritoriale, Fig. 39 - Centura verde
- galbena a Bucurestiului – Dezvoltare).
Pagina 141 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 38
Pagina 142 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 39
Pagina 143 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
7.3 Definirea politicii de dezvoltare a zonei metropolitane a

În adoptarea unei strategii coerente, care sa conduca la politici cu efecte directe în
armonizarea relatiilor metropola-zona metropolitana, trebuie sa se aibe în vedere urmatoarele:
a) valorificarea eficienta a cadrului legislativ existent pentru promovarea unor relatii de
parteneriat între capitala si zona sa metropolitana. In acest context se detaseaza
existenta Legilor privind bugetele locale si cea a dezvoltarii regionale, ambele cu
posibilitati concrete de sustinere a întaririi cooperarii dintre cele doua entitati
teritoriale distincte. Daca prima lege creaza prin alocarea directa, a unui volum
rezultat din taxe si impozite, bugetului local, asigurând o parte din resursele de
dezvoltare, cea de-a doua poate facilita cooperarea interregionala cu efecte benefice
pentru spatii mult mai mari. Cadrul institutional stabilit pentru implementarea politicii
de dezvoltare regionala ar putea constitui o frâna în calea cooperarii dintre zona
metropolitana si capitala, întrucât regiunea Bucuresti se limiteaza la orasul propriu-
zis si la judetul Ilfov, care reprezinta doar o parte a zonei metropolitane. In astfel de
conditii, extinderea cooperarii la nivelul întregii zone metropolitane implica o
cooperare interregionala, care finalmente poate sa fie mult mai productiva, în situatia
unor resurse si a unor interese care depasesc cadrul supralocal si regional. De altfel,
actorii si factorii responsabili în aplicarea politicii de dezvoltare regionala din acest
spatiu trebuie sa realizeze ca numai prin sporirea atractivitatii capitalei si a spatiului
sau de sustinere, acestea pot deveni competitive la nivel national si international în
atragerea de investitori, care la rândul lor vor induce dezvoltare în spatiile regionale
în ansamblul lor.
b) îmbunatatirea cadrului legislativ prin sustinerea unor proiecte de legi sau ordonante
de guvern, care sa întregeasca capacitatea de impact a acestuia. In acest sens se
detaseaza propunerile care pot fi luate în consideratie de legiuitor legate de accesul
direct la credite avantajoase în conditiile desertificarii economice a zonei
metropolitane, de dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii, de îmbunatatire a legilor
dezvoltarii regionale si a zonelor defavorizate s.a.m.d.
c) propunerea de noi legi, printre care s-ar detasa cele privind dezvoltarea locala,
privind limitele cooperarilor interlocale si interregionale, privind revitalizarea
agriculturii si a IMM-urilor.
d) Organizarea zonei metropolitane presupune, înainte de toate, ca în locul cooperarii
haotice dintre metropola si spatiul sau de sustinere sa se construiasca un sistem
flexibil de relatii, care sa fie în beneficiul ambelor entitati si care sa valorifice mai bine
atuurile de care beneficiaza un oras de circa 2 milioane de locuitori, la scara
continentala si regionala.
e) Pentru a reusi elaborarea si implementarea unor politici de cooperare în parteneriat o
conditie esentiala este reprezentata de instituirea unui cadru adecvat. Acesata
structura institutionala are ca obiective:
f) adoptarea unor decizii majore în privinta cooperarii interlocale, intra- si interregionale;
g) selectarea prioritatilor în domeniul cooperarii metropola-spatiu metropolitan;
h) asigurarea criteriilor de obiectivitate în selectarea proiectelor;
i) concentrarea actiunilor spre realizarea obiectivelor fixate prin politicile de cooperare
intrametropolitana;
j) propunerea de noi reglementari, care sa faciliteze implementarea politicilor elaborate.
Având în vedere experienta altor tari si tinând cont de principiile de baza ale cooperarii
dintre entitati teritoriale similare, pentru elaborarea unei politici de cooperare intrametropolitana si
implementarea acesteia se considera necesara înfiintarea Consiliului de Cooperare
Metropolitana, organism independent, cu putere de decizie la acest nivel.
Pagina 144 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Competentele acestuia ar putea fi:

- elaborarea politicii de cooperare intrametropolitana, în mediul general creat de politica de
dezvoltare regionala;
- formularea Planului de cooperare metropolitana, care va fi supus analizei tuturor
consiliilor locale;
- înaintarea de propuneri privind stabilirea Fondului de dezvoltare metropolitana;
- identificarea de resurse capabile sa sustina Fondul de dezvoltare metropolitana;
- luarea deciziilor privind alocarea resurselor financiare pentru diferite programe de
dezvoltare;
- stimularea cooperarii interlocale, prin atragerea de noi parteneri;
- gestionarea fondurilor si monitorizarea programelor de dezvoltare intrametropolitana.
Structura acestui Consiliu trebuie sa fie flexibila, dar pe cât posibil foarte reprezentativa,
pentru a nu trezi suspiciuni în privinta alocarii fondurilor avute la dispozitie. Pentru aceasta se
propune ca în structura sa sa cuprinda:
- primarul general al Capitalei si primarii de sectoare;
- primarii oraselor din spatiul metropolitan;
- primarii tuturor comunelor cu peste 5 000 de locuitori;
- primarii altor comune, considerate ca având un potential de dezvoltare mai mare.
Pentru a fi lucrativ se apreciaza ca numarul lor nu trebuie sa depaseasca cifra de 30.

Presedintele acestui consiliu va fi ales prin vot secret de catre membrii sai, iar
competentele sale vor fi reduse doar la elemente legate de organizarea activitatii consiliului.
Pentru a fi eficient, Consiliul îsi poate îndeplini sarcinile prin constituirea de grupuri
operationale pe probleme majore.
Agentia pentru dezvoltare metropolitana (ADM) va fi responsabila de coordonarea programelor
de dezvoltare metropolitana, având un personal propriu. Aceasta va conlucra cu Agentiile de
Dezvoltare regionale ale regiunilor 7 si 8, precum si cu consiliile locale comunale si orasanesti.
Principalele sale sarcini sunt:
- punerea în practica a programelor de dezvoltare metropolitana;
- obtinerea si gestionarea resurselor acordate de catre Consiliul de Cooperare
Metropolitana;
- informarea conslilului cu privire la problemele aparute în spatiul metropolitan;
- organizarea de actiuni legate de diseminarea ideilor privind importanta cooperarii dintre
consiliile locale pentru îmbunatatirea conditiilor de viata ale comunitatilor respective.
- ADM va administra fondurile rezultate din urmatoarele surse principale:
- bugetele locale, contributiile fiind proportionale cu volumul acestora; se va hotarî,
eventual acordarea unui procent de 10% din veniturile ramase spre utilizare exclusiva de
catre consiliile locale;
- fondurile de dezvoltare regionala, pentru programele cu impact regional;
- fonduri PHARE, alocate pentru proiecte precise, obtinute direct de la UE;
- fonduri private, apartinând persoanelor particulare, actorilor economici, bancari,
investitorilor straini s.a.m.d.
Pagina 145 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
7.4 Propuneri de forme institutionale si de cooperare necesare

aplicarii strategiei PAT Zona Metropolitana a Municipiului
Bucuresti
7.4.1 Notiuni de baza
7.4.1.1. Teritoriul Metropolitan
Teritoriul metropolitan trebuie înteles într-un discurs complex în care sunt agregate
elemente de de organizare politica, de proceduri administrative, de planificare a teritoriului si de
asigurarea de servicii publice unor locuitori care sunt luati în evidenta în unitati teritorial-
administrative diferite.
Teritoriul înconjurator Bucurestiului nu reprezinta un bun exemplu de sistem urban

echilibrat ci un exemplu de concentrare excesiva a populatiei si a activitatilor economice în
capitala, cu efecte negative generate de (1). presiune pe spatiul urban, pe servicii publice,
precum si (2). de prevederile planurilor urbanistice generale ale comunelor limitrofe care
blocheaza coridoarele economice de dezvoltare ale capitalei României.
7.4.1.2. Conducerea metropolitana
Conducerea zonei metropolitane, preluând conceptul de guvernare definit de

Banca Mondiala (1994) se exercita prin managementul resurselor sociale si economice în
scopul dezvoltari si în conditii de functionare a unui proces transparent, a unei birocratii compusa
din profesionisti dedicati functiei, a unei societati civile participative în afacerile publice si a unui
mecanism care functioneza respectând legile.
Rolul conducerii metropolitane este acela de a stabili rezultatele asteptate de la diverse

forme de administrare în aceiasi dinamica a economiei urbane în domeniul formularii si dezvoltarii
strategiilor economice, a reglementarilor în piata de terenuri, a dezvoltarii infrastructurii, a
elaborarii de politicii fiscale a teritoriului metropolitan, de parteneriat cu guvernul în teritoriu, de
asigurator de servicii si de angajator (Davy, 1996 si McGill, 1998).
7.4.1.3. Functiuni metropolitane
Practica zonelor metropolitane arata ca servicii de apa si canalizare, si transport sunt

administrate de institutii metropolitane în Statele Unite si Canada (SivaramaKrishnan, 1996).
Studii de caz prezentate de bibliografia de specialitate ofera ca servicii esentiale pentru zone
metropolitane, în plus de cele mentionate, planificarea folosirii teritoriului, planificarea
infrastructurii în scopul formularii strategiilor de dezvoltare, transportul, colectarea gunoiului si
controlul poluarii (Davey, 1996);
Din alte surse reies ca importante planificarea teritoriului, autostrazile, controlul traficului,
transportul public, utilitati generale, zone de recreere, locuinte, conductele majjore de canalizare,
politia, institutiile culturale importante, protectia mediului (Sharpe, 1995) sau planificarea fizica,
transport urban public, reglemetare si control a mediului natural, asigurarea cu apa si canalizarea
si dezvoltarea economica (IHS,1996, Lefevre, 1998).
Pagina 146 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
7.4.1.4. Administrare metropolitana
Administrarea în acest context se refera la gasirea unui acord între scara teritoriului
metropolitan si scara economica a serviciilor operate de institutiile publice mandatate sa
functioneze în acest teritoriu în scopul (1). Conducerii dinamicii functionale a municipiului
Bucuresti în teritoriile aflate dincolo de granita sa administrativa si (2). A cresterii competitivitatii
teritoriului metropolitan în mediul concurential al factorilor de dezvoltare.
7.4.1.5. Aspecte de decizie politica
Teritoriul metropolitan Bucuresti reprezinta pentru administratia publica un domeniu de

confruntare a doua teze: (1). Acceptam o fragmentare a actului de conducere teritoriala ca
rezultat al democratiei dar cu efecte negative de extrateritorialitate a comunelor asupra
Bucurestiului ori (2). Dorim mai multa coordonare a functiunilor administratiei publice din teritoriul
metropolitan Bucuresti în scopul atingerii de performante într-un sistem integrat al oraselor lumii
ca efect al globalizarii?
Obstacole politice institutionale în guvernarea metropolitana
Legitimitatea unei zone metropolitane este functionala si politica. Guvernarea

metropolitana trebuie sa fie legitima în urmatoarele domenii: relatia cu teritoriul metropolitan,
relatiile cu locuitorii acestui teritoriu, relatia cu institutiile publice locale si ale statului si relatia cu
economia acestui teritoriu.
Administratiile locale existente, percep o schimbare în modul de conducere cu

repercursiuni fiscale, financiare, politice si de putere personala. Schimbarile afecteaza modul de
reprezentare si de luarea deciziei în aspecte legate de stabilirea masei de taxare, a structurii
fiscale, a organizarii deciziei în programarea resurselor si a cheltuielilor publice si a politicii
impozitului pe proprietate.
Ca urmare a acestor aspecte administratia publica locala este mai mult în favoarea
colaborarii ad-hoc, pe baza de voluntariat (asociatii, coalitii, companii, consilii consultative, etc.)
pe baza carei sa se poata asigura servicii publice1.
In practica au fost semanlate trei tipuri de constrângeri care îngreuneaza guvernarea

metropolitana (Levefre, 1998, Sharpe 1995, Vallmitjana, 1994):
A. Legal-institutional:
Constrângeri în prevederi ale constitutiei, a legilor organice si a unor hotarâri ale

consiliilor locale. Contradictie cu procesul de descentralizare.
B. Politic:
Constrîngeri în stabilirea de catre stat sau administratia locala de noi institutii la nivel
metropolitan. Crearea de noi institutii si de noi politici prin care aceste institutii pot fi cercetate în
amanuntime de catre public reprezinta o problema politica (Newman, 2000).
1
/ Guvernarile metropolitane au esuat când au fost impuse de guvern (Paiva, 2001). Rezulatul ref erendumului pentru
creerea unei astefel de organizari, în ciuda argumentelor logice din punct de vedere functional si economic, a fost negativ,
procesul fiind oprit de bariere de ordin politic si istoric-cultural (Newman, 2000, Flierman, 1997).
Pagina 147 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
C. Istoric-cultural:
In mod traditional îndeplinirea contractului socio-economic cu cetatenii se exercita de

catre administratia publica locala. Lefevre mentioneaza problema identificarii institutiilor
administratiei publice locale de catre cetateni.
7.4.1.6. Recomandari din documentatia internationala
Aspectele de management sunt solicitate de logica coordonarii între eficacitatea

institutionala, cerintele specifice managementului si interesele politice (Paiva, 2002).
Recomandarile propuse au ca obiectiv gasirea unei articulari institutionale care sa

raspunda noilor modele de dezvoltare internationala generate de liberalizarea pietei de
demantelare a polilor de crestere generati printr-o politica centralizata si de sustinere a
localizariilor prin protectie fiscala si subventii.
Propunerea se refera la forme de administrare a teritoriului metropolitan în forme

rezultate din asociere voluntara si initiati va legislativa insotite de scheme de parteneriat public
privat pentru realizare de parcuri regionale.
Propuneriile au ca motivatie aspecte de management în interpretarea relatiilor dintre

municipiul Bucuresti si teritoriul înconjurator în faze concomitente ale urbanizarii, suburbanizarii,
de-suburbanizarii si re-urbanizarii ale acestui teritoriu. Aceste aspecte sunt generate de
urmatoarele aspecte:
- Schimbarile majore în structura relatiilor economice si sociale determinate de dinamica

localizarii fortei de munca si de proportia celor care lucreaza în Bucuresti si în teritoriul
metropolitan.
- Schimbari datorita noilor standarde ale eficientei tehnice a serviciilor publice în relatie cu
scara optima de a asigurarilor acestor servicii.
- Schimbari datorita raportarilor statistice corespunzatoare, NUTS 1 si 2
Recomandarile sunt organizate pe doua directii juridice, prezentând dezvoltarii

institutionale ale zonei meropoilitane si a parcurilor regionale ca rezultat al cooperarii între
parteneri autonomi cu responsabilitati descentralizate, sau ca rezultat al unor initiative legislative.
7.4.2 Planul de actiune privind managementul zonelor metropolitane

conform Sectiunii IVD, pct. 5 al agendei Habitat-UNCHS Habitat
Sectiunea IV D. Construirea capacitatii si dezvoltare institutionala

Planificare si management metropolitan
185. Desi administratorii asezarilor umane se confrunta în general cu probleme comune,

responsabilii cu managementul si dezvoltarea zonelor metropolitane si a mega-oraselor se
confrunta cu o serie de aspecte specifice, datorate dimensiunii si complexitatii sarcinilor si
responsabilitatilor. Printre caracteristicile zonelor metropolitane care necesita abilitati speciale se
afla:
Pagina 148 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
- competitivitatea crescânda la nivel global,

- diversitatea etnica si culturala a populatiei zonelor metropolitane,
- concentrari masive de populatie saraca,
- retele extinse de infrastructura si sisteme complexe de transport si comunicatii,
- rolul strategic pe care îl joaca în tiparele de productie si consum la nivel national, regional
si international,
- dezvoltarea economica, comertul si finantele
- riscul degradarilor severe ale mediului natural.
Zonele metropolitane si mega-orasele reprezinta de asemenea riscul cel mai important

de pierderi umane, materiale si de capacitati de productie în cazul unor dezastre naturale sau
antropice. În unele tari, lipsa autoritatilor de nivel metropolitan sau a cooperarilor functionale de
dimensiuni metropolitane creaza dificultati în gestiunea localitatilor.
Actiuni
186. Pentru a aborda nevoile specifice zonelor metropolitane si ale populatiei ce traieste în
acestea, administratiile publice de la nivelurile corespunzatoare, inclusiv autoritatile locale,
trebuie sa realizeze urmatoarele:
(a) Promovarea unor strategii de planificare, dezvoltare si management de nivel metropolitan sau
regional, care sa abordeze integrat toate aspectele activitatilor urbane si care sa urmareasca o
serie de efecte agreate la nivel metropolitan.
(b) Încorporarea unei perspective ce tine de difertele de gen în politicile publice, precum si în
strategiile de management si planificare.
(c) Adoptarea si aplicarea unor directii de politica de nivel metropolitan în domeniile ce privesc
managementul terenurilor, mediului si infrastructurii, precum si în finante si admi nistratie.
(d) Monitorizarea si analizarea eficientei si eficacitatii structurilor si sistemelor administrative de

nivel metropolitan si încorporarea rezultatelor în politici publice care sa abordeze aspecte
macroeconomice, sociale si de mediu.
(e) Crearea unui cadru legislativ si adoptarea unor structuri organizatorice care sa asigure într-o
maniera coordonata, eficienta si echitabila furnizarea serviciilor publice, mobilizarea resurselor si
dezvoltarea durabila prin intermediul zonelor metropolitane.
(f) Întarirea corespunzatoare a capacitatii si mandatului atoritatilor metropolitane pentru ca

acestea sa poata aborda cu eficacitate aspecte de importanta nationala si regionala cum ar fi:
dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru femei, managementul terenurilor, managementul
resurselor energetice si resurselor de apa, managementul mediului, transportul si comunicatiile,
finantele si comertul, servicii sociale adecvate si infrastructura de acces la acestea, precum si
integrarea sociala.
(g) Dezvoltarea sau, acolo unde este necesar, crearea unui corp de profesionisti (ce include
femei), care sa fie pregatit în domeniile: planificare urbana, managementul mediului, lucrari
edilitare, transporturi, comunicatii, servicii sociale, dezvoltarea infrastructurii primare,
managementul crizelor. Trebuie ca profesionistii din aceste domenii sa aiba abilitatea de a lucra
împreuna pentru a aborda integrat aspectele cheie ale planificarii.
(h) Facilitarea si promovarea dialogului pe baza politicilor publice de nivel national si international,
precum si schimbul de experienta, de expertiza si tehnologie între autoritatile metropolitane în
domenii precum transportul si comunicatiile, managementul alimentarii cu apa si al tratarii apelor
Pagina 149 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
uzate, managementul deseurilor, conservarea energiei, bunastarea sociala ce pune accent pe

femei si grupurile marginalizate.
(i) Cautarea unor solutii bazate pe valorile specifice în cazul problemelor urbane care afecteaza
grupuri etnice si culturale diverse, mai degraba decât adoptarea unor solutii bazate exclusiv pe
noile tehnologii.
Informatii privind documentul final
Studiul dezvolta în continuare în cadrul capitolului introductiv si a capitolului 1, elemente

de fundamentare a asocierii unitatilor administrativ-teritoriale în constituirea zonelor
metropolitane, detaliind apoi formele de organizare a autoritatilor metropolitane (capitolul
2) si încheind cu forme institutionale de implementare a parcurilor regionale: contract pe
proiect (capitolul 3).
Formele de dezvoltare institutionalsa propuse mai jos sunt o propunere a sudiului, care
vor fi analizate în detaliu în functie de optiunile administaratiilor locale.
Forme de dezvoltare institutionala a zonei metropolitane Bucuresti ca rezultat al cooperarii

între parteneri autonomi cu responsabilitati descentralizate sau ca rezultat al unor
initiative legislative (sinteza)
FORME DE ADMINISTRARE
Zona
metropolitana Structura asociativa Structura asociativa Structura rezultata din
Bucuresti rezultat al unor acorduri organizata pe doua fuzionarea autoritatilor
voluntare stabilite între niveluri de decizie locale existente
entitati administrative
autonome
Cine compune Componenta se Componenta se Componenta se

teritoriul stabileste pe baza stabileste prin voluntariat stabileste prin lege
metropolitan obiectivelor si/sau pe baza unei noi legi organica
Bucuresti? proiectelor comune privind cooperarea
teritoriale
Forme legale Constituirea Asociatiei Constituirea Consiliului Constituirea Consiliului

de constituire Metropolitane Bucuresti Metropolitan prin Metropolitan prin alegeri
conform L 215/2001, OG delegare în Consiliul directe.
26/2000 (Act Constitutiv Metropolitan de consilieri
si Statut) reprezentând consiliile
locale participante.
Implicatii - Lege organica privind Lege organica privind

legislative cooperarea teritoriala numai zona
metropolitana Bucuresti.
Pagina 150 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
FORME DE ADMINISTRARE
Parc regional
Contract pe proiect Contract pe proiect Contract pe proiect
Cine compune Asociatiei Metropolitane Consiliul Metropolitan si Consiliul Metropolitan si

parcul regional Bucuresti si sectorul sectorul privat conf. sectorul privat conf.
privat conf. OUG 16- OUG 16-2002 OUG 16-2002
2002
Forme legale D B B L R D B B L R D B B L R
de constituire B O O D O B O O D O B O O D O
O R T O T O R T O T O R T O T
Legenda în conformitate cu HG 621-2002:
DBO : proiectare-constructie-operare
BOR : constructie-operare-reînoire
BOT : constructie-operare-transfer
LDO : leasing-dezvoltare-operare
ROT : reabilitare-dezvoltare-t ransfer
7.4.3 Forme de guvernare a regiunilor metropolitane
Forme de guvernare în scopul coordonarii dezvoltarii/realizarii unor servicii
Forum Cooperare Asociatie Agentie Conducere Anexare

ad-hoc pe 2 nivele
Tip Participativ Public Public Public Public Public

Public-privat Privat
Public-privat
Conditii de Neoficial Protocol Act Hotarâre Cadru Cadru legislativ
functionare constituit constitutiv consiliu legislativ
Principii si local
Motive bine competente Statut Alegeri
definite Contract metropolitan
Indicatori de -ne
Obiective performanta Indicatori de
clare performanta
Conditii de organizare: (1). Organizare administrativa, (2). Capacitate de mobilizare

support politic si comunitar, (3). Viziune si strategii pentru coorodnarea activitatilor, (4).
Capacitate de a organiza retele si (5). Capacitate de conducere (Berg, Braun, 1999).
Pentru administrarea regiunii metropolitane Bucuresti, recomandam o structura

asociativa în baza OG 24/2000 privind asociatiile si fundatiile, pe baza Actului Constitutiv si a
Statutului Asociatiei. Formele de implementare a proiectelor de interes metropolitan se realizeaza
pe baza contractelor pe proiect. Baza proiectelor va fi data de un plan de amenajare a teritoriului
regional (valabil în etapa 2005-2008).
Pagina 151 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Recomandarea are la baza faptul în prezent nu exista o forma legala de coordonare a

planurilor de amenajare a teritoriului de tip metropolitan cu structuri administrative. In cazul unei
coordonari între MTCT si MAI regiunea metropolitana Bucuresti poate evolua de la o structura
asociativa catre o Agentie cu functiuni precise sau catre o administrare pe doua nivele cu
consilieri alesi sau consilieri reprezentanti ai consiliilor locale partenere.
7.4.4 Regiuni metropolitane: elemente definitorii
7.4.4.1. Definirea regiunii metropolitane: demografie, servicii, guvernare
O regiune metropolitana se refera la un teritoriu care contine un numar de unitati

administrative autonome, punându-se accent deopotriva pe independenta metropolitana si pe
coordonarea afacerilor metropolitane (1993, The World Conference, Tokyo).
Termenul de regiune metropolitana, sau conurbatii, sau arii urbane largi, se defineste ca
un teritoriu urban continuu si cu mari dimensiuni care lucreaza ca o singura regiune
multifunctionala. Regiune metropolitana este o singura realitate fizica urbana cu numeroase
subsisteme si cu o populatie de peste un milion de locuitori (Nientied, 1996).
In SUA, ”Conceptul general al unei arii metropolitane este acela al unui teritoriu central
continând un nucleu dens populat si comunitati adiacente, cu un coeficient ridicat de integrare
socio-economica cu teritoriul central”. Standardele curente solicita ca fiecare noua arie
metropolitana înscrisa statistic sa cuprinda cel putin: un oras cu minimum 50.000 de locuitori si cu
o populatie metropolitana de peste 100.000 de locuitori (1999, USA Bureau of census).
Daca ne referim la populatie exista abordari diferite între tari. Astefel în anii 1960 SMSA
considera ca o un teritoriu metropolitan în Statele Unite este acela locuit de peste 100000 de
locuitori. In anii 1980-1990 în aceiasi tara, dupa redefinirea teritoriului metropolitan în Arii
Metropolitane Statistice primare si consolidate si dupa introducerea datelor privind locuirile de
munca si deplasarile zilnice, s-a constatat ca 135 de milioane reprezentând 70% din populatia
metropolitana locuia în 50 din cele mai largi teritorii metropolitane ierarhizate între 18 milioane,
New York, si 850 milioane, West Palm Beach (Ottensmann, 1996).
Tot din punct de vedere al populatiei, studiile europene considera regiunile metropolitane
cuprinse între 200000 si un milion de locuitori (Saez et al, 1997). Nu este mai putin adevarat ca în
cazul Olandei în aria metropolitana Randstat sau în Germania în regiunea metropolitana Rhine-
Ruhr populatia depaseste cifrele mentionate (peste 10 milioane de locuitori).
Dupa legislatia franceza ”o aglomerare de comunitati reprezinta o entitate publica care

regrupeaza mai multe municipalitati ce formeaza o arie geografica locuita de cel putin 50.000 de
locuitori. Cel putin una din aceste localitati trebuie sa fie locuita de minimum 15.000 de locuitori.
Misiunea entitatii este aceea de a formula un program comun pentru dezvoltare urbana si
planificare a modului de folosire a terenului” (1999, legea Chevenement).
In sfârsit comparând cu experienta unor tari dezvoltate din Asia, sau în curs de
dezvoltare din Asia sau America Centrala si de Sud, marimea regiunilor metropolitane europene
este incomparabil mai mica. Mexico city, Mumbai si Sao Paulo, situate în anii 1990 pe primele trei
locuri privind numarul de locuitori, au o populatie de 18 milioane de locuitori, ierarhia continuând
cu New York, Lagos, Los Angeles, Calcutta, Sanghai, Buenos Aires si Dahka, pâna la limita de
12 milioane de locuitori.
Pagina 152 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Numai populatia nu ofera o definire satisfacatoare pentru regiunile metropolitane.

Numarul locuitorilor reprezinta efectul statistic la o alta cauza: migratia factorilor de productie care
determina o crestere ec onomica distribuita pe un teritoriu vast care din punct de vedere
structural, este fragmentat între diverse administratii alese si între diverse agentii sectoriale
numite pentru rezolvarea unor aspecte variate de ordin economic, social, sau teritorial.
Serviciile de interes metropolitan aduc o alta perspectiva asupra definirii regiunilor

metropolitane si care sunt clasificate dupa indicatorii adoptati: economici, tehnici, financiari,
sociali si politici. Analiza economica se refera la gasirea marimii optime a asigurarii de servicii din
punct de vedere al eficientei economice. Compexitatea tehnica se refera la formele optime de
asigurare a serviiilor, analiza nevoilor consumatorilor si analiza producatorilor acestor servicii.
Perspectiva finaciara priveste compatibilitatea dintre reponsabilitatile privind cheltuielile si
veniturile. Aspectele sociale sunt legate de accesul la servicii si la un loc de munca în scopul
controlului aparitiei disparitatilor, segregarii dar si a sigurantei locuitorilor. Criteriile politice privesc
capacitatea partidelor de asi formula programe cu caracter preventiv sau curativ pentru problemel
existent si pentru proiectarea celei mai eficace structuri de management a regiunii metropolitane.
In final vom face referire si la situatia României, unde definirea zonei metropolitane se
face prin legea 351/2001, anexa 1, pct. 11, dupa cum urmeaza: „Zona constituita prin asociere,
pe baza de parteneriat voluntar, între marile centre urbane (capitala României si municipiile de
rang I) si localitatile urbane si rurale aflate în zona imediata, la distante de pâna la 30 km, între
care s-au dezvoltat relatii de cooperare pe multiple planuri”.
Legea 351/2001 prin art. 7, alin 2 specifica modul de functionare a zonelor metropolitane:
„Zonele metropolitane prevazute la aliniatul (1) functioneza ca entitati independente fara
personalitate juridica”
Pentru a ghida studiul în desfasurarea sa de la forme de organizare la programe, din

punct de vedere al autorilor, cuvintele cheie pentru dezvoltarea regiunii metropolitane Bucuresti
sunt:
- Teritoriu vast din punct de vedere fizic si demografic

- „Amalgam” urban-rural
- Fragmentare administrativa
- Interdependenta functionala.
7.4.4.2. Aspecte critice de management
In ultimul timp întrebarea „Cum se organizeaza si cum sunt conduse largile teritorii
metropolitane?” a revenit pe agenda politicienilor într-un numar semnificativ de tari europene,
asiatice si americane. Interesul pentru acest subiect sustinut si de mediile academice este
determinat de nevoia de întelegere a fenomenului de metropolizare care difera de la tara la tara.
Procesul de crestere a zonelor metropolitane reflecta istoria proceselor de urbanizare.

Dezvoltarea industriala si tehnologica, a formelor de transport, a influentat crucial procesul de
dezvoltare sau de anexare a teritoriilor aflate în jurul centrelor urbane. Diversitate structurilor de
guvernare a acestor teritorii este determinata de diversitatea economica si sociala.
Problemele zonelor metropolitane au fost însa cam aceleasi. Unele au fost asociate cu
lipsa infrastructurii caracterizate prin retele de transport inadecvate, planificarea nejudicioasa a
modului de utilizare a terenului, existenta unei oferte reduse de locuinte sau lipsa unor elemente
vitale conexe locuintei precum apa, canalizarea, etc. O alta clasa de probleme se naste din
Pagina 153 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
aspectele privind echitatea redistributiei. Rezultatul se manifesta prin existenta saraciei, prin
accesul ingal la servicii de educatie si de aici la un loc de munca cu valoare sociala adaugata, la
servicii de sanatate, etc. Nu mai putin importante sunt escaladarea infractionalitatii si a crimei.
Viata politica, sociala si economica dintre oras si regiunea cel înconjuara au fost
întotdeauna legate. Relatia simbiotica dintre orasul compact si a suburbiilor cu densitate
demografica redusa consta în modul în care destinul economic si politic al zonelor suburbane,
cauzat de o crestere economica, influenteaza succesul economic si politic al orasului (Ledebur,
Barnes, 1993).
Practica amenajarii teritoriului ca raspuns la nevoile locuitorilor orasului compact, cu alte

cuvinte acceptarea unui „apartheid urban”, este astazi înlocuita cu un plan de actiune comun între
diverse jurisdictii pentru rezolvarea problemelor care afecteaza nu localitati luate separat ci
întreaga regiune.
„Materialul de lucru” în cadrul cooperarii mai multor jurisidictii este constituit din miscarea
rapida a factorilor de productie (forta de munca si capitalul) în interiorul zonei metropolitane,
determinate de migratia unei forte de munca disponibile în regiuni/localitati sarace catre
regiuni/localitati prospere si care solicita forta de munca (Lipshitz, 1992). Anexa nr. 1 aduce o
interpretare care va ajuta administratiile locale din zona metropolitana Bucuresti în întelegerea si
planificarea conditiilor care influenteaza volumul si venitul populatiei migratoare.
La nivel metropolitan rezultatul va fi depopularea accentuata a periferiilor si o crestere a

densitatilor în zonele urbane. Pentru a evita acest aspect al disparitatilor teritoriale este necesara
coordonarea între (1). Cresterea economica locala si cea nationala si (2). Dispersarea geografica
a populatiei si dispersarea geografica a dezvoltarii economice.
Tactic, guvernarea zonelor metropolitane se refera la schimbari în tiparele de dezvoltare

a unor teritorii cu densitati reduse printr-o cooperare voluntara între administratiile locale
existente, prin interventia statului în asigurarea unor servicii urbane, printr-o coordonarea public-
privata, prin existenta unor agentii regionale suplimentare structurilor administrative si prin
oferirea unor facilitati publice care au ca scop stimularea institutionalizarii regionale (Downs,
1994).
Dimensiunile cooperarii intre mai multe jurisidictii sunt generate de obiectivele cooperarii,
formele institutionale, modele tactice da abordare pentru obtinerea de rezultate masurabile în
gradul de crestere economica, îmbunatatirea serviciilor publice locale, imbunatatirea mediului
construit si natural precum si schimbari în structura socio-politica (Nunn, Rosentraub, 1997).
Ceea ce apare critic în practica metro-guvernarii este modul de masurare a

performantelor cooperarii între diverse administratii locale. Dificultatea rezida din faptul ca în
teritoriul metroplitan exista deja retele/coalitii operationale inter-sectoriale private si publice care
au ca ca scop cooperarea în interes propriu pe baza unor perceptii si obiective proprii.
Guvernarea interactiva a zonei metropolitane implica parteneriatul administratiei cu

aceste retele operationale în scopul stimularii consolidarii acestor retele în jurul temelor strategice
de dezvoltare. Aceste retele strategice pot activa complementar structurilor legale administrative
în scopul atingerii unor obiective politice regionale precum întarirea pozitiei competitive a zonei
metropolitane, cresterea calitatii vietii, cresterea factorilor de amlasare a afacerilor, etc într-un
cuvânt ajuta la cresterea capacitatii de luare a deciziei la nivel local.
Pagina 154 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
2
Grell and Gappert mentionau dificultatea de a crea „ o noua infrastructura civica” prin
care sa se realizeze cooperarea, comunicare si a retelelor interurbane pentru obtinerea unei
identitati a regiunii/zonei metropolitan care sa cuprinda cooperarea si dezvoltarea reciproca.
Rezultatele pozitive în guvernarea metropolitana sunt date, în concordanta cu van den

3
Berg, Braun, van der Meer , de existenta urmatorilor factori: calitatea de lideri a persoanelor
cheie din administratia locala, existenta unor conditii teritorial-economice, existenta unei viziuni si
a unei strategii de dezvoltare, existenta suportului politic si al comunitatii.
Ca o concluzie, o regiune metropolitana contine trei componente majore: identitatea

culturala, o baza economica si sociala necesara sustinerii dezvoltarii zonei si o forma de putere
privind luarea deciziilor (Luc van den Brande, 1993). Din punct de vedere administrativ structurile
„metro-regiuni” sunt dependente de factori politici, sociali, economici, istorici, geografici, etc. si în
consecinta nu se pot proiecta si realiza ca forma finita într-un laborator/birou.
Acest studiu îsi propune sa dezvolte ideia ca o cooperare sectoriala nu poate avea loc în
mod durabil, daca cooperarea dintre diversele jurisdictii componente a zonei metropolitane
Bucuresti nu are loc. In afara fundamentarii acestei idei pe baza bibilografiei de specializate
anexate, autorii vor dezbate public forme institutionale capabile sa asigure o dezvoltare durabila a
cooperarii între mai multe jurisdictii.
Pe baza celor doua tehnici de redactare a studiului, autorii îsi propun sa raspunda la
urmatoarele întrebari privind modul de guvernare si de management a zonei metropolitane
Bucuresti:
- Care sunt principiile si elementele definitorii ale cooperarii între mai multe
jurisdictii?
- Care sunt „formatele” institutionale în care cooperarea se poate naste si
dezvolta?
- Care sunt actiunile pe care administratia locala si centrala vor trebui sa le
întreprinda?
Pentru a operationaliza zona metropolitana pe prioritati de dezvoltare s-a optat pentru

organizarea Zonei Metzropolitan a Bucurestiului dupa modelul Berlin Brandenburg, care prezinta
aceleasi elemente specifice existente între Berlin si Brandenburg cu cele existente între Bucuresti
si zona înconjuratoare componenta a zonei metropolitane.
Conceptul de parc regional a fost promovat, în Germania, cu real succes în ultimul
deceniu, în scopul de a armoniza interesele utilizatorilor cu reglementarile existente privind
ocrotirea naturii în general si a rezervatiilor de peisaj, în particular si de a asigura o dezvoltare
durabila prin componente economice si social-recreative în folosul tuturor.
• a fost posibila initierea acestui proiect prin constituirea structurii organizatorice necesare -
"Departamentul unit de planificare Berlin-Brandenburg";
• este un proiect initiat la momentul potrivit pentru :

- a împiedica utilizarea nerationala a terenului, atât din cauza avântului luat de constructiile
de tot felul, cât si a degradarii sale prin folosirea fara menajamente în scopuri militare,
prin solutii neadecvate în raport cu terenul si peisajul natural dar si a eroziunii în timp;
2
Grell J si Gappert G., 1993, The New Civic Infrastructure: Intersectoral Collaboration and the Decision Making Process.
3
Leo van den Berg, Erik Braun, Jan van der Meer, 1997, Metropolitan Organising Capacity, Experiences with Organising
Major Projects in European Cities,
Pagina 155 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
- a crea o zona de recreere utilizabila de cele doua mari entitati administrative prin
beneficierea de potentialul deja existent dar si prin identificarea de oportunitati turistice
noi, prin perfectionarea cailor de comunicatii si a serviciilor;
- a utiliza pentru bazele turistice solutii moderne si conforme cu sporirea populatiei
beneficiare;
- a crea premisele dezvoltarii durabile prin progresul economic, rezultat al activitatilor, cu
precadere recreati onale, organizate eficient, inclusiv prin crearea de noi locuri de munca;
• în vederea coagularii initiativelor si evitarii declansarii de conflicte de interese, metodologia

de coordonare a proiectului a avut în vedere principiul cooperarii între toate unitatile teritorial-
administrative, acceptarea si stimularea de propuneri de la comunitati catre centru ("de la
baza la vârf"), utilizarea de firme profesioniste pentru definitivarea solutiilor.
7.4.5 Forme de organizare de tip asociativ
7.4.4.3. Modelul legislatiei franceze: Asociatia comunitatilor locale (ACL)4
a). Motivul asocierii: Asocierea autoritatilor locale la nivel metropolitan are ca obiectiv
dezvoltarea unei comunitati teritoriale solidara economic, social si cultural. Nu toate localitatile au
însa suficiente venituri pentru a atinge acest deziderat. In plus, prin structura de personal nu toate
primariile au capacitatea umana si/sau profesionala de a conduce programe si proiecte care sa
înlature disparitatile dintre zone urbane si rurale.
Pentru a raspunde acestor realitati asocierea îsi propune ca scop crearea unor forme de
gestiune si de amenajare prin care nici un teritoriu din zona metropolitana sa nu fie privat de un
realizarea unui program de îmbunatatire a calitatii vietii în general si de servicii si utilitati publice
în special.
b). Elemente definitorii: Forma prin care asocierea va realiza acest obiectiv este cooperarea
teritoriala pe baza de proiect. Acest obiectiv solicita existenta unei forme de gestiune teritorial-
administrativa a contractelor pe baza carora se realizeaza proiectele. Contractul va prevedea
responsabilitatile localitatilor, competentele transferate catre ACL si bugetul ACL format din
transferuri de la guvern, judet si de la localitatile din zona metropolitana.
c). Organizarea si legitimitatea ACL: Asocierea între consilii locale în cadrul zonelor
metropolitane reprezinta o forma de gestionare si de dezvoltare a serviciilor comunale. Primii
actori implicati în initierea, legalizarea si implementarea acestui proces sunt consiliile locale si
reprezentantii lor democratic alesi. Acestia vor trebui sa informeze consiliile locale pe care le
reprezinta asupra stadiului dezvoltarii zonei metropolitane.
ACL este format dintr-un consiliu zonal cu functiuni deliberative si dintr-un grup cu functii
executive. Consiliul zonal este format din reprezentanti ai consiliilor locale membre. Acesti
reprezentanti îsi vor realiza mandatul pe o perioada de 4 ani.
4
/ Acest model este inspirat din practica administratiei franceze. In practica franceza, de la anul 1890 si pâna în anul 1996
s-au dezvoltat 4 moduri de cooperare comunala care au încercat sa depaseasca problemele generate de nevoi în
investitii si în echipamente pentru dezvoltarea teritoriului comunal. Primul model cunoscut sub numele de Sidicat
Intercomunal cu Vocatie Unica, a fost instituit prin lege la 22 martie 1890 în scopul realizarii de investitii în aductiuni de
apa, electrificare, etc. Prin decretul din 20 mai 1955 s-au instituit Sindicatele Mixte fapt ce a permis asocierea si firmelor
de interes public. Prin Ordonata din 5 ianuarie 1959 s-au creat Sindicatele Intercomunale cu Vocatie Multipla deschise
asocierii comunelor pe baza posibilitatilor de realizare în comun a mai multor lucrari cu caracter distinct. O categorie
aparte au jucat-o inter-comunalitatile cu fiscalitate proprie. Prin legea din 5 ianuarie 1988 s-au creat Sindicatele “à la
carte” oferind comunelor sansa asocierii pe anumite servicii realizate de sindicat. In anul 1992 prin Legea Administrarii
Teritoriale a Republicii s-a grabit procesul realizarii cooperarii teritoriale prin formarea de asocieri publice teritoriale
înregistrându-se o crestere de la 250 asocieri, la 1241 în anul 1998.
Pagina 156 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Numarul de consilieri va fi stabilit local prin statutul asociatiei si va fi determinat de

numarul de locuitori din fiecare localitate. Fiecare localitate va avea minim un reprezentant, dar
nu va putea avea mai mult de jumatate din locurile consiliului zonal.
Consiliul va delibera asupra problemelor semnnificative ale zonei metrpolitane si se va

întâlni odata la 3 luni. Presedintele consiliului va fi ales de membrii consiliului în prima întâlnire.
Acesta va prezida ulterior toate întâlnirile consiliului si va stabilii ordinea de zi a fiecarei întâlniri.
Presedintele va pregati planurile si va realiza sarcinile stabilite de consiliu. Presedintele
reprezinta grupul în contenciosul administrativ.
Presedintele poate fi ajutat în îndeplinirea functiilor sale de un vice-presedinte. In

localitati cu peste 20.000 de locuitori presedintele poate delega semnatura directorilor de servicii
tehice.
Presedintele si vice-presedintele va fi completat si de alti membri în functie de decizia

fiecarui consiliu zonal. Acest grup mentionat este mandatat de consiliu pentru efectuarea
anumitor atributii. Consiliul va fi ales pe listele electorale ale fiecarei localitati în momentul
alegerilor locale, la un ciclu de 4 ani.
d). Control: Pentru orice localitate membra în ACL cu mai mult de 3000 de locuitori va fi
creat, prin hotarârea consiliului local, un grup consultativ privind serviciile publice locale, care va fi
deschis colaborarii cu asociatiile de proprietari/locatari dupa caz.
e). Resurse umane: Din punct de vedere al statutului, angajatii ACL sunt considerati
functionari publici cu functii de conducere si func tii executive. Personalul va fi încadrat prin
concurs si numit de presedintele consiliului zonal. De asemeni ACL poate lucra cu angajati cu
contract de servicii temporar. Personalul din ACL va fi format din personalul apartinând
birourilor/serviciilor/departamentelor care au îndeplinit competenta transferata prin hotarârea
consililor locale. Aceasta va proteja carierea functionarilor publici care au fost implicati anterior în
oferta de servicii/utilitati publice, prin conservarea avantajelor obtinute în consiliile locale de
origine si îi va desemna cu prioritate catre programe de formare specifice noilor responsabilitati.
f). Interes public al zonei metropolitane-Definitie: Interesul public la nivelul zonei

metropolitane este acela care va fi girat de nivelurile cele mai apropiate de cetatean. Consiliile
locale sunt libere sa decida asupra interesului zonal în conditiile respectarii jurisdictiilor nivelurilor
administrative superioare. Interesul public al zonei periurbane este altul decât cel care reprezinta
subiect de actiune la nivel judetean, guvernamental sau statal.
g). Categorii: Interesul public al zonei metropolitane se clasifica în interes public de nivel
local si zonal metropolitan sau comunitar.
h). Interes public local: Interesul public local (ca forma administrativa municipiul, orasul sau
comuna) determina competentele acelei localitati. Competenta/competentele cedate catre ACL
de o localitate din zona metropolitana nu mai pot fi exercitate de acea localitate care a acceptat
transferul (pentru procedura de transfer vezi punctul “n” )
i). Interes public zonal metropolitan sau comunitar: Interesul zonal metropolitan este generat
de principiul subsidiaritatii si se defineste în scopul stabilirii liniei de partaj între interesul local si
zonal privind o competenta.
j). Determinarea interesului public al zonei metropolitan: Determinarea competentelor

zonale considera obligatorie parcurgerea unor etape locale, înaintea transferarii de competente la
nivelul ACL. Prima etapa se refera la definirea competentelor de interes zonal care vor face
Pagina 157 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
subiectul partajului între consiliile locale si ACL. In etapa a doua se va defini interesul zonal
pentru fiecare din competenta propusa transferului. In etapa a treia se va alege care din
competente vor face obiectul transferului, vor fi preluate de catre ACL si se vor preciza în acelasi
timp competentele care vor ramâne la nivel local.
k). Validarea interesului zonal metropolitan: Modul de validare a interesului zonal se face
printr-o majoritate de 2/3 din votul consilierilor zonei metropolitane.
l). Competentele comunitatilor: Transferul competentelor comunitatilor presupun proceduri

specifice încadrate de un numar de principii. De asemenea este necesara existenta unei
proceduri specifice de creare a unei noi structuri sau de aderare a unor comunitati la structurii
deja existente.
m). Lista competentelor: Competentele la nivelul zonei metropolitan sunt stabilite de

comunitatile implicate în realizarea ACL. Aceste competente privesc domenii legate de
amenajarea teritoriului, dezvoltarea economica, locuire, infrastructura, mediu si bunuri mobile sau
imobile (vezi art. 3 si 4).
n). Modul de realizare a transferului de competente: In momentul crearii ACL, transferul de

competente se face în urma obtinerii acordului unei majoritati numite “calificate” a comunitatiilor
implicate. Aceasta majoritate trebuie sa contina cel putin 2/3 din consilierii locali, reprezentând
mai mult de jumatate din populatia totala a zonei, sau jumatate din consilierii locali reprezentând
2/3 din populatia totala a zonei.
In momentul transferului de noi competente în interiorul unei ACL existente, este necesara o
dezbatere prealabila în consiliul metropolitan. Procedura de validare a rezultatului dezbaterii
consiliului va urma conditiile precizate la pct. k. In cele doua situatii consiliile locale se vor pronuta
într-un barem de timp de 90 de zile. Lipsa unui raspuns va fi considerata raspuns favorabil.
Prefectul se va pronunta asupra legalitatii transferului de competente.
o). Principii: Transferul de competente de la nivel local la nivel zonal metropolitan se face
urmarind principiul specializarii, exclusivitatii si al subsidiaritatii.
o1). Principiul specializarii: ACL nu pot actiona decât în domeniul/domeniile de competenta

transferate de consiliile locale membre. Toate interventiile si cheltuielile realizate într-un domeniu
care nu i-a fost transferat în conditiile art. n sunt ilegale.
o2). Principiul exclusivitatii: In momentul în care un consiliu transfera o competenta sau mai
multe competente catre ACL, va înceta imediat si complet de a mai exercita acea competenta.
Toate deliberarile acelui consiliu local sau interventiile primarului acelei localitati în domeniul de
competenta transferat sunt ilegale.
o3). Principiul subsidiaritatii: Consiliile locale nu vor transfera catre ACL decât acele
competente pe care nu sunt capabile sa si le asigure.
p). Resurse financiare: Resursele zonei metropolitane sunt directionate în scopul îndeplinirii
în bune conditii a competentelor transferate cat re ACL. Aceste surse se formeaza din fonduri
centrale, locale, la nivel judetean si resurse locale la nivelul municipiului si al comunelor din zona
metropolitana. Transferurile din bugetul central, judetean si local catre ACL se realizeaza printr-
un contract valabil 3 ani, dupa cum urmeaza:
Transferul de la bugetul central se realizeaza prin: (1). O suma fixa stabilita de guvern pe
o perioada de 3 ani, repartizata între comune si ACL, indexata anual cu rata inflatiei, (2). Sumele
Pagina 158 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
care vin de la guvern ca rezultat al efectului legii finantelor publice, si (3). O suma care va rezulta
din mecanismul compensarii de TVA pentru investitiile relizate în zona periurbana.
Comunele cu un numar mai mic de 5000 de locuitori vor fi eligibile pentru a primi o suma
fixa care se va constitui la nivelul guvernului.
Transferul de la consiliul judetean se realizeaza prin sume stabilite în conformitate cu

legislatia în vigoare.
Transferul de la nivelul local, municipiu si comune se constituie din impozitele si taxele

locale.
7.4.4.4. Modelul legislatiei românesti : Asociatie pentru Dezvoltare Zonala (In

conformitate cu prevederile L 215/2001, OG 26/2000)
a). Motivul constuirii ADZ: Prin Actul Constitutiv si prin Statut (vezi OG 26/2000) se
precizeaza scopul constituirii asociatiei ca instrument realizat pentru promovarea si protejarea
intereselor comune ale autoritatilor administratiei publice locale asociate.
b). Elemente definitorii: Sunt precizate elemente definitorii privind natura juridica a
asociatiei, sediul, durata de functionare, patrimoniul, organele de conducere si de control si
atributiile acestor organe, conform prevederilor statutului asociatiei. In plus se mentioneaza
capacitatea ADZ de a înfiinta societati comerciale pentru anumite competente.
c). Organizare si legitimitate: ADZ este o organizatie rezultata dintr-un parteneriat public-
public-privat si se formeza din membri apartinând sectorului public si privat, având obiective
comune de dezvoltare descrise în statutul asociatiei, cu sursa de inspiratie din cap. 1, art. 1.6.
Membrii ADZ pot fi unitatile administrative teritoriale reprezentate în calitatea lor de persone
juridice, care îsi exprima printr-o cerere de aderare dorinta de a deveni membru al asociatiei.
Cererea este însotita printr-o fisa de prezentare a unitatii administrative teritoriale.
Conducerea politica este asigurata prin Adunarea Generala, iar conducerea executiva
prin Comitetul Director. Adunarea Generala se compune din primari, viceprimari si secretari ai
unitatilor administrativ-teritoriale si se întâlneste cel putin odata la 6 luni. Un presedinte ales de
Adunarea Generala conduce sedintele adunarii, care este operationala în conditii de jumatate
plus unu. Adunarea generala are atributii în ceea ce priveste stabilirea strategiei si a obiectivelor
generale de dezvoltare, bugetul anual al asociatiei si analizarii activitatii desfasurate de catre
Comitetul Director si de Comisia de cenzori.
ADZ are în structura un secretariat operativ care asigura organizarea sedintelor si

redactarea hotarârilor.
Comitetul Director este format dintr-un presedinte, membri si secretar si se întruneste cel
putin odata la 3 luni si functioneaza în conditii de 50%+1. Comitetul convoaca Adunarea
Generala. Comitetul Director este instrumentul care asigura colaborarea cu autoritatile publice
centrale, cu serviciile publice descentralizate, cu prefectul si cu consiliul judetean.
d). Control: Controlul intern privind modul de administrare si de gestionare a patrimoniului

ADZ este asigurat de un cenzor sau de o comisie de cenzori ales/aleasa de Adunarea Generala
pe o perioada de 4 ani.
e). Resurse umane: idem alternativa A
f), g), h), l), j), k). Idem alternativa A
Pagina 159 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
l), m). Competentele si realizarea transferului de competente catre ADZ: Competentele

asociatiei si modul de transfer al acestora vor fi stabilite prin Statutul asociatiei.
n). Principii de management: Agentia trebuie sa ofere cea mai buna valoare a banilor
pentru serviciul oferit, ca rezultat al eficientei si eficacitatii prestatiei sale pe diversele arii de
competenta transferate. O atentie deosedita se acorda redistributiei beneficiilor obtinute prin
proiectele de dezvoltare a zonei metropolitane catre populatia zonei împartita pe grupuri de venit.
o). Resurse financiare: Resursele agentei se formeaza din cotizatiile membrilor,

dobânzi/dividende rezultate din plasarea sumelor disponibile, dividendele societatilor comerciale
înfiintate de ADZ, venituri realizate din activitati economice, donatii, sponsorizari, resurse obtinute
de la bugetul de stat sau local si din sume provenite din diverse programe sau proiecte de
finantare, precum si din activitati de consultanta si asistenta oferite de ADZ.
7.4.6 Forme de organizare de tip agentie economica
7.4.4.5. Agentia de dezvoltare zonala (ADZ)
a). Motivul constituirii agentiei de dezvoltare: Modelul agentiei de dezvoltare este utilizat
ca forma de coordonare a fragmentarii administrative (formele de conducere) cu cea
functionala (a serviciilor publice) în scopul gasirii unui raspuns la cresterea marimii
economice a serviciilor si a echiparii teritoriului metropolitan. Acest model asigura
continuitatea proiectelor care se deruleaza pe termen mediu (5-7 ani) indiferent de
shimbarile generate de ciclurile electorale.
b). Elemente definitorii: ADZ reprezinta o forma organizata prin care autoritatile locale
deleaga unei organizatii, din afara structurii administrative locale, anumite competente de interes
local. Aceasta organizatie poate fi una nou creata sau o organizatie publica existenta trecuta prin
procesul de privatizare. Pe durata functionarii, Agentia de Dezvoltare respecta conditiile
institutionale statutare cuprinzând legislatia, formele de autoritate locala si ale organizatiilor
deconcentrate ale statului în teritoriu.
ADZ valorifica potentialul economic local al zonei metropolitane pentru care se creaza si atrage
surse de finantare externe zonei, în scopul promovarii dezvoltarii economico-sociale a acesteia.
Modul prin care se formeaza aceasta structura organizationala este acela al parteneriatului
public-privat, prin care se obtine o organizatie cu statut juridic privat, dar care actioneaza, prin
structura consiliului de administratie, în interes public. Ponderea votului reprezentantilor
administratiei este determinat de importanta strategiei de dezvoltare economica a zonei.
c). Organizarea si legitimitatea ADZ: ADZ este o organizatie rezultata dintr-un parteneriat
public-public-privat si se formeza din membri apartinând sectorului public si privat, având
obiective comune de dezvoltare. Din punct de vedere legal, ADZ poate functiona ca societate pe
actiuni, ca societate cu raspundere limitata, sau asociatie, în functie de misiunea agentiei. ADZ
este formata dintr-un Consiliu de Administratie condus de un Comitet si un Consiliu Executiv.
Consiliul de Administratie, de 15 membri, este format din reprezentanti ai sectorului privat si

public. In cazul unui consiliu majoritar privat, sectorul public poate sa-si aroge dreptul de veto.
Consiliul de administratie alege un presedinte care face parte, de obicei, din structurile
administratiei publice, în scopul coordonarii activitatilor agentiei cu obiectivele generale ale zonei.
Pagina 160 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Sectorul privat poate fi reprezentat prin camere de comert, firme private cu rol important în
structura economica a zonei, asociatii de întreprinzatori, agentii imobiliare, unitati de educatie,
ONG profesionale. Comitetul Consiliului este format din 5 persoane care fac parte din Consiliul
de Administratie.
Consiliul Executiv, 5 membri, este format dintr-un director executiv si din directori pe programe,
acoperind în principal urmatoarele domenii: financiar, planificare si servicii tehnice, programe
sociale si proprietati (terenuri si cladiri). Consiliul executiv are ca sarcina realizarea obiectivelor,
pe baza de indicatori de performanta, si are dreptul sa angajeze personal, progresiv, fara sa
depaseasca de obiciei 20-25 de persoane.
d). Control: Controlul intern al agentiei se realizeaza prin planul anual de afaceri si prin
indicatorii de performanta elaborati pe tip de serviciu, efectuat de Agentie. Indicatorii de
performanta sunt precizati prin contract de management. Controlul extern se realizeaza, în
conformitate cu legislatia româna, în conditii identice cu cele aplicate unei firme comerciale de tip
S.A. sau S.R.L.
e). Resurse umane: Personalul va trebui format în domeniul managementului programelor,

al proprietatilor, marketingului urban/regional, si al managementului financiar. Personalul agentiei
va fi platit cu salarii competitive în concordanta cu piata locala caracteristica fiecarei zone
metropolitane.
f), g), h), I), j), k). Idem alternativa A.
l). Competentele ADZ: Agentia poate primi competente în domeniul planificarii fizice, în
coordonarea investitiilor si în managementul terenurilor din zona metropolitana pentru
dezvoltarea viitoare a localitatilor.
m). Modul de realizare a transferului de competente: Transferul de competente se face pe

baza contractului de management ca parte integranta a statutului acestei agentii.
n). Principii de management: Agentia trebuie sa ofere cea mai buna valoare a banilor pentru
serviciul oferit ca rezultat al eficientei si eficacitatii prestatiei sale pe diversele arii de competenta
transferate.
o). Resurse financiare: Resursele agentei se formeaza din chirii si redevente, vânzari de
patrimoniu, licente comerciale/industriale, fonduri pentru investitii din proiecte
internationale/guvern. Aceste resurse sunt planificate printr-un plan anual de afaceri si printr-un
plan de dezvoltare de 5 ani , aprobate de consiliul de administratie al ADZ.
7.4.7 Temeiul legal al constituirii
- In vederea dezvoltarii echilibrate a teritoriului din zona capitalei si a municipiilor de rangul

I, unitatile administrativ-teritoriale de baza din aceste zone se pot asocia într-un
parteneriat voluntar în scopul înfiintarii de zone metropolitane (Legea 350/2001 si anexa
nr. 2 a legii).
- In îndeplinirea atributiilor sale în domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului,

consiliul local utilizeaza informatii din toate domeniile de activitate economico-sociala
(Legea 350/2001 art. 27).
Pagina 161 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
- Planul de amenajare a teritoriului zonal are rol director si se realizeaza în vederea

solutionarii unor probleme specifice ale unor teritorii (Legea 350/2001 art. 43).
- Consiliul Local al Municipiului de rang I împreuna cu Consiliile Locale sunt de acord sa se

asocieze, iar o copie a protocolul de asociere între localitati, însotita de hotarârea fiecarui
consiliu local prin care se aproba protocolul, se va anexa planului de amenajare a
teritoriului zonal metropolitan.
- Legea nr. 2/1968, privind organizarea administrativa a teritorilui Republicii Socialiste

Romania, cu modificarile si completarile ulterioare
- Legea nr. 215/2001, OG 26/2000 privind dreptul si forme de organizare
- OG 16/2002 însotita de HG 621/2002 privind forme de parteneriat public-privat.
- Legea nr. 351/2001, privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National,

sectiunea a IV-a, reteaua de localitati
7.4.8 Definirea regiunii metropolitane bucuresti
7.4.4.6. Definirea regiunii metropolitane Bucuresti
Zona Metropolitana Bucuresti, în contextul acestui studiu, reprezinta (1). Supr afata
definita prin PATN si PATJ ca fiind urbana sau rurala, formata din unitati administrativ-teritoriale
legal constituite cu planuri urbanistice generale proprii si în interiorul careia exista sau se
stabilesc, în anumite împrejurari sau conditii relatii sau se întreprind actiuni de interes public
comun, în domeniul socio-economic, infrastructurii, a serviciilor publice si a protectiei mediului.
7.4.9 Cauzele constituirii si criterii de administrare

7.4.4.7. Cauzele formarii zonei metropolitane Bucuresti
Managementul separat localitatilor din zona metropolitana determina un dezechilibru în

costuri pentru oferta de servicii publice în defavoarea orasului si consumuri din resursele naturale
si poluare în defavoarea comunelor. Lipsa unei planificari comune, bazata pe o colaborare activa
si pe un proces comun de luare a deciziei de catre consiliile locale determina o folosire
nerationala a resurselor naturale si poate conduce la migratii nejustificate. Lipsa unei coordonari
a politicilor sectoriale locale poate conduce la ineficienta în functionarea pietei de munca si
coordonarea politicilor privind educatia si cercetarea.
Alegerea unui mod de conducere metropolitan este determinat de procesul de

descentralizare de competente catre administratia locala în scopul cresterii ofertei din punct de
vedere cantitativ/calitativ, a unor servicii publice, bazata pe:
§ Competitia regionala ca factor extern administratiei locale;

§ Planificarea fizica si economica a teritoriului si coordonarea investitiilor de capital;
§ Scara economica a producerii serviciilor/bunurilor publice;
§ Distributia spatiala a functiunilor si a grupurilor sociale si ocupationale;
Pagina 162 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
§ Externalitatile unor servicii dincolo de intravilanul unei unitati administrative locale;

§ Autoritatea aministratiei locale în raport cu natura si sarcinile administrative.
7.4.4.8. Criterii care solicita atentie în administrarea regiunii metropolitane Bucuresti
CRITERIUL 1:
Scara entitatii administrative metropolitane trebuie acordata cu scara problemelor;
CRITERIUL 2:
Administratia metropolitana trebuie sa aibe propriile responsabilitati si autoritate asupra entitatilor
administrative ce compun zona metropolitana;
CRITERIUL 3:
Administratia metropolitana trebuie sa realizeze o politica integrata de dezvoltare pentru a
raspunde claselor de probleme cu care se confrunta teritoriul metropolitan;
CRITERIUL 4:
Administratia metropolitana trebuie sa fie suficient de vizibila si accesibila de catre locuitorii zonei
metropolitane;
CRITERIUL 5:
Administratia metropolitana trebuie sa reactioneze rapid si eficace/decisiv în rezolvarea
problemelor folosind proceduri scurte/transparente de implementare a politicilor metropolitane.
7.4.10 Principii de constituire conform legislatiei romane si

practicii UE
7.4.4.9. Conditii
Administratiile locale partenere si semnatare a Memorandumului de Colaborare în cadrul

regiunii metropolitane Bucuresti recunosc urmatoarele conditii:
a). Limita intravilanului fiecareia dintre localitati nu reprezinta o granita pentru societatea urbana
sau rurala dupa caz.
Pagina 163 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
b). Municipiul Bucuresti are nevoie de teritoriul înconjurator pentru functiuni care solicita teren
pentru nevoi de transport, locuinte, spatii de recreere, etc.
c). Comunele au nevoie de serviciile culturale, medicale, comerciale, oferite si finantate de

municipiul Bucuresti.
d). In conformitate cu art. 1 al Constitutiei Romaniei privind unitatea statului, PATZ Zona
Metropolitana Bucuresti (1). Se va întocmi fara sa contrazica, planurile de amenajarea a
teritoriului PATN, PATJ Ilfov si Planurile Urbanistice Generale ale unitatilor administrativ
teritoriale, (2). Se va elabora coordonat cu dorintele comunitatilor locale si (3). Nu va genera
externalitati negative asupra celorlalte localitati din vecinatate.
e). Pentru constituirea unei zone metropolitane semnatarii Memorandumului de Colaborare sustin
urmatoarele principii:
Coeziunea economica si sociala: Consiliile locale din zona metropolitana vor sustine
prin deciziile politice promovarea unei dezvoltari generale armonioase în scopul obtinerii
unui teritoriu metropolitan competitiv;
Principiul specializarii: Consiliile locale din zona metropolitana împuternicite sa

realizeze anumite competente în interiorul zonei, nu vor putea actiona decât în
domeniul/domeniile de competenta transferate de consiliile locale membre;
Principiul exclusivitatii: In momentul în care un consiliu transfera o competenta sau mai

multe competente catre forma de conducere a zonei, acest consiliu va înceta imediat si
complet sa mai exercite acea competenta;
Principiul subsidiaritatii: Consiliile locale nu vor transfera catre alte

consilii/organizatii decât acele competente pe care nu sunt capabile sa si le asigure.
7.4.11 Conditii de functionare a zonei metropolitane bucuresti
Constituirea zonei metropolitane Bucuresti se face în cadrul legislativ existent, în

conditiile pastrarii autonomiei administrative si politice a fiecarei localitati din zona. Modul
de colaborare este reglat prin acte si proceduri administrative elaborate, avizate si
aprobate în contextul legislativ existent la momentul elaborarii studiului.
Organizarea si functionarea zone metropolitane Bucuresti nu poate conduce la (1).

Crearea de enclave cu caracter economic, social, cultural sau etnic, (2). Aparitia formelor
de segregare de tip economic, social, cultural si etnic si (3) O distributie inegala, pe
grupuri de venit, a beneficilor programelor/proiectelor realizate în zona de cooperare.
Pagina 164 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Relatiile de interes comun sunt definite prin planul de politici/programe/proiecte de

cooperare teritoriala definit prin PATZ - Zona Metropolitana Bucuresti. Din punct de
vedere economic relatiile de interes comun reprezinta “cererea-oferta” de servicii publice
metropolitane care vor fi oferite de catre o organizatie de interes metropolitan stabilita de
unitatile administrativ-teritoriale comoponente si care va oferi servicii distincte pe baza
unei analize de pret per serviciu/utilitate publica.
Din punct de vedere al relatiilor stabilite în domeniul infrastructurii, al serviciilor publice

limita zonei metropolitane nu va reprezenta o granita fixata pe limita teritoriului
administrativ al localitatilor care constituie zona ci se va putea dezvolta în viitor în baza
unor analize economice, sociale si de mediu.
Consiliile locale din zona metropolitana împuternicite sa realizeze anumite competente în

interiorul zonei, nu vor putea actiona decât în domeniul/domeniile de competenta
transferate de consiliile locale membre (principiul specializarii).
In momentul în care un consiliu transfera o competenta sau mai multe competente catre
forma de conducere a zonei metropolitane, acest consiliu va înceta imediat si complet de
a mai exercita acea competenta (principiu exclusivitatii).
Consiliile locale nu vor transfera catre alte consilii/organizatii decât acele competente pe
care nu sunt capabile sa si le asigure (principiul subsidiaritatii).
Din punct de vedere organizational, zona metropolitana poate functiona în una din
urmatoarele forme: asociere, parteneriat public-privat cu statut juridic sau o forma
administrativa. In oricare din situatii, o zona metropolitana este definita ca vointa
voluntara, cu caracter asociativ între consiliile locale în scopul realizarii unor obiective de
dezvoltare comune.
7.4.12 Obiective de cooperare
7.4.4.10. Obiective generale
O administrare metropolitana reprezinta o mai buna configuratie a resurselor locale în

interesul dezvoltarii economice regionale. Obiectivul general al cooperarii este acela ca prin
functionarea zonei metropolitane, entitatile locale sa-si creeaze si ulterior sa foloseasca un
avantaj institutional pentru îmbunatatirea calitatii vietii, ridicarea nivelului de dezvoltare a zonei si
pentru a oferi, prin redistributie, grupurilor dezavantajate acces la beneficiile dezvoltarii
economice si sociale.
7.4.4.11. Obiective specifice
Obiectivele specifice de cooperare la nivel metropolitan pot fi teritoriale, economice,

sociale, culturale si de mediu si fac parte din PATZ-Zona Metropolitana Bucuresti. Entitatile
administrative din zona metropolitana coopereaza în scopul
(1). Inlaturarii disparitatilor dintre localitati în conditiile indicatorilor, elementelor si nivelului de

dotare prevazut în Legea 351/2001 privind Planul de amenajarea teritoriului national-sectiunea a
4-a reteaua de localitati, anexa 2 si 4
(2) Imbunatatirii calitatii vietii si
Pagina 165 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
(3). Cresterii competitivitatii economice a localitatilor din zona metropolitana fata de regiunile
învecinate.
7.4.13 Domenii de cooperare
Pe baza caracteristicilor demografice (structura vârstei si puterea economica a

populatiei), a densitatilor, a tipului de locuire, a relatiilor dintre locurile de munca si locuinte, prin
prisma costurilor de trafic si de mediu, a posibilitatilor de localizare a noilor entitati economice
(locuinte si activitati productive) si a aspectelor de mediu analizate în cadrul PATZ-Zona
Metropolitana Bucuresti, consiliile locale pot coopera în cadrul zonei metropolitane în urmatoarele
domenii:
7.4.4.12. Forme teritoriale de dezvoltare
Consiliile locale vor decide asupra dezvoltarii teritoriale în conditiile coordonarii cu

planurile de amenajare a teritoriului national si judetean, hotarând ca viitorul zonei metropolitane
sa se dezvolte urmarind dezvoltarea municipiului si a localitatilor învecinate în unul dintre
urmatoarele modele:
§ Dezvoltarea unui teritoriu metropolitan prin dezvoltarea nucleului central, si realizarea unei
continuitati teritoriale între localitati;
§ Dezvoltarea unui teritoriu metropolitan continând functiuni dispersate în fiecare din localitati;
§ Dezvoltarea unui teritoriu metropolitan prin dezvoltarea localitatilor suburbane municipiului ca
centre cu caracter secundar;
§ Dezvoltarea unui teritoriu metropolitan dezvoltat linear pe coridoare de dezvoltare între
localitati.
Pentru a decide asupra formelor de dezvoltarea teritoriala, pe lânga prevederiile

aliniatului 2.7.1, consiliile locale vor lua în consideratie si urmatoarele caracteristici fizice locale:
§ Topografia terenului;
§ Terenul utilizabil existent la nivel urban si rural;
§ Resursele de apa existente;
§ Resursele energetice existente;
§ Caracteristicile specifice de mediu (incluzând riscuri de producere de calamitati naturale).
7.4.4.13. Locuinte
Consiliile locale vor planifica dezvoltarea sectorului de locuinte prin realizarea

urmatoarelor activitati:
§ Identificarea tipurilor de locuinte existente

§ Evaluarea solicitarilor privind locuirea comunitatii, din punct de vedere cantitativ si calitativ
§ Evaluarea capacitatii de plata a grupurilor sociale din zona metropolitana
§ Identificarea politicilor existente privind locuintele
§ Alegerea formelor de realizare a locuintelor din punct de vedere institutional
7.4.4.14. Dezvoltare economica
Pagina 166 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Domeniul de cooperare în sectorul economic este legat de optimizarea cresterii si

diversificarea activitatilor economice a zonei metropolitane luând în consideratie urmatoarele
criterii:
§ Beneficiile generate de municipiu comunelor învecinate în scopul dezvoltarii economice prin

oferta de servicii publice, infrastructura;
§ Formarea fortei de munca existenta în zona;
§ Cresterea numarului de activitati economice legal înregistrate;
§ Impactul migratiei dinspre comune catre municipiu, masurat prin costuri de transport si de
mediu;
7.4.4.15. Infrastructura-investitii si întretinerea acesteia
In scopul cresterii competitivitatii teritoriului metropolitan, unitatile administrativ teritoriale

participante, ca entitati de productie de bunuri si servicii publice, vor dezvolta si întretine:
§ Drumurile;
§ Retelele de apa, canalizare, termoficare, electricitate, telefonie;
§ Gazul natural;
§ Transportul public;
§ Educatia si cultura;
§ Sanatatea;
§ Managementul deseurilor;
§ Pompierii;
§ Siguranta cetatenilor.
7.4.4.16. Finantarea serviciilor publice
Consiliile locale din zona metropolitana îsi vor coordona politicile fiscale, de chirii ale
spatiilor publice, precum si activitatile de identificare a transferurilor de la bugetul central si a
surselor financiare extrabugetare/din programe de asistenta internationala, în scopul reducerii
disparitatilor si cresterii conditiilor de locuire precizate în politica de locuire si de mediu.
7.4.4.17. Managementul terenului
Consiliile locale vor decide asupra politicilor locale privind valorea terenului si a
impozitului pe acesta, în contextul competitiei regionale de atragere de investitii cu coeficient de
multiplicare sporit, concentrându-se pe realizarea urmatoarelor activitati:
§ Activitatile de înregistrare a titlurilor de proprietate;

§ Activitatile de evaluare a terenurilor;
§ Elaborarea de politici specifice privind terenul urban neocupat cu cladiri;
§ Idem pentru crearea de centuri verzi de protectie;
§ Analiza economica prin care se propun valori de POT si CUT prin regulamentele de
urbanism;
§ Analiza economica de fundamentare a valorii impozitului pe teren.
7.4.4.18. Modul de utilizare a terenului
Pentru coordonarea activitatilor de productie, distributie si consum în zona metropolitana

si pentru promovarea unei utilizari eficace a terenului, consiliile locale vor elabora planuri de
zonare functionala a teritoriului metropolitan în concordanta cu documentatiile PATN, PATJ si
PUG aprobate, urmarindu-se:
Pagina 167 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
§ Delimitarea zonei metropolitane;

§ Zonarea teritoriului metropolitan pe tipuri de activitati;
§ Prevenirea calamitatilor naturale sau ameliorarea unor conditii de mediu;
§ Determinarea capacitatii de utilizare a terenului prin utilizarea în cadrul regulamentelor de
urbanism a densitatilor de locuire si a conditiilor de parcelare;
§ Stabilirea conditiilor privind conservarea zonelor cu valoare de patrimoniu.
7.4.4.19. Politici energetice
Coordonarea activitatilor de productie, distributie si consum în zona metropolitana implica

formularea la nivelul consiliilor locale a unui plan comun privind adaptarea situatiei energetice la
conditiile existente. In acest sens vor fi elaborate planuri prin care vor fi coordonate urmatoarele
aspecte:
§ Modul de realizare a retelei de transport ;
§ Modul de distributie a utilitatilor publice;
§ Modul de proiectare a cladirilor din punct de vedere al conservarii energiei;
§ Identificarea de resurse alternative (daca este cazul).
7.4.4.20. Mediul înconjurator
Consiliile locale din zona metropolitana vor identifica problemele de mediu existente,
persoanele fizice sau juridice raspunzatoare pentru generarea acestor probleme si vor dezvolta
planul de actiune, Agenda 21 a municipiului Ploiesti la nivel metropolitan, în conditiile unei
prognoze de crestere demografica si economica sustinuta de bugetele locale, urmarind
urmatoarele capitole:
§ Promovarea masurilor de prevenire a deteriorarii mediului în scopul protejarii sanatatii si a

îmbunatatirii conditiilor de locuire;
§ Prezervarea calitatilor mediului înconjurator în acord cu caracteristicile naturale existente;
§ Folosirea unui sistem de evaluare a impactului asupra mediului pentru investitii.
7.4.4.21. Organizare institutionala si dezvoltarea resurselor umane
Consiliile locale din zona metropolitana îsi vor organiza activitatea de operationalizare a
planurilor de dezvoltare si de control urmarind urmatoarele domenii:
a. Aplicarea planului de dezvoltare

§ Coordonarea cu consiliul judetean
§ Conditiile de coordonare cu PATJ si PUG al fiecarei localitati
§ Conditii de coordonare cu politica fiscala a localitatilor
b. Comunicarea
§ Implicarea populatiei pe parcursul elaborarii planurilor de dezvoltare;
§ Comunicarea conditiilor de aprobare a planurilor si de schimbare a continutului acestora;
§ Realizarea unei banci de date la nivel metropolitan si stabilirea conditiilor de administrare.
c. Marketing functional al zonei metropolitane;

§ Promovarea investitiilor;
§ Promovarea resurselor locale;
§ Promovarea imaginii zonei metropolitane.
d. Perfectionarea personalului primariilor
Pagina 168 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
§ Organizarea planului de pregatire comun pentru problemele specifice localitatilor din zona
metropolitana.
7.4.4.22. Elemente caracteristice locale
Consiliile locale au libertatea ca în planurile de dezvoltare sa includa aspecte care

definesc caracteristici locale.
7.4.14 Competente intre consiliile locale
In cadrul zonei metropolitane consiliile locale pot transfera competente unuia/unora dintre
membri, sau unei organizatii economice aflata sub control public formata din reprezentanti ai
consiliilor locale din zona metropolitana:
7.4.4.23. Politica localitatilor
§ Hotarâri privind dezvoltarea locala, si/sau privind proiecte cu “insertii” economice si sociale
de interes comun;
§ Hotarâri privind prevenirea delicventei.
7.4.4.24. Amenajarea teritoriului
§ Realizarea planului director general si/sau de planuri directoare sectoriale;

§ Initierea si realizarea de planuri de amenajare si/sau urbanism de interes comun.
7.4.4.25. Dezvoltare economica
§ Crearea, amenajarea si gestionarea de activitati industriale, comerciale, tertiare, artizanale,

turistice, etc.
§ Actiuni de dezvoltare economica de interes comun.
7.4.4.26. Servicii publice
§ Oranizarea transportului metropolitan;

§ Organizarea si gestionarea de utilitati si servicii publice aflate în gestiunea primariilor;
§ Realizarea si gestionarea de cladiri/spatii sportive/spatii verzi.
7.4.4.27. Locuinte
§ Elaborarea de programe comune de locuinte;

§ Elaborarea de politici de locuinte sociale;
§ Activitati de ameliorare a parcului de locuinte existent.
7.4.4.28. Mediul
§ Elaborarea programelor comune de protejare si conservare a mediului natural;

§ Elaborarea si realizarea programelor de combatere a poluarii apei, aerului si a solului;
§ Actiuni de valorificare a deseurilor casnice, vegetale si industiale.
7.4.4.29. Altele
Pagina 169 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
§ Crearea si extinderea de cimitire;

§ Piete agricole si abatoare de interes comun pentru localitatile din zona;
§ Semnalizarea/reclame.
7.4.15 Performante in administrare
7.4.4.30. Criterii generale
In oricare din formele de constituire, consiliile locale vor analiza impactul politicilor
formulate la nivel metropolitan pe baza urmatoarelor criterii:
§ Eficienta serviciilor
§ Echitatea distributiei
§ Controlul externalitatilor negative generate de anumite functiuni/servicii
§ Cresterea/descresterea veniturilor la bugetul local dupa implementarea politicilor
§ Cresterea gradului de implicare a colectivitatilor locale în formularea politicilor locale si luarea
deciziei (realizarea PATZ-Zona Metropolitana Bucuresti, a bugetelor anual, etc)
7.4.4.31. Criterii de performanta
Beneficiul formarii unei zone periurbane, pentru fiecare din localitatile constitutive, va fi
evaluat pe baza criteriilor enuntate, printr-o serie de indicatori precum:
Pentru evaluarea investitiilor: Calculul costului marginal pentru evaluarea contributiei locuitorilor
prin sistemul de preturi, atunci când consiliile locale decid extinderea utilitatilor si a serviciilor
publice (se recomanda folosirea analizei de cost si beneficii sau cel putin valoarea neta prezenta
si rata interna a profitului);
Pentru echitatea distributiei: Calculul echitatii distributiei pentru toate grupurilor de venit care
beneficiaza de proiectele finantate din fonduri publice (se recomanda folosirea curbei Lorenz
privind redistributia beneficiilor/grup de consumator de servicii); calculul schimbarilor în rata
somajului si în rata criminalitatii;
Pentru externalitati negative: Calculul schimbarilor la nivelul poluarii aerului din emisiile majore,
schimbari ale indicatorilor de poluare a apei si a solului, etc. (se recomanda analiza impactului de
mediu);
Situatia bugetului: Calculul schimbarilor în veniturile la bugetul local (se recomanda metode de
audit financiar).
În anexa 3 la acest studiu (documente oficiale IHS) sunt detaliate aceaste forme de
conducere, politica si executiva.
Pagina 170 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
8 ANEXE
8.1 Anexa nr. 1 – Cadrul natural
2.2. CADRUL NATURAL (detalierecap 2.2)

2.2.1. Caracteristici geologice
Pentru realizarea acestei componente au fost utilizate Hartile geologice, foile Bucuresti si
Neajlov (1:200000), profilele geologice secti unile A-20 si A-21 realizate de Institutul de Geologie
si Geofizica (1:200000) si materialele bibliografice care trateaza acest aspect pentru aria
metropolitana a muncipiului Bucuresti.
Din punct de vedere geologic în fundamentul zonei metropolitane se disting formatiuni de
vârsta precambriana cutate si metamorfozate ce apartin Platformei Moesice. Peste acestea se
regrupeaza depozite sedimentare de calcare, marne si gresii în facies lacustru si fluviatil, de
vârsta mezozoica si neozoica. Aceste depozite ating grosimi ce depasesc 1 000 m (forajul
realizat la Filaret pâna la 1 008 m adâncime nu a atins fundamentul) si prezinta o înclinare usoara
catre nord. Cele mai recente formatiuni sunt cele cuaternare, reprezentate prin stratele de
Fratesti (trei orizonturi de pietrisuri si nisipuri separate de argile), peste care urmeaza un complex
marnos din pleistocenul mediu ce creste în grosime de la S (20 m) la N (peste 100 m), apoi
complexul nisipurilor de Mostistea (10-20 m grosime), argile si argile nisipoase si orizontul
pietrisurilor si nisipurilor de Colentina.
Stratele de Fratesti au grosimi care variaza între 90 m la Bucuresti Progresul, la 170 m
la Baneasa, cotele de adâncime fiind de 0 .. -90 m în primul punct si -90 .. -260 m în cel de-al
doilea. Peste complexul stratelor de Fratesti se dispune un complex marnos, alcatuit dintr-o
succesiune de marne si argile, care apare la suprafata în malurile Burnasului si se afunda spre
nord pâna la 120 m adâncime. Nisipurile de Mostistea apar la zi pe malul râului Mostistea si pe
dreapta Argesului, Dâmbovitei si Ialomitei. Peste depozitele de Mostistea s-au depus circa 5-10
m de depozite intermediare, uneori cu aspect loessoid (argile si argile nisipoase), cu structura
lenticulara. Aceste formatiuni au însa o dispunere discontinua în spatiul ariei metropolitane.
Peste acestea sau direct peste stratele de Mostistea se gasesc pietrisurile de Colentina, care se
compun din pietrisuri si nisipuri de 4-8 m grosime.
Caracteristica esentiala a substratului geologic de suprafata este data de prezenta
sedimentarului, reprezentat prin depozite loessoide, care acopera întreaga regiune. Sub patura
de loess se afla un strat de nisipuri si pietrisuri (pleistocene superioare), dispuse pe un pat
argilos într-o structura torentiala încrucisata, care cantoneaza straturi de apa freatica.
Incidenta litologiei asupra activitatilor antropice din aria metropolitana

Importanta cea mai mare pentru urbanism si amenajarea teritoriului o reprezinta
suportabilitatea depozitelor sedimentare pentru constructii si amenajari de mare anvergura.
Astfel, depozitele loessoide ridica cele mai mari probleme, întrucât de acestea se leaga aparitia
tasarilor ce contribuie la cresterea costurilor de amenajare si întretinere a obiectivelor
economice, sociale ori a locuintelor private. Rocile friabile prezinta o vulnerabilitate ridicata la
eroziune eoliana si fluviala, iar prezenta argilelor si marnelor creste vulnerabilitatea la procese
de versant sau la înmlastiniri. Astfel, litologia se constituie într-un important factor restrictiv
pentru amenajarile de mare anvergura, în special în cazul în care acestea urmeaza a fi realizate
în apropierea cursurilor de apa, cu pante relativ ridicate etc.
Fenomenele de acumulare a aluviunilor reprezinta un important factor care trebuie
considerat în realizarea de amenajari, acestea fiind specifice în lungul vailor la ape mari, dar si
zonelor de varsare. De asemenea, riscurile seismice reprezinta un important factor de
Pagina 171 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
restrictivitate în aria metropolitana a municipiului Bucuresti, chiar daca frecventa seismelor de

amploare este mica.
Elementele de favorabilitate sunt raportate la prezenta rocilor de constructie (nisipuri,
pietrisuri), a depozitelor de hidrocarburi si a rezervelor de apa.
Extractia materialelor de constructie reprezinta o activitate conditionata de dezvoltarea
asezarilor umane din aria metropolitana a municipiului Bucuresti, recunoscute la începutul
secolului al XX-lea fiind caramidariile de la periferia municipiului Bucuresti (zona Titan, Stefan
cel Mare, Damaroaia, Ouatu etc.). Odata cu extinderea orasului, punctele de extractie a
materialelor de constructie s-au mutat spre exteriorul capitalei, în special în lungul cursurilor de
apa. Astfel, Lunca Argesului a devenit o sursa semnificativa de materiale de constructie pentru
sectorul de constructii din aria metropolitana a municipiul Bucuresti (Ogrezeni, Malu Spart,
Stoenesti, Gaiseni, Gradinari, Novaci, Buda, Darasti-Ilfov). Alaturi de aceasta importante prin
volumul de nisipuri si pietrisuri exploate se detaseaza Lunca Dunarii (între km 368-400, cu un
volum extras de 280 mii m 3 pe an), Sabarul (Vidra), Pasarea (Balotesti) si Ciorogârla (Clinceni).
De asemenea, argilele, marnele, nisipurile si pietrisurile din orizonturile cuaternare se
exploateaza de catre comunitatile locale.
Resursele de petrol si gaze (Popesti-Leordeni, Balaceanca, Bragadiru, Bolintin-Vale,
Ileana, Jilava, Catelu etc.) sunt cantonate în depozitele mezozoice (cretacic inferioare) si
neozoice (meotian-sarmatian), si desi au un caracter disparat, contribuie la îmbunatatirea bazei
energetice a regiunii. De asemenea, zonele de extractie a titeiului sunt legate de prezenta unor
disfunctionalitati de mediu (poluare cu hidrocarburi, saraturarea solurilor, degradarea calitatii
apelor subterane), cu incidenta în calitatea mediului local.
Structura geologica, cu alternanta stratelor cu argile si marne cu cele de nisipuri si
pietrisuri, permite cantonarea unor volume importante de ape subterane care pot sustine
activitati socio-economice de amploare în cazul în care sunt gestionate corespunzator. Nu
trebuie neglijate nici resursele de ape geotermale care pot reprezenta în perspectiva o
modalitate de impulsionare a turismului balnear si chiar a producerii de energie geotermala.
Resursele de apa freatice sau de adâncime reprezinta importante motoare de dezvoltare
a comunitatilor umane din aria metropolitanaa a municipiului Bucuresti, abordarea acestora
realizându-se în capitolul Hidrologia si hidrogeologia.
2.2.2 Relieful – suport al activitatilor umane în aria metropolitana a municipiului

Bucuresti
Relieful ariei metropolitane a municipiului Bucuresti este inclus în întregime în Câmpia

Româna si Lunca Dunarii, care sunt reprezentate în acest spatiu prin subdiviziuni care impun
zonelor analizate trasaturi specifice. Cea mai mare extindere o are Câmpia Vlasiei, care acopera
nordul, centrul si o parte sudul ariei metropolitane a municipiului Bucuresti. În aria metropolitana
se înscriu si sectoare din Câmpia Mostistei, Burnasului si Gavanu-Burdea. O componenta
semnificativa a ariei metropolitane este reprezentata de Lunca Dunarii care impune modificari la
nivelul distributiei unor fac tori naturali, dar si antropici.
Câmpia Vlasiei este situata între Arges, Ialomita, câmpiile de subsidenta Titu, Gherghitei
si Saratei. Câmpia Vlasiei este o câmpie de interferenta geomorfologica, fiind formata din mai
multe conuri de dejectie ce determina caracterul divergent al cursurilor de apa. Cuprinde în aria
metropolitana a municipiului Bucuresti sase subunitati: Câmpia Snagovului, Câmpia Maia,
Câmpia Movilitei, Câmpia Bucurestiului, Lunca Arges-Sabar si Câmpia Câlnaului. Altitudinea
câmpiei variaza între 50 si 120 m, având un aspect morfologic neted.
Câmpia Snagovului este situata între valea Ialomitei si Valea Cociovalistei, fiind o câmpie
cu o suprafata relativ ondulata datorita numarului ridicat al vaiugilor. Prezinta o dubla înclinare,
una pe directia V-E de 1-1,3 % si alta secundara pe directie N-S de 0,7-0,8 %. Caracteristica
acestei câmpii este data de densitatea mare a retel ei hidrografice, fragmentarea ajungând la 2-
2
2,5 km/km în lungul vailor autohtone si este accentuata în vaiugile mici, dispuse mai ales
transversal pe colectori, ca si de numarul redus de crovuri. Vaile mlastinoase din acest
Pagina 172 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
compartiment reprezinta albii parasite ale Ialomitei, la confluenta carora, datorita bararii de catre
aluviunile Ialomitei si a pânzei freatice situate deasupra fundului s-au format limanele fluviatile
Balteni, Snagov si Caldarusani.
Interfluviile sunt în general înguste si sunt usor evazate spre proximitati. Numele lor este
dat dupa padurile care le acopera: Câmpul Ciogâia între Ialomita si Valea Sticlariei, Câmpul
Ciolpani-Snagov între Sticlaria si Snagov, Câmpul Vladiceasca-Caldarusani între Snagov si
pârâul Vlasia si Câmpul Vlasiei între pârâul Vlasia si Cociovalistea.
Câmpia Maia se individualizeaza printr-un sector îngust cuprins în aria metropolitana a
municipiului Bucuresti situat la nord de Ialomita, apârând ca o prelungire a câmpiei Snagovului
dincolo de Ialomita. Este un câmp neted si foarte extins, drenat de doua vaiugi mai mari (Maia,
Tuianca).
Câmpia Bucurestiului este subunitate a Câmpiei Vlasiei, fiind dispusa în lungul
Dâmbovitei si Colentinei. Câmpia Bucurestiului este dominata de câmpuri, alaturi de care bine
conturate la nivelul reliefului sunt luncile Dâmbovitei si Colentinei. Înclinarea reliefului este spre
sud-est, cea mai mare parte a câmpului având altitudini de 80-100 m. Densitatea fragmentarii
reliefului este de 0 - 0,25 km/km2, iar adâncimea fragmentarii variaza între 1 si 15 m. În cadrul
Câmpiei Bucurestiului au fost delimitate patru subunitati:
Câmpul Ilfovului (Câmpul Baneasa Otopeni) se dezvolta în apropierea localitatii Buftea,
fiind fâsia de tranzitie catre câmpia de subsidenta Titu. Are o altitudine medie de 105 m, fiind
drenata de râul Colentina.
Câmpul Otopeni-Cernica (Câmpul Pantelimon) este delimitat de valea Pasarea si valea
Colentina, având altitudini ce variaza între 60 m în sud-est si 105 m în nord-vest, panta fiind de
1,1 ‰. Vaile si vaiugile ating 10 -15 m, vaiugile sectionând câmpul în trei componente principale:
Otopeni, Pipera si Colentina-Cernica.
Câmpul Colentina este delimitat de vaile Colentina si Dâmbovita si are altitudini ce
variaza între 60 m la Catelu si 100 m în Padurea Râioasa.
Câmpul Cotroceni-Vacaresti-Berceni este situat între Dâmbovita si Sabar, având altitudini
între 70 m si 95 m.
Lunca si valea Argesului este cunoscuta si sub numele de lunca Arges -Sabar, având
extindere în sud-vestul si sudul ariei metropolitane a municipiului Bucuresti. Ea se situeaza cu 5-
30 m sub câmpurile din jur, având o latime medie de 4-6 km, ajungând la un maxim de 8 km.
Argesul se caracterizeaza prin multe meandre, ostroave, balti, grinduri reduse, forme de relief
foarte frecvent inundate. Albia Argesului s-a adâncit în acest sector foarte mult, în special în urma
inundatiilor din 1970. Albia majora este destul de extinsa si cuprinde grinduri ridicate pe care s-au
instalat mai multe asezari. Argesul are un sistem de trei terase, dezvoltate mai ales pe partea
stânga a râului.
Câmpia Câlnaului este situata între Dâmbovita si Sabar, fiind sculptata pe terasele
Argesului si fiind drenata de pâraiele Câlnau si Cocioc. Altitudinea câmpiei scade de la nord (70
m) spre sud (54,5 m la Popesti-Leordeni), coborând spre lunca Argesului prin trei nivele de terase
dispuse în evantai si divergent spre avale. Depozitele loessoide acopera întreaga câmpie cu
grosimi de 10-15 m fapt ce explica frecventa mare a crovurilor, care de multe ori se
îngemâneaza, formând microdepresiuni de tasare si scurte vaiugi, cu exces de umiditate cea mai
mare parte a anului. Înclinarea sa generala este NE-SV si înregistreaza valori mai mari de 1,1%
2
pâna la 1,5 %. Fragmentarea reliefului oscileaza între 1,5 – 2,5 km/km , remarcându-se si o
crestere a adâncimii vailor de la 5-10 m în nord la peste 10 m în sud.
Câmpia Câlnaului prezinta numeroase arii de înmlastinire cu exceptia portiunii cuprinse
între Glina si Balaceanca. Contactul câmpiei cu lunca Dâmbovitei se face prin maluri destul de
abrupte a caror înaltime creste spre avale si care sunt supuse unui intens proces de eroziune si
surpare.
Lunca Dâmbovitei din cadrul Câmpiei Vlasiei este în mare parte ocupata de municipiul
Bucuresti, numai o mica parte de la NV de oras, fiind mai bine individualizata, amonte de Lacul
Ciurel spre Chiajna. Lunca are o latime de 2 km la Chiajna-Rudeni, dupa care se reduce circa
300 m în dreptul gradistei Uranus-Mihai Voda, dupa care se largeste în aval pâna la 1,8-2 km.
Malul drept este mai abrupt si mai înalt (10 -15 m), iar cel stâng mai domol si mai jos (7-8 m).
Pagina 173 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Microrelieful de lunca a fost creat prin depunerile diferentiate de aluviuni functie de

caracteristicile cursului de apa si regimului de scurgere, prin dinamica meandrarii râului, prin
tendinta generala de deplasare spre malul drept, la care se adauga interventia antropica. Astfel,
eroziunea laterala a creat piscuri sau pinteni de câmp, golfuri de lunca si popine sau gradisti.
Piscurile sunt forme pozitive de relief, foarte bine reprezentate în zona Bucurestiului, fiind
mai evidente pe partea dreapta a Dâmbovitei, cel mai lung fiind cel de la Uranus-Mihai Voda.
Popinele sau gradistile, ca martori de eroziune desprinsi din câmp sau terase, apar ca
niste coline în interiorul luncii. Semnificative sunt popinele colina Patriarhiei (85 m altitudine
absoluta, 14 m altitudine relativa), colina Bucur (74 m altitudine absoluta, 4 m altitudine relativa),
Troita (72 m altitudine absoluta), Movila Mare (67 m altitudine absoluta). Amonte de sectorul
Mihai Voda apar unele ostroave sau grinduri înalte de lunca ce dau impresia unor popine joase
(lânga Chiajna, Giulesti etc.).
Înainte de prima rectificare si canalizare a Dâmbovitei (în urma inundatiilor catastrofale
de la sfârsitul secolului al XVII-lea, în urma carora Alexandu Ipsilanti dispune construirea unui
canal care sa abata râul spre Sabar), cursul sau prezenta meandre mari ce se buclau adânc, cu
numeroase brate parasite, belciuge si mici depresiuni în care apa stagna. Dintre acestea au
ramas pe stânga lacul Cismigiu, iar pe stânga lacul din Parcul Libertatii, lacul din Parcul
Tineretului, amenajate hidrotehnic în prezent.
Gârlitele care scurgeau apa vaiugilor ce veneau de pe interfluviul Colentina - Dâmbovita,
apa izvoarelor ce aflorau sub mal sau apa ramasa din inundatii, curgeau aproape paralel cu
Dâmbovita, uneori reprezentând cursuri parasite ale acesteia. Hartile secolelor al XVIII-ea si al
XIX-lea indica urmatoarele gârlite: Dâmbovicioara (în zona Tribunalului), Gârlita, Tabaci, Brosteni
(avale de Negru Voda), Cioplea, Dudesti, Catelu, ultimele trei fiind azi total colmatate, iar primele
acoperite de cladiri.
Terasele Dâmbovitei sunt mai dezvoltate pe stânga, iar de la Glina -Balaceanca se
observa si pe dreapta. Apar ca trepte în loess si sunt divergente spre avale. Cea mai veche
terasa începe sa se evidentieze la Dragomiresti, putând fi urmarita în zona Giulesti-Crângasi (2-4
m altitudine relativa), dupa care se largeste devenind terasa-câmp si confundându-se cu
interfluviul Colentina-Dâmbovita. Ea apare si pe stânga Colentinei pâna la râul Pasarea, a carei
vale s-a dezvoltat pe marginea sa. Pierderea în câmp a acestei terase este similara cu cea a
Argesului, care dispare sub cartierul Berceni.
A doua terasa se individualizeaza deasupra luncii la estul strazii Lipscani-magazinul
Cocor. Ea apare cu doua trepte, evidentiate mai clar în cartierele Cioplea, Dudesti, Catelu pâna
la Lacul Cernica. Fruntea terasei începe cu o altitudine de 4-6 m, se ridica la 8 m la traversarea
strazii Nerva Traian, 10 m la Catelu si 12 m la Caldararu. Ea trece si în zona localitatii Tânganu,
ca si pe dreapta Dâmbovitei la Glina-Balaceanca.
Prima terasa se individualizeaza la nivelul superior al actualelor diguri ale Dâmbovitei.
Lunca si valea Colentinei, cu un profil longitudinal destul de lin, parcurge aria
metropolitana de la Buftea si pâna la varsare. Panta lina, cursul sau meandrat, cu fundul plat a
imprimat si celor 15 lacuri ale sale acelasi contur. Lunca este îngusta si are alte caracteristici si
functionalitati decât cea a Dâmbovitei. Aceasta pentru ca râul Colentina nu transporta aluviuni din
zonele de deal si munte, ea izvorând din Câmpia Târgovistei.
Panta de scurgere redusa îi confera particularitatea ca la barari naturale de mica înaltime
sa formeze lacuri întinse. Omul a folosit aceasta particularitate, executând baraje ceva mai înalte
decât cele naturale, marind si permanentizând lacurile. În regim natural, lac permanent a fost
doar lacul Cernica, un liman fluviatil barat prin aluviunile Dâmbovitei.
Se remarca accentuata asimetrie a malurilor; malul drept fiind mult mai abrupt si mai înalt
decât malul stâng, lipsindu-le piscurile si înregistrând înaltimi de 7-12 m deasupra luncii la
convexitati ele scad la 2-4 m.
Lunca Colentinei are înaltimi de 100 -250 m pâna la Lacul Baneasa, dar ajunge pâna la
500 m într-un meandru din apropiere de Bucuresti Noi. În avale, se largeste mai ales în meandre,
având la Plumbuita 1 km si peste 1,2 km în avale. În lunca exista popine, care în urma
amenajarilor antropice au devenit insule: Plumbuita, Cetatii, Ostrov, Dobroiesti, Pantelimon II,
Cernica, Sf. Nicolae.
Pagina 174 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Colentina nu detine un sistem de terase tipice, ci doar doua trepte de eroziune: una mai
înalta (valea Saulei-Dobroesti) continuata pe vaiuga Tânganului pâna la Pasarea, care reprezint a
terasa cea mai veche a Dâmbovitei si Argesului, evazata în acest câmp si o treapta mai joasa
(sectorul Mogosoaia-Straulesti).
Valea Ialomitei are o directie de curgere est-vest, având un curs puternic meandrat, cu
brate parasite în lunca, malul drept fiind mai înalt si mai abrupt. Lunca se dezvolta în functie de
meandre, când spre un mal când spre celalalt si are latimi de 0,3-1 km. În aval de Silistea
Snagovului lunca se largeste pâna la 6 km, pe ambele parti sau alternativ, contactul cu câmpia
facându-se mai domol. Domina albia minora cu 2-3 m, uneori atingând 4 m si are adesea 2-3
trepte locale ce reprezinta terase de meandru. Terasa de 4-7 m se dezvolta neîntrerupt pe
ambele maluri, între Piscu si Silistea Snagovului, terasa largindu-se foarte mult în detrimentul
luncii care de la Micsunesti aproape dispare.
Mostistea, Sabarul, Ciorogârla, Cociocul, Câlnaul, Pasarea, Sticlariei, Sindrilita,
Cociovalistea, Vlasia, Maia reprezinta vai caracteristice de câmpie, cu vaii înguste, adâncimi
foarte reduse (2-5 m fata de câmp), ceea ce le creste vulnerabilitatea la inundatii.
Câmpia Burnasului este situata între Câlnistea, Arges si lunca Dunarii si domina prin
versanti abrupti unitatile vecine. Câmpia Burnasului este o câmpie tabulara, cu altitudini medii de
80-90 m, fiind foarte fragmentata prin vai permanente sau temporare afluente în special Câlnistei.
Câmpia Mostistei se extinde în partea de est între vaile Pasarea si Cociovalistea,
ocupând o buna parte din vestul ariei metropolitane a municipiului Bucuresti. Altitudinile sunt de
100 m la Corbeanca si 80 m în est, dar scad la 65-70 m la SE de Branesti.
Înclinarea pantei NV-SE este de circa 0,8 ‰. Câmpul este foarte neted în vest, unde
lipsesc vaiugile, dar apar multe crovuri, uneori îngemânate si alungite suf uzional pe 500-1200 m
lungime. În est apar o serie de vaiugi între care Sindrilita, Mostistea si Colceag sunt mai
importante.
Lunca Dunarii cuprinde în acest sector doua sectoare distincte: Lunca Greaca si Lunca
Calarasi. Lunca Greaca este extinsa pâna la confluenta cu Argesul si se dezvolta exclusiv pe
partea stânga a Dunarii, având latimi de 6-9 km. Latimea luncii este în acest sector de 14-16 km,
iar panta medie de 0,05 ‰. Are un grind principal lânga albia minora, format din aluviuni fine
înalte de 3-5 m. Dupa grind urmeaza lunca medie, cu grinduri mai mici, privaluri si depresiuni.
Lunca marginala, care este cea mai joasa, cuprinde numeroase depresiuni lacustre. În zona de
varsare a râului Arges în Dunare, unitatea de lunca este mai înalta, aceasta fiind determinata de
conul de dejectie al acestuia. Zona a fost puternic transformata prin desecari si îndiguiri.
Lunca Calarasi este dezvoltata, ajungând la 14 km la Manastirea. În acest sector apar
zone înalte (conul Argesului la Oltenita, Spantov-Chiselet).
În sectorul analizat Dunarea are trei nivele de terasa între Arges si Mostistea, ramânând
doar doua în sectorul urmator, cea mai înalta pierzându-se în valea Jegaliei. Terasa I se dezvolta
aproape continuu între Schela Cladovei si Calmatuiul Ialomitean, fiind fragmentata între Arges si
Mostistea, dupa care se largeste foarte mult pâna la Calarasi. Înaltimea medie la care se dezvolta
este 8-13 m, variatiile de altitudine fiind determinate de acumularile de la confluentele principale.
Terasa II (Corabia) se dezvolta discontinuu, în special pe stânga Dunarii. În sectorul analizat se
dezvolta pe stânga Argesului, continuându-se cu o terasa a acestuia. Terasa III apare la sub 25
m la sud de Arges si se pierde în câmp pâna la confluenta cu Mostistea.
Artificializari ale reliefului in aria metropolitana a municipiului Bucuresti

Microrelieful antropic poate fi relict (movile, gorgane folosite ca puncte de reper în stepa
si ca puncte de observatie cu scop strategic – Câmpia Mostistei) sau poate avea caracter actual
(excavatii, suprafete terasate, movile, ramblee, deblee, canale de irigatie, rampe de deseuri)
(Posea si Stefanescu, 1984, Niculescu, 2000).
Excavatiile sunt foarte extinse în zonele de exploatare a materialelor de constructie,
depozitare a deseurilor sau realizare a unor amenajari complexe. Ele modifica altitudinea,
pantele, expozitia versantilor si impun o dinamica specifica a proceselor de modelare a reliefului.
Nivelarea reprezinta o alta forma de interventie antropica în teritoriul ariei metropolitane,
utilizata nu numai în interiorul asezarilor umane pentru îmbunatatirea conditiilor de
Pagina 175 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
amplasament, dar pe suprafetele agricole pentru combaterea crovurilor. De altfel, nivelarea

repetata prin utilizare agricola initial si apoi prin dezvoltarea platformelor industriale, a spatiilor
rezidentiale si a cailor de comunicatie adiacente a modificat multe dintre denivelarile naturale
(vaiugile, crovurile). În zonele Crângasi, Fundeni, Herastrau, Tineretului etc. dupa asanarea
terenurilor umede si mlastinoase, lunca a fost înaltata cu un strat de umplutura gros de 0,5-2 m,
realizându-se veritabile platforme de acumulare antropice. Umplerea microformelor negative de
relief a caracterizat în special fostele zone de explotare a materialelor de constructie, care s-au
transformat initial în spatii receptoare ale deseurilor menajere, care apoi au capatat ale functii
urbanistice mai mult sau mai putin pretabile la situatia existenta (zona rezidentiala pentru fostele
gropi de deseuri din zona Ouatu, parcuri si baze sportive în zonele Titan, Tineretului etc.).
De asemenea, fruntile teraselor au fost puternic modificate pentru atenuarea pantelor,
nefavorabile amplasarii suprafetelor construite. Astfel, rambleurile si debleurile (calea ferata
Bucuresti-Giurgiu, Soseaua Cotroceni, Bd. Elisabeta, Calea Serban-Voda, Calea Vacarestilor)
au modificat local pantele, în special pentru obtinerea unor pante favorabile vehiculelor.
Lucrarile hidrotehnice realizate pe râurile din aria metropolitana a municipiului Bucuresti
(amenajari hidrotehnice, iazuri, etc.) au schimbat semnificativ dinamica reliefului fluviatil.
Astfel, secolul al XIX-lea, Dâmbovita avea un curs sinuos, acompaniat de albii
secundare ca Dâmbovicioara (sub Dealul Mitropoliei), Gârlita (avale de gradistea Radu Voda) si
Brosteni (sub Dealul Piscului). Ele alimentau sau se scurgeau din lacurile ramase în vechile
meandre, ca cele din Cismigiu, Carol, Tineretului, amenajate ulterior sau Tabacariei, Târca,
Dudescu etc. disparute. Inundatiile foarte mari care aveau o frecventa de 9-10 pe secol au
impus rectificarea, adâncirea si canalizarea Dâmbovitei (initial între 1868-1900, iar ulterior între
1970-1987), relieful minor al luncii fiind puternic aplatizat (Posea, 1984).
Pe Valea Colentinei, Mostistei, Pasarea, Sindilita etc. iazurile existente au fost extinse,
amenajate si tranformate în lacuri de agrement, modificând substantial dinamica reliefului
fluviatil. De asemenea, îndiguirile si rectificarile care s-au realizat în Lunca Dunarii, luncile
Argesului, Ialomitei, Dâmbovitei etc. au schimbat nu numai morfometria luncii, dar si dinamica
proceselor din albie, favorizând în general o crestere a dimensiunii eroziunii în adâncime, pe
apele curgatoare, sau procesele de acumulare, în zona sistemelor lacustre.
Modelarea antropica a reliefului s-a accentuat prin construirea unor ample spatii
construite (Palatul Parlamentului, Televiziunea, mari complexe de locuinte etc.), care au
modificat semnificativ configuratia acestuia (Niculescu, 2000), prin ridicari sau nivelari ale
suprafetei topografice, modificari ale pantelor etc..
Microrelieful antropic mai este reprezentat de movile rezultate din depozitarea
necontrolata a deseurilor (în special în la limita externa a localitatilor), reprezentative prin
dimensiunile transformarii reliefului fiind rampele care deservesc municipiul Bucuresti (Glina,
Chiajna, Vidra, zonele de depozitare a deseurilor din constructii etc.). Ele au impus cresteri ale
altitudinii reliefului si aparitia pantelor.
În concluzie, relieful se constituie într-o componenta a mediului care a suportat foarte
multe interventii la nivelul ariei metropolitane a municipiului Bucuresti, cele mai semnificative
înregistrându-se în intravilanul localitatilor (în special în municipiul Bucuresti), zonele agricole
irigate si zonele de lunca. Artificializarile topografice au contribuit însa la conturarea a noi
dezechilibre la nivelul mediului (modificarea regimului de scurgere al apelor subterane si de
suprafata, intensificarea proceselor de eroziune regresiva si în adâncime, etc.), însa au rezolvat,
mai mult sau mai putin costisitor, o serie de probleme de urbanism si amenajarea teritoriului.
Procese de modelare actuala a reliefului

Procesele de modelare actuala a reliefului sunt conditionate atât de factorii naturali
(grosimea stratului de loess de 3-15 m, adâncimea fragmentarii de 2-20 m, densitatea
2 0
fragmentarii de 0,3-2,5 km/km , pantele reduse 1-3 ‰, panta malurilor si versantilor între 7-45 ,
oscilatiile climatice, gradul de acoperire cu vegetatie), cât si de factori antropici (rambleeri,
debleieri, constructii de drumuri, poduri, piete, constructii hidrotehnice, modul de utilizare a
terenurilor etc.).
Pagina 176 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Cele mai frecvente procese care au loc în aria metropolitana a municipiului Bucuresti si
care conduc la modificarea reliefului sunt tasarea, sufoziunea, pluviodenudarea si spalarea
areolara, deflatia, ravenarea, procesele gravitationale.
Tasarea este procesul geomorfologic cel mai frecvent întâlnit la nivelul ariei
metropolitane a municipiului Bucuresti, fiind întâlnit atât în spatiile construite, cât si pe terenurile
agricole, forestiere sau cu alte utilizari. Ea se manifesta prin îndesirea loessului si formarea de
excavatii de tipul crovurilor si padinelor cu adâncimi de 0,5-3 m, mai frecvente de 0,7-1,2 m.
Suprafata crovurilor oscileaza între 0,2-30 ha, peste 50 % având între 1-5 ha. Padinele, care sunt
asocieri de crovuri depasesc 10 ha. Densitatea crovurilor în aria metropolitana a municipiului
Bucuresti este de 2-5 crovuri la 100 ha, ce evidentiaza vulnerabilitatea solurilor prin saraturare
sau supraumectare. Cele mai multe crovuri se dezvolta pe interfluviile dintre limanele Câmpiei
Snagovului.
Procesul de formare a crovurilor este accentuat de interventia antropica prin defrisari,
construirea de cai de acces, a parazapezilor, care determina bararea canalelor de scurgere a
apelor, favorizând procesele de levigare a sarurilor, iar prin impermeabilizarea crovurilor apar
înmlastinirile. Crovurile mentin un exces de umiditate în special primavara la topirea zapezilor sau
în perioadele în care pânza freatica se ridica pâna la nivelul lor. Ridicarea nivelului apelor freatice
este determinata de irigatii si iazurile rezultate în urma bararii vailor de tip mostiste sau prin
interventia unor utilaje foarte grele pe terenurile agricole. Redarea lor în circuitul economic
presupune costuri de drenare, nivelare si aplicare de amendamente calcaroase, dar si prin
eliminarea cauzelor (excesul de umiditate) prin drenarea apelor.
Deflatia este un proces care apare toamna si primavara pe câmpurile arate, dar si vara în
interiorul localitatilor cu strazi neasfaltate sau pe drumurile forestiere. Deflatia reprezinta un
important factor care contribuie la cresterea cantitatii de pulberi în suspensie în localitatile din aria
metropolitana a municipiului Buc uresti.
Pluvidenudarea si eroziunea areolara se manifesta atât pe câmpurile arate cât si în
zonele recent defrisate, în timpul ploilor torentiale acolo unde pantele depasesc 1 ‰. Aceste
procese sunt vizibile si active pe fruntiel de terasa si versantii vailor si vaiugilor.
Ravenarea are loc în timpul ploilor torentiale, pe unele portiuni de versant, pe ramblee
sau deblee, la obârsia vailor autohtone, fruntile teraselor etc. Sunt procese cu extindere redusa în
aria metropolitana a municipiului Bucuresti.
Procesele de albie sunt diferite la vaile alohtone fata de vaile autohtone. Vaile mari
prezinta procese intense de aluvionare a albiilor minore, creând renii, ostroave, grinduri fluviatile
si chiar insule vizibile în perioadele cu scurgere minima. Aluvionarile se remarca prin ridicarea
nivelului albiilor cu 4-7 m fata de talvegul initial si prin bararea vaiugilor afluente. Meandrele au
mobilitate foarte ridicata, datorita fluctuatiilor de nivel si debit. Eroziunea malurilor se manifesta
puternic si se manifesta diferentiat functie de caracteristcilie cursului de apa. Eroziunea în
adâncime apare foarte rar, fiind specifica la apele mari.
La vaile autohtone, cu profil longitudinal aproape orizontal, largirea si coluvionarea albiei
minoare dau nastere la înmlastiniri si la colmatarea lenta a lacurilor si limanelor.
De remarcat sunt si prabusirile si alunecarile de mica anvergura din zona teraselor
Dunarii, care impun amenajari speciale.
Toate aceste procese naturale sunt accentuate sau completate de procese antropice.
Astfel, despaduririle si destelenirile au determinat accelerarea proceselor de eroziune areolara,
tasare sau sufoziune, care sunt sustinute si de irigarea în exces, folosirea parazapezilor,
constructia de cai de comunicatie etc.
Relieful - factor de favorabilitate si restrictivitate pentru calitatea mediului ariei

metropolitane a municiupiului Bucuresti
Relieful reprezinta suportul pentru toate activitatile antropice, fiind unul dintre factorii
importanti cu reflectare directa în tipul si dimensiunea activitatilor antropice dintr-un teritoriu.
Zonele de câmpie si lunca ofera conditii deosebite de dezvoltarea a activitatilor umane si
a asezarilor umane, impunând însa o serie de restrictii determinate în special de aparitia unor
Pagina 177 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
riscuri geomorfologice sau hidrologice. Astfel, pantele reduse, prezenta argilelor si predominarea
rocilor ce au în compozitia lor elemente solubile se constituie în factori importanti care contribuie
la dezvoltarea zonelor cu înmlastiniri sau cu crovuri.
Amenajarile antropice beneficiaza de restrictii în zonele cu pante ridicate, care au
pondere redusa în aria metropolitana, si în luncile râurilor, unde pot aparea costuri suplimentare
impuse de protectia împotriva unor procese geomorfologice.
De remarcat este faptul ca relieful se constituie într-un factor favorabil pentru dispersia
noxelor în atmosfera, neimpunând decât local canalizari sau stagnari ale maselor de aer (luncile
râurilor, fruntile de terasa).
Pantele reduse si friabilitatea rocilor favorizeaza mentinerea unor concentratii foarte
ridicate de suspensii în apele de suprafata, cu incidenta asupra dinamicii indicatorilor de calitate
(în special indicatorii de mineralizare), precum si o stratificare a concentratiei de oxigen în apa.
Astfel, reducerea concentratiei de oxigen în apa la contactul cu sedimentele favorizeaza
acumularea substantelor organice la contactul apa-sediment, ce influenteaza calitatea apei. De
asemenea, scurgerea redusa favorizeaza aparitia înmlastinirilor locale, care afecteaza calitatea
apelor freatice prin transferul în subteran al unor compusi poluanti (pesticide, azotati, azotiti).
Riscul maxim de aparitie a acestui fenomen se înregistreaza în proximitatea depozitelor de
deseuri, dar si pe terenurile agricole unde se practica agricultura chimizata.
Calitatea solurilor este afectata în special de dimensiunea ridicata a unor riscuri
geomorfologice (deflatie, tasari), care contribuie la scaderea productivitatii terenurilor.
În ansamblu, relieful se constituie într-un important factor care conditioneaza dinamica
proceselor si fenomenelor care asigura calitatea mediului ariei metropolitane a municipiului
Bucuresti, reprezentând suportul fizic pentru toate procesele, fenomenele si amenajarile din zona
metropolitana a municipiului Bucuresti.
2.2.3.Ca racteristici climatice
Dinamica lunara si anuala a valorilor elementelor climatice
Din punct de vedere climatic, data fiind pozitia pe glob, în Europa si în câmpie, aria
metropolitana a municipiului Bucuresti se încadreaza într-o zona cu climat temperat –
continental cu nuante de excesivitate (O. Bogdan, 1984) si face parte din sectorul climatic al
Câmpiei Române si al Luncii Dunarii.
În acest spatiu se resimt influentele caracteristice zonei de contact a maselor de aer
continentale estice cu cele vestice sau sudice, imprimând climei nuante de excesivitate. Verile
au un climat în care se resimte destul de puternic caracterul arid si continental, fiind
caracterizate prin valori termice ridicate, insolatie prelungita si umiditate relativa a aerului
redusa. Iernile sunt influentate de prezenta maselor de aer rece est-continentale, caracterizate
prin scaderea apreciabila a temperaturii aerului urban.
Radiatia solara globala este de 125.390 kcal/cm 2 pe suprafata orizontala, valoarea
2
maxima a insolatiei înregistrându-se în iulie, de 18,330 kcal/cm la Bucuresti-Filaret si 18,21
kcal/cm la Afumati, iar cea minima în decembrie, de 3,040 kcal/cm2 si respectiv 3.04 kcal/cm2
2
(Neacsa, Popovici, 1969). Radiatia solara înregistreaza variatii foarte mari în timpul anului, fiind
influentata de particularitatile generale ale atmosferei, dar si de gradul de poluare a aerului cu
particule în suspensie sau sedimentabile.
Un factor foarte important care influenteaza dinamica acestui indicator este durata de
stralucire a Soarelui, importanta întrucât influenteaza o serie de decizii urbanistice (iluminatul
strazilor, orientarea si configuratia cladirilor), proiectarea serelor, speciile cultivate etc. (Andritoiu
si Ciocoiu, 1969). Astfel, valorile maxime ale duratei de stralucire a Soarelui se înregistreaza în
luna iulie, când la majoritatea statiilor meteorologice s-au înregistrat valori peste 290 ore (291,2
ore la Bucuresti-Baneasa si Urziceni, 293 ore la Fundulea, 292,1 ore la Giurgiu, 294,8 ore la
Videle), iar cea minima în luna iulie (80,7 ore). Valori mai reduse se înregistreaza la Bucuresti-
Filaret (281,3 ore), sub efectul direct al orasului. Valorile cele mai reduse se înregistreaza în luna
Pagina 178 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
decembrie (63.5 ore la Bucuresti-Baneasa, 56 ore la Bucuresti-Filaret, 63,4 ore la Fundulea,

62,5 ore la Giurgiu, 64,3 ore la Videle). Atrag atentia diferentele existente între statiile Bucuresti-
Baneasa si Bucuresti-Filaret, influentele mediului urban resimtindu -se semnificativ la nivelul
acestui indicator. Astfel, în dupa 1970, dinamica descendenta a acestui indicator în cazul statiei
Bucuresti-Filaret este evidenta, sub efectul direct al intensificarii activitatii surselor de poluare a
aerului. Astfel, nebulozitatea mai ridicata a aerului urban, datorata prezentei nucleilor de
condensare favorizeaza mentinerea unor valori mai scazute în nucleul ariei metropolitane.
Tendinta de evolutie a duratei de stralucire a

Soarelui la statia Bucuresti-Filaret (1961-2000)
1000
900
y = -1,2994x + 639,7
800
700
600
nr. ore
500
400
300
200
100
0
61
64
67
70
73
76
79
82
85
88
91
94
97
00
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
20
Anul
Fig. 40
Variatia duratei de stralucire a Soarelui in perioada 1961-2000 in

municipiul Bucuresti
350
300
250
200
ore
150
100
50
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
luna
Bucuresti-Baneasa Bucuresti-Filaret
Fig.41
Pagina 179 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Dinamica generala a atmosferei este dominata de masele de aer de origine polar-

maritima si continentala (din sectorul nord-estic), care detin 60,3%, urmate de cele de origine
tropical-maritima si tropical continentala (din sectorul sudic) cu 15,8% (O. Bogdan, 1984).
Suprafata activa a ariei metropolitane a municipiului Bucuresti a suferit în decursul
timpului numeroase modificari în special prin:
-cresterea suprafetei ocupate de spatiile construite în asezarile umane din aria
metropolitana;
-cresterea suprafetelor acvatice prin amenajarea de lacuri sau canale cu diferite
functionalitati;
-scaderea suprafetelor forestiere si extinderea spatiilor deschise (în special a suprafetelor
agricole);
-diminuarea suprafetei ocupate de spatiile mlastinoase.
Din aceasta cauza, la nivel local au aparut modificari ale valorilor parametrilor climatici,
care au avut în unele situatii reflectare în dinamica altor componente ale mediului (inclusiv
asupra ecosistemelor antropice).
De asemenea, municipiul Bucuresti are o influenta asupra variatiei parametrilor climatici.
Orasul cu cea mai mare suprafata construita din România, Bucurestiul se caracterizeaza prin cel
mai reprezentativ climat urban din tara. Suprafata activa, în cea mai mare parte creata de om,
are o structura deosebit de complexa: cladiri cu diferite altimetrii, unitati industriale periferice sau
incluse orasului, lucii de apa si spatii verzi, retea stradala cu dimensiuni si orientari foarte
variate. Toate acestea determina numeroase micro si topoclimate urbane.
Media anuala a temperaturii aerului (calculata pentru perioada 1901 – 2002),
înregistreaza valori peste 11 ºC spre centrul orasului (Observatorul Astronomic din B-dul Ana
0
Ipatescu 11,5 ºC, statia meteorologica Bucuresti-Filaret 11 C) si mai mici de 11 ºC spre periferie
(Institutul Agronomic, statia meteorologica Bucuresti-Baneasa 10,5 ºC). În exteriorul
0 0
intravilanului municipiului Bucuresti, temperaturile medii anuale se situeaza sub 10,5 C (10,3 C
0 0 0
la Moara Domneasca, 10,2 C la Afumati, 9,9 C la Tâncabesti, 10 C la Snagov) subliniind
importanta municipiului Bucuresti asupra dinamicii anuale a temperaturii. Spre sudul si estul
0 0
Capitalei, temperaturile medii anuale cresc (Ghimpati – 10,7 C, Heresti – 11,1 C, Oltenita –
0
11,3 C) influentate de scaderea latitudinii si a altitudinii.
Fata de câmpia limitrofa, spre centrul municipiului Bucuresti, temperatura medie anuala
creste cu aproape 1-3 ºC, evidentiind clar prezenta fenomenului de insula de caldura urbana.
Insula de caldura cuprinde o mare parte a intravilanului municipiului Bucuresti pe orizontala, iar
pe verticala se manifesta ca un clopot urban având de 3-4 ori înaltimea blocurilor orasului (150-
200 m). Insula de caldura urbana prezinta variatii sezoniere si diurne sub raportul valorilor de
temperatura si a arealului afectat. Cresterea valorilor termice catre zona centrala a orasului s-a
amplificat tot mai mult în ultimul secol pe masura dezvoltarii suprafetelor construite si a
diversificarii surselor de încalzire si de poluare termica (cresterea parcului auto, dezvoltarea
activitatilor industriale ce utilizeaza procese termice pentru obtinerea produselor finite etc.). Un
fenomen actual este legat de dez voltarea fara precedent a utilizarii sistemelor de racire/încalzire
de tip „aer conditionat”, care contribuie la cresterea temperaturilor în mediul exterior cu impact
local (CCMESI, 2003).
Temperatura medie lunara cea mai scazuta se înregistreaza la toate statiile
meteorologice în luna ianuarie (Tâncabesti -3,40C, Moara Domneasca -3,40 C, Filaret -2,70C), iar
0 0 0
cea mai ridicata în luna iulie (21,3 C la Tâncabesti, 22 C la Moara Domneasca, 22,9 C la
Filaret). Amplitudinea termica medie anuala înregistreaza cele mai ridicate valori la Filaret
0 0
(25,6 C), iar cele mai reduse la Tâncabesti si Snagov (24,6 C) (Fig. 42)
Pagina 180 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Dinamica temperaturii aerului in aria metropolitana a

25
20
Temperatura (0C)
15
10
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
-5
Luna
Baneasa Filaret Moara Domneasca Afumati Tâncabesti Snagov
Fig.42
Influenta mediului urban este mai evidenta si la nivelul temperaturilor extreme unde
amplitudinea este mai redusa la Filaret în comparatie cu celelalte statii meteo. Astfel,
temperaturile maxime absolute din aria metropolitana a municipiului Bucuresti variaza între 380C
0
la Afumati si 42,2 C la Baneasa. Din analiza datelor de la statia meteorologica Baneasa, se
observa cresterea frecventei de aparitie a temperaturilor maxime lunare sau anuale în ultimii ani
pe fondul accentuarii diferentei dintre cele doua anotimpuri principale si a modificarilor
înregistrate la scara globala. Acest lucru are implicatii negative asupra activitatilor antropice (în
special a activitatilor agricole), întrucât aparitia acestora este legata si de instalarea timpurie a
secetei.
Temperatura minima absoluta în aria metropolitana a municipiului Bucuresti a fost de –
0
33,1 C, fiind înregistrata în ianuarie 1942. În restul teritoriului temperaturile minime absolute
0 0
variaza între -26,2 C la Afumati si -32,2 C la Baneasa.
Temperatura minima absoluta este un parametru important care trebuie luat în calcul la
proiectarea amenajarilor antropice, accelerând degradarea acestora în cazul în care nu sunt
considerate înca din faza de proiect.
0 0
Amplitudinea termica absoluta a atins valori de 71,1 C la Filaret, 74,4 C la Baneasa si
0
75 C la Snagov. În general amplitudinile termice diurne dintre valorile minime si maxime
0 0
înregistrate sunt de 30-35 C în timpul iernii si 25 -30 C în timpul verii. În anotimpurile de tranzitie,
0
amplitudinea diurna se situeaza între 30-40 C.
Temperatura la suprafata solului cunoaste variatii diferentiate pe teritoriul orasului si
implicit în arealul PUZ Gara de Nord. Astfel, mediile anuale ale acesteia descresc din centrul
orasului catre periferia lui, dupa cum urmeaza: Filaret 13,5 °C, Baneasa 12,8 °C, Afumati 12,7
°C.
De la un loc la altul, în raport cu structura suprafetei active, aceste valori pot fi
substantial modificate. Ele pot creste cu 2 – 3 °C pe suprafete bine însorite si adapostite în
cadrul perimetrelor locuibile, dar pot scadea cam tot cu atât în parcuri, pe malurile lacurilor, pe
suprafetele umezite, în piatetele puternic ventilate. În cursul anului, temperatura pe suprafata
solului înregistreaza un minim în ianuarie si un maxim în iulie.
Pagina 181 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Regimul termic de iarna prezinta unele particularitati din analiza carora se poate observa
foarte clar influenta orasului. Apar frecvent anii în care temperatura la suprafata solului nu
înregistreaza valori negative.
Data medie a primului înghet de toamna se plaseaza între 3 si 5 noiembrie în centrul
orasului si între 26 octombrie si 31 noiembrie spre periferia acestuia.
Data medie a ultimului înghet de primavara se plaseaza între 29 martie si 1 aprilie în
centrul orasului si cu întârzieri spre periferie, 2 – 16 aprilie.
Durata intervalului fara înghet este de 216 – 221 zile în centrul orasului si de 198 – 215
zile spre periferia sa.
Umezeala relativa a aerului are valori medii anuale de 74%, crescând din centru spre
periferia orasului: 74,2% la Filaret, 75,6% la Baneasa si 78,2% la Afumati. Ca urmare a cresterii
temperaturii în oras, îndeosebi a aerului si la suprafata solului, în ultimul timp se constata o
tendinta mai accentuata de scadere a umezelii în spatiile cu densitate mare a constructiilor si
lipsite de suprafete oxigenante (lucii de apa, spatii verzi).
Dinamica umezelii relative anuale a aerului în intervalul 1990-2000 la statia Bucuresti-
Filaret reflecta deficitul de umezeala înregistrat în acesti ultimi ani, valoarea minima lunara fiind
de 67% (corespunzatoare anului 1994). Valorile lunare variaza însa între limite mult mai largi,
valoarea minima fiind de 58% (mai 1994) iar cea maxima de 93% (decembrie 1990).
La statia Baneasa, valoarea minima anuala înregistrata a fost de 74,5% în 1993, iar
valoarea maxima de 77,5 % în 1999.
Valori mai ridicate ale umezelii aerului se înregistreaza la statiile situate în zone cu
suprafete oxigenante ridicate (Snagov, Baneasa etc.).
În municipiul Bucuresti, sub efectul direct al accentuarii impactului surselor de poluare
termica si a cresterii suprafetelor construite, în sezonul cald se constata o tendinta mai
accentuata de scadere a umezelii în spatiile cu densitate mare a constructiilor si lipsite de
suprafete oxigenante (lucii de apa, spatii verzi). Astfel, din masuratorile realizate de Centrul de
Cercetare a Mediului si Efectuare a Studiilor de Impact în luna august a anului 1999, în lungul
canalului colector A0, în conditiile golirii acestuia pentru curatare s-au înregistrat valori în timpul
zilei de 34 -40 % fata de 70-75 % cât se înregistrau anterior. De altfel se observa faptul ca la
Bucuresti-Filaret se înregistreaza cele mai reduse valori din aria metropolitana a municipiului
Bucuresti, efectul dezechilibrului existent la nivel teritorial fiind evident.
Dinamica umezelii relative a aerului in aria metropolitana a municipiului Bucuresti
95
90
85
%
80
75
70
65
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
Bucuresti-Baneasa Bucuresti-Filaret Fundulea Giurgiu Titu Videle
Fig. 43
Valori mai ridicate ale umezelii aerului se înregistreaza în zone cu suprafete oxigenante
ridicate. Valoarea umiditatii are o importanta deosebita pentru evaluarea calitatii mediului din
Pagina 182 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
aria metropolitana a municipiului Bucuresti, valorile ridicate ale acesteia coroborata cu actiunea
semnificativa a surselor de poluare a aerului favorizând aparitia de depasiri ale CMA la compusii
solubili în apa (dioxid de sulf, amoniac etc.). Aceste fenomene sunt frecvente în timpul iernii în
municipiul Bucuresti, când valoarea umiditatii depaseste 85 %, iar sursele termice de poluare
(CET-uri, surse mobile, sursele industriale) sunt foarte active.
Anual se produc 40 – 50 de zile cu ceata, fenomen ce se produce mai frecvent în zona
lacurilor si a cursurilor de apa (ceata de evaporatie). În contrast cu aceasta este ceata urbana
care se produce deasupra orasului ca urmare a poluarii atmosferei cu fum, funingine, diversi
produsi chimici, praf, gaze de esapament etc. În unele cazuri, ceata meteorologica se poate
suprapune peste ceata urbana, fenomen remarcat mai ales în anotimpurile de tranzitie.
Precipitatiile atmosferice reprezinta un parametru meteorologic important în evaluarea
topoclimatului, prin efectul de spalare a aerului în stratul inferior, unde se desfasoara activitati
industriale. S-a remarcat ca repartitia teritoriala a precipitatiilor este variata, fiind foarte dificila
realizarea unor regionalizari precise. Cele mai mari cantitati medii anuale de precipitatii cad
deasupra orasului, ca urmare a cantitatii ridicate de aerosoli.
Tabel nr. 11
Dinamica cantitatii de precipitatii atmosferice în aria metropolitana a municipiului
Bucuresti
Statia I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
Baneasa 29,4 26 32,2 40,8 63,5 92,4 69,2 49,8 39 39,3 42,5 31 555,1
Filaret 38,5 31,5 36,2 44,3 64 91,9 57,7 51,9 36,3 42,4 45,6 39,7 580,1
Branesti 31,4 29,4 34,2 40,5 63,6 68,4 54,5 42,6 37,5 36,4 36,4 30,2 505,1
Magurele 33,2 24,4 35,6 41,5 59,3 73,2 56,7 51,4 32,9 31,9 30,6 34,3 505,1
Vidra 24,4 25,5 33,7 36,2 59,1 87 61,3 49,6 35,6 36,3 32,1 29,2 510,0
Oltenita 34,6 30,8 37,4 37,7 59,0 75,9 58,1 42,9 35,7 41,4 44,1 42,6 540,2
Daca luam în calcul numai datele din ultimii 10 ani se observa ca valorile acestora sunt
în medie cu 10-20 mm mai ridicate decât mediile multianuale, iar contrastul dintre anii secetosi si
cei ploiosi este din ce în ce mai mare.
Influenta municipiului Bucuresti (Bordei si altii, 1979, Dragota, 1986) se resimte si la
nivelul valorilor de la statiile Bucuresti-Baneasa (609 mm) si Bucuresti-Afumati (604 mm),
celelalte valori fiind sub 600 mm. Astfel, se observa scaderea cantitatilor de precipitatii de la
nord spre sud (Ploiesti – 593,7 mm si 574 mm la Giurgiu) si de la vest (598,4 mm la Titu si
Fundulea – 559,4). De asemenea, în sudul municipiului Bucuresti cantitatea de precipitatii scade
la sub 550 mm (statiile Vidra si Magurele), dupa care în Lunca Dunarii apar valori mai ridicate,
efectul Dunarii fiind evident.
Astfel, media pe ultimii 10 ani la statia Baneasa este de 573,2 mm anual, valoarea
minima fiind de 373,6 mm în 1985 si 867,8 în 1991. La statia meteorologica Bucuresti – Filaret,
dinamica cantitatilor de precipitatii în perioada 1990 – 2000 a fost caracterizata de înregistrarea
unor valori foarte diferite. Cantitatile anuale au oscilat între 369,6 mm în 1990 si 852,6 mm în
1997. La statia meteorologica Oltenita apare o situatie usor diferita în comparatie cu statiile
meteorologice din aria metropolitana a municipiului Bucuresti. Astfel, în lunile august-octombrie
se contureaza o a doua perioada cu deficit de precipitatii atmosferice, urmata de un maxim
secundar în noiembrie. Modificarile înregistrate la nivelul acestui indicator pot fi puse pe seama
influentei fluviului Dunarea si a sistemelor acvatice adiacente.
Cantitatile cele mai ridicate de precipitatii cad în lunile mai-iunie, iar cele mai scazute în
decembrie-februarie.
O atentie aparte trebuie sa acordam valorilor cantitatilor lunare. Astfel, pentru intervalul
1990-2000, la statia Filaret cea mai mica cantitate de 0,3 mm s-a înregistrat în septembrie 1994,
iar cea mai mare 112,8 mm în martie 1993. La statia Oltenita valorile medii lunare au variat între
0,3 mm în luna august 1985 si 229,2 mm în 1992.
Zilele cu precipitatii cu diferite cantitati înregistreaza de asemenea o variatie destul de
ridicata în teritoriu. Astfel, la statia Baneasa, valorile cele mai ridicate ale numarului de zile cu
Pagina 183 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
precipitatii cu diferite cantitati apare în luna mai, evidentiind astfel perioada cea mai ploioasa a
anului. De asemenea, la nivelul perioadelor cu precipitatii reduse (perioada de iarna) se observa
existenta unui numar ridicat de zile cu precipitatii reduse cantitativ, valorile fiind foarte scazute în
cazul valorilor de peste 10 mm.
O problema deosebita pentru asezarile umane din aria metropolitana a municipiului
Bucuresti este legata de preluarea spre sistemul de canalizare a cantitatilor de precipitatii care
cad într-o perioada foarte scurt a de timp. Astfel, sunt foarte frecvente inundatiile locale ale cailor
de comunicatie, pasajelor, subsolurilor etc. în perioadele cu cantitati ridicate de precipitatii. La
locuintele de tip P, P+1, în cazul existentei unor pante ridicate, dimensiunea riscului de inundatie
creste.
Astfel, precipitatiile maxime anuale în 24 ore înregistreaza 136,6 mm la Filaret (7 mai
1960), 139,7 la Fundeni (27 iunie 1969), 107,7 mm la Baneasa (15 martie 1954), 93 mm la
Moara Domneasca (27 iunie 1969), 78 mm la Afumati (6 iulie 1970), 71 mm la Tâncabesti (20
august 1968).
În timpul verii, dar si în anotimpurile de tranzitie, apar ploi cu caracter torential, însotite în
unele cazuri de grindina, numarul anual de cazuri variind între 1-3 zile.
Grosimea stratului de zapada este vizibil influentata de conditiile de calm atmosferic,
vânt si de particularitatile suprafetei active. Durata stratului de zapada variaza, functie de starea
timpului si de conditiile locale, astfel: 53 de zile la Filaret, 46 de zile la Baneasa si 54 de zile la
Afumati. Prima ninsoare se produce, de obicei, la sfârsitul lui noiembrie, uneori mai devreme, iar
ultima ninsoare se produce în jurul datei de 20 martie, fiind însa posibile caderi de zapada de
scurta durata si în aprilie. Numarul mediu de zile cu ninsoare în ultimii 10 ani la statia Baneasa
este de 23, dintre care cea mai mare parte apar în luna ianuarie (5,2).
Stratul de zapada a înregistrat în perioada 1968-1990 o grosime de 1 cm pâna la 10,6
cm la Baneasa si de 7,8 cm la Afumati, acestea fiind caracteristici lunii ianuarie. Se remarca
existenta unor valori mai ridicate în orase si mai atenuate în exteriorul Bucurestiului.
Durata medie a stratului de zapada este de 53 zile la Filaret, 46 zile la Baneasa si 54
zile la Afumati.
Circulatia aerului. S-a putut observa faptul ca apar modificari induse de oras asupra
vânturilor cu caracter regulat, precum si aparitia unei circulatii urbane specifice. Frecventa
vântului scade spre zona centrala, comparativ cu zonele periferice. Pe anotimpuri, în sezonul
rece al anului frecventa cea mai mare o au vânturile din sectorul V si SV, iar în anotimpul cald,
frecventa cea mai mare o au vânturile din sector E si SV.
Vânturile dominante, ce se resimt în toate anotimpurile sunt din directiile NE (22,4% la
Baneasa si 23,2% la Afumati), urmate de cele din SV (14,8% la Baneasa si respectiv 8,1% la
Afumati). Astfel, crivatul este specific perioadei reci a anului, fiind un vânt rece si uscat, care se
dezvolta la periferia anticiclonului siberian, determinând geruri, îngheturi puternice, polei, uneori
fiind acompaniat de viscole puternice.
Pagina 184 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Frecventa vanturilor (%) la statia Baneasa (92 m)
N
NNV 10 NNE
8
NV NE
6
VNV 4 ENE
2
VSV 0 E
VSV ESE
SV SE
SSV SSE
S
Fig.44
Cele mai mari viteze medii anuale revin vânturilor din NE (3,5 m/s la Baneasa si 3,2 m/s
la Afumati), urmate de vânturile din directia E (3,3 m/s si 3,2 m/s).
Vânturile suporta abateri de la directia lor dominanta si au viteze reduse în interiorul
intravilanelor si a suprafetelor forestiere, datorita constructiilor sau arborilor ce constituie
obstacole în cale acestora. Slabirea vitezei vânturilor nu este uniforma, ci poate înregistra
cresteri în conditiile în care masele de aer se canalizeaza în lungul strazilor, a principalelor
artere de acces din spatiul construit sau a unor cursuri de apa. Conditiile de calm au o frecventa
de doua ori mai mare în zonele centrale în compara tie cu cele periferice, acestea nefavorizând
instalarea unor conditii de dispersie a impuritatilor din aer, contribuind astfel la mentinerea
fenomenului de poluare.
Un fenomen specific climei municipiului Bucuresti îl constituie briza urbana, fiind
conditionata de regimul termic de zi si de noapte, luând nastere datorita încalzirii diferentiate a
orasului fata de câmpia limitrofa. Ziua intravilanele localitatilor se încalzesc mai mult si mai
repede decât zonele limitrofe, iar din aceasta cauza directia brizei este dinspre câmp spre
zonele construite. În timpul noptii, acest fenomen are o directie inversa, contribuind la dispersia
poluantilor din asezarile umane spre zonele nelocuite. Acest fenomen are amploarea cea mai
ridicata în cazul municipiului Bucuresti.
Dintre vânturile locale se remarca si baltaretul, specific baltilor Dunarii, având origine în
ciclonii care se formeaza deasupra Marii Mediterane si Marii Negre. Bate în special toamna si
primavara, din sud-est spre nord-vest, determinând ploi de scurta durata.
În perioadele cu calm atmosferic se semnaleaza situatii de aparitie a unor curenti locali
de aer, în special în spatiile caracterizate prin prezenta zonelor construite si a celor oxigenante
(suprafete acvatice, spatii verzi), care determina aparitia unor diferente de temperatura si
presiune cu influenta asupra dinamicii locale a atmosferei.
Topoclimatele si modificari microclimatice
Diversitatea suprafetelor active intravilane si extravilane, specificul zonelor functionale
din interiorul asezarilor umane, precum si morfologia locala a reliefului, sunt factori care
genereaza în permanenta conditii speciale de dezvoltare si repratitie a complexului de factori si
fenomene meteorologice, diferentiindu-se în mai multe topoclimate (rurale, urbane, de vale, de
padure, de câmpie, de suprafete lacustre, de lunca) si o mare diversitate de microclimate,
Pagina 185 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
functie de înclinarea si orientarea versantilor, gradul de acoperire cu vegetatie forestiera,

densitatea cladirilor, functionalitatea diferitelor zone etc (m icroclimatele bulevardelor si strazilor,
pietelor si curtilor, spatiilor verzi, crovurilor, versantilor nordici sau sudici, mlastinilor, etc.).
În municipiului Bucuresti, în cazul în care ar fi considerate doar caracteristicile suprafetei
active naturale, neinfluentate de om, s-ar putea individualiza cinci topoclimate cu dispozitie
longitudinala, orientate NV -SE. Ele sunt impuse de culoarele vailor Colentina si Dâmbovita.
Astfel, pot fi delimitate urmatoarele categorii de topoclimate:
1. Topoclimatul culoarului Dâmbovitei se caracterizeaza prin canalizarea curentilor de
aer, cu umezeala mai ridicata si cu frecventa mai mare a cetii. Apar inversiuni reduse de
temperatura, iar dinamica curentilor de aer este mai activa decât în zonele învecinate.
2. Topoclimatul culoarului Colentinei, cu salba sa de lacuri si cu zone verzi mai extinse,
prezinta parametrii climatici cu caracter de tranzitie de la oras la câmpia limitrofa. Prezenta
lacurilor si spatiilor verzi determina fenomene de evaporatie si evaporotransipr atie care au loc
vara cu un consum ridicat de energie, fapt ce determina moderarea temperaturilor comparativ cu
zona centrala a orasului.
3. Topoclimatului interfluviului central. Câmpul Colentinei fiind mai jos decât Câmpul
Otopeni din nord, are un aer ceva mai uscat decât cel din culoarele de vale; acest sector a fost
puternic influentat de suprafetele construite care au contribuit la înregistrarea unor temperaturi
mai ridicate, cu frecventa mai ridicata a calmului atmosferic, diminuarea intensitatii vântului si
canalizarea curentilor de aer pe marile bulevarde.
4. Topoclimatul interfluviului sudic – Câmpul Militari-Berceni se caracterizeaza prin
influente vestice si sudice mai pregnante, care întretin o umiditate mai mare a aerului si
temperaturi usor mai scazute decât în zona centrala a orasului.
5. Topoclimatul interfluviului Otopeni se aseamana mult cu cel al câmpiei limitrofe,
diferenta fiind impusa de cresterea suprafetelor construite din zonele limitrofe (în special
construirea cartierului Colentina).
Peste aceste topoclimate se suprapun concentric complexele microclimatice generate
de influentele antropice: complexul de microclimate din centrul Capitalei, complexele de
microclimate din zonele industriale si rezidentiale, microclimatele zonelor verzi sau lacustre etc.
Astfel, în centrul orasului Bucuresti apar conditii specifice de manifestare a unor fenomene
climatice urbane, caracterizate prin precipitatii mai abundente, temperaturi mai ridicate, valori
mai reduse ale duratei de stralucire a Soarelui, vizibilitate diminuata etc.
În aria metropolitana a municipiului Bucuresti pot fi delimitate urmatoarele categorii de
topoclimate: de câmpie cu culturi agricole, de vale si lunca, de padure, urban, al zonelor
industriale, lacurilor si asezarilor rurale. Fiecare din aceste categorii de topoclimate se
caracterizeaza prin schimbari care apar în distributia unor parametrii sau fenomene climatice,
care au reflectare la nivelul activitatilor umane.
6. Topoclimatul de câmpie cu culturi agricole reprezinta topoclimatul dominant în aria
metropolitana a municipiului Bucuresti, functionalitatea dominanta a zonei fiind ce agricola.
Spatiile agricole sunt mai expuse la variatiile unor parametrii climatici si la actiunea curentilor de
aer, fiind spatii deschise. Astfel, variatia temperaturii aerului este mai accentuata în regim diurn
în comparatie cu spatiile învecinate; dinamica umiditatii aerului este dependenta de sezonul de
vegetatie si tipul culturilor agricole; dinamica aerului este mai accentuata, nefiind semnalate
modificari la nivelul directiei sau vitezei datorita existentei unor obstacole. De asemenea, este de
remarcat faptul ca impactul economic al unor riscuri climatice (grindina, îngheturi timpurii sau
târzii, precipitatii foarte abundente) este mai ridicat decât în spatiile limitrofe.
7. Topoclimatul de vale si lunca are o raspândire destul de larga în aria metropolitana a
municipiului Bucuresti fiind determinat de densitatea mare a cursurilor de apa. Astfel, în special
în cazul cursurilor de apa mari (Arges, Ialomita, Dâmbovita, Mostistea, Colentina) modificarile
parametrilor climatici sunt evidente. Variatia temporara a temperaturii aerului este atenuata fata
de spatiile învecinate, umiditatea este mai ridicata, frecventa cetii fiind mai mare, iar curentii de
aer se canalizeaza în lungul cursurilor de apa. Un caz special al topoclimatului de vale si lunca
este reprezentat de Lunca Dunarii, care prin dimensiunile ei impune modificari pe un spatiu mai
larg la nivelul parametrilor climatici. În cazul Luncii Dunarii se observa si cresteri la nivelul
Pagina 186 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
0
temperaturii medii anuale cu circa 0,5 C fata de statiile din zona municipiului Bucuresti, pe fondul
scaderii în latitudine si în altitudine, dar si a diminuarii influentelor excesive din estul si nordul
Europei.
8. Topoclimatul suprafetelor lacustre prezinta diferentieri fata de topoclimatul prezentat
anterior datorita suprafetelor acvatice mai extinse, care favorizeaza manifestarea fenomenelor
climatice specifice zonelor acvatice pe suprafete mai extinse si cu intensitate mai ridicata.
Suprafetele lacustre prezinta o importanta deosebita în special pentru moderarea climatului în
asezarile umane.
9. Topoclimatul suprafetelor împadurite are o extindere ridicata în special în nordul si
sud-vestul capitalei, unde padurile au o dezvoltare mai compacta. Rolul suprafetelor forestiere în
ameliorarea conditiilor climatice este cunoscut, pentru acest spatiu fiind foarte importanta functia
lor. Astfel, în special padurile din nordul capitalei functioneaza ca plamâni de oxigen pentru
municipiul Bucuresti în timpul verii.
10. Topoclimatul asezarilor umane prezinta o varietate de forme de manifestare functie
de marimea si distributia suprafetelor construite, amplasarea fata de sistemele acvatice, de
curentii de aer, expunerea geberala, distributia diferitelor categorii de zone functionale etc. În
general, topoclimatul asezarilor umane se caracterizeaza prin temperaturi mai ridicate fata de
spatiile învecinate determinate de prezenta suprafetelor construite, printr-o dinamica a aerului
influentata de distributia cailor de comunicatie si a constructiilor etc. Dintre topoclimatele
asezarilor umane din aria metropolitana trebuie remarcat cel din municipiul Bucuresti, care a fost
prezentat anterior.
Pe fondul variatiilor climatice generale apar si modificari termice locale generate de
structura si functionalitatea intravilanului, remarcându -se unele diferentieri de climat între zonele
înconjuratoare si zona construita din interiorul spatiului analizat. În acest sens, climatul zonei
poate fi considerat un ansamblu de microclimate distincte: microclimatele exterioare ale strazilor,
curtilor, acoperisurilor, fatadelor însorite sau umbrite, ale spatiilor verzi, care formeaza
topoclimatul urban si microclimatele interioare (ale spatiilor închise).
Suma precipitatiilor din lunile noiembrie-martie, foarte importanta pentru aprecierea
disponibilului de apa la începutul sezonului de vegetatie, înregistreaza valori cuprinse între 150
mm la Urziceni si 213 mm la Bucuresti-Filaret, valorile cele mai reduse fiind caracteristice estului
zonei. Precipitatiile ridicate din perioada de iarna înregistrate la statia Bucuresti-Filaret reprezinta
un factor de restrictivitate important pentru mediul urban, fiind sub forma de ninsoare si
generând cresteri ale volumului de deseuri urbane.
Indicele de ariditate „De Martonne” înregistreaza variatii reduse la nivelul ariei
metropolitane, situându-se între 24.9 unitati la Urziceni si 30,2 unitati la Ploiesti, ce
caracterizeaza un climat subumed (zona de silvostepa). Variatiile anuale sunt însa foarte
importante, fiind de exemplu între 16,1 si 39,7 unitati la Bucuresti-Baneasa, între 15,4 si 41,2
unitati la Bucuresti-Filaret, între 14,9 si 41.2 unitati la Fundulea, 12.7 si 39 unitati la Giurgiu, între
11.1 si 42,3 la Urziceni (limita dintre semiarid si arid este 15). Valorile anuale cu tendinta de
scadere sunt completate si de valori scazute în lunile de vara (în special în luna august), care
sunt cu 8-10 unitati mai scazute decât mediile anuale. În unii ani valorile medii din lunile de vara
se situeaza sub 5, caracteristice climatului arid extrem, ceea ce atrage atentia urbanistilor si
amenajistilor pentru a revizui raportul suprafata construita – suprafata oxigenanta nu numai
pentru estetica peisajului, dar mai ales pentru confortul si starea de sanatate a comunitatilor
umane, mentinerea unei productivitati ridicate la nivelul spatiilor agricole si evitarea aparitiei
fenomenului de desertificare.
Indicele pluviotermic Lang înregistreaza valori cuprinse între 48 la Urziceni si 61 la
Ploiesti, specifice trecerii de la climatului semiarid la cel semiumed, acelasi lucru evidentiind si
indicele pluviometric Emberger care înregistreaza valori cuprinse între 44,9 la Giurgiu si 80 la
Titu.
Riscurile climatice cu frecventa cea mai ridicata de aparitie sunt secetele si ploile
torentiale cu descarcari electrice. Secetele au un efect negativ asupra calitatii aerului, favorizând
concentrarea poluantilor pe o perioada îndelungata în atmosfera, accentuând efectul acestora
asupra sanatatii populatiei. De asemenea, deficitul hidric îndelungat favorizeaza degradarea
Pagina 187 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
spatiilor verzi si a culturilor agricole, fenomenul de uscare fiind mult mai frecvent în perioadele cu
seceta. Anual, în aria metropolitana a municipiului Bucuresti se înregisreaza 1-3 cazuri de
seceta, dimensiunile acestor perioade fiind foarte variabile. Luna cu frecventa cea mai ridicata
de aparitie a secetei este august. Numarul de zile mediu cu seceta este de 18-19 în Câmpia
Româna, durata maxima înregistrata în Câmpia Româna fiind de 122 zile în 1913 la Slobozia.
Ploile cu caracter torential, specifice anotimpului cald al anului, determina
disfunctionalitati în preluarea de catre reteaua de canalizare a apelor pluviale, fapt ce conduce la
producerea unor inundatii locale, care afecteaza calitatea pietonalul, partea carosabila,
terenurile agricole si formele negative de relief. Pe strazile cu îmbracaminte asfaltica degradata,
precipitatiile sub forma de ploaie si ninsoare au un impact mai ridicat, incomodând atât circulatia
pietonala, cât si cea rutiera. În cazul în care viteza vântului este ridicata apare riscul aparitiei de
pagube la zonele construite, spatiile verzi etc.
Frecventa furtunilor este la statia Baneasa de 21 pe an, în multe situatii fiind însotite si
de tunete si descarcari electrice. De altfel, numarul de zile cu tunete si fulgere este în zona
municipiului Bucuresti de 20-30, numarul maxim înregistrat la Baneasa fiind de 53.
Iarna, desi nu are o frecventa de aparitie foarte ridicata, poleiul are o incidenta deosebita
asupra traficului rutier si pietonal (2-4 zile pe an în municipiul Bucuresti, 4-5 zile în aria
metropolitana). Numarul maxim de zile cu polei a fost, în Câmpia Româna de 10-15 zile.
Consecinte importante asupra traficului rutier, feroviar sau aerian provoaca viscolul,
numarul mediu de cazuri fiind de 3-4 zile pe an la Baneasa.
Bruma la statia Baneasa are o frecventa de 31 zile, primele brume producându-se la
sfârsitul lunii septembrie, iar ultimele la mijlocul lunii aprilie. Incidenta acestui fenomen este mai
ridicata la nivelul culturilor agricole, unde poate produce pagube importante.
Consecintele riscurilor climatice se pot resimti atât asupra asezarilor umane (spatii
rezidentiale, obiective industriale), cât si asupra terenurilor agricole, infrastructurilor (în special
de energie electrica, telecomunicatie), traficului rutier, feroviar sau aerian.
2.2.4 Hidrologia si hidrogeologia ariei metropolitane a municipiului Bucuresti
Din punct de vedere hidrologic si hidrogeologic, aria metropolitana a Municipiului

Bucuresti apartine în cea mai mare parte bazinelor hidrografice ale Argesului, Ialomitei si
Mostistei. Nota dominanta este data de un complex de unitati acvatice (râuri, lacuri si ape
subterane) a caror alimentare este alogena.
Reteaua hidrografica alohtona, formata din arterele hidrografice ce îsi au izvoarele în
afara ariei metropolitane a Municipiului Bucuresti, cuprinde râuri permanente, cu vai largi bine
dezvoltate, care au suferit numeroase modificari ale cursului prin îndiguiri, canale, desecari,
impuse de dezvoltarea asezarilor umane, în special a Bucurestiului si comunelor din prima
coroana urbana.
Colectorul tuturor apelor curgatoare din perimetrul analizat este fluviul Dunarea, care are
la Oltenita un debit mediu multianual de 6000 m3/s si o latime a albiei minore de circa 2 km. În
3
acest sector conflueaza cu râul Arges, care contribuie cu circa 70 m /s la debitul fluviului. La
Oltenita debitul maxim se înregistreaza în luna mai, iar cel minim în lunile septembrie - octombrie.
Regimul hidrologic este puternic influentat de amenajarile hidrotehnice din amunte (sistemele
hidroenergetice si de navigatie Portile de Fier I si II), care atenueaza semnificativ debitele lichide
extreme, dar si debitele de aluviuni.
Lunca Dunarii a cunoscut în sectorul corespunzator ariei metropolitane a Municipiului
Bucuresti numeroase amenajari în scopul reducerii efectelor viiturilor si a scaderii suprafetelor
lacustre sau mlastinoase.
Argesul primeste în zona de zona de câmpie, care reprezinta 46 % din bazinul
hidrografic, câtiva afluenti importanti: Neajlovul cu Câlnistea pe partea dreapta; Sabarul si
3
Dâmbovita cu Colentina pe stânga. Debitul mediu multianual la varsare este de 70 m /s. Variatii
semnificative se înregistreaza în anii secetosi si în cei ploiosi. Astfel, în anul 1975, la Budesti
3
(dupa confluenta cu Sabarul) s-a înregistrat un debit maxim de 1650 m /s. Regimul scurgerii s-a
Pagina 188 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
modificat însa considerabil odata cu aparitia lacurilor de acumulare pe cursul superior si mijlociu
al râului. De asemenea, folosintele de apa, în special cele din agricultura, influenteaza scurgerea
minima, prin consumul ridicat al apei în perioadele secetoase. Scurgerea aluviunilor în suspensie
este de 62 kg/s la Malu Spart si ajunge la 86 kg/s la Budesti.
Cursul Argesului a suferit numeroase transformari, în special prin realizarea lacurilor de
acumulare (Lacul Mihailesti), îndiguirilor, desecarilor etc.
Ialomita traverseaza aria metropolitana a municipiului Bucuresti pe circa 45 km, sectiune
în care primeste ca afluenti Sticlaria, Snagovul, Cociovalistea si Vlasia. Caracteristica acestui
sector al Ialomitei sunt limanele fluviatile (Snagov si Caldarusani). Debitele medii multianuale în
3
acest sector sunt de 14 m /s, o parte din debitele Ialomitei fiind directionate spre Colentina.
Dâmbovita este cel mai important afluent al Argesului si are un debit mediu la varsare de
3
17-18 m /s, influentat evident si de deversarile de ape uzate menajere, industriale si pluviale din
municipiul Bucuresti. Cel mai important afluent din sectorul analizat este Colentina. Debitul
Dâmbovitei este suplimentat la Arcuda si Rosu prin trei apeducte care transfera o parte din apele
Argesului pentru a acoperi necesarul de apa al municipiului Bucuresti.
Cursul Dâmbovitei a suferit numeroase amenajari care includ canalizarea si regularizarea
cursului, rectificarile de maluri, începute pe teritoriul Bucurestiului în anul 1868 si continuate în
1880-82, 1900, 1930-32, 1939 si 1985-87, când albia sa minora a fost casetata, crescând astfel
3 3
capacitatea de transport de la 30 m /s la 125 m /s etc.. Astazi, de la Dudu pâna la confluenta cu
Argesul, albia Dâmbovitei este în întregime canalizata si îndiguita. În aval de Bucuresti, au fost
îndiguite si desecate circa 500 ha. Pentru protectia împotriva inundatiilor, la intrarea în Bucuresti
a fost construit Lacul Morii, care este cel mai întins din perimetrul Municipiului Bucuresti.
Sabarul izvoraste din limita sud-estica a Piemontului Cândesti, si are o lungime de 198
2
km, suprafata bazinului hidrografic fiind de 1358 km . Albia sa minora este putin individualizata,
fiind sculptata în lunca Argesului. Primeste la sud de localitatea Magurele drept afluent principal
pe Ciorogârla, o fosta vaiuga ce a devenit artera hidrografica prin canalizarea Dâmbovitei la
Brez oaele si care are o lungime între Dâmbovita si Sabar de 50 km.
În perioadele de seceta, cursul Ciorogârlei devine o însiruire de mici arii lacustre, iar în
perioadele ploioase, dupa regularizarea Dâmbovitei, tot surplusul de apa al acesteia, când se
3
depaseste debitul de 7-8 m /s, este canalizat pe cursul Ciorogârlei.
Colentina este afluent de tip "mostiste" al Dâmbovitei, care are cursul puernic antropizat.
Amenajarea râului Colentina a început în 1935 prin derivarea apelor Ialomitei si prin construirea
lacurilor Buftea (307 ha), Flamânzeni (30 ha), Mogosoaia (40 ha), Baneasa (40 ha), Herastrau
(70 ha), Floreasca (70 ha), Tei (80 ha). Ulterior au fost create lacurile Buciumeni (65 ha), Chitila
(75 ha), Straulesti (40 ha), Grivita (40 ha), Plumbuita (40 ha), Fundeni (88 ha), Pantelimon I (80
ha), Pantelimon II (40 ha) si Cernica (260 ha), precum si lacurile Vizuresti, Ciocanesti si
Ghimpati. Dupa anul 1970, aceste lacuri au fost amenajate pentru activitati de agrement
(stranduri, debarcadere, sporturi nautice etc.), multe din ele fiind extinse: Buciumeni (de la 65 la
95 ha), Mogosoaia (de la 40 la 105 ha), Grivita (de la 40 la 53 ha), Straulesti (de la 40 la 103 ha),
Herastrau (de la 70 la 77 ha), Floreasca (de la 70 ha la 80 ha), Tei (de la 80 la 82 ha), Fundeni
(de la 88 la 402 ha), Pantelimon I (de la 80 si 120 ha), Pantelimon II (de la 40 la 260 ha).
Reteaua hidrografica autohtona.

Din aceasta retea fac parte râurile care îsi au obârsia si se desfasoara total sau partial pe
teritoriul ariei metropolitane a municipiului Bucuresti. Întrucât aceste râuri se formeaza în
conditiile unui relief de câmpie, ele sunt dependente de regimul precipitatiilor si al
evapotranspiratiei, având o scurgere temporara. Pe cursurile acestora au fost amenajate
numeroase iazuri cu functiuni multiple: piscicole, de irigatii, agrement etc..
Pârâul Sticlaria se formeaza din câteva vaiugi, la 120 m altitudine, în padurea Pârlita, si
2
are un bazin hidrografic de 57 km , cu lungimea totala de 17 km, din care 6 km reprezinta
lungimea lac ului Balteni (Scrovistea) iar 1 km distanta de la lac pâna la varsarea în Ialomita, la
Ciolpani.
Snagovul îsi aduna apele la sud de Bâlciuresti prin vaiugile Snagovul si Ciaurul.
2
Suprafata bazinului hidrografic este de 203 km , iar lungimea râului este de 43,5 km dintre care
Pagina 189 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
25 km pâna la lacul Snagov, 16,5 km reprezinta lungimea lacului Snagov iar 2 km distanta de la
capatul lacului pâna la Ialomita, ultimul sector având caracterul unui brat mlastinos. Pe valea
Snagovului s-au dezvoltat amunte de confluenta cu Ciaurul lacuri (complexul lacustru Butimanu).
Latimea luncii variaza între 150-500 m, iar latimea vaii la nivelul câmpului creste de la 200 la
1000 m.
Balta Neagra, cu izvoarele în padurea Cornisu, la sud de satul Lipia, este o vaiuga de
câtiva kilometri, având si un liman fluviatil cu acelasi nume.
Vlasia are izvoarele la sud de localitatea Niculesti, o lungime de 33 km pâna la limanul
2
Caldarusani si o suprafata a bazinului hidrografic de 82 km . Pe primii kilometri este evazata si
mai mult seaca, iar apoi apare ca un pâraias firav, cu frecvente stagnari de apa cu caracter
mlastinos, mai ales în aval de intersectia cu Soseaua Bucuresti-Ploiesti. Câteva baraje executate
pe valea sa au dus la formarea unor acumulari de apa, cu rol pentru irigatii sau piscicultura, dar
în prezent acestea sunt în curs de colmatare.
Cociovalistea, formata din unirea a doua mici pâraie, Vârtopul si Mocanul, dezvoltate într-
o zona de crovuri aflata la nord de localitatea Dârza - Crevedia. Are o suprafata a bazinului
hidrografic de 196 km 2 si o lungime a vaii de 28 km pâna la Lacul Caldarusani. Latimea vaii este
de circa 150-500 m la nivelul câmpului si 25-150 m la nivelul luncii. Cursul sau este reprezentat
de numeroase stagnari naturale sau artificiale de apa, care îsi reduc mult volumele în perioadele
secetoase. Pentru asigurarea apei necesare acumularilor vaii Cociovalistea, obârsia sa a fost
legata de pârâul Crevedia printr-un canal de derivatie.
Mostistea, artera hidrografica tipica pentru Câmpia Româna, începe de la est de
localitatea Dimieni, din câteva vaiugi largi, evazate si mlastinoase, cu ochiuri de apa numai în
perioadele cu precipitatii bogate, pâna la localitatea Gagu, de unde devine un sir neîntrerupt de
acumulari artificiale de apa, create prin baraje de pamânt. Cursul superior are o lungime de 20
km, cu aspect sinuos, dat de numeroasele meandre si coturi. Unul din afluentii sai este
Colceagul, cu izvoarele la est de satul Gagu.
Pasarea are izvoarele la nord de Bucuresti, lânga Mogosoaia, în padurea Buciumeanca,
cursul sau trecând la nord de aeroportul Otopeni si strabatând apoi padurea Cernica-Pasarea.
Lungimea vaii Pasarea este de 50 km. Vechiul curs al râului Pasarea, cu apa ce stagna în balti si
mlastini, care secau în timpul verii aproape în totalitate, a devenit în prezent un sir continuu de
acumulari lacustre artificiale, între care se remarca lacurile Afumati (12 ha), Moara Domneasca
(12 ha), Pasarea (7 ha), Branesti (13 ha), Fundeni (37 ha). Se varsa în Dâmbovita la Fundeni.
Unul din afluentii acestuia este Sindrilita, care izvoraste din NE Padurii Afumati, cu o lungime de
12 km si care a fost la rândul sau barata si transformata într-o salba de iazuri.
Cociocul, afluent al Sabarului, are obârsia pe teritoriul Bucurestiului, prin doua vaiugi
relativ sec i: Mamina, care porneste de lânga Sos. Magurele si trece pe la sud de gara Progresul,
si valea Culi (care initial avea izvorul în cartierul Berceni, la est de IMGB). Valea are o lungime de
10 km si pe ea se afla mai multe acumulari artificiale si stagnari de apa, întretinute de precipitatii.
Câlnaul se formeaza din câteva mici izvoare la sud de localitatea Popesti-Leordeni si
dupa o lungime de 30 km se varsa în Dâmbovita. Cursul sau superior are aspectul unei vaiugi
meandrate evazate si mlastinoase, valea adâncindu-se numai dupa linia de centura a
municipiului Bucuresti, unde primeste câteva vaiugi afluente, care s-au închegat prin drenarea
unei serii de crovuri. Cursul sau meandrat a fost transformat în mare masura prin amenajarea de
acumulari artificiale.
Lacurile
Suprafetele lacustre au suferit în aria metropolitana a municipiului Bucuresti modificari
deosebite, datorita numeroaselor interventii antropice. Între sfârsitul secolului al XIX-lea si
prezent, au aparut numeroase lacuri, cele mai multe fiind iazuri amenajate în lungul vailor de tip
"mostiste", altele sunt limane fluviatile tipice; în Bucuresti se mai pastreaza lacuri de lunca
amenajate, în Câmpia Snagovului exista si lacuri de crov, iar pe câmp au fost amenajate lacuri în
excavatii antropice. Pe Colentina se afla 16 lacuri, pe Snagov 17, pe valea Pasarea 23, pe Vlasia
2, pe Cociovalistea 16, pe Balta Neagra 1, pe Sticlaria 2, pe Sindrilita 10, pe Mostistea 12, la care
se adauga acumularile de pe râul Arges (cel mai mare fiind lacul Mihailesti).
Pagina 190 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Cele mai mari lacuri de vale sunt lacurile de pe râurile Arges si Colentina cu rol de
regularizare a scurgerii si de agrement. Apa are însa si alte folosinte: piscicultura, irigatii, rezerva
de apa pentru incendii etc..
Limanele fluviatile sunt lacuri formate la gurile vailor, prin anastomozarea lor de catre
aluviunile colectorului principal. Aceste limane fluviatile ocupa portiunea de confluenta a vailor
autohtone cu Ialomita. Forma si dimensiunile acestor lacuri sunt legate de valea râului, fiind
alungite si cu prelungiri ca niste ramuri pe vaiugile afluente.
Primul liman fluviatil, din amonte spre aval, este Lacul Balteni (Scrovistea), format pe râul
Sticlaria. Acesta a fost amenajat, împartit în mai multe bazine si alimentat cu apa din Ialomita,
print r-un canal ce porneste de la Poienarii Rali, dar si din mai multe izvoare provenite din pânzele
freatice. Are o suprafata de 87 ha (daca se includ si baltile din amonte suprafata atinge 175 ha), o
lungime de 6 km si o adâncime de 3 m. Acest lac ofera conditii optime pentru recreere si
agrement, însa nu este amenajat corespunzator.
Cel mai cunoscut liman fluviatil este Lacul Snagov. Acesta are o suprafata de 512 ha
(mai redusa fata de 1857, când avea 663 ha), lungime de 16,5 km si o adâncime de 9 m. Forma
sa este foarte sinuoasa si are numeroase ramificatii pe vâlcelele afluente. Dispune de un mare
volum de apa, provenit din precipitatii, izvoare si din canalul Bâlciuresti. În trecut avea un emisar
spre Ialomita (Gruiu de 8 km), dar dupa 1969 s-a sapat un canal direct (derivatia Snagov), cu o
lungime de doar 2 km. Înconjurat de paduri seculare de foioase, cu o fauna piscicola bogata, cu
multe amenajari moderne, cu monumente istorice si ale naturii de certa valoare (între care
manastirea Snagov, situata pe o mica insula din partea nordica a lacului), lacul Snagov este un
obiectiv turistic important, fiind totodata si o baza sportiva extrem de importanta (în special pentru
canotori).
Limanul Balta Neagra are o lungime de 4 km, o latime ce variaza între 10 si 250 m, o
adâncime de 3 m si o suprafata de 40 ha. Este alimentat cu apa din precipitatii si din câteva
izvoare din pânza freatica, înregistrând scaderi mari ale nivelului în perioada secetoasa. Este
acoperit în mare parte de vegetatie.
Lacul Caldarusani, aflat la gura de varsare a Cociovalistei si Vlasiei, are o suprafata de
150 ha, 4 km lungime, cu latimi între 20 - 600 m si cu o adâncime maxima de 5 m. Se
alimenteaza cu apa din cele doua vai, precum si din pânza freatica. Este legat de Ialomita prin
derivatia Fierbinti, lunga de 7 km. Lacul este înconjurat de paduri de foioase, iar la capatul sau
vestic se afla un promontoriu pe care se afla Manastirea Caldarusani, una din cele mai frumoase
manastiri din jurul Municipiului Bucuresti.
Lacurile de crov sunt mici, situate în special în padure, având mai mult caracter de
mlastina si ele sunt mai numeroase pe Câmpia Snagovului.
Lacurile de lunca se mai pastreaza de-a lungul Dâmbovitei si au fost amenajate si
modernizate. Acestea sunt: lacul Cismigiu (3 ha), Libertatii (2 ha), Tineretului (3 ha) si lacul din
Gradina Botanica.
Lacurile artificiale sunt acumulari realizate prin bararea vailor în scopul regularizarii
cursurilor si mentinerii unui volum însemnat de apa necesar în agricultura, piscicultura si pentru
turism. Cele mai mari acumulari pentru irigatii se gasesc la Saftica, Otopeni, Corbeanca, Peris II,
Branesti I, III, IV, Tâncabesti. Dintre iazurile piscicole lacurile Tunari, Afumati I si II, Ganeasa III,
Sindrilita I, sunt crescatorii de puiet pentru efectivele piscicole din celelalte bazine. Principalele
producatoare de peste sunt iazurile Corbeanca, Petrachioaia, Branesti, Fundeni-Frunzanesti.
Unele bazine sunt amenajate special pentru pescuitul sportiv, prin construirea de podete si
pontoane si prin consolidarea si înfrumusetarea malurilor.
În excavatiile antropice au mai fost amenajate, pe câmpul Colentinei, urmatoarele lacuri:
Circului (1 ha), Titan (26 ha), Faur, iar pe Câmpul Cotroceni a fost amenajat lacul Drumul Taberei
(1 ha).
Caracteristici hidrogeologice
Aria metropolitana a Municipiului Bucuresti este asezata pe cel mai mare zacamânt de
apa potabila din tara (Bretotean, 1981), care se extinde în subteran pe o suprafata de circa 2500
2
km . Zacamântul de apa din subsolul Bucurestiului poate fi considerat o hidrostructura unitara
(numita Hidrostructura Bucuresti sau Acviferul Multistrat Bucuresti), fiind constituit din mai multe
Pagina 191 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
acvifere situate la diferite nivele care comunica între ele în anumite zone. Structura încrucisata a
depozitelor ce formeaza hidrostructura se datoreaza originii fluvio-lacustre a acestora. Aluviunile
râurilor din Carpati s-au depus în pleistocen în alternanta a stratelor lenticulare psamo-psefitice
cu cele pelitice.
Apele subterane
Aria metropolitana a Municipiului Bucuresti beneficiaza de doua categorii importante de
ape subterane: freatice si captive. Apele freatice, alimentate din precipitatii sau din râuri sunt
diferentiate în pânze de lunca si de interfluviu. Pânzele de lunca se gasesc în aluviunile luncilor
Dâmbovitei, Argesului si Mostistei, la adâncimi de 1-4 m, dar sub unele grinduri pot fi la 5-6 m
adâncime.
Nivelul lor este foarte oscilant, depinzând de nivelul râului din care se alimenteaza. Apele
freatice de pe interfluvii se gasesc la baza loessurilor si sunt localizate în pietrisurile de Colentina
si în nispurile de Mostistea. Pietrisurile de Colentina se extind între Arges si Valea Pasarea,
aflându-se fie pe un strat argilo-nisipos, fie direct pe nisipurile de Mostistea. Stratul de pietris are
o grosime de 3-8 m, si este înclinat spre sud-est.
Din lucrarile de specialitate (Murgoci, Liteanu, Bretotean) si din forajele executate de
diferite întreprinderi de specialitate, au fost evidentiate urmatoarele acvifere ce constituie
Hidrostructura Bucuresti:
Ø Acviferul freatic (de suprafata) si acviferul de mica adâncime
Ø Acviferul de medie si mare adâncime
Acviferul freatic cuprinde apa din precipitatii, acumulata la baza loessurilor. El se gaseste
la adâncimi de 2-15 m, având grosimi ce variaza între 5 si 10 m. Acviferul freatic este cantonat în
depozitele aluvionare din luncile râurilor din cadrul ariei metropolitane a Municipiului Bucuresti. În
functie de constitutia litologica a formatiunilor prin care circula, apele freatice din Municipiul
Bucuresti sunt în general bicarbonatate calcice. Acviferul freatic are nivel liber, cu adâncimi de
3 3
15-25 m. Debitul exploatabil este apreciat la 1,65 m /s - 2 m /s. Rapoartele OGA – Municipiul
Bucuresti estimau în 1985 un debit total exploatat al acviferului freatic de 700-800 l/s (0,7-0,8
3
m /s). Uneori, puturile domestice din Câmpia Mostistei prezinta o apa putin mineralizata din
cauza slabei circulatii a apei din subteran si a dizolvarii sarurilor din loessuri.
Acviferul de mica adâncime din terasele râului Dâmbovita si din nisipurile si pietrisurile de
Colentina este interceptat la adâncimi de 10-28 m. Alimentarea acviferului freatic si de mica
adâncime se face prin infiltratii, direct din precipitatiile atmosferice pe toata aria sa de dezvoltare
si partial prin drenarea apelor de suprafata. Din acviferul de Colentina se pot exploata debite de
2-6 l/s. În zona unde nisipurile si pietrisurile de Colentina comunica cu nisipurile de Mostistea,
exploatarea lor se face în comun.
Acviferul de adâncime este alcatuit din acviferul de medie adâncime (Acviferul de
Mostistea) si acviferul de mare adâncime (Acviferul de Fratesti). Acviferul de medie adâncime
este cantonat în nisipurile de Mostistea, de vârsta pleistocen mediu, aflate între depozitele
intermediare argiloase marnoase si lenticulare si complexul marnos de vârsta pleistocen inferior,
acestea continând de asemenea resurse de apa exploatabile. Aceste depozite intermediare
argiloase sunt deosebit de importante din punct de vedere hidrogeologic, ele constituind patul
acviferului cu nivel liber din Pietrisurile de Colentina. Ele reprezinta o formatie continua în toata
Platforma Valaha, în unele zone efilându-se, lasând nisipurile de Mostistea în contact direct cu
pietrisurile de Colentina. Grosimea acviferului de Mostistea este cuprinsa între 3 si 30 m.
Întrucât acviferul Mostistea este sub presiune, cu nivel ascensional, apa sa se ridica la
acelasi nivel cu acviferul de Colentina. Acviferul de Mostistea este exploatat în zona municipiului
Bucuresti prin foraje de medie adâncime, atât de catre agentii economici, cât si de catre RGAB,
la Arcuda (unde forajele capteaza acviferul pe intervalul 25-45 m) si la captarea Bragadiru (unde
acviferul este captat prin intermediul a 40 foraje de medie adâncime). Nisipurile de Mostistea
prezinta în zona o dezvoltare regulata, fiind reprezentate prin nisipuri galbui medii-fine cu
concretiuni gresoase; în ele cantoneaza un acvifer cu o capacitate de debitare de 3,9 l/s pentru
denivelari de maximum 15 m. Nivelul piezometric este situat la 10 m adâncime, iar nivelul
Pagina 192 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
hidrodinamic la 25 m, ceea ce indica o conductivitate hidraulica mica. Acviferul de medie

adâncime este exploatat cel mai intens în zona Capitalei, atât pentru populatie (RGAB: 40 foraje
– Captarea Bragadiru), cât si ca apa tehnologica si industriala pentru diversi agenti economici.
În anul 1995, conform Regiei Autonome „Apele Române”, volumul total de apa captat din
3 3
acviferul de medie adâncime este de 110.908 m /zi, din care RGAB a captat 86.100 m /zi, iar
3
agentii economici 24.808 m /zi.
Acviferul de mare adâncime este localizat în complexul Stratelor de Fratesti, având drept
acoperis complexul marnos, iar în culcus argile prafoase dacian-levantine. Complexul marnos
este neomogen, fiind constituit din argile marnoase si argile nisipoase. Depoz itele complexului
marnos nu apar la zi, fiind interceptate numai în foraje. Depozitele din culcusul stratelor de
Fratesti sunt formate din marne cenusiu deschise apartinând pontianului superior, din prafuri
argiloase dacian-levantine si uneori argile romaniene. Acviferul cantonat în Complexul stratelor
de Fratesti este sub presiune, cu nivel ascensional, cu nivelul piezometric situat la 52-59 m
adâncime. Directia generala de curgere a apelor subterane în acviferul de Fratesti este de la NV
spre SE.
Acviferul de mare adâncime (Acviferul de Fratesti) din zona municipiului Bucuresti este
un acvifer complex de tip multistrat, compus din trei orizonturi acvifere: A, B si C, separate de
doua orizonturi argiloase impermeabile care în restul Platformei Valahe se efileaza pâna la
disparitie, bancul de nisipuri villafranchiene ramânând unitar. Acest complex, studiat de E.
Liteanu, T. Constantinescu, Dan Popescu, A. Cineti, M. Bretotean si M. Vintilescu este considerat
acviferul cu cei mai buni parametri hidrogeologici si hidrochimici din aria metropolitana a
Municipiului Bucuresti.
Orizontul acvifer A este cel mai intens exploatat, având grosimi destul de mari (40 -50 m
în Bucurestii Noi, 30-40 m la Grozavesti, 20 m în zona Dudesti – Soseaua Oltenitei).
Orizontul acvifer B a fost interceptat la adâncimea 160-200 m, are grosimi de la 5-10 m
pâna la 50 -55 m, grosimea medie a acviferului fiind de 20-25 m. Orizontul B este exploatat cu un
3 3
debit de 816 m /h, adica 20.000 m /zi , desi posibilitatile de debitare ale acestuia ofera
posibilitatea de extindere a captarilor din acest orizont, o cauza foarte importanta fiind adâncimea
mare a forajelor.
Orizontul acvifer C a fost interceptat prin foraje la adâncimi cuprinse între 130 m (Popesti
- Leordeni) si 290 m (Pipera), grosimea medie fiind de 25-30 m. Nu se recomanda exploatarea
acestui orizont, din cauza adâncimii mari, continutului ridicat de materii organice, amoniac,
hidrogen sulfurat, si prezentei bacteriilor feruginoase care fac improprie folosirea acestei ape
pentru utilizare. Întrucât în cazul exploatarii cu debite foarte mari, orizonturile comunica între ele,
exista posibilitatea amestecarii apei din cele trei orizonturi, deteriorând calitatea apei din
orizonturile A si B.
Depozitele carbonatice mezozoice, cu grosimi de peste 1000 m, ce se afunda catre nord
(gasindu-se la adâncimi de 500 m la sud de Bucuresti si la 2200 m la Otopeni) sunt afectate de
falii cu directii diferite, care le compartimenteaza în blocuri, fiind principalele cai de circulatie a
apelor subterane; acestea sunt importanti colectori ai apelor subterane. În zona Otopeni –
Snagov, calcarele mezozoice cantoneaza acvifere hidrotermale, apele fiind de tipul clorosodice,
iodurate, cu concentratie mica (mineralizatie totala: 1500 – 2000 mg/l) si cu temperatura de 60-65
°C. La sud de Bucuresti, în zona Calugareni, calcarele mezozoice contin importante rezerve de
apa subterana potabila, acvifer ce este propus a fi captat pentru suplimentarea alimentarii cu apa
potabila a Municipiului Bucuresti.
Utilizarea resurselor de apa în cadrul unitatilor industriale din aria metropolitana a

În cadrul unitatilor industriale din aria metropolitana a municipiului Bucuresti apa are
utilizari foarte diverse, functie de profilul functional al acestora. Astfel, apa este folosita ca materie
prima (în special în industria alimentara), agent de spalare si curatare (industria textila,
constructiilor de masini, industria alimentara, metalurgica, chimica etc.), agent de racire (unitatile
industriale care folosesc temperaturi ridicate în diverse procese tehnologice), factor de limitare a
volumului de noxe în atmosfera (pentru sistemele de filtrare a aerului care utilizeaza umiditatea
Pagina 193 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
ridicata pentru retinerea noxelor – scrubere), uz menajer (asigurarea apei pentru grupurile
sanitare, întretinerea diferitelor tipuri de suprafete etc.), asigurare împotriva incendiilor,
întretinerea spatiilor verzi etc.
Modul de utilizare a apei în cadrul unitatilor industriale justifica:
- diferenta dintre intrari si restitutii, în cazul unitatilor în care apa este folosita ca materie
prima sau ca agent de racire observându-se pierderi importante.
- degradarea calitatii apei, în situatiile în care apa este folosita ca agent de spalare si
curatare.
Unitatile industriale aria metropolitana a municipiului Bucuresti se alimenteaza din
reteaua urbana (majoritatea unitatilor industriale din municipiul Bucuresti), din apele subterane
sau din sursele de apa industriala (Arges, Dâmbovita, acumularile de pe râul Colentina, Dunare).
Pentru municipiul Bucuresti alimentarea cu apa industriala se realizeaza din reteaua
urbana, subsistemul Cernica-Pantelimon, sistemul Arges si din ape subterane. Trebuie mentionat
faptul ca municipiului Bucuresti si cu atât mai putin celelalte orase din aria metropolitana a
municipiului Bucuresti nu detin retele separate de alimentare cu apa industriale, desi acest lucru
a fost considerat drept necesar pentru îmbunatatirea conditiilor de salubrizare si scaderii
costurilor de alimentare cu apa industriala (Caranfil, 1936).
Astfel, industria ariei metropolitane a municipiului Bucuresti continua sa fie unul dintre
consumatorii importanti de apa, în unele cazuri chiar de apa potabila (municipiul Bucuresti). Din
analiza chestionarelor rulate de Centrul de Cercetare a Mediului si Efectuare a Studiilor de
Impact pe 9 platforme industriale din municipiul Bucuresti, rezulta ca doar putine unitati stabilesc
clar diferentele între apa industriala si potabila pe care o utilizeaza în procesele tehnologice sau
pentru alte acti vitati.
Toate întreprinderile platformelor industriale din municipiul Bucuresti preleveaza volume
de apa din reteaua urbana si o parte dintre ele si din puturi proprii, tendinta fiind de trecere
treptata spre surse proprii de alimentare. Din declaratiile celor care au completat chestionarele
rezulta ca exista si unele întreprinderi care utilizeaza apa din surse industriale si volume epurate
si reciclate în instalatii proprii.
Din analiza volumelor de apa consumate din reteaua de alimentare cu apa a oraselor sau
din sursele industriale rezulta ca ordinele de marime ale acestora variaza functie de procesele
tehnologice utilizatoare de apa cu grad ridicat de puritate. Între marii consumatori de apa din aria
metropolitana a municipiului Bucuresti se detaseaza CET-urile din municipiul Bucuresti (Vitan,
Progresul, Grozavesti, Vest), URBIS SA si TURBOMECANICA SA (Platforma Militari), PIPERA
SA, CONECT SA, ICE Felix SA (Platforma Pipera), VINALCOL SA si ANTREFRIG SA (Platforma
Obor), Inginerie Masini Grele SA si TURBO SA (Platforma I.M.G.B.), REPUBLICA SA, SC FAUR
SA, PANVITAN SA, FILAN SA (Platforma Republica-Faur), SICOMED SA, POLICOLOR SA
(Platforma Dudesti), Fabrica de Tigarete, GRIVITA SA, SC PLEVNEI COM, GRIRO SA,
SEMANATOAREA SA (Platforma Orhideelor-Grivi ta), Danubiana SA Popesti-Leordeni, ARTECA
Jilava, SC NAVOL SA Oltenita, Vegras Bragadiru etc.
Marii consumatori de apa au profiluri de activitate diverse (energetic, chimic, metalurgic,
alimentar, pielarie-încaltaminte, prelucrarea lemnului), fapt ce ilustreaza presiunea ridicata
manifestata sub aspect cantitativ si calitativ asupra resurselor de apa. În cazul marilor
consumatori volumele de apa utilizate depasesc uneori 10 000 m3/luna (URBIS SA, FAUR SA,
PIPERA SA, SICOMED SA, CET-urile, NAVOL SA Oltenita), fapt ce atentioneaza asupra
presiunii foarte ridicate care exista la nivelul resurselor de apa din acest spatiu, observabila la
nivel calitativ si cantitativ.
Trebuie mentionat faptul ca majoritatea unitatilor industriale din sectorul metalurgic si
constructii de masini si-au redus semnificativ activitatea pâna în prezent, ajungând sa utilizeze
volume considerabil reduse de apa.
Cele mai mari debite sunt preluate din reteaua urbana în cazul municipiului Bucuresti,
necesarul de apa fiind completat din o f raje amplasate în interiorul sau în apropierea unitatilor.
Doar în putine situatii (GUMOFLEX SA – platforma Progresul, SC SICOMED SA – platforma
Dudesti-Policolor, SC FAUR SA – platforma Republica-Faur, CET Vitan – platforma Vitan etc.) se
utilizeaza apa industriala din sursa Cernica-Pantelimon sau chiar din râul Dâmbovita.
Pagina 194 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Gestiunea cantitativa a resurselor de apa în cadrul unitatilor industriale este legata în

mod direct de caracteristicile retelelor interne de alimentare cu apa, a caror stare este func tie de
de vechimea întreprinderilor si de puterea lor economica de a le înlocui în momentul în care nu
mai corespund normelor tehnice. Astfel, în cazul unitatilor vechi, sursele de alimentare sunt
predominant din reteaua urbana, la care se adauga sau nu surse subterane, pe când în cazul
unitatilor mai noi sau a celora care utilizeaza volume importante de apa care nu necesita un nivel
calitativ superior (centrale termice, unitati ale industriei chimice etc.), au fost realizate retele de
alimentare alternative cu apa industriala.
La majoritatea unitatilor industriale din aria metropolitana a municipiului Bucuresti cele
mai mari pierderi sunt determinate de înglobarea în produs (în special la unitatile din industria
alimentara) si de evaporare (unitatile care desfasoara procese tehnologice la temperaturi înalte),
pierderile din retele fiind de obicei neglijabile. Pierderile din retelele de alimentare sunt functie de
vechimea acestora si de materialul din care sunt realizate. Astfel, la majoritatea unitatilor
industriale retelele interne de alimentare si evacuare a apei au o vechime de peste 30 ani, fiind
realizate preponderent din otel, fonta si azbociment. Privatizarea întreprinderilor a impus si o
modificare a starii instalatiilor de prelevare, acestea fiind într-un proces avansat de înnoire a
retelelor.
Recircularea apei se realizeaza în special de catre unitatile industriale care desfasoara
procese tehnologice la temperaturi înalte (URBIS SA, ELECTROTEHNICA SA, PIPERA SA,
SICOMED SA, ANTICOROZIV SA, POLICOLO R SA, CONECT SA, GUMOFLEX SA, CET-uri,
GRIRO SA, SC NAVOL SA etc.). În aceste situatii apa este utilizata ca agent de racire, iar
caracteristicile ei chimice nu sunt foarte importante.
În concluzie, se poate afirma ca desi tendinta volumelor de apa utilizate pentru activitati
industriale este relativ constanta în ultimii ani, trebuie acordata o atentie sporita surselor
alternative de alimentare, la nivelul carora trebuie sa se evalueze pot produce dezechilibre la
nivelul resurselor de apa pe termen mediu si lung.
Utilizarea apei pentru populatie

Daca activitatile agricole si industriale au înregistrat în ultimii ani scaderi semnificative în
utilizarea resurselor de apa determinate de diminuarea semnificativa a activitatilor, nu acelasi
lucru se poate spune despre utilizarea în scop menajer. Astfel, îmbunatatirea conditiilor de
alimentare cu apa a localitatilor urbane (în special prin aplicarea programului continuu de
alimentare cu apa) si extinderea retelelor de distributie, dublate de lipsa unor masuri de limitare a
consumului, a favorizat o crestere semnificativa a consumului de apa de catre populatie în aria
metropolitana a municipiului Bucuresti, dar în special în municipiul Bucuresti (Cocos, 1999, Apele
Române, 2003).
Din acest motiv, sursele menajere au devenit consumatori semnificativi ai resurselor de
apa din zona metropolitana a municipiului Bucuresti.
Alimentarea cu apa potabila a municipiului Bucuresti este realizata prin intermediul a
3 3
doua statii de tratare, Arcuda si Rosu, care au capacitatea de 740000 m si respectiv 520000 m
pe an. Alimentarea cu apa potabila a orasului se realizeaza în proportie de 88 % din surse de
suprafata (Arges, Dâmbovita) si restul din surse subterane (Ulmi, Bragadiru, Arcuda si alte puturi
de mare adâncime din intravi lan).
Orasul dispune de sase statii de pompare care asigura presiunea necesara alimentarii în
teritoriu: Grozavesti, Sud, Nord, Drumul Taberei, Uverturii, 37 statii de repompare cu raza mai
mare de influenta si înca 267 de hidrofoare care servesc unui numar limitat de locuinte.
Reteaua de distributie însumeaza 2200 km, din care 700 km are o vechime de peste 55
ani si 190 km o vechime de peste 85 ani. La acestea se adauga 20300 cismele utilizate pentru
alimentarea cu apa în unele zone mai putin dotate din municipiul Bucuresti.
Consumul specific mediu de apa calda si rece în municipiul Bucuresti este de 480
l/locuitor/zi în sistem contorizat si 280 l/locuitor/zi în sistem paushall. Consumul de apa mediu pe
locuitor sunt mult mai mari decât în tarile dezvoltate, datorita pierderilor de pe retelele de
distributie, risipei si tehnologiilor folosite. În Bucuresti, pierderile si risipa de apa ajung la 40 -50 %
din totalul apei pompate.
Pagina 195 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Aceste modalitati de utilizare a apei prezinta un efect negativ dublu: consum de

energie foarte ridicat si degradarea calitativa si cantitativa a resurselor de apa.
Cresterea volumului de apa utilizat pentru cerinte menajere a crescut si în majoritatea
localitatilor din proximitatea municipiului Bucuresti, care detin sistem de alimentare centralizata cu
apa potabila în extindere (Buftea, Otopeni, Jilava, Snagov, Otopeni, Bragadiru). Astfel,
îmbunatatirea calitatii sistemelor de alimentare cu apa aduce implicit o crestere semnificativa a
volumelor consumate, în conditiile în care accesul este mai facil. Astfel, aplicarea proiectelor
pentru introducerea alimenatarii cu apa în localitatile din aria metropolitana a municipiului
3
Bucuresti va aduce o crestere suplimentara a necesarului de apa cu minim 6.5 milioane m pe
an.
În localitatile aflate în declin datorita restructurarilor ce au avut loc în economiile locale si
regionale se constata în ultimii ani o diminuare a consumului de apa pe cap de locuitor (în
municipiul Oltenita a scazut de la 212 l/locuitor/zi în 2000 la 142 l/locuitor/zi) pe fondul introducerii
sistemelor de contorizare a consumului de apa si a scaderii puterii de cumparare a populatiei.
Artificializari hidraulice
Apele de suprafata au suportat schimbari semnificative în scopul ameliorarii functiilor
furnaizate comunitatilor umane si diminuarii restrictivitatilor pe care le impun. De la simple mori
pâna la ample sisteme de aparare împotriva inundatiilor, reteaua hidrografica si lacurile din aria
metropolitana a municipiului Bucuresti si-au modificat caracteristicile morfom etrice, morfologice si
hidrologice, efectele resimtindu-se la nivelul comunitatilor umane si în calitatea mediului.
Din punct de vedere al transformarilor realizate la nivelul retelei hidrografice, aria
metropolitana a municipiului Bucuresti se detaseaza prin numarul si complexitatea artificializarilor
hidraulice cu functii foarte diverse.
Desi proiectele au fost creionate din perioadele anterioare, cele mai multe artificializari
hidraulice au fost realizate în secolul al XX-lea, când s-a amenajat cursul Dâmbovitei si
majoritatea iazurilor piscicole, a fost îndiguita Lunca Dunarii, s-a definitivat proeictul de aparare a
Bucurestiului împotriva inundatiilor etc.
Majoritatea amenajarilor au încercat sa îndeparteze apa, nu sa o valorifice (Caranfil,
1936), Dem Dobrescu vorbind despre asasinarea Dâmbovitei, care nu mai poate alimenta
Bucurestiul cu apa proaspata si nici sa sutina vegetatia naturala. Astfel, majoritatea proiectelor
care au avut drept scop protectia împotriva inundatiilor au fost puse în practica, însa acelea care
au urmarit valorificarea superioara a acestora (canalul Bucuresti-Dunare, canalele de legatura
între Caldarusani-Snagov-Baneasa) au fost abandonate din cauza lipsei fondurilor.
Dintre artificializarile hidraulice, în aria metropolitana a municipiului Bucuresti
semnificative sunt sistemele de irigatie, sistemele de drenare si desecare, acumularile, barajele,
îndiguirile, rectificarile si derivatiile.
Sistemele de irigatie au fost realizate în scopul cresterii productivitatii terenurilor agricole,
lipsite de un aport hidric important în perioada de vegetatie. Cele mai importante sisteme de
irigatie din aria metropolitana a municipiului Bucuresti sunt:
-Berceni-Vidra-Frumusani – 7394 ha (12, 5 % activ)
-Bragadiru-Jilava – 5338 ha (0 %)
-Buftea-Caciulati – 10081 ha (13, 3 %)
-Otopeni-Caldarusani - 3526 ha (0 %)
-Snagov – 1540 ha (0 %)
-Nuci – 3718 ha (19, 7 %)
-Mostistea II – 12093 ha (3,6 %)
-Gradistea – 1360 ha (1,1 %)
-Pantelimon – 3910 ha (34,3 %)
-Chiajna-Bragadiru-Domnesti – 2630 ha (0 %)
-Chitila – 502 ha (18,5 %)
-Mostistea I – 105204 ha
-Oltenita-Surlari-Dorobantu – 6469 ha
Pagina 196 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Desi suprafata amenajata pentru irigatii este ridicata circa 70 % din suprafata agricola a
ariei metropolitane a municipiului Bucuresti, doar 30 % din acestea au instalatii pregatite pentru
irigatii si numai 6 % sunt utilizate efectiv (doar 3 % în judetul Calarasi, unde potentialul este foarte
ridicat). Restul sun instalatii distruse (circa 50 %), scoase temporar din uz sau fara acces la
resursele de apa.
Schimbarile generate de sistemele de irigatie se resimt la nivelul reliefului (aparitia
formelor negative de relief – canale de irigatie), apelor subterane (cresterea nivelului piezometric,
degradarea calitatii apei), apelor de suprafata (afectarea scurgerii apei prin utilizarea apei),
solurilor (accentuarea proceselor de salinizare a solurilor), consumurilor de energie electrica
pentru pomparea apei etc.
Pentru a combate o parte din aceste consecinte negative, pentru sistemele mari de
irigatii (Berceni-Vidra-Frumusani – 27,7 %; Bragadiru-Jilava – 28,6 %, Chiajna-Dragomiresti –
61,6 %, Nuci – 93,8 %, Mostistea II – 45,5 %) au fost amenajate sisteme de drenare-desecare,
alaturi de acestea reprezentative prin suprafata fiind Valea Vlasiei-Saftica (2920 ha), Peris-Lipia
(4333 ha), Stefanestii de Sus (2815 ha), Tamas -Corbeanca-Otopeni-Tunari (7274 ha), Voluntari-
Pantelimon (1890 ha).
Dintre lucrarile de asanare de amploare se remarca în special cele din Lunca Dunarii si
din lungul Colentinei, unde au fost rezolvate probleme de igiena, circulatie, estetica, securitate si
de urbanism.
Modificarile care s-au realizat în configuratia apelor de suprafata, în special prin
reducerea dimensiunii riscurilor hidrologice (inundatii, supraumectare) si geomorfologice
(eroziune si acumulare fluviatila si lacustra) reprezinta un element definitoriu pentru peisajul ariei
metropolitane a municipiului Bucuresti. Astfel, în lungul cursurilor de apa au fost realizate lucrari
de îndiguire în scopul scaderii vulnerabilitatii obiectivelor socio-economice la riscul de inundatie si
de eroziune laterala (Antipa, 1910, Botzan si altii, 1991). Aceastea au determinat o intensificarea
a eroziunii în adâncime si regresive, cu impact în stabilitatea albiilor râurilor din aria metropolitana
a municipiului Bucuresti.
Mutatii semnificative determinate de diguri s-au realizat în Lunca Dunarii, integral
îndiguita în acest sector, unde functionalitatea zonelor umede din spatele digurilor a fost
semnificativ afectata. De asemenea, râul Dâmbovita este îndiguit integral pe teritoriul municipiului
Bucuresti, importanta lui deosebita pentru capitala impunând acest lucru. În cazul celorlalte
cursuri de apa (Arges, Sabar, Ciorogârla, Neajlov) apar suprafete îndiguite doar în dreptul
localitatilor, evidentiind rolul acestora pentru apararea împotriva inundatiilor.
Îmbunatatirea conditiilor de exploatare a resurselor de apa si limitarea efectelor
inundatiilor a impus si realizarea de rectificari ale cursurilor râurilor (Arges aval de Mihailesti-
Hotarele – 45,5 km între Hotarele si Oltenita – 37,5 km, Dâmbovita între Lacul Morii-Tânganu –
24,6 km, Ilfov între Valea Ilfov si Dragomiresti – 2,12 km si între tartasesti si Joita – 9,5 km, Valea
Pasarea între Pasarea-Tunari - - 2,5 km, Cocioc – Mamina – 18 km etc.).
Acelasi lucru au urmarit si derivatiile, foarte numeroase în nordul si vestul municipiului
Bucuresti, cele mai reprezenative fiind: Bolovani (suplimentarea debitului Colentinei din Ilfov),
Bilciulesti-Ghimpati (alimentarea lacurilor Colentinei din Ialomita), Cocani-Dârza (transferul apelor
Ialomitei spre Cociovalistea) Racari (transfer de ape din Ilfov în Dâmbovita), Brezoaiele
(transferul apelor mari ale Dâmbovitei spre Arges), Arcuda (transferul apelor mari ale Dâmbovitei
spre Arges), apeductele Crivina -Arcuda si Crivina-Rosu (transportul apei spre statiile de tratare
Arcuda si Rosu), Lunguletu (între Arges si Dâmbovita pentru sistemul de irigatii Titu-Ogrezeni)
Dragomiresti-Chitila (transportul apei dinspre Arges spre Colentina), Glina-Arges (urmeaza sa
realizeze legatura cu statia de epurare a municipiului Bucuresti), Izvorul (din Arges spre Neajlov),
Arges-Sabar si Dunare-Dorobantu.
De asemenea, pe teritoriul municipiului Bucuresti, Dâmbovita este compartimentata pe
opt biefuri între Lacul Morii si Pod Vitan, pentru a asigura un control mai atent al scurgerii.
Schimbari în circuitul local si regional al apei s-au produs si prin amenajarea retelelor de
canalizare ale localitatilor, care în afara apelor uzate preiau si o mare parte din apele pluviale pe
care le directioneaza punctual spre apele de suprafata, unde genereaza cresteri de debit si
modificari ale parametrilor fizici, chimic si biologici.
Pagina 197 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Important prin dimensiuni este si Canalul Arges-Dunare la care au fost initiate lucrarile,
însa care în prezent este în stare de conservare. Aceste derivatii, afecteaza semnificativ
stabilitatea ecosistemelor naturale, întrucât tin cont numai de necesitatile de moment ale
comunitatilor umane din spatiul metropolitan.
Dintre artificializarile hidraulice ce sunt specifice ariei metropolitane a municipiului
Bucuresti se detaseaza si barajele si acumularile, functionalitatea acestora fiind complexa. Astfel,
în aria metropolitana a municipiului Bucuresti exista patru acumulari cu rol în limitarea efectelor
indundatiilor (Mihailesti-Cornetu, Rosu, Lacu Morii si Buftea), care însa în caz de functionare
deficitara ridica reale probleme de risc hidrologic la nivelul comunitatilor umane din aval (riscul de
rupere a digurilor si barajelor).
De asemenea, exista peste 120 de acumulari piscicole, de agrement, pentru alimentarea
sistemelor de irigatie etc., care completeaza modificarile care au fost aduse în regimul de
scurgere al râurilor si în dinamica albiilor majore si majore.
Modificari la nivelul apelor de suprafata s-au realizat si prin amenajarea lacurilor naturale
(Snagov, Caldarusani etc.) si amenajarea de lacuri în foste excavatii (Circului, Titan etc.).
Astfel, artificializarile hidraulice au determinat conturarea de noi areale disfunctionale în
aria metropolitana a municipiului Bucuresti (în special prin accentuarea riscului de inundatie în
cazul nefunctionarii corespunzatoare), cresterea costurilor de întretinere si/sau desfiintare, dar
mai ales afectatea calitatii solurilor, apelor subterane si a diversitatii biologice.
Favorabilitati si restrictivitati pentru activitatile umane si dezvoltarea asezarilor umane
Dezvoltarea asezarilor umane si a unor activitati economice (apa potabila, uz casnic,

unitati industriale, agricultura, etc) ce necesita volume semnificative de apa a fost posibila datorita
existentei unor resurse însemnate de apa de calitate buna (apele de suprafata, stratele acvifere).
Favorabilitatea zonei este accentuata si de faptul ca disponibilul de resurse de apa din surse de
suprafata sau subterane este destul de ridicat, chiar daca impune o gestiune calitativa si
cantitativa atenta.
Cursurile de apa mari (Dunare, Arges) sunt sau pot fi amenajate pentru activitati de
navigatie. De asemenea, majoritatea suprafetelor acvatice (în special cele lacustre), dar si
izvoarele termale din depozitele mezozoice pot fi utilizate pentru activitati de turism si agrement.
Majoritatea lacurilor sunt folosite pentru agrement, resursa de apa pentru agricultura,
stingerea incendiilor, industrie etc. sau prezinta o importanta piscicola deosebita.
Favorabilitatea retelei hidrografice a fost ameliorata prin realizarea de lucrari
hidrotehnice, care au determinat scaderea impactului inundatiilor si scaderea suprafetelor
afectate de înmlastiniri.
Dintre restrictiile impuse de reteaua hidrografica din acest spatiu se remarca
fragmentarea ridicata prin cursuri temporare de apa, suprafata ridicata ocupata de suprafetele
înmlastinite, repartitia neuniforma a resurselor de apa etc.
Se impune o analiza a fiecarei unitati lacustre pentru a se evalua starea de eutrofizare si
de colmatare, precum si lucrarile de reavilitare care se impun în vederea valorificarii lor de catre
comunitatile locale sau populatia Bucurestiului.
2.2.5.Solurile din aria metropolitana a Municipiului Bucuresti
Distribuirea tipurilor de sol este legata de fragmentarea reliefului de câmpie, care

determina drenajul general al teritoriului, de conditiile climatice, tipurile de roci, conditiile
hidrologice si activitatile antropice. În aria metropolitana a municipiului Bucuresti nota dominanta
este data de argiluvisoluri si cernoziomuri, care au extinderea cea mai ridicata.
Solurile zonale ocupa interfluviile, cele azonale fiind caracteristice luncilor principalelor
râuri, crovurile, zonele mlastinoase, zonele saraturate etc.
Pagina 198 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Argiluvisolurile s-au format sub o vegetatie de padure de cvercinee, pe depozite

loessoide, în conditiile unei pânze freatice situate la adancimi de peste 6 m. Orizonturile A, B si C
sunt bine diferentiate, prezentând caractere specifice, cu mici deosebiri de la o unitate la alta.
Orizontul A are în general grosimi ce variaza în jurul a 40 cm, are o culoare brun închisa,
care capata catre baza o culoare usor roscata. Prezinta o structura grauntoasa si o textura
lutoaso sau luto-nisipoasa. Continutul în humus al stratului arat, ar trebui în mod normal sa fie
cuprins între 2-2,5 % iar cel de azot între 0,1-0,12 %, iar pH de 6,7-7,4.
Orizontul B cu grosimea de 100-130 cm, are în partea superioara 40-50 cm grosime, o
culoare brun-roscata, o structura prismatica si textura luto-argiloasa compacta. Partea mijlocie
(30-40 cm) este de culoare brun-roscata si are o structura columnoid-prismatica si o structura
compacta. Parte inferioara este castaniu roscata cu ferimanganifere punctiforme.
Orizontul C apare în general la 150-200 cm adâncime si are o culoare galbui-castanie cu
usoare nuante roscate, textura luto-nisipoasa sau lutoasa si prezinta eflorescente sau concretiuni
de carbonat de calciu.
Din clasa argiluvisoluri fac parte solurile brun-roscate care se regasesc în Câmpia
Snagovului, Câmpia Bucurestiului, Câmpia Titu, pe terasele Dâmbovitei si Argesului. Acolo unde
ele se afla sub padure, prezinta o slaba podzolire, fiind mai bogate în humus (7-8%) si mai
deschise la culoare ca urmare a acumularii de SiO2.
Solurile brun -roscate agricole apar în mai multe stadii de evolutie, deosebindu-se dupa
continutul de humus si culoare.
Din clasa cambisoluri apar, sub forma de petece, numai soluri brune eumezobazice,
numai pe terenurile agricole.
O raspandire însemnata în aria metropolitana a municipiului Bucuresti o au solurile din
clasa molisoluri, reprezentate de cernoziomuri, cernoziomuri cambice si cernoziomuri argiluviale.
Aceste soluri s-au format pe depozite loessoide, pânza freatica aflându-se la peste 8 m
adâncime. Crovurile, raspândite în câmpiile loessoide, interfluviale prezinta cernoziomuri cambice
mult mai adânc levigate de carbonati decât cele de pe relieful plan.
Orizontul A al acestor soluri are o grosime de 40-50 cm, de culoare brun -închisa cu
nuante ne gricioase, structura grauntoasa si un continut în humus de 3,5%.
Orizontul B are o grosime de 100 cm, este brun cu nuante castanii-roscate, structura
prismatica stabila, textura luto-argiloasa foarte compacta, în partea superioara. În partea centrala
are o culoare castanie-roscata, structura columnoida si textura luto-nisipoasa; în partea inferioara
are o culoare castani-roscata, structura columnoida putin stabila si textura luto-nisipoasa mediu
compacta.
Orizontul C apare la 150-180 cm adâncime, este de culoare castanie-galbuie, are o
textura nisipoasa si prezinta eflorescente sau concretiuni ce carbonat de calciu.
Mai extinse ca suprafata sunt cernoziomurile argiloiluviale, care ocupa Cîmpia Mostistei
si Câmpia Maia. Sub forma de petece se regasesc cernoziomurile cambice care se dezvolta pe
fânete, sunt gleizate si ocupa suprafete mai întinse la nord de Bucuresti (în raza obârsiilor vailor
Mostistea, Pasarea, Cociovalistea, Vlasia, în cadrul vailor Colentina) si în jurul lacurilor Snagov,
Caldarusani.
Gleizarea lor se datoreaza prezentei apei freatice aproape de suprafata, umiditatii
ridicate prin capilaritate, texturii mijlociu-fina sau fina a solurilor din din câmpiile interfluviale sau
drenajului slab pe suprafete mari.
Solurile azonale sunt soluri hidrom orfe de mlastina sau lacoviste, care ocupa suprafete
restrânse, pe vaile Vlasia, Cociovalistea, Pasarea, Snagov, protosolurile si solurile aluviale.
Solurile aluviale se formeaza pe depozite aluvionare si sunt raspândite în lunca Arges -
Sabar, Lunca Ialomitei, Lunca Dâmbovitei, Dunarii, Câlnistea.
În functie de gradul de solidificare, în cadrul solurilor aluviale se deosebesc mai multe
categorii:
Soluri aluviale întelenite, cu textura grea sunt formate pe depozite aluviale grele, variind
de la luto-nisipoase la argila. Continutul în humus este mai ridicat decâ la alte categorii de soluri
aluviale, fiind în acelasi timp bogate în azot. Sunt mai frecvente în partile plane ale luncilor.
Pagina 199 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Solurile aluviale întelenit, cu textura medie s-au format pe aluviuni cu texturi ce variaza
de la luto-nisipoase la luto-argiloase. Sunt raspândite în partile plane, mai joase ale luncilor, sub
padurile de lunca (zavoaiele).
Solurile aluviale întelenite, cu textura usoara sunt raspandite în partile mai înalte ale
luncilor, foarte rar inundabile, cu adancimea pânzei freatice la peste 2 m adâncime. Aceste soluri
s-au format mai ales pe aluviunile grindurilor, unde compozitia variaza de la nisip lutos pâna la
luto-nisipos. Fiind soluri aluviale cele mai evoluate, au un orizont A bine conturat, cu grosimi de
25-50 cm, de culoare bruna sau brun deschisa, cu o structura grauntoasa instabila, în care se
acumuleaza humusul.
În arealul localitatilor, modificarile antropice datorate constructiilor de diferite tipuri (cai
ferate, reteaua de drumuri, spatii construite etc.), au determinat destructurarea profilului de sol
initial si aparitia asa-numitelor „protosoluri antropice” sau „soluri de umplutura” (din clasa solurilor
neevoluate, trunchiate sau desfundate). Ceea ce caracterizeaza protosolurile antropice este
prezenta pe profil a diferitelor materiale de constructie (resturi de caramizi, nisip, resturi de
zidarie). Existenta diferitelor materiale bogate în calciu face ca aceste soluri sa se încadreze în
clasa solurilor slab bazice, în timp ce solurile brun-roscate sunt soluri slab acide-neutre.
Protosolurile antropice, spre deosebire de solurile brun-roscate ce au format învelisul edafic
initial, sunt nestructurate, cu o slaba activitate microbiologica, fara un orizont biologic activ bine
definit, utilizarea lor ca suport pentru spatii verzi necesitând costuri suplimentare, toate acestea
adaugându-se costurilor totale de mediu.
Ca si celelalte componente ale mediului, solurile ariei metropolitane a municipiului
Bucuresti au suportat numeroase modificari sub actiunea factorilor antropici (artificializari edafice)
pentru îmbunatatirea fertilitatii lor (aplicarea de îngrasaminte chimice, irigatii, drenari si desecari,
araturi etc.) sau pentru crearea unor conditii favorabile de amplasare a unor amenajari
(decopertari, acoperirea orizontului de sol). Ele au modificat caracteristicile fizico-chimice si
biologice ale solurilor, afectând în mod negativ fertilitatea solurilor pe termen mediu si lung.
Astfel, majoritatea culturilor agricole (mai ales cele irigate) se caracterizeaza si prin
aplicarea unor îngrasaminte chimice care sa mentina un disponibil ridicat de substante nutritive în
sol. De asemenea, în zonele în care frecventa crovurilor este ridicata, se aplica frecvent
amendamente cu substante bazice (CaCO3) în scopul ameliorarii calitatii acestora.
Un fenomen foarte întâlnit în aria metropolitana a municipiului Bucuresti este cel al
decopertarilor si acoperirii orizontului activ de sol, în scopul realizarii de suprafete construite,
infrastructuri etc. Astfel, în cazul proiectelor de amploare, orizontul activ de sol este preluat si
conservat, pentru a fi folosit în spatiile în care se promoveaza masuri de reconstructie ecologica
sau de îmbunatatirea a calitatii solurilor. În majoritatea localitatilor însa, pentru realizarea spatiilor
rezidentiale si a infrastructurilor, orizontul inferioare de sol sunt acoperite, „betonul fiind
considerat ultimul stadiu de evolutie a solului” (Pumain, 1986).
Solurile din aria metropolitana a municipiului Bucuresti se caracterizeaza printr-o
fertilitate ridicata (clasa a II-a de fertilitate), regimul climatic caracterizat prin frecventa ridicata a
secetelor impunând utilizarea irigatiilor pentru agricultura. Probleme deosebite la nivelul solurilor
apar datorita vulnerabilitatii ridicate la eroziunea eoliana si fluviatila (în special pentru solurile cu
textura nisipoasa), precum si la procesele de tasare, sufoziune si formare de hardpan, care
contribuie la degradarea calitatii solurilor. De asemenea, în cazul solurilor cu textura nisipoasa
apare problema capacitatii reduse de retentie a apei si substantelor nutritive, cu incidenta asupra
productivitatii solurilor.
În ansamblul ariei metropolitane a municipiului Bucuresti, suportul edafic se constituie într-o
resursa semnificativa pentru dezvoltarea activitatilor agricole si silvice, restrictii cel mai importante fiind
determinate de regimul hidric, care fie este excedentar, fie deficitar.
2.2.6 Vegetatia
Aria metropolitana a municipiului Bucuresti este situata în zona de câmpie, la limita

dintre zona forestiera si silvostepa. Climatul regiunii ofera conditii stationale destul de diferite
Pagina 200 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
vegetatiei lemnoase si ierboase. În plus, faptul ca teritoriul este strabatut de numeroase cursuri
de ape - râuri si lacuri - care accentueaza diversitatea conditiilor stationale, ofera posibilitatea
instalarii unei vegetatii lemnoase, ierboase si acvatice din cele mai diferite.
Padurile ocupa o suprafata de 23.212 ha, adica 12,75% din suprafata teritoriului, fiind
formate în proportie de 40 - 55% din Quercinee si 45 - 60% din foioase diverse.
Între valea Pasarea si valea Ialomita se gasesc, ca tipuri naturale, padurile de sleau,
instalate pe soluri brun -roscate de padure, cu textura mijlocie, de pe câmpii tabulare si lunci
înalte, care primesc o cantitate mare de precipitatii. Sunt reprezentate prin stejarul pedunculat
(Quercus robur ) cu vârste de 80 - 140 ani ca specie de baza, în amestec cu ulm (Ulmus minor ),
tei (Tilia cordata, Tilia tomentosa), frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer platanoides ). Au ca
specii de subetaj: carpenul (Carpinus betulus), jugastrul (Acer campestre), artarul (Acer
tataricum), marul (Malus domestica), sorbul (Sorbus domestica).
La sud de valea Pasarea pâna la lunca Arges - Sabar se întind padurile de sil vostepa.
Etajul principal al padurii este format din stejar brumariu (Q. pedunculiflora), cer (Q. cerris), stejar
pufos (Q. pubescens ), gârnita (Q. frainetto) chiar si ulm (Ulmus minor), jugastru (Acer
campestre), stejar pedunculat (Q. robur).
În Padurea Cernica - Pasarea - Pustnicul predomina asociatia Carpinus betulus si Tilia
tomentosa, alaturi de Acer campestre, Q. Cerris, Acer tatarium, Hedera helix.
În padurea Mogosoaia, pe pantele usor înclinate sau pe terasa, stratul arborescent este
dominat de artarul tataresc (Acer tatarium), stejarul pedunculat (Q. robur), alaturi de care apar
jugastrul (Acer campestre), teiul (Tilia tomentosa).
Pe locurile microdepresionare, inundate uneori în timpul primaverii, din padurea
Pustnicul, stratul arborescent este dominat de tei (Tilia tomentosa, T. cordata), frasin (Fraxinus
excelsior, Fr, angustifolia, Fr, pallisae ).
Aceste paduri se caracterizeaza prin consistenta redusa, cu starea de masiv
întrerupta de poieni, uneori aparând numai grupe sau boschete de arbori cu trunchiuri si ramuri
strâmbe, acoperite de licheni (acolo unde înca nu a patruns padurea). Saracia în specii, starea
de vegetatie putin activa si faptul ca vegeteaza într-un cadru natural foarte uniform, lipsit de
variatie de teren - dau acestor paduri un caracter de monotonie.
Fiind paduri în general puternic poienite în acestea patrund numeroase elemente stepice
care apartin clasei Festuca - Brometea cu Festuca valesiaca, Poa angustifolia, Filipendula
vulgaris, Carex praecox si uneori Andropogon ischaem um, Crysopogon gryllus ce ajung la
abundenta - dominanta mare.
În estul ariei metropolitane vegetatia primara ierboasa a silvostepei a fost înlocuita cu
culturi agricole si pajisti stepizate cu paius (Festuca valesiaca), barboasa (Botriochloa
ischaemum ), fîricea (Poa bulbosa) ca si cu plante sagitale si ruderale.
În crovurile din câmpia Snagovului, câmpia Mostistei, nordul câmpiei Bucurestiului
se întâlnesc asociatiile ruderale.
În crovurile cu apa permanenta din interiorul padurilor si de pe câmpuri se întâlneste
asociatii palustre.
Zavoaiele instalate de-a lungul Argesului si, razlet, de-a lungul salbelor de lacuri, sunt
formate pe solurile crude aluvionare grele, din salcii (Salix fragilis, S. caprea, S. babylonica),
rachita alba (Salix alba), anin negru (Alnus glutinosa), frasin pufos (Q. bicolor, Q. palustris),
catine (Tamarix ramosissima, T. gallica). Pe soluri crude aluvionare, usoare, apare plopul
negru (Populus nigra), plopul negru hibrid (P. canadensis, P. trihocarpa, P. tristis, P. robusta),
nucul (Juglans nigra), curpenul (Clematis vitalba), sângerul (Cornus sanguinea), cornul (Cornus
mas ), macesul (Rosa canina), cretusca (Filipendula ulmaria), cerentel (Geum urbanum ), dracila
(Berberis vulgaris), limbarita (Alisma plantago).
Vegetatia hidrofila (palustra) se dezvolta în conditiile unei umiditati mai ridicate pe
terenuri, uneori permanent acoperite cu apa, în cadrul luncilor, pe vaile acoperite cu apa ca si
pe malurile apelor statatoare.
Partile marginale ale apelor, lacurilor si baltilor sunt invadate de o vegetatie acvatica
alcatuita din nufarul galben (Nuphar luteum), nufarul alb (Nymphaea alba), broscarita
(Potamogeton fluitans, P. natans), buzduganul de apa (Sparganium erectum), cucuta de apa
Pagina 201 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
(Cicuta virosa), rachitanul (Lythrum salicaria), lintita (Lemna minor), pestisoara (Salvinia natans),
Riccia fluitaits (pentru decorarea acvariilor), iarba broastelor (Hydrocharis morsus -ranae) ca
plante plutitoare cu sau fara radacini, identificate în lacurile Balteni, Snagov, Caldarusani,
Cernica, Mogosoaia, Fundeni.
Vegetatia halofila se dezvolta pe solurile intrazonale în special în Câmpia Mostistei,
ce apar ca petece de dimensiuni diferite si care au luat nastere în sectoarele depresionare ale
interfluviilor, cu apa freatica la mica adâncime, bogat mineralizata si cu drenaj deficitar, care ocupa
pe teritoriul ariei metropolitane 0,15% din suprafata agricola (117.372 ha).
Pe nisipurile nefixate din lunca Ialomitei si Argesului se dezvolta o vegetatie psamofila.
Pe pantele însorite si uscate ca si pe versantii abrupti ai vailor ce strabat teritoriul se mai
gasesc petece de pajisti xerofile resturi ale vegetatiei stepice înlocuite astazi cu culturi agricole.
Plantele segetale, cunoscute sub denumirea de buruieni din culturi, sunt în majoritate
plante anuale, unele cu germinatia semintelor în timpul toamnei, dar trebuie mentionat caracterul
de esalonare a germinarii semintelor pe mai multi ani, ceea ce presupune mentinerea speciei în
aceste locuri, chiar în cazurile când în anumiti ani nu exista conditii favorabile pentru dezvoltarea
lor. Prin lucrarile de întretinere a culturilor, plantulele de buruieni sunt distruse, dar acestea se
refac din semintele de rezerva, lastari, încât un anumit numar de indivizi reusesc sa ajunga la
maturitate, asigurând semintele pentru perpetuarea speciei.
Vegetatia ruderala se dezvolta pe terenurile din jurul si interiorul asezarilor omenesti,
caracterizate printr-o cantitate mult mai mare de substante organice, provenite din decopertarea
gunoaielor, resturilor vegetale si animalelor în curs de descompunere.
Vegetatia aria metropolitane a municipiului Bucuresti, în special cea forestiera reprezinta
un important factor de reglare a climatului la nivel local si regional. De asemenea, în cazul
padurilor din apropierea municipiului Bucuresti, acestea se constituie în importante furnizoare de
plante utilizate în scopuri comerciale (plante medicinale, plante utilizate pentru hrana populatiei,
plante decorative etc.).
Tot în apropierea municipiului Bucuresti, padurile prezinta o importana deosebita pentru
desfasurarea activitatilor de agrement, chiar daca în unele situatii apar probleme deosebite legate
de depozitarea deseurilor, vandalizare etc.
Un regim special de administrare îl au padurile care sunt gestionate prin ocoalele silvice
Branesti (unitatile de productie Pasarea, Pustnicu, Cernica – 5206,5 ha), Bolintin (unitatile de
productie Bucsani, Malu Spart, Cascioarele, Zavoaiele Argesului, Cotroceanca, Gradinari –
9141,4 ha), Bucuresti (unitatile de productie Socola, Jilava, Valea Mocaului, Râioasa, Domnesti,
Baneasa – 7671,1 ha), Snagov-Scrovistea (Brânzeasca, Popesti, Saftica, Afumati, Surlari-Cornis,
Balta Neagra – 8316,5 ha), Comana (Padina Tatarului, Comana, Magura, Copaceni, Islaz,
Izvoarele – 9309,7 ha), Mitreni (Paraschiva, Ciornuleasa – 2178,5 ha) si Lehliu (Fundulea – 1667
ha). În cadrul acestora specia dominanta este Quercus sp. (45,9 %, dominante fiind Q. robur – 45
%, Q. cerris – 37 %, Q. pedunculiflora – 12 %, Q. frainetto – 5 %), Tilia sp. (11 %), Robinia
pseudocaccia (8,3 %) si Populus sp. (5,4 %, dintre care dominant este Populus canadensis - 40
%).
Pagina 202 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Categorii de specii de arbori in padurea din aria

metropolitana a municipiului Bucuresti in anul 2000
1%
16%
2%
5% 47%
5%
5%
8% 11%
Quercus sp. Tilia sp. Robinia pseudacaccia

Populus sp. Carpinus sp. Fraxinus sp.
Acer sp. Salix sp. alte genuri si specii
Padurile ariei metropolitane a municipiului Bucuresti, dupa cu era amintit anterior sunt de
tip sleau (majoritatea padurilor din aria metropolitana, ele fiind de stejar pedunculat, de cer si
gârnita sau de stejar brumariu), de cer si gârnita (în sudul si vestul Vlasiei, Câmpul Câlnaului,
nordul Câmpiei Burnasului, Câmpia Gavanu-Burdea si vestul Câmpiei Mostistea, reprezentative
fiind padurile Islaz, Padina Tatatrului, Blaj, Teiusu, Magura, Cernica, Pustnicu, Pasarea,
Corbeanca, Frumusani), stejar brumariu (în Câmpia Mostistea, sudul Câmpiei Burnasului si o
mica parte din Câmpia Câlnaului, reprezentative fiind padurile Baba Ana, Belciug, Zoiceru,
Tamadau, Ileana), stejar pedunculat (caracter extrazonal în Câmpia Vlasiei si Câmpia Câlnaului,
reprezentative fiind padurile Brânzeasca, Blidaru) si zavoaie (padurile din lungul Dunarii,
Argesului, Ialomitei, Dâmbovitei si a celorlalte ape curgatoare din aria metropolitana).
Artificializari ale vegetatiei

La nivelul padurilor ariei metropolitane a municipiului Bucuresti, în afara diminuarii
suprafetei prin schimbarea destinatiei terenului, au fost realizate introduceri ale unor specii care
s-au adaptat la conditiile climatice din acest teritoriu în scopul îmbunatatirii productiei de masa
lemnoasa. Suprafata modificata prin aceste aretificializari reprezinta circa 13,4 % din totalul
padurilor din aria metropolitana a municipiului Bucuresti, cel mai mari suprafete fiind plantate cu
salcâm (9,5 % din total), plop american (1,9 %), rasinoase si Populus canaorus (câte 0,5 %
fiecare), nuc si Quercus virgiliana (câte 0,4 % fiecare).
În cazul salcâmului a fost introdus în special în lizierele padurilor, înca de la sfârsitul
secolului al XIX-lea, devenind chiar specie dominanta sau codominanta într-o serie de unitati de
productie si protectie (Râioasa 48 %, Padina Tatatrului 35 %, Valea Mocanului 29,5 %, Afumati
24 %), productivitatea lui fiind medie.
Plopul american (Populus canadensis) a fost introdus în anii `70, în special datorita
productivitatii lui superioare fata de celelalte specii de plop si a ratei de crestere mai rapide. A fost
introdus în zonele de lunca, unde a întâlnit conditii optime de dezvoltare, ocupând în prezent o
suprafata de 723,4 ha, reprezentative prin suprafete fiind unitatile de productie si protectie
Paraschiva (373,5 ha), Izvoarele (179,5 ha), Jilava (122,5 ha) si Copaceni (109,4 ha).
De asemenea, pentru diversificarea fondului forestier au fost introdusi dupa 1950 molizii
(Picea excelsa), pinii (Pinus nigra, Pinus silvestris), laricele (Larix decidua), duglasul
(Pseudotsuga douglassi), chiparosul de balta (Taxodium distichum) si tuia (Thuja occidentalis),
Pagina 203 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
suprafata artificializata fiind de 173,4 ha, cu suprafete mai ridicate în ocoalele silvice Comana
(81,4 ha) si Branesti (61,8 ha).
Diversificarea fondului forestier pentru îmbunatatirea calitatii masei lemnoase (în special
pentru producerea de mobila), fiind introduse la sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului
al XX-lea nucul (Juglans regia) – 157,9 ha, ciresul (Prunus cerris) – 113,3 ha, iar dupa cel de-al
doilea razboi mondial Quercus virgiliana – 145 ha si Acer negundo – 4,6 ha.
Prin artificializarea vegetatiei se detaseaza net municipiul Bucuresti, unde vegetatia
naturala a fost complet înlocuita cu elemente care s-au adaptat la climatul urban, urme
regasindu-se prin arbori izolati multiseculari situati în interiorul orasului.
În prezent, vegetatie initiala a fost înlocuita în totalitate, locul acesteia fiind luat de spatii
construite, terenuri virane, cai de comunicatie, spatii verzi etc. Spatiile verzi cuprind specii de
plante care s-au adaptat la climatul urban. Astfel, în alcatuirea acestora intra specii caracteristice
zonei silvostepei (Quercus sp., Tilia sp.), cât si o serie de specii alohtone care s-au adaptat la
climatul urban (tuia – Thuja occidentalis, pinul – Pinus silvestris, molidul – Picea abies, magnolia
– Magnolia sp., platanul – Platanus sp., castanul – Castanea sativa etc.).
În special în parcurile si gradinile publice, diversitatea elementelor floristice este mai
ridicata, fiind determinata de numeroasele specii care au fost introduse, în scopul cresterii valorii
estetice a parcului. Astfel, desi ca elemente dominante se detaseaza teiul, frasinul, castanul,
plopul si salcia, apar, izolat sau formând formatiuni compacte, specii de plante specifice altor
zone biogeografice: stejarul rosu american, catalpa, chiparosul de balta, ciresul japonez, diferite
specii de rasinoase (tisa, pin, tuie etc.).
Stratul ierbaceu prezinta o dezvoltare diferentiata functie de lucrarile de întretinere care
se executa asupra lor. Astfel, în spatiile neîntretinute se observa o accentuata tendinta de
ruderalizare a stratului ierbaceu cu proiectie în estetica spatiului. În zonele întretinute, sunt
amenajate aranjamente florale, starea acestora în timpul observatiilor (lunile iunie-iulie) fiind
destul de proasta (fenomenele de uscare datorita lipsei lucrarilor de întretinere sunt frecvente).
La nivelul aliniamentelor stradale de pe arterele rutiere noi se observa dominanta
monospecificitatii (dominanta unei singure specii), cu impact în estetica zonei, dar si a viabilitatii
spatiilor verzi, însa cu incidenta în scaderea costurilor de întretinere.
În afara acestora, trebuie amintita si o forma de artificializare a vegetatiei care a luat
amploare în ultima perioada în special în municipiul Bucuresti si împrejurimi, prin cultivarea
plantelor ornamentale de interior (Yucca sp. , Draccena sp., Croton sp., Palmae, Cactacae,
muscate, plante mediteranene etc.), care poate avea consecinte pe termen lung în cazul în care
prin adaptarea la conditiile locale, vor deveni concurente ale speciilor autohtone din ecosistemele
naturale.
Probleme determinate de vegetatie apar în special la nivelul culturilor agricole, plantele

sagitale contribuind la scaderea productivitatii culturilor si la aplicarea de pesticide pentru
îndepartarea lor. De asemenea, zonele forestiere detin un regim de administrare specific pentru
zonele de câmpie sau periurbane, care limiteaza activitatile de extractie a lemnului, ceea ce face
ca aceste spatii sa nu fie disponibile pentru multe categorii de activitati economice.
2.2.7 Fauna
Fauna initiala, a carei distributie este strâns legata de vegetatie si de dinamica modului
de utilizare a terenurilor, a suferit transformari semnificative în aria metropolitana a municipiului
Bucuresti, disparând chiar în zonele în care gradul de antropizare este foarte ridicat. Astfel, în
cea mai mare parte a ariei metropolitane s-au dezvoltat specii antropofile, (vrabia, cioara, mierla,
turturica, sobolanii, mustele, tântarii etc.), care au reusit sa-si adapteze comportamentul si dieta
la noile conditii de mediu impuse de amenajarile antropice
Fauna initiala se pastreaza în special în zonele umede si în padurile din aria
metropolitana a municipiului Bucuresti, unde conditiile de habitat s-au mentinut la un nivel
aceptabil pentru acestea. Fauna este cea specifica zonelor de vegetatie existente în aria
metropolitana, dintre elementele azonale remarcându-se în special speciile de animale din
Pagina 204 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
zonele umede. Astfel, în special pasarile migratoare gasesc în unele zone umede din aria
metropolitana (Lunca Dunarii, Balta Comana, luncile Argesului, Dâmbovitei, Coletinei, Ialomitei
etc.) conditii favorabile de habitat.
Dintre elementele de interes cinegetic se remarca capriorul, vulpea, iepurele, mistretul,
fazanii, potârnichea etc. care sunt valorificate ca atare în cadrul fondurilor de vânatoare din
acest spatiu. Astfel, unele paduri din apropierea municipiului Bucuresti (în special acelea unde
activitatile de recreere nu au intensitate foarte ridicata) prezinta interes cinegetic, fiind populate
periodic cu specii valoroase sub acest aspect. De altfel, toate padurile din aria metropolitana a
municipiului Bucuresti sunt incluse în fonduri de vânatoare gestionate de A.J.V.P.S..
Fauna acvatica apartine domeniului mrenei si crapului. Zona mrenei se extinde pe
locurile nisipoase ale râurilor, cuprinzând alaturi de mreana, scobar, clean, somn, oblet, caras.
Crapul are un areal redus si este însotit de babusca, platica, stiuca etc. Crapul apare foarte
frecvent si în bazinele lacustre din aria metropolitana. De altfel, în lacuri diversitatea speciilor
este mai mare, fiind de cele mai multe ori controlata antropic. Astfel, apar somnul, salaul,
cleanul, porcusorul, linul, stiuca, rosioara, bibanul etc.
Interventii la nivelul faunei ariei metropolitane a municipiului Bucuresti s-au realizat
indirect prin distrugerea habitatelor si direct prin introducerea si mentinerea unor specii de interes
vânatoresc (fazanul, capriorul).
O problema deosebita este legata de cresterea numarului de animale de companie (câini,
pisici, animale exotice etc.), care pot afecta stabilitatea ecosistemelor umane în cazul în care sunt
lasate în libertate intentionat sau accidental (în special la cutremure sau demolari). Abandonarea
câinilor care deserveau locuintele de tip P, P+1 din spatiile demolate a determinat cresterea
exploziva a numarului acestora în ultima perioada, în conditiile în care nu exista nici o politica
coerenta de mentinere si reducere a populatiilor acestora.
Fauna se constituie într-un element de favorabilitate (completeaza baza alimentara,
sustine activitatile de vânatoare si pescuit, mentine echilibrul ecologic) si de disconfort si
insecuritate în asezarile umane. Astfel, câinii, pisicile, sobolanii, insectele etc. contribuie la
cresterea riscului de îmbolnavire a populatiei, marind costurile de mentinere a unui confort ridicat
în habitatul intern si extern.
2.3. Calitatea factorilor de mediu
2.3.1. Sursele de degradare a mediului
Sursele industriale sunt reprezentate de unitati din municipiul Bucuresti si din localitatile
urbane si rurale care prin natura si dimensiunile lor determina aparitia de probleme de degradare
a componentelor de mediu. În aceasta categorie sunt considerate în special activitatile industriale
cu profil chimic, metalurgic, constructii de masini, electronica si electrotehnica, materiale de
constructii, energetic care determina aparitia unor peisaje destructurate în proximitatea lor.
Acestea ridica probleme complexe la nivelul calitatii mediului (poluarea aerului, apei, solului,
poluare fonica, degradarea peisajului).
Sursele industriale au cunoscut transformari semnificative dupa 1990, majoritatea
unitatilor mari intrând într-un amplu proces de restructurare (fragmentare, retehnologizare,
reconversie, închidere) care a avut si are implicatii în calitatea factorilor de mediu. De asemenea,
tendinta actuala este de dezvoltare a unitatilor industriale mici si mijlocii (în special în primele
doua inele urbane), care desi la nivel local au un impact mai redus asupra mediului, sinergic
actioneaza la fel de agresiv (în special asupra apelor de suprafata si subterane).
Surse mobile
Sursele mobile sunt reprezentate de mijloacele de transport, deosebindu-se mijloacele
de transport rutiere, feroviare, fluviale si aeriene.
Autoturismele sunt surse de degradare a mediului prin zgomotul produs si prin
evacuarea gazelor de esapament (mai ales autoturismele învechite care circula înca în zonele
rurale, fiind mai accesibile populatiei din aceasta zona, cu venituri mai scazute). Cel mai intens
Pagina 205 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
trafic, deci cea mai mare intensitate a zgomotului, si cele mai mari concentratii de poluanti emise,
se înregistreaza pe arterele de categoria I din Bucuresti si pe drumurile nationale 1 (Bucuresti -
Ploiesti, prin Otopeni), 1A (Bucuresti - Ploiesti, prin Buftea), 2 (Bucuresti - Urziceni), 3 (Bucuresti
- Fetesti), 5 (Bucuresti - Giurgiu), 6 (Bucuresti - Alexandria), 7 (Bucuresti - Pitesti prin Chitila),
precum si pe autostrazile Bucuresti-Constanta si Bucuresti - Pitesti.
În ceea ce priveste traficul greu (camioane si trailere), acesta este mai intens pe
drumurile nationale amintite mai sus, la care se adauga Soseaua de Centura a municipiului
Bucuresti. Poluarea determinata de vehicule este chimica si fonica. Impactul surselor mobile se
resimte asupra confortului si sanatatii populatiei, precum si asupra stabilitatii constructiilor.
Traficul feroviar se constituie într-o sursa importanta de zgomot si vibratii. În cazul
traficului feroviar de marfuri, cresterea nivelului sunetului este legata de necesitatile unitatilor
industriale de alimentare cu materii prime. Traficul de calatori se desfasoara permanent, cu mici
diferentieri sezoniere (introducerea unor trenuri catre munte în perioada de iarna si catre litoral în
sezonul estival); existenta unor trenuri care circula noaptea accentueaza efectul zgomotului,
afectând programul de odihna al populatiei rezidente în apropierea liniilor ferate. Daca o buna
parte din liniile ferate ce traverseaza aria metropolitana a Municipiului Bucuresti sunt electrificate,
poluarea chimica fiind mai redusa, existenta unor linii neelectrificate face ca traficul feroviar de pe
aceste relatii (Bucuresti - Titu, Bucuresti - Giurgiu, Bucuresti - Oltenita, linia de centura) sa
constituie surse de poluare.
Cea mai importanta concentrare feroviara este zona Gara de Nord care este deservita de
o retea densa de cai ferate. Caile ferate care des ervesc garile de Nord si Basarab fragmenteaza
zona situata între Calea Grivitei si Bd. Dinicu Golescu, în acest spatiu neexistând deocamdata
posibilitati de transferare a fluxurilor rutiere decât pe Podul Grant sau prin zona Gara de Nord.
Traficul ferovi ar înregistreaza variatii în timpul zilei în cele doua statii CFR. Astfel, traficul
cel mai intens se semnaleaza dimineata între orele 05.00-08.00, când numarul trenurilor care
pleaca sau sosesc în Gara de Nord este peste 10, iar în Gara Basarab între 2-5. Maxime
secundare mai apar în intervalul 16.00-17.00 si 21.00-22.00, fiind legat de terminarea
programului de lucru sau de transferarea fluxurilor de calatori care se îndreapta spre diferite
orase din tara sau spre Bucuresti. Traficul cel mai redus se înregistreaza în intervalele 9.00 -
13.00 si 15.00-16.00. Din analiza datelor se poate observa ca maximele se suprapun peste
perioadele de odihna ale populatiei (05.00-09.00, 13.00-15.00 si 22.00 -24.00).
Cea mai mare parte a trenurilor care pleaca si sosesc din/în Gara de Nord sunt Rapide
(44 %), urmate de cele Personale (24 %), Accelerate (22 %) si Intercity (10 %). În cazul trenurilor
personale, se observa o diferenta ridicata între numarul de plecari si cel de sosiri, explicatia fiind
data de faptul ca majoritatea personalelor ce sosesc în Bucuresti sunt directionate spre celelalte
statii CFR (Obor, Basarab, Progresul, Baneasa). Acest lucru este pus în evidenta de faptul ca la
Gara Basarab se înregistreaza zilnic 15 plecari si 24 de sosiri, în timp ce în Gara de Nord sunt 74
sosiri si 82 plecari.
Din/în Gara de Nord pleaca/sosesc trenuri din toate regiunile tarii, celelalte gari deservind
doar anumite regiuni: Basarab pentru Transilvania si vestul Munteniei, Obor pentru Dobrogea si
estul Munteniei, Progresul pentru sudul tarii. Cele mai multe trenuri care tranziteaza Gara de
Nord realizeaza legatura cu orase din Muntenia (12 % Sosiri si 13 % Plecari) evidentiind relatiile
interregionale existente la nivelul acestui spatiu. Transilvania (10 % Plecari si 6 % Sosiri),
Moldova (8 % Sosiri si 8 % Plecari), Dobrogea (8 % Plecari si 8 % Sosiri), Banat (6 % Sosiri si 8
% Plecari). La acestea se adauga trenurile internationale (7 % Sosiri si 6 % Plecari) care
traverseaza diferite regiuni ale tarii functie de destinatia finala.
Traficul feroviar de calatori este completat de traficul feroviar industrial, care se afecteaza
în general aceleasi areale ca si traficul de calatori. În zona platformelor industriale apar probleme
legate de fragmentarea traficului rutier datorita traversarii unor cai ferate industriale (Soseaua
Orhideelor, Bd. Jiului etc.). Traficul feroviar de marfuri contribuie la cresterea riscului tehnogen în
lungul cailor ferate prin substantele chimice cu diferite grade de periculozitate (inflamabile,
corozive, acizi, baze etc.) care sunt transportate.
Alte surse mobile de degradare a mediului sunt constituite de traficul fluvial de pe Dunare
si de traficul aerian, acesta din urma fiind concentrat în zona aeroporturilor internationale Otopeni
Pagina 206 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
si Baneasa, culoarele de decolare si aterizare fiind de asemenea afectate de nivelul ridicat al

zgomotului, provocate de aparatele de zbor.
Surse menajere
Spatiile rezidentiale si asimilabile cu cele rezidentiale (comerciale, birouri, institutii, etc.)
reprezinta surse importante de degradare a mediului în aria metropolitana a municipiului
Bucuresti prin volumul ridicat de deseuri, dar si prin presiunea ridicata pe care o exercita asupra
diferitelor categorii de resurse naturale (resurse energetice, resurse alimentare etc.).
De asemenea, gospodariile oamenilor devin, din cauza lipsei unor dotari edilitare
(încalzire centralizata, alimentare cu apa, canalizare) surse de poluare a aerului (iarna, prin
încalzirea locuintelor pe baza de combustibili fosili) si a apelor (prin scurgerea apelor uzate
menajere în reteaua hidrografica sau prin infiltrarea acestora în pânza freatica).
În prezent sursele menajere sunt printre cele mai importante forme de degradare a
calitatii mediului ariei metropolitane a municipiului Bucuresti deoarece:
- prezinta o distributie relativ uniforma în spatiul ariei metropolitane a municipiului
Bucuresti
- consumul casnic si implicit volumul de deseuri generat a crescut semnificativ, sub
efectul direct al deschiderii economice.
- diversitatea substantelor utilizate în gospodarie care devin deseuri a crescut
semnificativ (materiale de constructie, detergenti etc.), iar ritmul de înlocuire a
obiectelor casnice este foarte ridicat.
- controlul impactului asupra mediului al surselor menajere este foarte greu de realizat
si de limitat.
- infractionalitatea de mediu (depozitarea haotica a deseurilor, evacuarea necontrolata
a apelor uzate, vandalizarea vegetatiei forestiere) sunt fenomene specifice în
interiorul si proximitatea spatiilor rezidentiale.
Surse agricole
Activitatile agricole detin, ca areal de desfasurare, ponderea cea mai importanta din
totalul activitatilor economice din aria metropolitana a municipiului Bucuresti. Atât cultura
plantelor, cât si cresterea animalelor reprezinta surse de degradare a calitatii apelor si solurilor
prin substante organice.
Astfel, caracterul intensiv al culturilor (mecanizare, chimizare, irigatii, suprafete ridicate,
monoculturi) contribuie la accentuarea problemelor de mediu pe care le genereaza activitatile
agricole. Astfel, degradarea calitatii solurilor, degradarea calitatii apelor de suprafata si
subterane, afectarea ecosistemelor naturale, dar si a calitatii locuirii în asezarile umane, sunt
consecinte frecvent raspândite în aria metropolitana a municipiului Bucuresti.
În c azul activitatilor de crestere a animalelor probleme apar datorita amplasarii
necorespunzatoare a unitatilor de productie fata de alte functiuni sau datorita nefunctionarii
corespunzatoare a unor instalatii de reducere a impactului deseurilor asupra mediului. Astfel,
probleme deosebite apar datorita mirosurilor (în cazul atmosferei), volumelor ridicate de
substante organice care ajung în sistemele acvatice receptoare si a volumului ridicat de deseuri,
care îsi gaseste din ce în ce mai greu utilizare într-o agricultura din ce în ce mai chimizata.
Alte surse
În categoria acestora sunt incluse o serie de activitati cu areal de influenta redus, însa
care pot pune probleme de mediu în cazul unei gestiuni necorespunzatoare. În aceasta categorie
sunt incluse activitatile din sectorul sanitar, depozitele de deseuri, activitatile de extractie a
materialelor de constructie etc.
Dintre aceste sursele sanitare ridica cel mai mari probleme la nivelul ariei metropolitane a
municipiului Bucuresti, gestionarea deseurilor si riscul biologic fiind printre problemele care se
doresc a fi rezolvate în viitor. Astfel, numai în cazul municipiului Bucuresti exista 31 unitati
sanitare care trebuie sa îsi rezolve în perioada 2005-2007 problema incinerarii deseurilor
Pagina 207 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
periculoase, acestea urmând sa fie supuse sterilizarii termice, sau incinerarii în instalatiile
autorizate.
Sursele de degradare a mediului vor fi prezentate detaliat în cadrul fiecarei componente

de analiza a starii mediului.
Pagina 208 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
2.3.2. Sursele de degradare ale aerului
Surse de poluare a aerului

Calitatea aerului din aria metropolitana a municipiului Bucuresti este influentata în special
de activitatile industriale care se desfasoara în municipiul Bucuresti si de sursele mobile
(transporturi rutiere, feroviare si aeriene).
La acestea se adauga sursele casnice (în special din arderea combustibililor), depozitele
controlate si necontrolate de deseuri, extractia si prelucrarea primara a materialelor de
constructie etc.
Sursele industriale cele mai numeroase sunt concentrate în municipiul Bucuresti,
platformele industriale periferice având un impact ridicat asupra calitatii aerului pe suprafete mari.
Se remarca în acest sens platformele industriale Pantelimon, Dudesti-Policolor, Pipera, IMGB,
precum si centralele termice situate la limita externa a intravilanului municipiului Bucuresti.
Zona industriala Dudesti este amplasata în estul municipiului Bucuresti, concentrând
unitati din industria chimica (coloranti, farmaceutica, sapun etc.). Principalele probleme de
poluare a aerului sunt legate de emisiile de pulberi în suspensie, plumb, fluor, oxizi de azot,
amoniac, acid clorhidric, clor molecular. La amoniac, considerat principala noxa a acestei unitati,
s-au înregistrat depasiri ale valorilor maxime admise în peste 20 % din situatii. La indicatorul
pulberi în suspensie, depasirile maximelor admise sunt accentuate de prezenta unor surse de
poluare asociate (platfoma industriala Pantelimon, lucrarile de constructie realizate la magistrala
de metrou Nicolae Grigorescu-Policolor), fapt ce a determinat depasiri ale valorilor maxime
admise în peste 60 % din situatii.
În zona industriala Ghencea calitatea aerului este afectata de functionarea unitatilor
Tricodava, Siderma, Relantex, Miniplast, Stofa si Mobila, activitati care conduc la evacuarea în
atmosfera a unui complex de poluanti organici si anorganici sub forma de gaze sau vapori,
pulberi sedimentabile si în suspensie. Probleme deosebite la nivelul acestei zone industriale le
ridica dimetil formaldehida, urmata de monoxid de carbon atât ca intensitate, cât si ca areal de
manifestare.
Alaturi de acestea, dintre sursele industriale importante de poluare ale aerului cele mai
importante sunt concentrate în localitatile Pantelimon (industrie neferoasa), Glina (obtinere de
fainuri proteice), Jilava (procesare cauciuc, betoniere, tabacarie, topitorie), Popesti-Leordeni
(procesare cauciuc, topitorie, prelucrarea lemnului), Voluntari (realizarea de componente
electronice, tratarea si acoperirea metalelor, statie de betoane), Buftea (materiale de constructie,
prelucrarea lemnului), Chitila (materiale de constructii, prelucrarea lemnului), Otopeni (realizarea
de componente electronice) si Oltenita (topitorie, santier naval).
Volumul acestor activitati industriale a scazut semnificativ în ultimii 14 ani, iar din aceasta
cauza importanta acestor surse de poluare s-a diminuat în timp.
De remarcat este faptul ca în aria metropolitana a municipiului Bucuresti functioneaza trei agenti
economici din domeniul refrigerarii: SC TRANSFRIGOTREN INTERNATIONAL SA Buftea, SC
DELROM SA Pantelimon si SC UGUR YAPISAN Voluntari, care sunt monitorizati ca surse de
emisii de gaze care contribuie la degradarea stratului de ozon.
Dintre sursele mobile, se remarca traficul rutier, care prin dimensiunile pe care le-a
capatat în ultimii ani reprezinta un important factor de poluare a aerului. Poluarea determinata de
traficul rutier se manifesta mai puternic în lungul arterelor de transport principale, acolo unde si
intensitatea traficului este mai ridicata.
Dat fiind faptul ca emisiile de la autovehicule au loc în apropierea solului, impactul maxim
al acestora asupra calitatii aerului are loc în proximitatea arterelor de trafic la nivelul respiratiei
umane. Daca în unele cartiere rezidentiale arterele principale de trafic sunt relativ largi, nu acelasi
lucru caracterizeaza zona centrala unde strazile sunt înguste, accentuând defavorabilitatea.
Astfel, zona centrala a municipiului Bucuresti se caracterizeaza printr-un trafic foarte intens, ceea
ce contribuie la accentuarea problemelor de mediu.
Pagina 209 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Din analiza noxelor generate de traficul rutier, se observa aparitia de probleme deosebite
în special la indicatorul monoxid de carbon, unde se observa o frecventa destul de ridicata de
depasire a CMA momentan si zilnic în punctele Cercul Militar si Lacul Morii.
Probleme de poluare a aerului, apar pe suprafete mai reduse în special în lungul cailor
ferate neelectrificate (determinate de traficul feroviar) si în apropierea aeroporturilor Otopeni si
Baneasa (determinate de traficul aerian).
De asemenea o poluare locala a aerului este determinata si de gazele rezultate din
descompunerea sau arderea deseurilor în cadrul rampelor de deseuri sau datorita aerosolilor de
la pesticide sau de la alte produse fitosanitare utilizate în agricultura, etc.
În municipiul Bucuresti, ICIM si Agentia de Protectie a Mediului Bucuresti si Ministerul
Industriilor au identificat 53 surse de poluare a aerului, repartizate pe întreg teritoriul municipiului
Bucuresti. Pe baza unui model matematic de difuzie de tip gaussian, având ca date de intrare
caracteristicile fizico-chimice a surselor de poluare si parametrii meteorologici, ICIM a calculat
concentratiile medii anuale si concentratiile maxime la 30 de minute, precum si frecventele
anuale de depasire a normelor sanitare. Studiul a surprins aparitia unor situatii de depasire a
concentratiilor medii anuale la dioxid de sulf în zona Grozavesti-Grivitei, în nord vestul
Bucurestiului si în zona Titan sub directa influenta a centralelor termice. Astfel, în aceste zone,
frecventa de depasire a CMA este de 1 %, în unele cazuri înregistrându -se concentratii la 30
minute duble fata de maxima admisa.
În aceste zone apar si situatii de poluare cu oxizi de azot, cu frecvente de depasire de 1-
2 %, în unele conditii valorile depasind maxima momentana cu 20 ori (zonele Militari, Colentina,
Titan) .
De remarcat ca în municipiul Bucuresti centralele termice contribuie cu circa 60 % la
poluarea cu dioxid de sulf si 40 % la cea cu oxizi de azot.
Principalele surse de pulberi în suspensie sunt traficul rutier si unitatile industriale din aria
metropolitana a municipiului Bucuresti. Depasirea limitei maxime admise este foarte frecventa în
cazul unitatilor din industria metalurgiei feroase si neferoase, dar si a centralelor termice.
De asemenea, în apropierea zonelor în care se executa lucrari de constructie
concentratia de pulberi în suspensie înregistreaza cresteri, uneori depasind concentratia maxima
admisa.
În cazul pulberilor în suspensie si sedimentabile rezultate din activitatile din industria
metalurgica si din traficul rutier se pune problema continutului ridicat în metale grele (în special
plumb si cadmiu), care ridica probleme deosebite la nivelul ecosistemelor acvatice si terestre.
3
Depasiri ale concentratiei maxime admise la pulberi în suspensie (0,15 mg/m ) în aria
metropolitana a municipiului Bucuresti se înregistreaza atât în municipiul Bucuresti, cât si în
localitatile din imediata vecinatate a SC NEFERAL SA si în localitatile din apropierea centralelor
termice.
Incepand cu anul 2003 calitatea aerului municipiului Bucuresti si a unor localitati din
judetul Ilfov este supravegheata printr-o retea de 8 puncte (Drumul Taberei, Berceni, Cercul
Militar, Mihai Bravu, Magurele, Balotesti, Lacul Morii, Titan), ce surprind dinamica zilnica a
principalelor noxe ce caracterizeaza aerul urban al municipiului Bucuresti: dioxid de sulf, oxizi de
azot, ozon, monoxid de carbon, pulberi in suspensie. Concentratia noxelor este corelata cu
parametrii climatici (temperatura, umiditate, precipitatii, regim eolian, presiune atmosferica).
Astfel, dioxidul de sulf a înregistrat în perioada octombrie (înainte de activarea sistemului
de încalzire) – decembrie (sistemul de încalzire functional). Astfel, cea mai mare parte a valorilor
3 3
s-au situat sub 50 µg/m , fiind înregistrate doar doua depasiri la statiile Titan (440 µg/m ) si
3
Balotesti (285 µg/m ). De altfel, si în lunile ianuarie si februarie ale anului 2005, conform
rapoartelor Agentiei de Protectie a Mediului Bucuresti, valorile indicatorului dioxid de sulf au
depasit doar în doua situatii maxima admisa la statia Berceni. Se observa ca maximele
concentratiilor dioxidului de sulf sunt legate de perioadele de functionare a centralelor termice si
de prezenta unor situatii climatice nefavorabile (umiditate ridicata, stabilitate ridicata a maselor
de aer).
Pagina 210 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Variatia SO2 in aria metropolitana a municipiului Bucuresti in perioada

octombrie-decembrie 2004 (ARPM Bucuresti)
500
450
400
350
300
µg/m3
250
200
150
100
50
0
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31 33 35 37 39 41 43 45 47 49 51
Cercul Militar Mihai Bravu Titan Lacul Morii Berceni Magurele Balotesti Drumul Taberei
Fig. 44
În cazul oxizilor de azot, valorile medii cele mai ridicate se înregistreaza în punctele
3 3
Cercul Militar (112,8 µg/m ) si Mihai Bravu (98,8 µg/m ), evidentiind clar influenta traficului rutier
asupra dinamicii acestui indicator. De asemenea, valorile cele mai ridicate sunt legate de
maxime ale traficului rutier, dar si de valori mai ridicate ale temperaturii aerului si stabilitate
3 3
accentuata a atmosferei (Cercul Militar – 399 µg/m , Mihai Bravu – 238 µg/m , Drumul Taberei -
3 3
236 µg/m , Titan – 220 µg/m ). De altefl, în punctele Cercul Militar si Mihai Bravu se înregistreaza
cele mai frecvente depasiri ale concentratiilor maxime admise (circa 80 % din cazuri). Influenta
traficului rutier asupra acestui indicator este evidentiata si prin faptul ca în punctele situate în
3
afara municipiului Bucuresti valorile depasesc foarte rar 50 µg/m . Concentratiile medii anuale de
NO2 prezinta cele mai mari valori în zona centrala si scad catre periferie.
Variatia dioxidului de azot in aria metropolitana a municipiului Bucuresti
in intervalul octombrie-decembrie 2004 (dupa ARPM Bucuresti, 2004)
1000
900
800
700
600
µg/m3
500
400
300
200
100
0
Cercul Militar Mihai Bravu Titan Lacul Morii Berceni Magurele Balotesti Dr Taberei
Fig. 45
Un alt poluant important prin impactul ridicat pe care îl are asupra organismului uman
este ozonul, ale carui valori sunt distribuite destul de uniform în aglomeratia urbana a
3
municipiului Bucuresti. Astfel, valorile acestui indicator se pas treaza peste 40 µg/m la statiile
situate la periferie sau în afara municipiului Bucuresti. Valorile maxime la acest indicator se
3
înregistreaza în cartierele periferice ale municipiului Bucuresti (Berceni – 153 µg/m ) si la
3 3
periferia acestuia (Balotesti – 108 µg/m si Magurele 119 µg/m ) sub efectul direct al proceselor
Pagina 211 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
fizico-chimice din atmosfera, dar si a traficului greu care este mult mai intens. Desi nu s-au
înregistrat depasiri ale pragului de alerta, efectul sinergic al ozonului trebuie considerat.
Dinamica concentratie indicatorului ozon in aerul ariei metropolitane a

municipiului Bucuresti in perioada octombrie-decembrie 2004 (ARPM Bucuresti)
700
600
500
µg/m3.
400
300
200
100
0
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31 33 35 37 39 41 43 45 47 49 51
Fig. 46
Desi s-au realizat monitorizari si ale monoxidului de carbon, valorile nu sunt relevante
pentru arealul analizat. Valorile cele mai ridicate la acest indicator apar în zonele cu trafic rutier
intens, însa depasesc concentratiile maxime admise doar în situatii de calm atmosferic.
Problemele cele mai delicate legate de calitatea aerului în aria metropolitana a
municipiului Bucuresti saunt determinate de pulberile în suspensie si sedimentabile, unde fondul
natural si sursele de poluare determina mentinerea unor valori foarte ridicate ale concentratiilor
ce depasesc frecvent CMA.
Dinamica concentratiilor de pulberi in suspensie la aria metropolitana

a municipiului Bucuresti in perioada octombrie-decembrie 2005
(ARPM Bucuresti)
600
500
400
µg/m3
300
200
100
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
Fig. 47
Pagina 212 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Valorile indicatorului pulberi în suspensie depasesc în peste 75 % din situatii CMA, cele
mai mari probleme existând în zonele centrale (Centrul Militar, Mihai Bravu), acolo unde traficul
rutier foarte intens este dublat de o lipsa acuta de suprafete verzi. Astfel, valorile medii pentru
3
intervalul considerat depasesc maxima admisa (0,15 µg/m ) la toate statiile din aria metropolitana
a municipiului Bucuresti, ceea ce atrage atentia asupra necesitatii delimitarii centurii verde-
galben si a extinderii suprafetelor verzi existente.
Astfel, probleme deosebite de poluare a aerului apar în lungul cailor de comunicatie
rutiere sau feroviare neelectrificate principale, dar si în proximitatea surselor stationare
importante.
Poluarea fonica
Poluarea fonica reprezinta una dintre problemele care au luat o amploare deosebita în
aria metropolitana a municipiului Bucuresti, în special prin intensificarea traficului.
Aportul surselor fixe este destul de redus, limitându-se la o suprafata restrânsa situata în
imediata apropiere a unitatii generatoare. În acest sens, pentru aria metropolitana a municipiului
Bucuresti principalele surse de zgomot sunt reprezentate de unitatile industriale. În
majoritatea unitatilor industriale se înregistreaza nivele ale sunetului la limita externa a unitatii de
60-70 dB(A). Probleme legate de poluarea fonica în zonele rezidentiale (Militari, Colentina, Obor,
IMGB, Panduri etc.) apar în timpul zilei cand majoritatea unitatilor industriale se caracterizeaza
prin nivele ale zgomotului de peste 60 dB(A).
Dintre sursele importante de poluare fonica, pot fi mentionate centralele termice, unitatile
de învatamânt, spatiile comerciale mari, barurile si restaurantele. În cazul acestora, apar depasiri
destul de frecvente ale nivelului de 65 dB(A).
Cea mai importanta sursa de poluare fonica, atât în aria metropolitana cât si a
municipiului Bucuresti, este reprezentata de traficul rutier, în cea mai mare parte a arterelor
rutiere înregistrându-se depasiri aproape permanente ale valorii de 70 dB(A) în timpul zilei.
Astfel, la nivelul municipiului Bucuresti, conform INCERC, din 35 artere rutiere analizate, la pe 20
se depaseste valoarea de 76 dB(A), iar pe 28 dintre aces tea se depasesc 70 dB(A). Probleme
deosebite apar pe arterele de intrare-iesire în municipiul Bucuresti si pe inelele exterioare
(Soseaua Stefan cel Mare, Bd. Iancu de Hunedoara, Soseaua Mihai Bravu, Soseaua Colentina,
Soseaua Pantelimon, Calea Grivitei, Soseaua Orhideelor, Soseaua Panduri, Soseaua Oltenitei
etc.).
Dintre sursele mobile, dar cu areal mai restrâns de manifestare se remarca traficul
feroviar si traficul aerian. Traficul feroviar contribuie la accentuarea problemelor de poluare
fonica, mai ales în situatia în care acesta se suprapune cu alte categorii de surse. Astfel, în
special în intervalul 5.00-24.00, apar valori care în proximitatea cailor ferate depasesc 80 dB(A),
mai ales în lungul cailor ferate care realizeaza legatura cu Gara de Nord.
În zonele Otopeni si Baneasa, apar valori ridicate ale nivelului mediu al sunetului
determinate de traficul aerian.
Disfunctionalitati de mediu
Principalele disfunctionalitati de mediu legate de calitatea aerului ariei metropolitane a

municipiului Bucuresti sunt:
-nivelul ridicat al concentratiilor de noxe în municipiul Bucuresti (oxizi de sulf,
azor si carbon, pulberi în suspensie, amoniac etc.), care depasesc periodic concentratiile maxime
admise, iar prin efectul lor sinergic cresc incidenta în mediu;
-conturarea unor zone cu probleme grave de poluare a aerului, situate în
proximitatea unitatilor industriale poluante (Dudesti-Policolor, CET-uri, Jilava etc.);
-prezenta unor concentratii ridicate de noxe specifice în lungul cailor de comunicatie
rutiere importante;
-amplasarea necorespunzatoare a unor surse de poluare a aerului fata de circulatia
maselor de aer, ce favorizeaza transportul noxelor spre zonele populate;
Pagina 213 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
-accentuarea problemelor de poluare cu pulberi în suspensie si sedimentabile datorita

fondului natural si intensificarii activitatilor din constructii;
-concentrarea surselor de degradare a calitatii aerului în municipiul Bucuresti si în
comunele din proximitate;
-monitorizarea deficitara a noxelor din aria metropolitana a municipiului Bucuresti,
-conturarea unor zone cu probleme grave de poluare fonica (marile intersectii, arterele cu
trafic foarte intens, arterele cu trafic greu, proximitatea unor unitatilor industriale), unele dintre
acestea suprapunându-se peste zone rezidentiale (în special municipiul Bucuresti si spatiile din
imediata proximitate a unor artere rutiere importante care traverseaza aria metropolitana).
Pagina 214 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
2.3.3. Sursele ede degradare a apelor
Calitatea apelor din aria metropolitana a municipiului Bucuresti este direct influentata de
numarul ridicat de surse de poluare existente în special în municipiul Bucuresti si în localitatile din
proximitatea acestuia. Astfel, lipsa sau functionarea deficitara a statiilor de epurare a apelor
apartinând unitatilor economice pune reale probleme la nivelul calitatii sistemelor acvatice.
Analizele efectuate de Compania Nationala „Apele Române” si Agentia pentru Protectia
Mediului Ilfov, evidentiaza faptul ca cea mai mare parte a sistemelor acvatice din apropierea
Bucurestiului se caracterizeaza prin depasirea valorilor unor indicatori prevazuti de STAS-uri de
profil din România. Problema este cu atât mai grava cu cât apa reprezinta un important factor
care intervine la nivelul comunitatilor umane din aria metropolitana a municipiului Bucuresti:
alimentarea cu apa potabila si industriala, irigatii, piscicultura, agrement, producerea de energie
electrica, încalzire etc.
Alimentarea cu apa potabila a municipiului Bucuresti este realizata prin intermediul a
3 3
doua statii de tratare, Arcuda si Rosu, care au capacitatea de 740000 m si respectiv 520000 m
pe an. Alimentarea cu apa potabila a orasului se realizeaza în proportie de 88 % din surse de
suprafata (Arges, Dâmbovita) si restul din surse subterane (Ulmi, Bragadiru, Arcuda si alte puturi
de mare adâncime din intravilan).
Orasul dispune de sase statii de pompare care asigura presiunea necesara alimentarii în
teritoriu: Grozavesti, Sud, Nord, Drumul Taberei, Uverturii, 37 statii de repompare cu raza mai
mare de influenta si înca 267 de hidrofoare care servesc unui numar limitat de locuinte.
Reteaua de distributie însumeaza 2200 km, din care 700 km au o vechime de peste 50
ani si 190 km au o vechime de peste 80 ani. La acestea se adauga 20300 cismele utilizate pentru
alimentarea cu apa în unele zone mai putin dotate din municipiul Bucuresti.
Alimentarea cu apa industriala se realizeaza din subsistemul Cernica-Pantelimon,
sistemul Arges si din apele subterane.
Consumul specific mediu de apa calda si rece este de 480 l/locuitor/zi în sistem
contorizat si 280 l/locuitor/zi în sistem paushall. Consumul de apa mediu pe locuitor, precum si
consumurile din industrie si agricultura sunt mult mai mari decât în alte tari, datorita pierderilor de
pe retelele de distributie, risipei si tehnologiilor folosite. În Bucuresti, pierderile si risipa de apa
ajung la 40-50 % din totalul apei pompate; în sistemele de irigtie, apa se utilizeaza în procent de
40-50% din cât se pompeaza, în industrie consumurile depasesc de 1,5-2 ori pe cele cu
economie avansata. Aceste modalitati de utilizare a apei prezinta un efect negativ dublu: consum
de energie foarte ridicat si degradarea calitativa si cantitativa a resurselor de apa.
Surse de poluare a apelor
Cea mai mare diversitate la nivelul volumelor de ape uzate si poluantilor evacuati le
regasim la nivelul surselor industriale, care desi sunt surse punctuale contribuie la modificarea
parametrilor fizico-chimici si biologici pe lungimi sau suprafete apreciabile la nivelul sistemelor
acvatice. O caracteristica a municipiului Bucuresti si a localitatilor din proximitate, este prezenta
unitatilor industriale cu profile foarte diverse, care creaza probleme asupra diversitatii si
concentratiei foarte ridicate a poluantilor evacuati în reteaua de canalizare sau direct în cursurile
de apa. Astfel, în special în cazul unitatilor industriale cu profil chimic sau metalurgic, prezenta
unor compusi toxici în apele uzate evacuate este foarte frecventa.
Diminuarea activitatilor industriale a determinat si scaderea impactului apelor uzate
asupra apelor de suprafata si subterane, însa nu si rezolvarea problemelor legate de calitatea
apelor.
Activitatile agricole reprezinta o importanta sursa de poluare a apelor din aria
metropolitana a muncipiului Bucuresti, caracterul intensiv al acestora ridicând numeroase
probleme si la nivelul sistemelor acvatice. Utilizarea pesticidelor si a îngrasamintelor chimice în
agricultura contribuie la degradarea apelor de suprafata si subterane, datorita remanentei ridicate
a acestora în sedimente. De asemenea, în categoria activitatilor agricole fermele zootehnice au o
contributie importanta la poluarea apelor, atât prin numarul lor (circa 100), cât si datorita lipsei
statiilor de epurare sau a tehnologiilor vechi.
Pagina 215 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Fermele zootehnice reprezinta totodata o importanta sursa de poluare cu materii

organice si coliformi, fapt pentru care unele dintre acestea sunt incluse în categoria agentilor
economici poluatori din aria metropolitana a municipiului Bucuresti fiind monitorizati ca atare de
catre Agentiile de Protectia Mediului.
Sursele menajere reprezinta principalele surse de degradare a calitatii apelor de
suprafata si subterane, în special datorita inexistentei statiilor de epurare pentru apele de
canalizare în cadrul majotitatii localitatilor din zona metropolitana a capitalei (inclusiv municipiul
Bucuresti). Sursele menajere se remarca în special prin volumul foarte mare de ape uzate
evacuate prin sistemele de canalizare. Trebuie remarcat faptul ca, cel putin în cazul municipiului
Bucuresti, majoritatea agentilor economici, evacueaza apele uzate în sistemul de canalizare
determinând suprasolicitarea sistemului de canalizare si a statiilor de epurare existente.
Adaugând la toate acestea si starea proasta a retelelor de canalizare riscurile la nivelul calitatii
apelor subterane sunt îngrijoratoare.
În mediul rural, rigolele colectoare de ape pluviale sunt si receptori ai apelor menajere si
în special a celor încarcate cu detergenti. Aceste volume de apa au cale libera spre infiltrare,
rigolele nefiind în general betonate. De asemenea, grupurile sanitare sunt de obicei amplasate în
curti si gradini fara nici o izolare în raport cu pânza freatica si pisite complet de o monitorizare a
pozitionarii în raport cu panta hidraulica si adâncimea nivelului piezometric al pânzei care
alimenteaza localitatea.
De asemenea, scurgerile din depozitele de deseuri menajere, care nu sunt realizate
conform normelor în vigoare în nici o localitate din aria metropolitana a municipiului Bucuresti, se
constituie într-un factor de degradare local al calitatii apelor de suprafata si subterane.
În aria metropolitana a municipiului Bucuresti, la sursele de degradarea a apelor mai pot
fi mentionate sursele sanitare, unele unitati de prestari servicii (spalatorii auto, spalatorii chimice
etc.), sistemele de irigatii, activitatile de piscicultura, agrement, sport-turism si cercetare.
Cea mai mare concentrare a surselor de poluare se întâlneste în judetul Ilfov si municipiul
Bucuresti, unde Agentia de Protectie a Mediului Ilfov a inventariat 73 surse de poluare, din care
58 în bazinul hidrografic al Argesului si 15 în bazinul hidrografic Ialomita. Volumul de ape uzate
3
evacuate în cadrul judetului Ilfov este de circa 710 000 mii m anual, din care peste 90 % sunt
insuficient epurate sau neepurate. Cele mai multe restitutii de ape uzate sunt realizate de catre
activitatile industriale (208), urmate de amenajarile piscicole (64), retele urbane (55) si fermele
zootehnice (45). În total la nivelul judetului Ilfov sunt înregistrate 289 restitutii în cursurile de apa,
din care 73 sunt incluse în categoria surselor de degradare a apelor. Interesant este faptul ca în
categoria surselor de poluare nu se regasesc activitatile din piscicultura care contribuie la
poluarea apelor cu substante organice în special în acumulari.
La nivelul ariei metropolitane a municipiului Bucuresti, în 2003, erau monitorizate de catre
APM (2003) ca surse de poluare peste 80 de evacuatori, dintre care 75 din judetul Ilfov. Dintre
acestia, peste 80 % detin statii de epurare care realizeaza doar cel mult o epurare mecanica a
apelor uzate.
Municipiul Bucuresti râmâne cel mai important poluator al apelor din aria sa
metropolitana prin cele cinci evacuari: trei evacuari în caseta colectoare a râului Dâmbovita, o
evacuare în râul Ciorogârla si o evacuare în râul Sabar. Trebuie amintit faptul ca majoritatea
agentilor economici din municipiul Bucuresti evacueaza apele uzate în caseta Dâmbovitei, de
cele mai multe ori doar dupa efectuarea unei epurari mecanice.
Per ansamblul judetului Ilfov, cel mai mare volum de ape uzate evacuate în apele de
suprafata revine unitatilor de gospodarire comunala (20232 l/s din 18 surse), urmate de cele din
transporturi (2136 l/s, din patru surse) si cele industriale (1275 l/s din 21 de surse). Un impact
ridicat asupra calitatii apelor îl au apele uzate din zootehnie si din unitatile sanitare, chiar daca
volumul apelor uzate este destul de redus.
Cele mai multe evacuari de ape uzate se realizeaza în caseta Dâmbovitei (15), însa
volumul cele mai important de ape uzate este deversat în râul Dâmbovita (apele uzate ale
municipiului Bucuresti). Se remarca numarul mare de evacuari la o serie de râuri mici (Ciorogârla,
Pasarea, Sabar, Snagov, Cociovalistea).
Pagina 216 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
În cazul zonei situate în afara judetului Ilfov, cele mai importante surse de poluare sunt
concentrate în zona Oltenita, care evacueaza apele uzate în râul Arges. Astfel, orasul Oltenita
3
evacueaza anual un volum de 2522 m /an, la care se realizeaza doar o epurare mecanica. Cele
mai importante surse de poluare sunt societatea locala de gospodarire comunala, SC NAVOL SA
(constructii si reparatii navale), TUROL SA (piese turnate din fonta) si COMSUIN SA (productie
vegetala si animala).
Parametrii de calitate a apelor
Dintre parametrii calitativi care intereseaza în hidrologia urbana se includ urmatoarele
grupe de indicatori: indicatorii si constituientii comuni (ionii majori, oxigenul dizolvat, suspensiile,
turbiditatea, conductivitatea, pH, temperatura, duritatea, alcalinitatea), nutrienti (nitrati, nitriti, azot
Kjedahl, amoniac, fosfor total, ortofosfati), indicatori organici (consum biochimic de oxigen,
consum chimic de oxigen, consum de oxigen total, carbon organic), elemente trasoare (zinc,
plumb, cadmiu, mercur, arseniu, crom, fier, nichel, mangan), materii solide (materii solide în
suspensie, materii solide volatile, materii solide flexibile), indicatori bacteriologici (coliformi totali,
coliformi fecali), alti parametrii speciali (uleiuri si grasimi, hidrocarburi aromatice polinucleare,
fenoli, pesticide organoclorurate, cianuri etc.).
În cazul apelor de suprafata se remarca faptul ca degradarea calitatii acestora apare
dupa ce au traversat o localitate urbana caracterizata prin prezenta unor unitati industriale
importante.
Calitatea apelor de suprafata este monitorizata pe râurile Dunare, Arges, Dâmbovita,
Colentina, Ialomita, Sabar, Ciorogârla, precum si pe o serie de canale. Astfel, la intrarea râurilor
alohtone în aria metropolitana, toti indicatorii de calitate a apelor se încadreaza în categoria I, cu
depasiri accidentale în special la indicatorii organici si nutrienti.
Probleme deosebite apar pe râurile Dâmbovita (avale de Balaceanca) si Arges (dupa
confluenta cu Dâmbovita), unde se înregistreaza numeroase situatii în care apa este încadrata în
clasa degradat datorita depasirii indicatorilor organici, nutrientilor si fenolilor.
În ansamblu, calitatea apelor din aria metropolitana a municipiului Bucuresti, la nivelul
anului 2003, poate fi caracterizata astfel:
1) râul Dunarea – se caracterizeaza prin depasiri ale clasei I de calitate la CCO -Mn (II) si
nutrienti (amoniu – IV, azotiti si azotati - III) atât înainte, cât si dupa confluenta cu
Argesul. Influenta Argesului asupra calitatii apelor Dunarii este însa destul de redusa în
prezent, variatia indicatorilor de calitate fiind foarte redusa.
10
8
6
mg/l
4
2
0
Oxigen dizolvat CCO/Mn
indicatori
Dunare amonte Giurgiu Aval confluenta cu Arges
Fig. 48 Variatia indicatorilor de oxigen pe fluviul Dunare in amonte si aval de

confluenta cu Argesul in anul 2003
2) râul Arges – clasa I pâna la Budesti (cu exceptia unor depasiri ale indicatorilor fenoli,
CBO5, CCO-Mn si amoniu inclusi în categoria a II-a) si a III-a în aval de Budesti, sub
Pagina 217 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
directa influenta a apelor Dâmbovitei (cu depasiri ale indicatorilor fenoli, CBO 5, amoniu,
zinc, plumb si cadmiu).
3) râul Dâmbovita – categoria I pâna în sectiunea Glina si degradat dupa primirea apelor
uzate ale municipiului Bucuresti (indicatorii de oxigen, fenolii, indicatorii bacteriologici);
50
40
30
mg/l
20
10
0
Oxigen dizolvat CBO5 CCO/Mn
Indicatori
Dragomiresti Balaceanca Budesti
Fig. 49 Variatia indicatorilor de oxigen pe raul Dambovita aval si amonte de municipiul

Bucuresti in anul 2003
120
100
80
mg/l
60
40
20
0
Cloruri Sulfati Calciu Magneziu Sodiu
indicatori
Fig.50 Variatia indicatorilor de mineralizare pe raul Dambovita aval si amonte de

municipiul Bucuresti in anul 2003
Pagina 218 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
30
25
20
mg/l
15
10
5
0
Amoniu Azotiti Azotati Fier Fosfor
indicatori
Fig. 51. Variatia nutrientilor pe raul Dambovita aval si amonte de municipiul Bucuresti
in anul 2003
4) râul Ciorogârla – clasa a II-a cu probleme la indicatorii de oxigen (CBO5, CCO -Mn),
nutrienti (amoniu, nitrati, nitriti) si toxici speciali (detergenti).
6
5
4
mg/l
3
2
1
0
Amoniu Azotiti Azotati Fier Fosfor
indicatori
Autostrada Bucuresti - Pitesti Varteju - Fulgeru
Fig. 52 Variatia indicatorilor de calitate a apei pe raul Ciorogarla in anul 2003
5) râul Sabar – clasa a IV-a dupa primirea apelor uzate din zona Vidra, cu probleme
deosebite la indicatorii de oxigen, nutrienti si toxici speciali.
Pagina 219 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
10
6
mg/l
0
Oxigen dizolvat CCO/Mn
indicatori
Vidra Tantava
Fig. 53. Variatia indicatorilor de oxigen pe raul Sabar in anul 2003
6) râul Ialomita – clasa a III-a de calitate cu depasiri la indicatorii de oxigen, nutrienti, fenoli
si reziduu fix. Calitatea slaba a apelor Ialomitei contribuie la accentuarea unor probleme
de mediu pe cursurile de apa care folosesc apa acesteia pentru suplimentarea debitului
(Colentina, Ilfov)
200
150
mg/l
100
50
0
Cloruri Sulfati Calciu Magneziu Sodiu
indicatori
Silistea Snagovului
Fig. 54. Variatia indicatorilor de mineralizare pe raul Ialomita in anul 2003
7) râul Colentina – clasa a III-a, cu depasiri frecvente ale indicatorilor de oxigen si nutrienti
Pagina 220 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
10
6
mg/l
0
Oxigen dizolvat CBO5 CCO/Mn
indicatori
Colacu Acumularea Cernica
Fig. 55 Variatia indicatorilor de oxigen pe raul Colentina in anul 2003
8) râul Vlasia – clasa a III-a

9) râul Cociovalistea – clasa a III-a (probleme la indicatorii de oxigen si natriu)
10) râul Mostistea – clasa I
11) râul Pasarea – clasa a III-a
12) râul Câlnau – clasa a III-a
Astfel, principalele probleme legate de calitate a apelor din zona metropolitana a
municipiului Bucuresti este legata de valorile ridicate înregistrate la indicatorii de oxigen (CCO-
Mn, CBO5) si nutrienti (amoniu, azotati, azotiti, fosfor), care depasesc pe majoritatea cursurilor
de apa clasa a III-a de calitate. Acest lucru impune nu numai costuri suplimentare de tratare a
apei pentru a fi utilizata în diferite ram uri de activitate, dar si probleme legate de procesul de
eutrofizare. În aval de municipiul Bucuresti, problema indicatorilor de oxigen si nutrientilor este
completata de aparitia unor substante nespecifice mediilor acvatice (detergenti, metale grele,
cianuri, fenoli), care contribuie la degradarea ecosistemelor acvatice si la imposibilitatea utilizarii
apei pentru alte categorii de folosinte.
Din punct de vedere saprob , apele de suprafata din aria metropolitana a municipiului
Bucuresti sunt încadrate în categoria a-ß-mezosaproba, ceea ce corespunde unui grad de
curatenie sub 80 %.
În cazul apelor canalului colector A0 (canalul Dâmbovitei) au fost recoltate probe timp de
trei zile consecutiv din canalul colector A0 (25, 26 si 27 februarie), influenta orasului asupra
acestuia fiind evidenta.
pH-ul a prezentat valori încadrate în intervalul usor alcalin în toate cele 12 probe
analizate, cu valori extreme de 7.9 si 8.3, putând fi încadrate doar în categoria de „valori
exceptionale” acceptate de STAS 4706/88 pentru ape de suprafata.
Valorile ridicate ale oxigenului dizolvat (valoarea minima a fost 11.2 mg/l) au fost
favorizate de temperaturile scazute ale lunii februarie. În ceea ce priveste ceilalti indicatori de
oxigen (consum biochimic de oxigen – CBO5, consum chimic de oxigen – CCO-Cr), apa
corespunde în anumite cazuri categoriei a II- a de calitate în ceea ce priveste CCO-Cr, datorita
unui aport mai mare de materie organica (cel mai probabil de origine vegetala). CBO5 se
încadreaza în categoria I de calitatea.
Indicatorii de mineralizare generali (ioni majori – calciu, magneziu, clorura, sulfat, sodiu)
si cei care deriva din acestia (duritate, reziduu fix) se încadreaza în categoria I de calitate.
Valorile compusilor cu azot si fosfor (azotit, azotat, amoni u, fosfor total, fosfati) s-au
încadrat de asemenea în categoria I de calitate. Concentratia de cianuri este sub limita de
–4
detectie a metodei (10 mg/l), ceea ce era de asteptat tinând cont ca apele Dâmbovitei nu intra
în contact cu ape uzate industriale.
Pagina 221 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
–4
Molibdenul, stibiul, siliciul si zincul s-au situat sub limita de detectie a metodei (10 mg/l).
Siliciul se gaseste mai rar în forma solubila si mult mai frecvent ca suspensii. Daca molibdenul si
stibiul era de asteptat sa fie în cantitati reduse, absenta zincului e oarecum surprinzatoare.
Totusi, zincul provine de obicei din ape uzate sau deseuri solide evacuate de diverse surse
antropice.
În limita valorilor normale, în apele de suprafata s-au situat si cromul, fierul, manganul si
nichelul, încadrarîndu-se în categoria I de calitate.
Doar trei dintre probele pentru cupru depasesc limita de detectie a metodei; doua dintre
a
ele însa prezinta concentratii destul de ridicate, încadrate în categoria a III de calitate.
Concentratia plumbului este foarte variabila pe sectorul analizat; valorile sunt totusi
ridicate, un aport semnificativ având probabil utilizarea carburantilor cu plumb.
Calitatea apei lacurilor

Majoritatea lacurilor din aria metropolitana a municipiului Bucuresti sunt monitorizate din
punc t de vedere al calitatii apei, functiile acestora impunând acest lucru. Din analiza informatiilor
furnizate de CN Apele Române se observa ca apa lacurilor se include în cea mai mare parte în
categoria I de calitate, iar din punct de vedere al chimismului în categoria oligotrofa.
Lacurile de pe valea Colentinei sunt influentate de calitatea apelor cursurilor râurilor care
contribuie la completarea debitelor Colentinei, cât si de conditiile locale specifice fiecarui lac.
Astfel, în special în anotimpul rece, majoritatea lacurilor intra într-o perioada de stagnare
hivernala, cu ape mici si pod de gheata, urmata de o perioada de circulatie intensa a apelor ca
urmare a umplerii lacurilor la cotele de exploatare, o perioada de omogenizare si stagnare
relativa, dupa care toamna se realizeaza golirea. Din punct de vedere fizico-chimic si biologic se
observa faptul ca, apa lacurilor de pe Colentina înregistreaza o depreciere calitativa în ultimii ani,
pe fondul acutizarii problemei gestiunii deseurilor, a înmultirii numarului de spatii rezidentiale din
apropierea lacurilor a unor deversari directe de la agenti economici si a numarului din ce în ce
mai redus de lucrari de curatare a cuvetei lacustre. În acest sens, în toate lacurile de la
Buciumeni pâna la Pantelimon I, apa se încadreaza în categoria a II-a de calitate la indicatorii de
oxigen si nutrienti, influenta surselor menajere fiind evidenta.
Astfel, daca consideram situatia lacului Cernica care este ultimul din salba de lacuri a
Colentinei se observa ca apa este caracterizata prin:
- valori foarte scazute la indicatorii de oxigen ce îl încadreaza în categoria eutrof;
- concentratia ridicata de nutrienti ce îl includ în categoria eutrof;
- fitoplanctonul a prezentat biomase foarte ridicate caracteristice categoriei mezotrofe.
Astfel, apa Lacului Cernica este incluse în categoria mezo-eutrofa din punct de vedere
biologic si hipertrofa daca luam în calcul toate categoriile de indicatori.
Calitatea apelor lacurilor de pe râul Colentina prezinta o importanta deosebita
determinata de utilizarile multiple de catre locuitorii municipiului Bucuresti (agrement, piscultura
etc.). Degradarea calitatii apelor lacurilor de pe Colentina are pe de o parte efecte directe asupra
sanatatii populatiei care utilizeza aceste spatii, iar pe de alta parte are influnta negativa în
estetica urbana. Aparitia fenomenului de eutrofizare a lacurilor duce la degradarea estetica a
spatiilor de agrement, cu efect în cresterea costurilor de întretinere a acestora
3
Lacul Morii, situat pe râul Dâmbovita, are un volum de circa 20 milioane m , fiind destinat
regularizarii cursului Dâmbovitei si alimentarii unei microhidrocentrale. Din punct de vedere
calitativ apele lacului se caracterizeaza prin încadrarea în categoria I de calitate la indicatorii de
oxigen, în categoria eutrofa la nutrienti (azot mineral, fosfor, fitoplancton) si în categoria
hipertrofa dupa indicatorii fizico-chimici si biologici.
Acumularile de pe Valea Mamina se caracterizeaza prin depasirea categoriei a III-a de
calitate la indicatorii de oxigen si nutrienti.
Pe râul Pasarea, valea Saulei si valea Sindrilita, calitatea apelor din acumulari
corespunde categoriei I, cu exceptia indicatorilor de oxigen care sunt inclusi în categoria a II-a.
Pentru acumularile de pe Valea Câlnaului se observa o accentuare a problemelor legate de
încarcare organica.
Pagina 222 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Depasirea categoriei I la acumularile realizate în scop piscicol este explicabila prin faptul
ca în majoritatea cazurilor se practica furajarea.
În cazul lacurilor din bazinul hidrografic al Ialomitei, situatia este asemanatoare. Astfel,
Lacul Snagov este încadrat din punct de vedere calitativ în categoria lacurilor hipertrofe, apele
acestuia corespunzând în categoriei I de calitate la indicatorii de oxigen si în categoria eutrofa la
nutrienti si fitoplancton. Calitatea apelor acestui lac este influentata în special de sursele
menajere amplasate pe maluri si care deverseaza necontrolat ape menajere încarcate organic
direct în lac.
Situat de asemenea în bazinul Ialomitei, Lacul Caldarusani se caracterizeaza prin valori
asemanatoare ale indicatorilor de calitate ce încadreaza lacul în categoria hipertrofa. Problemele
apar pe de-o parte datorita afluentilor lacului (Vlasia, Cociovalistea) si izvoarelor care
alimenteaza lacul.
Calitatea apelor freatice
Calitatea apelor freatice se caracterizeaza în ansamblu prin încadrarea indicatorilor
analizati în limitele de admisibilitate, cu unele exceptii în care se înregistreaza depasiri ale
valorilor maxime admise.
Zonele în care se înregistreaza depasiri ale CMA sunt:
-zona municipiului Bucuresti, unde apar depasiri la indicatorul încarcare organica,
reziduu fix, azotati;
-zona Cernica, unde apar depasiri ale indicatorilor reziduu fix, încarcare organica si
azotati;
-zona Dragomiresti unde apar depasiri ale indicatorilor încarcare organica si azotati;
-zona Bragadiru unde apar depasiri ale indicatorilor de încarcare organica;
-zona Jilava, unde apar depasiri ale indicatorilor produse petroliere.
Din punct de vedere calitativ, stratul freatic din aria metropolitana a municipiului Bucuresti
nu îndeplineste criteriile de potabilitate, cu exceptia zonei de vest unde valorile sunt în limitele
admisibile.
Principalele disfunctionalitati de mediu cu proiectie în gestiunea calitativa si cantitativa a
resurselor de apa din aria metropolitana a municipiului Bucuresti se refera la:
-cresterea gradului de infestare a pânzei freatice cu compusi organici, utilizata în anumite
localitati ca sursa pentru alimentarea cu apa potabila,
-lipsa sau eficienta foarte scazuta a statiilor de epurare, ce favorizeaza conturarea unor
sectoare cu ape degradate din punct de vedere calitativ (în special pe Dâmbovita si Arges în aval
de Glina, Ciorogârla în aval de Jilava etc.),
-volumul ridicat de ape subterane utilizat de catre agentii economici,
-monitorizarea deficitara a agentilor economici poluanti,
-concentrarea ridicata a surselor de degradare a calitatii apelor în municipiul Bucuresti,
-lipsa alimentarii cu apa si a canalizarii centralizate în multe dintre localitatile ariei
metropolitane a municipiului Bucuresti,
-accentuarea problemelor de colmatare si eutrofizare în cadrul sistemelor lacustre,
-starea foarte proasta a zonelor de protectie sanitara ce delimiteaza forajele, statiile de
pompare, tratare etc.
Pagina 223 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
2.3.4. Sursele de degradare a solurilor

Din datele ICPA reiese ca din totalul solurilor agricole din aria metropolitana a
municipiului Bucuresti (zona judetului Ilfov) 18,7 % sunt gleizate, 8,63 % pseudeogleizate, 0,13 %
sunt salinizate si 0,13 % alcalinizate. Eroziunea slaba de suprafata se manifesta pe circa 5 % din
terenuri, cea moderata pe circa 2 %, iar cea puternica pe circa 0,6 % din suprafata agricola.
Solurile din interiorul spatiilor forestiere sunt în proportie de 1 % afectate de gleizare si
13,4 % de pseudogleizare.
Cele mai frecvente forme de degradare a solurilor, cu influenta directa asupra calitatii
acestora sunt poluarea chimica si degradarea fizica. Solurile din aria metropolitana prezinta o
vulnerabilitate ridicata la poluare, în special datorita capacitatii bune de tamponare.
Sursele de degradare a solurilor au caracter punctual sau areal, remarcându-se în acest
sens sursele industriale, agricole si cele menajere. Sursele agricole sunt responsabile în special
de aparitia pesticidelor în orizonturile de sol, precum si de cresterea concentratiei de nutrienti prin
aplicarea de îngrasaminte chimice.
Sursele industriale influenteaza indirect calitatea solurilor, poluarea aerului contribuind în
cele mai multe cazuri la poluarea solurilor. Astfel, noxele din atmosfera ajung pe sol fie prin
sedimentare, fie aduse de precipitatiile atmosferice.
Sursele menajere, în special depozitarea neorganizata si necontrolata a deseurilor
contribuie la degradarea solurilor, care în putine cazuri mai pot fi ut ilizate în scop productiv. De
remarcat ca toate rampele de deseuri din aria metropolitana nu respecta prevederile legale
referitoare la asigurarea protectiei factorilor de mediu. Problemele cele mai mari le ridica rampa
de deseuri Glina, unde din analizele efectuate s-au observat depasiri semnificative ale nivelului
substantelor organice în solurile din apropiere (Lacatusu si atii, 2001).
O amploare deosebita, în aria metropolitana a municipiului Bucuresti o au amenajarile
antropice în scop rezidential, industriale, de infrastructura etc. care au contribuit la degradarea
solurilor initiale prin decopertarea sau acoperirea acestora cu deseuri urbane din constructii.
În apropierea municipiului Bucuresti, în zona Pantelimon au fost delimitat circa 390 ha
poluate cu plumb, 87 ha cu cupru si 15 ha cu zinc datorita functionarii unitatile industriale
Acumulatorul SA si Neferal SA. Suprafata afectata de emisiile purtatoare de metale grele este de
1748 ha în cazul plumbului, 1314 ha în cazul cuprului si 874 ha (Lacatusu si altii, 2000).
Au fost identificate zone cu distrugere partiala sau completa a profilului solurilor
(intravilanele localitatilor, zona canalului Arges, depozitele de deseuri etc.).
Pe suprafete mici, în lungul conductelor de transport sau extractie a produselor petroliere
apar probleme legate de poluare cu hidrocarburi (în special în zona Jilava, Bragadiru, Novaci-
Dumitrana, Balaceanca, Caldararu, Ileana, Butimanu etc.). Desi afecteaza suprafete reduse,
consecintele asupra productivitatii solurilor sunt foarte mari, iar costurile de reabilitare greu de
suportat ridicate.
Tot pe suprafete mici, calitatea solurilor este afectata de ape uzate, namoluri de la statiile
de epurare si reziduurile de la complexele zootehnice, precum si de transporturile rutiere si
feroviare. În cazul transporturilor rutiere, în lungul arterelor principale se observa o crestere
semnificativa a concentratiei plumbului în sol, dar si a incidentei deseurilor.
O atentie speciala trebuie acordata poluarii solurilor cu pesticide organoclorurate. Datele
ICPA au demonstrat faptul ca peste 50 % din solurile din aria metropolitana a municipiului
Bucuresti se caracterizeaza prin depasirea limitelor maxime (0,1 ppm), 25 % dintre acestea fiind
puternic încarcate.
Sa constatat ca pentru HCH, 25 % din solurile cercetate depasesc limita admisibila, fiind
puternic încarcate, iar 25 % sunt slab încarcate si 50 % normale.
Una din sursele posibile de poluare a solurilor agricole cu acesti agenti o constituie si apa
utilizata pentru irigatii, prezenta HCH si DDT în apele Argesului, Sabarului si Ialomitei fiind destul
de frecventa.
Tabel nr.13.
Principalele surse de degradare a solurilor
Pagina 224 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Procentul de
Suprafata
Tipul de degradare sau agentii de reducere a
Sursa de degradare afectata
degradare ha produc tiei agricole -
ha
Construirea si regularizarea Distrugerea solului prin lucrari de
canalului Arges ; magistrala 20 100
excavare la zi
Nord-Sud etc.
Constructii, depozite de Deponii, halde, suprafete
140 80
deseuri etc. construite
Uzinele Neferal si
Metale grele, dioxid de sulf 350 25
Acumulatorul
Tabacaria Jilava, platforma Deseuri si reziduri organice din
10 100
chimica Dudesti industria usoara
Compelexele zootehnice Peris, Ape uzate si namoluri de la statiile
12 35
Buftea, Voluntari, Crevedia etc. de epur are
Saturarea unor surse de
Salinizarea secundara a unor zone
alimentare cu apa de irigat de lunca 72 30
(Arges, Sabar)
Irigarea unor terenuri agricole Eroziune, colmatarea unor
erodabile (sistemul Vidra- suprafete neamenajate cu lucrari
1252 37
Berceni -Frumusani) sau în de prevenirea si combaterea
sisteme locale eroziunii pe terenurile irigate
Deficiente ale tehnologiilor de
Acidifierea solurilor 4106 10
fertilizare a culturilor agricole
Metale grele, compusi ai sulfului si
Tranporturile rutiere - -
azotului
Analize mai detaliate au fost efectuate în apropierea uzinelor chimice si metalurgice din
partea de est a municipiului Bucuresti, unde s-a evidentiat poluarea solului cu metale grele si
dioxid de sulf.
Fenomenul de acidifiere a solurilor este foarte întâlnit în procximitatea cu deosebire îb
sud est municipiului Bucuresti, datorita frecventei ridicate a ploilor acide. Acidifierea solului
determina cresterea vitezei proceselor de oxido-reducere a ionilor din sol, micsoreaza
capacitatea de nitrificare si amonificare, marind viteza de degradare a celulozei, micsorarea
schimbului de cationi, creste acumularea ionilor de aluminiu, se degradeaza metalele elementare
etc. Toate acestea se resimt la nivelul fertilitatii solurilor si la nivelul cresterii incidentei microbilor
patogeni si daunatorilor în culturile agricole (Sofranii, 1993).
Insecticidele organo-clorurate si carbonice, fungicidele, ierbicidele, precum si metalele
grele au o remanenta mare în sol, fapt ce le mareste incidenta asupra organismelor vii.
În ceea ce priveste solurile forestiere, datele ICPA au aratat faptul ca la nivelul anului
1994 erau afectate de uscare incipienta 2980 ha padure, cauza principala fiind considerata
poluarea atmosferei si a solului.
Poluarea solurilor în municipiul Bucuresti

În arealul municipiul Bucuresti se poate spune ca nu mai exista soluri naturale.
Protosolurile prezinta o serie de caracteristici care permit includerea acestora în categoria
solurilor poluate chimic. Depozitarea necontrolata a deseurilor, dar si poluarea aerului contribuie
direct sau indirect la cresterea concentratiilor de substante organice si/sau de compusi periculosi
(metale grele, produse petroliere etc.) în solurile din zonele urbane, cu reflectare în calitatea
vegetatiei. De asemenea, poluarea aerului datorata traficului rutier si a activitatilor industriale
favorizeaza aparitia în sol a unor compusi specifici: Pb rezultat în urma arderilor de combustibili
2-
utilizati de catre autovehiculele participante la trafic, SO4 rezultati din reactiile chimice ale SO2 în
atmosfera, etc. Gradul poluarii depinde în mare parte de compozitia si dimensiunile depozitelor
Pagina 225 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
haotice de deseuri, de nivelul poluarii aerului, de distanta fata de arterele rutiere si unitatile
industriale, de gradul de acoperire cu vegetatie etc.
În cazul solurilor din municipiul Bucuresti se observa existenta a doua modalitati de
degradare a solurilor:
-poluare chimica determinata în special de spalarea compusilor poluanti din atmosfera si
de spalarea deseurilor sau a unor compusi depozitati necorespunzator (de exemplu produse
petroliere)
-degradare fizica prin acoperirea solurilor de diferite tipuri de amenajari (infrastructura
rutiera, spatii construite etc.).
De asemenea se remarca existenta unei însemnate suprafete ocupate de terenurile
virane, expuse direct la eroziunea eoliana.
Dintre elementele chimice care se regasesc la nivelul solurilor din municipiul Bucuresti se
remarca plumbul, care depasete concentratiile maxime admise de pâna la 3,6 ori în zonele Piata
Rosetti, Nicolae Grigorescu, Piata Sudului si Soseaua Kiseleff. Concentratia plumbului mobil a
depasit în unele situatii de pâna la 12 ori valoarea maxima admisa.
În solurile din parcuri care au evoluat în regim natural, concentratia plumbului a variat
între 5 si 16,2 ppm, cu concentratii mai ridicate în apropierea surselor de poluare cu metale grele.
De exemplu, în Parcul Obor, cu valori mai reduse, proximitatea de platforma industriala Obor si
de arterele rutiere justificând înregistrarea unor valori de 4 ori mai ridicate decât prgaul de
interventie (CCMESI, 2003).
În cazul zonei Obor, au fost efectuate masuratori si pentru celelalte metale întâlnite în
solurile urbane, înregistrându-se depasiri la cupru (2,5 ori), zinc (1,5 ori) si stibiu (1,2 ori).
Trebuie remarcata si încarcarea cu sulf a solurilor din municipiul Bucuresti si din
apropierea acestuia, când are consecinte importante la nivelul proceselor fizice, chimice si
biologice care se desfasoara în soluri.
Din datele Agentiei de Protectie a Mediului Ilfov, la nivelul solurilor au fost înregistrate
cele mai multe cazuri de poluari accidentale (16).
Presiunea umana asupra mediului prin utilizare agricola are în aria metropolitana a
Municipiului Bucuresti o valoare de 0,67 ha/loc, indicele de presiune umana prin arabil având
chiar o valoare mai redusa, de 0,64 ha/loc (valoare care, conform interpretarii date de FAO,
încadreaza aria metropolitana a Municipiului Bucuresti în peisajele rurale dezechilibrate).
Presiunea umana
Indicele de presiune umana prin agricol în unitatile administrative din aria metropolitana a
Municipiului Bucuresti valori între 0,06 ha/loc si 3,97 ha/loc, media acestor valori fiind de 0,93
ha/loc. Cele mai mari valori se înregistreaza în comunele Gurbanesti, Frasinet, Ileana si
Belciugatele din judetul Calarasi (peste 3 ha agricol/locuitor), iar cele mai scazute (sub 0,2 ha/loc)
în imediata apropiere a Municipiului Bucuresti (orasul Buftea si comunele Chitila, Voluntari,
Chiajna, Jilava si Dobroiesti) .
Indicele de presiune umana prin arabil are valori ce variaza între 3,64 ha/loc (comuna
Gurbanesti, judetul Ialomita) si 0,06 ha/loc (comuna Chitila). Conform interpretarii date de FAO
valorilor indicelui de presiune umana prin arabil, în aria metropolitana se întâlnesc 7 unitati
administrative cu un peisaj rural foarte puternic dezechilibrat (cu valori ale indicelui de presiune
umana prin arabil peste 2 ha/loc), 18 unitati administrative cu peisaj rural puternic dezechilibrat
(valori ale indicelui de presiune umana prin arabil între 1-2 ha/loc), 45 sunt încadrate în categoria
peisajelor rurale dezechilibrate (valori ale indicelui de presiune umana prin arabil între 0,4-1
ha/loc), restul de 23 fiind încadrate în categoria peisajelor rurale aflate la limita de pastrare a
echilibrului relativ al componentelor naturale (având valori ale indicelui de presiune umana prin
arabil sub 0,4 ha/loc). În ceea ce priveste localitatile încadrate în aceasta categorie, se constata
aparitia unor localitati aflate în imediata apropiere a Municipiului Bucuresti (Chitila, Buftea,
Otopeni, Pantelimon, Voluntari), unde valorile scazute ale indicelui de presiune umana prin
agricol si arabil sunt cauzate de numarul mare de locuitori, precum si de ponderea mai mare a
altor sectoare de activitate (îndeosebi cel tertiar).
Pagina 226 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Probleme si disfunctionalitati
La nivelul solurilor din aria metropolitana a municipiului Bucuresti au fost delimitate
urmatoarele categorii de probleme:
- cresterea suprafetelor afectate de pierderi de sol datorita suprafetelor construite sau
altor amenajari,
-cresterea suprafetelor afectate de diferite categorii de degradare a solurilor prin
salinizare, eroziune eoliana sau fluviatila etc.,
-neadaptarea activitatilor agricole la conditiile locale existente (irigatii necorespunzatoare,
chimizare excesiva etc.),
-scaderea suprafetelor de protectie a solurilor (în special cu vegetatie forestiera si
arbustiva).
2.3.5. Sursele de degradare a vegetatiei
Vegetatia este una dintre componentele mediului la nivelul careia s-au produs cele mai
accentuate transformari, determinata în special prin înlocuirea acesteia cu terenuri agricole,
constructii, suprafete asfaltate. În cazul vegetatiei naturale si introduse apar în prezent probleme
accelerate de poluarea aerului, apelor si solurilor care determina aparitia uscarii, scaderea
productivitatii si cresterea vulnerabilitatii fata de atacurile parazitilor. De asemenea, în unele
localitati se observa cresterea presiunii asupra padurilor prin exploatarea lemnului sau a altor
produse forestiere, utilizarea ca spatiu de agrement, depozitarea necontrolata a deseurilor etc.
Frecventa ridicata a ploilor acide (pH sub 4) în Bucuresti si judetul Ilfov au accentuat
problemele existente la nivelul vegetatiei.
Desi în contextul PUG-ului municipiului Bucuresti s-a discutat problema centurii verde-
galben a orasului, aceasta nu s-a realizat. Dimpotriva, gradul de agresare a padurilor periurbane
prin constructii creste de la un an la altul. O alta problema este extinderea intravilanelor
localitatilor în detrimentul arabilului în toate localitatile din franja rururbana si chiar din restul ariei
metropolitane.
Starea padurilor
Din analiza starii padurilor efectuata de Ocolul Silvic Bucuresti în perioada 1992-1994 s-a
observat o înrautatire a starii vegetatiei, ponderea arborilor sanatosi (clasa 0) scazând de la 89,2
% în 1992 la 48,2 % în 1994. În schimb a crescut proportia arborilor din clasele 2-4 (defoliere si
decolorare) de la 3 % la 21,2 %, cât si proportia arborilor din clasele 1-4 de la 10,8 % la 51,8 %.
Dintre speciile care au marcat o evolutie regresiva fata de 1992, la clasele 2-4 de
defoliere se remarca carpenul (de la 8,4 % la 33,3 %), stejarul pendunculat (de la 2 % la 24,4 %),
salcâmul (de la 8,5 % la 22,2 %), teiul argintiu (de la 0 % la 19,8 %), cerul (de la 1 % la 16 %),
frasinul (de la 0 % la 15,2 %), gârnita (de la 0 % la 11,5 %), jugastrul (de la 5 % la 45,5 %) si
ulmul de câmp (de la 3 % la 36,4 %).
Decolorarea frunzelor, în clasele 1-3 s-a înregistrat la Ocolul Silvic Snagov la ulmul de
câmp (80 %), jugastrul (11,1 %), carpen (25 %), stejarul brumariu (6,7 %), cer si frasin (3,8%),
stejar pedunculat (5,6 %) si tei (2,8 %).
La Ocolul Silvic Vlasia, decolorare avansata (clasele 2-3) înregistreaza speciile de pin si
paltin (100 %), stejar (93,8 %), tei (92,2 %), carpen (90 %), frasin (84 %), cer (81,1 %), jugastrul
(60 %) si ulmul de câmp (60 %). Defoliere datorita agentilor poluanti si daunatorilor în clasele 2-4
înregistreaza pinul (87,5 %), cerul (81,1 %), paltinul (83,3 %), stejarul (65,4 %), frasinul (61,5 %),
ulmul de câmp (60 %) si teiul (53 %).
Din totalul suprafetei forestiere din 1994 (23212 ha), defoliere si decolorare foarte slaba
(clasa 0) se înregistreaza pe 7300 ha, defoliere si decolorare slaba (clasa 1) pe 4997 ha,
degradare medie (clasa 2) pe 1130 ha, degradare puternica (clasa 4) pe 509 ha si foarte
Pagina 227 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
puternica (clasa 4) pe 91 ha. ICPA gaseste în acelasi an 2980 ha padure în stare de uscare
incipienta.
Probleme de degradare si poluare apar în special în raza padurilor:
- Cernica, Pustnicu, Caldararu, Pant elimon Parc si Pantelimon Crâng datorita
noxelor emise de întreprinderile Neferal si Acumulatorul.
- Snagov afectata de evacuarile de ape uzate de la unitatile industriale, de
agrement si menajere.
- Magurele afectata de noxele emise de IFA Magurele.
- Saftica si Brânzeasca afectate de noxele emanate de unitatile industriale din
municipiul Ploiesti si municipiul Bucuresti
- Râioasa, afectata pe 1 ha de uscarea arborilor datorita deversarii de ape uzate
de la CFR Chitila
- din localitatile Piteasca, Sabareanu, Tânganu, Mogosoaia, Ganeasa,
Vladiceasca si Rosu, datorita taierilor ilegale (circa 5500 ha).
- padurile de lunca din zona canalului Argesului, unde scaderea nivelului apei
freatice a determinat uscarea arboretelor de plop si salcie.
Padurile de agrement din apropierea municipiului Bucuresti, datorita vandalizarii de catre
populatiei, poluarii apelor prin spalarea autovehiculelor, depozitarii necontrolate a deseurilor,
amenajarii necorespunzatoare a vetrelor de foc etc.
Trebuie amintite si actiunile de recoltare necontrolata de specii de plante din fondul
forestier pentru comercializare (plante medicinale, plante utilizate pentru alimentatie, plante
decorative etc.), în aceasta categorie fiind incluse ariile protejate naturale Comana si Snagov.
Astfel, starea sanatatii padurilor din aria metropolitana a municipiului Bucuresti
înregistreaza o puternica evolutie regresiva, pagubele determinate de degradarea acesteia fiind
semnificative.
Starea spatiilor verzi din municipiul Bucuresti
Spatiile verzi reprezinta zone multifunctionale care contribuie la îmbunatatirea calitatii
componentelor mediului urban (de purificare a aerului urban), a esteticii teritoriului, la satisfacerea
unor nevoi ale populatiei (de recreere, etc.). Functia esentiala a spatiilor verzi este de influenta
psihosomatica, incluzând caracterul estetic, peisagistic, efectul deconectant al racordarii fie si
momentane la un cadru natural. Nu pot fi neglijate rolul de purificatori ai aerului urban, de
producatori de oxigen, de filtru al pulberilor, de reducatori ai poluarii fonice, de bariere în fata
vântului, de ameliorare a microclimatului, la care se adauga functia estetica.
În municipiul Bucuresti, în ultimii 10 ani se observa o accentuata tendinta de scadere a
suprafetei (circa 50 % fata de anul 1989) si de degradare a spatiilor verzi. Perceperea verdelui
urban ca spatiu disponibil pentru amenajarea de constructii cu functii diverse (garaje, terase,
cladiri, unitati comerciale etc.) este un precedent periculos în contextul în care actuala suprafata
nu mai acopera necesarul pentru municipiul Bucuresti. Astfel, suprafata spatiului verde care
2 2
revine unui bucurestean a scazut de la 16,79 m în 1989 pâna la 8,89 m în 2001. Situatia este
îngrijoratoare daca se tine cont de faptul ca doar 18 % din spatiile verzi sunt parcuri si gradini
2
publice, ceea ce reprezinta 1,62 m pe locuitor.
Tabelul. 14
Spatiile verzi din domeniul public cu acces nelimitat în anul 2001 în municipiul Bucuresti*
Gradini de bloc si
Parcuri Aliniamente Total
Sector scuaruri
2 2 2 2
m % din total m % din total m % din total m
1 1106013 47,15 540516 23,04 699280 29,81 2345809
2 844437 23,98 451500 12,82 2225485 63,20 3521422
3 159000 3,56 475000 10,63 3833000 85,81 4467000
4 97965 3,45 533000 18,78 2207840 77,77 2838805
Pagina 228 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
5 342676 15,98 306579 14,30 1495000 69,72 2144255

6 684981 24,42 625000 22,28 1495000 53,30 2804981
*dupa datele Primariei Municipiului Bucuresti (2001)
Probleme si disfunctionalitati înregistrate la nivelul spatiilor verzi
În demersul nostru ne-am oprit la spatiile verzi din perimetrul construibil la care accesul
este nelimitat pentru vizitatori (Patroescu si altii, 2003).
a. Parcuri
Parcurile municipiului Bucuresti sunt distribuite neuniform în teritoriu, multe cartiere fiind situate la
distante foarte mari de aceste zone de agrement (între alte exemple pot fi citate Theodor Pallady,
Panduri, Soseaua Alexandriei, Prelungirea Ferentari etc.). De altfel, la nivelul sectoarelor 3 si 4
suprafata parcurilor este foarte redusa în raport cu numarul utilizatorilor si nu reuseste sa
satisfaca nevoile de recreere ori alte aspecte sociale ale acestora. O problema acuta înregistrata
la nivelul parcurilor este legata de faptul ca majoritatea agentilor economici si chiar autoritatile
locale le percep ca spatii disponibile pentru investitii. Astfel, au surprins proiectele pentru
construirea Primariei sectorului 2 în Parcul Obor, bisericii ortodoxe în Parcul Plumbuita,
Catedralei Mântuirii Neamului în Parcul Carol, a Primariei sectorului 3 si a unui complex
comercial în Parcul Titan, a unei cladiri a Fundatiei România de Mâine în Parcul Tineretului, etc.
La acestea se adauga cresterea suprafetei ocupate de instalatii si constructii cu diferite destinatii
(tarabe, terase, restaurante etc.) în majoritatea parcurilor bucurestene fapt ce contribuie la
diminuarea suprafetei verzi si la schimbarea destinatiei initiale a acesteia.
b.Gradini
Starea gradinilor este foarte diferita de la o zona la alta, diferentele datorându-se unei
serii de elemente, dintre care cele mai importante sunt delimitarea clara a acestora fata de
pietonal, executarea periodica a unor lucrari de întretinere sau de modificare a diversitatii
floristice. Astfel, lipsa delimitarii cu gard creste vulnerabilitatea de transformare a gradinii în spatiu
de parcare amenajat (garaj) sau improvizat ori pentru depozitarea necontrolata a deseurilor
menajere. De altfel, la acest nivel se observa o scadere accentuata a suprafetei spatiilor verzi în
special prin amenajarea de parcari neautorizate.
În afara gradinilor de bloc, caracteristice sunt si gradinile locuintelor private P, P+1, de a
caror administrare se ocupa fiecare proprietar. Starea acestora si densitatea arborilor este foarte
diferita, depinzând de interesul proprietarilor de a întretine aceasta categorie de verde urban.
c. Scuaruri
Plasate la intersectia dintre doua sau mai multe artere, scuarurile ar trebui, în mod
normal sa fie într-o stare foarte buna, contribuind astfel la cresterea esteticii zonelor deservite.
Totusi, în afara intersectiilor principale, scuarurile se afla într-o avansata stare de degradare. În
unele cazuri, scuarurile sunt utilizate ca spatii de parcare pentru autovehicule (latura vestica a
Palatului Cotroceni, intersectia Ion Nutu cu Str. Mihail Sebastian, intersectia Bd. Tudor
Vladimirescu cu Calea Rahovei, intersectia Str. Cutitul de Argint cu Str. Constantin Istrati etc.).
d. Aliniamente stradale si platbenzi
De remarcat ca majoritatea strazilor secundare nu au aliniamente stradale sau daca acestea sunt
prezente ele se afla în diferite stadii de degra dare datorita vârstei arborilor, lipsei lucrarilor de
întretinere, vandalizarii în anumite anotimpuri, uscarii, etc. Observatiile întreprinse pe marile
artere rutiere au evidentiat ca cea mai mare parte dintre ele au densitati ale arborilor cuprinse
între 1-5 arbori la 100 m, ceea ce pune în evidenta stadiul avansat de degradare al acestei
categorii de verde urban. În majoritatea cazurilor, aliniamentele stradale au caracter discontinuu,
nereusind sa-si îndeplineasca corespunzator functiile.
Densitatea scazuta a arborilor din aliniamente stradale este dublata si de lipsa de îngrijire a
acestora, fapt ce determina aparitia fenomenului de uscare partiala sau totala. De asemenea, în
cazul speciilor sensibile la poluarea sau deficit de umiditate (castan, tei, paltin, artar, plop hibrid
etc.), uscarea ori pierderea aparatului foliar se înregistreaza înca de la mijlocul lunii august.
Pagina 229 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Aliniamentele stradale nu sunt delimitate, decât cu câteva exceptii, de pietonal, prin gard metalic
sau printr-o bordura mai înalta care sa pastreze în rabat materiile organice sau anorganice.
Aparitia crizei în gestiunea spatiilor verzi este determinata de o serie de factori dintre care cei mai
importanti sunt: lipsa fondurilor necesare refacerii spatiilor verzi, extinderea suprafetelor
construite, reîmproprietaririle, dezvoltarea unor activitati economice, neadaptarea speciilor.
Perturbari ale biocenozelor lacustre
Vegetatia macrofita emersa, submersa sau natanta este absenta sau redusa pe lacurile
Herastrau, Floreasca si Tei. În schimb pe lacurile Buciumeni, Mogosoaia, Fundeni si Cernica,
asociatia de Phragmintes este foarte dezvoltata, mai ales acolo unde plaurul este existent, fixat
sau plutitor, ocupa o mare parte din suprafata apei.
Componenta planctonului ofera informatii asupra gradului de încarcare organica a lacurilor.
Majoritatea lacurilor de pe Colentina prezinta biotopuri asemanatoare, cu mici variatii impuse de
sursele de poluare organica, acumulari de nutrienti etc.
În perioada 1991-1994 aspectul calitativ al biocenozei planctonice a fost dominat de alge verzi -
30 %, diatomee – 23 % si cianofite – 40 %, ultimele mai frecvente în lacurile Fundeni, Pantelimon
si Cernica, ceea ce reflecta un grad de eutrofizare ridicat. De asemenea se observa cantitati mari
de Euglenophite si ciliate în lacurile Buciumeni si Mogosoaia, ce reflecta o mare încarcare
organica.
Caracteristicile bacteriologice ale apei lacurilor Colentinei au fost efectuate de Laboratorul Central
Antiepidemic, acestea înregistrând valori mai ridicate decât maxima admisa în lacurile Buciumeni,
Floreasca, Tei, Pantelimon si Cernica.
La acestea se adauga si prezenta unor concentratii ridicate de pesticide în apa, cu influente
negative asupra ecosistemelor acvatice.
2.3.6. Alte forme de degradare a mediului
Poluare termica
Modificarea caracteristicilor termice ale aerului sau ale apei este legata de desfasurarea
unor procese tehnologice sau de alta natura (menajera) la temperaturi înalte, fapt ce favorizeaza
modificarea caracteristicilor fizice si chiar chimice ale componentelor mediului.
În arealul analizat principalele surse de poluare termica sunt centralele termice
(procesele de ardere de la centralele termice), unitatile industriale (în special unitatile din
industria metalurgica feroasa si neferoasa, constructii de masini), sursele mobile (autovehiculele
participante la trafic) si sursele menajere (sursele de încalzire, aparatele electrocasnice etc.).
Poluarea termica a apei si aerului nu este un parametru monitorizat de catre Agentiile de
Protectie a Mediului si Apele Române, cu toate ca incidenta asupra habitatului intern si extern,
dar si asupra mediului în ansambul sau este ridicata. Astfel, sursele de poluare termica contribuie
la accentuarea topoclimatului urban cu efect direct asupra calitatii spatiilor verzi, sanatatii si
confortului populatiei etc.
Modificarea temperaturii la nivelul ecosistemelor acvatice este unul dintre factorii care
contribuie la accelerarea procesului de eutrofizare, ce afecteaza în special sistemele lacustre din
aria metropolitana.
Arealele afectate de poluare termica se situeaza în proximitatea limitelor municipiului
Bucuresti, care concentreaza cele mai multe surse de poluare de acest tip.
Poluare radioactiva
Radioactivitatea mediului pe teritoriul Romaniei este monitorizata de catre Reteaua
Nationala de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului (RNSRM), din subordinea Ministerului
Apelor si Protectiei Mediului. Coordonarea stiintifica, tehnica si metodologica a RNSRM este
asigurata de catre Laboratorul de Radioactivitatea Mediului (LRM) din cadrul Institutului National
de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului – ICIM, Bucuresti.
In cadrul Retelei Nationale de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului se desfasoara un
program standard de supraveghere cu scop de atentionare/avertizare, în cadrul caruia se
Pagina 230 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
urmaresc factorii de mediu: aer (prin determinarea activitatii beta globale a aerosolilor si a
depunerilor atmosferice – precipitatii si praf si masurarea debitului de doza gamma absorbita),
apa (de suprafata, freatica si potabila), vegetatia spontana, solul necultivat.
În spatiul judetului Ilfov au fost identificate trei obiective cu potential ridicat de poluare
radioactiva a mediului:
• Platforma Magurele,
• Institutul pentru Metale Rare si Radioactive (Compania Nationala a Uraniului – Sucursala
Bucuresti), situat la cca. 2 km de comuna Magurele,
• Institutul de Metale Neferoase si Rare – INMR SA, situat în comuna Pantelimon.
Pentru zona Ilfov, monitorizarea mediului este realizata de catre Statia RA Bucuresti din
cadrul RNSRM, amplasata în vecinatatea platformei meteorologice a Observatorului de Fizica
Atmosferei apartinand Companiei Nationale “Institutul National de Meteorologie, Hidrologie si
Gospodarire a Apelor” SA.
Valorile activitatilor specifce beta globale pentru factorilor de mediu urmariti, precum si
ale debitului de doza gamma, înregistrate în decursul anului 2002, s-au situat sub valorile limitelor
de atentionare-avertizare-alarmare corespunzatoare fiecarui factor de mediu în parte.
Poluare electromagnetica
Poluarea electromagnetica reprezinta una dintre sursele noi de poluare si despre care se
vorbeste foarte putin date fiind implicatiile pe care le ar avea asupra unor agenti economici foarte
mari. Impactul acestor surse este înca destul de putin cunoscut, desi la nivelul tarilor dezvoltate
au existat avertizari si studii numeroase. Totusi diversitatea surselor (liniile de înalta tensiune,
releele, antenele de transmisie, o serie de echipamente, antene de telefonie mobila etc.) si
concentrarea lor în zona municipiului Bucuresti impune acordarea unei atentii speciale din partea
institutelor de cercetare, agentiilor de protectie a mediului si institutiilor de supraveghere a starii
de sanatate a populatiei.
Determinarea densitatii antenelor de telefonie mobila, calcului distantei fata de zonele
rezidentiale, unitatile scolare si spitalicesti permite delimitarea arealelor în care sinergismul
surselor de degradare a mediului va avea proiectie evidenta în starea de sanatate a anumitor
grupe de vârsta ale populatiei.
2.3.7 Gestiunea deseurilor
Gestionarea deseurilor reprezinta una dintre problemele de mediu cele mai acute cu care
se confrunta aria metropolitana a municipiului Bucuresti. Lipsa spatiilor de depozitare controlate,
gradul redus de refolosire a deseurilor, volumul si diversitatea ridicata a acestora etc. impun
masuri urgente pentru diminuarea impactului asupra mediului al deseurilor.
Tipuri de deseuri
Tipurile de deseuri au fost considerate conform SR 13350, criteriile de clasificare fiind
provenienta si compozitia. Astfel, dupa provenienta, deseurile produse în aria metropolitana a
municipiului Bucuresti sunt:
a. Deseurile menajere rezulta din gospodarii, în compozitia acestora predominând
substantele organice (46 %), alaturi de care se gasesc hârtia si cartonul (20 %) si materialele
plastice (12 %).
Cantitatea si compozitia deseurilor menajere produsa în gospodarii depinde de tipul
locuintei, de numarul de membri ai gospodariilor, de anotimp, nivelul de dezvoltare al zonei,
gradul de recuperare al deseurilor în gospodarie etc.. Cantitatea medie zilnica de deseuri
menajere la nivelul municipiului Bucuresti este de 0,8 kg/locuitor, iar în aria sa metropolitana de
0,5-0,6 kg/locuitor, cu variatii de la un anotimp la altul si de la o zona la alta. La nivelul locuintelor
de tip P, P+1 care nu sunt racordate la sistemul de încalzire centralizat, volumul de deseuri este
sensibil mai ridicat mai ales în cazul utilizarii lemnului sau a combustibililor fosili. În cazul
Pagina 231 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
locuintelor de tip P, P+1, care detin si mici amenajari pentru cultura plantelor sau cresterea
animalelor, este de remarcat faptul ca volumul deseurilor organice scade semnificativ, în
favoarea deseurilor agricole.
Cantitatea de deseuri menajere preluate de la populatie în judetul Ilfov era de 30486 t în
2000 fata de 26065 t în 1995.
O problema deosebita la nivelul ariei metropolitane a municipiului Bucuresti o reprezinta
gestionarea deseurilor din plastic (ambalaje de diferite categorii), care are influenta negativa nu
numai asupra esteticii zonelor afectate, dar si asupra calitatii solurilor.
b. Deseurile asimilabile cu cele menajere includ deseurile rezultate în magazine, unitati
de învatamânt, birouri, depozite etc., care prin compozitia lor se aseamana cu deseurile
menajere. În compozitia acestora apar cu o frecventa mai ridicata hârtia si materialele plastice,
fiind din punct de vedere cantitativ foarte importante în special în localitatile din apropierea
municipiului Bucuresti. În privinta depozitelor si spatiilor comerciale mari se remarca gradul ridicat
de recuperare a deseurilor din carton, hârtie si lemn. Cantitatea totala de deseuri asimilabile cu
cele menajere produse de catre agentii economici din judetul Ilfov era de 10376 t în 2000 fata de
5732 t în 1995, evidentiind clar tendinta de crestere a cantitatilor de deseuri pe fondul
intensificarii activitatilor economice.
c. Deseurile stradale provin de la activitatile de salubrizare a drumurilor publice si din
degradarea aliniamentelor stradale oria a vandalizarii cosurilor de gunoi si pubelelor. În cazul
deseurilor stradale o pondere ridicata o au deseurile vegetale (frunze, etc), pulberile rezultate în
urma lucrarilor de constructie care au loc în perimetrul analizat, dar si deseurile din material
plastic si hârtie. Cantitatea medie lunara de deseuri stradale este foarte greu de apreciat,
înregistrând de altfel variatii foarte mari de la un sezon la altul. Astfel, în timpul sezonului rece,
când carosabilul si pietonalul sunt acoperite de zapada, volumul deseurilor stradale este foarte
redus. În cazul utilizarii materialelor antiderapante (în special nisip), volumul deseurilor stradale
creste semnificativ, afectând sistemul de preluare a apelor pluviale de pe caile de comunicatie.
Deseurile stradale sunt specifice spatiilor urbane din aria metropolitana acolo unde se
efectueaza periodic operatiuni de salubrizare. Spre deosebire de celelalte tipuri de deseuri,
deseurile stradale înregistreaza o tendinta stationara (de exemplu pentru judetul Ilfov de circa
675 t pe an) evidentiind faptul ca suprafata salubrizata a ramas constanta.
d. Deseurile din constructii reprezinta acele deseuri rezultate din activitatile din
constructii, acestea punând reale probleme în localitatile din apropierea municipiului Bucuresti,
dar si în intravilanul acestuia. Astfel, suprafete apreciabile din localitatile situate la limita
municipiului Bucuresti se caracterizeaza prin prezenta depozitelor neorganizate de deseuri din
constructii, foarte greu de reabilitat. Pentru judetul Ilfov se remarca cresterea volumului si
cantitatii de deseuri din constructii, acesta dublându -se în ultimii cinci ani, daca în anul 1995
cantitatea de deseuri era de 2200 t, în 2000 s-au înregistrat 5278 t, cresterea fiind determinata si
de intensificarea activitatilor din constructii si de refacere a celor vechi.
În spatiul ariei metropolitane a municipiului Bucuresti o problema foarte grava o constituie
depozitarea necontrolata a molozului si dezafectarea unor constructii (IAS-uri etc.) cu implicatii
directe asupra calitatii solurilor.
e. Deseurile de gradina rezulta în urma activitatilor desfasurate în spatiile din apropierea
locuintelor de tip P, P+1, dar si pe spatiile verzi. În compozitia lor domina deseurile vegetale si
particulele minerale, având cantitati ce nu variaza foarte mult de la un an la altul. De remarcat
este faptul ca gradul de recuperare al acestor deseuri este mult mai redus decât potentialul
existent.
f. Deseuri spitalicesti provenite de la spitalele din municipiul Bucuresti si din aria sa
metropoltana au înregistrat o crestere semnificativa în ultimii ani, ajungând pentru judetul Ilfov la
25 t pe an. O parte din aceste deseuri intra în categoria deseurilor periculoase conform Legii
privind regimul deseurilor datorita obiectelor ascutite, a agentilor infectiosi si a unor substante
chimice periculoase utilizate în spitale. Din aceasta cauza, gestionarea deseurilor spitalicesti are
un regim special, ele fiind în general incinerate în incineratoare proprii.
g. Deseurile provenite de la statiile de epurare (namolurile) înregistreaza în ultimii ani o
tendinta stationara, ceea ce pune în evidenta faptul ca statiile de epurare functioneaza la aceeasi
Pagina 232 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
capacitate în ciuda cresterii volumului de ape uzate. Spre exemplu, cantitatea de namoluri
rezultata de la statiile de epurare care functioneaza în cadrul localitatilor din judetul Ilfov este de
circa 1300 t, pentru depozitarea acestora existând doar doua depozite amenajate (Vidra, Glina).
h. Deseuri industriale
Deseurile industriale au o mare diversitate în aria metropolitana a municipiului Bucuresti,
datorita numarului mare de ramuri reprezentate în acest teritoriu. De remarcat este faptul ca cea
mai mare parte a unitatilor industriale valorifica deseurile reciclabile prin intermediul firmelor de
profil, celelalte tipuri de deseuri fiind depozitare permanent sau temporar pe platforme amenajate
din cadrul acestora. De remarcat este faptul ca deseurile periculoase sunt în foarte multe cazuri
depozitate în cadrul unitatilor producatoare ceea ce creste riscul tehnologic al acestora.
În judetul Ilfov, la nivelul deseurilor industriale au fost identificate în anul 2002:
-deseuri din constructii si demolari industriale - 5278 t,
-deseuri metalice, echipamente cu continut de uleiuri, anvelope, uleiuri, acumulatori uzati
– 2774 t si
-zgura si cenusa – 730 t.
Trebuie amintit faptul ca activitatile industriale reprezinta unul dintre cei mai importanti
producatori de deseuri periculoase din aria metropolitana.
i. Deseurile agricole
Deseurile agricole provin de la unitatile agricole si zootehnice, dar si de la gospodariile
private. Cantitatea totala de deseuri agricole este de 38150 t an în judetul Ilfov, în unele cazuri
acestea fiind depozitate în rampe de deseuri special amenajate (Buftea, Peris).
În cazul deseurilor agricole se remarca scaderea gradului de utilizare a acestora în
diferite activitati cu profil agricol odata cu apropierea de municipiul Bucuresti, când ponderea
îngrasamintelor chimice utilizata pentru cultura plantelor este mult mai ridicata.
Un fenomen aparte îl reprezinta deseurile din plastic de la solariile din bazinul legumicol
al Bucurestiului care nu sunt colectate si produc o poluare cu plastic la distante foarte mari de
localitatea sursa.
j. Deseurile periculoase
În 2002 au fost identificate patru categorii de deseuri periculoase: uleiuri uzate (4,63 t),
baterii si acumulatori uzati (12714 t), deseuri spitalicesti (21,75 t) si echipamente cu continut de
uleuri cu PCB (265 bucati). Dintre acestea doar bateriile si acumulatorii sunt valorificate, iar
deseurile spitalicesti sunt incinerate. În cazul bateriilor si acumulatorilor, Ministerul Economiei si
Comertului deruleaza în perioada 2004-2005 un program care are în vedere îmbunatatirea
managementul acestor deseuri.
Astfel, uleiurile neclorurate de motor, de transmisie si de gresare sunt reutilizate prin
rafinaria Venus -OILREG Rm. Sarat, pentru celelalte tipuri de uleiuri neexistâd unitati specializate
pentru colectare si valorificare pe teritoriul judetului Ilfov. Principalii producatori ai acestor deseuri
sunt depozitele COMPETROL si studiourile Buftea.
Pentru condensatoare electrice cu continut de bifenili policlorurati (PCB) principalul
producator este SC ELECTRICA SA, care însa nu le valorifica.
Pentru baterii si acumulatori uazti exista patru firme colectoare: SC ROMRECYCLING
SRL, SC NEFERAL SA, SC LEMATEC IMPEX SRL si SC ELECTROAUTO SERVICE SRL.
Ultima preia deseurile de acest tip de la SNP PETROM din statiile de distributie: 1 Decembrie,
Domnesti, Chitila, Voluntari, Chitila sat, Cernica, Pantelimon.
De remarcat sunt si deseurile radioactive de pe platforma Magurele, precum si deseurile
periculoase provenite de la unitatile industriale din municipiul Bucuresti si judetul Ilfov, care îsi
depoziteaza deseurile periculoase în incinta unitatilor.
k. Apele uzate
Comunele care beneficiaza de alimentare cu apa în sistem centralizat, detin si sistem de
canalizare, fiind generatoare de ape uzate menajere. În cele mai multe cazuri apele uzate sunt
evacuate în emisari doar dupa realizarea unei epurari mecanice, majoritatea localitatilor având
statii de epurare depasite. Astfel, localitatile care au statii de epurare sunt Buftea, Otopeni,
Balotesti, Bragadiru, Snagov, Branesti, Magurele, 1 Decembrie proprii sau folosesc statii de
epurare ale unor unitati economice.
Pagina 233 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Localitatile Popesti-Leordeni, Chitila, Pantelimon si Voluntari îsi descarca apele uzate în

reteaua de canalizare a municipiului Bucuresti.
Comunele Afumati, Cernica, Cornetu, Ganeasa, Gruiu, Jilava, Moara Vlasiei, Mogosoaia,
Petrachioaia, Stefanestii de Jos si Tunari îsi evacueaza apele uzate în fose septice vidanjabile.
Apele uzate menajere ridica probleme deosebite la nivelul cursurilor de apa, determinând
degradarea calitatii acesteia, cu influenta asupra folosintelor de apa si ecosistemelor acvatice.
Probleme deosebite apar datorita faptului ca majoritatea unitatilor industriale evacueaza
apele uzate în sistemele centralizate de canalizare (în special în municipiul Bucuresti).
Colectarea si precolectarea deseurilor

Colectarea si transportul deseurilor urbane sunt asigurate în zona studiata de catre
societati de salubrizare private sau de serviciile speciale ale primariilor. Acestea folosesc pentru
colectarea deseurilor pubele de plastic cu capacitate de 110 l (conform SR 13386 si SR 13387).
Frecventa de colectare a deseurilor este diferita de la o localitate la alta fiind functie de volumul
de deseuri produse, taxele platite de catre persoanele fizice sau juridice pentru aceste servicii,
interesul actorilor locali pentru gestionarea deseurilor etc. De exemplu, în municipiul Bucuresti,
colectarea deseurilor menajere se realizeaza de 2 ori pe saptamâna pentru marile ansambluri de
locuinte si odata la 10 zile pentru locuintele de tip P, P+1.
În cazul agentilor economici, frecventa de colectare a deseurilor este reglementata prin
contracte cu societatilor de salubrizare.
Reciclarea deseurilor
Reciclarea deseurilor este ca si inexistenta în aria metropolitana a municipiului Bucuresti
daca tinem seama de volumul de deseuri si diversitatea acestora, accentul cazând pe produsele
metalice, hârtie si carton. Cele mai mari firme care se ocupa de colectarea si plasarea spre
firmele specializate a deseurilor recuperabile din aria metropolitana sunt SC ROMCYCLING SRL
Jilava, SC TAWIL EST BUCHAREST CO IMPEX SRL Cernica si SC REMAT SA. Majoritatea
agentilor economici valorifica deseurile pe care le produc, în cazul populatiei gradul de reciclare
fiind foarte redus.
Transportul deseurilor
Transportul deseurilor se realizeaza diferentiat, functie de gradul de periculozitate a
deseurilor, dar si de dotarile unitatilor care se ocupa de gestionarea acestora. Astfel, în municipiul
Bucuresti, transportul deseurilor spre spatiile de depozitare se face prin intermediul
autogunoierelor, care nu întotdeauna sunt etanse. În cazul localitatilor rurale, transportul
deseurilor se realizeaza în majoritatea cazurilor prin autovehicule la care încarcatura de deseuri
nu este izolata (tractoare, camionete etc.).
Depozitarea deseurilor
În aria metropolitana a municipiului Bucuresti (doar în spatiul judetului Ilfov) exista 42
depozite de deseuri menajere ce deservesc comunele si municipiul Bucuresti, totalizînd o
suprafata de 66,5 ha.
Pentru municipiul Bucuresti exista doua rampe de deseuri menajere, la Glina,
administrata de SC ECOREC SA Popesti-Leordeni si Vidra, administrata de SC SYTEMA
ECOLOGIC SRL. Rampa de deseuri de la Chiajna, administrata de IRIDEX SA este considerata
închisa, desi se depoziteaza în continuare deseuri.
Majoritatea gropilor de deseuri sunt nesupravegheate, neamenajate corespunzator,
nedelimitate (80 %), doar în 20 % din cazuri acestea fiind supravegheate de primarii (Voluntari,
Bragadiru, Buftea, Mogosoaia, Ciolpani, Pantelimon, Balotesti), în cadrul acestora accesul fiind
controlat. În cazul depozitelor de deseuri de la Bragadiru, Ciolpani, Mogosoaia, Peris, Stefanestii
de Jos, Voluntari, Dobroiesti, Afumati si Moara Vlasiei apare problema depasiri capacitatii de
depozitare, fapt ce obliga autoritatile locale sa le închida.
Pentru deseurile industriale sunt amenajate depozitele de la Bragadiru (pentru namolul
de la statia de epurare a SC Fulgerul SA), Peris (pentru namolul de la statia de epurare a SC
Romsuintest SA Peris), Pantelimon (pentru zgura de la NEFERAL SA), Glina (pentru diversi
Pagina 234 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
agenti economici din municipiul Bucuresti, Glina, Popesti-Leordeni etc.) si Buftea (pentru
deseurile agricole provenite de la SC Avicola SA Buftea).
Pentru deseurile periculoase sunt amenajate, cel putin teoretic, spatii speciale pentru
depozitarea acestora în majoritatea rampelor. Trebuie mentionat si depozitul de deseuri
radioactive de la Magurele situat pe platforma Magurele.
O problema deosebita în întreaga arie metropolitana a municipiului Bucuresti o reprezinta
depozitele necontrolate de deseuri, care au o frecventa foarte mare de aparitie în lungul cailor de
comunicatie si în apropierea cursurilor de apa. În cazul acestora se observa frecventa ridicata a
substantelor organice, materialelor plastice si a deseurilor din constructii.
Incinerarea deseurilor
În municipiul Bucuresti, în cartierele Militari si Pantelimon, sunt amplasate doua platforme
pentru arderea deseurilor menajere. Deseurile spitalicesti sunt colectate si incinerate în crematorii
proprii (Spitalul Penitenciarului Bucuresti, Institutul National de Geriatrie Otopeni, Spitalul Peris,
Spitalul de Obstretica-Ginecologie Buftea). Cabinetele medicale si celelalte unitati sanitare au
încheiat contracte cu firme de incinerare sau cu spitale din Bucuresti.
Gestionarea deseurilor reprezinta una dintre componentele cu proiectie cea mai ridicata
în calitatea factorilor de mediu din aria metropolitana a municipiului Bucuresti, problema acestora
fiind departe de a fi rezolvata. Astfel, principalele disfunctionalitati de mediu se refera la:
-volumul extrem de ridicat de deseuri urbane si rurale care se îndrepata spre rampele de
depozitare a deseurilor;
-gradul dredus de recuperare a deseurilor refolosibile,
-gestiunea deficitara a deseurilor periculoase, care în multe situatii ajung la rampele de
depozitare a deseurilor,
-lipsa rampelor ecologice de depozitare a deseurilor în majoritatea localitatilor din aria
metropolitana a municipiului Bucuresti,
-cresterea volumului de deseuri din constructii si lipsa unor masuri de gestionare a
acestora.
2.4. Patrimoniul natural si construit
2.4.1. Aspecte generale
Zonele protejate reprezinta suprafete de teren declarate de catre autoritatile nationale,

judetene si/sau locale în scopul conservarii si protejarii unor valori deosebite ale patrimoniului
natural sau cultural. Arealele sau siturile încadrate în aceasta categorie beneficiaza de un regim
special de administrare, actiunile actorilor locali ori cele stipulate în diferite programe de
dezvoltare locala fiind îndreptate spre conservarea valorilor protejate.
2.4.2. Metodologia de lucru

Elaborarea capitolului ZONE PROTEJATE ÎN ARIA METROPOLITANA A
MUNICIPIULUI BUCURESTI a presupus:
- delimitarea zonelor protejate recunoscute la nivel national si local prin diferite acte
legislative si ierarhizarea acestora;
- identificarea elementelor de patromoniu natural sau cultural care fac obiectul protectiei
si stabilirea reprezentativitati acestora;
- analiza documentelor stiintifice rezultate în urma cercetarilor care s-au realizat în aria
metropolitana a municipiului Bucuresti la nivelul ariilor prot ejate;
-identificarea disfunctionalitatilor existente la nivelul zonelor protejate prin observatii în
teren;
-promovarea de masuri prioritare de interventie pentru îmbunatatirea situatiei zonelor
protejate.
Pagina 235 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Textul este însotit de harta distributiei zonelor protejate existente în aria metropolitana a
municipiului Bucuresti.
2.4.3. Analiza critica a planului de amenajare a teritoriului national – sectiunea zone

protejate
Planul de amenajare a teritoriului national – sectiunea a III-a Zone protejate ar fi trebuit

sa ofere o imagine clara a ariilor protejate la nivel national si sa se bazeze pe declararea unor
spatii deja clar delimitate în teritoriu. Acest document legislativ trebuie sa faca referire la actele de
înfiintare a ariilor protejate naturale, cunoscând faptul ca pentru declararea unei zone ca arie
protejata este necesar un studiu de documentare care sa fie avizat de catre Academia Româna –
Comisia Monumentelor Naturii. De asemenea, pentru evitarea confuziilor ulterioare, era necesara
mentionarea clara în partea scrisa a legii a faptului ca zonele protejate mentionate sunt acelea de
interes national si ca este posibil sa functioneze si zone protejate de interes local si regional.
O problema deosebita este legata de scaderea suprafetei ariilor protejat e din zona de
câmpie, pe fondul cresterii presiunii umane din acest spatiu. Astfel, desi exista un disponibil
ridicat de spatiu (în special padurile, suprafetele lacustre), ariile protejate naturale au fost reduse
ca suprafata (exemplu Padurea Comana, Padurea Snagov, Lacul Snagov etc.), sau nu au fost
incluse în categoria ariilor protejate naturale de interes national (Padurea Caldarusani, Padurea
Râioasa etc.).
În cazul zonelor protejate construite au fost neglijate o serie de valori deosebite ale
patrimoniului cultural national, recunoscute pentru spatiul metropolitan fiind Complexul
manastiresc Tiganesti, Manastirea Caldarusani, asezarea neolitica de la Cernica etc.
Este de remarcat faptul ca lacunele din aceasta lege au avut o incidenta foarte ridicata în
domeniul administrativ, al cercetarii stiintifice etc., majoritatea factorilor de decizie sau a
cercetatorilor facând apel la acest act legislativ si considerându-l singurul ce face referire la
domeniul ariilor protejate din România.
2.4.4. Zone prote jate naturale
În zona metropolitana a municipiului Bucuresti, ariile protejate naturale prezinta o

importanta deosebita pentru pastrarea unor elemente specifice zonei de câmpie (elemente
floristice si faunistice caracteristice zonei silvostepei ori zonei nemorale, resursele hidrologice),
dar si pentru îmbunatatirea calitatii habitatului intern si extern al populatiei din municipiul
Bucuresti si din spatiul metropolitan.
Datorita extinderii orasului, în prezent, în perimetrul ariei metropolitane a municipiului
Bucuresti întâlnim suprafete reduse cu vegetatie specifica zonei nemorale (padurile Baneasa,
Tunari, Andronache, Cernica, Snagov, Comana etc.) ori a zonei de silvostepa (de exemplu
Padurea Ciornuleasa).
Ariile protejate din zona metropolitana se constituie în spatii de recreere pentru locuitorii
din municipiul Bucuresti, acest lucru evidentiind faptul ca obiectivele de protectie se îmbina cu
cele legate de valorificarea ariei protejate, în special prin activitatile recreative.
Toate ariile protejate din aria metropolitana a municipiului Bucuresti sunt rezervatii
naturale, compatibile cu categoria IV dupa clasificarea IUCN (Uniunea Internationala pentru
Conservarea Naturii). În arealul lor protectia elementelor naturale se realizeaza prin interventie
antropica activa, activitatile de recreere, turism si educatie fiind permise. În ciuda acestui
fapt, interventia antropica prin activitatile de turism si recreere trebuie reglementata si
controlata pentru a nu aduce prejudicii elementelor cadrului natural, asa cum se întâmpla în
prezent.
Rezervatii naturale de interes national în aria metropolitana a municipiului

Bucuresti
Pagina 236 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
În spatiul ariei metropolitane a municipiului Bucuresti au fost delimitate cinci rezervatii

naturale, conform Legii nr. 5 din 2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
National- Sectiunea a III-a – Zone protejate, la care au fost adaugate prin Hotarârea nr.
2151/2004 privind delimitarea de parcuri nationale, parcuri naturale si rezervatii naturale,
Parcul Natural Comana (24963 ha, din care % este cuprinsa în aria metropolitana a
municipiului Bucuresti) si doua arii de conservare speciala (Padurea Tatarul si Oloaga
Gradinari):
Tabel nr. 15
Ariile protejate din aria metropolitana a municipiului Bucuresti
Nr. Numele Tipul Categoria Suprafata

crt. IUCN ha
1 Padurea Ciornuleasa Rezervatie naturala IV 75,2
forestiera
2 Padurea Oloaga Rezervatie naturala IV 248
Gradinari forestiera, arie de
conservare speciala
3 Padurea Padina Tatarului Rezervatie naturala IV 230
fores tiera, arie de
conservare speciala
4 Padurea Snagov Rezervatie naturala IV 10
forestiera
5 Lacul Snagov Rezervatie naturala IV 100
complexa
6 Parcul Natural Comana Parc natural V 9735,57 (39 % din
suprafata totala a
parcului - 24963 ha)
7 Aria de conservare IV 1074
speciala Comana (din Arie de conservare
care 23 % Padurea speciala
Oloaga Gradinari)
8 Zona protejata Scrovistea Zona protejata
9 Total 9920,77 ha
10 Ponderea ariilor protejate din totalul suprafetei 1,93 %
11 Ponderea ariilor protejate fara Parcul Natural Comana 0,13 %
1. Parcul Natural Comana are o suprafata de 24963 ha si este inclus în proportie de

39 % în zona metropolitana a municipiului Bucuresti. Parcul are drept obiective de
gestiune conservarea elementelor de peisaj si a elementelor de patrimoniu natural (în
special zonele forestiere ce adapostesc arbori seculari, asociatii vegetale unice, specii de
plante si animale cu diferite grade de vulnerabilitate), precum si pastrarea activitatilor
traditionale si a obiceiurilor specifice zonei. Parcul Natural include, alaturi de spatiile
forestiere aferente Padurii Comana, spatiile localitatilor Falastoaca, Budeni, Mihai Bravu,
Gradistea, Comana si Vlad-Tepes cu terenurile agricole si construite aferente acestora.
În cadrul Parcului Natural Comana au fost delimitate trei arii de conservare
speciala, dintre care doua sunt incluse în aria metropolitana a municipiului Bucuresti si se
suprapun total (Padurea Tatarului) sau partial (Padurea Oloaga Gradinari) peste
rezervatiile naturale delimitate anterior.
Problemele cele mai importante ale acestui spatiu sunt determinate de gradul
redus de dotare cu infrastructuri, ce face foarte dificila valorificarea durabila a resurselor
naturale.
2. Rezervatia naturala complexa Padurea Ciornuleasa este situata în comuna Mitreni,
judetul Calarasi si are o suprafata de 75,2 ha, aproape jumatate din suprafata totala a acestei
Pagina 237 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
paduri. Rezervatia naturala complexa Padurea Ciornuleasa a fost înfiintata prin HCM nr.114 din
1954, fiind reconfirmata prin Legea nr.5 din 2000.
Rezervatia este situata în câmpia tabulara Mostistea, la 9 km de localitatea Soldanu spre
Valea Stânii. Padurea este un sleau de câmpie, specific silvostepei, umiditatea ridicata fiind
determinata de acumularea zapezii în micile depresiuni de tasare ce apar în cuprinsul Câmpului
Nana din Câmpia Mostistei.
Specific pentru aceasta rezervatie este existenta în stratul ierbaceu al padurii a unor
elemente floristice caracteristice etajului fagului, cel mai cunoscut exemplu constituindu-l
tataneasa (Symphytum sp.).
Padurea este alcatuita din stejar peduculat (Quercus robur), stejar brumariu (Quercus
pedunculiflora), cer (Quercus cerris), carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia tomentosa), frasin pufos
(Fraxinus pallisiae), frasin (Fraxinus angustifolia), mojdrean (Fraxinus ornus ), visin turcesc
(Prunus mahaleb), ulm (Ulmus procera, Ulmus ambigua), artar tatarasc (Acer tataricum), jugastru
(Acer campestre) etc..
Stratul arbustiv se dezvolta foarte bine datorita luminozitatii ridicate, dintre elementele
caracteristice gasindu-se paducelul (Crataegus monogyna), socul (Sambucus nigra), lemnul
câinesc (Ligustrum vulgare), sângerul (Cornus sanguinea), salba moale (Euonymus europaeus),
macesul (Rosa canina).
Stratul ierbaceu cuprinde elemente caracteristice padurilor de stejar, nelipsind obsiga
(Brachypodium silvaticum), cerentelul (Geum urbanum), margica (Melica uniflora), golomatul
(Dactylis glomerata), mierea ursului (Pulmonaria officinalis), margelusa (Lithospermum
purpureocaeruleum), etc.
Dintre elementele cu valoare cinegetica care se gasesc în spatiul acestei arii protejate se
numara iepurii, mistretii, capriorul si fazanii (aclimatizati). De altfel, importanta cinegetica a
acestei paduri este recunoscuta si prin declararea a 153 ha ca rezervatie cinegetica.
În prezent, urmele activitatilor antropice se fac resimtite în special la extremitatile padurii,
unde apar situatii de depozitare necontrolata a deseurilor, taierea arborilor utilizati pentru
încalzirea locuintelor si ca spatiu de agrement de catre locuitorii din orasul Oltenita. De altfel,
activitatile de agrement desfasurate în cadrul Padurii Ciornuleasa contribuie la degradarea
padurii prin depozitarea necontrolata a deseurilor, vandalizarea vegetatiei, amenajarea
necontrolata a vetrelor de foc, colectarea vegetatiei ierboase. Din aceasta cauza, Ocolul Silvic
Mitreni, care se ocupa de gestionarea acestei arii protejate trebuie sa promoveze masuri mai
ferme pentru eliminarea factorilor perturbatori.
3. Rezervatia naturala forestiera Padurea Oloaga-Gradinari se afla în comuna

Comana si ocupa o suprafata de 248 ha. Rezervatia a fost înfiintata prin HCM nr.518 din 1954,
fiind reconfirmata prin Legea nr.5 din 2000. Rezervatia este situata în partea de nord-est a
câmpiei tabulare a Burnazului, la altitudini de 80-90 m, care domina prin abrupturi vaile râurilor
Câlnistea si Neajlov.
Substratul este alcatuit din depozite loessoide, nisipuri si pietrisuri pe care se dezvolta
soluri argiloiluviale brun roscate podzolite sau slab podzolite.
Rezervatia naturala Oloaga-Gradinari face parte din Padurea Comana, având drept
obiectiv protectia stejaretului în amestec cu frasin, carpen, ulm, tei, multe dintre exemplarele de
arbori depasind vârsta de 100 ani. În spatiul acestei rezervatii, în stratul ierbaceu vegeteaza
ghimpele (Ruscus aculeatus) specie strict ocrotita ca monument al naturii. Stratul arbustiv este
reprezentat de paducel (Crataegus monogyna), soc (Sambucus nigra), lemn câinesc (Ligustrum
vulgare), sânger (Cornus sanguinea), salba moale (Euonym us europaeus), maces (Rosa canina).
Între raritatile floristice retin atentia brândusa galbena (Crocus flavus), bibilica (Fritillaria
tenella), garofita româneasca de stepa (Dianthus trifascicularis var. deserti), stânjenelul (Iris
graminea), bujorul român esc (Paeonia peregrina var. romanica), lacramioarele (Convalaria
majalis).
Dintre problemele cu care se confrunta aceasta arie protejata se remarca extragerea
frauduloasa a ghimpelui si bujorului, comercializate ca plante decorative în pietele bucurestene.
Pagina 238 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
4. Rezervatia naturala forestiera Padurea Padina Tatarului se afla în comuna

Comana si ocupa 230 ha din padurea Comana. Rezervatia a fost înfiintata prin HCM nr.518 din
1954, fiind reconfirmata prin Legea nr.5 din 2000. Rezervatia este situata în partea de nord-est a
câmpiei tabulare a Burnazului, la altitudini de 80-90 m, care domina prin abrupturi valea râului
Gologanu, afluent al Neajlovului.
Substratul este alcatuit din depozite loessoide, nisipuri si pietrisuri pe care se dezvolta
soluri argiloiluvi ale brun roscate podzolite sau slab podzolite.
Specifice acestui sector al Padurii Comana sunt vaiugile, vaile temporare si crovurile,
care reunite poarta denumirea locala de padina, mentinerea unei umiditati mai ridicate fata de
zonele învecinate fiind elementul definitoriu pentru acest sector, dar si cauza dezvoltarii
deosebite a vegetatiei forestiere. Astfel, apar o serie de specii de plante indicatoare de umiditate
(frasinul, untisorul, sapunarita).
Acest trup de padure se caracterizeaza printr-o oarecare predominanta a Quercus robur
si Quercus cerris. Vegetatia apartine zonei nemorale, dar înglobeaza si specii caracteristice zonei
silvostepei. Padurea Padina Tatarului face parte din Padurea Comana, având printre obiectivele
ocrotite si bujorul românesc (Paeonia peregrina var. romanica), cocoselul (Dianthus armeria), etc.
Dintre speciile de animale se remarca prezenta unor miriapode sudice, mediteraneene,
cum ar fi: termita (Reticulitermis lucifugus), greierul (Dinarchus dasypus), calugarita (Mantis
religiosa) etc.
În apropierea acestei arii protejate se organizeaza anual, în luna mai, Festivalul bujorului,
manifestare ce contribuie la cresterea presiunii umana asupra obiectivelor ocrotite. În apropierea
acestei arii protejate, în primavara anului 2004 au fost demarate actiuni de defrisare a teiului si
carpenului, destinate exportului, acestea afectând integritatea habitatelor si speciilor ocrotite. La
acestea se adauga si problemele legate de exploatarea ilegala a lemnului, destinat încalzirii
locuintelor pentru gospodariile din satele din proximitate, fenomen ce a luat o amploare deosebita
în ultima perioada.
În cazul ambelor arii protejate se remarca depozitarea necontrolata a deseurilor, în

special în lungul drumurilor judetene ce fac legatura între satele Comana, Vlad Tepes si Mihai
Bravu.
5. Rezervatia naturala complexa Lacul Snagov se afla în comuna Snagov, judetul Ilfov
si ocupa o suprafata de 100 ha. Rezervatia a fost înfiintata prin HCM nr.894 din 1952, fiind
reconfirmata prin Legea nr.5 din 2000.
Lacul Snagov este cel mai mare liman fluviatil din bazinul Ialomitei, având o suprafata
de 576 ha, o lungime de 13 km si o adâncime maxima de 9 m (cel mai adânc lac din Câmpia
Româna). Forma lacului este alungita si foarte sinuoasa, cu multe golfuri, mai mult sau mai putin
alungite, pe care localnicii le-au denumit "cozi". În aval se afla insula Snagov pe care se gaseste
manastirea Snagov.
Alimentarea lacului se face din subteran si în mica proportie din surse pluviale sau nivale.
Din aceasta cauza nivelul este constant, cu exceptia anotimpurilor de tranzitie.
Importanta hidrologica a lacului este completata de existenta unor elemente floristice si
faunistice de valoare stiintifica. Astfel, pe malurile lacului în afara stufului si papurei, cresc diferite
specii de nuferi, printre care si nufarul indian (Nelumbo nucifera). Apa lacului este acoperita de
vegetatie acvatica, plaurul atingând grosimi de 1,5 m în Coada Lunga, Coada Catelului etc.
Dintre elementele floristice interesante amintim: otratelul (Aldrovanda vesiculosa), sageata apei
(Sagittaria latifolia).
Dintre elementele faunistice rare se remarca lamelibranhiatul Dreissena polymorpha. De
asemenea, fauna piscicola este destul de importanta, fiind întâlnite mai multe specii de pesti:
platica, crapul, bibanul, somnul, stiuca, rosioara si doua specii de guvizi (Gobius sp. si
Proteshoryns sp.). Cercetarile au evidentiat prezenta unor elemente faunistice pontice si caspice.
Pe malurile lacului au fost amenajate mai multe debarcadere, de la care pornesc sau la
care acosteaza vaporase si salupe pentru plimbari pe lac, stranduri, popasuri, restaurante,
terenuri de sport, precum si spatii rezidentiale.
Pagina 239 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
De asemenea, lacul este utilizat de catre lotul national de canotaj ca baza de

antrenament si de catre pescarii sportivi pentru concursuri.
Probleme deosebite apar datorita faptului ca doar 100 ha din suprafata totala a lacului
(17 %) este protejata. Astfel, actiunile de protectie nu se realizeaza integrat, iar activitatile ce se
realizeaza în apropierea lacului, deversarile de ape uzate sau de deseuri menajere de la
locuintele de pe mal etc. afecteaza întreaga suprafata lacustra. De remarcat este faptul ca în
ultimii ani braconajul la peste a luat o amploare deosebita, fiind semnalate si aplicarea unor
metode interzise prin lege (utilizarea explozibilor).
6. Rezervatia naturala forestiera Padurea Snagov se afla în comuna Snagov, judetul

Ilfov, la 35 km de Bucuresti, în apropierea DN1 si ocupa o suprafata de 10 ha. Rezervatia a fost
înfiintata prin HCM nr.894 din 1952, fiind confirmata prin Legea nr.5 din 2000.
Rezervatia face parte din vechii codrii ai Vlasiei, trupul de padure având o suprafata de
1727 ha (cea mai întinsa padure din apropierea Bucurestiului), din care doar 0,57 % beneficiaza
de protectie. În arealul ei sunt cuprinse Lacul Snagov si trupurile de padure situate de o parte si
de alta a lacului.
Vegetatia este reprezentata de o padure de sleau de câmpie în care domina stejarul
(Quercus robur ) si carpenul (Carpinus betulus), alaturi de care vegeteaza teiul (Tilia tomentosa),
Quercus petraea, Quercus polycarpa, frasinul (Fraxinus excelsior), artarul tatarasc (Acer
tataricum), jugastrul (Acer campestre). În stratul arbustiv si subarbustiv apar: lemnul câinesc
(Ligustrum vulgare), paducelul (Craetegus monogyna ), sângerul (Cornus sanguinea).
Din stratul ierbaceu amintim speciile: brândusa galbena (Crocus flavus ), spânzul
mirositor (Helleborus odorus), usturoiul bulgaresc (Nectaroscordum dioscordios ), stânjeneii (Iris
graminea), carora li se adauga o serie de plante vernale între care mai abundente sunt vioreaua
(Scilla bifolia), untisorul (Ficaria verna ).
În partea vestica a lacului exista o zona de interes stiintific de circa 10 ha, unde
vegeteaza mai multe specii ale genului Fagus si anume: Fagus sylvatica, Fagus orientalis si
Fagus taurica.
Fauna este reprezentata de câteva specii de mamifere - caprior, iepure, vulpe - si
numeroase specii de pasari: cinteze, pitigoi, privighetori, turturele, porumbei salbatici, pitulici,
sturzi, mierle, grauri, cuci etc..
Este de remarcat faptul ca Primaria municipiului Bucuresti detine 100 ha din padurea
Snagov, potrivit unui decret regal publicat în Monitorul Oficial nr. 32 din 9 februarie 1931, prin
care Primaria Capitalei a primit o parte din Padurea si Lacul Snagov în vederea crearii unei
statiuni climaterice de agrement si sport.
Dintre arborii declarati monumente ale naturii amintim: Stejarul lui Vlad Tepes din
comuna Gradistea (judetul Giurgiu), Stejarul haiducului Catanuta, comuna Gradinari (judetul
Giurgiu), Stejarul de la Cernica (judetul Ilfov).
De asemenea, în municipiul Bucuresti exista 117 arbori declarati monumente ale naturii,
conform Hotarârii Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
2.4.4.1. Probleme si disfunctionalitati

Apropierea de municipiul Bucuresti contribuie la cresterea vulnerabilitatii ariilor protejate
naturale si a dificultatii de promovare a unor masuri de administrare eficienta care sa conduca la
atingerea obiectivelor acestora.
Activitatile recreative, perceptia ariilor protejate ca spatii disponibile pentru extinderea
suprafetelor construite, apropierea spatiilor construite de limita ariilor protejate etc. contribuie
decisiv la înrautatirea starii elementelor ocrotite din ariile protejate.
De altfel, analizând evolutia în timp istoric a suprafetei ocupate de ariile protejate în aria
metropolitana a municipiului Bucuresti se observa o scadere semnificativa la nivelul suprafetei
(de exemplu în cazul Padurii Snagov de la 100 ha la 10 ha) si al numarului (nu mai sunt
Pagina 240 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
recunoscute la nivel national Padurea Râioasa, Padurea Caldarusani, arealul Fântânele din
Padurea Comana, care se numara în lista de arii protejate a Academiei Române din 1986).
De asemenea o problema deosebita este legata de delimitarea în teritoriu a ariilor
protejate, nici una dintre acestea neavând limite clare aprobate la nivel judetean sau national,
fapt ce contribuie la cresterea vulnerabilitatii acestora la schimbarile în modul de utilizare a
terenurilor.
Desfasurarea unor activitati antropice în apropierea ariilor protejate (Festivalul bujorului
în Padurea Comana, activitatile menajere si recreative în apropierea Lacului Snagov si a Padurii
Snagov etc.) contribuie de asemenea la mentinerea unei presiuni ridicate asupra ariilor protejate.
Remarcam si faptul ca, ariile protejate din Padurea Comana (Padina Tatarului si Oloaga-
Gradinari) nu se afla în întregime în spatiul ariei metropolitane a municipiului Bucuresti, ceea ce
face dificila administarea lor la acest nivel.
Masuri prioritare
Pentru îmbunatatirea starii ariilor protejate din aria metropolitana a municipiului Bucuresti
propunem urmatoarele masuri:
- realizarea urgenta a delimitarii spatiale si a zonarii ariilor protejate, astfel încât acestea
sa îsi îndeplineasca în primul rând obiectivele de protectie;
- crearea structurilor de functionare a ariilor protejate;
- stoparea extinderii suprafetelor construite în spatiul sau în apropierea ariilor protejate,
- actiuni de diminuare a numarului surselor directe sau indirecte de degradare a arilor
protejate;
- extind erea suprafetei ariilor protejate naturale de interes national si metropolitan, prin
includerea padurilor în aceasta categorie, care oricum beneficiaza de un regim de administrare
special în zona de câmpie, ele având un rol ecologic deosebit. Propunem, astfel, declararea
tuturor padurilor din aria metropolitana ca arii protejate naturale si delimitarea unor sectoare
importante ca rezervatii naturale cu acces limitat. De asemenea, se impune extinderea
suprafetelor de arii protejate care sa protejeze zone umede importante sub aspect ecologic,
faunistic, floristic sau hidrologic (Balta Comana, Lacul Cernica, Lunca Dunarii etc.);
- aplicarea legislatiei de mediu pentru limitarea impactului surselor menajere în special
asupra mediilor lacustre, Lacul Snagov fiind cel mai afectat prin procesul de eutrofizare si
colmatare biogena.
- delimitarea stricta a zonelor destinate activitatilor recreative si stabilirea concreta a
reglementarilor de administrare a acestor spatii cu prevederi clare asupra gestionarii deseurilor,
utilizarii resurselor lemnoase, utilizarii focului, vandalizarii vegetatiei.
- eliminarea formelor de interventie antropica care aduc prejudicii obiectivelor ocrotite.
- promovarea educatiei ecologice în rândul populatiei locale pentru constientizarea valorii
deosebite a ariilor protejate naturale;
- gestionarea integrata a ariilor protejate apropiate (Padurea si Lacul Snagov, corpurile
de padure din Comana etc.);
- realizarea de pliante, brosuri etc. pentru promovarea valorilor ariilor protejate, dar si
pentru mediatizarea regulilor care sunt necesar a fi respectate în aceste spatii.
Pentru extinderea ariilor protejate naturale la nivelul ariei metropolitane se propune

înfiintarea urmatoarelor rezervatii naturale de interes metropolitan:
Rezervatia naturala forestiera Râioasa, aflata pe teritoriul orasului Buftea, cu
suprafata de 54,8 ha, a fost înfiintata prin Decretul Consiliului populat Ilfov din 1973, nefiind
recunoscuta dupa 1990 prin nici o decizie la nivel judetean sau national.
Vegetatia este specifica zonei padurilor nemorale, putând diferentia: stratul arborilor si
arborescent cu stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), carpen (Carpinus betulus), ulm (Ulmus
campestris), artar (Acer platanoides); stratul subarborescent, in componenta caruia intra cornul
(Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea ), socul (Sambucus racemosa) etc.; stratul erbaceu cu
untisor (Ficaria verna ), ghiocei (Galanthus nivalis), brândusa de primavara (Crocus sp.) etc.
Pagina 241 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Numele padurii este explicabil prin aspectul copacilor care au pe scoarta muschi si
licheni.
Rezervatia naturala complexa Caldarusani a fost înfiintata prin HCM nr. 114/1954,
având o suprafata de circa 125 ha (din 468 ha cât reprezinta suprafata padurii), nefiind
reconfirmata prin Legea nr. 5 din 2000. Relieful este o câmpie tabulara, dezvoltata pe depozite
loessoide, nisipuri si pietrisuri. Padurea se individualizeaza prin exemplare seculare de Quercus
robur. Vegetatia este stratificata putând fi identificat un strat al arborilor si arborescent format din:
stejar (Quercus robur), cer (Quercus cerris), gârnita (Quercus frainetto), stejar brumariu (Quercus
pedunculiflora), artar tataresc (Acer tataricum), salcie (Salix alba), plop (Populus tremula); un
strat arbustiv cu: corn (Cornus mas ), sânger (Cornus sanguin ea), porumbar (Prunus spinosa),
lemn câinesc (Ligustrum vulgare), paducel (Craetegus monogyna) etc si un strat erbaceu cu:
brândusa galbena (Crocus moesiacus), crinul de padure (Lilium martagon), mierea ursului,
untisor, pastita (Anemone nemorosa), vinarita (Asperula odorata), pecetea lui Solomon etc.
Padurea prezinta un interes cinegetic dat de populatiile ridicate de iepuri si fazani
(acestia din urma au fost introdusi antropic).
În apropierea padurii se afla lacul Caldarusani, care este un vechi liman fluvial (224 ha
suprafata, 5 m adâncime), fiind unul dintre lacurile importante din bazinul hidrografic al Ialomitei.
Pe malurile lacului se dezvolta stuful si papura, iar dintre speciile acvatice amintim otratelul
(Utricularia vulgaris), nufarul alb si galben, stânjenelul de balta (Iris pseudacorus ). Lacul se
remarca si prin valoarea lui piscicola, în lac întâlnindu-se mai multe specii de pesti: stiuca,
bibanul, linul, platica, rosioara, pe baza carora se pot organiza activitati de agrement.
În apropierea lacului spre nord se afla Padurea Rosu în care a functionat o crescatorie de
fazani si o alta de vulpi, nurci si nutrii la nord vest de satul Balta Neagra. Aceste activitati s-ar
putea relua marind astfel valoartea economica a peisajelor.
Pagina 242 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
ANALIZA SWOT A ARIILOR PROTEJATE NATURALE DIN ARIA METROPOLITANA A


- gradul ridicat de reprezentativitate al - numarul redus de arii protejate (5);
vegetatiei/florei si lumii animale/faunei din ariile - ponderea redusa a ariilor protejate din
protejate pentru zona silvostepei si etajului suprafata totala a ariei metropolitane (0,13%);
nemoral; - gestiunea deficitara a ariilor protejate;
- existenta unor restrictii de exploatare a - inexistenta unor limite precise a ariilor
spatiilor forestiere din zona de câmpie si din protejate;
apropierea oraselor determinata de valoarea - scaderea alarmanta a suprafetei ariilor
lor ecologica deosebita (conform Codului silvic, protejate dupa 1990;
1996); - dimensiunea ridicata a activitatilor antropice
- accesul facil în ariile protejate naturale, ceea (în special de recreere) în spatiul sau în
ce le creste importanta pentru activitatile de proximitatea ariilor protejate;
recreere; - exploatarea comerciala a unor elemente
- combinarea valorilor naturale cu cele floristice ocrotite (bujorul românesc, ghimpele,
culturale, în apropierea ariilor protejate naturale brândusa, nufarul indian etc.);
existând obiective culturale de importanta -cresterea presiunii umane prin suprafetele
nationala sau regionala; rezidentiale în proximitatea ariilor protejate;
- existenta unui cadru legislativ adaptat la - lipsa regulamentelor ariilor protejate, care sa
cerintele Uniunii Europene. stabileasca activitatile permise si dimensiunea
acestora;
- slaba reprezentare a ecosistemelor acvatice
în cadrul ariilor protejate naturale zonale;
- lipsa unui sistem de aplicare a taxelor si
amenzilor care sa controleze activitatile din
ariile protejate si din zonele învecinate;
- preocupari reduse pentru conservarea
diversitatii biologice în localitatile din aria
-fragmentarea ariilor protejate prin diferite
categorii de cai de comunicatie;
- implicarea redusa a institutiilor responsabile
de conservarea diversitatii biologice în
reglementarea situatiei ariilor protejate;
- lipsa unei infrastructuri adecvate de primire a
turistilor.
- cresterea atractiei ariei metropolitane pentru - scaderea valorii ecologice si biologice a ariilor
turismul organizat de week -end pentru locuitorii protejate naturale prin disparitia speciilor
Bucurestiului (în special vara); valoroase, în special a acelora care sunt
- existenta unui potential de crestere a exploatate în scop comercial (bujorul
suprafetei ariilor protejate naturale; românesc, ghimpele, brândusa galbena,
-cresterea rolului ecologic al spatiilor diferite specii de nuferi);
oxigenante din aria metropolitana a - afectarea echilibrului ecologic prin interventia
municipiului Bucuresti pentru preluarea agresiva asupra mediului natural;
externalitatilor orasului; - perceperea ariilor protejate ca spatii
- posibilitatea valorificarii valorilor cadrului disponibile pentru promovarea de investitii;
natural si a celor culturale în cadrul unor
circuite turistice.
Pagina 243 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
2.4.5. Zone protejate construite
Existenta unor zone construite de interes national în aria metropolitana a municipiului

Bucuresti este justificata prin apropierea de capitala, majoritatea domnitorilor munteni contribuind
la îmbogatirea tezaurului cultural al zonei.
Desi gradul de utilizare turistica este destul de scazut, datorita investitiilor reduse care s-
au repartizat pentru promovarea acestor edificii, ele îsi pastreaza valoarea de patrimoniu
national.
Cele mai cunoscute zone protejate construite, recunoscute si la nivel national în Legea
nr. 5 din 2000 sunt :
1. Ansamblul Palatului Brâncovenesc Mogosoaia se afla în comuna Mogosoaia,

judetul Ilfov, fiind declarat ca zona protejata de interes national prin Legea nr. 5 din 2000, Zone
protejate construite, litera d) castele, conace si palate.
Complexul arhitectornic este situat pe malul lacului Mogosoaia, într-o zona verde
deosebita, fiind delimitat de vecinatati prin ziduri înalte din caramida.
Palatul Mogosoaia este una dintre cele mai renumite si complexe opere de arhitectura
medievala din tara noastra, care se afla într-o stare fizica destul de buna.
Constructia ansamblului brâncovenesc de la Mogosoaia a început la sfârsitul secolului al
XVII-lea, lucrarile finalizându-se în anul 1702 de catre Constantin Brâncoveanu.
Dupa uciderea lui Brâncoveanu si a fiilor sai (1714), turcii au devastat palatul de mobilier
si de obiectele de pret. Cladirea a fost initial transformata în han dupa care a fost parasita.
În 1840, palatul este restaurat de catre domnitorul Gheorghe Bibescu, campania fiind
urmata si de alte etape de restaurare realizate în 1860, 1880, 1935 si 1950.
Dupa 1945, palatul a intrat în proprietatea statului, din 1957 functionând aici un muzeu de
arta medievala, în prezent acesta fiind gazda unor expozitii si manifestari culturale importante la
nivel local, regional si chiar national. Muzeul cuprinde obiecte reprezentative pentru perioada
medievala (piese de argintarie, tesaturi vechi, broderii în fir de aur, mobilier, hrisoave, tiparituri
rare), însa nu pastreaza obiecte de arta brâncoveneasca.
Palatul este dispus pe trei nivele: la etajul superior se aflau camerele de odihna si de
lucru, aici situându-se si camera tronului, parterul (destinat slujitorilor) si pivnitele. Palatul este
construit în stil bizantin cu caracteristici ale stilului renascentist italian si baroc.
Palatul este înconjurat de un parc, în care, într-un cavou monumental sunt înmormântati
membrii familiei Bibescu.
În incinta complexului Mogosoaia sunt pastrate sculpturile pastrate de la demolarea
manastitii Vacaresti din 1985.
În cadrul complexului se afla Biserica Sf. Gheorghe, în cadrul careia se mai pastreaza
picturile initiale.
Palatul este deschis vizitatorilor, remarcându-se prin unicitatea stilurilor arhitecturale,
unic în România. Palatul a atras atentia unor retele internationale de culktura (Pepiniers
Europenees pour Jeunes Artistes si Network pluridisciplinaires Cultural Centre), ambele aflate
sub egida Consiliului Europei.
Pentru aceasta zona protejata se pune problema protectiei integrate a Palatului, padurii
si a lacului Mogosoaia, care formeaza una dintre zonele peisagistice deosebite din apropierea
2. Casa de piatra Udriste Nasturel se afla în comuna Comuna Hotarele, satul Heresti,
judetul Giurgiu, fiind declarata ca zona protejata de interes national prin Legea nr. 5 din 2000,
Zone protejate construite, litera d) castele, conace si palate.
Ansamblul arhitectural se afla la 36 km de Bucuresti si cuprinde doua conace boieresti,
din secolele al XVII-lea si al XIX-lea, o biserica din secolul al XVII-lea ctitorita de Doamna Elina,
sotia domnitorului muntean Matei Basarab si palatul lui Atanasie Stolojan.
Pagina 244 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Casa de Piatra se afla în mijlocul unui parc de 10 ha, aceasta fiind construita de boierul
Udriste Nasturel, fratele Elinei Doamna, vestit carturar în epoca si cumnat al domnitorului Matei
Basarab. Cladirea este realizata în forma de L, fara pridvor, fara foisor si fara scari exterioare.
Cladirea cu trei etaje este realizata din piatra de talie slefuita placata la exterior si în
interior, fiind realizata în stil renascentist. Semnificativ este faptul ca, în ciuda vecinatatii de
granita, constructia era nefortificata.
Folosirea spatiului si formelor arhitecturale pe cele trei nivele (pivnita, parter, etaj),
orânduirea si distribuirea saloanelor, holurilor si scarilor interioare, frumusetea pivnitelor si
încaperilor mici boltite cilindric, împreuna cu tehnicile de lucru folosite si calitatea materialului
contribuie la cresterea valorii culturale si estetice a acestui edificiu.
În prezent situl apartine Muzeului Taranului Român din Bucuresti, care a facut cercetari
etnologice repetate in satul Heresti si care organizeaza periodic expozitii în aceste spatii.
3. Palatul Druganescu este situat în comuna Floresti-Stoen esti, satul Stoenesti, judetul
Giurgiu, fiind declarata ca zona protejata de interes national prin Legea nr. 5 din 2000, Zone
protejate construite, litera d) castele, conace si palate.
Palatul a fost construit la începutul secolului al XVIII-lea (1710 -1715 ) de catre fostul mare
vornic de Târgoviste Gavril Druganescu, în stil brâncovenesc, fiind alaturi de palatele de la
Mogosoaia, Potlogi si Sâmbata, unul dintre monumentele reprezentative pentru acest stil. În
apropierea acestuia se afla o biserica construita în anul 1723, cu picturi murale din secolele al
XVIII-lea si al XIX-lea.
Palatul a suferit numeroase lucrari de restaurare care au adus modificari evidente
arhitecturii. Astfel, în perioada 1940-1942, arhitectul N. Cantacuzino a mai adaugat în partea de
est o aripa, iar foisorul a fost largit. Restaurarile care s-au realizat în perioada 1965-1967 au adus
edificiul la aspectul sau actual cu pereti din caramida aparenta si acoperis din sita de azbociment.
În prezent, în acest spatiu functioneaza Muzeul de etnografie si de arta populara al
Câmpiei Române. Muzeul de Etnografie si Arta Populara Stoenesti cuprinde instrumente si
recipiente utilizate pentru prelucrarea laptelui, hambare de malai, stupi de albine, servete,
costume populare, tesaturi, obiecte de ceramica si decoratiuni taranesti specifice Câmpiei Vlasiei,
Burnasului, Mostistei, Baraganului si luncii Dunarii.
În prezent aceste monument este administrat de Consiliul Judetean Giurgiu, conacul
reprezentând o donatie din partea domnitei Stirbei pentru locuitorii din Stoenesti. Conacul este
revendicat de nepotii domnitei Stirbei, existând sanse reale ca acesta sa treaca în proprietatea
acestora.
4. Asezarea fortificata geto -dacica din orasul Mihailesti, satul Popesti, judetul Giurgiu
este reprezentata de o necropola tumulara care apare în punctul "La Nucet". Situl reprezinta
singura zona protejata din categoria asezarilor geto-dacice fortificate declarata la nivel national în
aria metropolitana a municipiului Bucuresti. În acest spatiu s-a dezvoltat asezarea getica de tip
dava Argedava, fiind dupa unii istorici centrul politic al unei uniuni tribale getice, din care s-a
ridicat Burebista. Asezarea se afla pe un pinten al terasei Argesului, înaltându-se cu 18 -20 m
deasupra luncii. Are o forma triunghiulara, fiind alcatuita dintre trei sectoare inegale despartite
prin santuri de aparare (Vulpe, 1964).
La Popesti apar marturii din epoca bronzului (culturile Tei si Glina) si fierului (cultura
Basarabi). Un aspect interesant întâlnit în aceasta asezare dacica este prezenta locuintelor
acoperite cu tigla. Dintre obiectele descoperite în aceasta asezare se remarca fibule din bronz si
fier, podoabe din bronz si chiar din argint, monede getice din argint cu miez de bronz, obiecte de
ceramica etc. (Vulpe, 1964).
În prezent, starea siturilor arheologice este deplorabila, fiind invadate de vegetatie si
deseuri, fiind utilizate si ca spatiu pentru pasunat. Institutul de Arheologie din Bucuresti
desfasoara în prezent activitati de cercetare în zona, coordonatorii acestui program fiind Acad.
Prof.dr. Alexandru Vulpe si arheologul Nona Palincas
Pagina 245 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Este de remarcat gradul redus de informare a populatiei din satul Popesti care percepe
aceste spatiu ca pe o zona neproductiva, fara valoare.
5. Ansamblul Manastirii Snagov se afla situat în comuna Snagov, judetul Ilfov, fiind
declarat zona protejata de interes national prin Legea nr. 5 din 2000, zone protejate construite,
litera k) biserici si ansambluri manastiresti.
Mânastirea Snagov se afla pe o insula din nordul lacului Snagov, în apropierea localitatii
Silistea Snagovului. Odinioara insula era legata de mal printr-un pod din bârne de stejar, pod care
a fost incendiat în 1821 de catre grecii rasculati împotriva turcilor. În prezent manastirea poate fi
vizitata cu salupa. Manastirea este un asezamânt de calugari, cu un personal auxiliar foarte
redus, datorita lipsei chiliilor.
Manastirea este probabil ctitorie a lui Mircea cel Batrân, fiind atestata documentar în anul
1408 si reprezintând cel mai mare ansamblu mural medieval pastrat într-o biserica din România.
Manastirea a fost restaurata si refacuta de Vlad Tepes, care a construit un zid de
aparare, un pod, o închisoare pentru tradatori si tâlhari si un tunel de refugiu, care se pastreaza si
în prezent. Biserica actuala a fost realizata de Neagoe Basarab în anul 1521, pastrând ca materie
primp piatra de râu neslefuita si caramida.
Locasul are o însemnatate culturala aparte aici fiind întemeiata în 1643 prima tiparnita
pentru imprimarea cartilor bisericesti. De altfel, în perioada 1694-1705, în timpul staretului Antim
Ivireanul, aici s-au tiparit primele carti bisericesti în limbile româna, greaca si araba, prima dintre
acestea fiind „Orânduiala slujbei lui Constantin si Elena”.
Manastirea a fost utilizata si ca necropola domneasca, aici pastrându-se pietrele de
mormânt ale unor dregatori decapitati sau calugariti cu forta pentru tradare. Un element de
atractie deosebit este reprezentat si de faptul ca se presupune ca în Manastirea Snagov a fost
înmormântat Vlad Tepes, mormântul fiind amplasat în naos, în fata usilor împaratesti.
În apropierea manastirii se observa urmele unei închisori politice care a functionat din
timpul domniei lui Vlad Tepes pâna în anul 1856.
Actualmente, manastirea are aspectul unui locas parasit, cele doua cutremure mai
importante din ultimii 30 ani, aducând prejudicii serioase acestui edificiu. În ciuda potentialului
istoric ridicat, acest lacas de cult este înca foarte slab valorificat.
Conducerea actuala a manastirii are în vedere promovarea de actiuni pentru
consolidarea bisericii, dar si pentru cercetarea ruinelor existente pe insula si valorificarea lor
istorica.
6. Manastirea Comana se afla în comuna Comana, judetul Giurgiu, fiind declarata ca

zona protejata de interes national prin Legea nr. 5 din 2000, Zone protejate construite, litera
k) biserici si ansambluri manastiresti. Manastirea Comana este renumita prin semnificatia sa
istorica, fiind supranumita „cetatea Neajlovului”, dar si prin valoarea sa arhitectonica. Manastirea
Comana a fost contruita de catre domnitorul Radu Serban în secolul al XVII-lea pe locul unei
ctitorii a lui Vlad Tepes.
De asemenea, se remarca numarul foarte ridicat de monumente istorice delimitate în lista

monumentelor istorice din România din 1992.
A - Monumente arheologice; situri arheologice (138 în judetul Ilfov, 45 în judetul
Calarasi, 7 în judetul Dâmbovita, 34 în judetul Giurgiu) - 224;
B - Monumente si ansambluri de arhitectura; monumente tehnice (69 în Ilfov, 32 în
judetul Calarasi, 12 în judetul Dâmbovita, 71 în judetul Giurgiu) - 184;
D - Monumente de arta, monumente si ansambluri memoriale (28 în Ilfov, 10 în
judetul Calarasi, 1 în judetul Dâmbovita, 8 în judetul Giurgiu) – 47.
2.4.5.1. Probleme si disfunctionalitati
Pagina 246 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
Ca si în cazul ariilor protejate naturale se observa existenta unui interes destul de scazut
pentru conservarea si restaurare valorilor de patrimoniu cultural, în multe situatii acestea aflându-
se în stare de degradare si necesitând lucrari de consolidare.
De asemenea, zonele protejate culturale din aria metropolitana a municipiului Bucuresti
nu sunt promovate din punct de vedere turistic, desi acestea reprezinta elemente deosebite de
patrimoniu national.
Masuri prioritare
La nivelul zonelor protejate culturale trebuie sa se urmareasca atragerea de fonduri
pentru refacerea sau pentru promovarea turistica a acestora.
De asemenea se propune introducerea urmatoarelor situri în categoria zonelor protejate
culturale de interes national:
- Ansamblul manastiresc Tiganesti este situat pe malul drept al Lacului Scrovistea,
fiind compus din doua biserici, o clopotnita, staretia, atelierele de tesut si locuintele maicilor.
Manastirea a fost construita în secolul al XIX-lea pe locul unui fost schit din lemn realizat de
calugari veniti de la Muntele Athos (1752). În prezent este o manastire de maici, recunoscuta prin
pictura deosebita prin colorit si continut, dar si prin atelierele manastirii unde se executa broderii,
vesminte, covoare si tesaturi din lâna. Manastirea este importanta prin pictura sa în fresca, care
se mai pastreaza din pacate doar în tinda, dar si datorita functiilor pe care le-a avut în decursul
timpului. În cadrul manastirii Tiganesti se afla si o icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului,
care este revendicata de Manastirea Snagov.
Manastirea a fost refacuta în mai multe rânduri, ultima actiune fiind finantata de catre
Banca Nationala.
- Manastirea Samurcasesti, construita în 1808 de catre vornicul Constantin Samurcas,
cu interioare pictate de Gh. Tattarascu; aici se afla mormântul fiicei lui I. Heliade Radulescu -
stareta la aceasta manastire; în curtea manastirii se afla un pin urias, monument al naturii - cu o
vârsta de peste 300 de ani.
- Ansamblul monahal Cernica, cu manastirea Cernica, ridicata în 1608 de vornicul
Cernica Stirbei; în apropiere, la Caldararu, s-au descoperit fundatiile manastirii Iezerul, ridicata de
Chiajna Vorniceasca, sotia vornicului Cernica Stirbei (Georgescu si Stanciu, 1969).
Manastirea este cel mai accesibil lacas de cult de acest tip din apropierea capitalei,
având si un renume deosebit în acest sens. În cimitirul manastirii se gasesc mormintele unor
oameni de seama: scriitorul Gala Galaction, pictorul Ion Tuculescu, etc.. Dincolo de importanta
spirituala deosebita, zona Cernica reprezinta un important loc de agrement, Padurea Cernica
fiind un punct de atractie pentru locuitorii Bucurestiului. Acest lucru se observa si prin faptul ca
problema deseurilor este foarte acuta, existând un volum important de deseuri depozitate
necontrolat pe malurile lacului, dar si în fondul forestier. De asemenea, în apropierea manastirii
sunt depozitate deseuri din constructii aduse de Primaria comunei Pantelimon.
- Necropola din 3500-2700 î.e.n. apropierea localitatii Cernica este cea mai mare
necropola neolitica din România, aici fiind descoperite 350 de morminte în care se aflau diferite
obiecte din piatra si bronz.
- Palatul domnitorului Ghica din comuna Balotesti a fost construit în 1834 ca resedinta
de vara a domnitorului. Palatul este construit pe malul lacului Cociovalistea în stil neoclasic.
Palatul este înconjurat de un parc de 10 ha, care contribuie la cresterea esteticii zonei.
- Manastirea Caldarusani a fost construita de Matei Basarab în 1638 pe locul unui fost
schit de calugari. Picturile initiale s-au pastrat doar în pronaos, acolo unde se observa portretele
lui Matei Basarab si al sotiei sale Elena. Forma manastirii este de trefla cu trei turle, fiind un
monument unic pentru timpurile sale. Usa de la pronaos este sculptata cu motive orientale, iar
cea de la intrare are ancadramente din piatra. Manastirea a avut un rol cultural deosebit, aici
realizându-se traducerea sau copierea unor carti. În 1798 aici a functionat un atelier-scoala
pentru zugravi, iar la începutul secolului al XIX-lea pentru legatorie de carti, argintarie, fierarie si
croitorie. În muzeul manastirii se gasesc picturi ale pictorului Nicolae Grigorescu.
Pagina 247 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
ANALIZA SWOT A ZONELOR PROTEJATE CULTURALE DIN ARIA METROPOLITANA A


- diversitatea ridicata a categoriilor de obiective - numarul redus de zone protejate culturale de
culturale reprezentând numeroase perioade interes national (6), fata de valorile care exista
istorice diverse; în acest spatiu;
- proximitatea de municipiul Bucuresti,; - gestiunea deficitara a zonelor protejate
- combinarea valorilor naturale cu cele culturale;
culturale, în apropierea ariilor protejate naturale - lipsa unui sistem de taxe si amenzi care sa
existând obiective culturale de importanta controleze activitatile din zonele protejate
nationala sau regionala; culturale si din zonele învecinate;
- existenta unui cadru legislativ adaptat la - preocupari reduse pentru conservarea
cerintele Uniunii Europene. obiectivele culturale în localitatile din aria
-lipsa materialelor promotionale destinate
promovarii valorilor culturale existente în aria
metropolitana;
-inexistenta panourilor infomrative în axele de
circulatie;
- lipsa unei infrastructuri de primire a turistilor
petrnu majoritatea obiectivelor culturale.
- cresterea atractiei ariei metropolitane pentru - degradarea obiectivelor culturale în cazul în
turismul organizat pentru locuitorii care nu se iau masuri de conservare si chiar
Bucurestiului; restaurare a acestora;
- favorabilitatea pentru activitati educationale; - cresterea numarului de initiative personale
- posibilitatea valorificarii valorilor culturale în neautorizate de interventie în siturile
cadrul unor circuite turistice, activitati arheologice, cu consecinte negative asupra
educationale, manifestari culturale (expozitii, cercetarilor organizate si a siturilor;
teatru), cercetare stiintifica etc.. -perceperea unor situri culturale ca spatii
pentru depozitarea deseurilor.
Concluzii
Zonele protejate din aria metropolitana reprezinta spatii care ar trebui sa contribuie la protectia
unor elemente de patrimoniu natural sau cultural, la îmbunatatirea starii mediului, fiind un suport
real sau potential pentru desfasurarea activitatilor de recreere si educatie.
Din aceasta cauza se impune promovarea, în PATZ al ariei metropolitane a
municipiului Bucuresti, a unor masuri coerente, care sa tina cont si de recomadarile existente
în acest document, pentru scaderea gradului de „agresare antropica” prin cresterea suprafetelor
construite, vandalizare, desfasurarea unor activitati recreative neconforme cu conservarea si
protectia etc.
De asemenea, în cazul obiectivelor culturale în apropierea carora se afla suprafete
acvatice sau cu vegetatie forestiera se propune încadrarea lor în categoria peisajelor protejate
de interes european (Complexul brâncovenesc Mogosoaia, Complexul monahal Cernica etc.),
delimitate în cadrul Conventiei europene asupra peisajului semnata la Florenta în 2000.
Pagina 248 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
TIPUL DE
CONSECINTE
ZONA REPREZENTATIVITATE PROBLEME ACTUALE MASURI SI REGLEMENTARI
POTENTIALE
PROTEJATA
Specii, habitate si - scaderea suprafetei si a - cresterea riscului de - crearea structurilor de administrare a ariilor
ecosisteme specifice numarului ariilor protejate degradare a elementelor protejate;
zonei silvostepei si zonei - cresterea presiunii umane ocrotite din ariile protejate - realizarea urgenta a delimitarii spatiale si a
nemorale asupra ariilor protejate prin existente; zonarii ariilor protejate;
Sisteme acvatice suprafete construite, activitati - riscul de pierdere a - stoparea extinderii suprafetelor construite în
specifice zonei de de recreere, suprafete agricole, statutului de rezervatie spatiul sau în apropierea ariilor protejate,
câmpie deseuri etc. naturala datorita - diminuarea numarului de surse directe sau
Prezenta unor specii - statutul incert al ariilor degradarii sau disparitiei indirecte de degradare a arilor protejate;
protejate rare sau protejate naturale determinat de obiectivelor ocrotite - extinderea suprafetei ariilor protejate naturale
vulnerabile (ghimpele, inexistenta unor limite -degradarea calitatii de interes metropolitan, prin includerea unor
bujorul de stepa, recunoscute si a unor institutii componentelor mediului paduri periurbane si a unor zone umede;
brândusa galbena etc.) sau persoane autorizate care sa natural în ariile protejate si - aplicarea legislatiei de mediu pentru limitarea
se ocupe de administrare; în zonele din proximitate; impactului surselor menajere în special asupra
- multitudinea cailor de acces în - perceperea ariilor ecosistemelor acvatice;
spatiul ariilor protejate; protejate ca spatii - delimitarea stricta a zonelor destinate
ARII - intensificarea si diversificarea disponibile pentru activitatilor recreative si stabilirea concreta a
PROTEJATE activitatilor de recreere în ariile promovarea de investitii; reglementarilor de administrare a acestor spatii
NATURALE protejate cu prevederi clare asupra gestionarii deseurilor,
- intensificarea exploatarii utilizarii resurselor lemnoase, utilizarii focului,
comerciale a unor elemente vandalizarii vegetatiei.
ocrotite - eliminarea formelor de interventie antropica
- slaba reprezentare a care aduc prejudicii obiectivelor ocrotite
categoriilor de ecosisteme din (extragere selectiva, comert etc.).
aria metropolitana a - promovarea educatiei ecologice în rândul
municipiului Bucuresti în populatiei locale si vizitatoare pentru
sistemul de arii protejate constientizarea valorii deosebite a ariilor
- existenta unor preocupari si protejate naturale;
initative reduse pentru - marcarea cu panouri vizibile si explicite a
conservarea diversitatii locatiei si importantei ariilor protejate;
biologice la nivelul actorilor - realizarea de pliante, brosuri etc. pentru
locali din aria metropolitana a promovarea valorilor ariilor protejate, dar si
municipiului Bucuresti pentru mediatizarea regulilor care sunt necesar
a fi respectate în aceste spatii.
Pagina 249 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
8.2 Anexa nr. 2 – Propuneri de forme institutionale

Documentatia predata de IHS face parte integranta din acest studiu.
8.3 Anexa nr. 3 – Baza documentara si bibliografica
• G. di Meo, Les metropoles des pays developpes, în Encyclopedie de Geographie (ed. A. Bailly, R. Ferras, D. Pumain), Ed. Economica, Paris, 1992
(p.715-730)
• În Registrul Federal al S.U.A. (vol.65, nr.249) se discuta de zonele statistice metropolitane si micropolitane care sunt considerate acele arii dezvoltate
în jurul unui oras cu cel putin 10.000 de locuitori, arii care au un înalt grad de integrare economica si sociala
• Raportul de evaluare pentru conferinta regiunilor europene, Essen, septembrie 1999“Strategies for Sustainable Development of European
Metropolitan Regions” elaborat de Projectburo “Europaische Metropolregionen
• Barnea, M, Calciu, M. (1980) - Ecologie umana. Editura medicala, Bucuresti.
• Bogdan, O. (1980) – Potentialul climatic al Baraganului, Ed. Academiei Române, Bucuresti
• Cotet P. (1997) – Câmpia Româna – studiu de geomorfologie integrata, Ed. Ceres Bucuresti
• Cotet, P. (1964) – Geomorfologia orasului Bucuresti, în Probleme de Geografie nr. 10, Bucuresti
• Cenac-Mehedinti, M. (2000), Mediul metropolitan al municipiului Bucuresti – între renaturare si dezvoltare, Comunicari de geografie, vol. IV, Editura
Universitatii din Bucuresti
• Gâstescu, P., Iordan, I. (1972) – Judetul Ilfov, Ed. Academiei Române, Bucuresti
• Gâstescu, P., Nicola, A. (1961) – Lacurile de pe valea Colentinei – geneza si regim hidrologic, Com. Academiei Române, tom. XI, 3, Bucuresti
• Ianos, Ioan (2000) - Sisteme teritoriale. Editura Tehnica, Bucuresti.
• Iordan I. (1973) – Zona periurbana a Bucurestilor, Ed. Academiei, Bucuresti
• Iordan I. (1992) – Împrejumirile Bucurestilor – ghid turistic, Societatea „R”, Bucuresti
• Liteanu, E. (1952) – Geologia zonei orasului Bucuresti, în Studii tehnice si economice, seria Economie, nr 1
• Liteanu, E. (1956) – Geologia si hidrologia tinutului Dunarean dintre Arges si Ialomita, în Studii Tehnice si Economice, nr. 4, Bucuresti
• Mihailescu, V. (1924) – Asezarile omenesti din Câmpia Româna la mijlocul si la sfârsitul secolului IX, Ed. Academiei Române, Bucuresti
• Mihailescu, V. (1968) – Vlasia si Mostistea, Cocec&Co., Bucuresti
• Mohan, GH., Ielenicz, M., Patroescu M. (1986) – Rezervatii si monumente ale naturii din Muntenia, Ed. Sport-Turism
• Patroescu, Maria (1985) - Indici ecometrici climatici si raportul lor cu învelisul biotic în spatiul Subcarpatilor dintre Râmnicu Sarat si Buzau. Analele
Universitatii Bucuresti, seria Geografie
• Patroescu M., Cenac-Mehedinti M., Osaci-Costache G., Rozylowicz L. (2000), Zone si arii protejate în Municipiului Bucuresti, Analele Universitatii de
Vest din Timisoara, Geografie, vol. 9-10
• Patroescu, M., Cristian Ioja (2002), Poluarea fonica – o problema acuta în municipiul Bucuresti, Analele Universitatii din Craiova, Seria Geografie, V,
pag. 8-18
• Patroescu, M. Cristian Ioja, Daniela Dumitrascu, Laurentiu Rozylowicz, Radu Necsuliu, Viorel Popescu, Cristian Tetelea, Marius Matache (2003),
Bucharest – elements of urban ecology, First International Conference on Environmental Research and Assessment, Editura Ars Docendi, Bucuresti
Pagina 250 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
• Patroescu, M., Cristian Ioja, Viorel Popescu, Radu Necsuliu, Cristina Brailescu (2002), Disfunctionalitati în gestionarea spatiilor oxigenante în
municipiul Bucuresti. Studiu de caz spatiile verzi, revista Geographica a Institutului de Geografie (în curs de publicare)
• Patroescu, M., Cristian Ioja, Radu Necsuliu, Componenta cai de comunicatie în raportul de evaluare a starii mediului din planurile urbanistice generale
si zonale - studiu de caz: puz arealul aferent nodului intermodal Obor, Analele Universitatii din Craiova, VI
• Patroescu, M., Cristian Ioja, Viorel Popescu, Radu Necsuliu (2004), Noise pollution generated by road traffic, proceeding CODATU XI, Bucharest
• Posea, Gr., I. Stefanescu (1984), Municipiul Bucuresti si Sectorul Agricol Ilfov, Editura Academiei RSR, Bucuresti
• Potra, G. (1981), Din Bucurestii de altadata, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti
• Primack, R., Maria Patroescu, Laurentiu Roylowicz, Cristian Ioja, (2002), Conservarea diversitatii biologice, Editura Tehnica, Bucuresti
• Vatamanu, N. (1973), Istorie bucuresteana, Editura Enciclopedica Româna, Bucuresti
• Vâlsan, G. (1916) – Influentele climatice în morfologia Câmpiei Române, în Dari de seama, Institutul Geologic Bucuresti
• *** (1967) – Harta geologica a României, scara 1: 200 000
• *** (1967) – Harta solurilor României, scara 1: 200 000
• *** (1976 - 1990) – Amenajamentele silvice pentru ocoalele silvice Bucuresti, Branesti, Snagov – Scrovistea, Comana, Mitreni, Lehliu, Arhivele
I.C.A.S.
• **** (1995), Perspective de dezvoltare a spatiilor verzi în municipiul Bucuresti. Studiu de prefezabilitate. Raport de cercetare CCMESI, Beneficiar
Proiect Bucuresti
• **** (1995), Evaluarea starii de sanogeneza a orasului Bucuresti si a teritoriului sau de influenta prin analiza factorilor fizico-geografici, Raport de
cercetare CCMESI, Benefciair Centrul de Proiectare Urbana din Cadrul Primariei Municipiului Bucuresti
• Anuarul Statistic al României, INS, 2002
• Anuarul Statistic al Regiunii Bucuresti, Directia regionala de statistica Bucuresti, 2002
• Date furnizate de CCMESI Universitatea Bucuresti
• Evolutia sectorului IMM în perioada 2000-2001, YEN, Bucuresti, 2003
• Prognoza populatiei municipiului Bucuresti în perioada 1998-2010, 1999
• Municipiul Bucuresti, studiu pentru reabilitarea zonelor industriale destructurate, CCMESI 1999
• Georgescu I.L, R.Stanciu (1969), Manastirea Cernica, Editura Meridiane, Bucuresti
Ielenicz, M., Gh. Mohan, M. Patroescu (1986), Rezervatii si monumente ale naturii în Muntenia, Editura Sport-Tursim, Bucuresti
• IUCN (1994), Giudelines for Protected Area Management Categories, IUCN, Gland, Switzerland
• Patroescu M., M. Bordusanu (1999), Scenarii de restructurare ecologica urbana specifice ariei urbane si metropolitane a municipiului Bucuresti,
Analele Universitatii Spiru Haret, nr. 2: 147-151
Patroescu, M., M. Cenac-Mehedinti, G. Osaci-Costache, L. Rozylowicz (1999), Zone si arii protejate în municipiul Bucuresti, Analele Universitatii de Vest din
Timisoara, Seria Geografie, IX-X: 211-222
• Primack, R., M. Patroescu, L.Rozylowicz, C. Ioja (2002), Conservarea diversitatii biologice, Editura Tehnica, Bucuresti
• United Nation (1993), Agenda 21: Rio Declaration and Forest Principles, United Nations Publications, New York
• Vulpe, R. (1964), Asezari getice din Muntenia, Editura Academiei, Bucuresti
• Vulpe, A. (2000), Cercetari arheologice, Editura Academiei, Bucuresti
• **** (2000), Legea nr. 5 din 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate, Monitorul Oficial al
României nr. 152 din 12 aprilie 2000
Pagina 251 din 252

CCMESI
CICADIT
IHS
**** (2001), Legea nr. 462 din 2001 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 236 din 2000 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei salbatice, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 4 decembrie 2000
Studii de fundamentare
Documentatia preia, coreleaza sau completeaza (dupa caz) datele din studiile întocmite pâna în prezent, respectiv:
• studiul “Directii, sensuri si intensitati de dezvoltare a municipiului Bucuresti”
• “Studiul de trafic integrat al municipiului Bucuresti si al zonei sale metropolitane”
• P. U. G. al municipiului Bucuresti
• Sectiunile P.A.T.N. – I. Cai de comunicatie, II. Apa, III. Zone protejate, IV. Reteaua de localitati, V. Zone de risc natural
• P.A.T.J. Ilfov – Urban Proiect Bucresti
• P.A.T. ale judetelor vecine
• P.U.G.-urile localitatilor aflate în zona de influenta, de sustinere sau de cooperare a Bucurestilor etc.
Pagina 252 din 252

Vol I PMB Patz 2005 v3

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Vol I PMB Patz 2005 v3

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

«P.A.T.Z.

– ZONA AGLOMERATIEI URBANE SI

DEMERS STIINTIFIC PRIVIND

Pagina 2 din 252

4.2 Silvicultura ............................................................................................................................. 106

Pagina 4 din 252

«P.A.T.Z. – ZONA AGLOMERATIEI

URBANE SI ZONA METROPOLITANA ALE

Comanda /Contractul nr. 1117/29.11.2004

Beneficiar /Achizitor este : PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI –

Centrul de Planificare Urbana si Metropolitana al CGMB

Proiectant / Prestator: INTERGRAPH COMPUTER SERVICES

• UNIVERSITATEA BUCURESTI - CENTRUL DE CERCETARE A MEDIULUI SI EFECTUARE A

• INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE ÎN DOMENIUL URBANISMULUI

Pagina 5 din 252

Planul de amenajare teritoriala a zonei de sustinere si influenta a municipiului Bucuresti - zona

1.1 Elemente introductive privind zona studiata

În cele ce urmeaza, se prezinta evolutia istorica a organizarii administrativ –teritoriale a metropolei si a

Pagina 7 din 252

• Municipiul era înconjurat cu o coroana de 12 comune suburbane.

din care Municipiul

v În perioada 1950 – 1968 Bucurestiul era cuprins în cadrul regiunii Bucuresti.

• Municipiul se numea Orasul Republican Bucuresti cu un teritoriu administrativ înconjurator ce

din care orasul

Conform recensamântului din 1966

1918 - 1950 1950 - 1968

Pagina 8 din 252

• Municipiul era înconjurat de 12 comune suburbane (altele decât cele antebelice)

Populatia (loc.) Suprafata (km2) Densitate (loc/km2)

Judetul Ilfov 2.714.389 8.830 307

din care Municipiul Bucuresti

Conform recensamântului din 1977

din care Municipiul Bucuresti 2.067.545 228 9.055

Conform recensamântului din 1992

1968 - 1981 dupa 1981

1918- 1950- 1968- 1981- dupa

Raza medie 5,0 17,6 13,9 8,5 8,5

În figura urmatoare (Fig. 3 – Bucuresti – Organizare administrativa)sunt prezentate la aceeasi

Pagina 10 din 252

Pagina 11 din 252

AGLOMERATIA URBANA BUCURESTI

Clinceni 4 938 Darasti Ilfov 2 935

Total A+B 2.009.229

Total A+B+C 2 127 939

Total A+B+C+D 2.248 005

Pagina 12 din 252

Pagina 13 din 252

1.2 Elemente care conditioneaza dezvoltarea

1.2.1 Factori exogeni

În contextul dezvoltarii contemporane abordarea spatiala la nivel european se bazeaza pe conceptele

Pagina 14 din 252

Pagina 15 din 252

2.1 Localizarea geografica

2.2 Cadrul natural

2.2.1 Caracteristici geologice

Elementele de favorabilitate sunt raportate la prezenta rocilor de constructie (nisipuri, pietrisuri), a

Artificializari ale reliefului

Relieful - factor de favorabilitate si restrictivitate pentru calitatea mediului ariei metropolitane a

Climatul ariei metropolitane a municipiului Bucuresti se constituie într-un important factor de

Pagina 20 din 252

Categorii de specii de arbori in padurea din aria

Quercus sp. Tilia sp. Robinia pseudacaccia

Pagina 21 din 252