e{r.

l3s3J 'nlpontr Inln g Fdurp ur euadorna aF131s olrJnlcnJls ul lncerted nB_s erB:
AIIJPqUIqCS BJIJISBIJ EP IJECJECUI 3J OS 'PIEIUOPIJJO sdOJNE UI 'ININIJEdIUI INFS
-de1oc eu,rrn ur 'rouelyn 'rs uur8urlore3 rnlnuedurl euagued el lururoJ ne-s eJBc ela:

aqels oluls nuJa eyg .radornE u pleqol8 uaunrsuzdxa puun urr

elac ut llqp.r8 nu oJm oleluls ep atrJeJrp eupoJ nuJe ale^erpau nes elepneJ etets elsa.:
J?C '(.olBls eullnu rquuozeJ poru ur g tod eruc ac4r10d Iiplnua ap nrpsl^tr rnln^:

sep rutu 'rcrur uesepu

rS

ps:ncrud ad pluu:ern8 1so3 E elelueprcca radorng u eued eJulu o,. qc pug_raBrs

'euudep ruu a8:aur (ul 'd'L66D sp1ou,(ag rur '..erposeccns etuls,. TBSEI B uetuot
rnlnuedul 30J3pp3ep pc alsuounce: os 'eJunle^oer Eluul:odrur o Jol oJB runce -rEC
'euJepou Jolelas erluzd.
nc El?po PllllqaseJ arJ Es aurpJo Enou o Bc aluruul .,pppneJ arqreue* ap pcoda :
pugttdrcerd ec tlelueza;d luns IcruIoqzEJ Irlrqou 'rn1 ue;rSnqp:d nc ptepo JE(J .uurrrcnt
tnpuadurl B eollsel nirPd eo:a8n-rtsrp pdnp udorng uI aurpJo plFunuu o asrlrqets:rS auedorng Ir-unlun re lprJr-u1 rJqrrreu osus rac ap nrzJgl reru nruelru un tudnr:
lsoJ 3 eJ?C InrJolrJsl ad asesurlxa as nrradurr lecy .uerSurloJBJ rnlnrJedul rr:rsnqg::
plndecug e1 udornE esuraua8ep eJec ul GEIepnoJ arqruue" o-Jiulp trupdz B urapc:
ueedorna lruBls EJ leluaun8ru nu rlstxreuteu rrorJolsr 'puorirpurl poru uI 'eJBrrLroJSrrE:
pts?a3u ool lnAB ? oc ep lS urnc urldep ed selalul rJ as e ep apudep pcug atsg .(96,5
'a{qcsal lg pyolrdec'9661 ,er83ny lg plorrdec ,qr66l.ilrudg l91 p1o1rdec,764'uoslell\ lg66I 'll,uqcorer) Is IpH i7661 'nqcsld :Eg6I ,er88ny) nlpahtr rnFL.-:
InllSrgys z1 udorng ur col tnle B aruc ,euu:e^.ns elels ep crluJtse^\ Inr.uatsrs B[ rusrppr.;u1 op pxaldruoc BeJec3Jl ls rnlnursrppneJ uJnlBu e1 a:rtrrd nc puBcseJc soJelur
=
l?lslxe u apuotleu:etut rolrleleJ IruelcllaJoal aluud 'rup llrurlln ug 'rS r1lplr-un p eJ":
-JOJSUeJI O COI lnAB B lueurolu lsoc ur
Pc suesuos un plslxa 'EcrsBIs rs pcrluu ea: r
euJepou rrcode earerluere;lg .gzr.re:uuLetu! os oJEJ ad rrJupuru alepdrcuud orulp E:,,
etso 00gI rnFue urufza:d uj udorng uI E]uuuruop etelrun ap d4 nou rnun BeJEorE". r

.eJlseou

ala

r_nPqurqcs BJrUeu ezqeue 1

rrE

RS

pAIIqo au opuorleu.

-:ica rode lsoJ ne arec rS uze

s Pp:n1pc 'pcftuouoca p,IryE

r:,:dE .aururop

I_ps prdur eUu

gz-p o pcul lso3 u udorng
arec

aorlursuJna :oltrluzlI.,rrc ua

a,1f, erunl o_Jlul llsPSeJ n_s

paunrsuocsu
lnd
=-atnd oJlpc

ffiitxa

ap:n1p8a1 ap u lgcrutu
'ElBzrlsJol s PrJolsr n
rEf 'lluml aluururop e:tpc
r ?Epo ,lerluate

i;:iur

lrutuec uI al

eJocnpoJluJ

uJoporu teuo{BuJolu! lnuo}srs uI oltip}tun

z L lnlolrdec

m::.uu 1runluJ JE([ .oJrsElJ rro

u=rlt{ .pcue3ued eruoloc o E.

e:'ljng e aued oJEIu I?ur uec .
; :Jaa HsuaJB uI leJlueJ Inr

rqJo^ ruolnd

ll

"rnnuu,r'J
r --f,ralsrs [un] .crun
rS Ba.rlug
Tr:-_:ooes pcollru e1 elqe ,rupeS

m_:z:teued esesrg rsep .nrzrgl

-8.,:l B J?C
Jnrurun 1SOJ E rrJrJ
n --:uad eel-XIX
rnFlocas

I?
Ir
t::'neJ nu nu auadoJno olrJolr
nrn!_. t?Jlur e ?rpUJ .lerJreruoJ

c::1

pqol8 Fuolluuetur urersl

-*--ra:d Jolerlrolsrs e rS

runca.tc

-u'n=EZrJrArJ SOJBUI trrelxe BI Snp

Tvso.rc .rvNorlvNuE.

2@
(1998,

INSTITUIREA $I EVOLUTIA UNUI

SISTEM INTERNATIONAL GLOBAL

p' 349) distinge

uNrrAlu-r

imperiile feudale (650-950),

anarhia feuda]i
(950-1150) 5i un sistem feudal
',ei_erape:
de state (tiso-t+so). Se acordr
oin."
in ce mai multi
atenlie fapturui cd, inigial, statere
moderne nu au fost singurere unitrti
dominam_

care au apSrut din feudalism. Dupr

cum am remarcat in partea a III_a,
in nordr:
Europei' liga de ora$e cunoscutd drept
Hansa a devenit unitala dominantr
in
regiune
in timp ce in sudur Europei u, p.orp*r,
ora$ele-state itariene (spruyt, rgg4a,
lgg4b,
De asemenea, imperiile au rupiaui"guit
epoca modernr, degi au ajuns sr
nana
semerr
]l
din ce in ce mai murr cu sratere .oa.-"
(Tilly, 1990), ir. i; il;pa centralr,
sfanru
Imperiu Roman a pdstrat multe dintre
caracteristicile medievale ale organi
zdrii pol:tice p0n5 cdnd a fost inrocuit, in secorul
ut xtx-t.u, de noul ,ru, g..*ur.
Lumea medievald arrta radical diferit
de lumea contemporan5 a statelor
suverans
care va fi discutatr in acest capitol.
Ea era constituiti dintr-un amestec
de
autoriti:
suprapuse si uneori concurenre.
De exempru, Biserica cutori"e-iitlirir,
Roman pretindeau amandour autoritate
asupra aceleiagi colectivitStri de credincio:_
cregtini. Dar, in rearitare, nici una nu poseda
o auroriraie
anarhiei feudale' s-a dezvoltat ,n *od
de organizare politicr foarte desce ntraliza:
bazat pe legrturi personare de obrigatrie.
Astier incat, Biserica catolici Sfdnn:
9i
Imperiu Roman nu era-u singurele ca-re
pretindeau cd exercitr auioritatea
in Europa.
existau totodat5 o serie de actori poritici,
regi, nobili, cetrleni ai orageror, bresr=
comerciale gi episcopi (vezi figuia
r,z.r). rn incercarea dL a distinge srru*uE
rezultantr de ierarhie 5i anarhie, feuddfismul
a fost uneori etichetat drept eteronomie
Teoreticienii RI recunosc din ce in
ce mai mult cd actualere io.
nu pr1:
surprinde complexitatea organizdriL politice
medievale. Ne ripsegte "or".pr"
spaliur pentni :
intra intr-o discutie detaliatE despre u."urtr
p".ioadr. Mai muit aecat atdt, aproce&
astfel ne-ar deturna de ra principara
noasrrr intengie i,
gi anume r
discutdm unitSlile ce au ajuns s5 joace
"";;; ;;iror,
un rol crucial in sistemul
int".rralionul
globaDin perspectiva noastri, perioada medievard
este interesante ain punct de vede:=
teoretic ca o provocare Ia adresa concepteror
strucnrrii politice are RI gi din punct o:
a devenit sisiemut inrerna(ional westfal,:
::::f":::1.::
ry::.ro11,
"."u acesrea,
cuprinzrror ar inrregii
".
lumi. cu roare
noi nu o vedem
universald in sine (mai multe detalii
"r,#
in capitolul 1g).

,*;;..
."r".#:i;";;;il#:.

:l

;;::J,lilt?;;

Inilial,

starur modern a prins rrddcini in principar

in occident, mai ales ;_
Fran(a 9i spania. A tiecut ceva rimp
inainte de a deveni evident cr diferite.:
fglju:
tipuri de unitate care au persistat in Europa
ar fi incapabile sd concureze cu succfi
cu statele moderne, care in cele din
u.-5 uu dat la o parte orice tip de unitate ca--=
existase in sistemere internatrionale
antice gi clasice, p.".u* gi-in ,irt._"re
preinre:na(ionale' Deoarece ele sunt diferite
de oricare dintre unitrlile care dominase:i
sistemele internalionale gi preinterna[ionale
anterioare, atengia se va concentra ai:_
asupra stateror moderne
au inceput s5 se cristaljzeze"in

Europa occidenra:i
_care
medievalS tirzie. in cele din
urm5, .rurut *oa.rn, gi nu imperiur,
oragur-stat sau lis=
de oraqe, a fost cel care urma si
reprezinte

viitorul.
statul modern imprrtSgea mutte dintre
trrsrturile care au caracterizat forme,:
anterioare de stat, dar ere erau totodati
diferite. Degi p6nr in secolur al XIX_rea ;_

oRA$ELE

ARI STOCRA.TIILE

Nord: Figura ilustreaz[ foa

funclionat in Europa in epo

gi Sfdntul Imperiu Roman. I

serie de drepturi gi indatori

Figura 12.1. Sisr,

:ajoritatea Europei tabloul i

:e mai mult hotarele exacte,
:le au pretins o suveranitate
Statul modern a intensil
jecursul a trei sau patru su
nondialS, el qtersese gi inloc
.:nititri politice
de pe planet
lominante care gi-au pistrat i
Thailanda) au fosr obligate
:dtoare statelor (Gong, 198
mperiile, oragele-state qi trit
nulte milenii, a fost rapid in
rnitate, statul modern. Dar a
Je punea stipAnire pe lume,

'euJelul IIlnlo^3(J) opuluoJd ep elJes o-JluIJd seceJl 'elunl ad eJIuVdEls Beund a:

pJnsptu ad 'plquqcsou s?luEJ s nu a131lun Enou Plwac JscI 'uJepou lruBls 'olslru:
ep du un Jsop lusurlllop BJa aJBc ul urelsls un op lrncolul prdBJ lsoJ B 'Iruollu ellnl;
ap dIuU alueultuop tlg1r.un 3c EJosslslxaoo eJeqJeq alIJnqIJl 15 atUs-elaSero 'altrradu;

erzc ul 'ctsulc tS ctlue 1ruuaueluu:V '(066I ',tlllJ !7361 '8uog)

;o1atu1s eJEolE;

e nrluad sonledrul azeldepe es ps alz8tlqo lsoJ nE (epuupq;

'uzulolo lnuadrul 'eldotlg 'BUIqJ 'uruodu1) uluepuedepul tertspd nu-tS emc aluzultuc;
rorreluu rop:ndrl ap qca^ ruru lipr-un B 3lvc eleJ 'Elausld ed ap ecrtrlod {ptp:
allulelec aleol adeo.rdz asuuoploqns rus esezruoloc 'estncolug tS asasralS Ie '.PIsIpuoE
zuacs ed lcuBSIp ;olpcnl uc es udtredu 3l ep ru2 ap elns n:led nes lor1 u InsJnJe:
q 'eprpuotu rrcpryod uJelxa/uJelut eticnr1suoc lecIJISueluI e uJapou Iru4S
'Elnlosqz elutruEJelns o sutlerd nu a1:
nu 'exu 'a]3sxe eloJBloq llnlu IBLII ?:
eletaluo4
eJBlOq JOlSes? InJpBc uI Jur 'eJBIceu
uI ac urp lE^rllnc nB euJepou alel?ls 'l?celsalllz sBtuEJ B Inolqul IedoJnA ueleluoizr
-E[rrasu ouuoJ BnleJd

asndotdns $ptluontns a1a1ilqma : Topnat pwatsls

'l'Zl

urn8rg

'olepneJ ellllntpsur tS tztrrtput eJlul slBluroJ epuollrpu IJIrolBpuI rS r:nldorp ep olres

o ElBpolol nElslxa atelseluoc auerB lelsecB InrorJelur uI JBC 'uEluod nrradtul 1ruu915 Is
pcllotBC Ecrrasrg eJlul EJo prolutu saJ?co oJd 'EIBpneJ tcoda u1 edo:ng u1 teuollcury
nE arec esndurdns rS exelduroc elllpltuera,rns cllzluaqcs alJEoJ pzBalsnl urn8tg : plop

rl Bal-XIX lB Inlocas ug qugd

alerruoJ lezrJaTxetec nE eJEs
tuls-lnseJo .pr_radqm
?[Etuaprcro edo.rng q
z3r1 nes

:3rB pJlueouoo EA as

lzanl
urluolu ,l

EJas?uruop a;ec elriplrun e.tl

-JAlUIeJd elatllolsrs ug rS runce.
rJEc elulrun ap drl ecr:o el.rud
iaoons no azeJnouoc gs epqud
:lellJeJrp Pc luepr^a rue^ap B i
rr selB IEru .lueplJJo ul IEC
?rrJolsr pcoda o ed uc urepa^L

:IJBJlsaA\ puorieu"ralur Jnuels

:p rcund u1p IS ru ep ec411od I

irapen ap tcund urp Elu"seJal

i?qol3 Juuorisu-retur Inuetsrs r

?s otunue lS '1o1rdec lsocu ur
:peco-rd e 'tgte rpep tpur rEIAI

. nrtued Frluds olsasdrl eN 'e

:od nu eldacuoc Jol alepruce
aluouoJole lderp lelaqcrle rJoa

;.rruJruls e8unsrp B ep uoJBJ.

:1sa:q 'roleSpJo re ruaiplec ,r1r

NVI^IOU

nruadr^u 'InrNYss

udorng ur uelelrJolnu plrcJax

lu-BJS lS pcrlolu3 eJrJesrg .l

rezrl?Jluecsap oIJUOJ Pcrlrlod :

aralsaug

A'IIITVUJO.ISruV

:roda pdunl uI .EuuJalns eltl

iorJurpeJo ap rlprlltcoloc rszl
:uadu1 IruugJS rS pcr1o1e3 zc

:EllJolne ep celsetu? un-Jlurp !

;ueJeLns Jolelgls u pue:odura1u,
'uurr.ra8 lBls
ap

!ISVOICIISU
A'IANICUO

a'IIUIJSYNYI I
A'IIJnIgSIS

Inou

-:tod rupzruu8ro
.-,]u-"JS

II'IIIHUVNOhI

irrasvdo

ep alulorpaur

'PIIuaJ udorng uI

JEr

ql66l 'eV66I 'l[n-rdg)

ouer1elr

;unr8a; uI Etuuuruop ?etullun ll

--prou ur 'B-III B ealrud uJ lec,
:ueuruop Iiptlun alern8urs 1so
Ilntu rctu eJ uI oc urp PpJoce es

VSITOIVC

vcluasls

::EpneJ prqrue ,(OSO-OS9) ete

t9z

NUaOOW'TVNOIIVNUATNI'InNgrSIS

'

f:arrres ps sunlu nu rsap ,EuJepo[

NI A'IIiYJINn

TVso'Io -rvxolivr{ua

262

INSTITUIREA SI EVOLUTIA UNUI SISTEM

INTERNATIONAL GLOBAL

2. Europa gi apari(ia statului modern

Statul modern este un fenomen esengialmente
european, agadar, pentru a_r explic:
trebuie sr privim cEtre istoria Europei. Mai vechile
forme politice similare lu:
oragele-state, ligile de orage gi imperiile, au
existat in unels zone timp de par_
milenii gi nu au dat semne cE se transformd in state
moderne. pare posibil ca, acum oragele-state, ligile de oraqe gi imperiile iniliale
au apdrut in circumstange foar:
specifice (Mann, 19g6, capitorele 2-4),la fer si
fi aprrut gi statere moderne. i:
Europa, perioada medievalS tarzie a fost neobignuitn
at6t datoritr structurilor sa*;
politice complexe gi distinctive, cat gi dinamismului
sru economic ai militar (Bartlec
1994; Braudel, 1985, pp.45-57; Baurier, 1971). in
ar.i"-rrr. timpurii, marei
parte a fo4ei creative a Europei era amplasatr
in oragele-state dominate de negusto:(Braudel, 1985). Dar ceea ce a diferentriat Europa
de resrul lumii in timpul mileniul.u
trecut a fost o diarecticr comprexr intre puterea capitarului
gi puterea coercigiei, ca::
neintenlionat a dat na$tere statului modern. un stat
modern este caracte rizat de combinatrie de organizatrii militare, extractive,
administrative, redistributive gi prcductive
guverneazr multipre regiuni invecinate gi oragere
lor,, gi care imbi*.
',care
capitalul gi coercilia atat in procesur formariv, c6r gi
in ,i1ur .au ;;-; il;;;
imperii' Sinteza-cheie in asemenea state este cd detrinrtorii
de capital ofer5 resurs=
financiare statului, in timp ce deginitorii coercitriei
tferl capitalului un rol semnitlcativ Ia guvernare. Aceastd combinalie s-a dovedit
a fi mai eficientr in a mobiliz.
potentrialul uman al
PoPulatiilor, fEcAnd posibil5 inalta eficientd atat in rrzboi, cAr;in economie (Tilly, 1990, pp.Z_3,21,3i,91-95, 137_l5l;
Spruyt, 1994a 9i l9g4b .
Braudel, 1985, pp. 277-297), gi este motivur pentru
r..u.rr noui unitate a arir:.
atdt de rapid dominatria globall.
"u."
cu toate acestea, la sfdrgitul Evurui Mediu, Europa era incr foarte
fragmentaE
politic, iar sistemul politic internagional era caracte rizat
de un grad mare de diferen(iere structurarr gi funcgionald. De exempru, panr
in anul 1100, scandinar.i:
stabiliserr primul imperiu maritim adantic, care unea
Scandinavia de Islanda.
Groenlanda gi America de Nord. in secolul al XII-lea,
negustorii scandinavi ficea,"
come4 in Europa de Nord, in Rusia, Bizanl mai
deparle, precum gi inspre vesr.
9i
peste Atlantic (Scammell, 1981 Crosby,
19g6). Toiugi, supremalia maritim[ a
;
scandinavilor a fost distrusr 5i intrecutd de oragele
care apartrineau Ligii Hanseatice
La sud, un numrr mic de ora$e-state italiene dominau
comerEut in Mediterana gi se
comporrau ca inrermediari intre Europa gi Asia (Scammelr,
iqsr). in
pa.d^iEuropei, puterea efectiv5 se afla in mana nobililor
"r," ades*.
feudali, a clror conducere
cuprindea doar cateva sate. Dar, totodati, au existat gi
zone, precum Frandra ;:
Normandia, care au fost efectiv guvernate de la centru
de cdtre conducrtori puternic:
(Reynolds, 1997).
In aceastr fazd, nu era deloc evident cr incipientele,
dar distinctele state modern.
aflate in curs de aparitrie in Marea Britanie qi Franga
aveau sI constituie in cele dir

uNrrAlrl

-.=ri unitatea dominantS. ci

-ilemului internalional eut

r,:te moderne detrineau o r
=uri de unidti nu le-au pr
-:diu economic mai efica<
.

:-5e. in consecinlS, ele

au

=-rnomice interna(ionale e
--rderne au fost capabile si

:.:,iitici cei mai puternici d

=:dt imperiile agrare in pr
:1ei, imperiile agrare aflar
--:ite statele moderne, astf
:-:iclionale au fost reduse
--ernationale europene gi
:-=menea" care erau, toate

Seria complexd de unit51

.:stemice din Europa medir

Ilediu, Europa forma un sis
-:- acest moment, oragele er
:.r1 sistemului economic int
::ridor urban care se intind
: EuropI esenflalmente agr
in comer( cu bunur

=gajau
qi hering. Oragele avea
=du
:i. in consecinl[, ele au fos

:entru a oferi protectie $i

)impotrivi, la capltul sud
::agele-state italiene au dev

:are exista

o marjd de pro

lenova au concurat pe ac(

exclusiv

al venelier
=anajul
mai mari gi mai bogat,
:evoia de a-gi combina forl
Spre sfArgitul secolului

:ult

:ean5, oraqele gi orSgelele r

S-au intemeiat noi orage, ia:
: fost atras in general in on
:eveni mai bogate chiar gi ir
:eseori numai produsul une
:rdsurd ce economia europr
:rr au devenit mai bogate pt
-rndeni in sistem, dar IErI r
seie s5-9i mentrini independ

i
I

z8rl uncard

axel rrfelcosv azeuJoJ ps lpru Iac nES eiuapuadepur

Eurluaur rS_ps e1a:.
-ero lelerncur B nrpeu tsecy 'ptrdes ap aJp4ueJuoc oeJ^
,ruelsrs
uI ruapurEJEJ Jep
-rua:d rBlnurncB z-s erlp8og 'eleurcolu[ :olasero tu?os ed ete8oq
Iurrr lr-ualap n? /,i
uzqJn rnlruoprJoc InJpec urp alaSuro ,lut1o,rzap u_s pueado;ne Erurouoco
ec EJnspu:
ad 'plea,arpaur upuorrad ul JuC .plrdec ap nie:tuocuoJ reun psnpord r?runu
iror*p
tsog z relip8oq BaJulnuncv 'acruouoca u:alSa;c eiuesqu u1 lS .lerqc etu8oq
rcru'ruo^af
rrund nu era lgcul 1a;rse 'eleurca,^u; alrunr8a: erdsulp esz.ro u1
leieua8 q rrrtn'troJ.
Inpllduc 'pcrsulc lS pcque elruml u1 .tr8:p1 e-s lruoprJoc .rur .aSu:o Iou l?laruolul np_S
'eradso-rd ps lndecul ru u,qJn
1ruopr-roc ulap neuuoJ e-rec alalesqro rs ayase:o .puz*.
-oJne srrrouoco ppurlxa as ps lndacul 3 pugc 'Ber-Ix p rnrnrosas
erd5

xp eloJ ul arrunsuoJ

ES nue

:Iuapotu olBls elelcupsrp

Jep

::ruralnd lJolpJnpuoc eJtpc a

::' EJpuBld runce:d .auoz rS
?"s'pe aJeJnpuo, rorpr, ,iJ'
:121i:pd atlp uI .(Ig6l ,llau
;s rS Eupratrpahl uJ Inj:auroc
aJnuosuuH

n8rl

neaurirede

? purrlrJerrr ulierua:dns

lntrs"r-eJs
zurquroo lS_u ap Bro^a:

'EBII o pugiurgul alai:o;

lllu4seJ ne nu Fo yaglse ,ecrprou Jol elolualg rqca lgcop etu8oq ruu rS rJurrr retu
tlnt:
rure ouerlplr alels-e1aSzr6 .(qg .d .Ig6I ,lleruruec5) tolrueriaual Arsnlcxe ynfeued:
Iu
.i:auroc
uJa Inluu a.I 'uel-Ax Ie Inloces u1 pugd
lsace ad leJncuoo ne BAou
"ter
.aJerrr
tS utfeuan 'nlpehl rnFAA 1ns;ncred od
eguo; tgord ap pftuu o ntrrr"

.rSnl

:saa. ardsug rS runca:d ,al:udr

-.pecRJ rABurpuBJS

IFolsn8au
'?puslsJ op
sr^surpuPss Eeu

:r_\eurpu?3s

,00II

Jnu?

uI pu

,-ri

-4lp ap e:eur pu:B un ep

tpz

'sor8 ua lrauoc rS nuecq; ac drun ur .rn1n:opuoc

I? orpns ptpduc u1 ,Err.l:lodunc

Tuluaur8u.t; euuoJ ?cul eJa u(

u1 'xn1 ep IJnunq nc 1n[auroc

uud e1e8oq ep ruaJlxe llua ap ne auarlplr a1e1s-elesac

'Jol Irq?Jo EJ crruouooa lzturl3 un z.a,oruord e

ruluad rS aricalord rJoJo B rulux
EcpEesuBH e8rl puguroJ elasJnsel Eosuaun rS_ps alro.teu lsoJ ne e1a ,pfurcasuoc ul .E:

(qloot) t,{rudS J?r 'rJrur pln,rz rs runrsuerurp neanz alasag .3ur:eq rs nz:.
'uelsa:eqc uncerd 'olnzEcs tgo:d ap ofteur nc ,so:B ue rJnunq nc
Leuroc uE nuieiu.
as ruolsnSau 'JoprJoc Inlsecu IB crpJou
InlEdec e1 'g:g-tle aruourpriuose pdorng c
puvsJeA?Jl 'rar18uy Inpns ul pugd rerp11
Flso^-prou urp sepunul es arsJ ueqrn roprro:
un nBuLroJ ec asuro ep iuel un ?uB es uuado:na puolfeu:a1ur crluouose
rnlnualsrs In:
-uec uI_'uatsrs urp eluuuruop ecrluouoce alliptlun
,luotuoru
EcuI npJe eleSz.to
r
pzuelnlsod

lsacz

'(gqt 'd '3961 'sauo1)

tuoraoc puorluu.ralur cnuouooa uretsrs un puuoJ edornE .nlpali

InlnAE ptls'tgls u1 pugd 'EJ InldBJ ?osepu suncs nu plulerpetu edorng urp
acruersi:ecRIIod rolunrP3al IB lnzPcs Inla^ru ts aluerncuoc acrlrlod
ililpn ap pxaldruoc ,irrg

Iiprrun" urp elrnlrlsuor eu ps sunre

,',Il'J;io"l'#;'f"jri'jr'"1'1i,,;:i1il=
elalualsls '3un1 ue'r'ral od 'ol?ultulle ",
Euun urp alec u1 rs esnpa: lsoJ ne elguorlcurtS a1errycru1s nra{uara;rp ep ocrtuelsrs elrJntpspJt
,eurapour
elelgls ellr
Ec IoJls?
gs lndacug n? plrul?ac u1 asuro op ap?r1 rs etuerlxa
o el alEU? .rer8n elrrredur ,rari:
-odruoc rS rupzrprcos alrunrserd qns .rolarcoqzEr eeJelJnd
u1 arur8u eliuearri rgc::
eluolcue rutu EJWepeAop es ps nsale lgcnrlur 'urersrs urp rJruJalnd
mur rec 1c1i110:
IIJoIJB luelep u n:luad ortuouoca soccns lseog pJsposoloJ
elrqzduc
lsoJ np auJapo=
ES
alalels 'dun tsulece uI 'eluqolS elec ug rS 1gc ,euadorna apuorleuralur
ecrurouot;
slolualsls uI 1918 oluuultuop eclluouoJa
IIPlpn ec truEdu nu ela 'plurcasuoc u1 .aSz::
ap elt8ry Is rgc 'alHs-a1asz:o tgru ecnpord neelnd
rgcap eououe ,i, ,r*orori n1p..
un taaua8 ne ouroporu elot?ls ,pug; puud u1 .e1u8e
lntnd ne_a1 nu dPlrun ep rind:
o{Blelac aJlulp 1nun rcru eJec ad aletuerre op-ariuurquoc o nueuriop
e111apo1g'elg::
elsece Pc luopl^e lrua^ep u druu ul JBC 'Ne8;eure uuedorne puorieu:alur
rnlnurels:;
ap prcos rS clluouoce ,cr1r1od eloJeotcas e:n8rguoc pA aJBc
Elueu11uop Bolul*n puu:

t9z,

NUEclow -rvNorl.vNuarNl .rnwaJsrs N1

arrlyrtrun

iJuB B el4run Pnou

Pls3a33 aJr
:-qr66l Is 8166I 'r.{rud5 I ygi
:i rgc .roqzpr uJ lgle
i

^uiuelcge
?alrqour E uJ PluercrJe
rPIII u
-Uruues IoJ un rnlnplrduc
pra;

stnsal E:eJo Juudec op rrJotEU

raruatq p op nps Jnps ug rS

41*,

-::d

a;ec rS ,.:oJ eleSu:o rS I

rS olnnqrllsrpeJ ,earlu:lsJr

ap lPzrJelcuJPJ alse u.rapour

::ec 'lerlrc:eoc ea:elnd lS rnpp

nlnruoJrru Indurn ul rmrnJ
JnlsaJ

-;otsn8au

ap eluulruop atuls-elo{

.rrrndturl

=:Bul
-uap:eg)

rullllru

elus

apnJ uI

lS cnuouoce npr

:lES JolrJnlcnJls
PlrJolEp lglB Pl

:1

'europour alelpls
IS truEde !
:uuoJ eluelstuncJrc uI
tnJpdu np
aSE 'Bc pqrsod

=urrpo* ,
"rr4 elaun
:-lud ap durn auoz
ur tB
'rnl oJulrrurs
ecrlllod
arrrJoJ

al[

ectldxo J-e nrlued ,repuse ,uuad

'Ivso'Ic -IvNorl.vNua

J.l

264

INSTITUIREA $I EVOLUTIA UNUI SISTEM INTERNATIONAL GLOBAL

UNITATILE

Hanseaticd. El nu era favorabil promovlrii ierarhiei politice sau intemeierii hotarelo:

teritoriale precise. Dar chiar dincolo de acest coridor de oraqe, se afla un num5r d=
regate medievale, indeosebi Marea Britanie, Fran(a, Spania gi, mai tirziu, prusia.
care incepeau sI se transforme in state moderne. Aceste state includeau orlqele
car=
se aflau in penumbra acumullrii de capital generat in coridorul urban. Volumu
comertrului 5i marjele profirului erau mai sclzute in aceste orage decit in cele

centrul coridorului urban. Spruyt (l9g4b,

ora$e

di:

p. 64) sugereazi cr negustorii din acesr

au rlspuns pozitiv mutlrilor efectuate in vederea consolidirii statului c.

unitate ierarhicl bine demarcate, recunoscdnd cI asemenea evolutrii ar ajuta la

imbunltdfirea pozitriei lor economice. O consecintrS neintentrionati a acestei evoluq:
a fost aceea cd statele moderne au devenit in cele din urml unitili economice ma
performante decAt ligile de orage gi oragele-state.
Ierarhia emergent5 gi consolidarea granitrelor care demarcau aceste noi star
moderne s-au dovedit benefice pentru negustori. ln primul rAnd, unitdlile nalional=
au fost capabile sI scadd costurile de tranzactrie ale negustorilor, standardiz6rc
mdsurile gi centralizand baterea de monede. Impozitele au fost, de asemenea.
standardizate, ceea ce a insemnat ce negustorii acgionau in_tr-un mediu mult ma
stabil gi mai predictibil decAt cel in care iqi desflgurau a6tiritat"" negustorii dioraqele-state sau ligile de orage. in al doilea rand, in statele moderne,
,,pasagenrclandestin" nu gi-a mai glsit locul. De exemplu, ap5rarea domeniului era furnizai.i.
ca bun public gi nu era posibil ca negustorii sau oraqele sd refuze contributriile i"
campaniile militare 5i s[ se bazeze pe eforturile altora, a$a cum s-a intdmplat in Li_e.
Hanseaticl gi in oragele-state italiene. La fel, era mult mai uqor pentru statul moder:
sE intre in acorduri care ii uneau pe toti supugii decdt era pentru Liga Hanseaticl s:
igi uneascr membrii. spruyt (1994b, p. r77) conchide cr, intrucat oragele-state era;.
mai asemlnltoare statelor moderne decAt ligile de oraqe, ele au reugit sd supravieluiasc6 un timp mai indelungat, transform6ndu-se in ministate moderne. Dar pentl
cI le lipsea o ierarhie internl clard gi granitre fixe, au rdmas unitltri economice ma:
putin eficienre.
Statele nationale s-au dovedit a fi nu numai cele mai eficace unitltri economice dir
sistemul economic international european, ci qi maqini de rdzboi mai eficiente. Tilii
(1990) sus(ine cI statele moderne au apf,rut ca unitate dominantl in arena global[
il
primul rAnd pentru cI s-au dovedit a avea mai mult succes dec6t oricare dintr;
competitorii lor cdnd a venit vorba de rdzboi. O priml notificare a acestei dezvoltira venit in 1494, cAnd francezii au invadat oragele-state italiene. Dar statele moderne
nu erau doar capabile sI invingl oraqele-state, ci intreceau imperiile agrare din punctul de vedere al performantrei. Astfel ci succesul statelor moderne nu este atribuit de
Tilly dimensiunii, ci faptului cI ele erau mai eficiente decit celelalre unitlti ir
privin(a mobilizdrii resurselor. Tilly distinge in prim[ insranti intre mobili zarea de
resurse capital-intensiv5 gi coercitiv-intensivl. in cadrul imperiilor, conducitorii se
bazeazd,pe puterea coercitivl a statului pentru a rechizi(iona sau obgine de la populalie
resursele necesare pentru a purta un rd.zboi. in contrast, oragele-state ilustreazd ur

-od capital-intensiv de mobi

i rferit relativ ftrd probleme
,:de ca distinctiv la statul
-

'pital-intensive gi coercitiv-u in penumbra coridorulu

-:a5elor gi ordgelelor care s
,:nituri din comerg, precum
i- generat primele state mod
intemeierea Angliei

La sf6rgitul mileniului l, Ang

releaua comerciald interna!

importanti sursd de avulie,

tivd, au considerat cd meritr

tribut. Aceastd rela{ie a fo

Normanzii au inceput sd cc

devenit apoi agenli ai coroa

parte din Anglia gi o po(iun
sdi din cadrul familiei 9i de
rdzboaiele necesare. Pentr
fost nevoili sd le facd diven
puterea regelui, mai ales pt
Odatd cu trecerea timpului
puternic cdruia trebuia sd i r
exportatd, era din ce in ce r
apard o noud clasd de negr
voiau s6-gi consolideze pute
rilor, li s-a acordat drept de
Parlamentului in procesul g
de pdmdnt aveau vocea cea
conducerea, in statele modr
grupuri. Comercializarea, p
au oferit funda[iile pe care i

regilor sd intreprindd rdzb

armatele feudale ale mogit

complex de curtare intre co

Astfel, statul modern a ap

Ambele grupuri de put
.-r beneficiat de pe urma inr

jcd.

_::upuri s-au dovedit interesat

. r[zboiului in schimbul unu
)upd anul 1500, cAnd noi teh

izboaiele tot mai costisitoar(

:ente precum Anglia un avan
:trucAt prin ele puteau finar

uI tlJods E Inletue^V

'arBoqzEJ alseo? tuercrJa rBrrr BiuEuU nuelnd ele urJd tvcrulul

'alBls ap auuoJ Jolle sJdnsB aJtu rstu ac uJ e3 urp fuluE^? un Brl8uv unceJd eluoS
-Jerue euJapour JolelEls lrJeJo E-al aJ?llo^zep plsumE 'eJsolrsrlsoc IEtu 1o1 elereoqzPl
lncq; nB (ueur mru llnur roqzpJ ap esBA 'r.rnuru) rrSolouqa rou pug3 '6gEy pue pdn6
'Inlusls alllPll^Ilce u1 nar8 IuIu oJ ul aJ urp lug^nc rnun Jnqurqf,s ur rnFroqzpr B
a:eund tS eralSerc ep InlruBls eetulrcedec azafuuuu es aleseJelur trpe^op ne-s undru8
Enop slal 'allp?oq ep Euoz Elspecu nc Jol rrunrlceratur erl.rn ed op lBroueuaq nE
- ttrolsn8au rS ruVuEd ep ttrelaudo:d - atuarncuoc eralnd ap undru8 eloqruv 'ponu
-ouo3e eralSa:c ep acruzurp euoz raun eua;uad u1 trupde B utaporu Iruels ,laJtsv

trn pzueJlsnll olels_elefuJo .l

arieJndod u1 ap aurfqo nBS Buo

es rrJolpcnpuoc ,lo1rr:edurr

-rund urp eru:Be eplredut

nu:
:(uapou alelets ru(J .ouerplr
-?tlo^zap lolsacu 3 a#crJrlou
:Jturp eJBCrJo lgcep sescns
l
q qpqol8 puorp uI plueurtuop

'rnlnlels In.rpec urp elelnd ap al1tpdnl6 rS uolpcnpuoc eJlu! elepnc ap xa;duoc

sacord rnun lp lellnzet ec 1n:pde B uJopot! Inlels 'JoltJat6oru a;e alepnal aleleuJe
auru.rlla gs erzeco lep e-ol rep 'lo;airuer6 e:e;e uJ aleoqzpJ ppulrdetlul ps .ro;rOer
sr-ured B-ol la po rBtunu nN 'uJepou Inlels ltnJlsuoo lsoJ e e:ec ad alrriepun; llJslo ne
aJec alec lsoJ ne pcl.uouoce eaunrsuedxe rS eelezuela;otd'earczyetoJauloo .undn:6
pnop alsece al1u1 ppDeli piuerle o lBlstxa e aluaElauua euJopout alalels uJ 'eaJecnpuoo
neauriep ruolsn6au epun 'alels-ala6elo nc tS 'pluangur tetu Eec eacon npale lugLupd ap
;pegapdo.rd apun 'alel6e e;ruedu; nc lseJluoc ul 'lupuJa^nb ;nsecold u! tnlnluaurpued
,JoltJ
lnlo.r as-npupprlosuoc'pJeot.la;ul elauleC u1 elegueza:del ep ldarp lepJoce e-s tl
-arSou.r eauauose ':o;r.rolsnDep 'elBlputpJls u1 lS psece eatelnd azaptlosuoo rS-ps neron
;;64: gcep ro; 1n;eydec l5 eeleladooc ep eto^au et3 'uo1sn6eu ap pselc pnou o plede
ps lndecul e rcre 'lellnza.r e3 'er;6uy uJ pleseco:d llnu teul oc ul ac utp eta 'ptepodxe

a;unlugulqd ad plnuriqo 'eugl 'col pce] as I ps etnqa.ll ernlgc crulelnd

dn:6 ealrop le un elsrxe qc ptadocsap ne rza;6ua rrOal 'rn;ndr.url Be.lacell no glepo
'arelrzodtur ocrJo el pJesaceu ela tnl eaJeqolde pc nlluad sa;e retl 'rn;a6al ealalnd
lelruirl e oJec 'nrlsuoc aJeul un leiurrlu1 lsoJ V 'nsacuoc asie^tp pcel al ps rironau 1so;
ne lzueLuJou uJolpcnpuoc 'Joltltqou lnurluds e:n6lse rS-e nr1ua6 'aJesaceu alatpoqzpJ
eynd e nrlued eroneu eane urfr.rds toJgc le ap 'tlecol llllqou op rS rar;rr-ue1 Inlpec utp tps
rle^rJ ep luelsuoc plplnurls lsoJ E es elilquv 'eiuel3 urp eunrlod o rS erlBuy urp aped
aJetu lecrpua^or B eol-ll le ctJuaH 'ntzJgl teu loces un 'teupoJoc re ;iua6e rode lruenap
ne aJec 'ro; .ropiep;os lugtugd putnqtJlstp 'er16uy ozaztuoloc ps lndacul ne lzueLuJoN
'gg0L ulp rarueyrg e ppueuiJou eve^u op pleuJnlsp.t lsol e arie;at plseeov .lnqul
pugdec:ed 'ro; ;nr.radr,ul u1 rze;6ua ad eiuol nc ppnlcut l-ps pttJau po leloptsuoc ne ,pltl
-Bc4ruuas deztueqJn o ap netcuauaq nu aJeo 'lzeuep ter 'erinne ap psins gluepodr"ur
o nernil]suoc 'ra;aier er.relued el pcul neto ela 15eq 'pleuorieuJolut pletctauoc eneaiet
e; e1e6el aSeto ap
Jpulnu un nc ptei o era er16uy ,l tnlntueltu ;nlrSrg;s e1
;erigur rS Joplrqou

^tleouturlas

;a;g6uy eoJa!auolul

'nlduraxa unq un alse rarlSuy ErJolsr rer ,au:apour eluls aleurJd lu:aua8 r-t
elJoloolzJl Elwacu l?rrun nB oJEJ alelels 'lugrupd urp rS unca:d 'irouoc urp rJrurua,
Pullqo ps todu tS royaruloq InJorJolur ul pJesg{ruoJ as eJzc rolalaSpro rS royasu::
ECrruouoce edrzod acrprJ ps agquduc nsJa uBqJn rnlnJoprloJ erqurnuad uJ nE:
-orlce ac elele8ag 'JolasJnsal u amzrltqoru ep elrsuelur-ArlroJeoc rS elrsuelur-1z1rde:

alrJnpou Eurclruos u op us solBlrlrq? lsoJ u uJepou Iruas 3l Arlcunsrp 83 apa,

(p1 ec eoa3 'lnroqzpr uJuuul; u nrluad Jesacou Ftrua^ auralqord prRJ Arlzlar trJaJo r
i:oruoc ad axul ap uaraundul eJec ul 'rolesrnsar u aJezrlrqou ep Arsualur-lulrdec po,=

992

Nuaoow rvxorivruuarNl -rnhralsrs Nr a-rrivrrNn

Jr

rp ?aJ?zr[qoru aJtur
Eiuulsul
rl llllrun otplelec ,gr.p ,r,
:p llnqrJl? olse nu ouJoporu Jr

.-rIrJ .aluarcrJa mtu

roqzPJ ap
:lp oJrruouo3e rlptrun oJEcrJa I

,ru ocrruouoca {prun sErrrEJ l

--:rued JE(J .euJepour
alulsruru
-:t.rerdns Es llsner

n,

;.Sn.

"1" .pc
-Ja elsls_alosuro lgcn:1ug
I
ls PJnPasuBH eSrT n:luad ure
=epotu Iruas rutued:oSn reu:
uJ tuldr.ugtug e-s runc zSz

r=-l'tagrJnquluoc

ozryeJ ps eleSz
-r-zruJru 8Je rnlnruatuop 8aJB4
--:a8psud., .euJapour alel?ls uI
=? Il:otsn8au ealu]rlnce nu:ni
==-Jr

llnUr nIpAU un-:lUr

ep .lsoJ

nuuOrl

nB alalrzo
-uauase
-szplepwls':oJrrolsn8ou elE

;Fuorluu alflPllun .pugt

lmurJd
;:-es rou elsaJu nuJJetuap aJPi

?:rr aJrurouoca rlPlrun puun urt

::]Jo^a IalsoJe e pluuollualurau
r- elnfu re rrfnlozle ueuaurosz

::

INJN1E1S IIJPPIJOSUOC
EOJOP3^

=3cE ulp Iuolsn8eu gc pzeaj6,1r

aloc uJ lgJep eSEJo elseJu

:trrnlo^ .u?qJn

=l

;-zc

aJaSg.ro

ur

J-opr_ro, ,3 lu.
nuapnJcur etuls elsao

,nrzJgt

rutu ,rS

.u

eruedg
Jpumu un EIJe as ,aSero ap:o1
T=mld
rc iaJEloq

IrJaraweluI nes acqrlod

'rvao'rc -rvNorlvNuErt

266

INSTITUIREA SI EVOLUTIA UNUI SISTEM

INTERNATIONAL GLOBAL

uurrA'

timp. Pe mdsurr ce statur modern devenea mai

comercial gi mai urbanizat, devene:
gi mai monetizat, intrucdt oamenii
lucrau pentru salarii. odatd cu aceasta a fos
posibili introducerea de impozite pe venit, iar
statul a ajuns ,a ." uur.r. mai cur6n:
pe control decat pe coercitrie pentru a-gi
menline veniturile.

Statul modern a dever-:

economiei, iar p6nr Ia sfargitur Evurr_
deja spre pozilia de actor economic cen1,af in
sistemul internalic*
nal' Aceastd pozigie a facilitat sarcina transformrrii
statului modern intr-o maqinii:
de luptl de primd insemnirare.

h ce mai responsabil de managemenrul

1'l::
Mediu se indrepta

Relatarea lui Tilly considerr statul modern

emergent o formr specificd de compr.^mis, in care coercitria gi capitarul ajung inrr-un
fel de echilibru. Mai intai in Europz
apoi in lumea largd, aceastr sintezr s-a dovedit
mai eficientr dec6t formele de oras-state, unde capitalur a rimas dominant, gi
de imperii, unoe sapanea
;"g"1
ora$e-state nu au putut egala anvergura gi puterea
"*;;il;
militari a statelor
moderne, ia
imperiile nu le-au putut egara bogrfia gi inovagia
tehnologicr, degi nu au avut prc_
bleme cu anvergura. Dintr-o etape fimpurie, Liga
HansJaticl a fEcur loc starelo:
emergente ale Europei nordice, iar sistemul
de orage-state anterior autonome diItalia

a crzut in strpAnirea Franlei gi a spaniei. oianda

a ,up.uvi"guit in timpr
indelungatului sru rizboi de independentrS impotriva
Spaniei numai adoptand calitE:
aseminrtoare stateror. Iar oragere-state ale Girmaniei
ru ,rpruui.frtr;;;;il;
au constituit un tampon convenabil in jocul baran(ei
de puLre pr.o, intre Austria.

Fran[a, Prusia gi Anglia.

rcst in mare

mIsurI

i:iantarea coeziunii elit

Dimpotrivd, statele-n
:::ilor de oameni gi a
::narhiile absolute ale
.-:ice $i clasice cu statelr
'::rele absolutiste timpu
:-xice. in monarhiile ab
. :onducltorului. El ofe
.i-:. degi putea totodati s

-:i

curAnd supugi decAt

:.ri.itice, cu exceplia cele

::nducltorului de a imp

:-u alipigi sau separatri c

:: succesul in rlzboi, de

:rastice. Statele absolut

-:iei birocragii administl
:.pozitele, pentru a mel

isurl

ce s-a dezvoltat,

. sntului

considerabil mz
tampon impotriva cor

''vizarea atAt a imperiilo

::eocupdrile de securita
::mnitoare. Principala,
-:urele mai fixe gi in pr

3. Evolufia statului modern

Degi in mare mdsurr gi-au prstrat forma (hotare
fixe, suveranitate), principalele star

moderne au evoluat rapid, cucerind puterea pe

mdsurd ce se dezvortau, ajungdni

tipul dominant de unitate in sistemul interna(ional grobal

construit de europen_
Dezvoltarea acestei noi unit5li a implicat o
trecere progresivr a centralitdEii politicc
de la conducitori la popor. pornind de la absorutism gi
suveranitatea ginand de
monarh, principalele state au trecut la o forml nalionall,
plasAnd suveranitatea ir
mdinile poporului, oamenii devenind cetdtreni, gi
nu supugi. Nalionarismul a evolua:
intr-o democragie de masi, degi nu inainte de
a cocheta cu diferite forme totalitare
de

societate de masd (comunism, fascism).

Am spus deja cr niciuna dintre unitilile dominante
din lumea antic5 gi clasicd nu
a condus la statere moderne. in schimb, noua unitate
a apdrut in siajur timpurilo:
clasice, in care prdbugirea Imperiurui Roman
de Apus

a dainagtere unei configuragii

unice cunoscute drept medievalistd- Dar, dupd
cum am argumentat in partea a III_a.
imperiile clasice nu au stagnat politic. Ele au incercat
.oirtunt sr atingi nivele mai
inalte de integrare interni gi, degi forma lor generalr
a rrmas aceeagi, au invrpt curn
sr imbun[t51easci anvergura gi stabilitatea guverndrii
imperiale. Amintigi_vr, Roma
a extins cetrlenia la majoritatea popoarelor p"
le-a supus. Dar aceastd

"u."

integrare

Dar aceast5 comparatri

::esiunea din ce in ce ma
:ntre capital gi coercigie
statului-naliune a a'

=ea

::l absolutist.

Acest prc

:'crd-vestice gi s-a r[spAnr

. statelor contemporane r

-x

cel pu6in trei mari prc

.rr absolutiste, gi, in gi n
-nei clase comerciale inr

:apAnitd de imperiile ant

:azul principalelor orage
s-a oferit un rol special i
subili 9i implementa prol
:erioada medievald timpu

\logadiscio gi Kilwa, car

\fijlociu, India 9i China.
:ibere de controlul cond

'lua,lcarJ ruur

'rBq '(io6t 'rrnqpnuq3) rlecol

JolrJolEcnpuoc InloJtuoc ap aJaqri

aleroJarrroc unlrod tda:p alurcesuoc eueuresu ep tsoJ nE 'eulqJ rS erpuy 'nrco1ft11

IruuaIJO eapuudnc ec yniraruoc ruluad nelonu un nBeJaJo eJeo '!u^rlr) rS orcsrpeSoll
urnca;d 'lsg ap ecl4v urp ptseoc ap oleroJerrroc alaSuro 'oundurl El^alparu EpeorJac
uI 'leJ tSulecz ul'GL6l'uesrzl) oorruouoce uSoturts elrrrdord etuerualdur rS lpqn:
rS-e ep BelelJeqrl os-rl-npugspl 'uurJrsv rnlnuadrul IrupEJ ur prcads Ior un lrJaJo E-s
rl EJoJpc 'pe,r.ry rS
'so1q,(g uncerd 'auarcrual EtsEoc ap aSe:o rolepdrcuud lnze:
ug zc 'reluauole ep 1nlsap lolru un ep olocurp aJrsEIo rS acrtuz apuadun ep plrugdgi.
plepolJru adeorde lsoJ B nu a:ec pura8eleJls O 'aluepuadapur elurcJeuoc aselc reur.
zrluudu lsoJ ? eurJd 'mrselc alnradrur ep 'EJnsEru aJtu ruru rS u1 'rS 'elsnnlosqe JaeleJosacaperd ap aurepou alelels lzrluareJrp nB eJuJ asarSord rJeur roJt urind 1ec cc'
lIrA nV 'lndecul nu-l ?rqe elaun Jr 'lnsecord leroqJul ne nu auu-rodueluoc Jolalets E
pyurluulsqns alelrroler.u O 'plsv lS rcueruy pnop alec aJtgc trpugdsp: u-s rS eJrlse^-plo'auadorne alz1s elapdrcuud u1 Igtul reru tncarlad u-s saco:d lsecv 'tsttnlosqe Ia:
EP P1IJAJO EIBIJO1IJEI AIIIUEJA^NS EP IEJEJS IruPBJ UI JOI lN^B B EUNIIEU-ININIE]S EEJT.

rfl

-lolzep

'7el1nzas

EJ 'uJopou rnlnluls Iruluao ul

EUE es eJsJ arirc:aoc rS

plrduc ertur:

InpJocu surlxe rr.rPzrlerJlsnpur e rS rnlnrusrlqrdec e aJ?u retu ac ul oJ urp uaunrsa:;

'BaI-IIIAX IB Inloces urp pugdecu! 'ptu:np puncs ep 1so3 u ariz:uduroc Hsuacu ruq
'lsllnlosqe Inlnluls elulruuJanns ep pArsnloxa rcu urluela:d u1 rS exrg rurrr aleJetc:
u1 eesp8 es ecrsulo epuedur nc arJerudruoc u1 plue:a;rp epdrcul-rd 'oJeolruuc:

:re:8alur ElsBoJe :eq .sndns

:urog'p,r-rfrtunrrv .aprredu

teiPnul ne .rsuaace surup

=ur alalru p8urte ps luplsuoa
?-III B eatrud ug luluarun8:u
::ie:n8rguoc reun arolszu iup

rnc

-clundrurl pluls u1 lrupdu e

-.u
Ecrselc lS gcrluu BeunJ ur[

:f

etBlrlBlol euuoJ alrJsJrp n3

:nJola ? lnusrpuorlup

.rSnd

;
::

EalEl[uBJalns pugsuld ,ppr

puguri EoluuueJa^ns rS u
='rr:r1od IllptrluJlua3 u p,rrso:B

.:ado.lne ep ilrutsuoc pqoli

:':-e8unfe ,nello.tzep es aJ

EJ

:ulsnv

ap

::as alapdrcur:d,(alutruu:a,rr

IallluruJ JolesaJolur u:dnsu llmrr euuoJ lgJluecuoc n-s olulrJncas ep aprpdncoa::

'elsrtnlosqz alelets uI 'ap erpau rolele8e: E IS lgc 'acrlue :oprradur e )VtE EeJer,\t:
BI snpuoc B rJoesep edrrudu JoJpc u 'rqe1s reru JoluolEcnpuoc u,r.r:1odu4 uodruet u:
llJeJo E ea 'a1a1p eJluIJd 'oJolEsnpuoc ?rlflu?J lvJop pSJul rutu IrqsJsprsuoc rnln]Ets:
arezruuS-ro o luaJc u tS rupu:eln8 aFalnd surlxo e uriz:corrq 'tullo^Zep p-s aJ pJnsg:
ed 'leJ lsecu ap a1a1p rS atuauuurrad eleuus a!o; eurfueu u ruluad'elelrzodr
e8ugrls z ruued 'uerelerrdo:d/lruas uuorlsa8 e rutuod e^rluJlsrururpe rriu-rco:rq rau:
IIJpaJo pcnJ] telp,tut nu pntJ]odoep aJISelc ayuedrur rS atsrtnlosqz elelEts 'aJrlsuu.;
Irunrsec3ns rS rnlnlur:eu ep:g1ndrueru ap rS aratnd ep Eiuupq ap 'roqzp: ut Fseccns
eIIJunJ ul nequrn{cs as olaJuloH 'nrroleale pour u[ ]Bts un ap rizredas nus rirdrp ne:;

::

InrJolual rS rrueuug 'esJnsal a8u:lxa e ep rS urirc:aoc aundrur e ap rnlruolqcnpuc:

aprelnd ap rS eppna; alurcos Ir-ulpJo elrrqmrer op atrJaJo ralec eridecxe nc 'acr1r1c.:
-olcos rupr8elur Insuos u[ rucnl oJerlr ulsrxe n]rJ 'rueJpec tgcep rsndns puzJnc rE:
nBJe rruaruuo 're ruluad piuern8rseu ap p:oluru psJns o eU ES ptepolol eetnd rsap 'ni
lnJorJalut urp rec nrluad elulrJncas rS eurp:o Elrunuu o ueJeJo IIJ 'rnlruolpcnpuo: :
pluuos:ad eelulaudo:d tgcep llntu rurrr EA.eo BJa Inluls 'a1n1osqu alrrqJuuou uI 'ecrsE-:
eguadun nc aJapel ap alcund alaun urp neupruasu as rrrndruu olsrlnlosqe alatrj
'putotut :o1 uctltlod u1 'euerodureluoo acrluJcourep aunriuu-alelels nc eorszlo rS ecrilJolrJmrreJA olu acrlodsap alrradur nES rarsv rS radorng elz alnlosqu elrrqJzuc:
'nldruexa ap 'riureduroJ 'nrJolrJel rS olulercos ep rnlnlas u rS rueurpo ep Jolr.r:_
-ponpuoc eerz8el ap eledncoa.td reur 11nur lruaAap ne aunrluu-alelels ,ELulodrurq

ul lIJaJaJ e-s rS puollJal

Lgz

'oJEolEcnpuoc rolrle rrunrzooJ ue:uluu:::

IoJluoc op etusruucaur nJ plurcose EJnsEr.rr aJeru ur lso_j r

Nuacon'ryNollvNuErNrlnrlrgrsrs Nr arIIvJrNn

oJluJ

tqJnd arelnd

:: n:lued:uop lrnialrcrdns
:?llpc

-lurn

_l

nu
pugtdopu rBrunu raruedl

uJ 1rnJeynBl6n, n npurl

auouolne JOrJeluP

al?]s_el

---3tBls 301 tncRlt B PcrlBosuP}

--:d tn,ne nu nu rsap ,pcr?o1ou
::: 'suJapour JoJel4s E PJPlrJrr

:-:ru8og 'urlrcraoc uaugdpls apu

---\TJo op sleuuoJ lgcap
Eluercl

:jo:ng uI rglul rpI J .uqrlrqoa

-::druoc ap pcgrceds EuLroJ o tu
::_:gurSeu o-Jlul uJepou rnlruEt

-::iuuralur Frrralsrs ur IBJluec cl

::-&\A 1nllSrgJs e1 pugd rer ,reru

-:a.\ap E UJepou
.allrrulr
InlBls

l:?JnJ tevrezazeqes ps sunle

nc El?po .rrJEIB
:=ralep 'lezruuq:n rcu rS prc:a
_<:'l E ElseecB

lvgolc

.TVNOIIVNUA

268

INSTITUIREA $I EVOLUTIA UNUI SISTEM INTERNATIONAL

GLOBAL

uNtrAltr-t

solicitarilor clasei comerciale li se rezista cu dArzenie (migcirile

antimercantile
china secolului al XVJea). crearea spa[iurui legar, poritic gi social pentru

c:

acro:_

comerciali nu numai ci a sporit baza de resurse a statului,

dar a creat in interio:lui o structurl de clasl mai complexl 9i o distributie a purerii gi
interesului

mai p,_-

ralistr, separatr de organizarea conducdroare dinastice, tradilional5 (Tilly,

1990
A doua a fost inventarea nagionalismului ca ideologie a staiului. prin
nagionali=
ne referim la ideologia politicl ce localizeazr dreptuiautoguvernirii
la un popor -=
impxrtdgegte o culturl comun5.. Nalionalismul poate avea
o-form5 etnicd,acolo urgrupul cultural este v5zut ca preexistent, organic, cu o
nature Gemeinschaft,.:
exemplu, rus' gennan, japonez) sau civicd, unde identitatea impdrtdgitd
este n::
degrabd o chestiune de acord contractual detip Gesellschaft
intre cei care partici::
la un sistem politic dat (mai ales in lirile din Lumea Nour, precum
Statele unite i:
Americii, Australia, Brazilia, dar, de asemenea, din anumite puncte
de vedere. ,-

Franla). in practic[, aceastl distinclie dintre nagionalismul etnic

aicel civic este desel:
dificil de sus[inut' La suprafatri, statele etnice au jucat deseoii un rol importanr ,crearea unei congtiintre a limbii gi culturii comune intre popoarele
lor, iar cile cir.:::
adesea incercau sd creeze o limbr gi o culturr .ornuni, ieplasandu-se
astfel ci::

forma etnici. in ciuda miturilor puternice despre rldlciniie sale

antice, nalioc=lismul ca forli politicl este o idee europeani a secolelor al XVIII-lea gi
al XIi-l*.
Temporizarea sa este strAns legatd de aparigia industrializlrii gi poate
fi vf,zut5 ca rrspuns la amenin[area din ce in ce mai mare, identificatr de Marx,
cr statul va :
rasturnat de conflictele de clasi generate de industrialism (Gellner,
19g3). rrealitate, natrionalismul a furnizat o puternicl leglturl identitarl pentru
a combate :
a ameliora diviziunile de clasE.
Natrionalismul a ajutat la transformarea oamenilor din supugi in cetlgeni.
Rlsp1:direa incluziunii politice a insemnat cI relalia dintre stat gi popo. era
din ce in ce rn mediatE de lege gi cI suveranitatea mai curAnd s-a rXspanoii in cadrul
societltrii decs-a concentrat in rAndurile elitei conducdtoare. El a unit guvernul gi
societatea intr-:
structurl reciproc suslinutl gi a intlrit relalia dintre un stat gi o anume intinde::
teritoriali. Dupi cum argumenteaz[ Mayall (1990), aparigia natrionalismului a
schi'bat nu numai ceea ce erau statele la interior, ci gi muite r.p".t"
legate de modul cu::
relalionau unele cu altele. Nagionalismul a cuprins qi formele
cosmopolite mr
extinse de identitate imprrtrgiti, precum religia (piscaiori, 19g6).
El a generat u:
intreg set de problematici ale conflictului in irueriorul gi intre srate
care au de-a fac:
cu minoritltrile. A ameninlat statele multiculturale cu dezmembrarea,
fie prin secesiune, fie prin pretentii iredentiste, gi a determinat unele state moderne
s5-gi aduc.i
sub propria conducere toate componentele natriunii
,,lor',. A creat un nou set c:
probleme pentru minorit5lile ftrI stat, mai ales pentru evrei,
care anterior fuseseri
persecutagi pe motive religioase. Din multe puncte
de vedere, nalionalismul a px
sub semnul intreblrii ordinea teritoriald existenti a sistemului
european de state. Dr
a.fEcut aceasta fIrI a pune sub semnul intrebrrii nici principiile
teritorialitdlii ferme
nici cele ale suveranitrlii puternice pe care se sprijinei srarul modern.
intr-;de;t, ;:
a consolidat construc[ia ,,intern/extern" a politicii. in principiu,
degi, intr-o oarecar:
misurS, mai pu(in in practicS, nationalismul a dat poriuititui"u de a
se crea atat smi.

:-iernic autolegitimante (f

j:e

asemenea state igi putez

i=rz,1968, pp. 82, 89). i

.;:i. iar asemenea indivizilo
i :ost realizat in cAteva zonr

---rcultStrii politice de a co

::,lionale in compara[ie cu t
;.e in generarea de conflic

::sului industrializlrii, cart

-periale incl proeminente
-{l treilea progres a cc

:derne. El a institutriona
:':ror, implicit in nalionalir
.:-;igenilor s5i. Dar democr
---r-un fel sau altul, socie

:,.rticipirii de masl in poli

::sd, al identit5trii de mas[
:- impliciti na{ionalismuh
r': societltii de masi au a

de mas[. Cea n
=nocra{iei
-izboaie mondiale ale sale

inboiul

Rece) pot fi interp

--;rorul societ5lii industrial
.-: dovedit mai eficientl ir

-lionalismului, democraliz
-:: impact asupra naturii r(
-:5cii democratice", care p
-':iodatl rdzboi unul altuii
)rr pentru statele nedemc
-:rului, acum adoptatd de
::erutindeni. Cel pulin in
:rStenirii teritoriale gi suvr

partea a V-a.
Ca atare, statul modern
-:marcabil[ (v ezi figlx a 12.
;- societatea, in decursul
:-.mplex gi mai ferm intem
:.lrane ,,slabe". Ele s-au ext
l cerc de interese gi partic
,-'r s-au extins odat[ cu pr
---

de activitate gi
=ctoarele
\agionalismul 9i democralii
''ruI, cre6nd noi motive de

:"1S tglE seJc es 3 ep BalElrlrq

o-Jlul ,lSap .nrdrcullr

'lclguoc tS ere:adooc ruluad p,rulodoap eAIloIu Iou pugoJo 'lruF

nc Inun pzuauorluler alelu]s eJ?c u[ InleJ tBruJoJSuuJl nu etiercotuep tS lnurstpuode-1

'lliElarcos ellruetuop al?ot op plu; ltqtsues lr-uelep e tS alutt^,tlcu ep eleJ?olJnaleol ul lecrldrur B-s Inlels pugc pugd '1ulolca1a prrdord nc Elepo sullxo nu-s Jo:
alllptrczdzc rS apticung 'auntsuudxa plueuuru:ed u1 tluedtctped tS esa:elul ep cJec u:
eluazorder u ruluod rS rc 'u:od:ocu1 e nrluad rzunu nu sullxe ne-s alg '*oq?1s" eu?JN
-rrroluoc aletuls tgoap arJ 'ro1 rlrosecapa:d tgcep aIJ ateletuelul uJeJ tuur tS xalduo:
rurrr 'purgoJd reru alcrulsuoc puruelep sacord Inlsece InsJncep u1 'ualetatcos ti
IruugurEure nB lurue8pur ne elBSueAB Ietu elec eleluls '(7'71 en?g tza,r) pltquc:uur:eunrsuudxe o lrJaJns e lnurluoc rrupc p ldecuoc un alsa uJapotu 1n1u1s 'a.tz1u e3
'E-A e eeuud r
'lsrlnlosqu
pJBC
rt.rruetSoc
rnlnluls
B
aueJolns
rS
aluuoltral
Bepel tuol '1u:glape else
'ruaputlnta:;
InJpBc ul col eJe pc lnrpd u BeJuzltuJcoruep'RZaJ uurud u1 ulfnd 1a3
ela ap plelcerord tS tuelsts ulp etels ectu;alnd IEur elec ap ptztdopz tuncu 'ln1ntu.
:oyrntderp epue8z lsoJ B Elueuodur ap IaJ l eclluJcoluapau olotzls nrlued 'teq
'(SOO1 'tlessn6 : E66I 'uzqJ :qEgOt '8g86I 'e1,(oq) EIrulB Inun Ioqzpr Plupolcr:
nus JeJ aueoJ pJelcep rSl actlu:couop elatuls pc aundnsa:d aruc '..eclluJcoulap rrcpdzarrpugdsgr isoJ B ptuaprAo reru ue3 'etels arlutp latielal IIJnlBu e:dnse lcudur u:
rS ln,rz e Jep 'JorJalut uI Inluls lqurqcs Ec rur.unu nu uriercourap 'tnlnrustlzuotier
eeuaruesu 'ptupotoJ 'erelnd tS lgc 'allnne lgle EJeueB u u1 plualclJe Iutu tlpa^op E-s
rnFrrrsrpuorieu u ppraqrl ua:z1arfue)ur 'zex tsacz uI 'alelJlsnput lllptatcos lruolll'.
apur:funs u ruluad alueuJatle elseou ariul pdny o ec atula:d:a1ur g 1od (ecag ptoqzgS
rS 1erpuo141 IoqzEU Eelroq p 'ptpuolN IoqzEU 1nuiu4) olus alu elslpuotu aleoqz-L
reJl alec sap reru rS loces rnlseJu rerJolsr z alred eJuur rerrr EaJ 'Esetu ap tetiurcorua;
ele elrluurolp apqrsod Ec XX Inlooes ug piro; u1 lrugde nB PSBIU ep tdplatcos ap
elsrunruoc rS elsrcse; eleurJoJ rer 'rnlntustlulJlsnpq tS mynrusllzuotluu gltctldut t:;
ES?ur ep peluter3os 'FSErrr ul rrrpzrlrqour Iliplllqlsod p tS psuur ap ttipruuapr 1e 'pser
ap rariucnpa IE 'psuru op rrJpzrtequJp Insues ug rS rc'pctlt1od u[ psulu ep tupdtcn:e:
lnsues ul reunu nu 'relz eaurpJo BI eJe ESEUr ep Belulaloos 'lnlle nes IeJ un-Jlul
'rnlnrusrluuorfzu e plrqlsod arfnlo,to e;n8uts tsoJ e nu utiu:coruep JB(I 'IES royuaipa:
JoJrunl IE ArleluozoJder ursrue8ro un Inlgls ln3E] u tS 'urstpuoriuu u1 ltcrldurt '-todx
eJtpo JolEcnpuoo BI ep etulruuJe^ns ep IruoJsuEJt tezrpuotinltlsul E IA 'euJepoE
alets alepdrcuud u1 reriurcourap BeJeonpoJlur uI letsuoc e sarSo:d elleJl IV
'ocrsels rS acnue rrunl ele alueurruaord pcug epuedu:
:oyafrSpurpr elug ug auadorna alalels ulroue lsprlosuoc u eJeJ 'IIJEZIIEIJIsnpUI Inlnsa:
-ord e eued o rS lrnlrlsuoc u Inursrpuorizu 'edorng uI elf,ruuo3 ep uaru:eue8 ul ales
IliptrlrqusuodseJ Epnro u1 'eelsacu eluot nJ 'ElurJotrJat Eac nc arle:eduroc u1 apuoriur
rrilpq rrurp:ozep e rS rcur uard :o1runrieu tuts un rJaJuoc u ap acrlrlod IllEllncurf
e 'aretnd ep rrcrlrlod eturlorl lnzgx e auud a:eur ul JEp 'auoz EAelgJ u[ lezrleJ lsoJ .
pepr lsaov 'p8e1 e.repe,r ap lcund urp ale8a ec eleJl JE-s 'Jogzr,r.rpur Bauaruese Jer 'tel-.
ynrrdord ee^E re alrunriuu 'ppepl plsrpuoriuu arrrnl o-Jtul '(68 '28 'dd'9961 'z:ag
pl?rJolrJal rS pcrlrlod eelelrunlr8al prnlp Inun alSuouncar nzalnd rSr alels Eoueures aJE:
uud eprdrcurrd rS (tets rS aunrluu eJturp Epepr ueunrzn;) aluzruur8elolnz clu:alni

692

Nuacoru'tvt{ollvNluarNl'InhtErsls

tqt

attlvrrrun

:--?JeJBo

-; 'ry^op?-Jlul .uJapou

IruBls

:uuag r[g11erJotrJal aprdlcur:

--c 'elels ep uuado;na rnFlue

i:d e pusrleuorleu

,e:ape^t

:-asesru JOIJoIU? aJEC ,IO:Ao r

::

los nou un luaJJ V ',.JOI,,

3:npz lS-ps ouJapou etu1s alet
-:cas uud eg 'eorurqurowzap
=:EJ -ep ne eJ?c ele1s eJluJ IS

--z"urrureue8 B IiI '(996I .rrolz(

alrlodousoc alau:o;

rS

='nt Inporu ap atu8al elcedsu a

-:ilqcs B rnlnusrpuorluu edrre,
:iapunul erunue o IS tuls un

:-Iur

?alelarcos rS lnu.raln8 1n

;3ap Illplalcos Irupec ul lrpug(

:rr eo ul ec urp u;o rodod rS le
-+dsPu 'IuelHec ug rsndns urp
.! alzqruoc u rulued pJulrluepr
usrlurrlsl
_ E^ Inl4s pc 'xrutr41 ep PlEsUl
::r Bc Etnz?A g elzod rS lupzrlu

:l '(tg6I 'rau11eg)
?al-XIX p

rS

ue1-111nx Iu roli

-zuorluu 'oorluu al?s alruroppE.

;:tpc leJlsp as-npugsuldap ,eur
;rr^rc elac J?r 'Jol elereodod e:
; tuul:odun IoJ un rJoasep tzc

-oesap alsa JrAIc 1ac lS crute 1nu

'oJepa^ ep elcund allunuu r

:P etlun alalels urncard 'pnop

:dicn:ud aJ?c rac onuy {ot1cs11i

;ztu alse Etlspugdru; Eelellluop

:p) ltotlcsutawag Rrnteu o

nc
:Dun oloce 'pJtua purJoJ o uaAE
:o :odod un e[ rrJpuJa,rn8olnu 1:
::srluuorleu urJd .rnlruuls u ar8c
(O0Ot ',(J1r1) ppuolilpul ,prr
-n1d reur rnlnseJelur rS rrralnd u

-uorJelur ul leaJc e rep ,rn1n1z1

J:olce ruluad prcos rS cqrlod

:rp elrluucJatmluu alupcSrur)

.IVgoTc

en

TVNoII.YNUE

UNITATILE iN

INSTITUIREA SI EVOLUTIA UNUI SISTEM INTERNATIONAL GLOBAL

270

sistemului interna(ional. DacI

nai cuprinzltoare, de ce ar tre

nondiale ? Pentru mai multe de

Monarhie
absoluttr

secolele al

XV[-lea

qi al XVIII-lea

Na(ionalism
Suveranitate populartr

Democralie

secolele al XIX-lea 9i

XX

Notd: Figrra ilustreaz[ foarte schematic cum s-a transformat procesul guvernirii in
interiorul statelor moderne in decursul ultimelor patru secole. Inilial, o mici elit[ era
responsabilE de guvernarea statului. Dar in decursul ultimelor doud secole, odat[ cu
dezvoltarea nalionalismului gi a democra[iei in statul modern, majoritatea populaliei
este acum implicatS, intr-un oarecare grad, in guvernarea statului.

Figura 12.2. Evoluyia guverndrii in statul modern

Statele puternice gi statele slabe
Statele slabe sunt cele care au niveluri scSzute de coeziune sociopoliticS. intruc6t rau reugit si integreze societatea gi guvernarea, de obicei au guverne autoritare 9i :
politicd internd violentd. Statele puternice au nivele inalte de coeziune sociopoliticS, "
general sunt democratice 9i au tendin{a de a avea o politici interni pagnicd. Spectrde state slabe-puternice contrasteazd cu (gi adesea nu se coreleazd cu) spectrul rna
tradilional al puterilor slabe 9i de fo(a. De exemplu, lslanda este un stat puternic, da.
o putere slab5. Nigeria este un stat slab, dar o putere regionald considerabili (vez
Buzan, 1991, pp. 96-107).

in perspectiv[ intern[, statul modern avansat pare sd fi devenit mult mai solid 5:
adinc inrdd[cinat. Comparativ cu predecesoarele sale, este o entitate mai dezvoltatE.
mult mai bine integrat[ cu societatea, mult mai complexl gi coerenti intern, mui:
mai puternicl (in termenii capacitigii sale de a penetra societatea, de a extra_se
resurse din ea gi de a-gi proiecta influenla gi activitatea in afara hotarelor sale) gi mu1:
mai ferm legitimati. Aldturi de aceast[ evolugie gi derivand din ea, se afli o agendE
de securitate mult mai comprehensibili. Statele trebuie acum sr se preocupe nL
numai de puterea lor militari gi de securitatea familiilor lor conduc5toare, ci gi de
competitivitatea economiilor lor, de reproducerea culturilor lor, de bundstarea.
slnltatea gi educalia cetd[enilor lor, de stabilitatea lor ecologicl 9i de st[pAnirea de
cltre ele a cuno$tintelor gi tehnologiei. Pe aceastl bazi, este dificil de explicat de ce
sunt amt de contestate viabilitatea gi relevanta statului ca unitate definitorie a

1. R[spAndirea statului
mai vechi de unit[tri

in anul 1500, inc[ nu era clar

sistemul interna[ional global. ir:
ldnltorlculegdtori 9i triburile s
serd singurii actori semnificativ
nordul indeP[rtat) qi unde eura
Oceania gi mare Parte din cele
:storia anticd Si clasicl mai ex
najori in relatriile internagionalr
:e mai mult un mod de vialE sec
Jin secolul al XIV-lea, aPardi
superiorititri militare nomade t
nfanteria alcdtuit[ din 16rani
lontrol a statului putea fi muti
ncepdnd din secolul al XVI-le
3stice din Asia Central[ in tim
3u marcat disParilia controlulu
:ient de puternic[ Pentru arezrs
zone (Afganistan, Kurdistan),
ralantra de Putere nu mai coil
aproape la fel de imPortant in
:ste aparilia statului modern i:
tn zonele centrale de civili

in Europa) statele moderne er

rcst nevoie de aProaPe doud

:ale, nici oragele-state, nici irr

Federaliile tribale au fost mai
f
'chinez, rus, otoman, englez,
au fost in general absorbite de
de orage-state, ca Olanda, Prt
Otoman qi Rus, au incePut s[ ar
lotarele fixe, care sd le Pern

noderne.

Pe m[sur[ ce PrinciPalek
hterne descris in secgiunea ar

lgsgldep p-S IeuolluuJelul 1nrualsls u1 BaJelnd 'pruor:eluz Bauntlcas uI sllcsep euJell:

rrJpllo^zop lnseco:d luJolecc? ne-tS eurapoul aluls elaledtcut:d ec PJnsPru od
'auJepo'-

: elJolrurJsp elsllun 33 rnln:

:: ap lBcrldxo 3p lrsrJrp else ,E
:: EaJruVdEls ep rs rcr8oloca

eluls ep Etzulurop etunl o-Jlul EcsPInlsI^BJdns ES p]uuad e1 ps oJeo 'exIJ eleJplc:

rqasoepuJ 'elurntcn:ls allcllslJelJuJgc aJtulp sleun oldopg ES lndecul nB 'sng IS uptuolc
.rz?ug-olsnv alIIJeduI IJ J? 1unc 'elIIJoduII tS tuncard 'Ppuulo uc 'alls-eSJo a;
alrrluJopeC 'eleulcolul alllJedufl ep nBS euJepou alalels op allqJosqz IBJeuaB u[ lsoJ r.?
algnprllpgt alels-OIaSJO '(afr-un Jolal4s IB nBS zacu24 'za1?ua'uuulolo 'sru 'zeulql
aunrsuudxe uI elgue elluadufl ep ellqJosqu PIuEas nc IBIU lsoJ nB epqlJl alIIIsJep{
'uJepotu InlBls ozeJncuoc ps elrqeduc IJ JoA nu elIIJeduI Icru 'elBls-alesJo Icru 'olE:
-rJl elIIlEJapeJ lcr-u Pc JEIo rue^ep e ap aluluul alocas Enop edsoJdu ap elo eu lsc-:
v 'alallE no alaun leJncuoc nB rS lelsuaoc nB alua8Jalue auJopolu elolE]s (edorng u:
rS alels-e$EJo ap 3ISII 'eluls-eleSu;o 'epr:adun 'arleztlt,ttc ep epJlue3 elauoz uI
'EdoJnA uI uJapou Inlnluls etluzde ols;
uI luuyodrul ap IaJ ul odsold:
BoJIuIJep
InFIISJVJS
Ilcodo
IS
etllue
runJaJd ecrsulo
'lgcol
IsuI nu elolnd ap elwlE:
Bluoc
ed
ueld
lgcap
etsa epgruou rrrelnd Insd?loJ
.EcluJolnd
'(uplsrptn)
'uElsruESJV) ouc:
ap luelcgns uJe rg1ll nu rcrs rs JErqc JEp
uJ
e,ratgc uI Iuunu Itptr-un olp eJtpc ep elelol lellqIosqz ASIzaJ P ruluad pcruJalnd ap luoi:
-rJns sBtuEJ e EpBrrrou BJnllnO 'radals pJdnse pulrrou mlnloJluoo utiuudstp 1B?JBu r.:
eel-IIIAX IB Inloces urp euerlnrcugu rrunrsuzdxe 1ndur1 uI plgJlual ersv urp ecns:
JolrunliJod EJdnsu zaulqc InlnloJluo3 BeJELIuIJu IS '31-IAX IB Inloces ulp pugdacE
'eueqrs ul EsnJ Beunlsuedxg 'Iodols InJoIJeluI ul Plulntu IJ Belnd Inlnlels B IoJluc:
op uuoz IeJlse IS Izuulou IIJolspEAuI e8uldsoJ Belnd IuuJEI ulp Ellrugclu eIJoluBI'coJ ep euuz nc Eldlqcg 'pJuosn uIJelEAec ed agzeq aputuou eJBlIInu 11p11:olradr-'
IolpBunlepul InIISTVJS lBuluesul 3 coJ ap Jolalule utluedu '?el-AIX P Inloces ur:

:aJElsPunq

puvdecul 'euBd Ells ep ed rEI '(6t6t'ueluP^\)) r?luepos EIEI^ ep potu un llnlu Ietu 3:
uI ec urp npldopg pdats op llzptuou 'aged o ap ed 'alguollgulalul elIIlPIeJ uI IJ6IPE
rJolEcn[ Bc rerlrJudsrp InBEJd ul nuJe Jep 'pcq nelslxe rctu PoISBIc IS Pclluz EIJoi:.
'(tclraury Enop elec ulp eUBd oJBLU IS Eruzacc
EJeszurr,uop aJEJ epuluou olIJnqI{
pSunlu
'Erlurtsnv)
ES IIIqsdc Erosasru nu pcul IlcllslsBJno epun Is Qeupdepul InpJoL
EJesrloco el llptpn ep rJndri elle aJB, od aluntnuri ul I^,IleclJruIres IJotcB IIJn?uIS EJ$
-osprupJ JBp 'olEzIIsuISJEtu llnul op EJesasrg aJeluepes elIJnqIJl IS uolpSolnc-f.tolpu! I

;l
-:

ap 'ro1 JolrJnllni

rs rc 'sJsolECnpuoc Jol Jolt

adncoard es ps tunce arn(

:luaBB o EUE es 'za urp puga,r.

(eps:oyerulorl UJeJE ul
:-i-eJlxa e ap '?alelalcos ?Jlet
--:rur rS

--:lu 'uJolur pluaJooJ rS pxald

-BlJo^zap rBru alslrlua o alse
i prlos rzru llntu true^op rJ ES

'

:en) ppqe.reptsuoc pleuot6al aJi

-:c 'cruJalnd ]els un alsa epuels

:r

1ru1ceds (nc pzealaloc os nL

--1cadg 'pcruSed pulalul pcrlr;od

-- 'gcrgr;odorcos auntzooc op a)le

;S a:e1uo1ne

oulannb nE

teotqc

-- ]pcnJlul'pcr1r;odorcos euntzec

uapow lwol

.rnlnlBls Eer.

lalfelndod ueletrrolutu'uJepou
nc ElBpo 'olocas pnop Jolourll
BJa Elrle Ecrru o 'prlrul 'alocas
ug rrrgurann8 lnsecord lBruJoJS

xx

rs

?el-xlx

IB aloloras

ep olalec 'ectselc IS ecllue IIJode Indtull uI 'eIseJnA uI 'pqol8 IzuollsuJalul In1gelsi!

uI pluBuruop BslBlrun Inlllsuoc B , JolC? ep IeJ ac JBIc 8J3 nu EcuI '00sI InuE I{

Fptlun ep Iqcal Iutu

rolrrndrl Inurlcap rs uJepou rnlruBls sorlpugdsEu

'i

sIIgJJouIa(I
PJulndod elElruBJoAnS
r.usrlEuorlsN

'sol IBLIr IzaA 'IIIulap ellnIII IIU rulued (, elBlpuoE

Ilcrrrlod Iruluec u[ eJ?nulluoc u1 oue es nu Ps InqeJl JE ac ap 'oJsolpzuudns IEE
rS ecruJalnd IBru tgl? no truelap nu e131s olopdlcuud EoE(I 'puolizuJolul Inpluslsi-.

tL|

NUAOOhI',IVNOIiVNUATNI'InI^IATSIS NI

SlIIYrlNn

.IVSO'IO 'IVNOIiVNUE

272

INSTITUIREA SI EVOLUTIA UNUI SISTEM INTERNATIONAL

GLOBAL

decisiv, degi poate numai remporar, dinspre (Jones

et ar.,1993) vechile zone ;:
civilizalie din china, India, orientul Mijlociu, Mesopotamia
gi trinuturile inalre c Anzi gi a ajuns sr se stabileascd ferm in Europa. Cele
cateva state moderne c:
Europa occidental5 au inceput sr intemeieze vaste
imperii dincolo de ocean (r,ehdr{ile 12.L-12.4): mai intai spania gi portugaria in
secolul al XVIJea, apoi olan;_
in secolul al XVII-rea, iar Anglia gi Frantra incepAnd cu
secorul al XVII_lea. Une-:
dintre imperiile continentale de tip clasic s-au extins
in secolele al XVI-lea, al XVII-j:,:
gi al XV[I-lea, mai ares cel chinez gi cel
otoman. Totodatd, la fel a ftcut gi cel n-.
care era un hibrid intre formele de stat modern gi
de imperiu clasic. chiar gi puter:_=
europene destul de mici precum Danemarca au
fost capabile sr cucereascr terito:-considerabile peste ocean. Ultimii europeni implicagi
in procesul formrrii statel-:
moderne, precum germanii gi itarienii, care nu s-au
unit in state moderne dec:firziu, in secolul ar XIX-lea, au pdstrat r5mdgite ale unor imperii
peste ocean. E-;
nu s-au descurcat la fel de bine ca Statele unite, un vlistar
.u.op.un ce gi_a crc-.
atat un imperiu continental, cat qi unul aflat peste
mrri. Sau ca Japonia, care a fc-..
singura societate neeuropeani capabild sd edifice in
secorul at XIX-lea un sLtufi.l":r-S^" purernic penrru a se angaja in jocul intemeierii de
imperii :
T^:1"Tln anul 1500,
Asra.
europenii controlau 7% din suprafaga continentarr i lr*.
PAnE in anul 1800, conrrorau 35%, iar panr in
191a, repopuraserd rrei contineu
(America de Sud gi de Nord gi Austraria)
9i dominau g4% din uscarul lum
(Headrick, 1988, p. 3, cirat in Tilly, 1990, p. rg3).
cu toate acestea, engrez
de[ineau partea leului din acest teritoriu de peste mrri
- imperiul lor se intindea p
30 de milioane de kilometri pdtrali, ceea ce insemna de
treiori dimensiunea Imp<
riului Francez (Smirh, 1981).
s

Patru secole de expansiune europeani

$ ln secolul al XVr-rea, Rusia gi-a inceput
margur spre est, ocup6nd Urarii gi pdtrunz6n
in vestul Siberiei. Spania a distrus imperiile aztecilor gi incagilor,
gi-a construit proprir
g
imperiu in Mexic, America centrard, caraibe gi per[
fiM
iss+;9i a aou
lnosenoerg,
bolile, care in decursur unui secor au ucis peste g0% din populafia"tagtinaga
&
oin cei
g doud Americi.
Pdnd in 1564, Spania
9i Filipinele. etrtugalia a infiinlat fortu
ffi
"u"eri"e
!i fvqlno.sluri de-a lungur_coastelor vestice 9i estice are Africii, r, gri, Gorfurui persic
ffi
sd stabireascd un controt n"rrrt *rerciar asupri

ffi
ffi
ffi

s&
ffi

s
ffi

E
&

T
E

r
l

g:*,,:i
l:1:^1*lr^:l: ln::oy,
Oceanului Indian.

;";;;;i;;.nffi;3iil;

A creat un lan{ care fdcea tegJtrrr;

gi Japonia gi a inceput transferul come(ului
eliei cu Europa oe p"irtete continental:
pe cele maritime. Portugaria a inceput, de asemenea,
come(ur cu scravi din Americ:
de sud, unde intemeiase o coronie in Braziria. rn acest secor,
europenii au distrus
civiliza{iile anterioare Epocii Fierului din cele doud Americi
gi au avut un impact majc.
asupra popoarelor tribalede aici, dln Siberia gi din ce ?n
ce mai mult din Africa. Dar incE
nu puseserd sub semnul intrebirii puterea principalelor
imperii clasice. chiar la poarta
Europei, Imperiul otoman cucerea Egiptul, o mare parte
a orientului Mijlociu gi Ungaria
gi

asedia viena. Era aliat cu Franfa impotriva habsburgilor

9i era antayat in rdzboi cu
Persia' in lndia, rmperiul Mughar igi extindea puterea,
in timp ce rmperiur Ming dirchina respingea atacurile dinJpre nbrd tentativele japonezilor
9i
de invadare a coreei
cu puterea lor maritimd. s.uperioard, europenii incepeau sd domine
come(ur asiatic

dar aveau

inci

un statut de jucdtori.

UNITA'

:l
tlil

\J>
ds,

clletse Iniratuoc autLLtop

PS nl
:aaJoc e a.lepe^Ut ep Joltzeuo(
Jtp oull/v IntJedurl ec dultl uJ
1c toqzPJ ul lefeoue eJa ts .loltf
?ue6un tS ntcolflru Inlnluatro e i
?Ueod el Jelq3 .actselc tuodr.ut
.
.ectJJV
?cul Jeo
utp ]lnu leu, ac
-ofelu lcedut un lnne ne tS tcu
snJlstp ne iluadoJna ,lo3es
lsa
sCueuv utp t^elcs nc
lniraujoc
:leluautluoc alalnJ ad ap edoJn:
?ulqc ulp tlPtsJAUIOc ilJeuoued n
?idnse letc.totuoc tS
le^eu loJlu(

h
OO'{
o Fi(
.Dd

o
I

1.)

\rl I

*i| \

l.J

,f;

"1 i:

ts
(D
!0

lD(

rlsrad tnlnjloe eln6 Pl ,[3t4v al

-nUoJ ]eiutuuJ e etleonuod .aloL

FO

a+3
Po'
NJ

hro
\i

s6'

:iac utp pseutlsPq etielndod

FX

.i

G:'

-rdu1 ueunrsuaIllrp rJo raJl ap

;d eapupug es Jol lnrJedq _
I]

7
\!o
i(D

,)e

:zeJ8uo ,Eelsacu ol?ol

,.=
t^

(,^j7

.(g

nsuru

:ueurluoc IeI PJos?lndodoJ ,,

:nunl u El?ruaulluoc BIEJ?Jdns
-- irJedrur ap rrJeror[oluI Jncof
-rs un ?ol_xlx I8 lnloces uI
-.oJ B eJuc ,eruodul BC nus .rJP

=16
^o
.D

nJ

::irnl Iru?csn urp %rg

oo

ta
'-

;r

iiJdoJd llnJlsuoc e-rS .rolrSecur (

:rgzunJlPd ts illPJn pugdnco ,ls(

='

=(D

=-c

urp

,6raquasog)
=.P: ,. tS (1661

I.

?,1

!z

.--rlJ ?-rs ec uBedoJna JslsPIA

u

;i

0q

(t

:-J .uBaco alsed rlJedulr Joun a

:Jap ouJepou eluls uI lrun nE

::,IE]ElS IIJPTIUOJ
JNSECOJd UJ IlE

--lollJot EcweJe3nc
Es alrqedeo
:.Fotnd rS ftrr{J .orsBlc nrJadur

o
o
o
ts

:-1-r

lal

Is lnJRll B I3J

,Plupolo:

.?I{IAX Iu 3?al_IAX "lalalocas u

IB
:-eun 'BaJ-JIAX I3
Inloses n3 pt

(D

io

-UEIO rod? ,pel-JAX JE Inlocas I

-:.r) uuaco ep oloJurp rrJadur :
:f, euJopou etsls P^elgc eleJ

o
o.

o
o.
o

:,
=
NUACOI^I'IVNOII,VNUAINI'IOhIEISIS

NI A'IIiVIINN

ellPul olrJrunurl rS ?rurqodosi

auoz olrqca^ (9661 ,.7o p se
.IV8O'IC

TVNOIJVMIEJI

274

INSTITUIREA SI EVOLUTIA UNUI SISTEM

INTERNATIONAL GLOBAL

/'d
:4e

r.

o
9
\)

l";
l(n.
l9
IP'

l(ar:
I ,ul

a.
qr

o
.r)

a-

l!:
lrl

(1)i'

gl

lri

fi

N
N

"n

DD

I.r

!.)
t.)

tl
\

lll

IA

o
G

\
\

o
(0

h
\
\
N

S(
w

th
g,

G
(1

1ei
ir

t
(\

4ui

5.

(\

""-r

9LZ

"

Nugcoru'IVNoIivNUEJNI Tnl^tal,sts Nl artl.vrtNn

'rvso'rc -rvNorlyNt

276

INSTITUIREA SI EVOLUTIA UNUI SISTEM INTERNATIONAL GLOBAL

UNI

in secolul al XVll-lt

coasta Pacificului.
Anglia gi Olanda au
stdp6nirea spanioli
asupra comer{ului r
s-au stabilit pe coa
inceput sd-i contestr
in acest secol, princ

2
!
u

At4

=:c.1

Nnm

inregistra in cele

general motivatd de

fortificate, 9i mai pr
incepea se contest
Rutele comerciale r
Centrald gi Orientu

Otoman gi a Venelie

in Asia de Sud,

aNer
-t)

\t

nmmil

o\
\)
]L

q)

ri;

q)

IfWN

n
N
E

-!

rLr

',|'=
!o
-A

1..

NMHT

ia

impotriva Vienei ('1(

controlul asupra Cor
politica de netransp
in secolul al XVlll-le
asupra pi(ii de nor,
josul coastei vestice
prin Mexic Ai in susr
Columbia gi Venezu
America de Nord 9i
secolului, succesul
ajutor francez). Acei
suveran al societd{ii
de putere gi expant
come(ului cu sclavi
africani sd munceas,
1978, p. 166), iar are
1993, p.54). P6nd I
lor incepuse sa ame
era mai semnificativ
parte sub stdpdnire r
avansirii Rusiei gi A
Asia Centrald, cucer
tatea asupra Nepall
restricliondnd acces
in secolul al XIX-lea
ramdgi{e ale imperii
adoptat in cele din
Austro-Ungar 9i Rus

statul modern. Expa

europenilor. Statele t
au impins Mexicul s1

colonial in Pacific p
CentralS gi regiunea
state gi-au declarat

rnlsace InsJncJed od 'erlBonuod rS prueds ap pip] eiuapuadapur lerelcap ne-rs alels

B^algc 'tnlnlocas B eupd euJJd ul 'pns ep BctJeutv ul 'rolso^lpeln eeuntoal ts pleJluoc
etsv lednco e etsnu 'aqtBJec ts pletluoc ectratuv 'eurdrl13 u1 pugd ctJtced u! lptuoloc
InloJluoc surlxe ne-ts 15 ersnS el ap elselv lelpdr-unc np 'pns a.rds ;ncrxeyl surdul ne
'nuoluol nps tnlnlenlse ole actlso^ ll.utall pnop a;ac lednco ne altun elalels..ro;ruedorna
ale PsBtu u1 a;rrielorur nc pleutquoc lsoj e gueadotna eeunrsuedx3 .uJapour lnlels
ep aleiuangut psep letqc 'tqca^ tpur au.rJoj ozaJlspd ps lrsnal ne snu rs re6u61-ollsny
apuedu; lsf ap edorn3 u1 rsap 'auJapou lels ap euroJ prJrJn urp slas u1 leldope
ne Btlell rs erueulag 'edotn3 ul 'alstzal gs pursnel octselc .ro;rlJadur ale airsgupt
retunu 'uJopou tnlnlels eaJeo^BJ uJ
leull3uJ e-s eiueleq 'eel-xlx le Inlocos ul
'QSLD uolueC 'pod ln6urs ^tsrcap
un e1 ueedo.rna rn;ni,-rauoc Insacoe puguoricr.rgsei
'raruodep e giue.redsuerlau ep ecrllod ]Burn e euqc'(z6ll) rn;nledap erdnse ea1e1
-rueJazns putltqels tS (SSZf ) etueLuJtg puppe^ut ,(tSLi lnlaqlt putJacnc 'pleJlua3 BtsV
uJ InloJluoc r5-npugLulrleal 'pcruialnd seutEJ e eurq3 'rsn1o1 .totJlsnv
;5 rarsn5 ilJpsue^e
eznec utp elaoellal ap erirzod ad ele ueurolg ;nuadLul ler 'gza;6ue atrugdpls qns aped
aleul uJ eJe etpul 'elpcol a;ua1nd 16 ruadotna aJlutp Bac lgcop p^tlecutuulas teu eja
tuadolne etlutp eritleduoc let 'acrlerse e;ruadu.rr arlurp alaun eiuruer-ue ps esndecul lo1
.ro;luadur e rS auedo:no Jolalels eelalnd ,locos tnlsace 1n1ilg1s el pugd .(lS.d ,eOOL
'leOeag) nrcolfryl InluatJO uJ tcunrJ..t e nllued aueotltLu rL lenl ne lqeJelB! ,(ggL .d ,gZOt,
'q6no;cereg) rcueuy pnop alec urp elaurur u1 16 elripgeudord ed pcseacunu ps luecule
ap aueotltru g; nrleutrxo.rde lenl ne rruado:na BrnJpc Inslncled ad't^elcs nc rn;nilauoc
;na6ode rs leguazerder e eel-lllnx le lnlocas',,eueedorna" eunrsuedxe rs erelnd ep
luapuadepur nJluac un ec eJauec lndecul e-rs alec 'a;euorieu.ralu; 1;iplarcos lE ueJo^ns
nJqu.raul nou ec altun Jololets eataloueluJ el snp E arinlonel plseacv '(zacuetl tolnte
nc) (Sg/t-gl2;,) puecuauuy erinlonay ep leutulqns ]soJ e ctueltJq Insaccns ,tnlnloces
;n1r5rg1s Bl 'ealsace olBol n3 Arsnlcxo Inlorluoc ozoprlosuoc ;s-ps r5 pJoN op ecuauv
ts png ep ersv urp gzexueJ! ealelnd aurLurle ps Isner e er16uy'elanzauan rs erqun;o3
u! 'plou ards 4ta6 ulp 'pns op ectJatxv u1 15 rn;ncrlrced talseoc Insns uJ ls crxayl ur.rd
'ptou alds raruedg tnlnlolluoc eaJaputlxo u1 r5 lprop ap trcuauv e actlsa^ relseoc ;nso[
u1 rs 'e1se|y u1 '6uueg eareolrugJls ap olo3urp 'ale.rluoc rarsv e plou ap rri.rgd erdnse
rersnS rurugdpls eaJaputlxa uJ lelsuos ne lunrsuedxa a;eledrcuud 'eol-lllnx le Inlocas ul
'rut^eJls nc alolceluoc op pie1 piualedsuetleu ap ecry;od
saccns nc snduur e-rs rs 1rn1r1sur e-rs eruodep ac du.rr1 u!'(LZgi raoroo erdnse lnloJluoc
1en;ard e ls (zggL) uemref urp rzapuelo ad lruo6zr e-r Burqc'(gggl) reuarl enrilodr-u1

p^rsuolo eut]ln ozesuel rS-ps llqedec lsoJ

e ueuolg

,pns

ap etsv uJ
;nuaduu; .let
cru:a1nd p3u! eJe 1eq6ny1 ;nueduu; 'ileuoc lssce pJaseutulop aJBc 'lerieual e rs ueuolg
rn;nr:adu1 eeleluadsord leururqns ne elseace ur.rd rs nrco;fry1 Inluauo 15 gler1ue3
ersy uud aleuorirpe:1 elpluautluos a;ac ad ltncolu! ne-al autltJeu aletcJeuoc alatnu

'eseuoJlap al nu zeo un tctu uJ .iep 'etsv utp actselg aluedLur elsoluoc ps eedecul
ueadolne InsueAV 'rJpur [JoilJal ap ea]elo.rluoc nes eoJrJaonc urind retu rs ,alecr;ryo1
'Flseoc ed a;erc:auoc unlsoduene ap ealeiurrlul pugcrldLur 'i:rauoc ap ple^llou.t
;elaue6
uJ tsoJ e plsv 1s ecr.rly u1 pueedorna eaJapunJlpd 'lclJor.nv pnop alac u1 erlsroerul
as euedorne uJpzruoloc e rs a;eruoloc rrunrsuedxe e elellnorjrp e;edrcur.rd ,;ocas
lsace ui
'eruodep
rs

eurq3 nc ;niuauoc nrluad rs erzauopul

u1

rzaq6npod ad alsaluoc r-ps lndecu!

ne rs 6;.91, uJ BsorlrroJ lrJacnc nB'pns ap rs 1se4 ep ilcrJJV elolseos ed lrlqels ne-s

rzapuelo 'erpu; elndsrp rs-ps lndacul ne eiue:3 rs erl6uy .ersv nc rnlni:eLuoc erdnse
ts ulnce.rd 'pns ep rs a1ei1ua3 ucrJoruv erdnse pzeqOnyod rs plorueds earrugdgls
lelsoluoc ne 15 p.ro51 0p lctJeu]v ealeztuoloc ls eale.rleuad lndacul ne Bpuelo rs er16uy
'eiue.r3 'oJezruoloc ne nu Jep 'erleilsnv luadocsap ne rruedo:n3 .rnlncurced elseoc
ad /tgL u1 pup6unfe'tatJaqts;n1sa rS InJlueo lednco e etsnu ,eel-llnx le Inlocas ul

LLZ

Nuacloht.IVNoIlvNuErNI -Inruarsls Nt EtIlvurun

l-IEl:?I

t-

L]EUL
i=cc
c

6lC
Ate
G

)T{
FC

Ft

f.J

a\

(\

\(\

NWTI
ts7

=:
=. =I
rE
=d

^.

;.
E

'a
2.

(\

\o

nmmf
U

lac-

-t

t
v

??ry
-';{

lvso.Ic .IVNoIIYNUE,

278

#
#
if
#
B

INSTITUIREA $I EVOLUTIA UNUI

SISTEM INTERNATIONAL GLOBAL

europenii au.pdtruns in gi apoi au

coronizat aproape toatd Africa, au erodat
::":]t
s
patruns in rmperiur otoman
au
$i in eersia, gi-au extins
coroniar asupra ma;
paryaAsiei deSud-Estgi,ariturioeliatere.Unite,aufo(atchina
"onlrJrr
(1842)9i Japon,a
(1853-1g56) sa abandoneze prriti"ir"-0"
netransparen!5 gi sa se deschidd in fa::
come(ului, culturii 9i influenlei p"iit""
occidentale.

La inceputul secolului XX, statul modern

era lrrr indoialr unitatea dominanta i:
sistemul international, dar, cu toate
acestea, sistemul nu era compret arcrtuit
dr
state moderne' Aproape toate puterile
europene, insolite de mlSdiga lor din State-:
Unite ale Americii 9i de imitalL lor incununatr
de succes din Japonia, inremeiaser.
imperii. Dintr-un anumit punct de vedere,
sistemul internationar era, agadar, u:amestec de state moderne gi colonii, plus
r[mdgitre ale formelor mai vechi: carer..
imperii clasice gi societ5li tribare. Dar acest
tabrou este prea simplu. Imperiile Ri-_.
gi Austro-Ungar erau incr similare
ca formr cu imperiile clasice, degi igi
insugise:i
hotarele mai fixe ale statului modern.
unele imperii europene, mai ales cel britaru;
au lEcut o distinclie destul de fermr intre
smtele moderne centrale gi coloniil:
dominioanele 5i protectoratele care alcrtuiau
imperiul. Dar altele, mai ales franceziau ratat cel pugin unere dintre coroniile
lor ca p5rtri integrante are mefoporei. s_
chiar gi britanicii au deprgit aceasrr limita
in Irranda (Smith, 19g1). in consecinl"
pdnd la mijlocur secolului XX, statul
modern incr
sistemul interna[ional global. UnitStrile
dominante erau imperiile cu state moderne ,centrul lor' Aceste imperii imprrtdgeau unele
calitrEi ate preoecesoarelor lor clasi;prin faptul c5 aveau adesea o suveranitate
stratificatS (mergand de Ia coloniile fEqis:
panr la dominioane $i prorectorate). Dar
multe erau imperii de peste mdri, ca--=
sprrgeau tiparul clasic (chiar gi faimoasele
imperii maritime ale timpurilor clasic=
precum cere ale Atenei qi cartaginei,
aveau tendinla de a se concentra in ju:_
oragului-stat central). Iar teritorialitatea
fixr a statului modern era reflectatE,practica europenilor de o demarcare
teritoriald precis5 a coloniilor lor. De asemene:
ideologia multora dintre imperiile clasice
avea o formr universali, aspirand sf, conr:Ieze lumea cunoscutS lor, in timp ce
imperiile europene."arrorrau, c5 erau memb::
ale unui sistem internatrional in mare mesura
constituit din sraie-imperii moderne
De$i, in secorul al XIX-lea, statul modern
crease deja o revoru(ie devenind no. ,
unitate dominanti a sistemurui internatrional,
un sistem gtouut oe-state moderne nu :

nu.ru,.iliiu;;;il#':_

apdrut pdni cdnd nu s-a incheiat procesul

decolonizrri i (vezifigura 12.3). Impen:-:
europene pot, astfel, sd fie privite drept
incubatorul sau mecanifmur prin care forr: politicl a statului

modern a fost transpusl in restul lumii.

Momentul $i metoda.acestei transpuneri a
variat, dar rezultatul a fost intotdeau:-:
acelaqi. Indiferent ce existase inainte, a rrmas
un grup de state moderne, unere bi::
intemeiate, altele nu,.dar-toate fiind c6pii
are noii forme poritice care apdruse:
Europa' Spre deosebire de imperiile antice gi
clasice,
uu"ru tendinta sa >:
dezintegreze in unitStri preexistente, statele-imperii
"u." de la
moderne,
cel francez .britanic pAnr Ia cel rus, au avut tendinga de
a se dezintegrain unitdlile administrat:..:
create de imperiu.

uNnATr

Guvt
Centri

Suveranitatr

internl

Notd: Tratatele din Westl

un nou tip de sistem inte
legitimitatea granilelor gi
Figlura 12.3. Forma

Primul ciclu al acestui

=.ropeni transferaserd, sul

populalia blqrinagd. L

i=riXIX-lea, acesre populali;

r Spaniei, intemeind State

--iteva tr5ri au scdpat de co

:-.rmelor gi formelor polit

":oonia, Thailanda, Turcii
cfonat ca un imbold transl
:-clu al procesului transfor
r-aintea qi dupl Primul Ri
iau destrdmat, iar Imperiu.
f3.re care se intindeau din
:: Orientul Mijlociu au aju
=:idti care aveau si devir
hf^;ilociu - Egipt (1922), b
-901), Africa de Sud (1910
:e asemenea independentra.
i.izboi Mondial. intre 1941
i). majoritatea coloniilor

'09

Jollruoloc ueteluolBul
eU Eor{V rS BrsV ulp ezeuodsl tS euuctraure 'euadoJne
,pns ap rsv urp s?$er e-s alullrg BereIN puva 'Lv6I erlul 'lElpuoni Ioqzcb
Ir.uE Is
req 'eluapuadaput eeuetuesz e;
n.11oq ir-rp i"" pdnp tndacul e nlcls lnpdtcut"rd
'(1961) epeuu3 '(OtOt) pns ep zcgly '(195'
t1pugqop ne-rS - (ttOt) PpuEoezeno5l
alaun IS - (Z6I) \e\'(ZZ6i ldr8g - n1co1[1i
Brlursnv - allqels
"1,r,rf1o"'"rrlp
'elenlcE elaluls nIZJgl IEtu EuIAep ES nue^u aruc dPlttc;
InluerJo urp elBls B olvJ

a.\rl?Jlsrurupu oplptrun

ii

'ITUNI

sr[JoJ aJEo uud prusruzraur nus

apuedurl '(g'71 ern8r; vat) :lup;
? nu auJepou otuts ep pqo13 rua.
?nou puruelep erJnlo,Ler o elap at

tlun'(fSOt)Buoglua1acxelBlslaJeulnopdnp''roleu;oJsuBrlploqullunzcleuoti:q
'sIcJnJ 'spuelleql 'uruodt;
B rrJpzruoloc eerelurueure 'zulqJ tS uts:a6 'utdotlg
JoleuuoJ lS rolauucr
acrtrlod
BaJepeA u1 euedorna
-r"a 'reiuapuedepur nrplspd
eaJezruoloc ap tedEcs ne upi B 3lgl
azatdepe as Es elroAeu i.oJ nn :ep 'tolruedoJna
.aluapuadapur alzls Bc eulls'I IIcIJeIuV alrpi rS ellun alelBls puleulelul 'talued5 rdelndod elsacB 'eal-XIX i
rellSuy rnln1llsllgluoloc umrlodurl lBlIo^eJ nu-s auedo:ne
e1 'pstulrSgq urlelndod p'ts
rnlnlocas lmndacul lS ueyllny IE Inlnloces lntrSrp;s
o-rlu1 'tS EJasuuopJoqns 'EJaseJaJsuur ruodolu

pzoq ap
awts ap trloltsau Touot[outaru1 mruwa$ts o

'eurelul Illptluurelns u

owtol'g'71
rS

ern8tg

roleltuer8 uelulnutlr8el

cordtcarneelsouncarlSlerecfptpnurpllnlpclEleuoriuulalulIualslsapdtlnouun
'?IIBJlseA\ ulp elolElBll : p'/oN
szrloquls E elreprsuoc lJossep luns '8r9I uI alBulues
EAISnlsxs EuJelUI

EIsrJolIJel elEllusJe ns

Y$

'euJapou ruedun-elels urp lrrur

aJqr,uau ne.ra pJ neelSouncar euer

-ortuoc ps pug-rrdse 'plesJelrun Eu
'eauetuasB ac 'Jol Jolrruoloc

ESt

f'*f*

rduerSp4epun.rctreulyPnopale3uIcolln^EesacordInlSesBIsnlclcInuIIJd

vluJ,rcl plslBlsJalul

ur8elu;

aurq eloun'euJepour elpls ep dru

alnEeplotul lsoJ 3 InlBtlnzat JEp'

ulatrlrgdurlpullJ.Ezecuu.tstspcruullJqeJeJnpuocqnssunlunentcol[t141InlualJoIJr:
es aJBJ elz:s
ul-oro rninuadul aIIIJoIIJaJ 'Blcrnr u1 pugd epuuIulc ulp neopullul'l?lu9J]sap
nEa
E-s snu 1m-radurl JEI
ep dru8 un e:elSeu IeJlsB lenl Y 'lse aJlEc sEJlaJ
pdnp 15 EelulsE'
ur*ot6 rS :u8u6y-orlsny epr:edurl pugc 'lelpuolN IoqzEU InIuIJd
p nlai:
Inlnsaco'rd
edorng u1 lncarled B-S uJepou 131s 1II ntradun ulp IIJEIIIJoJSuJ1

-uulurf,elxe 'EIIqEJapIsuo,

ug

zecuer; Ieo BI ep 'eu:apour r

as ps ufulpuel nueAe aruc 'ecrsr
:r esrupde eruc acrlrlod auuoJ I

fJ PlulceuoJ PJo uJepou rnJruPl

:n:nf ul ?Jlua3uoc as e ap ulurl
'aJrsBIo roprndurrl elz aurlrJur.rr
::EJ 'upur atsad ap rrredrur nz:r
:SdpJ alrruoloc P[ ap pugS:au) gr

.'rrselc Jo[ JoleJBosocaperd ap ri1

:J euJoporu elels nc ayrr:edun ne.t;

:l

EluBurruop ?olulr-un BJa nu pa

'glurcesuoc
'(Ig6I 'qrrug) epr

::' 'Ialodorlau ap eluuJSetut ti.lE

'rrzecue:3 se1u rutu 'alelp JpC .1nr
'alrruoloc rS eprluec auJapou a
-lruBlrJq
Ioc sap reur 'euadorna rr

lrasrSnsug rSg rSep 'ocrseyJ aprradr

etleuroldlC

sng elrradurl 'nydurrs eard atse

,*\algc :rqcaA reru JoleurJoJ elE a

'.:n ':epeSu 'era
leuoliuuJetur Inu
?JasurorualuJ 'eruode1 urp SoconS
alarqs urp rol ulrpppr ap elljosul
qP UnlEclE lalduroc Pro nu Inu:

trI plu?ultuop BelElrun El?ropul PJ!

plvzllsrluec
eJBtI]a nD
exrJ aJqoH
6LZ

NUACOI^I'IVNOIIVNUATNI'Inniarsls NI AIIIYJINn

?tel uJ pptr.losop es gs rS piuar"Ol

:ruodep lS (Ztgt) eurq3 1eilol ne ,e
ueu erdnse le!uoloc Inlolluoc sutlx
S

gepota ne 'ectJJV pleo1 edeolde

1r

"IVBo.I9 TVNoII,VNUaIN

280

INSTITUIREA SI EVOLUTIA UNUI SISTEM INTERNATIONAL GLOBAL

gi-au dobandit, fie le-a fost conferitr independenfa, devenind parte

a unei comunig;
de state in continul extindere. Ultimul mare ciclu al procesului s-a petrecut
in 199i.
cAnd Uniunea Sovieticd a implodat, eliberAnd in sistem cincisprezece noi state
moderne
Odati cu acest eveniment, qi cu excep(ia cAtorva rimlgitre (majoritatea rezistAn:

decolonizlrii), statul modern devenise practic universal ca forma politic5 in cadr:-cireia era orgaruzatd, via[a umand . in r9r4 existau 44 de state, in 1930, 64, in 1945.
in ciuda rizboiului, erau ror 64, in Lg6o, Lo7, in 197g, l4g, iar pani la incepurr
noului mileniu, peste 190. DupI cum am aritat in secfiunea a treia a acestui capito:"
multe dintre aceste state nu erau bine intemeiate gi numai cdteva dintre ele
apropiau de ceea ce se cheaml deplasarea suveranitSlii dinspre conducltori spr;
popor. unele, mai ales china, Indonezia, pakistan gi Rusia, aveau politici intern=
care incE aminteau de imperii, degi erau formal constituite ca state moderne. Nici i
unitate nu se refereala ea ins5gi ca la un imperiu gi chiar gi cele clteva ora$e-sta6
care mai rlmlseserl (Singapore, Kuwait, Luxemburg) au adoptat semnele distinctir;
ale statelor moderne. in decursul a cinci secole, imperiile antice gi clasice, imperiii;
nomade, oraqele-state gi chiar qi imperiile statelor moderne timpurii dispdrusera.
lSsAnd un peisaj politic de o uniformitate frrI precedent.

5. Dezvoltarea unit5trilor non-statale

Istoria unitXgilor in timpul acestei perioade este cea relatatd mai sus despre ascensiunea statului modern, care a inlocuit un amestec de imperii, ora$e-state, ligi de
orage, triburi gi imperii nomade ca unitate dominantd a sistemului internatrional. Ea
a fost insotritl de o istorie subordonatS, despre modul cum statul modern a incurajai
gi a permis

tipurilor de unitStri secundare sd se formeze qi sI functrioneze sub jurisdiclia

lui. in bunl parte, istoria poate fi interpretati ca o analizd,mai detaliati asupra unel
pdrli a unui proces prin care suveranitatea s-a deplasat dinspre conducltori cltre
popor, pe md.suri ce statul modern s-a dezvoltat din cel absolutist. Odat5 ce in interiorul gi intre state s-a deschis un spatiu mai civic Ai legal, guvernele principalelor
state moderne au descoperit c[ este in avantajul lor si creeze sau sI facd loc altor
tipuri de organizatrii care si opereze cu un grad de independentd definit de stat gi si
preia sarcini pe care statul fic nu le putea indeplini, fie nu dorea si le indeplineascd.
Aceasta este, in esen[I, istoria corporatiilor, intelese ca entitI(i colective, autoreprG.
ductive, autonome, autorizate de citre stat (sau uneori de cdtre Bisericl) si creeze o
sintez6 intre interesul privat qi sI indeplineasc[ diferitele scopuri sociale (Davis.
1971). Istoria corpora(iilor ca form[ sau organizare distinctl dateazl, din timpurite
medievale, avAnd rldicini in organizagiile ecleziastice, precum minlstirile sau
ordinele religioase, gi in cele seculare, ca, de exemplu, oragele, breslele/ghildele qi
universitrlile infiintrate,prin cart5. Exist5, totodat[, legituri cu marile companii
negustoregti-bancare mgdievale, familiale, cum ar fi compania Peruzzi din Florenga.
infiingatd in secolul al XIII-lea (Hunr, l9g4).

UNIl

in scopul intreleger
irnt importante. Prim
:ivilegiul regal, care,
:oderne gi ale extenl
:rroape integral in sec

CNIG). Aceste nu su
-prezintl un spectru I
:: Ia sport la drepturiJ
:lasi de unititri dominr

ii

Se poate pune intre

se numdre printre a

":tori (Russett gi Starr,

secolul al )
:ezvolti sistemul inten
,:gioneze ca actori aur
'.
ezute ca subsisteme
DlG-urile sunt organis
-:lterese colective. O a
.:tor independent num
suma plrtrilor sale qi ex
-n actor independent.

irzie, in

:aJizatd. care faciliteazd

:utonomie pentru a vor

-a calitatea de actor a a
:rivite ca un fel de con
:e actor. Unele OIG-uri

\Iondial5

Come4ului

:ctor, dar chiar gi

ele

'-niunea Europeanl (U.

.rtarut (desi incl ambiS

sistemul internatrional.
rarte a tehnologiei soci

-or in capitolul 13.

Firmele
Rddlcinile firmei mode

;i clasice, precum grup

:ornau diaspore comer

al XIV-lea in Europa i
sofisticate, cu o contal
rnor forme instituliona

'allqBJnp elBuolinlllsul euuoJ Joun

rs aprcJeuoc alelel l?alc ne alIuIuJ ap elaluJld
ioprntndecug u tS eleztleuuoJ rfnquluoc 'Punq IsuI elll[q"luoc o no 'olcllsuos
ruru eJnuouoce elrJeueued :oun llrpugdsEJ eJolJulu 1so; u udorng ul sel-AIX I?
e.lodsutp nsuuo-l
TnFIOCoS 3 EIErCJeruoc ufnlolag 'rrqluEc nualllue IJo slelcJeuoc
uncerd 'ectsulc ti
eJec nES arulyIutu elIIJolPIPc nulueug aJPc IJolSnAeu ap aprndn:3
IeuuIJ elIuIcEpEU
auJepour
u1
atrsp8er
lod
U
aollu JolrJrurreJl ellcltceJd tS alaseco.ld

elouull

'eluaroyg urp rzzrued zruedru

:ruuduoc alrJeru nc uruE8al

:S

alaplqSTalelsorq 'alaSuro

:1PS

,r

alrJrlspupu runca.td 'acr

:1undrur1 urp EZBelpp Elcuusr

's1,req) eleroos rrndocs a1e1u

r1 ezooJc ps (pcuasrg aJlpc ep

-o:da:olnu 'olrlcaloc Iippue

pcseaulldapul al ps eaJop nu
gs rS ters ep truUop pluapuada
?rJolsr BnloJ lrro^ 'e^tee)'tS euntlcu:elq ap [i*llc edece"rn"ot'""1''Jrtoo]lT":ffi
'puoliuuJelq Frualsls
Bc elrJn-DIO tuplgJl ES le1cepg IsuI else 'e1tlolu elsecu utq
ul ereotplpls auIS ap rolc? ep elElIIEc o nc elelpn ep (nn8rqruu EcuI tSap) tnrns
pueadorng ?eunru:
un EcsBepugqop ES lndacul e lS p'reioq J13 polu uI lncarl 3 (g1-1)

Iulunu.IJn-cIoeJluIC'eJqIIIeUJoIJoIe]ElsasndnslunseletS;etqclep.:o1:r
e
ep rllptrpc eF epllos rBIrI euroJ a;1pc uldarpul lod as '(cytio) tnlni:eruo3 EIBIpUoI\
'rolc, e;
,itnr-ra-r6 nzs (1yr1g) puotleurelul r,lauol tr Inpuod runcard 'lrn-,Io eleun
n"tntilr, .luraue3 uI .nu nu elelur-re,uo3 'ptueuzur-lad EiuuaJuoo ep IeJ un ec alt,ru;
JolsecB e Jo133 ep PelelIIEc Eluns pcp EJlc rEru p,rtlcadsred o alSepugqop IJn-CIO
.Ellnlu uerd nu JBp 'IIunI aleunu uI IqJo^ e n-rluad alulouol[.
eEolrJaJeJ uoJBqaIuI

EAecaJunNoI?[BJeuaDInJeleJces.elBlseJlulSeJeclunuIocgZEol|UJeJaJPv)R7eilV:
ug ptuzirodurl elsg 'tuepuadapul Jolce
eelar tS unJoJ 3c puVJ

-olfqqsur

lnurud

,-",

IrupBc
.liEtlun lderp rnltlsuoJ as B n:luad Iulouolnu IJolcE c ezauoti::
arnqeJl ellprlun
ps ualellcudec n nu ualzltroleur 'ppuotled Plseeoe u1 puotieura]ut Inualsls ElloAZ=
IB Inloces u1 'etzg
es eJuc uI Fpour n-uuad lueuodufl :ader un alse 'Eel-XIX
(Jrels rs
.ulse
'dd
ltessnu) Fo:'966I
ueperc nu IoN '('ru:n rs 79
rol urfuedu rsac
aJPIunu es arluud
'a.repunses
a1s3cB
rrun
gzzevtl
rJolnE
IlEtrun
ldarp eprn-glo
etuod e5
eund
pcep
BeJEqeruI
elpiuzrue8ro
rnqa$ re (916) eptuauuura,rn8relul
'alueurutop
'Inlntuls elsuopJoqns uVIuEJ olaqtu lgcrulq
liglrun ep ESE-:
'InFIuo
eprnlderp e1 uods z1 =
pnou o elsaur;ap nu rrndrl elsec8 aJlurp Inun IoIN
gzeue^aseJalur JoJEc elu alErcos rs ecrlrlod ltfuzruuSro ap 3re1 rulceds un plutzard;--

'(C1XC
rc 'eplueunurarrn8 (eged aruur u1) IcIu 'eolulouoca lcru luns nu alsacY
aduo:cr
a1rt r"-nrr"nnfiuou eluuotiuuralut aptieauu8Jo luns 'XX Inloces u1 lur8atur
tS
eu.lapo:
alg
elgJlueJuo3 'alareolprurn 'pleuotiuusuefl ztierofuoc 'to Iatsuelxe
epzeqsnd ne 'eclurouooe ptprourud ro1 eprlcury nJ 'ercc '1e8a: lnr8elr't-:
rar[Jg
'rd
'aluzUodut lu-'r
ain j'q aptueduroc tuns 'rrlndulll PIII elec Plpolol 15 'elauru6
rruuduoc ap r:ndrl pnop 'u-raporu puotluurelu Inlntualsts tue?e1aiu1 lndocs u1

Nuaoow'IVNoIivNuarNI'Inrtsrsls NI a'IIIYTINn

rollB 3ol PcsJ PS rus ozeaJc p

:olapdrcuud elau-reln8'p8e1

-atur u! ec EIPpO 'lsnnlosqB I.

erpc rJolpcnpuoc erdsulp lus

:aun erdnsu Elurletap rcut RZIII

zrlcrpsr:nlqns ezauolfcury ps rr
:zlerncur E uJoporu IruBls tunc

:f

'leuorJeuJelut rnlnualsrs z

:p ISll 'alets-aSuro 'rrrodur

-uecsz ardsap sns rprrr Flelela-

iI:

plsue tS ales rolllrpd eun'

,-u"n"p e ruluad t-eoep IIJqIIIeuI IAJas tS-u rulued llruu IElu
'3re1
uI
Iuunu luepuedaput rot::
Itu IeJ Insues
lvoep llnlr IIlr s^ac alsa Pcep erqy
'o^IlcaloJ aselal:
e) gte lelxe:ec g aleod 'nNO urnca:d 'aliezrue8lo op IeJlsE O
z ruluad oluls ep undm8 ep elelull.Jul 'egqzls arusluu8Jo luns aIIJn-CIC
,orn
.aJBgr rBru LualSIS Inun
ug tuapuadaput ezueuotlcu eo eluelslsqns Ec elnzE"

tlz

'lua
-g:esnrpdsrp urndrurt
euJepou
:lruadur 'acrszlc rS acrpe epu
:.\rlcuqsrp elauruos luldopu nB

:rels-aSao u alvc alec rS ruq:

l rcrN 'euJapou alEls uJ alrntr

:rualur Icrlrlod neolz 'Ersng rr

r:ds uolpcnpuoc a:dsurp IIIEI
:,_ ale eJlurp Blelgc ruurnu rS
'lolldzc
Intsoce e ereJl e eeunrj
-nrndecul z1 pugd rel 'g?I ,gL
'st6l uI 'tg'ot6l ug ,e1u1s ep
-rupuJ ug pcqrlod BrruoJ uJ IBS

?uglslzeJ Batellrol-Eur) efrSpurp:

etuaporu elas rou ecazardstcur:

'i66I ul lncorled

iplrunuroc raun

B-s rnpsecor(

B eged

puruel:

.IVgO'IC 'IVNOII,VNUi

282

INSTITUIREA SI EVOLUTIA UNUI SISTEM INTERNATIONAL GLOBAL

bancare, sucursale 5i altele asemenea. Casele bancare italiene, precum Medici.

Bardi, Acciauoli gi Peruzzi, aveau sucursare in Londra, paris gi Bruges gi ftcea;
parte dintr-o re(ea de peste 150 de bdnci italiene care operau la nivel multinagiona(Dunning, 1993, pp. 97-98).
IncepAnd din secolul al XVI-lea, noul stat modern aflat in ascensiune s-a impr:_.
din ce in ce mai mult nu numai in faga autonomiilor medievale extrem de impl4ii:
din Europa (ordine religioase, bresle, oraqe, seniori feudali etc.), ci gi in fap un,domeniu expansiv de teritorii qi popoare de peste miri. Inilial, noului Leviatan ,.
lipsea capacitatea de a initria expansiunea comergului gi colonizarea teritoriil,^:
indeplrtate, ca mijloace de sporire a avutiei gi bunlstirii nationale. Aceastl lipsi :.
fost cea care, din secolul al XVI-lea panr in secolul al XVIII-lea, a dat nugt..=
companiilor bazate pe privilegiul regal, care au devenit unul dintre principale-:
instrumente ale expansiunii europene peste m5ri. Companiile constituiau u, u1nul,n.=
de drepturi economice 9i politico-militare. Scopurile lor variau de la deschider;:.
noului comert pAni la dezvoltarea noii produc(ii gi colonizlri, iar pentru a indepliaceste misiuni, Ii se d5dea adesea dreptul de a exercita puterea militarl gi politiii ,cadrul zonelor in care aclionau. Dar, pe mrsurd ce capacitatea statului in Europa :.
crescut, noul Leviatan a recucerit ftrd ezitare puterea militarl qi politicl pe care :
delegase companiilor bazate pe privilegiul regal, punAnd astfel bazele firmei moderrr
mult mai strict circumscrisr la domeniul economic (Davis, 197r, p. ii, capitole-:

3-8; Thomson, 1994, pp.

59-67).

Spania gi Portugalia au fost primele state europene care s-au aventurat in lums:
largi gi au ftcut acest lucru initrial intr-o form[ mercantilistS, economic centraliz:-:

a imperiilor clasice. Initial, ibericii nu au favorizat firmele private. ,,casele,' lor casa de contrataci6n spaniol5 (1510), 9i cele portugheze Casa da Mina gi da Guin=:.
5i Casa das Indias (circa 1500) - aveau mai degrabE forma birocra[iilor de star. \aveau ac(ionari independenfl, iar capitalul gi navele lor erau furnizate de cdtre sa:
Ca institulii ale statului, erau interesate de achizitrii teritoriale, mai ales in cele do:-i
Americi, unde capacitatea popoarelor locale de a se opune unui astfel de expansr;nism era mult mai slabx decAt in Asia. Ca arare, spaniolii gi portughezii au incep=
sd numeascl viceregi gi s5-gi croiasc[ imperii teritoriale mult inaintea statelor eu::pene nordice. Spre deosebire de iberici, francezii, care au inceput mai tArziu, s-folosit de companiile bazate pe privilegiul regal - precum compagnie des Ind=:
Orientales (1664),lichidatl in 1769 ca falimentard - dar aflate gi ele in mare mlsu:i
sub comanda statului gi in fapt sub controlul lui (coornaert, 1967, p. zz9).
Europenii nordici, mai ales olandezii gi englezii, s-au axat pe compania bazata;:
privilegiul regal (Curtin, 1984, pp. 152-157; Davis, 197t, p. ii, capitolele 3{
care era un grup mai mult sau mai putin privat, recunoscut printr-o cartf, a guvernuca avAnd dreptul sI desfEgoare anumite activitdtri interzise altor cetlleni ai acelui si:.:
Precursori ai companiei bazate pe privilegiul regal pot fi gasiti intr-o compar,:
genovezl format5 in 1373 pentru a cuceri Ciprul in vederea stabilirii monopolucomercial asupra comerfului egiptean. Mai multe exemple pot fi gasite in seco]
al XVI-lea, pe mSsurd ce expansiunea europeanr s-a pus in migcare - compr--

UNIT,

-\r'enturierilor Negustor
:supra explordrii unor
lompania Muscovy per
Sompania Levant (1581

_:iul regal a fost in secc

:entatx, bazatd pe cote
:-e actiuni, mai sofisticat
;- Olanda, ci gi in Frar
Jrmpania Olandezd, a I
-602), Compania por
lrmercia do Brasil (16,
::r Londra a fost de i

:ai-enea unde se vindeal

:-ntre aceste companii e
)r',ardezd, a

Indiilor de l

::manda sa 100 de navr

Compania bazatdpe
variat

de institutrii. C
=r
:anzilie de la feudalisr
;.ugie din afara granile
i:telor moderne incd ir
)upd cum observd Cor
=rropei s-a desf[gurat
51e Europei, expansiu
-'7are a administraliei
:-andezii au folosit orga
:etigenilor. Companiile

::uda15 a suveranilor de
:;F de suzeran. Cartele

:-ale de monopol asupra

de timp. Ele inclu
-d
-;heia tratate cu condur

::4e

armate pentru a
=:ropeni. ,,in colonii, a,
::esus de orice, dezvolr

::ivilegiul regal"

(Coor

:entrale ale statului un,

::sincronizati de alte
..:torizarea,,corsarilor''
-:re-p5rtri din pradX. M
:-.riul s5u a fost dob6ndi

:gitim al violentrei de
:apitolele 2-3; Thomso

'OZ-ZZ'dd'VA6;1'uosruoql i g-7 alelotrdec

Inl rnlnrJolrJat EJEJE ul rps rruaiptec eJlEc ep talualot,^ 1e rut1t3a1
nPs plodououl lgcep auloJ^ep IBIII llnlx llpugqop lsoJ B ngs InIJol
erdnsu
rnlnrirc;exa
-rrel ad euurSal reiuelor,r e:dnse uJapou rnlnl4s lnlodouoyq 'ppu:d urp rl.rpd-a1o:
raun 1nqurqcs ul e1lllllJeur ep:ngodsuBJl ?culE e rulued ,.:o1uus.toc" ueJ?zlJolnE
nES JolrJuuacJeIII eeJlsolo; urnce:d 'rnlndrurl a1e tcnce:d allu ap ElszIuoJcuISeP
eJe nu 'InlruEls EJSJB uJ pzeeuotfcury ec 'tle,rtrd IIOI3B Joun Inlnl2ls ep aluJlua:
'(gtZ'd'Lg6I'uaeu:oo3) .,pBer lnt8apa't:d
|licung u8a1ep B ep Pollcerd pseacy

- arucsrur ur snd u
Inlocos ug elrsp8 13 lod aldura
inlnlodouour rrJrlrquls peJepal
aruudruoc o-:tu1 drsp8 r; 1od
'lels rnlece rc ruaiplec Jolle esr2
rnpurarrnS zElJea o-:luud lncs
'(9-g elelorrdec 'n .d .IZ6I ,s
ad pwzoq oruodwoc ad luxu ne-

'tuedo:n:
ruru 'rS lgc '?lslxe eJ?c q eJnsEIII u1 'pctltlod eaJEZrueAJo 1918 'Iruoloc u1"
Jolrp1rJ u tS :opcruPcol eAlJlodug p,rulodoap e:pde es P nJlued aluurre a[o-:
eaJo u ep lS ppauour eleq E op 'axul elcaloc u ep'IIBcol IlJolEcnpuoo nc elgleJl elaqcul
u ep eeJelnd r3 :u rrrns .alElulsrse,r.c r:nldeJp Eesepe nsepnlsul a1g 'durn ap Pl'I-:

EJnspu aletu ur a1e rS etegz :zp

,gL61 .pJeMoH)

'arl

eruedruo3

'Gzz 'd'Lg6l lueeut

alezeq rolttuedruoc elIuIVuI u1 nPUu es pclruouoce Eemllolzop 'ectJo ap snsa:i

ppuolrad o ntlzds un Ezruoloc u ap lntdarp nes nIJolIJel tnun zrdnsu lodouour ep elEI:
'uBJszns ap plz-:
-Jeruoc urudarp uolsnSau ep dnJS rnun 'piuase u1 'nep:ocu elalJBJ
nle8rlqo ap tupldacc Inqulqcs ul rolIIES?^ apneJ Eprocu ? ep rolruEreAns E EIEpn?-:
a]r.;zeq elrrueduro3 'ro1rueip::
ra.r.rlerlrur e agud eJeul IEIu o neSEI aruc 'actlqndturas rrJezruz8:o ltso1o; nE IIzapuEIi
rs rrzelSue ,lndecur unq EI ecl '(.euJalur JOI IIJEUJaa.nS lS tede:lsruturpe e oJezr:

ucrtcu:d u1 ueurSuo

nee^nu rS1

p8e: lnlSaI.tud ad

a:eptlosuoc ep arzcStur o putlosul ueoco alsad ueunlsuudxe 'tado:ng alufeleol ruluad...euJepour JolelEls BaJello^Zap nc 1e1e:zd ug lernsp;sep z-s tadorn:
E ueeoo etsad eauntsuudxg" I OZZ-SZZ 'dd 't96I) uauJooJ P^Jasqo urnc pdn6
'ueco otsad zauntsuudxe ep arn8uts udnco es u ap eJuIIuoJ ul EcuI euJ6polu Jolelz::
uetatcuducut tS (tt:oluel loJluoo e ep lgcep llnur ruru) :olaituer8 EJJu ulp elitr';
eurlqo E ep lsrlrluecJetu rnlnlBls InseJelul 'rustpltduc EI IusIIEpnaJ e1 ep etltzue'llirullsul ep l?IJe^ 15
ap Jatse1llg un ntf,ouet le8er lnt8alr,tud ad erczeqaprueduro3
un uc 1rupdu u Ic'EuIJoJ prnfluts o lenl u nu lzfiar 1nt8ap,tt:d edglezaqelueduro3
'GtZ-OZZ 'dd 'S86I 'yapnu:g) elerlrreul Belellroleur 'aa.uu ep 00I Es spuzluc:
qns ue^? tS :ne ep auol eP t9 ap IEIIr-q lultduc un lnle E lsg op rolIPuI E pzapuE-rl
uruzduro3 'nlduraxe oC 'alIqepIuIJoJ elulelsls?^c Ilplpua nu:o rruudtuoJ alsecE alu::
elaun '111lllJeru lngodsuerl n:lued t:prnfltsu nurEdurnc as rS ntaputrr es epun ?eua-I?:
-e8:oer

rS

Elsace uI PlBpuoJ Eauetuosu ep lsoJ B srpuo'I u::

'(Ofgt)
uospnH InlrUIoC utuzduro3lS (619I) IISrg op ulrrelucs.p,(o11urueduro3
op Iereg zru8uduro3 tS (SZgt) lsg ep rolllpul e pzaq?nsod urueduro3 '(769.
lsg ep rolllpul B ErIuBlIJq uuuduro3 '(ZOgil lsg ep Joll1pul E gzepuelo zruedruc;
.ecJ?uauuq rs elpen5 '?rsrud 'uiuu.ld u1 ts tc 'zpuzlg .,
: nJgrunu es ele eJlurJd

o ec prlrut '(ggqt) ppzouad

u113uy u[ Iuunu nu 'tiptarcos ep loJlse ap nez tufulgug ne-S 'alucnsgos Iu1lI 'runli3E e:
elriplercos ep ellSpdep lsoJ nE'trepuudarlul ell1unuu u1 rl.rpd-atoc adglezeq 'E1E1ui=

pug, 'eel-IIAX IB Inlocas u1 lsoJ e p?e: p;

-ey.tt:d ad evzz,grolrueduroc B arlrouul ap upzot:ed J?C '(I89i) luB^aT eruzdu:uruedru:;
lS : (OfSt) Ecllleg eruzduro3 : (ESSt) ulsn6 nr Inlreuros n:lued,(,rocsn6
e:dr-;r
ttrproldxa
Joun
41ru
e3llse-pJou
tS
JorJelln eul1ep ec 'etsy e:ds actlserr-prou
rollJalrruue';
'(gSSt)
trolsn8eN
plodouour nuautlep arBc Izeuopuol uolsn8eu ap 002
-a13ar atueduroo ap eJBoIJeluE aleuuoJ

e\z

NUACOW'IVNOIIVNUErNI'InWATSIS

NI A'II-IYIINn

sapul sep em8eduo3 uncard

nu-s 'nrzJgl IEur lndocul nB eJE

-oJne Joletels eolurBul llnru elBt
tndecug nz lrzaq8ngod rS rr1oru

-orsuedxe ap JeJlsu rnun eundo

Enop elec q salB ruIII .eprJolrJ
'lE]s aJIEC ap alBZr-uJnJ nsJa
Jol
nN 'luls ep ro[rle;coJrq EuuoJ
?eurnC up rS eur141 ep esEJ ezor

Jol ..alesu3,, .olenlrd elaurJg

AEz\e Jluac cnuouooe, Elsrllue:

?aunl uJ l?Jnlue^B nE-S eJ?c eu

'll 'd ,1161 .slzreq)

'auapou rauuu elezBq
IeJlsu pul
: arec ed gcprlod rS g.rulgru ea
z edorng ul rnlnlas BelrtlcudpJ
rI EJnrlod rS p.rutrlrur uaralnd str
uldapug ? ruluod.rur .rrpzruo1o:
?aJeprqcsep EI op nsrJs Jol eI
ae8puru un nurrurlsuoc epruedu:
:lepdlcurrd erlulp 1nun lpo^ef
::EISEU ]3P 3 'BEI-IIIAX
IU InI(
z psdrl Elweoy .aluuorfeu rrrplsl
:olrrJolrJel ueJ?zruoloo rS lnlni
.: uulurAa-I rnFou .prlruI .uEur
:un eiug ug lS rc ,('c1a rppneS r.
aii:gdulg op ruelxe elulerperrr Jl
;:rdun u-s eunrsuecse uI IBUB uJi
alelolrdec

-?uoliBurtlnur

Ie^ru el nu:edo e:e

:"ooEJ rS sa8nrg rS sue4 ,urpuc

:Jlpehtr

uncard .euarplr

aJecu

]Yso.Ic .IYNoIJ,VNUaJ

284

INSTITUIREA $I EVOLUTIA UNUI SISTEM INTERNATIONAL

GLOBAL

in secolele al XVII-lea 9i al XVIII-lea, compani ilebazatepe privilegiul

regal s-au

transformat in organizalii bine definite. Ele au inceput ca

irupuri de parteneriar
comerciale cu un interes impdrtEgit in a exclude neguitorii chnAesdni gi
in a asigur.
siguranla navelor lor gi a mijloacelor fixe in p5rtri ale lumii unde
nu se putea glsi nicun stat eficient sau prieten. Grupurile de negustori gi-au unit resursele pentru

impI4i profiturile oacx voia;ut era incununat de succes:"

un tip de aranjament partenerial obiqnuit in lumea antiie gi clasicl. Aceste parteneriate pe termen scurt au {Zcut loc formei mai noi, mai sofisticate gi permanente
:.
societIlii pe actriuni, in care insrgi compania poseda capital, iar
,,un capital pernaner
a devenit in cele din urmd bazauruficatoare pentru ac(iunea
corporatistd" (-oornaen
1967, p.253). odatE ce capitalur a fosr transferat companili, fiind in
mai mic"
mdsurd deginut de cdtre proprietari, a prins r5dlcini ideea icliunilor tranzac[ionabile.
permitrand companiilor sd grseasc[ un capital fie tipErind noi
acgiuni, fie luap;
imprumuturi. Asemenea companii au iniliat conducerile alese prin vot (,,consiliisau ,,curtri") pentru a-gi impune regulile, pentru a rezolva disputele dintre membr:lor gi pentru a negocia cu strxinii. Ere au inigiat totodatr gi proceduri pentr_
finantra

cIl5torii gi pentru

intocmirea contabilitdtrii anuale.

Modele iberic-francez gi anglo-olandez au evoluat in cele din urmi/cxtre :
singurd normE. Casele iberice au predat fdrd. ezitare activitatea cltre companii;
private mai eficiente din punct de vedere economic. Companiile bazatepe privllegir
regal din nordul Europei au fost in cele din urmd incapabile sI gin[ pasul cu cerinlel:
expansiunii coloniale, ale stlpAnirii teritoriale qi ale furnizXrii securitilii. Ele au fo;
silite sI-gi apere monopolul impotriva ,,pasagerilor clandestini" care beneficiau ari
de pe urma costurilor in scddere ale transportului maritim, cAt gi a sustragerii de ,,
orice contribu[ie in vederea asigurdrii securitlgii. A existat, de asemenea, gi o nelnigte ideologicd crescind5 cu privire la pericolele indecentrei morale gi ale corupli=ridicate in rAdul celor angajali in administratia politicl 9i in comertr. intre 1Z8A s:
1806, funclionarilor civili 9i militari ai Companiei Indiilor de Est le-au fost rerrili:
drepturile private de comercializare. Ca o consecinld a acestor presiuni, companil=
bazate pe privilegiul regal au fost treptat readuse sub controlul guvernului de clr=
statul modern, din ce in ce mai capabil gi mai coerent, care a preluat asigurareo
securitilii in afara granilelor. ,,cand expansiunea a frcut loc cuceririi... vectur=
companii bazate pe privilegiul regal au fEcut loc imperiilor viitorului" (Coornaer
1961, p. 239). cea mai cunoscutd, Compania britanicr a Indiilor de Esr, cr=
preluase conducerea Indiei, a fost prin lege subordonatr coroanei in 1773 qi 17g-

legea fiind aboliti in 1858, dupd rEscoala cipailor in India.

Datr fiind anvergura activid(ilor lor, este firesc sd consideri.m, din unele punc:;
de vedere, companiile bazate pe privilegiul regal drept predecesoarele corpoiatriilc:
transna[ionale actuale (CTN). Dar linia de succesiune nu este directi. Foarte pugirr
dintre companiile bazate pe privilegiul regal (compania Golfului Hudson fiind :

exceptie) au supravieguit reprelulrii puterii de cltre stat. Societ[lile pe actiuni cu rispundere limitatl, mai curAnd exclusiv economice, care au apf,rut in secolul al XIX-le.a

erau aproape toate intreprinderi noi, distincte din punct de vedere institulional c=

uxlr.a

srlmogii lor, degi

datr

sazate pe privilegiul re1

diferentriat Europa de (
aparigia statelor, ci gi a
lintre ideile-cheie care

t
c
,
t

Parteneriatul: in ca

responsabili de ea (t

Corpora{ia: in care

ei, devenind ceea ce

cu scopul de a exerr
Rdspunderea limitat
pentru datoriile corr

Listarea la bursd:
deosebire de o comp

publice).
Societatea pe actiun

:atisd - cu alte cuvinte

:apid incepAnd din 185
Companiilor din 1862, t
nfiin15rii unei compani
:n vederea infiintririi ut
:ial5, noile firme furni
:ecesar[ pentru a dezv

:ructurl ale clilor fera

rr mare mdsur[ in cat

,iberale, aga cum erau h

Deqi in aparentl private
:u statul, mai ales prin t
Je shipping pentru tri

:roderne, statul a trata

:rdtdndu-gi interesul
-'ucdtor

in cadrul impet

:aversAnd hotarele din

:ional5. Calitatea esenl
:roduc[ia, furnizarea d

-.rganizationalX ce tran

:arcazd de Ia inceputu
ntreprinderii economit

srf,ine directe (ISD) :

-,rcuri mai eficiente pe
::rilor impuse de mul
iateazd,din 1889, mon

oeJec ep alrrlluuld uI eatselur (rnqpu3 BIruEc eurluerd ul luetuotu '688I ulp Vzee:.-p
trruC polrun urueduro3 'atEZIIIJtsnpuI nou alalas aJtulp allnur ep esndtut Jolllru
-rodun urdnsu alolzoJluoc tS elegr:a ollne ps tS ericnpo:d n:luad alualcge Ieur lJncol
pcsuesg8 ps 'godsuurl ep ellJrusoc eze:oScnu ps lecJecul ne (CSI) elsaJlp euIPJls

ap puolfnlpsur oJepal ap tcul

'Bal-XIX p 1nlocas u;1rugde nz

-spJ nc runrlcu ad aliplercos .tr

o pullJ uospnH rnFuloc

ayrfpse,rut m pJnsplrr ad'0t8I u1 tn.rpdu e uJapou In-NJJ

e EJell?tuo{suurl eerziueulJ nc Elupo '?ol-XIX te Inlnlocas Inlndacul 3l ep gzeelep
auJapour JolrJn-NJJ rlJosecapeJd' aleuotiuu e1ef rue;8 apuassueJl at gleuor\ezruu8:o
erqJeJer o Elsrxe po rS r:pi etlnur ruru u[ col EaAE ]od (ttct.uas op EaJBZIuJTU 'eticnpord
'esJnseJ ep earauriqo) aps elriglr,rllJg Eo atso NJJ Ieun e pptiuesa eelBlIIuJ 'plzuoti
-EusueJl eriu:ofuoc ElEJpAope o puruelap 'euuJel.ns alelels eJlulp elelu]oq pugsJaleJl
'.r.r1ecgruuras reru Jep 'autepoul Jolelets a1e eleupdepul :olluedul InJp?c u1 rolpcn[
un llnur reru lol lruolap u puJeporu Etutld 'Es eaJulspunq nrtued InsaJalul tS-npugtpru
'rralnd raudo.rd p lueruola un ed uc altllua Pnou nsece lalell B Inluls 'auJopou:
Iaur:g elrrnlndecul BI ep ftIqJ 'taiuapuodse.roc lnlrodsuurl mluad Sutddtqs ap
.rolrtuzduroc JIuelIJq lnura,rn8 ep alep Jolac seueruasu 'Ilplsqns uud sap rctu 'lnluls n:
rrryp8el ep aulpnlulnur o turlsEd nu euug elsecu aJlulp elptu 'eleAIJd plueredu u1 tSaq
'@SZ-ZSZ 'll 'dd '.S06I 'sl^BC) arr-un 3la13ls tS aruellrg
tr nure lunc eSu 'apraqrl
"er?I
rerrr Jolo, p sel rcur tS elulJlsnput elu]s rolepdtcuud 1rupuc uI PJnsPu erelu uj
tncertad u-s BS aJ?tlo^zep Ec 1a;tsy 'rogyicrunurocelel tS ele;al JolIPc ep EJnl3ruls
-er;ul ap alcerord agou rS lgc 'plerrsnpur erlcnpo:d lVlE Ello^zep e ruluod Prusecac
ppuo{ezrueS:o euro; tS lgc '1e1tdec ep aluns allJulu lgl puVzIuJrU eurJIJ ellou 'EI?Ir
-snpq e{n1o,rer ep gle8el atse auJepou IaIuJIJ erfrredy 'Blaun tuplutgul eaJape^ q
mplueruelJe6 z r8ay teun tuoutfqo uel?llse?eu pugultullo tS ttuuduroc taun tupiutgnr
Irusoo pugcnpeJ 'plelnu1l eerepundspr EI ueJecaJl tecJBIIr E etex'Zggl utp:oprueduro]

ze8el llnlltsuoJ B-l oroqc-tueurou un 'aruBtlrg uelew q '0S8I urp pugdacul pldu
apunxa as rS gggl pdnp prudu ps edecul '- suJopotu uurrr; 'alura.nc ellu nJ - ElsIlEl
-odroc purroJ o-Jlul 'psJnq EI ElElsII E1z1ru4l arapundspr nc runtlce ad telelalcos
'(actlqnd
rerlnqrrluoc alrqruodstp luns nu epuntfce eJec q 'plzrrud erueduroc o ap eJlqesoop
e:ds) psrnq u1 egqruodslp tuns tatuzduroc egunticu aJEc u[ '. PSJnq Dl DaJD$I1 .
'taruudtuoc elIIJolEp rulued

piplrtrrrl eletrgqusuodseJ o Ielunu nu trreler:do:d arec u! : plDltult oanpundspg

'gipler:dord earrugdpts rS ap8al egrnldarp ellrrexa u ep lndocs nc
'..o.reolunureu pueosrad o" elseulnu (917,'ly dd 'St6I) sIA?C ac uaac purua,rep 'ra
roprBeudord e zac ap plerudes pp8el etzlltuepl o aJe EITuIJ 3J3 uJ : otfotodtoS
'(gtztruryeu eteltlqzsuodser) ea ep tpqusuodse:
urldap ed runs tS umuoc uI BIUJIJ u{ap ruaureo tflnu IBtu eJec u! i lnlDuauauod

.
.
.

lsoJ ne Jotcu ap dtt nou Irusoc" IlJpllo^zep IIeIuel BI nuls eJec alaqc-allepl erq;
eleun 'Elutruu1 erapundspJ nc runrice ed rolriptalcos utluude tS lc 'royeluts edr:e&
:

rzrunu lsoJ e nu EIEIpuoru utlzuturop rulued BSJn3 uI eulqJ ap zdorng letiuaraS;

e ex eool gx RzeelueurnS:z (11-96 'dd 'OOO1) souBIrA?lS 'p8a: lnr8alt,rtrd ad aleze;
apruedruoc ep elztirut epuollnusut .lo1uin1o,ra z^ac pugJolup tSap '.ro1 ttSourpl'

s8z

Nuaconi'IvNotl.vNuErNI'Inl^Iarsls tu EtllYuun

eruEr

audnd aupoC .plcaJrp alse nu i

rolrierodJoc elareosacepard 1d
alcund aleun urp 'rrrEJaprsuoc

'eclulouoce n:aput:darlu1

'elpuI

'tgrl

IS ELLI ul raueoroc pluu

a:uc 'lsg ep Jolrrpul u pcrupl
'irauu.loo3)
..rnlruolrrA JolrrJec
oln{ce^ "'rrJr.recnc 3ol lnJE} r
zere:n8rse lunlard E elEJ .luel
arlpc ep rnlnura.r,n8 FloJtuoc q
ayruuduroc 'runlseld Jolsocu ?
asErter lsoJ n"-el lsg ep Jolllpu
iS 88tI arluf i:euroc u1 rS pcr
:addnroc ap rS ep:oru reiuecap
-rlau o rS 'ueueruese ep ,lulsrxe
z1 ap nra8erlsns u rS lgc .urtluu
:pe nercrJouaq eJ"3 ,.rurlsepuEJl
:soJ ne

elfi 'rriPluncas

rrJpzruJnJ

;laiuuec nc psed Eurl Es ollqudr

nrSapa.rrd ad a*zeq epruudurol

:pruuduoc aJtEJ Bal?tlnrlce oJl

oJlEc Puun urp olac

uI

lEnl

:-nuod unpeco:d rS Elupotot t

:Jqruau erlurp aletndsrp ulJoze
_irlsuoc") lorr uud asalu eJrJoJ
:u-"nl alJ 'runrlcz rou puupdu

:pquuorf cezueJl Jollunllo zeept

:rrur r?ru ul pullJ ,ralupduroc l

::aeu:oo3) .. plsuBJofu oc eeunrl:
:auerured Fllduc un* Jer .letrde:

? eluauerrr-red rS alucrlsrgos ruur

rS pcrlur
saJcns ap lsununcug ure
lnluroa
n:lued alesJnsoJ lrun ne-rS rrr
:ru rsp8 uelnd as nu epun rrurnl i
,-:n8rse u q rS r-ullsepuulc
11]olsn:

-:uauud alsacy 'prrsBIJ

:euauouzd ep undruB uc tnde:

:z-s p8er pr8ap,r,r"rd odotezeqal

lwolc

'rvNorlvNual

286

INSTITUIREA SI EVOLUTIA UNUI SISTEM

INTERNATIONAL GLOBAL

de pe coasta de Aur gi din Trinidad.

Multe brnci au inceput s[ devinf, trasnationale
in ultima parte a secolului al XIX-lea, Toate
acestea au avut loc in contextul apogeulu

imperialismului occidental, pundndu-se problema

dacr activirrtile din colonii conteazd ,,dincolo de granigele nagionale".
Dar, de facto,majoritatea investitriilor strrin;
directe treceau de la un stat independent
la altul, asemlnea investitriei britanice ic
Statele Unite ale Americii, iar probrema
investigiilor coloniare a dispirut, desigu:.
odatr cu decolonizarea- Perioada de dupr
1945 acunoscut o cre$rere exffaordina*
a numSrului corpora[iilor multinalionale,
de Ia doar c6teva la 37.000 la incepuru
anilor'90 (Hirst qi.Thompson, 1996, p.53; UNCTAD,
1993, pp.20_2L). l;
inceput, ele erau mai ares americane, dai
europerrii gi japonezii gi-au creat proprilre
corporatrii transnatrionare in anii '70
9i 'g0, iar unere dintr"
Ii s-au allturat in anii ,g0 gi ,90 (Gilpin, 19g7, capitolul Frit, nou indusrri ariza.*
6j.

Organizaliile internafionale nonguvernamentale

Istoria organizagiilor. internatrionale nonguvernamentale
esrc in general una a evolutriilor din cadrul societrgilor civile ale p-rincipalelor state,
care in cele din drm, a::
intrat in spatriul legal gi civic pe care statele
democratice l-au deschis in ultima panc
a secolului XX' in ultimii ani, ele au
fost tot mai des asociate cu ideea de
,,pluralizarc
a guvernxrii globare" (Gordenker gi
weiss, 1996) qi au fosr identificate drept
,,grupur:
internatrionale de presiune"
ftvilletts, 19g2) gi ,,noi migcrri sociale,,. Eticheta de
ONIG a fost institutrionarizatr de comunitatea
diplomaticr, in generar gi, in particurr.
de organizaliile interguvernamentare (wilretts,
1996, p.2). dregaturr foarte strdn-
s-a stabilit acum intre organizagiile internatrionale
norluverrrurnJr,ut" gi organizaliile
interguvernamentare gi au apdrut patru
criterii esenllle de determinare a faprurudacr o organizalie internagional5 nonguvernamentalr
poate fi asociatr formal cu c
organizatrie interguvernamental5
oiganizagia internatrionale nonguvernamenalE
trebuie sE fie non-profit, non-violentr, sE evite
acfiunea politicd menitr sr drunez:
guvernelor statelor membre ale organizaliei
interguvernamentale qi sr susginr (elurile
organizaliei inrerguvernamentare (wiletts,
19961pp g-jl. o.gi originile orgaruza_
triilor internalionale nonguvernamentale pot fi urmlrite in
decursul istoriei pdnr l:.
comitetele, societdtrile gi asociatriile .u." uu
inceput sr se dezvolte in Europa qi Statele
Unite din secolul al XVI[-lea, dezvoltarea
claselor

de mijloc gi imbunitrlirea comunicaliilor internalionale din secolul al XIX-lea

au fost
oferit stimulenru
formrrii primelor organizatrii interna(ionare nonguvernamen[ale
".i" "u." au(Seary,
1996).
In secolele al XIXJea gi XX, pe mrsurr ce principalele
state au creat in interioru
lor mai multe societitri civile deschise, a fost
favorizatr aparitria a numeroase organizatrii nonguvernamentale, preocupate
de orice domeniu, de ra rerigie, poritic6,
cla_s.
5i profesiuni, Ia sport, hobby-uri gi divertisment, pani
la bunistarea animalelor, pace
gi mediul inconjurdtor. unele dintre
aceste organizatrii s-au unit cu cele similare
dir:
alte trdri, iar artere gi-au extins numrrul
de membri gi organizarea in afara granitrero:

UNIT,

locedAnd astfel, ele a

=terior in mare mlsu
:ln epoca clasici, legi

-lionalismului a fost i
.:r Organizagiei Naliun
:. 1739), numIrul org
--6 in 1909 la973 in I
-rul 1994 un numlr r

-:entale ca extensie glo

r:cunoa$tem cI societi

nafii, ingerii Iadului'

:::orism (Aum Shinryk

:rtinse la sistemul inter
,.:namentale ilicite, cI

:-

organiza(iile intergu'

:iernagionale nonguve.
-riicii de Sud-Vest 9i

.eascd limita dintre ilic

:3servator in Adunarea

Spre deosebire

de

funelor, nu prea este I

-:ternationale nonguvel
:e Ia o organizatrie inter

:alizate. De exemplu,

-lional

care coordone

::alonului nagional. AIt

::scentralizate. De exe
.-cdtuiti din 109 asocia
"-:

un grad mare de autr

Alianga Mondiali

.Ibst

=ecolului al XIX-lea (S

-;f,erat sd uneasci gru1

-1ionale, fie ei univerr
:onalI de Cercetare a P
=lr,is Presley. Dar multt

-;ociate Organizagiei N
Organizaliile interna

jrierguvernamentale der
-n rol in politica mondj

":r participat reprezenta

_3\/ernamentale. Iar ac,

)rganizagiile internatrion

'nldrrrexe ap 'ec 'eJelseounc ed eluzvqepluetuerua.tn8uou eluuoriuuJelur oIriEzruEAJO

'IJol?^Jasqo ep slelllBo u[ oloJB lsoJ nB nu Euun ulp eelseoe JEI 'ep]ueuluu:e,r.ni
-uou oleuorleuJatur rrlezrup8Jo ap 0S9 IS Fpi ap 8LI te tluetuezerde: tudtctuud nr
'2661u! pturnSpgsap olg el ep nrpeIAJ ep uiuua;uoJ z-J 'Elelpuour ectttlod ul IoJ un
acuol ps rS aunrsa:d ep undnr8 sc azeuorlcz Es cseJop aJoffoap epluelueuJarrn8ralur
rduzruu8:o nJ ezercose es ES pull alluaruuuJa,tn8uou epuorieuratut altriezruu8ro

'elr.un rolrundeSl rariuaueS.tg

atercosE

e:eure;a luns tduztuu8ro elsace eJlulp ellntu rzq ',(a1ser4 stn13

rrotpcnf '(llcpa emtocroJ ap ppuoti
fitS
-uuJalul erizrcosy 'apuorfuurelq rpruS ep etietcosy) treltsreltun Ie eIJ 'eleuorieu
a1airuu:8 ap olocurp euiluoc eseJelur nc eueos:ed ep r:ndru8 qcseun ps le:ads
nE aruc 4lezrue?n lelslxe ne Irunlu eC '(SI 'd'9661 ',ftea5) Pal-XIX IE Inlnlo3as

luns nu piuern8rs nc

rnl r nes 4atJ

tS

ruug rldurrs nus (sruat 'qzS)

1nco1ftur u1 pteiurr;ug

'rolrreurl

ap auqSar3 rog{etcosy e EIBIpuo14l eiuetyy 1so; :

pleluetueurern8uou zlzuorlzuralut etiuztuuBro BuIIJd 'eluouolnu ep erzru per8 un nr

rS ole,rud eseJetur glurzardar ola 'ppIItuBJ erzculueld ep nfutcos 60I ulp Pllrup3lr
atsa Elerlrued aJBOrJruEI4 ap ppuoriuuJatul erlzrepag'nldruexe eq'a:rzzllelluacsaE
reru llnru luns epluatueura .n8uou apuotfzuralul ttiuzrue8ro atly 'puotiuu tnlnuopS;
InJpuc u1 pzzeuorlculg ec Ilires ap tS Joleo a11lptr,rrtce EzzauopJooc eruc ltuotiel
-.talur uopSa un-Jlulp EllruEole alse Iuoltuuralul ,{lseuuy 'nldurexe eC 'eluzIIE:-ua3 euPoJ luns olaull 'ell? EI ElBluaur?uJe,rnSuou plzuotieuralut atlezruzSro o EI a:
IrqzJeprsuoc gzeluel eJeztlelluex ep ppu.r8 tSap 'eluluaueu;a.tn8uou epuotleu-teti::
:olrrizzrue8ro e JoIJE ap uol?lllec 'Ieclqo ap 'atincstp ug psnd alsa eard nu ':o1atu:l:
Eaueruase pugJnc teru tS eptuauleuJe,rn8retut aytiuzruuS:o ep oJlqesoep ard5
'nNo u EleJeuac ueJsunpY u[ JoluA]eso:
ap lntuts Euun urp elao uI es-II-npuIJeJo Joleqrue 'p8e1 tS tIcIII aJlulp EIIIUII EJSEs
-pdep ps lrsner ne 'teur1sa1u4 BoJBJeqIIg ruluad zlJezruefltg IS lsa1-pns ep IIo1J-IL,
rn1ruodo4 uriuzruu8rg 'nldurexa ap 'uc 'ect1t1od alulueueuJetn8uou epuo{eu.tatr
rriezruuS:o olaull 'lauJelul uud 'luecoJ reur 'tS 'elzlueuteuta,tnS:elut eptiezrue8ro i:
EaJarcosu Au8au'uneeplolul nu tSep'Ioclqo ap else el BJoJEo'altctlt aluluaIuelrl;'
-n8uou eyeuodeurelur ropriuzrueS:o lmparu:alut uud puollzu:alul InIuelsIS BI asultr:
luns eueuroual elseov 'cla (rlSrser 'ltSIcsEJ) eluaJlxa etlnc '(of1,(ru1qg uny) urslJo.::'(rp;opad ep alefer) Elnxas aunrste^,lred ap r.rnd4 alaun '(tn1npu1 ura8ul '1gzr
gluztue?rc urJc uI pleceunlul us zaued ere lS1 EIIAIJ ueluteloos E3 urolSeoun:::
Es luzuodur elsa JEp 'eurq auuo; Euns elrlro Ilipelcos u ppqo18 alsualxo Ec aluue--

-uue,rnBuou apuorieuralur :olrdzzrue8ro eaapl

'(tSt'gZ ap rElunu un ,66I

Intr:

rulued ppar p8rey reur erirutSep o tSap) V66l ul 8Z6'V q IS 9S6I ul EL6 BI 606I ul 9_ .
BI ep lncseJJ aleluaruu:eln8uou apuotiuu:elut :olrtluzrue?Jo Irupunu '(686 :
' g 66 I -166 I apuorlout a tu7 t o1ttlozruofu g Tntonuy) atlun ro1runtJu51 tetiezruuS.to :;.
-rcrlsnets ll^rJlod 'rnFursrpuorleuralur u eralSarc o ap gtrlosul tsoJ u rnlntusrluuorieerlrods 'rupeSy 'EclloluC-ouuruog ?clJeslg ep salu IBIIr ale8al 'pctsulc ecoda u::
netup eo alrlodoursoc pluasa u1 rS eseor8llar nlntusur ep fJnspur oJ?ru ul JorJer=
plzdnco 'ocrurouoJo-uou rolrlzrofuoc uuo8eluJ tJrJrsJe^,rp ne elo '1a;1se pugpooc-j

L\Z

NUaCOn TVNOIIVNUAJNTrnNarSrS N1

arliyrrNn

'rolairuer8 vleJe u! eatez

urp eJelrlllrs elas nc lrun
aced':o1aJuurru? EaJ?lsELl

pselc 'pJrlrlod .at8r1e.r

u1

-rueBro oseorarunu u urlr:

IruOrJaluI uI lBeJ3 n3 alBlt

'(qOOt .,{:eag) ep1u,

Inlualntuns lrJeJo nB oJEC

-nuroc eer{p1punqu4 rS cc
elal?ls

rS

edo:ng ul

aUoA2

z1 pugd rerJolsr
InsJnoap
.
-ezrue?to epur8rro
ISoC
allrnJef purfsns ps lS aplue

azeunPp Es Elruelu p3!lr[o

ElulueueuJeln8uou pleur
o nJ I?rrrJoJ PlrJose rJ ol

lnpldu; e aJuurrlrJetep ap
alrrfzzrue8ro rS apluaurzu:
Esugrls oguoS grnlp8al

'.tzpcrped ug ,rS praua8 uJ

ep slaqcrla ...alErcos rJPc

pndru8" tderp

a1ecgr1u3p1

arezrp:n1d,. op seapr nc elr

aued uunlln uJ srqcsep nE-

nB prrrJn ulp olac uI eJpo ,

-nlola ? uun praue8 u; a1s

'(q

elezrlerJtsnpur nou eprgl e:

apudord luaJc n?-rS rrzeuo(

Y7'02-OZ .dd ,t66I ,C\

plndecur ?l 000.rg pl BAel
EJ?urpJoBJlxa e;elSa:c o ln:

'rn8rsap ,lrupdsrp ? elBruol

trI acruglrJq lerlrlsezrur eoue
eurfJls -rolrrf 4senur BeletlJoI

-uoc rruoloc urp allfptrzruce

mlneSodu Inlxoluoc ut eol ln
apuorfuuserl Eurlap ps 1nda,

Tworc'IvNorl.v

288

uNnAgu

INSTITUIREA SI EVOLUTIA UNUI SISTEM INTERNATIONAL GLOBAL

Uniunea Interna[ional5 pentru Conservarea Naturii gi a Resurselor Naturale (UICN

gi Consiliul Interna[ional al Uniunilor $tiintrifice (CIUS), au ajutat la structurarea

unora dintre punctele agendei gi, la fel de important, au avut o contribuqie la unele
dintre conventriile care au fost incheiate la conferingl (Morphet, 1996 : Buzan et al..
1998, capitolul 4). Dintr-un anumit punct de vedere, la scurt timp dupi ce a fos:
infiinpti in 1961, Amnesty International a primit un statut consultativ in Organizagia
Natriunilor Unite, ceea ce ii permite sI participe la intdlniri relevante ale ONU, sa
propunl documente gi sd facd declaralii. Amnesty dedici o parte considerabil5 din
timpul, expertiza qi resursele sale indeplinirii acestor sarcini, in vederea respectirij
Declaratriei Universale a Drepturilor Omului. De asemenea, aspir[ sI faci presiuni
asupra unei serii largi de organizalii interguvernamentale regionale, de la Consiliul
Europei la Liga Arabd (Cook, 1996).
intr-un numir de cazuri, legdtura dintre organizatiile interguvernamentale g:
organizatriile interna[ionale nonguvernamentale este institutrionalizatd,, iar organizagia
hibridd este alcltuitl atAt din guverne, cAt 9i din organizagii internalionale nonguvernamentale. De exemplu, Crucea Rogie Internatrional5 are reprezentantri guvernamentali qi nonguvernamentali. OrgaruzaTia este condusl de o conferintrd care se
intrunegte o datl la patru ani, fiecare stat gi fiecare societate na(ional5 avAnd un
reprezentant gi un vot egal. ins5 existd o diviziune functrionald a muncii, guvernele
finangAnd Comitetul Internatrional al Crucii Rogii, care protejeazd prizonierii de
rdzboi gi acgioneaz[ ca un intermediar in conflicte, iar societllile nalionale finanlAnd
Federatria Internagional[ a Crucii Rogii, care asist[ refugialii 9i oferd ajutoare in caz
de dezastru. Organizagia Internalional5 a Muncii este o altd organizalie-hibrid important5, deoarece, degi membrii s5i sunt state, reprezentan[ii statelor provin di::
cadrul guvernului, sindicatelor gi asociatriilor angajatorilor, fiind liberi sI voteze dupi

Concluzii

.:uilia

statului modern ci

-:J-rgurat caracterul

relaliil

- :eritorialitate gi suverani
-=::arcat[ teritorial, iar dre
-:irul

acestor pachete terit<

--:rnalional era predispus I

.::hegemonice. Dar, totodu
*:rnalionale, in special a

-:;hie qi rizboaiele frecvi

--:mit pentru a fi predispr

:r::oadf, anarhicl din istorii

*::lor rf,zboinice". in timl
:,-,.iern aveau multe in cor
*i-i:ce : extinderea teritoria
-.:: de mogtenire qi comp
'

.3

ensraum, iredentismul,

:=prurile omului, pielele

:*::istilor gi comuniqtilor).
-l,cum se pune intrebare

r:-: nu determind o devie

=:.oltarea societ5trii intern

;-:i de norne, reguli gi in

cum doresc.

:.--le

Organizatriile internafionale nonguvernamentale cu siguranli nu constituie un

rival in preluarea rolului de unitate dominantd in cadrul sistemului internalional, aga
cum se susline uneori despre corpora(iile transnationale. Dar ele joacl in prezent un
rol din ce in ce mai important in politica mondial5. AtAt corporatriile transnafionale.
cAt qi guvernele au bitut in retragere atunci cAnd s-au confruntat cu o presiune
concertatl din partea organizatriilor internatrionale nonguvernamentale, Dar aga cum spre amlr5.ciunea lor - au descoperit multe organizalii interna(ionale nonguvernamentale in urma Conferinlei de Mediu de la Rio, guvernele nu se tin intotdeauna de
cuvAnd in privintra promisiunilor IEcute la convenliile internagionale. Cu toate acestea.
statutul de actor al organizatriilor internalionale nonguvernamentale nu este pus la
indoiald, iar leglturile transna(ionale stabilite de nenumlratele organizalii internagionale nonguvernamentale formate in secolul XX nu numai ci influenleazl politica
mondiali, dar constituie o evolulie ce va deveni semnificativl in capitolul 15, cAnd
vom analiza societatea mondial5.

'

qi care din ce in ce m

_=ad de autonomie ca ac

-:

actorii dominanli

a pro

E. ::gumentat in partea a L

- . erplica de ce predicliile
:Llationale antice gi clasi
'r- lcratice ar fi capabile

'-:.:iul din statutul de prir

* -1ilor

gi determinant al

pugc

'SI pJolrdzc ul E^rlBJrJru

zcrlrlod pzeaiuenuur Ec rsr.unu
-o{eurelur nlezrue8ro elelJErxr
e1 snd elso

Jol rrJnlcnJls I luEurrrrJalep rs Jolrja-=

Ie JotBlepolu 'apuorleuJelur Joleuetsrs IB saJotd pdrouud ap Inlntels urp Inrc,::-:
ppscep ps rerr{c nBS aururle Es lgcul luorcrJns
EcsJ ps olrqsdBs rJ Je scrluJr:
elel?ls EcEp 3JBr.u ausoJ eJar^sp o BluazeJdal Ju J8C .o3rspl3 rs asrluB eleuoriEi].:;
eleuelsrs ul rue^ca{ ep lgrB cseJa^eps es nu alsrlsaJoeu alrrlsrpoJd ac ep mrldx: : :

al?IJadtur ttepr ealutrturtr8al uc [qrsod oJ?d ,B-JII e eeUpd uI lgtuetun8j:

=
unc udnq 'puotleuralul Inluetsls ul IJrlsrJelJg:ec rolrudord e dueururop rrJotoe ;--ap BaJ4colord u1 nou olturu alse n11 'rluuoriuuJalur rJolJB ?J eruouolnu ep pzi:-Pcsepugqop ps apluls-uou:o1rrfuzrue8ro elrurred lFtu ruIU ac uI ec urp e.rBc rs air:_:
atnfu

ES

.erurou

-BusuBJt rs al?l"]s:alur roprfelar ?lrnpuos rulued

ep E:_Illnlrlsul rs rpSa:
E aJpc.apuorieuralur uiEtarcos BaJello,_--=
ap p8ual es aJBqaJtul Hsecv .rcqzgt BI op pcsruq oJar^ep o puuuatap nu :::r
rolapdrcurrd InpugJ u1 reriu-rcoruap uerrpugdspJ pcBp eeJBqeJlul eund es urncy
olJes

o elets elapdrcur:d arlur lereua8

'JolrleJeqrl

ep

'(roplSrumuoc rS :op:li:ecr3010apr appr3ru3 elelrJeJrp 'esrqcsep eleiard

.rnlnuo elunrc::

ep ec4tlod IS tncql E llrnc zSu '(prcos Frrrsrurt\Jup 'JnrusrluepaJt'utnzlsua;.;e^Ilolu Iou ls8nEpe s lnurslleuorlup 'r8e: erturp zrlrladuoc rS arruatsour ap:---ntdarp ap ap8e; elrJEcrpue^er .uarepg:d .pprredul rS ppuoluel BeJapuuxe i e3i:-r*
ts acnue rrcoda InsJnc ug ruplerd nB aJec olac nc unuoc ul ellnur nuele rua]:,:
Inlruqs ap IoqzpJ ap alalrloru 'elsrlnlosqu elES rezeJ lndup uJ ..(ocruroqzpJ Jol;-.:
zpuouad" lderp ptncsounr else (.t]H.l IZZ-ggp) pzeurqc urrotsr ,rp grrqrn,r, pppc:::zlzdrcur:d pc 1ntdeJ aruldrugtug o elsa nu rs roqzpr u1 sndsrpa:d g u ru1uad rrtur.,:ela tlSacar8 etuls-aSe:o ap Inuelsrs : pcrun alsa nu aluonce4 elerzoqzpJ rS aq--::
arlurp e:nlE8e1 '1uuofeurelul InFldorp u rs ladzuroldrp z prcads ul .apuoriuu:-;
lpgtalcos ueJullolzep ruluad IrUaJ uelal un rS 1ua;o p .plupolot .Jeq .ecruoua6aq:::
alrrdrcuud rs a:elnd ep uluuluq u1 tele8ue ural
1s togzgr e1 sndsrpard z;e puoriuu::_:
uelsls lseog po Buruesu[ olelr-uuJe.{ns ap EriualaJd .elerJolrJal alaqced Jolsecg
In-]:cuI lsl^Isnlsxa IeIU llnlu llllqels lsoJ E EuJe^nB e ap FldaJp Jur 'lurJolrJet plEcJuE;;
Isru llntll lpe^ap e aeurnT 'luetsls rnln8e;1ur e-rdnse el?lrueJenns
IS olellleFolua: r:
apJupuuls aprrdord sndun e-rS ,lueprng .apuo{eu:elur roprieler
InJolc?Jzc le:n8r:-"
u pqo13 puotluu.Ielul Inlnuelsls e Elueurr.uop elulrun uo uJepou rnlruu]s zylr:r-ESEUJ

rrznlcuoJ
682

NuiI(oW.IVNoIiVNuaINI .InNaIsIs NI a.III,VJINn

nu epluaureurenn8r

'ualsace aluol nJ .apuorieuratur

ap BunueploluJ uri as nu olaruai
-eu-raa,n8uou epuodeuralur rrlu;

req .epluaursu.renn8r
aunrsard o nc luluruJuoJ ne_s
'apuoriuusuurl ellderofuoc
lgtv

tunc uSe

un luaza:d ug pcuolele JuC .alzr

eSu 'JeuolieuJelu rnFuelsrs

Irul
un ornlrlsuoc nu pluu.rn8rs nc

gdnp azelol ps rJeqrl purg .:o1uo

urp urnord Jolalels rduetuezard:

-rur prJqrq-aiezrue?rc Et[? o a]s

ul eJ"oinfe prego rS uiul8rya.
pugiuuurg eleuorluu aliHercos :e
ap rrJeruozrJd pzeale1ord e:ec
alau:aln8 'rrcuntu e p1zuodcurg
zec

un puglu ppuoriuu elulorcos aJl

as eJuc piuuaguoc o ap psnpuc
-uuronn8 Iluetueza:da: a:e ppuor
-uou epuorfeuJolur uiuzruz8ro r
eiezrue8 rc Jer, gtez\euodntu sur
lS apluauuu:ea,n8:elur elrfuzrur

.epuor8er

InrJrsuo3 ul ep
apluer
runrserd EcpJ Es p:rdsu .Boueruesl

lgptcedse: EaJapaA ur .rurc:es

ro1

urp ElrquJaprsuoc eued o pJrpep

ES 'nNo elB oluu^alat rrrulglul E
efiuzrue?tg ul Anutlnsuoo lruEls u

e ec pdnp durrl unJs el .ala

uezl].tJ I 966I ,taqd:ol^tr)
Pi
aleun BI ednquluoc o lnl? nE ,1ul
EeJeJnlcnJls BI tulnlu n? ,(SnIJ)
(ruCn) alerntuN rolasrnsay e rS r
rsoJ

"lD

lvso-rc rvNorJ.vruuarl