Romanian Journal of Medical and Dental Education

Vol. 5, Issue 1, January - June 2016

PERIIMPLANTITELE-DIAGNOSTIC SI TRATAMENT
Lazar Elena Luminita*, Norina Consuela Forna

Universitatea de Medicin i Farmacie Grigore T. Popa" - Iai, Romnia, Facultatea de Medicin Dentar,
*Autor corespondent : Lazar Elena Dumitrita
Universitatea de Medicin i Farmacie Grigore T. Popa" - Iai, Romnia
e-mail: magda.antohe @yahoo.com

PERI-IMPLANTITIS DIAGNOSIS AND TREATMENT (ABSTRACT):

Peri-implantitis describes a non-specific inflammation caused or maintained at the level of host tissues. Certain
authors define two different clinical entities: Peri-implantitis an inflammatory reaction with the loss of bone
support in the tissues that surround a functional implant. Peri-mucositis a reversible inflammatory reaction
localized only in the soft tissues. Peri-implantitis may have only a part or all its specific symptoms: bleeding
upon touch, increased depth of the pocket , mobility, suppuration and pain.A bacterial infection is most
frequently described in relation to the biofilm (defined as a community of microorganisms integrated in a
glycocalyx attached to a solid surface). The solid, sometimes rough surface of an implant shows better
adherence conditions of the biofilm. The inflammatory response of the host tissues to the adherent biofilm to the
implant surfaces is the most important etiologic factor of peri-implantitis.The treatment aims at the determining
factor of peri-implantitis, namely bacterial plaque. That is why the following therapeutic objectives are
observed: removal or modification of the bacterial plaque from the peri-implant sulcus; decontamination and
conditioning of the implants surface, correction and elimination of sites which cannot be properly hygienized,
determination of an efficient control protocol for the bacterial plaque, re-osteointegration.

Key words: peri-implantitis, mobility, suppuration, pain, peri-implant sulcus

INTRODUCERE la palpare, adncime a pungilor crescut,

Periimplantita sau boala peri-
implantar descrie o inflamaie nespecific
indus sau ntreinut la nivelul esuturilor
gazd. Unii autori definesc dou entiti
clinice diferite:
Periimplantita reacie inflamatorie cu
pierdere de suport osos n esuturile care
nconjur un implant funcional
Peri-mucozita reacie inflamatorie
reversibil localizat doar la esuturile
moi.
Peri-implantita poate avea doar cteva
sau toate simptomele specifice: sngerare
mobilitate, supuraie i durere[1,2].
Infecia bacterian este cel mai
frecvent descris n relaie cu biofilmul
(definit ca o comunitate de micro-
organisme integrate ntr-un glicocalix
ataat la o suprafa solid). Suprafaa
solid, uneori rugoas a unui implant
prezint condiii bune de aderen a
biofilmului. Rspunsul inflamator al
esuturilor gazd la biofilmul aderent de
de suprafeele implanturilor este cel mai
important factor etiologic al peri-
implantitelor.

62
 Romanian Journal of Medical and Dental Education
Vol. 5, Issue 1, January - June 2016
Scopul medicinei actuale este s creeze
pacientului confortul unei snti orale n
ton cu tendinele moderne ale medicinei
dentare. Pacienii cu edentaie parial i
total nu-i pot recpta complet funcia
estetic, confortul i funcia fonetic prin
proteze mobilizabile tradiionale. Criteriile
de evaluare a succesului n medicina
dentar sunt o problem complex. Eecul
nseamn c un implant nu a rezistat -mult
timp n cavitatea oral.
Un implant sau un dinte diagnosticat
ca eec clinic este mai uor de descris
dect unul cu succes clinic. Semnele - i
simptomele eecului implantar sunt:
1. Mobilitate orizontal peste 0,5 mm
sau orice micare vertical observat clinic
la aplicarea unei fore sub 500g.
2. Pierderea rapid a osului indiferent
de reducerea stresului i a terapiei
periimplantare.
3. Durerea n timpul percuiei
implantului i a funciei masticatorii.
4. Extruzie continu, necontrolat, n
pofida coreciilor chirurgicale.
5. Radiotransparen generalizat n
jurul implantului.
6. Mai mult de jumtate din osul
nconjurtor al implantului este pierdut.
7. Implantele poziionate greit sunt
nefolositoare ca suport protetic.
- Fiecare din aceste condiii indic
eecul i necesitatea ndeprtrii
implantului. Oricum, un implant rmas n
cavitatea oral n aceste condiii nseamn
un implant euat. Excepie o fac implantele
sleepers care sunt destinate s
consolideze structura osoas de sub
esuturile moi pentru susinerea
restaurrilor protetice. Implementarea unui
implant agresiv menine garania unei
mobiliti orizontale detectabile, a
exudatului inflamator, a unei pungi
parodontale de peste 5 mm, un indexde
sngerare de 2 sau peste i o sensibilitate
la percuie i n masticaie[3,4].
- Un implant necesit mai puine
tratamente dect un dinte natural cnd sunt
comparabile adncimile sulcusurilor, dar,
cnd exist mobilitate, un implant necesit
mai mult tratament dect un dinte.
O scar prezentnd calitatea
sntii implanturilor bazat pe evaluri
clinice a fost sugerat de James i
modificat de Misch.
Spre deosebire de criteriile
succesului, aceast scal permite
medicului dentist s evalueze un implant,
s-l plaseze ntr-un grup i apoi s-l trateze
n acord cu aceste criterii. Prognosticul
este tot n legtur cu aceast clasificare.
PERIIMPLANTITELE :
DIAGNOSTIC CLINIC
Leziunile peri-implantare avansate
sunt uor identificabile prin pierderea
osoas vizibil radiologic, mobilitate i
semne clinice de infecie.
Leziunile incipiente sunt greu de
depistat i reprezint o provocare pentru
practicieni, ntruct constatarea lor permite
iniierea procedurilor terapeutice care
previn rezorbii osoase i ulterior
pierderea implantului.
Diagnosticul peri-implantitelor este
similar cu cel al bolii parodontale.
Semnele tipice sunt urmtoarele:
Prezena distruciilor verticale ale
osului alveolar
Formarea pungilor peri-implantare
Sngerare sau supuraie la palpare
uoar
esuturi roii i edemaiate
Mobilitate
63
 Romanian Journal of Medical and Dental Education
Vol. 5, Issue 1, January - June 2016

Fig. 1 Aspecte radiologice ale periimplantitei[3]

Fig. 2 Aspecte clinice al periimplantitei[5]

Exist studii care compar tradiionali parodontali Porphyromonas
microbiota care nconjur implanturi de gingivalis, Actinomyces
titan osteointegrate i neintegrate[5,6]. S-a actinomycetemcomitans i Prevotella
constatat c situsurile cu implanturi intermedia colonizeaz sulcusul peri-
neintegrate exist o proporie mai mare de implantar n 1 3 luni de la expunerea n
micro-organisme asociate deobicei cu mediul oral.
parodontopatia - n special gram negativi
anaerobi, spirochete i bacterii fuziforme FACTORI FAVORIZANI
au fost depistate n procent mult mai mare Sunt factorii care influeneaz
zonele cu peri-implantit. Aceste rezultate colonizarea bacterian.
conduc la concluzia c, dac patogenii Suprafaa implanturilor exist o
tradiional parodontali sunt prezeni, relaie direct proporional ntre
procesul fiziopatologic este similar cu cel rugozitatea suprafeei implantului sau
al bolii parodontale, i pacienii cu suprastructurilor i rata colonizrii
parodontopatie cronic au risc crescut de bacteriene, att la nivel supra ct i
peri-implantit. n aceste condiii dinii subginival.
restani sunt rezervorul de bacterii care vor Referitor la procesul tehnologic al
coloniza implanturile. Patogenii tratamentului de suprafa al implanturilor,

64
 Romanian Journal of Medical and Dental Education
Vol. 5, Issue 1, January - June 2016
s-au fcut studii comparative pe cini. S-au
analizat implanturi tratate cu plasm,
implanturi acoperite cu hidroxi-apatit,
tratate acid i titaniu pur comercial utilizat
la implanturi. S-a constatat c nu exist
diferene semnificative ntre acestea. Mai
importate au fost zonele retentive de
jonciune dintre implant i bont sau
suprastructrur care expuse n mediul oral
devin dificil accesibile igienizrii i ofer
o arie mult mai mare colonizrii
bacteriene.
Fumatul este un factor de risc important
n peri-implantite i pierderea
implanturilor. Dei nu se cunosc n detaliu
mecanismele fiziopatologice, s-a constatat
c rata de succes a implanturilor la
fumtori este cu aproximativ 20% mai
mic dect la nefumtori, aproape similar
cu incidena bolii parodontale.
Statusul parodontal al dinilor restani
este important prin faptul c bacteriile
prezente la acest nivel colonizeaz zonele
peri-implantare. n aceste condiii, nu se
recomand sondarea pungilor din jurul
implanturilor. Se consider c sulcusul
gingival peri-implantar este n mod natural
mai profund dect cel dentar, fr a avea
conotaii patologice. Totui este de dorit ca
practicianul s obin sulcusuri peri-
implantare puin adnci n etapa a II-a
chirurgical, aici predominnd bacteriile
aerobe i oferind condiii mai bune de
igienizare.
Grosimea gingiei keratinizate din jurul
unui implant - nu exist rezultate
semnificative care s certifice c lipsa
gingiei keratinizate din jurul implanturilor
nu ofer condiii bune de meninere a
sntii a esuturilor peri-implantare.
Totui, s-a constatat c lipsa
keratinizrii predispune la pierdere de
ataament i recesiune mai mare, deci
crete susceptibilitatea la peri-implantitele
induse de placa bacterian.
TRATAMENT
Tratamentul vizeaz factorul
determinant al peri-implantitei, i anume
placa bacterian. De aceea se urmresc
urmtoarele obiective terapeutice:
1. ndeprtarea sau modificarea plcii
bacteriene din sulcusurile peri-
implantare.
2. Decontaminarea i condiionarea
suprafeelor implanturilor.
3. Corecia sau eliminarea situsurilor
care nu pot fi igienizate
corespunztor.
4. Stabilirea unui protocol de control
eficient al plcii bacteriene.
5. Re-osteointegrare.
Exist numeroase posibiliti de a
decontamina suprafaa implanturilor
utilizarea clorhexidinei, acidului citric,
peroxid de hidrogen, tetracicline,
polimixina B sau fluorur de staniu. Au
mai fost propuse administrarea de
antibiotice pe cale sistemic (amoxicilin
i metronidazol), totui ptrunderea
acestora la nivelul plcii bacteriene este
puin probabil. Alternativ, se utilizeaz
aplicaii locale de antibiotice, combinate
obligatoriu cu o curire local adecvat.
LEZIUNI PERIAPICALE
n cadrul complicaiilor peri-implantare
exist o entitate clinico-radiologic destul
de rar ntlnit, similar oarecum
leziunilor periapicale ale dinilor naturali.
65
 Romanian Journal of Medical and Dental Education
Vol. 5, Issue 1, January - June 2016

Se poate constata radiologic o absente sau reduse cel mai des apariia
radiotransparen osoas care circumscrie unei fistule.
apexul implantului, cu manifestri clinice

Fig. 3 Leziune periapical aprut la 2 ani de la inseria implantului[7]

Aceste leziuni sunt rareori Date fiind similaritile cu leziunile

diagnosticate ca leziuni periapicale, periapicale dentare, s-a ncercat
ntruct majoritatea practicienilor le abordarea chirurgical de tipul
consider ca fiind o afectare a rezeciei apicale, adic ndeprtarea
osteointegrrii. Totui evoluia vrfului implantului afectat i
acestora este relativ lent, stabilitatea chiuretajul esutului de granulaie.
implanturilor afectate este mult timp Rezultatele obinute au fost
foarte bun. surprinztoare.

Fig. 4 Rezecie apical la nivelul implantului[9]

Fig. 5 Controlul la 6 luni i la 2 ani arat vindecare periapical i lipsa

oricror manifestri clinice[11]

66
 Romanian Journal of Medical and Dental Education
Vol. 5, Issue 1, January - June 2016
Indicii cei mai utilizati n
aprecierea starii de sanatate a tesuturilor
periimplantare sunt
Sunt:
determinarea adncimii santului
gingival
nivelul clinic al insertiei gingivale
nivelul de sngerare
sngerarea provocata la examinare
indicele de placa dentara
Mobilitatea implantului este cel
mai important factor de control al
mentinerii sanatatii tisulare periimplantare.
Implantul dentar nu prezinta mobilitate
fiziologica si este clinic imperceptibil. La
implantele dentare ct si la dintii naturali,
centrul de rotatie al miscarilor este
localizat la 2-3 mm sub creasta
alveolara[7,8]. Acest punct urmeaza o
micare de tranzitie n sens apical, cu
pierdere osoasa deoarece rasucirea apicala
creeazao distributie inversa a solicitarii.
Implantele sanatoase sunt imoblie chiar si
n prezenta pierderii osoase(radiografic)
daca o cantitate suficienta de os sustine
implantul.
Verificarea relatiei tesut gingivale-
implant
Este metoda cea mai precisa pentru a
determina distructia periimplantart.
Aceasta examinare se utilizeaza doar
atunci cnd se obiectiveaza:
modificari ale gingiei din jurul
implantului (inflamatie),
pierderi osoase importante
(radiologic),
mobilitatea implantului,
durere, deoarece acest procedeu
folosit de rutina poate compromite legatura
slaba dintre implant si gingie favoriznd o
cale deschisa a florei microbiene de-a
lungul implantului n os.
67
Adncimea santului periimplantar
din jurul unui implant sanatos este n
medie de 1,3 3,8 mm . Modificari n timp
ale valorilor de mai sus pot indica o
activitate patologice[9,10].
Sngerarea: sngerarea
poate fi declansata mecanic si la
examinarea tesuturilor sanatoase sau poate
fi simptomul principal al unei inflamatii
gingivale si se poate produce nainte de
instalarea semnelor histologice de
inflamatie.
Sngerarea la examinare este
semnul unei resorbtii osoase sau a unui
sant periimplantar adnc, sngerarea
spontana se produce n faze avansate ale
pierderii implantului.
Parametrii radiologici de evaluare
pot evalua succesul sau insuccesul
terapeutic. Radiografiile sunt utilizate
pentru a determina naltimea si densitatea
osoasa a crestei alveolare, obiectivarea
relatiei functionale dintre implant, bont si
suprastructura protetica.
O pierdere medie de 1,5 mm din
marginea osoasa se produce n primul an
dupa aplicarea suprastructurii protetice,
urmata de o pierdere osoasa verticala
medie de 0,2 mm/an, dupa primul an.
Pierderi osoase progressive care depasesc
aceste limite pot indica o viitoare pierdere
a implantului. Radiotransparenta din jurul
implantelor dentare poate obiectiva o
infectie sau esecul osteointegrarii.
Supraprotezarea pe implante
reprezinta o alternativa de tratament in
terapia edentatiei totale sau partiale, fiind o
protezare mobila cu mijloace suplimentare
de retentie, respectiv implante. Pacientii
care beneficiaza de acest tip de protezare,
care este complexa, incluzand atat costuri
cat si interventii chirurgicale suplimentare
fata de protezarea conventionala, trebuie
 Romanian Journal of Medical and Dental Education
Vol. 5, Issue 1, January - June 2016
sa fie corect informati asupra beneficiilor
dar si asupra problemelor pe care le ridica
acest tip de tratament. De asemenea, apare
necesitatea informarii pacientului asupra
aplicarii implantelor, tratament nou
introdus in practica stomatologica si de
care se leaga tot felul de mituri
referitoare la respingerea lor. Tot in cadrul
informarii pacientului sunt mentionate
aspectele legate de dispensarizarea si
igienizarea pacientului, care trebuiesc
aduse la cunostinta acestuia[11,12].
Implantele sunt de mai multe tipuri ca
design si dimensiuni, cu indicatii si tehnici
adecvate. Cele mai utilizate implante la ora
actuala sunt cele tip surub,
corespunzatoare radacinii dentare.
Utilizarea cea mai frecventa a implantelor
pentru supraprotezarea totala este la
mandibula, cu aplicarea a 2 sau 4 implante
la nivelul crestei din zona frontala, intre
cele doua gauri mentoniere.
Adeseori suntem pusi in situatia in
care, ca profesionisti, alegem cea mai buna
solutie din punct de vedere stiintific,
printr-o indicatie competenta a responsabile
tratamentului pentru pacient. Din punctul
nostru de vedere, actionam in beneficiul
acestuia. Pe de alta parte, nu producem un
beneficiu real pacientului, intrucat
prescriem un tratament pe care acesta nu il
poate urma
Unul din cele mai comune mituri este
cel legat de faptul ca respingerea
implantului de catre organism este similara
si are consecintele respingerii unui organ
transplantat. Acesta ramane un mit,
intrucat trebuie precizat faptul ca un organ
transplantat contine destul de multa
informatie antigenica ce poate determina
respingerea imunologica, fata de implantul
dentar si in plus, organul transplantat
68
trebuie sa functioneze normal, similar unui
organ propriu, in timp ce pentru implantul
dentar, functionarea se rezuma la a sta pe
locul sau si/sau la a sustine o lucrare
protetica. Eventualul esec este datorat, cel
mai frecvent, nu datorita respingerii
organismului ci igienei bucale deficitare,
incarcarii protetice gresite, etc.
Un al doilea mit este legat de prodeul
implantului ca fiind unul extrem de
dureros. Trebuie precizat faptul ca
interventia chirurgicala se desfasoara sub
anestezie locala, disconfortul/durerea
moderat putand sa apara postinterventie la
aproximativ 2-3 ore, dar se poate combate
cu antiinflamatorii si antalgice.
Nu in ultimul rand, circula mitul
conform caruia implantul dentar poate
conferi stralucirea estetica a zambetului
unei vedete, mit la intretinerea caruia, cu
siguranta au contribuit si unii medici care
au dorit sa-si convinga definitiv pacientii.
Despre responsabilitatea medicala vom
discuta in cele ce urmeaza.
Implantul - piesa de dominoa carierei
Supraprotezarea pe implante prezinta
avantaje nete fata de protezarea
conventionala, dar nu reprezinta un
procedeu lipsit de riscuri sau de posibile
complicatii dintre cele mai importante,
cum ar fi: riscurile anestezice, riscul
hemoragiilor, al infectiilor, afectarea prin
degradare a implantelor, durerea, probleme
legate de osteointegrarea implantului.
Toate acestea trebuie aduse la cunostinta
pacientului, fiind parte integranta a
procesului de consimtamant informat,
alaturi de date legate de alternativele de
tratament, evolutie cu/fara tratament,
prognostic, complicatii posibile. Stringenta
obtinerii consimtamantului informat
inaintea manoperelor terapeutice este
 Romanian Journal of Medical and Dental Education
Vol. 5, Issue 1, January - June 2016
stipulata si juridic in Legea Drepturilor
Pacientului, precum si in Codul de
Deontologie Medicala. Cu toate acestea,
insa, este medicul absolvit de
responsabilitate? Fireste ca nu, chiar daca
a obtinut consimtamantul informat al
pacientului, acesta nu-l absolva de
asumarea responsabilitatii. Si trebuie
precizat foarte clar ca in sfera aceasta a
implanturilor dentare, responsabilitatea
este cu mult mai mare.
Este si firesc sa fie asa, intrucat
implicatiile depasesc sfera unui
tratament. Daca acceptam numai ideea
unui impact estetic extrem de important pe
care dentitia il poate avea asupra
armonizarii cu celelalte trasaturi faciale,
avem resursele de a considera ca
prejudiciile din acest punct de vedere au
consecinte extrem de importante. Impactul
estetic al unui zambet poate fi sursa
acceptarii / non-acceptarii persoanei, a
stigmatizarii sau chiar a discriminarii, fata
fiind adesea privita ca o veritabila imagine
a unei carti de vizita a individului. De
multe ori, pacientii chiar cer acest implant
dentar tocmai datorita avantajelor estetice
pe care le poate oferi prin naturalete. Pe de
alta parte si prejudiciile unor eventuale
greseli pot avea consecinte extrem de
importante.
Deoarece n cazul implanturilor
dentare nu exista cement sau insertie a
fibrelor epiteliale la nivelul implantului
endoosos, etanseizarea perimucozal este
extrem de important. Daca aceasta
etanseizare se pierde, pungile
periimplantare se extind ctre structurile
osoase. De aceea, se pune o ntrebare
extrem de pertinenta, si anume este
posibila sigilarea perimucozals, n cazul
implantului dentar endoosos? Daca
aceasta sigilarenu este posibila, singura
69
bariera, care completeaza invaginarea
epiteliului gingival lnga osul crestal, va fi
reprezentata de tonusul tesutului gingival,
prin fibrele circulare ale tesuturilor moi
supracrestale. Astfel, Gould i colab.
Insista asupra faptului, ca celulele
epiteliale se ataseaza de suprafata
titanului implantar, la fel cum se ataseaza
si de dintele natural.
Totodat, Schroeder si colab. (citati
de Mish) au observat faptul, ca la nivelul
unui implant dentar inserat ntr-o zona cu
mucoasa cheratinizata, exista un semn de
adeziune a celulelor epiteliale, la o
suprafata de titan.
Astfel, rata de supravietuire a
implanturilor dentare osteointegrate, pe o
perioada de timp cuprinsa ntre ntre 5 si
12 ani, pentru maxilar este de aproximativ
84%, iar pentru mandibul de aproximativ
93%.
Totodat, acelasi Wennstrom este
de parere ca, prezenta mucoasei
cheratinizate, desi este de dorit, nu este
neaparat esential pentru pastrarea
etanseizarii perimucozale.
Studii recente, demonstreaza fapul,
ca principalul factor etiologic al pierderii
dintilor (n cazul parodontopatiilor
marginale), dar si al implanturilor dentare
(n cazul periimplantitelor), este placa
microbiana dentara.
Ca si n cazul parodontopatiilor
marginale, semnele periimplantitelor sunt
descrise astfel:
inflamatie gingivala marcata;
pungi periimplantare adnci, cu
atrofia si pierderea progresiv a osului
alveolar (Lindquist i colab.)
Smith si Zarb propun urmstoarele
criterii, pentr succesul unui implant dentar
osteointegrat:
1. lipsa mobilittii implantului la
 Romanian Journal of Medical and Dental Education
Vol. 5, Issue 1, January - June 2016
testarea clinic;
2. lipsa unei radiotransparente
periimplantare apreciat pe o radiografie,
executat n incidenta corecta;
3. o pierderea vertical a osului mai
mic de 0.2 mm pe an, dup primul an de
functionalitate a implantului dentar;
4. lipsa durerii persistente, a
disconfortului sau a procesului infectios,
datorate sau legate de prezenta implantului
dentar;
5. design-ul implantului s nu impiedice
realizarea unei restaurri protetice fixe sau
mobile satisfactoare, din punct de vedere
al fizionomiei, att pentru pacient, ct i
pentru medic;
6. rata de succes de 85% dup 5 ani de
la ncrcarea protetic a implantului dentar
si de 80% dup 10 ani de la aceeasi
ncrcare protetic.
Aceste criterii sunt mult mai
drastice, comparativ cu cele enuntate n
anul 1978 (Conferinta de la Harvard:
Implanturile Dentare: Beneficiu si Risc
Schnitman si Schulman), respectiv:
rata de succes este de 75% dup 5 ani;
mai putin de o treime de os pierdut n
jurul implantului dentar;
mobilitate de 1 mm sau mai putin n
orice directie a implantului dentar;
lipsa unei infectii evidente n jurul
implantului dentar.
S-a demonstrat ca inflamatia este
mai evidenta si mai rapid n jurul unui
implant dentar, comparativ cu dintii
naturali. Implanturile dentare prezint o
barier de tesuturi naturale mai putin
eficient, comparativ cu dintii naturali si
de aceea opun rezistanta redusa aparitiei
infectiilor.
Rezumand cele prezentate mai sus,
se poate pune ca:
Periimplantita este o problem
70
obisnuit la pacientii purttori de proteze
dentare pe implante.
Microbiologia periimplantitei este
similar cu microbiologia gingivitei
peridentare.
Mentinerea igienei periimplantare este
o ofert de tratament impus pacientului
de ctre echipa stomatologic.
Importanta tratamentului chirurgical si
protetic au pus n umbr importanta
igienizrii implantelor orale.
Existenta de durat a implantelor
dentare depinde de multi factori printre
care si deprinderea pacientului de a-si
ngriji zilnic proteza dentar si tesuturile
moi periimplantare.
Responsabilitatea pe care medicul
stomatolog si-o asuma intr-un asemenea
caz este, dincolo de semnarea
consimtamantului de catre pacient, una
etica. Folosirea unei tehnici mai
performante, a unor mijloace mai avansate,
nu afecteaza cu nimic rezultatele medicale-
evaluate obiectiv-obtinute. Cu fiecare caz
se consolideaza acea imagine de domino in
ceea ce priveste increderea pacientilor, un
singur esec determinand si raspunderea
mediculului dar si neincrederea
pacientilor, cu repercusiuni importante
asupra intregii metode de tratament. In
concluzie, protezarea pe implante este o
alternativa de tratament cu numeroase
beneficii, dar care necesita din partea
medicului o abordare complexa a cazului
si disponibilitate de a indruma pacientul
spre alegerea variantei optime de tratament
pentru fiecare caz.
Protezarea pe implante reprezinta o
alternativa a protezarii conventionale, cu
avantaje nete si beneficii incontestabile,
dar nu este un procedeu lipsit de riscuri.
Desi criteriile de selectie a pacientilor sunt
clar formulate din punct de vedere
 Romanian Journal of Medical and Dental Education
Vol. 5, Issue 1, January - June 2016

medical, practica ne ofera provocarea unei Periimplantita sau boala peri-

selectii bazate pe criterii...nemedicale. De
asemenea, medicul lupta cu miturile si
falsele convingeri. Si nu in ultimul rand,
asumarea responsabilitatii-in acest caz
bazate pe rezultat construieste piesa cu
piesa domino-ul carierei medicului,
orice esec putand destrama constructia si
fiecare succes fiind o noua piesa a acestui
domino.
CONCLUZII
implantar descrie o inflamaie nespecific
indus sau ntreinut la nivelul esuturilor
gazd
Acest tip de complicatie poate fi
prevenita prin evaluarea pacientului clinic
si paraclinic coroborata cu tehnicile de
asepsie si antisepsie ,precum si protocolul
chirurgical

BIBLIGRAFIE:
1. Forna N- Evaluarea strii de sntate afectate prin edentaie, Editura Demiurg, 2007 ISBN 978-973-
152-017-9

2. Forna N, - Protetica Dentar, Vol I si II, Editura Enciclopedica 2012;

3. Odman J, Grondahl K, Lekholm U, et al: The effect of osseointegrated implants on the dento-alveolar
development: a clinical and radiographic study in growing pigs,Eur' Orthod 13:279-286, 1991.
4. Palacci P: Peri-implant s9ft tissue management: papilla regeneration technique. In Palacci P, Ericsson
I, Engstrand P, et aI, editors: Optimal implant positioning and soft tissue management for the
Branemark system, Chicago, 1995,
5. Quintessence.
6. Saadoun AP, Sullivan DY, Krischek M, et al: Single tooth implant management for success, Pract
Periodontics Aesthet Dent 6:73-82, 1994.
7. Salama H, Salama M, Garber D, et al: The interproximal height of bone: a guidepost to predictable
aesthetic strategies and soft tissue contours in anterior tooth replacement, Pract Periodontics Aesthet
Dent 10:1131-1141, 1998.
8. Salama H, Salama M, Garber DA, et al: Techniques for developing optimal periimplant papillae within
the esthetic zone. I. Guided soft tissue augmentation: the three-stage approach, Esthet Dent 7:3-9, 1995.
9. Salama H, Salma M, Kelly J: The orthodontic periodontal connection in implant site development,
Pract Periodontics Aesthet Dent 8:923-932, 1996.
10. Schillinburg HT. : Restoration Longevity, Fundamentals of Fixed Prosthodontics, 3rd Ed., Chicago,
Quintessence, 1997
11. Sethi A. : Practical implant dentistry : diagnostic, surgical , restorative and technical aspects of
aesthetics and functional harmony, Quintessence Publishing Co., 2005
12. Tarnow DP, Cho SC, Wallace SS: The effect of interimplant distance on the height of interimplant
bone crest, Periodontal 71:546-549, 2000.. .

71