GRAUR, AL. (coord.

)
(1e6s)
/\v

INTRODUCE,RE IN LINGVISTICA.
Bucuregti: ed. $tiinfific5.

r Pdrlile de vorbire
r Categoriile gramatical e
r Caracterul sistematic al limbii
I Legile limbii
 olr lloxiuno bogaLtr), numele;i verbui sinl, clclinrit,lto rlrrlril r:riteriul morfolo-
gtrr, r'orr,1lr,rrr'Ir;r ;i Ir'r'poziIiq, dupd crit_eriu] sint,act,it;;
.rrrrcrisr,;'i inr:onsccvcn!i se
rlitlrlt{rllrr lll'rii'trlrrir.tntitlr'neiiatea pdr'!ilorrlc vorlrilt:. lrr irl':rr.ri ilr'lr{)sl.c;t,
t1(rc
{ll\'('lirl:lI rfl'tlIlll l ,lr: r:ttvittLc ntt exist.I limiLc [.r'rrrrsnrrlr,, r:i1; irrt.rr.lr:ll,r.ulrrlerc
|1i ..
'lrr;rlIri{:,'sl,' p;rt'l i,'rll;rritJli complicir 5i irrgr.,jrrirrzii sl.rrrlirrl l"iir.l ilr,r rlc
\oll,ur.. ( ) 1.1'111,lilr'{'
nr;ri .l,r',,furrdii a lor, inl.r,r,Plirrsi 1,,, l,lrzr, ll iirrlii.i,:c, r.i,lit:rr
o s|t'itr tlo Pt'olrltrttttr tlrr olrlirr Erarnalical qi fil,rzirl'ic. (lilc rrrrri iilrl,r,r,t,arrlir dilrtro
Ilrr,sl,c grlolrlctrtc sirrl :
- l'r,rrlrlcrrra cllsificiLliicuvinLelor in tltr vorbirc.
. l)r'oblcrrlr apalifioi pir'!ilor de vorbirc-
{r,rrPrrr,i rrrrrnil.rr Iirl,i
- Nkrrlul irr carc pdr'l,ile cle vorbire refrccbir procosrrl tlc abstr.actizare a
girrrlilii urnaire.

P roblema clasificd.ri i cuaintellr

.\pr91pe in-t,oatc limbilc, vocab*larul apare impir.tit in clase, firir ca
acosl,ea sri fic aceleaEi prei,u{,indeni. schema
clisificdrii clin limbile indo-euro-
carrr cunoaste,_cu mici abateri, clasele substantivului, articolului,
ii. A. Lovkovslia,., P',1,. ;
arlJc0Lrvulrrr,. pron.melui, numeralului,
conjunc!i"ei ,si interjntrIiei -verbului, adverbului, prepozi,tiei,
nu esLe valabild
-. penlru toate ]imbile de'pe giob.
4; P:ir!,ilo do vorbiro Astfel, dc excmplu, in Iimbile polincziene, di'iziunca in prrti de'vorbire
carc apare in limbile indo-curopene nu este aplicabil[; in acele limbi, acelaqi
Ilroblema plrlilor de vorbirel estc una dinLre lrroLlcrnele cenl,r'ale ale
cuvint poate Ji subsianl,il', adjectiv,,er6, particu)d etc. qi numai cri-
grarnalicii. Este o probleml grea qi cornplicaLS, hiccpind cu defini!,ia; nu vinteie accesorii arat[ va]oarea pe ca.e o are cuvintul intr-un conte-xt dat.
oxisLir perrtru pdrlrile dc vorbirc defini!,ii oafo sir sal,isfacii toatc cr-'rin!clc. Il
In unelc linrbi indjene'ilin Aurerica, capaciiaiea de a fi.o"j"g"t. o nu roate
'clasele de cuvinte, fenomen cunoscut sub nurnere de
sulir;icnl sI ne oprim doar asnpra unora: in geur:lal, su.bslarrbivul cste rlefinib ,,predioi!ie.., deoarece
ca l)al'bea dc vorbire oai:e denurnogte fiinl,e si lucruri; r,cr'bul, parl,ca dc vorbirc lqroapc. un
orirs,pllt'1.r, poaIe indcplini.rolul dc pr.ccl icat.'ln limLilc scmitice,
adeseorr subshaniiv abst.act, lnso!iLde un caz oblic al pronumelui, servesle
cale denumeste acfiuni, nriqcdri, sblri; adjectivul, par.t,ea de vorbire care artrbS.
insu;irile liinlelor si ale htcrrrrilor. Dar cuvirrte ca f u.gd, rzuncri rlenurncsc ca verb. ln caucazian[, rdd[cina unui ver.b este un substanti* abstracl'qi
irctriuni, fird si fie verbe; buntitate, aspritrLc dcrrurncsc insusiri, i5r[ sI fic 9:Ji": vcrb cu ajuborul part,ic.uiei sau- al pronumelui person"i, p".ii*"t. ,"u
IJc asemenea, aceea.qi part'e de vorbire nu c,oiespunde exacL dintr-o
arljccl,ivc. Ilemarcind aceste neajunsuri, lucrdriJe rnoderrrc rle linevistici se ]ltt;*9t"o.
lrnrba in alta, ea nu esr_e.delimitatii pri'aoeleaqi caregorlii gramar,icale. Asr-
sbrdduicsc si remcdieze definitiile tradilionalc. Astfel, dc I'rldri,-lingvisLul
sovietic It.A. ISudagov defineqt,e clasele dd cuvinLe ca gr.ripe lciico-gramaLicale 1.,,^l^1u,
j*.-nlu, in limbile mun.da,. pronumele p..ron"l are- trei grade dupd
(iirro so deosebcso unele de altele printr-un anllmit sens,prin auumiLecaracte- 'olsLanla' pronurlreie ciemonstrati''. arc forme spcciale dupH lc,crrl pe care-ll
lisLici niorfologice $i sinLacticc, prin anumiLe funo!ii sinbactice in sinbagmir_ ol,riocl in'aporl cu.subicutul, indici.tlu-sc dac{ obiectui ocrrpn o
:::ti,1" normala sau lateralr, dacd e insufle!,it sau nu, daci e vdzut sau auzit.
;i in propozi!ie, adS,ugtnd ci, in limbile llexionare, clasele de cuvinte se nrai Pczr!,re
rioosobesc inlre ele prin tipuri spcciale de creare a forrnelor si dc derilarc a
Dar fiindcd limbile indo-europene sint cere mai studiate,vo* i,a^ Jiscuta"ea
,rrrr.inLolor. Asernenea defini!ii ample, cuprinzltoare, nu elinrind insi toat,c prob)enrei tn spccial pe aceasil clasificarc.
rrca,iunsrrrile; pe glob exisLd o foart,e mare vilriel,ale de linrbi, cu lriis[luri . Gruparea- cuvinielor. in clasc, numite p{rli de r-orbire, este rezultarul
urtei.munci grele qi aner.oioase. Au fosb tru..iu.u eforturi u.l"r. pinn-.ind oa-
s1rr,cif it:c rlifelibc irL timp si in spaliu, astfel inoil, cu greu se pot elabora defi-
rri{,ii r';rlabilc l)ontnr toabe limhile. Criteriiie de clasificarc diferd de [a o [a- menll au analrzab' au cornparat_si, in sfirqit, pe baza trrsirturiloi conl.lre) au
rrrili' rlc lirnbi la alt[ familie qi chiar de ]a o Urnbd la alta. ln cadr,ul accloia$i rculit. si grulcze cuvintele jn clase.
lirrrlri, rliviziunca cuvintelor in grupuri lexico-gramalicalc nu se Iacc 1rc bazu nelimibarea pdrlilor de vorbire din li'rbire indo-europcnc lsi arc ohir.-
rrrrrri sirrgrrr clil,r:rirr. Astfel, de pild5, in limbile I'lcxionare (in spccial irr cclc pia in anl,ichiba{,ea eleni. lnvilalii greci ai lumii antice, preocupaIi rlc
Jrro-
bk:rne filozolicc ;i in spccial cle logicd, s-au viizuf in faia ..or tiitir:rrlt,i1i
ISc sJrunc adcsca grcgit,,pltrfi do cuvlnt" ln loc de pirrfi de vorliirc. In lirrrba serioase. Ei au consl,atal, cri ideile se exprimir in cuvinte, riar ci,
r,nrini v(,ollo, ct{eifrt lnscnna qi,,cuvlntare",,,discurs",,,vurhiro"; prin rrnrrrrrr., ou;l(!)sL lrcrrt,r,rr,
anumii;d formL a einrlilii, nu l)o{rLe fi lolosit, orice cuvfnl, lrrlrt il irrtlrrrrrl;rr.,,.
irlrlrs l.c. rntnu] atfi jusLifica[.Azi lnstr, plin p-5r! i rl o r:rr v i n l, irr{,'L,gr.rrr piir'filo
col:rlilrrlivr-. ak; cuvirrt,ulrri: rhdhcinlt, sufixe, desiricn[c, ln lirnp c(r l) ii r I, i I r) ,l ,t 'clit lrrtor fol'rlte logiotr tlc{,ttt'trtirral,c lc t:olcspunde tol,ricitrrrrl lrr,r,c:rsi ,,rrl,,;1,,r'r,, ,1,.
t'o I lt i r tt slnt gruJruri, cllsc dc cuvinte, dolirnital,c rlrrlril ;rrrrrrrrilrt r.rilcrii. cuvinLr:. I)e uoi, rli lttl Ir'its cottclrrzit cI r'ocabularul rrrr tslr:,, irrrlr',irrr:.i,lir,,

168
ilDr{,r'lii rlr: rrraLerial lexicai, ci un sist,em in care cuvintele cu lrdelLuri tPt'ttt.rrtt_t,trgot'it gritrnalicale deosebitel. Astfel, in clasa nurne lui inlrtr cuvintele
cornune.
ri,' rrr'rrri'ir7.i ru un loc..Intreaga sLr,{danie a invdlaIilor ontici, il*x ilril. irvirrrl ,
c,glinditi irr
.lirsrlrr:ri.ilc r*los;eori naive ale -cuvinl,elor,.este un 'gir neinLrerupt-f,a
st,r'ucrt,urr rnorfr-rlogicd
_analizabilr 1i
'r:irl,.ri'r'iil. rI'rr.rirl,i.irli. gcnerale alc genului
caract.cr:izate prin
rl. r.s i. i l. I irrran qi de revenili, in veclerea descoperiiii ac.,to..r.i*"r" djbuiri,
comgne
;i cazulu'i ; irr clasa vcrbllui
ittl'r':i crrv irrl,r:lrr llcs ibilc cu o struc+"ur[ rnorfologicli ana]izalrilri,-
crrrr, 1rt:r'uril clasarea cuvintelor. caraotcri-
zirl. 1r.i. r'irl*g,r'iil. grrrnabicale ale modului,'i,impului, dial^ozci, aspcc-
in special de logic.ri, filozcfii antichitd!ii au observat printre I tl l tt i , , , . t s r ,; r 1 1 , . i
...,... .l ',.1,; lilr:r1i 1 .

I'r'rrrf 'l{' |ir'l r rlc vorbire , yu,m.elg s\ oerbul ca expresii ale unitdlilor logrce a Itl
r;iltll'trl rttlttrttltt,i ,,r,:lirsiIicarea,mer_ge 1i nriri irr.lino: in accast,ii grupi
srrlrrr:.l,rrlrri 1i lr.prcdicar ului judeci!ii. Termenul nume (dvoput'r.-irrtil".gLo ,
rlrsl,irr{r:rrr: srrlrsl,irrrl,ivrr.l (,lc rrarc sc lcagi rrli,ir:olrrl), artjcctivr,l,-'1,,i,,,,,,rrr"1"
1rr':rrr.r rrri lu I'urrrrcnide qi la p.itagore.ici, iar IcrrncnuI v'cri lpilgta) apire ,si rrrrrrrt:r.alul llc.xibil. l)rrsi Loale accsLe c]asc rlo t,rivint,c, cuplinst sub ter-
rrrai irrLii la l)r'rrrur,r'ir.. Dar nrrnraiJa l;lalon,'tLuntele
Ei nril,rt.nniiaf ,'r.utoorn tutt:l'trl n,r.trtu:, {ru (rornrlru"r doolin.alea_,. int,rc clr: e.ristir totu;i tlebsebiri. Asllcl,
lurrrrrrulugica, r'le t'onsIit.ui,nd denumirea pir;iio. principarc aie ju,Jocelii, a olasu suJrsLauIivului esl,c I'ormatd clin cuvinte care. (cu excepqia unor tipuri
"ubiu, tului .si u p.ctlicaIuiui. J,a conLcmporlunii 'lui Ii:i.trr.i'll*'1.o.,r,,t. 'ca ntttrtcilor-ttr,ttncitoare,
f r ta n,ra.\ rmone, apal' t.urriunclia (oivSeopoq) ,profesor,-p.rofc.soar.r7) nu variazd in gi;, de exemplu:
;i artiuolul (crp[]p,r,v), fir.ii tyl, da1a2. clasa adjectir,-uiui se caraclerizeazd prin poiibilitut.a schim-
sJ. sc r'rrroascij precis accel,lir pe ,.are i.-a,r dar-u. Abia' i;'-.\.irtoL.r. 1tt3Li.,
bJrlr ,tcmct dupl lcn'. lul . I'onu.t rnasculin, /,oaa ieminin , bonurtt nelltru;
uccsLc rl{'t}umrrr cunslrLuic Icrrrr,,rri grarnaLiculi. T.oL.ArisLntol u f;rcut plima ront. btr,rt.,.bunti;_roS,, r.'o5ic;,aLLtastr.'tt,.ulbastld.. In unele limbi, ca rusa, ger_
ittt'cttat'c dc a tla o clasilicalc r 1,ir:iilor tle vorbjre rlrrpe cr.itcr:ii lintvrstrce. ,Rrana' adject,ivul are si urrcle particularirdIi de deciinare proprii.
dcsprc opL. .,1rar,!i irlc r.rpuner.ii verba ld.. 11iep1 ,1; ie Pronumele consLau in general din cuvinbe cu rdtldcind deosebitd dupi
l:] -:orl)eitcsunclul), silaba, corrjul)''ria, nrrmcre,
irIera.(sarr E.rql, ,p_ersoand, numir, iar l,a pcrsoana_a
r"r.bui, irt icoiur. t.azul III.-a, tema variazd ilupi gen: eu, ru.1 eL
(sru flexirr.ea) 9i p'opozi!,ia. La -bazi accstei clasiliciri J. orle (ea), noi, voi,_ci (ele); la fornrelc adjcctivaie, deosel;irea'de-gen apare'la
\-edere, tonellc, senranbic si sinlact,ic. ]rilozoiii stoici enumerd linci
nu".t"r o*
pdrlri. toaIe
de.vorbire:.nume, nume corrrune. vcr,b, corrjunc,Lie, ar.ti,:ol. lr,rolXt,oiii ot.*orl_ ^pelsocnele.
In toabe limbilc
.i'tlo-.eu'opcnc, p.o^umele are o flexi'ne aparte, rJe-
-adjecfive
rir.irri comPlctcaza.numdrul, iar'fr.,,all lrri .\r,istnr.h fixoaz.i ;l;.;'l;'i,,rnr.,r" 'osebib.{ si de subst,arrt,ive qi clo . Nurncralul flexibil con'tine tenie
:.1]:,:
,l: g-ramaticul grec din sccoiul al II,lea i.e.'-, f)iorrysios Thi,ax: ,,urrre, 'deosebitc. dup5. unitdlile..erprirnate qi dupir gen. El r. a.'adjectiv,
'ert), purIrcrpru,
clasilicare
ar'ticol, pronunle,.prcpozi{,ie, ad'er}r, ironjrrnc{,ie. Aceasl,d
a st,at, la baza-gramaticii.r'europcne, orr mici modificirr, pind
in special numeralul orclinal. "p-pi"
b)
- dup_I. cri Lerirrl si't,ac I ic, care ajull la clasificarea cu'inte-
in ziiele noastre.' lor rolul _lor.i. alolt'irc.a grup'lui'dc.cu'iirte ;i u p.opori1i.i.'
Din clasificarca anticd_lipsesc inl,erjcc!,ia, nuurcrtrrul chiar in lirnhi crr o f lcx irrrie lrogatri, p.epoziliiie qi 'corijrrnctiile sc pot
la!d de olasificarea moderni-i, apa.e rn pl.s participiul).'l.i;j..!io.dt* ;i atljetrLi'ur (qi, clasifjca numai.pe baza a,'estrri critcriu. I)repoziIiile cxprirne i.p"ri"r srntac-
exclusl de greci din caiegoria pirlilor cie vorbii'e, pcnt^r'"i nu a" constiLui. 1.rcd.rnLrc parI rlc p.r'opozi(ici. ])e cxcmplu in
un elemerri al lirnhii rafion,aie. f'inul din Iunci,'cuvintul tliz
gi adjectiv.l sinL irrte.g.ate in. 'exprrmd raportuI dini,re substanbi' qi alribulut sdu. conjunc[iile exprimd
r:lasa numelui gi abia in evul mediu -Numerahri raporlul sintacric dintrc propoziLii.;i prr!i de propozi(ie."f)e cxenrplir, in:
ere apar drepf crase disrincre.
clasificarea cuvint,elor poate a1'ea la bazd.- urmdtoarele criterir: 'uinc, sau sc tltu'e? cuvinlul ,saz cxprinra raporLui aiijunctiv ainire cete
cloua
a) criteriul rnorf orogic, care tine seama cle struciura acliuni,_ de aceea se numegte conjunc,tie disjunctivd: in eL oine,-d.i, ,u,
rrrolfologicf, a cuvintului qi de categoriile gramaticale care il caracLerizcazd. cuvinLul dor exprirni un raport adversatir',-de unde clenumirea'lui de "ucon-
-lunctr,re adver.saLtva.
. ..9.n mai larg[ c]asific_are a cuvinteror, pe baza acestui criLeriu, estc.
clasificarca in cuvinte flexibile si c,vinte ncfiexibile. fn prima clasr intrl
c) N{odul de.exprimare a reatii,{tii estealbcri-
teriu cu'inteloi. cuvintele, prin con!inut,,l lo., .eiiJir lumea
de clasificare a
toat,e cuvintele care se declind si se cc'njug{, adicd acele cuvinte care 'exberioard. Din acesb punct de vedere, cuviirtcre se imparI in irei c]ase:
isi,
rnodiJici l'olma pentru a tndcplini anumitJfunc(ii sintacrice. ,t.nrt"o-.i"i I ' {;lrvrnLc care exprimd Ei denumesc no{iuni: sulrsLanbi'rrl. arliectivul.
- folosind
tivul,
le'rninologia din ciasificarea tradi!,ionald -- substanLivul, adjec_
arlicolul, pronumele, o parre a numerale]or si r.erbul. Jn a cloua crasl
pronuntelc, numeraiul, advcrbul gi verbul. Aceste cuvinte sini firrna tle
,existen![ a notiunilor.
irrlrii cuvinLele care nu-gi schimbd. foinra. Astiel de cuvinte sinb: o 2' cuvinte care exprinrd, dar nu denumesc, emotii, senzalii, manifestdri
Da.te ir 'de si zgonrote. Din aceastii categorie fac parte'i"teriicliii" ji unc]c
.tr're ralclor, c.njunc!ia,. prepozi!ia ;i int,erjec{,ia. Aclverbul ot,up[ 'oin![
un loc onomatoLree.
irl,.r'rrr.diar..lll cstc vrrrjabi! de la un grad de comparatie la ah,ui, rlar lu
lroc{lr'(, grir(l in paltc arc o singuri folmd. 3. Cuvinte oare cxprinrl raportul dintre no!iu'i 9i fac ]cqilura tlirrtr.
cuvinte.in prop.ozi!ie. Aii intri:-prepozigiile, conjunctr,iile, artil,otiii,
o t;lrisilicalo rrrai dcr,aliat,d, drrpd crileriul morfologirr, csLr: 1r6si6ilir ,copulal,iv (o ",,,t,,,t
ttttrttltt ilt tratlrttl ottvittlttlor Ilc.vibile. Aceste cuvinl.o sc gi:rrlrcirzi, rrrrri fi)-
lrrlli -- -
irr rlottli tttttl'i t:last:: tttttttc;i vcrbo. lrr afara cat,c!1olir,i rirrrriir,r,ltri,.6rr1r.rr il" f i,t,l,il,l r,,,ttil,i,,',.,ur s(',po:rl.1r fir-c(l acoas-lir clasificrre: in rrrrlri r,xillri rlr,srrr.rr(r.
{ r)rtltttn Irttrrrr'lrriyi r,1l'rrlrrr In lirrrl,il,. firrr,-11g1i,1,, siltraliir r.slr. irs,.rl.lpillL,l,r.l
;ttttilttlllt'ttl1l, tttttttclc si vclbl.lo in lirnbilc ilrrlo-clrr,oplrrr, *,,,,,,,.,r,,1,,,,.!r,,r,2,, Il;lr('|;l l),'s|stvii In tilitKllt,'r,i I,r.itrrr.l,:li. ,l|silr,,rrlr. vtrl,zrle.
,1,., L

t7l
 [,rrul,ti p[r[ile de vorbire, singurd. inl,crjcr,lin tru poul,o ii dclirrri-
l)rrrllrr
f rrlrr rlllll,
rlrrlr;i rnodul de exprimare a realiLh!ii. L)o cxcrlplu: ult, +,ai, oli
.\l'r'urrr rlrlr,r'rlo rlrnolii, fdrd. s[ Ie pi denurneasol
rl; Slrrsrr I Iexical, inrudit cu ool yrrccr:dcttl, csl,call,cli[eriu,
rl,' rrur,rir,l.rrrc scirrna in clasificarea cuvinlclol. IlsLc un criLcrirr sccrtttdlt'
r:rrlr. lrrrolr.;l,rr crllr:lirlLe criLerii. Astfel, ln dclinirca rrnei plrli dc v<-rt'bit't:,,
1,r, llrrl'rr Llrisiil,rrlrlc rrrorfologice si sintaoticc specificc, se adaugd catcgoriir
rl,' riorrrulr I)1,c:lr'o o cxprimd: cuvinbcle care dcnulncsc obicclc lorrrtcazll.
llrrri:r rrrrlrrl,nrrlivrrlrri; cuvinbelc al cdror sens exprim[miqclri, stdri ale obico-
ti'lor'lorrrrcirzii olrrst verbului; cuvintele al c[ror sens exprimi o canl,ilri]1,o,
rr,rrsl,il,rric r;lasa rrunteralului; cuvintele ai cdror sens expl'imi o calit,aLo,
irrsrrsilr ir obico[elor, inbrd in clasa adjectivului etc. Dupi cum arn arlLaL.
rrrri srrs, crit,oriul lexical nu poabe figura singur la baz-a clasiliciirii pdr!ilr.rr
rlc vot'bit'o.
Clusilicarea cuvintelor dintr-o limbd line seama de specificul limbii
lr:spccLive. In linibile in car'e cuvintele se deosebesc intre ele mai mult prin.
st,r'rrr:[ura lor morfologicS. decit prin lunclia sintacticd indeplinitd, oriteriul
rrrorlolocic este criteriul de bazd. in clasificarea cuvinielor. Astiel de limbi
sirrb latina, greaca, slava (dintre limbile vechi), romina, rusa, gernana (dintre
lirrrbile rnoderne) etc. In limbile in care ouvinlele se deosebesc uneie de altele
rnai rnulb prin roiul sintactic indeplinib declb prin structura mor-fologic5r,
r:rit,eriul de baz5. este cel sinl,acbic. O astfel de limbd este enEleza. ln limba
,,r,glt zI , ftiarlu des ver'lrul $i subsLant ivul din aceeagi famllic alr acceasi
Iolrni. De exemplu, s/ady inseamn[,,studiu" qi,,a studia", lor.'e inseamnd,
,,dragosbe" rsi,,a iubi". f)e asemenea, subsbantivul aparc adescori idcntic cu
irtljr:r,livul, de exernplu cold irrsearnrr5.,,frig" si,,rece". Exist{ identiiate
clrial irrbre mal mulLe pdrli de vorbire. Astfel, cuvintul round, este substantiv
(.,inconjur"), adjcctiv (,,rotund"), verb (,,a incorrjura"), plcpozi!ie (,,injurul")
si adverb (,,de jur irnprejur"). Numai rolul sintactic al cuvintului deter'mirrh
lrrrLca de vorbire cireia ii apar[ine. Astfel in propozi!,ia I lilte studics ,,imr'
lrf iro sLudiiie", cuvintul stud,ies csbe substantiv, dar in propozilria the man,,
.sl.rtrlics (.,omul sludiazS,"), cuvlntul studies este verb. I)e asemet-.ea, limba,
,rlrirrozri oferl exemple nenunrS.rate de ace.st iel. Astlel, cuvinlul hao esLe,
;rrl.jct-Liv (,,bun"), adverb (,,bine",,,foarie"), verb (,,a iubi"), substantiv
l,,lrlicLerric"), de exernplu: huo jen,,om bun"; siu hao ,,a face l:inc"; hao hsi
,,lrrrrll,c vesel"; tzitt lruo,,prieLelie veche", hao hstirt ,,a iubi invd!dLura". 0
oiu'octrlc ilexiune, redusd ce e drepl,, existd qi in englezS. si in chincz[: ca
,rrrroirzir in anumibe cazuri diferenle inl,rc pdr!,ile dc vorbire. ldentibatea de
lolrrrc irrsI predomind.
-cuvilrLelor de aceca criberiul sinLact'ic eslc criLeriul dc bazd in
.l;rsilicarca acestor linbi.
t.inii lingv.isti au propus clasificarca Lu[uror cuvinte]or unei lirnbi,,
rrrrlilclcnt, tlc sbrucLura ei, dupir criLeriul sintactic. I'r'in urmale, indifcrcnt.
rlr,sl,r'nrt,ulir lor rnorfologic[, loal,e cuvintele care poL indeplini ro]ul de
,rrlrir,cl, [olrrrcazir clasa su]rieot,ului, cuvintele care poL indcplini rohrl dc,
lrr','rlilirt, corrst,iIrrio olasa prcdicalului,- cuvintele carc pot avca fulc!,ic dc'
,rlr ilrrrl, irrlri lrr cllsir lllibuLulr.ri etc. In felul aceslal sint clasilit:at.c la un
l,rc srrlrslirrrlivrrl (lila,ii, lnvul,ri), adjcct,ivul (cei bu.ni invalir), prorttrncltr
1,ti rtrtslri irrvtrli), rrrurrclirlrrl (r'urcl irtvirLi), vcrbul (t ittt.'ti.(a cstc lolosil,or')
lrr,rrllrr crr lolrlr: rrrrsl,c lrir'Ii tlrr vot'ltirc pob jutta rttl tltr sttlticlt,. A(rtls{a ttst,tl
'rrr .r'rIr', 1 rrI 1,l,,l'l,'lrr,.i.
t.'
'l'irrirrrl sorrrrrir rlo numdrul mare de func{,ii sint,:rcl,ir.c (:ilro
oxist,ii ryi de
lrorrilrililrtl.trtt tttrtti rrrrt'inb de a indepiini mai rnult,u nrlrrri sirrlrrr:l,icc, rrt.t:ca;i
l,rrttlrr. rlt' vrtl'lrit'rr itJrirr'{,intt mai multor clase. Dc cxcrrrJrlrr, srrlrsl.rrrrl,ivrrl poat,t.
lt ritt,lrirrr'1 , irllilrttl , prrrrl ioat, cornplemenb. Accst,ir cilrr irl rloils:r rrsplr:1, al
1rt'olrllrrrci l't itt ttltttitlc, rrril,eriul sintactic, pc rlc o pirll,c urrcsr,rr irrl,r-ir clasir
r'ttvittlrt rlr:ortt'lril,r: ttrtrlc rlr) altele in privirrl.tr sl,r.irr:lrrrii rrrirr'lologir.r: qr u
r;r.'ttr;ttltti lr'riri1l, Ir' rlr.lrlli parlc trece acccasi rlc vollrilc llr rrllri trrirllo
( llir(,. ( ) itiiotrrInr:rr ol;rsilit:it|rr o0rnplici iu nttrrl Jlu.l,c
srtri0s, irr lrit: si lrrz.0lvc, Pro_
lrlr:ttrlt lrirr'Iilot tlc t'otlritc, tIr: aceea, dupii cil,cvir irrcrrrtriri r.l3 aplir:alr:, r:ir
lr si losl, ;rlrrrrrlorrirl,ii.
(llirsilioaltta trarlil,iorrall lire ncajunsuri nrari. Iia a fosL friouIii tlc filo-
z,fi ;ii t.lc.Jogicicni, care nu au tinub seania dc specificul lirnbii oi dc nevoilc
l,gi.ii, divizind vocabularui in.acele clase de cuvintc care prczentau
interes
1'r.rrllu raLcgoriile I,rgicc slrrdiatc dc ei.
clrrsificrrilc. care arr incercaf. sJ sc bazezc pe un singur criLeriu, cur*
" cazul criteriului
a tosL sinlactic,-au cornplicat, dupri cum anivdzrit, pro6lenra
clasificirii. Gruparca tradilionaLi a cuvlnrelor in plr1,i de vorbire,'ivindu-se
in vedcre mai nrultp crirrrii, de;i prczintil mrrlte dificultdIi, cst.c totrrqi prc-
ierabild. Ea se bazeazr pc un fapi real din limbd, pe lipia de omogeniiate
a pdrlilor de vorbire. Deli exisid nrai rnulte criterii, .l..r,i .. aplicd cbncomi-
tent., ci. corisecuLiv, ceea ce constituie un pr.ocedeu cu totul normal. Folosirea
unui sing_ur criteriu duce la gregeli. Asl?el, rJc exemplu, Aristotel, ca inte-
y.te1e|9r.al logicii, a-incercat.sti.aplice regulile acest,ei discipline la studiul
llmlllr- l)ar, in clasilicarea prr{,ilor de vorbirc, el a luat in considerare, in
mod consecvcnt, crileriul iorrebic, cregterea volurnului fonetic; de aci el a
aju.ns sa elrumor(, pr)rrLre' pArIilc rlc vor.]rirc surttul.gi silaba. Si rezolr-area
problcmci, atil t.lc dili,:ild, a,'lcsificn.iipirrlilor dc voibirc rJmine in sarcina
viitorului.
Dclimibarea sferei rin'i grup dc cuvintc nu se poaLe face precis. Nu
cxistii pcleli tlcsparIitori de no{rt]cuL inLrc o clasi de'cuvintc si alti clasd.
l)drtile de vorbile se alli intr-o inleracIirrne permanonLd: unelc not fi Iolosite
in locul cclor'lullc. unclc ccpJtd caructorislicile qr.nrnaf icalc ale celorlalle,
De exenrplu, verbui la forma lung[ a infirritivuluil in limba rominir, este un
subslanLiv qi se comporti ca alar"e: tttirrcarc, t,erlare, tcmere. intriiirc, ltotirire
el c. In limba rornirrr fornra lungi a i.f inibi.r rrlui auea mai cles rolul
de verb: ,,Au in_c-eput 'cchc,
a se acolisire de'dinsul qi a-l prtidarc,, (Cronica ht\
NL'cu lne, cap. VII I .).
. Participiul trccut al.v_erbului este adjectiv: kiudat,-d, inbit,-d,sprilat,-ii ,
stors, stoarsd_etc.; qcrunziul ver'bului arc lol de adverb: mcrge oorliind, vor-
be;te ni'nctnd', lttcreazti t:irt.ti.rul; s-upinul vel'bului poat,e Ii subsfanliv: sptilatul
-ogoorcktr
r,rtfclor., spartul
.tirguhr.i, _araiu! ctc. ',,\d jectivul art iculal. l)oate
dcveni substanLiv: bunttl ntett, dicptul nrcu, tlrcpiii,. htlelcp{ii, [t.utriosul,
rdttl etc..; adje-ctivul la forma rreutrii lidcnticir, dc altfel, c,, cea'masculin:ij
poate fi ad'erb: tmbrdcat cu.rall aorbcllc cotectt ctntti ntitttutat elc.
.lntlepdtrunderca piir[,ilor tle voibire ref]ecLd rela1iile cale sc forru<rrzrj
ln _gindire, ca o ogli'dire a conexiunii lucrurilor si fcnorncncl'r rri*
real itair:.
Cdile qi rnijloacclc tlrr l,r'cccttr a t'uvintclor dintr-o rrlasir irr rllrr vrrlr:rzi
de. la o linrbti la alla 5i, in aceea;i lirnbl, dc la o cpoci lrr rrrr:r. f irrcr,;rsl,;i
'intclao{'iunc trlril'(iloltltvollrilrr ci'ccrrzrirl ilicultirliiri r,lrrsililru,r,ir cuvirrlr'lor'-
 Aparifia pdrlilor dc vorbirt:
vrr.r'f rrlr, tt)('t)t,orr,n,r.r.( j de exemplu n,a0o (rrLrebvie,,)trca.,tt, (,,c Piiont,,,, ,,c regret,a_
Ntt.l ,;tl'r't:lal'cle de dezvoltare a unei limbi
i'Ir'r'ir rtrrt;r i:unusu aceleaqi. pdr!,i de vorbire . Larirra 1i nu toal.tr lirrrbrl. irrl,r., lrrl"), (,.o t,araghioi"), in eipresii ca ,uu"(. )t(:(t.Jtt,
r'.rrr tttrt.,,
J)4(:(:rtra$amt)c-q c
ru
Irrrrlrrl. r',rrr;rnicc,,,o"e consbiruie'o faz{ evoruat,j. in condi[,ii avoa alr,icor, r.liu, ntt,t)t)it (,.itti l);rrc riirr si rnd despart de tine"), c.ttt(luu(o ,,()tolu?tLt, o6 .tmom
il rrrr, l,r,liir |usii r,.r are arlicoi, are insd in plus, i;1,ii;;;;;i. *1,uaiolu o rar,irr.i, (,,r' r.iu;r11lrios sii vol'lrirrr rlcspre aceasta,,).
|)rr.l olilil lrrplrrlrti ci, intorcindu-ne ln tirngr, rrrrrniirrrl prir,(ilol rlc yor-
r .rrl.r'rr'i. lr;r'rrrniti cocmofltrue (caro redd expresii ,-rr.r*i,oiJrlrrart r0rrtu
r.r .lr1'r,rir.r,lr,,
I':ir'I ilr: rlrr'o.bire au un caracrcr istoric. Aceasta i{r,plr,riul)un{.} cij 1existat o perioivlir lrr,,lrrr,,,,,.,i f,\.,,, rl ist,inr:l,ic
rrrr .ristrrr' rlrrrr.r,rl.a''a.,,ci arr apir..r, trcptat,
i"ruo"inii'.i ittlt. r'ttt rrtlr', itr titltl si trtl'iunilc erau cortlrtz,c, rrcolitsi r:rrvirrl, rlcrrrrprlit st,ri-
vrrll;rlc rr lirrrlrii si gindirii.
printr'-*nil"g;;;;; ric "r,,,,,,
tlcz- 1'rrlttl tttttti lrrtirrrltl, lrrrirrutlrtl irrsusi ciI gi at:(,irrncrr lrri l'olosit,oirlc sarr rliirrni
lr;;rlr'. ,\zi irrsii rrrr rrrri rrr istii nioi o limbri In ar:cs{, sl.adirr, r,rriirr. datrl'i dist,inc-
l"'rrlr-rr lrr.'rrrIliri,'itlc.a a{r('otol afirrna!ii, su eranrrrtdm
lrrlrrr rrr .ir.vrr /irrrl'r. lrr^"rimrra grcacd veciic cxisLa artitol, ur,ariri;r urr rr:u- (iir rlrrrlltr t,111'i111tr tttt t:s1,0 itcooilsi prelutintlurri. ln[r,-o fazii rclat,i.r. lruri irvirrr-
rlo rrlrlrrIiut r:a fornrii si. Ilexiurre-de plonumele ,ien or-rriraiii.,"inait Ji.'ci c,, ,rrit rrtrl;i, t'octtbttlrtl'ttltt irtLrol,ut sii se dilelerrf ieze
lrrirr scniant,icii;i prin irnhinlrrgir
est,e crar. rlrr r;rrv-irrtc. l)ifclcri!icrt'a- rrrorfologiuJ. presupune un stadiu'avansat,, lrrii ca
'ri, ;rrli.,lul 0 ar,r.lt ulrerior prorrrrinelui. dezvoltirrdu-se din-pronume. r,,, l,r'rs1i[1;f il,' rrr.rfr,.loqice.disLinlt jve sd consii[uie o condil,ie a gradului de
ir'r.ir ilPuIuL ftl't jcolul in ltntJra t'ontind. irr perioada trecorii (tr'z\'0ll;Uo I un0t ltmhl.'
tle la'limba latir*i
la linrbilc ..manice. pe'bru precizarea qi, mai
rttLri.srrbs.tartiv, s-a pus pe lingd el, inairitea unui"1..;t;;lil;,iiiuiii"riru.n., iiitsa-hr iilercn!,iere forrnali di't,r'e cuvrnte, situa{ie inrirnilir si azi
aajertiv;p;;;rr*r;
-femlnin.
demon- limbi, a dus pe unii lirrgvigli gi filozofi st,rbini la concluzia
sr.uti' l11c (,,acela'') penNru "masculin, illa (,,accea,,) p.iri.., irrLr-o seric_de
rit rrI nrument, Lta1., intr-un grlp ca potrcus silttatictts,,poic leci greqii{ cd, Ja.origine, vocabularul rru era divizat in pdr!,i de r.orbire ci era
sdibabic,,s-a intro- ascrnenca unei prot_oplasme nedileren{,iate. De fapt, }ipia irrsdturilor clistinc-
trrorlurlglc i11r : porcus ilc siluaticus pentr.u a ie preciza ctr
llfr esle Live iriLrc clascle de ruvinte rru denoti neaprirai rrn,stadirr prinritiv. Eristir
:: -l]3"ru, satbarrc despre c.are gl,inr ceva gi n' de alt porc. in latina clasicd,
qi individuatizare nu exista'o formd speciald:
'orba o scrie tle lirnhi, ca.engleza, de pild5, ale cirrci pirrt,i dc volhire, net delimitaie
ll::),:" i.^n11lu p.g.tzare ,,uri odinioar{, gi-au pierdut trdsdLurile dc difereilicrc in cursul.evoluliei. pro-
llyil..l ll,"r.".gi ,,porcu1" elau redate printr-o singurd. tornd, pbrcus. De' la
1i"..rr::r^i:!: p:,.1!.l-:.serie de schimbiri fonel,ice , s-a ajuns la iorma porcut.
,'esui dc adincire qi cie qLelgcre a elenent,elor dislinctive dintre grupurile
Iu romrra, artrcolul irotdrit este enolitic la substantive_. In limba francez&, il{' cuvlnl{, csle nernlancnI r'tu.
aoclasi ilLe s'a._ pus ina,intea' subsrantivul'i. Din fori"^ ;;
norilrr"trr, ;ri. .Ca ariicolul, ntime.alul si cocntoentrc, toate pir{ile dc vorbire igr au
po.cas'.prin schimbdri fonetice Proprii rimbii francer., p.orrin.
irrl'.urr..ru isto.lia ]9r, chiar dacd, pcntru LrncJe, estc greu s-o reconstituim. ln general,
porz, in franceza.modc'd 1e porc. ln rin.,rro-io*iiii, ;i.;i;i inv[l,alii.sint de acortl cd printrc cele mai vechi priti clc vorbire se num{rd
'errlre..li hotdrib
P.oclitic este caracteristic nurnelo. d. purrorrre masculine la cenitiv-dativ lyry.ele-.;i verbul. l.lnii au vdz*b i. nume r;i verlj cliiar c opozilie prinrard.
(l.ui r in ronina'eche, prin. unele i,a4i Allii' dimp-otrivd, au sus! inut p'inralul uuriia lali tle celilait. De fdpt, cind
_Ion)
lrrooliiicS, a art,icolului hotdri_t qi Ja numele cle"l*
1n"ii-;f-";;, 1"po,l" fo"_" de la perioada nediferential[ a Pirr!ilor rle vorbirc la perioaila'diieren-
persoane'femin'ine': ii Maria.. ?g !{.ec9
'(,iatd,
ii [,'Lrtarr:a, ei Ana, pentru Maiiei, Floarei, Aiei. l,rebuie sd existe cel pu{,in doud clase de euvinle, pent,ru a exista o
Arbicolul neh'rd.ii provine din nurneralur latin unr,s, d.c eremplu opozi!,ie. Presupunem ci nurncle, partc dc vorbire carn den,rmest,e obiectele
in (lulnd lcrmenul de obiecL in sens larg lilozofic) rumii inconjur.ltoare,
't t'(,ttrt un.lttp.rlin cr.ing, un lap provine din latilrescut unlui iurrrr. r.o..rrn verhul ;i
ngtiunea, rlc...lup" in chip nehordr.iL, deci un lup oalecarc, ,
-care.exprirnd
nriqc.area, starea accstor obiect,e, sint prinlrc cele mai
111:..,::l^l,"il: l!,la vechi.pdrJi de vorbire, chiar dacr deosebirea dintre cie nu a fost la inceput
:ll,'',ili:,',:::<l^r,iti
,;r 9':llsular.iratca. run tup. nu nrai multi. daroriii faptutui clc,naturti rnorfologic'd. Probabil cx 1a origine un cuvinL a fost, capabil clc a
0r'lt]il,"t sc (,st.o numeralul r/,rU.
[]u'u, terul istor'ic al pbrrilor dc.-rorbire poatc f i clo'edir gi prirr indepliniatit, func!iile numelui cit qi pe celc ale vcrbului. Exist,d gi azi limbi
rrrr.('ralului. Arraliza numcralelor din mulle limbi du"e la- ion.tunn aparirru ca irlandezar.engleza, chincza ctc. in'care numai sintaxa, cerind'o anumitl
ir...stii-p.rlc de r.orbire s-a clcz'oltat din sulistantive. ln'diaiii-lo.. u' topicS, faced.ist,inct'ie int,rc subsbantiv, adjecIiv gi verb. cuvintere ajuttitoare,
",i care exprimd rapori,uri, ca prepozilia, conjunc!ia, sint relativ.rol. El. o.,i
:lr,l,ii1l lirrrba.clunulu.i, a tribului a poporulu,. ,j;"g l" ;;";li;l;.i
Ei
rirrr ir irl)irr'ul ln schlnlbui dc produse,"r-d i,i pIinra [azd, el nu era dcsprirrs ,,u,n,,_ :rpdrub in urnia dezvolt{rii gindirii, omul.a vdzut mai bine legri[urile
,1. .rlritrr:1,.. l,i'rba cschirnosd de azi reflecl,d icel staaiu'i"a.puiiit"ir, dinlrC -cind,
lucrur,ilc ;i lenomenele lumii inconjurir[oare.
rrrrrrr'il'rirroa so Iiicca pc, degetc. In eschirnosd, atasik i.rrdarnrrx ,o",,
.,v itrl, lrr.rnat, pc .atlicalrtl ,)unu,,, ilIodul i.n care prirlile de vorbire reflectii procentl
.ata ,,,taty,\, ge[, pr:irnul deget
irrs.irrrrrrii ,,cirrr:i", .rrr.irrt, i'rrrdit
al -lilit;, fttl.nda.l
-.ro,,'..oiui-
cu LaLun,
iarik-,,mind,,; truttrSl,alul --,']i'1,-,^..
DrLrTrrd i''r.-,,,-^"r^ -iorrircci..
),oollazcct,- dc abstratti,zare a gi.rtdirti unr.ane
ttrllltirttrl, iu'o
til::n.rrr(tt irlil.irrii.'nrrr'r
liirlilrirtii
itt'rt |ir(tirrillil cu substantivul
ctt
cr)rlrrrnli crr
0r)rlrrrna substantivur .o.^ denrrrne5lc
srrhsf,anl.iwiil carc ntili'.ea rl1
den'rneEte ntrl,iLrrtea -r..
rrrt
.ttttt", lt0rrl,rrr r:ii orrrrrl rrlc 1rr tol,a1 douizeci de degctc; [)[Pi curn s-a iiriLLat, rnlri sus, pirr!,ile de vorbire au trpiilrrl. lt.r,pl:rl, 1rr.
rir {)iilr}0nr, ,,, i'( lr*i..,i
,,pr,Lr,,rn"i,;,,,i.,,rpru,t,,
lit 01)r
tltti ,rrrtt,"ri
1,,i,,,,1,1'1,,,j,,i,
ri srrt,ri,,.
,,{) sur,l'-,
<rrl lir cllor
1,, ,.;,,,,; oarreni
oa'reni
^^,-,^-: ,{it
a r, ,
^1^ Alt
etc. .1-;l;l;i,;; irr
cscrnlrllt, i;, lirrrlrn'rtrsri,
f i,nlln''r,,r,i,
-i,,,,,1,,,,r bazu prriccsului rle dozvol{.urr: a lirlrbii si gindirii, prinr,r,-rrrr lurry, pr.or:r,s rli.
lrlirr rlislrrrril,ilr c1;1;1111,i (:r vrrrlrrrlrri cle legilhrril
,,a l'i,,), i, ,i1,,i,:,,i ,1,, irhsl,r'actizare. 'l'oal,o lirlrlrilrl olcr'l-r rrrrnrrrniirat,c o-xcntJrlc r.:rlr, rlol crlr,sr: rlr.zvol
llrrtir linrIrii tlo llr corrrlr'l l:r:rlrsl,r'rrr,l.
 li:r ;rrrlizilm procesul de abstracrizale ia verl)elc auxiliare. l'lirnba
..s11i11;1 , v.r'lrul auxiliar,,a-vrea", cu ajutorui clruia sc Ionnoazir viitorul, a
illr.\r'lfl irll.l urr ploces de absbracl,izar.e. ln e.riernp.[cJo: I]Lt t,rcuu, sti inuril
t'rr t't)r ittt'tt((t10rrvintul Lt erea, are rloud accep{,ii difcr,ite. ln primul cazt ()ree.ursi
rllil rif'lrii lr,ri'lrl, irlseamn[,,doresct', in a] doilea caz, voi sila pierdub'sensul
l,'rr,;rl, , ;r q.lil, rle sens. Prinlr-un pror:es nrai marc de abstractizare, verbul
.! t'tttt t rlovorrit, 1n cremplul-al doilea o simpld uneajtd gramaticaid, care
rr,r'\'r,slrr l:r lriluttt'oa viilorului.
(irr l.qil'rr.ii .xisti intre ,,a vrea" si viil,or? Legitura este de naturi
lrrlqir;;r. .'\lil, rrrtr,rt sd tr,vti{, rib gi c,ol tnviiya exprim[1 ac{,iune posibilir in
r'.i il,rrr'- [)r'irr urllli]ro, r.crbul u t,rcu ca auxil.iar, s-a g'olib de seni, ar, ulte cuvinte
.l s-iL rloslirins dc obitlctul ref lectab_gi a rnenlinub numai. ideea raportului
rlc srrr;or:tlcnlrrl, adicl s-a abstracbiiat.
sir analizirrn albe e.rernple: Anz trn copil gt \m educat nn copir,. velbul
e_ui)ca' in primul exemplu, exprimr posesiunea; in al doilea exernplu insi,
cl esbe doar o unealt,ir gramaticald pen[.u foimarea perfecl,ului conrpus.
(iurn sc cxpJicd fapl,ul cr i'erbul & a('ci) care cxp.imi o posesiunc,
a devenit
rr unealld granraticald cu aiulorui c4reia se lornieazd in rlomind perlectul? un
cxcmplu din lalind ne va ldrnuri. ln latina nrai rechc propozitja Anz educat
t.Ltt. copil era redabri.prin cuvinlele Educaui
J)ucrilnt. ln laiirra'tirzie, pentru
c-rprirnarca_aceleiati propozilii, apare formC .[Iubeo puerunt educatu.uL, care
potrl,c f i analizalti,,Eu am un copil cduoal,". I)in lorniula
1,am un copil educa[,,,
in care lerbul a avctt isi mai prslrcazr sensul lexical, acela de poiesiu.e, s-a
tlr:zvolta{, perfcobui rorninesc ant ed,ucat un copil, in care\e.tnl a u(,etr.
s-a goiit de sens, deci "o^p,x
s-a absl,ractizat. ca unealLi grarnaiicald ver.bul ,,a
avea" qi-a modificat apoi llexiunea. El a rdnas insE iiodiforenliat in tim6a
francez5, ca de pildri:ttrl ,'t ttn livre,,al are o car,Le" Ei /r o achiti unrtvrc,,.el
a cumplrat o car,l,e".
ln lirnba
englez{, verbul to do ,,a face,, a dcvenit o sirnpll unealtd
qrarnaLical[ pentru exprirnarca intrebdrii gi nega!iei: do qott see2
,,r'cdc!i?"
I cLo not .scc ..nu vi'id"-
,. ln e-xemplele de mai sus, velbele d Qrea) u, aledl to d,o an devenit simplc
urtoltc
gramaticalc, care. gi.au prslrat totuEi independen!,a lormald. oxi-st[
rleslule cazuri in. cale nici miCar aceasl,!. independerrli iormald nu se mai
lriislrcazii, ci dinbr-un vechi verb indcpendent a r[mas doar un simplu afix
sud.at' in.corpul verbului pe Iing[ carc a st,ab. De exemplu" in francezri viil,oru]
.j'ttinterrLi.,voi iubi" provine din atnarc ltabeo (liLeraI,iarn'sd iubesc,,).
Ilxcrnple de abstractizare oferi qi art,icolul. DupI cum am vdzul, in
gloara vcche , rominii si francezd, articolul, care este o simpld unealb[ gralna-
l.icalir, isi are originca in pronume. Aceearyi situalic p.crinr.i articolul clin
loal.e limbile ronranice, germanice, celtice etc.
l)rr:pozitiile, p[r!i de vo.bire care exprimd raporL'ri fdri s.{ ]e dcn,-
;rrorrsrir si sirrb deci lipsite de sens lcxical, s-au dezvoltal, din cuvinte cu sens
lrrri.rrl. AsLl't:l in francczi, prcpoziLia chez,,la" provine din subsbanLivul lrt,in
,,r.r/r ...olil)ii, r:asii". l)ialec{,a1, aoeastd prepozif ie mai piisbreazti crcva din
r.r,lrirrl ci scns: tst.l'ol, in crpresii aa chez Pienc, cltcz RoluntJ, lnscanrrri
.r,;rsrr lui l)icllo", ,,clsa lui lloland". ln maghiarr prcpozi(,il -t'n! ) -t.,(1., ('l\r't'.
tttsiritrtttti,,rrtt", PI'ttvitlu rtilt vcclri substanIivc folosilc Il irrsl,r'rrntr:rrl,itl t,rtil--
"l7rl, ,,1rrirr lollrr, nri,i locir'1r11".
l)irrl,r'c lrirl,ilo vor'birii, verbul e$te mai abst,rar:b tlor:iL sultsLanlivul,
1rt'otnutu'lrt r:sLc rrrui absl,racb decib verbul. Celc rnai absl,racl,u piir.fi rlr.r'or-
lrtti';rirtl lrlr'1rozi('iilc, oonjunct,iile;i articolul. In genoral, l,r'clruio sir prcciziirn
trii tr'rtrrt rrtrt,ittl, rrtrt rrirL:rcLcr abstract, doar gladul rlc tllst,r'rrct,izirrrr rli[r'r'i.
Itt r:ott,rltrzic, o t;olcctare;t,iin!ific[ a llroblrtrrroi pl"rr'l,ilor rlc vorlrilrr
l,t'r,lrtrtrt riii lil r;lricl, is{,orioii qi comparativir. Ccrcet,iLl,orrrl rrrr t,r.clrrric sri pirr.rl;i
rlitt t'r,tl.t'tr lrrIl,rrl r;i yriir[,ilc de vorbire n-&u iivlrl, irrl,ol,rlcrrrrrur Irrlrrrir pr, r.irr.r:
tt rttt ttzi, Iti'ri tttt vrtl't'l'itrtittr) pentru tot,deaurta irr sl,irrliul ircl,rlrl. ln irl'lrrri rlr.
Ittrtt:tttllt, tt cr't'rr'llrlc;l,iirrlilici t,rcbuie Sd fic Irrlrrllrrnclrl,ll,ij Jrc isl,olilr corrr.r.rtlii
rr lrrrrlrilor' lttitl'o sclrtt'itl,. [,'icoarc lirnl,rir i;i alc isl,olirr ci, lcgilc oi irrtclrrc
rlc,1,'zr,oll,irlc, rlc irccou lrlo;i prir!,i de vorl.rirc spccifioc ci.
BI]]LIOGRAFIE
Il. A. iJ u d a-g o v., I,ntrotlucere tn ptiinlu limZ,jl, Bucuregti, l96I , p. 295 gi urm. (rra-
dur:cre din lilnba rusf,).
A 1.. aur; snrdii de linguisticd generald, Bucuregti, 1960, p. 140-ILg.
G-1
A.-G. Ilaudricourt, Les languestleclan.,de tribu et de-peuple,,,La pens6e,.,
mars-avril, {956.
A. V. I s ace n ko, O aoanunr{oeetLuuupeaaronuu, <<Kantezopuucocmonttu.i,> s ctaeflHcfrr{r
rBbLHar, in ,,BorpocLr ltsurru3uautrn", nr. 6, 1955.
A. M c i 1l e t-M. C o ]ie n, Les langues du monde, Paris, 1952.
n t e t, Problcnte de limbd la Aristotel, in,,srudii clasicc.,, \r, 1963.
{.
J. IVendrycs,
" !-$ Le Lungage, Paris,1921, p.136-161.
5. Catogoriilo gramaticale
Prin lermenul caiegorii se inleleg noliunile cele mai generale ale .1tiin
,telor naburii gi societdlii, care rcflectd insugiriie gcnerale qi relaJ,iile obiec-
telor din realitate. 1,'ieoare gtiinld are categoriile salc specifice. $i linevistica
lgi are categoriile ei proprii. Unele se referd. la sisiemul fonetic {{onem,
aoeent, aiternantX foneticd etc.), albele la lexic (sens, sinonimie, polisernie
tc.) sau la structura gramaticald (morfem, flexiune, diat,cz[, topiid, acord
etc.). D_e obicei, in lingvisbicX pfin categorii grantaticale nu inlelegem toate
noliunile referiioale -la aspeotele fundamentale ale struclurii'gramaticale;
ln bradi{,ia gramaticald, incd din antichitate, accsl, termen a fosf.aplical, mai
ales unor c-atcgorii inerente pdrlilor de vorbire (caz, gen, numrir, timp, pe".
soani e[c.)1.
Vom analiza il accst capitol categoriile gramaticale pe care le inlilnim
ln limbile indo-europene, referindu-ne in treacXt qi la unele aspecte dirr
alte limbi.
CaLegoriilc gramaticale sint valori gramaticale proprii cuvinlol,rr
qarc ciprimd noIiuni, deoscbite de sensul ]o*r lexical qi ciprimatc prin rrrij-
loace-morfologice sau -prin mijloace fonetice ;i lericale gramat,i,,alizltrr
Modul .de exprimare a caiegoriiior gramaticale poartd nrimcLr tlc fttrtttit.
gramalicalti. Dupd cum scusul lcxical exist[ numai in unire crr rr1 corrrplrrr
sonor, hol, astfel semnifica!ia gramaticali a unei catcgorii (rl. r,r.rrrirlrr,
*-lij;;;lrin
cat.cgorii gnunll.icrrlu sc intolcg prir!ilc rlo voll,ir,.. c[ ,,r'r.r,:rrr,;r rt.
cuvintrt ttoi lrritr st;ltitttbarl:L r':rllHrrrir.i gr;rrrirlicrlc" curn isl,rt rlt'firrili, rlrr ol,rrr,r, r'orq1,r,1
l2
r'|,.r1rrl rl. Ilulirl) (10 trecut, de dativ etc.) nu poate
cxist,a in afar,a lilrnei,
1'rrrrrrrl r.rrlr'. l)r: rri.i rezultd cd se p_oate vorbi desplc p'czenl,a int,r-o linrbl
.r,rr.r .il1.1'rr'il llrilmaticale numai aLunci cind exiil5 0 iorm;i proprro,
{r'l';ur rzirlrr 1'l.rrrrur{,it:ill, de exprirnare a ei.
( irrtr';i.r'rilr: g.,r'aticale
au apdrut i'[r.-o lre.ioarli foarte indcprrtaLir,
l,r'{,,,'rill .r'rslrrliz;'irii lor este insusi procesul formirii linibilor. l.'Lrrlarea
r rrlr.1.r11 1rlol gr.irrrrirl,icalc presupune o [reapLtr
superioarl tie abstraclizare ]a
(iul l,in(lu.{,;r onurlrri a.ajuns dupi elorturi lndelungate.
. lr, 1r.,..srrl
rrlrr..l.l.
rrrurrcii,.oamenii au inceput sr distirgn si sd separe Lrepta[
si Itrrorrorrclc. Acesl, proces a durat foarte *i,lii urarni. No(,iunile
.r';rrr l:r r:onluze, de aceea oamenii desemnau printr-un sirrgur,cuvint
irrir1r1r11l
rr;ri rrrrrll.rr ,lricrrLc
E.i. fenomene p-e care nu le pul,eau fi*ting.. ilai:acliontna
rilcr'()u irslrl)r'il naturii, repetind de milioane de ori aceleasi"procese,
oarricrrii,
irr..1r.sii .urroascd din ce in ce mai bine obiectere muncii'lor, insusirile;i
.r;lirt,iilo dint.re ele. No{,iunile se ciarific6, vocabularul se i*r,ogd1;i,C.. -tri
Irrrlioada formlrii limbilor qi incd multd vrieme dupi aceea, o^nr.iii, care so
;rlluu pt'o L.eaptd irrfcrioard.de,gindire, perccpeau doar.tJifercn!elc, amd.urr-
t.lc izbitoare ale u'ei clasc de oLriecte, ,lir.ruie puteau ridica la aLLa- treapta
rlc arraliz[ in care sd dist,ingd elcrnenteje esen,tialc de ce]e i..""au..,'trdsitu-
.ilo stahilc de cele Lrccdloare..Vocaburalur priinitivilor csLe con,.ref ,i a.r.,,ip.
tiv, iar slructura gramaticali cste rudimentar[. - '- "
Nurn[rul. Dczvoltarea acesrei catego,rii reproduce, iu ]iniile ei esen!iaie,
cr-olut,ia luturor categorii)or gramaticile.
,. P.t"l" pc care le gdsirn ii *nele limbi tribale din.{Irica, Ausiralia si
,L'eanra.permrt sd se presupund existenla unui stadiu al limbii in care.
, aL0gorillc..inr.cp sh apard sub lormd ,.nnclel_.lexicalri.
Cr.rrd o:rmerrii au ajuns
sir.dllel'entleze un copac de o mul{,ime de copaci, ei au denumit aceste doul
rlolru.lr prrn dorzr cuvrnte: copac si pdd,ure, numele unui obiect gi un numc
rloreoLrv. ln unele dralecte papuase din Noua Guinee, se foloseic qi
astdzi
tlou[ substantive diferite penrru a se denumi acelaqi'obieob intt-oii singr..
cxemp-lar qi in rnai multe exemplare.
I. acest sl,adiu incd nu se poate vorbi de existenta carecoriei nundru-
lui, citx vreme nu s-a stato.rnicitb legdturd stabild intrc'""-elE
r,biect, qi
,cela al mai multor obiecte_ de aceliqi fel, dar calea spre formarea- "nui acestei
.ategorii apdruse. $i in limbile indo-buropene gdsim uriele e*e-ni* rr.u rr",
sugereaz{ cum trebuie sd se fi.prezentat limba ln acea vreme. Astfel, in
gcrmand crrvintul Leute
.,,oameni,, n1g ca singular pe Mann; in limba rusi
.uot)ru,,oameni" are ca s.ingular p9 orc.aosen. plurahil conline riddcina indo-
t'ttrolreanii *leutlh-, cdreia in unele limbi indo-europeno i s-nu atasat forme
rlc singular apar!inind altor rdddcini.
La idcca abst,ract,S a unui plural corelar,iv cu singu)arul s-a ajuns tirziu.
s irrr c.eal, rnai inl,ii forme penLru,umere a doud, trc*i sau patru obiecl,e de.
ir.1rl11"i Icl. ln limbile briburilor din Australia, ai"
rrrsr lt'lt,,sal,rrnorr 9i Noile I-lebride existd forme de ".hlp.iog"l -q"at.ior.
Bi;*nr.L,
duai, iiial,
I''r'rrr. rl1' tlrurl atr.xist,al, Ei in limba indo-europeand; tn antichitate le mai
q:isirrr irr rrrrclc rl ialcct,c inriienc qi iraniene, in siava veche, in rtialcc,t,rrl
at,ic
rrl lirrrhii grcccll,i, in lil,rrirni\, iri ccle mai'vechi texte tlin cer,rnanii si irlan_
rl.zri. l)irrl,rc lirrrbilc slirvo.rltr irsl,iizi, numai slovena siiral,a arr'lirst,r,al,.
6i
r,lrrlrlrll; irr. rlrtltrlitll,c giisirtt rl.olt' rrrrnc, mai trlcs la rrrrrnclo
olgirngllr jrrrrrrr:lri,
(rll trr:nr1rlrr, irr lrrsri ovrr ,,orrlri',,1.{r?,ar, ..lnn0r,i,, otc.). Sc sl irr r,lf in lirrrlrr
tlttlti"r rtttrtror:alele ,,doi", ,,treit' qi ,,patru" subst,anl,ivrrl $o l)unr, lrr lir.rrrlrv
sirrgrtlirr'; rlo fupt, avem aici nu un genitiv, ci rrrr vrlrrlri rrorrrirrrrl,rv rlrrrrl (rr
<rtirtti lttt'tttii ooirtoidea cr.r genitivui singular), cllc l l'osl, lolorrl. rrrrrr irrlir
lirtgii rttuttrrt'itlul ,,tloi";i s-a extins apoi qi lA rrrrrrrcrirlclr: ,,1,r'r,i" ri ,,prrl.r'rr"
l'lrtt'itlrtl a irvut, Si cl la inceput aspecl,o rrrli corrcrol,l. lrr rrrrr'lr, lrrrrlrr
lilllJJ;lit',Jl,ll' ,t ill"li;;",,11'l'llill xT $",".:,i:'ill.',t'llllli ,:'lll' ,llJ,",:illi::,:",,,1::
[ttt'tttt rlc sittgrtlrrr ii tolcspund doud fornto tlc l,lrrlirl, rlrrlrii r:urrr vollrilolir
sc rrlrtii lrt rttiri rrtrrll,o obir:cle de acela;i fol irrlrrrrut,c irrl,irrrlrlilol srrrr lr,g:rlr.
Ittl,r'rr r'lc irr rrrotl crtirrsLarrl.
lrr.l inii gerrorale aqa s-a constituit, categoria gramaticalit a rrrrrniinrlrri,
lrccirttlu-se de la un contiriut concrct exprimat in aspccte part,iculare rrurrrc-
I'oirsl pin-j 1a opoziLia ahsl,rauLii dinLrc sinEular si plural. A evoluaL si fnrrrru
,le ,'xtirimare a numlrului. ln faza..a u..i .'r* folbseau proceiec lexi-
.alcl s-a lrecut apoi la procedee ]pxicalg ^iigramaticalizate, cum sinL redupli-
carea totalS. sau pq1lia!5 q foimei-ae Snguiai pentiu e*p.ima.ea pluraluiui.-
tleduplicarea totilI o gdsim si astdzi in ]imba ifricanl hausa, unde se spune,
do exemplu, blrl ,,maimu!i", iar la plural hiri biri, Dasa,,fluier", cu pluralul
busa.busa; aceea,si e situalia in limba japonezd, r.nd.e gama,,munte" are la
plural forma Aatna. !/ama,iar lui hito,,om" ii corespunde hito hito. Redupli-
carea LoLalS a numclui la plural o folosesc multo limbi indiene din -America,
limbile din Oceania g.a. in timp ce unele limbi din Africa folosesc redupli-
.carea parLiald; astfel in limba somali, Dog,,pinteoe" are la plural lorma bogag.
Uneie limbi exprimi piuralul numelor adlugind la forma de singular o
parbiculd sau un adverb cu sensul de,,mulb". AEa, de pild5., in limba tupi a
indienilor americani ,,broasc[" se zice lJuraral iar ,,broaqte" tlurara ita.
Elp.tma"oa- mqrfo_lqglcd a pluralului sq _{acg cu ajutorul unui sulix-
.addugat temei de singular. proeedeu specific Iimbitor indo-europene (de exem-
plu, in laLind sing. iiir ,,birbat'', pl.'rrirr, in englozd sing. Dook ,,carte", pl."
boolts eLc.), sau prin flexiune internd, procedeu specific limbilor semitice (de
.exemplu, in arab5. ltimdl ,,ml,gar", la plural hantir).
De obicei, forma de plural este dedusi din cca de singular. Sint ins[
si cazuri cind singularul s,. for,meazd de la tema de plural care la origine
ra un substantiv colectiv cu ajutorul unui sufix numit -- sufix de s i n-
-
g u I a t i v. Iatd cit,eva exemplc: in limba africanS. bari, de la morin,,degete"
se formeazS. m.orinet ,,un deget" ; in limba chamir, vorbild in Etiopia, de
Ia /is ,,lacrimi" se deduce forma lisa ,.o lacrimd" ; tn iimba bretond de la
merien ,,furnicil', se creeazi mcricnnen ,,o furnic5.". ln limba rusd existi
'sufixnl de singulativ -ttH-, c\r care se formeazd singularul de la unele nume
de popoare sau de la substantive care denumesc categorii sociale. De exemplu,
epatn1ane ,,cel,d!eni", apacrc}auuru ,,cetd!ean" ; HpecmbnHe ,,![rani", xpec-
mbfl,trun ,,!dran" ; dHa,ouqau,e ,,englezi", av?,xlt\anuH ,,englez" etc.
Num[rul este o categorie gramaticald care reflect[ mai direct realit,atca,.
de aceea*leffiura- sa cu iensuilexical al cuvintelor est,e mai-ilar[. Ala sri
'efflicd-de de, fn func!ie de aspectelei realitlf,ii; in diferite limbi sint, r:rrr.int.c
care se foiosesc numai la sinEular sau numai la nlural. Au numai forrnir rlc
singular uneIe nrrme tle matciii conLinue (do exemplrr, rorn..,rrrrl". ..lrrPlr"',
-,,miere",,,brinzii",,,orcz" 0[c., 1n linrba rus{ ,uac",ur ,,rrnl,", .wo,'roxo ,, lirplr,",
.,rud0 ,,rnierc" ;.a., in frnrrcczii bnt.rre ,,ttlt," 1 slt.cre ,,znlr'ir" r,lc., 1rrr,r'rrrrr rrr
r.rrsl
,subsl,trnl;ivolc ttlrs'it,tiitrlrr, rllr cxcrrrlrlrr,,folrr)c", ,,orrrtrj", ,,rnilli," ,,olrr
tz" | /,)
,,'.irl,f ' r.lr' , lrr IrancezS. faim ,,Ioame", sagesse ,,lrl(rlloptriutrt" ry'tt', ltf
Irrrrl,rr ,,np, lr,zri l,ilr7,,mil[." rspite,rciudd" etc.). lnt,ru cuvinLclc cut'e itt ttitltl
,,1,r;.rrrr,l i,,r,,',,i',,itirrmadeplural slnt mai alcs nume dc nraLcrii de cxcnl-
1,lrr ! ltuytl.i, ittC, Ci,lli elC,, in limbU tusir t;olrcCp(tbl ))COnSCrVe((,
r.{rrf
:,, 1',,,, ,,, ,,f { lnr,:rltt" , 0pottcuea ,rdrojdie", c'n-utnu
' lirr,;,,rlrrr.rrl rii -,,caimac" ,cLc'
l,lriralut au vaiorj duble. l)rin singular indicdm-un anumil,
,,1'r,,I. r'.rrr ,lrtr', lttl irr gencre' iar prin plul'al exltrinrdm urt conglomcraL dc
,,1,r,,, tr., irr rrrrrr;rr',l,,l,.rlirrinaL sau ricdcLermirral. De aici decurge pusibililatca
l,rl.r,r'u lr1lru'trl,l, st,ilisl,ioe a singuiarului qi a pluralului'
l',,,'1ii lolos,,so adesea aqa-iumitui pluiai poeLic,.pe care iL
rrrlilrrrrrr i,,,,,vc,,1, ltr literatura'lat,ind. Cind Virgiliu spune (Enelda, 11,22)
I'rtrrrtti. rl,rrttt r. c g n, a mancbant ,,c\L|. vreme regatele lui Priam mai_stil,eau in
f iciorrrr:,,, cl vrea sd sugerezc prin plural m5.relia rsi bogdl,iile regatului troian.
i'),',,r,1 lrliircilnl al Enil'd'el, Eneas, vorbind cu adlnc r;espect despre,tatHl s[u
,f1frrrrci,,,,\nchises, foloseqie plurale neobiqnuil,e: cineres,,cenu,si"' untbrae
tn (rc,,umbrele pdrinteqt,i".
I tu.l
Pluilalul unor nlrme proprii este folosib penblu a.delumi o&Inrr os:
rriirrlt.or.i cu cel care poartd rbspe^ctivul nnmei personaj isto_ric sau din litel
;,lttr'i'. clottjuani, lnrpagoni etc. In vorbirea popularS. se foloseEtc I i n g u-
"penlru
irru I .nl..Liv nume de popoare. Se spune asticl turcul,
,ttrtttt:ul cLc. inlclegindu-sc larcii, franrciii'c-tc. singrrlaiul cole-ctiv.apare..qi
,L soriiLorii care'fol6sesc o limb5. apropiatd, de cea r'lorbit,5.. Iat,i o frazx din
.onica l'i Neculce: ,,Pre LeEcinshi iar nu-i bine sd-l puie^c'.ai, _cta littrt-.
rt:ttl esLe clepart,e t;i" moscalul Ei neam{ul nu-J ^primeqie,. fiind J,egcinski
rit:.Lin turculii, gi or veni ogti mosclriceqti 9i flanfuze;L] $r or lace mare
rlili,'iunc ibrei".
Gcnul. categoria gram:tticall a gerrului s-a ndscul, tlin nevora oamenl-
,r, de a grupa latilalt5f intr-o serie de clase, nume de obiecl,e- si .fenomene,"
,,r,rrind d"e li unele insuSili colnulle ale acestora. Clascle lcxicale sint risirin-
it,* si asliizi in multe ii^L,i ul" bdgtinagilor din Asia, Africa, America Ei
- un suneb sau o silahd. --
Iriecare clasli are un indicator care se'
'rsLriirlia.
iyrcsl,e la toiite cuvintcle inclusc intr-o clasd.
' iaLii citeva exemple: in limba popula!,iei Masai din Africa exisl5 o
rsr-t prrrrt,r.u nume cie oLiecte mari;i pul,-ernice, alta pentru nurne_de obiecte
i,,i ii slabe; intr-o linb6 metanezjina sinl grupatb.lntr-o.clasd ntrmc' de.
l,,,r,i si ol,iebte din lomn, intr-alla nume de pictre qi obicc[e roLunde cLc.
rrrinsitler5 cs. impirlirea substantivelor in ciase a fost o trdsituli comund
lor.nrai mult,e limbi cle pe glob. Urme ale clasificdrii subsl,arrtiYelor in
,s0 l0xicale se glsesc si in lihba chinezd. Aici orice substantiv inso[it de.
rrrrrrrOral prirn?gte obligaboriu indicele clasei din care face parl,e (numit
nt.r:rrrli.r,). A1a, dlcxempiu, cuvintele care denumesc obiecte cu o suprafa-!'6
,,,,i (,,,,irsir,,, ,,harti.", ibilnt" etc.) primesc clasificatorul .djan,g, sr.rbstanti-
,' ,,,,i] , ,1,,,',,i,icsc ob.icoi,e cu miner (',ou{it", ,,evantai" E'a') prim.esc clasifi-
,,rll ltrr., o s0ri0 tl0 rrume tle animale primesc clasificatorul dji eLc.
lrr,lc,,r,r,srrl islolici lirnIii, nlmdrul claselor lexicale scadc, e1e se'
l)r t):rzlr rrrrol lt il,ctii sginant,iCe rnai largi. Aslfe}, in limba suiihili
,t{)l)r,s1)
\lr.ir1r lxirilil rrriri rrrrrll,r: clirsc, dinbre carc una cuprindo rtrtrltc tlc oalnolll
,rrrirr;rlr: (rrr /rr ,,prtr", , [,iir,l,iri,", tn-lre .,tcrrroit,', ttt.-srtlltrtt, ,,t'itlitvittliii'),
| ililnil.rl{,olri0rrlr, (/,i /rr ,,lrrr:r'rr", ftt,-Stt,,,t,rr(i1," rllll-), lr I ttrill, .st:lrsl:rrrl ivtt
{r,trr lr, (rr .rrrr.r ,,lr.rrrnr[tIt.r,", I r'r'/tt',.lrrnqimrl" r'lrr.). lrr lltrtIt'sttl I olrl'rIit ii
r:luuclor, rtlr oril,criu irnportant de gru!ar.e a nurncrlol rr losl, rrr.r.l:r r,
rrrrLrrnrl: .arrr.ni (;i zei), animale l,r,r..rl
!i fucruri sau I'i irr(. si lrr.r,rr.r.
l'ot'ttirttltt-sc tlc la constatarea cd lumea cs[c rrl,i;i(,ri itrr rlirr lrrr.r.rrr.r irrzr,l
l,ntl,o ctt. r,iirfh, culrabilc dc acIiune gi mi;carg si rlirr lrrr.r.rrr.r rrr,irrrrrrllr,ltlr,,
sttIrst,tttrl,ivrllc lttt lirsl, tlrl('$ca repartizate in nrorl colcsprrrrziilor. lrr rl.rrr
it tt t ttt tt [, ;i i rr a rt i rn a t. Acgastd sl,itrc rl ctrrrolllrr lirrrlrrr lr(t{r[,r,rrrr.r rrulrl
Ittlttt;i t:rttttt.tr;i, irt |rrt'ittada cai"e prec-ede t.lczrrrr:rrrlrlrrrcrr ci,1rr.r,r,rrrrr lrr rrllr,
lilnlrr. lrr rrrlllrorrrl il{'r,str)r' doui clasc frrrrrltrrrr,,lrl;rlc s ilu f;r,,ul. rrll,,r.r,,r.
ull,rr rlivizirrlri. Itt trnclr: lirnbi anima[ul s-l scJrrr.irt. irr irrrirrurl, r.rrliorrrrl
(pt:ttl,r'rr tttttttc tle oarrreni) gi ira['ional (pcnt,r'u irurno rlc arrirrrirlo), iri rrlt,"
j,':iili"j,, s-a scl)arat in masculin gi feminin, iar inarrirnutrrl a rlu.crrit,
. lr] i^do-europeana comund numele de gen animat se deosebcau de c.lo
sc,n.inanimab prin qi fle xiune (numai la numele cuprinse in catcgoria
!y
gcnulur _temd
anrmal sc l5,cea disLinc.!ie lormald. intre nomina[iv
gi acuzativ,
dcoarece, in,mod obiqnuib, numai un nume de fiin[d poate sa apara atir in
lurrclra de obiccI al acIiunii ciL 9i in aceea de subieit al ei).
Categoria.animaLului.a fosL prefuLindcni
, o categorie foarte largd,
deoarece mentalitatea primitivd coniiderd cit sint dotate"cu viatd o serie-de
fenomene g_i obiecte de-a.cdror presupus{ for![ magicd ro turn".
ii astezi
in limba algo-nquind a indieniloi nord-americani sini incluse io n.n,ir
animat
numeie.soarelui, al lunii qi al slelelor, unele numc de a.bo.i eti. o situatie
analogd a existab -si in indo-europeana comund. U'nele ei se viiri l" ll;bii;
rndo-europene vechi, unde substanlivele care denumesc obiecle dc acest fel
sint_.de gen masculin sau feminin. soarele era considerat o zeirate. Aqa se.
explicd de ce numele lui.era. de gen- animab: in lat. sol (m), gr-
scr. suralt. (m), goi. sunno {Lro6'(m),
.(l), v.-isl.. sril. (f), v. p^rs. iauic'(t).' Soninui
era considerat o forld cS.reia oamenii nu i se pot iinpotrivi, iar nurnele lui.
,
era de asemenea de.gen animaL,masculin: lat.sozznas, gr. sauoc, vl . sl. cr,x.r,.
l\oapLca cra prrvitd ca un spirit adrrciltor dc primnjdii; ea purta numc cle
gen animat, feminin: laL. no:r, E,r. v,i[, got. rrails, lit.2alitlsl Une]e obiccie.
purtau doni.nume. apar.linind celor do.d genuri, dupr modul in'carc erau
prrvrle: slal lc, ca rna[erre,. sau in mi;caro, ca o fortI. Asa c numcle for.ului,.
ggn animat , in laLinE rgnrs. in sairscrii{ ogni/1, in r-echea ,l"..i o"ur,. .,
9_u
in grear,;i nUp, in. armean['.hur, in vec]rea gerrrani dc sus
li,1il-1t.'
v.rsri are num.e de gen neutru: laL. uisunt, sontniunt., ei. iuop, iv0nvlov.'/aii_
dar
cinct e personrl'rcaI ale numc dc gen un.irnal: lal. arsus. qr. 6verpo:. in latinl,
din rdd{cina verbul'i flu,o ,,a gy.gg"_ s-au format doui'substantivi:
ftuuiusj.
de gen anirnat, den.mind apa flu.Iiului i' miscare, torentul apei, qi'flunt,,,',.
de gen inanimat, care denume$te apa fluviuiui .o ,rf*tarrlXi" "-
Dup.d cum. s.-a arrtal , limba in-do-curopeand cunogtea numai disLirrcria
u.tnt.rc.anlm_a.! S.r.lQantmat. La numele dr: fi inlc, acolo undc s_a sirnlit. rrt,i.,,_ t
srLaliea, drstrnc!ia gcnului nalural s-a e-xprimaL l.xical, crr.irrlnrlr,l ,rr,,,,.i
cuvrnIc drlerrLc, aga cum gdsinr urme in di'erse limbi indo-r,rr.i,r*rr,. lri, I
exemplu, in. laL'nd patcr..tatI" Ei tnalcr ,.rnlmi,.,
fratcr,.frale,.sis,,r.,lr...r,,,,,,.,
i
scnet ,,!:ratrin , anus ,,bdt,r.in[.,, i' grc'c5 ,5u6c ,,fitr,,
nume dc animdle dc ccle rnai nrrrll,ir r,r'i distinci,ia ,lri;ig,,,'',r,,','',,' rnirr.(,irrr:
0u1ctt1p ,,liir.i,,. l,:r
In sanscrilS Torj,lr, I,i irr lalirrir rrllurir:ir lo,s puLdarr irrsorrrrlr, rlrrlr:i .,rrlr,rl,
,,bou"-6att ,.Vllcir((; l;t It'l lrt lrrlirrl iulriritrir lirprs irrsrrrrrrr:r, ,lrrp,ir'r';rz, ,,1rr1,,.
stttt,,lrrporrir:r\".
 \, r.;r,lrr rrl:u'r: s-0. pdstrat in limba hitit6, linrba indo-europ-ean5' cu
,.l,,rrr,rr rr., lrr t,,,xt0 (miliniul al doilea i.e.n.). Distinclia gramatical[ dintrc
,r:r;r' rtlrr rir l,rrrrrrrirr se realizeaze in periOada deSprinderii ullirnelOr grupc
l,' lrrrrlrr ,1r,, lttttt,,ltiul indo-europeneiiomune; ea este mai slab -reprezentatd
rr lrrrrlrrlr,rll lir ,,xl,r't:mitatea tefitOriului indo-european Ei mai bine dezvol'
.,t., rrr lrrrrl,rli.,lrrr gr.upul cenLral. Accasla distiicIie apare mai intji )a
,,1;,.,.trr,, il pr,rnunt(, rlcmOnstrative, in modul de fOfmlre a temelOr:-ler4i-
,',ii,'t,' ,l,,l,irril,'r,,, t,,, suf ix spe.gial. Mai tirziu, dup5. modeiul adjecti-velor,
rrlrrlrrrrl,rvr'lr: llr:r:itzii;i ele tenre ipeciale pentru leminin. Numele deObiectU
lll rnji{, irr c;rl,cgor.iir animaiului au fost repar|izaie la maSCulin sau femrnln
l,rl,;r , r'rlr't it pr' , i,r',', in mulic cazuri, nu le pulem explica' Alrituri. dc cri-
,,rrrrl l,rHi,. ([," eitr,c-l gdsim, dc pild5, in Lrecerea numelor de arbort la lcml'
,,,,, y,,,,,t,i',, ei arborii iau ro^atle), un rol important a jucat qi criteriul formal,
,r1,,',,,t,,r1 lonel,ic al temei, In latin[, temele cuprinse, ln. dec.iinarea a Il-a
lrivirr, in rnarca lor majoritate, masculine, iar temeie declindrii I, feminine;
lrrr iri cadrul acestor dbclinS.ri, pe iing[ nume de fiin!,e, sint qi foarte multe
rrruro de obiecte.
l)ornind de la cele trei genuri principale, unele limbi dezvoll[ in cadru]
,iasculinului gi femininului un nou gen; caracteristic numelor de persoanS-
,Ir: e_remp]u, limba sorabd, limba polond q.a.). $i,in limba l'ominI s ob.servd
,,rrrlinla iorrrrdrii unui gen persoral. Aceastd Lentlirt{d se mantlestd
,.r,i,, tle lorme gi construclii-specificc numelor-dc persoun[.. AsL[el, co_ttstruc!'ta
,,rrzuLivului cu prepozif ia pe e obligaLorie ia numelc de persoani: v,id p,e
ttnt (pe Xlaria) iat-pdd pe iata (pe iama). De asemenea' numai la nume de
,,,.r,iirr. se foiosegte arficolul pioclitic (a)lui \a genitiv-dativ, in timp-ce
if r)1rne cte animale qi obiecte'se foloseqie'articolul enclitic: cttttea ILI| Ion
i\t dau lui lon fald ite cugca ct[nelui, cl-au citne-lul; obligatoriu. la nrtme de
rorsoane masculine, acest articol s-a extins 9i la ferninine: a lui sord-mea1
, Lui LIimi gi chiar a lui Maria. ln slirqit, numai numeie de persoane au in
rrnba romin5 sufixul molional -d, peniru marcalea femininului: stii.ptn -
linirtii. cumnat - cuntnqtd elc.
' Cu excep[,ia limbii romine' limbile romanice au pierdut neutrul, iar
rrlrslanlivele
^du g"n neutru au fogt repartizabe la masculin salr feminin-
)csigur cd repartiTarea numelor de obiecte la cele_ dou[- genuri-este"pur fol-
,,,rlii : cum s-ai putea justifica din punot de vedere logic.faptul c5..ln francezd,
lc cxrrrrrplu, Ie iaurcu{,t,,fotoliul" eite de gen masculin , iat la cftal5a ,,scatrnul"
:rlc ([e gen feminin?
,t &istat o perioadd cind genul gramatical corespundea genului nabu-
,rl, a.sa curn era inleles de mintea oamenilor primitivi- Cu_vremea lnsd, se
,i,,r.,lc concordan!,a'dintre ele. Gindirea oamenilor- evoluind, apare nefiresc
,r lic la rnasculin sau feminin o serie de nume de obiecte care fdcuserd parte
lrrr r,rrt.cfloria animatului. Dacd. pentru un primitiY era normal ca numele
,.i,,t,rlrrii,,,,apei,,elc. s[ fie de gen animat,-c5.ci aceste obiecte erau-gindibe
;r tiirr[,0, [iai't,irzirr aparlenenl,t lor la genul animat apare lipsit,S de orlce
,,1':rlul.ii .rr lOgt0a.
,,,,,,t,r.,i 0rt lnqic;r Ast,lt)1,
logir'rr. Ast,fol.
A*t trentat.
t,'1, lreptat,, ca{egoria
r.reptaL, Categorra EramaticalS. a genului
catesoria gralllallcala
gramatfcalS.
Bcrrurtrr s-rr
',1,,r'li','rr
r:rrrslolrrr:rl. irrl,r tur sist,ctn iormal, {d;d legdturd cu gertrtl
rnrclc lirrrlri inr
l)r' .r.r'rr tttrrlc illl putub renuhla la gen.
rrutub renuh{,a gen' AqaA'1a slaustau lucrtrriL:
rr lnrrlr:r ,'nglr,z.ri, ,,,t,1,, ,,,,,,t,ti pr6numelc'person;lc-;i iloscsivr:' la ptlr-
.irtfif rf I I I ir sirrrrrtliu'. t,tt l,,,rtttl tliftlritC ltr rlrlltl l,rtli gtrrtttt'i'. ltt', sltt, il';
t, lltt I/.\
Pronrrmelc nersonale sint folosite DenLru a se irttlicrr scxrrl irrrirrrrrlt,lor'.
Sr: zir,t: rrsl.l'el /rn-goa, .,lap'' ,si she-goat,,capra". ltr rt,',,1;,;l sr'rl) s{' [r,lr:'r':i,
]
nurr)o I)ro[)rii '. ju,clt-tr,ss ,,rndgar" ;i jenny-ass ,,nrtlgirri{i". lirrgllzr rrrr r ;rorrlrl:r
rrrr srrf ix rrro[,ional -(,ss ou care formeazd femininc tIirr t,crrrrr rrrr*ir:rrlrnr'lor',
r,u, rlr: oxrrrrtltllr, l.iort, '- lionass ,,leu
- leoatcit", autlnr rttrl/rrtllss ,,irrrlot'
tttt[,oitrtr" 0l'c.
Nrrtrrist,irrrl t:at,ogoria genului gramalicrtl lit rttrntr,, irr lirrrlrrr lrr11lr,zrr.
I
j
rrll,ictrfrrl iii irtl.joct,ivul sinI invariabile. Se zice u. lull. ltot1 ,,un lxiiirl, irrrrll"
,si rr. Lu.ll, gi,rl.,,o l'nlii irralt,ri", a great lion,,un lcrr rtrirrc" ,si tr. grtrtL lrorrlss,,,r
I
I
lrlolricir rrrarc". Slrrl, lipsiLc rlo categoria gcltului lirnlrilc trglo-lirricc qi l,rrrt u
I
Ilr Iirnba finlantlezii, pronumele personal tlc yrcrsoatta it III-a cslr:
[,ril,rnr.
,,a1, oa", iar in rnagiriard o ,,eI, ea"; qi in maghiarl adjcct,ivrrl cst,t:
|
h.titr,
I
invariabil: szcp fitl,,bdiat frumos" qi szp ledny ,,fa|'{, frumoastr".
I
Genul esbe o cabegorie lexico-gramaticald la substantive qi pur grama-
i
tical[ ]a adjective, articol, numerale gi pronume adjectivale. Degi, arsa cum
I
am v5.zut, ln rnajoritatea limbilor nu mai are justificare logicd, genul
I
persistl datoriiS. stabilitdJ,ii strucl,urii morfologice. Clasificarea substantive-
lor pe genuri are importan!5. in declinare, in stabilirea sufixelor molionale,
I
I
in fixarea regulilor acorduiui precum qi in stilisticii. Astfel, degi apartenen{a
|
numelor de obiecte la genul animat este lipsitd de semnifica!,ie logicd, ea
poaLe fi reinterpretald in literaturd, in personificiri. Uneori, se poate folosi
prlntr-o I
I
un gen tn locul altuia. S-a vdzul cd neubrul est,e prin excelen{ir genul numelor *
I
de obiecte. Romanii Ei grecii igi manifestau disprelul fa![ de sclavi $i i
I
c,rrbezane qi prin aceea c5. le dddeau nume de gelr neutru: laL. ntanitipium, )
i
j
gr. d,v8pirolov ,,sclav", Iat . scortttm ,,curtezanS" et,c. -J
Cazul. Prin cazuri gramaticale se in!,elege categoria gramaticali spe-
cific5 numelor (substanbiv, adjectiv, pronume) numeral) prin care se indic[
func[ia ]or sinbactioI in propozi[,ie. Raporlurile sintactice exprimate cu
'ajuioiul Cazurilor sint o reflect'are a raporturilor exisbente in realitate, aga
cum ii
apar ele.vorbitorului. Deoarece exprimd rela!'ii gi nu insugiri ale obiec-
telor, categoria cazului esLe rnai pulin legatd de sensul concret lexical al
cuvintelor, este deci mai abstractd. decit calegoria genului sau cea a numdruiuil
qi a apd.rut mai birziu decit ele, pe o treapte mai avansabd a dezvoitdrii
gindirii qi limbii.
Termenul lqbin casrrs, care di numele aceslei categorii, este un calc
dupd gr. zrc6or,:.,,cddere", deoarece grecii anbici gi-au reprezentab modificdrile'
formei cuvintelor ca diverse pozi(,ii ale unei sulile in cddere. Aristotel a
folosit termenul rrc6or6 pentru orice modificare de formd a numeiui Ei a
verbului. Stoicii l-au limitat la nume qi au denumit cele cinci cazuri din
limba greacd. Romanii au calchiat aceste nume, addugind al gase)ea caz pe'
care Quintiliqn l-a numi| a.blatiuus. lL limbile moderne denumirile latine'
ale cazurilor au fost pdstrate sau au fost traduse (de exemplu, in limbarusd).
Nominat ivu I (de lalal'.nomino,,anunri(() este cazul prin care
se exprim[ subiectul qi care.denumeqte obiectele 9i fenomenele; g e n i-
s-a
D-( t i v u I (cf . lat. genus ,,rream, specie") indicd specia, originea, apartenen!a
gieste cazul atributului; d at i vu I (cf.lat. datus,,dat") esLe cazul cornplc-
-naLural
lucnrril mentului indirect, ardtind pcrsoana sau lucrul crinria i sc alribttic tr:vrr,
acruzalivul (de l.rltrl. nrr:aso,,lpuneincattzir") rtslrt crtzrrl r:orttltlt
mcnLului diroct,, ilslrllra clit'tria so liisfringc aclilln{}rt vtrllrtrlrri; v o t: rt I i
I (c[. lut,. rurrl:o ,,ir clronrl") c r:rzrtl f iin(,ci cirrciir rtt rtrllcsi-rrtr; rr lr I rt
'r' rt I r.
I ll)
 irgirrrilirt,0 rrrr olo) qi advcrbele de mod.pob avea glad,'rlI
mai alcs' ponLru oxpllIIIill't)u r'r,ilrP:ttrtItr', lttrtrltttt
\ lr | {, I lt\l . tt.l)IuLus,,indeplrtat") e folosit' ,,n",,,,ii,,,i .1,: r,x1,rir'ir i.s'giri. Analogic insd s-au lttuttitl gt:r,1,',1,'t 'ttr'ttt'rt['ttt
g o t i,v' c1'1 I'l':+ ,i'i,r'i,,,,,t,, ,r,lvcrlrc ar., ioa"* timp,"al cd.ror corrlilrrtt, ltttitlrr oxi:rlit itt 1'trrrlrr
""""'i",'l,;iil,'''ili,'l;ll,:,}ffJili'ti;". ri ca.zur tu...,t
-li--'',ottr":,i.,:::1;"f
,1 ' ,l il,'r'it,' ( rtttti. tir:irr , I'o'rrtc d,epar.Ic).'
rrttrtr';rrii ,,,'r,"iit1u"t'iir'li'
,,,,,1,, ,,r, rrtrrtr';rrii i'i,ltr]iti"1ll
timba ttl' t olttptrtttltt ttl
rrlrit '|r.
"r'|rl" """'ll;1.;;;iJ'-?'l.lit';;J^;ii"l"g verbli1l,'.]1
olrrlr'lrtl trtt lt.lttt'otuI .carura ""'"i':i::::,,lllt^";."r-,*pnl,alului,uncaz S,, ,,,r,r,i,1,'r'i r,ir t'ristri tlt'i g:radc de compnrlrIir':.p'rzilit
prrr|lttt-zls llll (::rtrr lll I)lrzl
t i v' carc ooresprlnde insLrumentatulurt 1i srr1rr:r'lrrl,ivtrl. l)rl l'lrpl,, plrzitivul-nu este lllll(l'
l,rr,', ir .r rrllii rlrr ,',,' "' t^Ji u f[rd comparal'l(r'
i,iv i,rn,,1it,,,, trsl'tr 1rl'tlztlttl,rrt,I
I);rloIll,ii sr)ilsilltU l0r' ltlxiCal, nu tbat,O arljrrtlt'ivtrlt: (rr)ltll)()lt'i gt:rtlrr tlt:
i I; I;
ii
:,*;irl'l**-**ruql*f"''{***l{'ik'ffi; ,,,,,,,1,,,,',,1,i,,. Asl,lr:1, irr lirrllra rominl a4jctrt'iv. rlir ,r/" titt'
rrrrrrriri Iit{rr|irl, p0L rV0a 0onrparaliv sau suptlrlal,iv. sirrl
ttrttr!'
irr lirrlbil rtrt:tsl'tlr
rrrrit'trltr'

I lo conrparaLiv (do .x.r.'lrr,

i

| r il :li l ll;";iliii'''.*..!1f*?ftlii i:nfi :HyJ,'31 #1r,;*1 ;i";;i;,,,,ii",, ,t,,',,i.igiu.,-14larirr',i, fixate_nurrtoi

(de exemplu: optim' ntaritn'-.suprcnr)'"
: I I
i ii,[)i,i,r, .sultcriltr) riou *,tpetlativ
(iratlole ac comparalie pot fi exprimate cu aju1orul unor sufixe, ca irr
';:';r,;lil,lff T'i'i:il:tlg*liT"i"-{!:.i#*Tl*,'#Jltl.iti:l*\ latirri (allior ,,*ot inaiJ, aitiss^imus,,foarte inallr' de la ahus "inalt") sarr'
i ri:u li:;l* mq ru'il i ri:ti.: *lt$riii:rumtk
#i -''
tu''
i.l -'
I irr rus5. (0Lr,tttur,ce,,mar-hing",
;l;;Ft, p.ln tlo*i.,,t. inteind
0'turt'uetlu'r'uit',,cel mai lulg" de |a.0'turutwit'
(cle exernplu, in arabd' de la ltabir "mare"'
i' l[1XTff " ."3 :' :::J* u'J'T ii'i ii b i ca zu -
a.hbur **" ."-i1"lotl"i ""o1 ud"ttbt, ca in romind' flancezS' (de
:l
i
i
"*;i"i;TJ:n;.*'H
ii'll jl b;; f* {t f ;:ili ifr f , i
F"
ii*lX 1"*.
^"
:ffH l:'.*
" "s
:
[i .'rs l,
'ntaimare")
.-.-pit, it. pltts'lortg,'nrai lung"., tris I.o.ng.,foarte lung") E'a.'..
Crisl,alizarea gradelor rle comparal'it 'ft- t*uttu-iiior mijlo-ace intoate
tP-t:11*
-l
,ute di-ffiirnur. Jto' u fost un prbces'indelungat qi nu s-a realizat -i
limbile.
il:ilt"JT{tititi*l,-*#'ll*$t*-l?n'xli,:1;}'iii,t3,:ilx: cel^nrai vechi procedeu de e:iprlmare *
i'tr ii: 1 i, 1i:: 1'l' *.' ^
DupS. pdrerca unor cercetitori,
de obiecte avind
;:$lT',*:r compara!,iei consia-in f"""t* fa!,5.'in la[ir a tlouir^nume
i tv: l "iiin*tdk*i
-;' "'i ji'#i:::i5
i;, ; ;,J,' ; ;-; j " =,
:i.^-',t"."**?;i,$ i l.ir:' ; &l'^fi'il.: it***,rm*'*nn:*i,ru;:"',:"ll'H1i;ii:fj#y
migcarca de sus in ;t*,i' :#$f re";.onlin.
ideea e mai bun decit acela"'
,,acesLa

:::[i*u"lhikr"il,#i#:lift *ft :r,+i.:r,",,-*rr tor*.irrniJ. o'uij..iiu"r'li pe lingl uncle substantiv luat ca punct de plecare
la niine" inseamni. ,,el este mar'
;i';;";;;i;,-dar
;; ;l ;.
ffi
;iffi
nu' iar in

iiit!h.*
adjectivul bulgat

i'i;'iitfflJi l"i;, i m ilf cu"l::,1

"?i fr fi
l :
il"."*p;;;!ie, ,,ei .*tn -ui. po.iin,l
marc decit minc".
Diateza. 'l'elnenul vine din limba gre.acii (ELaoeouq), unde.
jnsemna
,,.ti,po'if i' ' categoria ,ry-?neio.1ll.:.iiil:''ii';,:X;t;'i
eiun:l::,1'jL"lKj'lil*'fi'"".J,ilii;;"#'[,iqr;;;;i'f *11,
ror,,sir.e pr]- ,,"1'liq*:i,t;,
indicit rnorlologie ra porl ul d rntrc sublec
,e"".,.Et. acliunei verbului., diate.za p.a s i'';ii
bului. r'*
;i*;;i'.;';;li;;r"i gd*rlil"r de
ft{iil;$,11:J;Hf;{i*t#ft l6h,li;i;li'l;'ffi ':Y;'JT"*lr(!t:
suleritd de subiectul s'ama-
;;id ;[ acliunea,"reaiizalS. altcineva,'.este araticd s'biectul
tical, iar diateza r e I i-;;l " i, f1 majoritatea cazurilor, diateza m e d i e'
,'\{'ttrr'|ru'
t.t.ik p" .*. .1 i*t'lqi I face' Fe mai cunoa;te ;i
":',[Ai'ff'1)ori,,*1.r9 ,.3,,."i]:..i;i:....ru: lJ:l,o',*,l"J,l"iuii,i; prrn care se ara1,a i.!i"""d
".li"iiuu
"il
fdcut[ de subiectu] gramatical se reaiizeazd
cu interes-ta realizirea acliunii. Astfel, de
ixill'ii:'"i.ff i*'*nill;''J",'''fr i"li:!i"".J1'r-,,ftff :[#lnl*W; i;;ir;;1,; greaca
exempiu, in
."til.r"ip;.ticipd.
.rn..du' citth se spune- cd zeii dau legi oam-enilor se folo-
,rti,itn uuio.i; pentru precizarea sensurilor' -
.,,,"i,i , *i r"io,'ir i,, i* g' I *t' t''0,lil ;' "i J i. i"ll,:. : i:
dTiillft.,r,.i,Jil.1{i;'.:J-t:".1',:i'"t'J:'"til:'i;l fi:l'J |J,*ffi;, :' "t' JiotJa.i-m"dii pot fi cxprimate -.'!qfr
prin rcfleriv (de fi
ii*n* .o*i"8'.*,alorile etc')'
gi'ndesc
i:lliiitl"iT".ri"sli''""f#;]h"Hfii1ii,'i#:b*#ll'i"tl,'H;l$l;
tiispare in lntrcgime'
exemplu, md' tem, miL
Valoarea gramatici'l{ a diatezei Pottg fi exprimatd 9i n-.att a\uL ln
.
lexical' prirr
iiil,ili' irtl Ji,;',,l"""nnii"ot; .-p.ot*li )a inceput, limbilc
(iratroro fn.A$i'*;*untl.i u.riruiu*i ;i , c5.^
existi' o contradic{'ic ittl'rr:
" "",'iiii;it:,;,"'nrmn ;{''.1",,1*' f,1iH1';ilil'l:l;"':ii;qil;
iliiiililll[:*,:*lLi"lllxl,,l1,illl;iJ;li ; ii]iri[;
i"a?**a "fte miiloacl.*-i*^""dtt cazuri.ins5'
il;;i';;rilfoi qi alotrrl. l,r lntine existd o catcgorie.dc .''erlr', IIrrnr.rl'('
lll"l,illl,n,iilllli:;'J,i,i'il' -itttt"t't'*t"
dcponente'(jarc'setlonjtrgirdrrpirdia|czapasivl,dltt'ltttst.ttsittllt."
l,it lrltzlt i\{)()st'{)l oitl'ol-
(l(. i\ o\islrr in gr.ilrlot;iii",li ;:. i;;'1,.iu.ipi,,,,,it,iiili
,"li""t'ivrrLr (si P:rll'irriIiilrr iai ".*tt'rii ," ti,lri,'^i ,,,i , l'it1ttor,,a vorlii" o[c-); Jrrr tl. altir lrirrlrr'
 ,lr,l rirl\r'r'lrl (fitt(i se conjugd dup5. diateza act'ivd, dar au sens de pasiv, do
,,r,,,r,;,lrr urtltulo ,,a f i bd"tut,", ueneo ,3 fi vlrrdut" eLc.
l,rrrrllr ilrrlo.cur.opeand cunoltea numai diateza atbiv[ 9i cea _modie.
l, l,rol,rrlrrl , ri rlirr rliateza medie s-a nS.scut p&Bivul. Lirnba greac[ veche avea
trrlr ,lrrlr,zrr. rrcl,ivii, medie qi pasivd., ull,imele dou[ avlnd forme deosebite
rrrrrrrrr I lrr rrrrr,lrr l,irrriruri. Limba latin5 avea diabeza activ[ qi pasive-Fi cuno;-
tr,rr rrr llr'rno lr:llcxivc. La diateza pasiv,l existau desinenle speciale pentru
tru,1,rrrrl,r rlrrrivrrl,c tlc la prezenb, qi folme compuse cu verbul e.tse',,a fi" la
I r,,,i,rr, rl,r L|oorrlo. l,imba^romlnd a moqtenit dii latin{ diateza activd ti cea
1,r,rrrv:i. Lrr pasiv s-au generalizat la toate timpurile Iormele compuse
cu
i,,,,.1,,r1 ,r I'i.'DiaLeza refiexivd se construieqte -cu pronrrmele reflexiv. Sub
rrrllrrrrrr!,a limbii slave, reflexivul s-a dezvoltat mult la noi, creindu-se
rrillrrtl0
'lnvaI'late.
alte limbi decit cele indo-europene sint gi alte criterii de clasificare
:r volbelor in diateze. ln limba georgiand verbele sint imp[rtite ln doui
,,orriuqi.ri: o coniugare a c t i v d, in care slnt cuprinse toate verbele al cdror
*,,bieit indeplinegl,e in realitate aoliiunea' ,si o -conjugare a.f e c b i v e'
i1 care sint cuprinse toate celelalte verbe. Aici verbe ca,,a muri",,,a suferi"
cLo. apar{,in conjugdrii afective'
Modul este categoria gramaticale verbal5., prin care se prezintd acltg"4pa
ilin ounctul de vederi al rEaiiZdiiibi. voibitorul poate prezenta acJ,iunea ca
fiind ieald, posibild, doriti', poruncile sau ireal{i In.limbile. indo-europene
cunoa$tem modurile indicativ, conjunctiv, op[alrv, imperaltv. I'nn varta-
iiii;;;-;"e-qi fi'"p se pot. eiprima toL felul dc nuanle ale.acliunii' ln
ioate limbile bxistd'moduri p e-r s o n a I e, ale cdror lorme i1dic5 numdrul
si persoana celor care lndeplinesc acliunea verbului, gi forme nominale (aga-
noinitu6 moduri n e p e ri o n a I e), care sint incluse in conjugarea verbu-
lui si care prezintd actriunea fdrd referire ia persoana care o s5virqeqte (in-
Ii'iiivul, participiul,
'gerunziul
9i supinul). Formele nominale. pot avea
tunele tr5situri ale veibului, atit morfologice (timpul 1a participiu sau
la infinitiv), cit qi sintactice (subiect, complement)..
-de
ln crearea modurilor, timbile pornesc la criterii variale. Astfel,
sirrl, Iimbi care au modurile afirmativinegativ, interogativ qi nu au modurile
nt care le cunoastem noi ln Iimbile indo:europeoe. $i fornrele de exprimare
], r,,,r,lurilor variazd. In latin6 qi greacd. se folosesc iufixe modale, in limba
r.usii sufixe pi pariicule, ln romind. sufixe, conjunc!ii. !1 verbe auxiliare.
Fiecare"mbd exprimd. anumite nuanle ale acliunii. Insd in-cazul pro-
r,ozitiilor subordonate, de multe ori se foloseqte un mod sau altul numai
ilrrl,rribi regulilor de concordan{,d, f[rd ca modu] sd-qi pS.slreze valorile sale.
\st,fcl, in
"labin6
se foloseqie mult conjunctivul, iar in greaca optativril,
rrtolo urtde noi iolosim indicativul.
ln I'iecare lirnb5. exisbS. posibiliiatea folosirii unui mod in locul rilLuia.
\st,lgl la noi motlul optativ se intrebuin!eaz5. in locul indicativulu,i pcntlu
,r cxlrr.irnil cziLat'oa pi penlm a atenUa O rugdminte Sau O c,eIeIC. 'Stl sltttrttr
,rrllscrr i, a,s rr.t.1iu. 'irt ioti de tzZ rog sau aS rnai aeea ceaa clc ad,tiugul. in loo dc
trtri rtrrt.,,,,r,tt. rl,e udirr.grtl.. (iorrjrrrrr,tivul e adesea folosit cu valoarc dc itrtltcrttt'rv:
:ii tr' tlttri.,,tlU l,t:", sri. litt'i.,,li'1". Variafia rnodurilor in[r-o povttsl,trrl $tr lltoo
lr.rrl1rr 1 sii r,r,ilir rnorrirlnrri,r. Irr txemplul rtartr ttt'tnottzI ,
(lrcirngi ittl,r'tltlttt:tt
,,' ,,rr.',rrl rrrrsi povcslili llirzrr lit irnporat,iv, stlltirrtllirtrl 1i lrtllsotttllr, ;i
lrllr'l rrrr 161 rrriri yioi:..1)r'rrgrr-rni cra satttl ttttsl,ttt,1r1l ()zttttlt lt'll lt'ltlttos
(jurgfl[,oul.o yi ).irnpcde ca cristalul,_in c.are se oglirrt.llrst,rr t:tt tttilttttrrr (]r'l'trl'rttr
Nlrrirr(,rrl'ri ,lr, ll,lica vcacuri. Dragi imi erau.tat,u;i trt:tttttt, IlrrIrr 11r rtttttttlt'
Bi lrrti(,(.ii n:rlrrlrri, tUr,:rrSqii ntei din copilirio... irl)r)i /rr.s,l 1i, lrirtIlr.| :rtrlttl
,'r, f,,,.r,i,',.,,t Ilrrrrrrrst.[.ilol lui,5i pasri de te dtt irr loc slt;ittt ;t irrrrr rllJrirt'lrrl'
tlucil l,n lirsri lrilrlrrlrritrii tlc inim6!"
I
. 't,irrr1lul. lislrl crrl,t:golil gramaticalii- ct:ir rttiti olrilrrrrilir lt vt't ltttlrrr- ltr
I
litrrlrrr grrrrrtirrrii vtt'lrtrl 1"'irtti nulnele- :lL' l!'it'''rtrt ".tlvitrl' irl Irtrrlrrtlrtr"-
i
'l'irrrlrrrl lxplirrrii rrrorrrt'rrt,rrl irr oare vorbitorul silrlt'itzii o lttr{ittttt' ()ttl.cgot'ttr
l,irrr1,rrl1i ,i',,,,,xislul, rlin t,oLdeauna qi nici lst'r-rzi tttt o gisittt lrr l,otrl'rr lirrr
5ilg. (lil,ir vr'orrro oarr)gn.ii nu ajunses-erd la noliulr0a logicir ir.t'irtrprrlrri, t'i'
l6l6scirrr o sirrgurl form5. vcrbald. pentru a de.semna o ao{ iunc., iltlifcrcrrl' rlrr
rlolturrLul siivirgirii ei. Apoi, deosebind -ac{iunea prezenti dc cca t'rtr<:ltt'ii,
ii,:l acdast5 diferenle cu ajutorul a dou5. verbe diferile. O imagine
"tprittroi
o o..*'t.i sii,ualii ne ofer5 verbul Jaiin ,,a purta", la c11e prezentul este /cro
,iir po"t", ia'r perfectul cste tuli ,,am p.r;at"' $i astdzi ln limbile
indonezienc, cu exceplift limbii malgage, iimpul se exprimd numai prin
*iiiou." lexicale. Cind oamenii au atins aeea treaptd de abstracti-
;;;; gindirii care le-a permis sd vad5. unit,atea .unei acliuni verbale
"
la diferiie timpuri qi trSselura oornund a luturor acliunilor care se p.etrec
in acelaqi timp, ei au lnceput sd foloseas_ci mijloace.sistematice lexicale,.
apoi gramatic"l., .omur]e mai multor verbe. Astfel, in mod frecvent s-a
i6to.iFprocedeul'alipirii la verb a unor por{icule sau adverbe care preci-
zeazd cind are loc aciiunea: un asemenea procedeu folosesc limbile austra-
liene. melaneziene s.a. Din asemenea particule sau adverbe s-au putut
crea ou vremea afixe temPorale.
Gramatica istoric[.a stabi]it cd viiborul a apdlut mai tirziu, qi este
de asbeptat s5. fie aqa, tntrucil viitorul este mai abstract, se referi_Ia o actiune'
.ur.'rr-L avut incd. ioc. Limbaindo-europea.d comund, germanica comun5
nu cunogteau viitorul. Viiborul s-a nS.saut din ideea de voin{[, dorinli,
necesitatL. ln limba greace veche, viitorul a fost la origine_o forml verbald,
care exn'ima dorinta] ln limba latind viitorul, din punct de 'edere morfo-
losic, eitc apropiat de conjuncbiv, care este modul posibilit,d,tii gi at dorin{ei;
in'eirglezd se formeazd cu verbele auxiliare shall ;i.will (I shall go
"ilt6.ntyou wiLl g,o,,tu vei mg{ge,,): siall provine din vechiul verb
,."
'englez
merge((,
"3iscuLin, 'cire
ar6ti idcea. de Obliga!,ie, n.ecesitate, constringere. iar
in labina Lirzie'
wi"tt d.in wil,lan, care exprima voin!a, hoLdrjroa, dorin(a. Inc5,
aDar lorme perifrasLice de viitor cu verbele auxiliare,,a avea" gi ,,a voi",
pt care le-au mopbenit limbile romanice: din lat. canlare habeo se formeaz[
ir. chanter-ai, iar-din LaL. uolo facere tom. aoi fdce .
unele timpuri situeaz5 ac,tiunea fa!5. de momentul vorbirii (timp.uriie
a b s o I u t e),'iar altele situeazd acliunea in raport cu_alte.ac{'iuni din
aceeasi frazd'(iimpuri d e re I a!ie). ln limba romlnd, laindicativ,tim-
ouri ibsolute'slnt, dc reguld, prezentul, perfecbul, viitorul, iar timpuri de
ielatie sint mai-mull-ca-[erfeclul qi viitorul anterior. Imperfectul poabe
avea ambele valori. llxisid varialii mari de la o limbd Ia alta ln ce priveltc
numdrul timpurilor. Limba ruse a pierdut aoristul, mai-mul[-oa--Ircrfcct'rrl
Si imperfectui, rirrrinlntl cu o singurd. formd. de perfect. Albanr:za arc la Lrct:ttl,,
ilc ltng[ rnai-mrrll-r.ir-polli,r.l.. Ei alld formi compusi, cnro,:rt;rlii r'i o:tr'Iittttr'
olr['irrrl ir.c loc ncmijlociL irriiirrl,rl irrt'r'prrl.rtlrri alloi acIiuni. In lirrrl,:r cs,rlritrto;ilr,r
tlin Alaskr irnpcrfcol, rlrai rrlrlopiat cle prczcnl, ryi rrllul rttrri rlrrpirt''
"*inl,it,r,r
187
 lrr lrrrrlrrr I,ri{,ar5 exisLd. dou6 formo de viitor, una ar[tlnd c6 acliunea AsptloLrrl alitLf, tlacd ac],iunea dureazd un singur rnornorrt, srrrr c r:orrl,rrrrri,
\n irvr'r lrr lrt ttttttl stgur. rlur,ril est,c lu irtccpul,ul sau la sfirgitul ei, dacd se lrrorlrrr:o () $rnllulii rlrrlir:irnr
(lrrtr,H,r|llr Hl,ilrnatlca]e a timpului este mai larg[ decitcategoria. logicd rc rrrlrclii, tlirr:ii drroc la un rezuitat sau nu.
,,,,,,',;,,,,r2,,1,,,,'','. l)" aceea, limba are posib-iiil,atea de a folosi un timp in AvIrrl rrrr r:rirrl,irruL rnai concret, categoriil lsJrcol,rrlrri lslrr rrnr vr.r'lrr,
;lllrrr:r. Vottt lua citeva exemple din Iimba romln{'
l,r, 11l lrr lirrrlrr'i rlrlcll, cirLcgoli;r t,inrpului. La incepuI rr:rrrrlrrii lur r.sl)r'rnr;rl, rrrrpr,cl.rrlrr
fi folosit ln proverbe, unde aratd. c5. ideea exprimatd.
l,r.r:z.r,rrlrrl lrott,o rliltrlil,c ltlc itcrrlcirrli irclrirrrti prin mijloacc lexioalr:, plirr vcllrr ru Lr:nrc rlr.orrr.
Ilt.r, vrrl;rlrrlii ,rIi0lrrtl. Avern aici aqa-numitul prezent g ri o m i c (dt Itit,c, ir:,lrr clln so rrlri vorlc, rle cxemplu, lrt ultclt: cnzrrr't lrr 11r'crrr:rr vlrlrl,
lrr 11r'. 1vrilrrl ,,lttrtx ittti.", ,'proverb") sau. pre"zentrtl e t e r n' I)e exemplu.: ttir;i l,ctnrt cirt'c rlr plirru't rl ucfiurte in dcsfirrsrrlirlrr (irrsir'rrrrrn il u I lrrr'zlrrl,) r:
in latini:^ bis dat qui citu dat,d'5' de douS' ori cel care d5'
,ri.,:i,,t,',',ri,'1,,,r:tr,; tttrurt t l,ol,itl rlilr:r'il,ii rlc t,r:rrra oare exprirnit ac[,iruroa t,rrrrlrirr:rl:i (pcrlr:clrrl)
irr'iLtrliarrl: chi, ua piano va sano,,cine merge.lncct, rrrerge sigur".
lr:1rrrrlrr..; ttl.ttt rltr rurcou oalu plczirrLi ac!,iunea intr-un puncL al rlrslirprrn"rliici, rrrrlifolcrrl,
Isi,or.igii';i soriiiorii folosesc-adesea prezenbul isl,orio sir.Lr narativ tlr Lirrrp (aorisl,ul). AsLfcl, la verbul ,,a purta" prczcrrlul est,c rp6pt,r, irrr
i,, i,,"ul ['r'eoubului, pentru a face povesbirea mai vic' IaLti crrrrl descfic Bll- uolisLul \reyNal ,,a minca" are prezentul 6o0[<1, aoristui dpalov, iar lrcr-
ooso.r o parbe a lupiei dintre Mihai Vileazut qi.buroi la
(liLlugiilcni: fcolut 6Dl18oxa. r\ceasbd form5. de exprimare a aspectului verbai se mar
Mih;i, plin de lncredcre in c.e.gia .r'rrraLe i..s.alo, trece podul plsLrcazii pi in unele limbi moderne. Astfel, in limba rusd gdsim prechi de
,,Aiunoi
irr currul a d000 osraqi Ei Iasd cu furiu usul)r':r ()siltattliil,rr'. ln 1-remc c0
'iuLe jinuf, 'al se dirr Pi,Iur',' 1i rtl tttttttt'il0r. pusticlte
vcrbe cu teme deosebite pentru exprimarea aspeclelor perfectiv gi imperfectiv:
focui gi bine puqcaqilor a,ntb,a vorbi",,,a spune((, 6p ama -esamu,,a lua" q.a.
aoBoplltnb -c$ag
- Liniba indo-europeand
armala tur:ceascd,'doborind-la pS.minb lurnc rntrlLii.. (.lit,ova cetc de burci se comund cunogtea aspectui verbal. ln evolu,tia
inoearcir a sprijini n5.v[lirea rominilor; tlar itr zittlitt',_tllci aoeqtia, inimin- lor, cele mai multe- limbi indo-europene au pus accentul pe dezvoltarea
r_lu-se, imbiindu-se unii pe al1,ii, ii izbcsr: trtt alitii ftrrio, incib ctr toat[ categoriei timpului. Intre ccle dou5 categorii verbale existd. o slrinsd legdturh.
*i""i'oiu pozilie a turciior, prS.valindu-i,.ci ajutrsclit pinri _la cele dintii Cu un cont,inut diferit qi in forme dilerite gdsim astdzi aspectul in
oor:t"ri ale'tabLrei lor. Vrdjmiqii, ajut,a!i dc Ir,zilit', tlt' trrrrtriluI lor 9i de limbile slave, in englczl, in greacd etc.
rnaqiniderdzboi, igivincurind in sine 9i irrccp * sc lu|trt 'tL tit.te". Limba rus[ cunoa,sbe aspectul imperf ectiv ;i cel perf ec-
(Istoria rominilor sub Mihai Vodii Vitcazul) t i v. Aspecbul irnperfecbiv aratd o ac!,iune in desfdgurare, fdr[ a indica]imi-
tele temporale gi rezulbatul Ia care se ajunge, ln timp ce aspectul perfectiv
It Amintiri din copitdrl,e, Creang5. a l0losiL atlcsca prczcrrLul, reugind arate cd acliunea este delimitatd, c5. are un sfirEit gi, in majoritatea cazuri-
sd.lea tablouri vii qi dramaiice. Astfel, ln currosculul cpisod_al pu'ezci, lor, se are in vedcre qi rezultabul ei. ln limba rusl aproape orice verb exprim[
cl scrie: ..Si scf,pind'eu cu obraz curat' irni icLr brllist'a ou blidelc, porncsc o nuan!,d aspectuald, De Ia verbe cu aspectul imperfectiv se poate trece la
slrc sat, ufoi iar pe la tei, m[ sui lni,r-insLri, purt urcchea.la gura soor- aspectul perfectiv cu ajutorul unor prefixe (0e"r,ama-c}eul,amb,ra face"-,,a
^a ceva zbdtindu-se inlduntru: atunoi ieu lespedca ou ingrijire, bag
i,"r"il ri aud face pind la capdb") sau al unor sufixe (caepxamb ))a strdluci", ceepaHAmb j,a
rnina'Ei scob pupeza vldguitd de atita zbucium"' scinteia"). De la verbe pelfecbive se poate ob!,ine aspectul imperfectiv cu
Prezenlul poate fi*Iolosit, 1n locul viil,orului, aIurroi cind se arab{ ajutorul sufixului -ca (-uaa-, -u,aa-): pantn7emu ,,a recunoagte", ,,a dis-
inrinenl,a realizarii unei acl,iuni.. De exemplvt Grdbef Le-te, c.d. pierzi lrenul. cerne" gi patatndar,eamb ,ta privi", ,,a examina cu atenl,ie".
ImperfecLul, fiind un timp durativ, este folosit mai ales in descrieri,-poves' In cadrul celor doud aspecl,e apar diferite nuanle. Astfel, un verb la
ti;i ra; poveqLi.,,Amu ci-cd. era odatd intr-o 1ar5 uncraicare aveatreifeciori. aspectul perfecbiv poal,e nota lnceputul unei acliuni (aanema ,,a incepe a
Si claiul'acel" urr.u un frale mai mare, care era impdrat intr-o all,5. !ard, ctnta"), o acliune de rnomen.t (cmynnymt,,a lovi o datd"), rezultatul unei
Ir;,i rlepirLatd.^"i$i impiraLul, fral,ele craiului, sc numea V0rtle ImpErat I
ac!'iuni (}onucamu ,,a tcrmina de scris"), iar un verb la aspectul impel-
si imnirraLul Vcrde nu uvea feciori, ci numai fcLe..." Tn mod I't'e|von[. poate Iectiv poate nota repelarea unei aoliuni (eoaopueama ,,a sfune de mai
si suh in[]uenLa limbii povesLilor, copiii foloscsc imperfOt'tul in lucul prozen- multe ori").
irrlrri, cirrtl se joacf,. Ei poL fi auzifi e;ipr.imindrr-se r,am in ft'lrrl urrnX{or: ln limba englezii, aspecl,ul verbai are doud forme: aspecLul c o m u n
.)i\orrnl eu eram" profesorr.ri Ei voi erali elev_ii qi aici era clasa
cu biinci".
qi aspectul c o n t i n u u. La aspectul comun verbul se conjugd ia forma lui
'tJireuri imperfecbul este foiosit in locul prezenlului, perriru a reda simpld, in timp ce aspectul conlinuu se construieqbe cu verbul 1o Dc,,a ii" gi
irrtr.rrrr lnocl mai invdluit, mai pu!in direct, ideca exprirnatS. de verh. Pent,ru participiul prezent a1 verbului. Aspectul comun noteazS. acl,iunea int,r-un
virrlril,rrlrrl catc se aclrescazi unui superiOr, cxpresii ca tencatn Sd vd rog stttt moment al ei fdrd a indica durata desflsurirrii. iar asnectul continuu indicii
,,oitr.ttr. sir. vti. spun yrar mai respectuoase decit oiu sd. od' rog sav Qrcau sd-ad, sptt'n. acliunea cu durati limiial,d. in desfdEurare, intr'-un inumit rnorncr]t, slrr o
Viil.r,rr'1, irr Iorrn.le lrii populare, apare cu nuan!e modale.. In llaza: anumitd perioadS. de l,imp. Astfcl, propoziIia din ]imba rominir,,oi rlisrrrrl.i
rti .:ri nttr.i ltt,Si.;i. tl,rr'rtr.rLt:rt,lu tLi.n,irbp;i ne-om in(elege,.viit'orul cxprirn:1 un lrt- probleme de marc importanlrii" se poale rcda in limba cnglczii Jrlirr rrslrr,r'lrrl
,lr.rnrr. \,iilolrri p,,nlr, IiIolosil, in locul impera{,ivului1i,inaotrsLcaz,l)oI'rlrl(jll comurl tltey disctrss proltl.ettLs oI greaL itnportance, dacl sc fircc o sirrrlrlii rlcr'lrr
rrIr;rlr' ;rIttttlitt'tt. raf,ie, firl prccizalca rlrrrrrl,rri, slrr prirr rrsJrcotul cont,inrrrr !ltrt1 rrrr rlrr,irrsrry'
,\sp9r,ltrl. ( )rrl.r'ilolilr ;,1;rrrrlrt,iculit a iispttttl,rrlrr.i . irrl'irI isrrllzir ltrll,ittttttit problenxs oI ylrutL irttltorlttrtr't:, rlirr'i sc irrsisl,ir asttpt'a f:rpl,rrlrri r:l'i r,i rli:rlrrl;r
t,,'rr,'lttl tlt: t't'tltrt'1 rtl rlurirLci;i irl ullrrlrrlrri rlt: t'rllrlizitr'(l ll r)l' acuill, i\scfitcJr{ll ploll lcrnc.
'r'r'ltrl,r',lirr
 Irrrirr'l rrr,rrrrrir tlu valorile lOr, la aspegtul conlinuu Se folosesc mai alort ,scrtsultti lrl', ttu pot fi conjugate decit la persoalta u lll-rr, Irttrl rt ttvt'tt ttrt
r r.rlrr. ir r ,rlrrf itrrtrlllg pres1pgne O d1ratS. limitatd (tO dO ,,a fa1e", t,O rCAd,
;r , rlr , tt, t\'t ttt' ,,rr sorie(( etc.;, iar la aspectul comun se folosesc mai ales "grrlriuct, (r'orrr. ri,lrugc, ploud, tund etc.).
l,)xisl,ri;ri lrtrrlg impersOnale 11 t:oljrrgrrtr,lr vr.r'lx,l,,r', folorrlr.
r r.rl,r' r rr rrr'Irrrrrr: nrornonLanS. (to faIL ,,a c[dea", to give ,,a 4o"), precutlt !i
Irl,rrrrrri cintl vorlril,orrrl nu precizeazd. cine fact) at:l,iuttrrtr. l'lrlrt trrrirtltt tttt
r',,r1,r, r ,,,,. ,:r1,r'trrr;i rrcIiuni ti steri cu durat,5. ne]imitatd (to kee.p,,a pdsbra", rrclsorurlrrlrri virlirzrl rlo la o limb5. la al[a.
/,' /,)r', ,,r 1,, ,t'islr ,,a dori" eto.).'De obicei, aspectul contintlu c lolosit' '[rr
",1,i", lirrrlrr lirt,irrii irnIcrsonalul se redd qrlirr l)(]lsr)nrrr rr lll rr ritttlltrl:tt tr
rrr rlr.rillrr'r'r, tirt rr'l (r{)Illull in naralrunr.
lrrrsivrrf rri ll.ici.!tl ,,sc s1ltrrr,", nurralur ,,sc 1tovcsl,c5l.r" rttr:.). Itt Ittrtt, r'rr'r,
l\,',,'r;ri;rllir txplirnlrii nuanlelor dc aspecl o glsim in l,oalc.lirnbi[r:, irtrpclsorrirlrrl rtrr crplirrrii crr rjrrlorul prontunrtlui oz (ctrtr 1tt'ovittt' rlrtt lrrl.
,l:rl rrrr l.;rlc iur rrrt sist,cttr gramaLioal regulab de marCarC a As1)e(rLltltli. l,ilnbit ltortt,o,,<tnr"). Arlr:olt;i rrorrst,t'rttl(,irt o gdsim ln lilrrlrlr gtrt'ttttttti'i, tttttlt'sr' [,rlu
lrrt rrl\ Irriosrrr plclixc qi sutixe. l)e exemplu, obdormio.,,a adorrni" irlrlitlii scll,rr rrrrz rlc lit Mr.t,nn,,orrr". In iimba rorninrl furlna irttpclsorrrlii rt vlt'ltttlttt
irrrrr:;rrrl11l 111r{,iuirii, la!ir dc vcrbul simplu, durativ dornirl,,a dorrni"; dc lir sc o.xlrrinl"r prin: porsoana a III-a singular a reflexivului (se zicc), I)orsoirlrrt
,/ir'rr ,,ir s1,rrrro" sc lormoaz{ dicto 9i diitito ,,a spune mereu", ,,a ]epcl'a"' St ir Il[-a singular qi aIltr-a plural (s und la uSd; s p un cdorsduindgcrurt
ti,n1,i'rlilti inrlioir valori dc asperl. ln limba france^zri, imperfe_ctul iL tombail, mari), persoana I plural (trebuie sd, muncim pentru aratfii'n viald),
'r,ritlca" poale reda o ac!,iing iterativd, iar perfectui Cimplu iL.tomba,,el
,,r'l persoana a II-a singular (bine faci, bine gd,sef, i).
,;rzrr", {' u,!iu',,' mornpntand. Jn limba romina imperlectul. e-rprim,e o u(- ' Variafii stilistice se intilnesc qi la categbria persoanei. ln pasajul citat
I irrrrc r-luraLiv5., iar peffectul compus, o actiune perfcctivS,IezultativS. \ralorilc mai sus dttL Amintirile lui I. Creangd, s-a lnlocuit persoana I singular prin
rrsl)octualc poi ti blrrinute qi prin folosirea unui \.erb ajutdtor.. AsLfel , cl persoana a II-a. Persoana a III-a poate lnlocui persoana a II-a pentru a
irit:t:pc sit sc;ie rcdd inceputul unei ,irpliuni durative. Prin sensui }or lexical' i'eda intr-un mod mai pulin direct un adevdr supdrdtor. f)e exemplu, in loc
rrraiorit,atea verbelor cuprind o.,urn{5. de aspect. Diir acesL p_unct de vedere, de aSa-1i trebuie d,acd, nu-li eezi de treabd se zice a;a-i trebuie cui nu-ti aede
tt. titii esLe un verb durafiv qi a tresdri este un verb momentan. (]ategol'ia grama- d,e treabd,.
ticald a aspectului nu este ins[ Lot,una cu nuan1,ele de aspect cuprinse in
Din cele arS.tate se pot trage unele concluzii generale. Categoriile gra-
scnsu[ ]exical. matioale au apdrut treptat, pe mdsurd. ce s-a dezvoltat gindirea oamenilor,
Persoana. Iisle o caLegorie specifioS. pronumelui gi verbului. La verb, ritLicindu-se de la concreb la abstract. Categoriile gramaiicale exprimd cate-
IaLcgoria gramalicals a pcrsoanei al'atd ci subicctul.acliunii este persoana gorii ale gindirii care, la rlndul lor, sint o reflectare a insugirilor Ei rela!,iilor
.,re"vc,rbersle (persoana i;, persoatta cu.carc se vorbeqte (persoana a II-a) obiectelor din reaiitate.
sa, alLcioeva iri alar[ de cei doi vorbilori (persoana a Ill-a). Ac!iunea poate
1i liicutd de o persoani sau de rnai multe; avem deci forrne diferite pent,ru Fiecare limb[ are categorii gramaticale specifice prin conlinutul 9i
forma lor de exprimarc; datdritd faptului ci le-a creat in perioade diferite
[)olsoant; 1a singular Ei la plural.
(iatcgoria 'persoairei se expriml abit .prin pron.rncle personale cit qi
-r'erbelor.
ale istoriei sale, a folosit un material lexical propriu, precum Ei datoritd
desirLnlele personale ale ln toate limbile indo-europene, laptului cd fiecare limbS. evolueazI dupd legi specifice. Degi aspectele
I,rin c-on!in Leme diferite, realitd{,ii sint numeroase qi foarte variate, fiecare limbd are un numdr limi-
1,r'u,r,.r,rrelc perrot,ile au o declinare foarte neregulat,i, tat de categorii qi in selec!ia acestor categorii se manifestd sPecificul
i.,,,,* os[e o dovadd a vechimii ior. Fiind niult intrebuinlate, pronumele
"" limbii.
lrgr.sonale nn s-au putut regulariza. Exprimarea prsoanelor-.cu .ajutorul O datS apSrute, categoriiie gramaticale evolueazI atit in ce pri-
1,r',,rrunrclor personale este un rnijloc concret,.Jertical, .ll sint limbi care
se
i,,losesc numai de acest mijloc."Mut1i Iingviqti considerd c[, la origine, veqte conlinutul lor, cit gi forma de exprimare. Ca in toate laturile
rl0sirr0n{elc personale 4e verbelor au {ost pronume personale-care s-au con- limbii, qi aici evoiut,ia merge in direclia progresului. Se elimind. categoriile
lolril, orr'klrri verbald. ln limba tiLard pronumeJe personal-e aglubinat la tema parliculare, se dezvolt,[ cele abstracte qi generale. Limbile de azi au eliminat
lucrdm". $i in limba irrdo-eu- pe rind trialul, dualul (aqa incit categoria numS.rului a devenit mai abstractd)
r,j,'l,rrlrri: ;lteSlisert,,,tu lucrezi", bez eSlibez-,,noi
au eliminat numeroasele categorii particulare pe care le gdsim ln limbile'
s
r.o1rr::urir cxisli aseutdnare intre prgnumele pelsonal qi desinen!,cle verbale'
'l'nrccr0a la desinenf,e a insemnat urr pas inaint,e pe calea absbractizdrii' primitive. ln ce privegte forma de exprimare, se trece de la forme concret-
irr lirrrlrilc carc au desinen!,e clare qi bine marcaLe) ca in lal,ind, pronumele lexicale la forme gramaticale incadrate intr-un sist,em. Evolulia sist'emului
unei limbi poate duce la desfiin!,area formei gramaticale a unei categorii ;
1,,'r'sorrirl ta srrbicclL nu-i neCeSar, ei Se pUne numai atunCi Cind VOrbitorul aceasta nu lnseamnd. 1ns5. cd. limba respect'ivii nu mai poate reda nuanlclc
-in autorul acfiunii. ln ]imbile in care desirienlele
,.,,,,,, s,'i sroirtir irr oviden!,[ pe
acelei categorii. Am v[zuL cd limbile indo-curopcne care nu au cat,cgoria
l,, r'sorrirll s;rrr lricrtlttl,, tt1 norvegian[, in mongo]d, in parte in francezS, gramal,icald a aspectului pot bxprima prin diverse mijloace nuanfolc tlrr
1,,,,,,,rr,,,'l,r ;rr:r'sorutl .tr ttrt. prclix o6ligatoriu, care rnarcheaz[ persoana' De
aspect. Limbile care au pierdub flexiunea nominalil continui sil lr1'ritrr,'
,,\i,1rlrrlr, 1r 1r)r'v(lljrirlir .iriy r.Iskcr,,eu iubesc", d,u. elsker,,tu iubegti", /zan prin mijloace sintacLice func!,ia cuvintclor in propozific.
,/:/,rr' ,,r'l rrrlrr';lr"', strtt itt It'ittrt't'.r'\ je nrungc,,eu mdninc((, lu manges ,,Lu
rnrrrrirr,'i" i iI rntttti'( ,,rll trri'itrirrrtii". $i in evolu[,ia cat,egoriilor
.Iirnbi grarnabicalc limbile prozinl,ir pru'l
irrrrl;rlitiili ,

astfel, in i,imp ce unelc irrrlrt-crrropono merg spro tlcsf iirr(rt{':r lllnut rlol
irr rrrrrjol ilrlrrrr lirrrlrilol rrxis{,:i vcrbc p c 1's o ll 11 l 1r, citt'tl pot' f i con- (db excmplu enqlc'za), al[,olrt rlczvolt,i rrn gcrr porsottitl srlr, r::r in ltttrlrt ttrirt,
1rr1,rrlr,lir l();tl('l)(,tfioiurrrlr,,1i \'(tt'l){} llniptlfSOIlttItr, t;iltt), rlat,ttlit'5
intirrcsc difulcn{,rr rlirrllc qlrrrrl irrrirtrirt,;i r,el inanit',itt,. Sl slic t:t itt Itttrl':t
r*jr lr t)lufirl. iar la substantivele terminate in consoanS' qi la singuJart
rrrrrrrr,lr. ,i,, Irirrl,0 au la acuzativ aceeaqi formd oa la genibiv,. in_ timp cc la
rrrrnrr,lr,,lr, lrrclrtt'l acuzativul are aoeeali forrnS. cu nominativul. In lat,iltL
r,r trr lrrrrlrrlr.r.orrurttioe S-a dezvollat mult, categoria tiurpUlui in daulta rlal,c-
,,,,, r,., irr onglezd si in rUs[ insi aspCot,ul a ]ual, o rrtaro dozt'olt'irt'tl,
' ''',1,,,,,lrrlrrr,
,\,,,,lrzrr c;rlcgoriiior grarnaticaie nrai at'atd ch unelo rlinl,rc ckt, t'ollctl-
I.irr,l irrrrrlrili r,l,r ,iliic,,l,clori'si fenonrenclor, sirtb rnai lcgal() tlc. sttttsttl lcxicltl
rrl .rrr rrrl,,l,,r',,1,',ti rtrlti tltltrciete (detlxcrlpltr, Iltlnlill'lll, gorrrll lir ilttrt'lltrrlrrrilrl
lrrr),irrlirrrlrr:r,rrllccirl,cgorii,r'r:fleclindrelal,ii,sirtt,tttiiialtsl,t'itr,t,tl(tlr:tlxrrtrrlrltt,
i.r,/.u1, I ilrtl'rrl).
1]IT]LIOGRAFIE
I,l. lJ0nYcn is te, Noms d'ugenl el nonts cl'action en indo-europicru,.Pari,s, 19(fl.
l;. ,;,,, f, u u. Jar I'crpressiort rlu srtjet indilrrmin-c,"' 76vn1airr por l1-tleuriimc Pcrsl'ilne
,l,t ..ittgtrlier. in ..Brtlletin linguisliquu'' XIII'.'|!45' p lt0.-154' . . --
ll. -\. {l I ci s o n, An !ntruductio"n to descriptiue Lingttisti's, Nert-York' 195i'
,f l.-Cr orrrl,Cuutributionsd. I'ltutledit,genrepcrsonnelin routnuin, in,,Bulletin linguis-
ii'1uu" f ltl, 1945, 1.97-104.
oi rn s I e v, Animi ct inanimi, pcrsonnel et non-persontlel, in ,,Ossais linguisti-
L. II j'crrrcs"
TCl.,C. 1959, P. zlt-249.
t. I o id an, Stilistica limiii ronrine, Rucuregti, 1944'
O. .l csperse n, Progress in languogt', London-Ncw-Yorl;,-1894,.p' 40-47'^.
A. M; i'1 let,Liiguisiiquchistoriq"ueit linguistiqueginirale,I, Paris, 1921,p'211 -230'
-'--'A. Serebre-1 ni-kov, It npo6ne,we
Jl. nLLrnoB ileHcuiLcct;oti u z_pumnanruqecnoe
oi"*pou4uu, ln vol. <rBortpoitt ?pa*Mumuhec,oeo crnpo;t", Iloscova, 1955'
p.54-73.
,t . \ err dryes, Lc langoge, l)rlis. l91l' p. 106-Jlli'
j. iV k o'r n a F,el, V"oiieiurgen ilber Syntor, vol. l, Bcsel. 1920, n' 73-10:; t05 -
"l1!,294-:t12,
" vol. II. P. I-51
L. \\ u I J, Aspecte olc progres'ului in evoluliu catcgoriil,,r Srunat;rulc ln .,P|oblcme de
lingvistiii g"ncraii"f l, 1959, p. 59-108.
6. Sirrlaxa
I,crrlIu a puLca cxprirna tcgdLurile compll'19 dintrc obicclelc lumii
ruulc, r'uvintele se grupeaid in cursul vorbiri.i ..slaJ.-rilindu-sc inLre cle anrtmite
.irr)(,rjt,ur.i gramabicale-care determind. precis funcl;ia fieciruia lnl,r-urr enun!
,l,rL. lurbi'narea cuvintelor in vederea exprimdrii ideilor ca o reflectare a
conexiuuii lucrurilor qi a {enomenelor din realitate constituie paltea struc-
tulii glamalicale denumitd siniax5. Tot sintaxd sc cheamd qi studiul
lrrrlrinirii gramaticale a cuvinlelor qi al-regulilor de constituire a acestor
gr.rrpiiIi. sint,a"a sc ocupl cu studiul lmbindrii cuvintelor irr propozi!,ii gi
,il lirgrit,rrlii rlirrLrc propozilii in frazc, sbabilind reguii privitoare la consl,rui-
r',rir plopoziIiilor' ;i a I'raze]or'.
lsl.ori,cul stwdiilor de sintard
I'r,rrlrrr rrii rrr'lc tttiri rtttttltll'ttirso Ei rnai vtlclli ptoorlltplri dc sint'axI se
r',,f.r.rl lir lirrrlrilc irrrlo cruripr:rrr, (illro arr fost, itt gtrltttt'itl rlrll tttitirrrrtlt,sl,rtdiat,ct
,r, \'onr r.,.lr,r'i in spr:,rirrl lii isl,oricul sLudiilor iltrt:sltri l:rrnilii tlrr lirrrlri.
l'))
'I'crrncnul sintard, vine din cuvintul grcccso o6vra(c3 ,,lmbinare,
a,lczill'o lrnptottttl, ttonstruclie" gi este folosiL ru iroccyr{,ic grlrrrirl,ir:altl pentru
plirna oarri rlc vtroltii.greci. De;i studiile de sinl,axii sirrl, rcl:rl,iv l.ilzii, discu!ii
qr.i lrlt'ocrtl':ili sIoritrlilo ln lcgiturd cu sintaxr arr oxislrrt, lrrcii lrr irrrliohilal,e.
Irr isl,rtrir sirrlu-rr;i, lrrvr"r(atul din Alexarrdril,.\|ollorrios l)yst:olos, tlin
socolttl rtl II-lotr tr.rt., ost,c oousiderat pirrilrlolc sirrl,u.rci; cl ir sor..is Jrrinrul
l,rul,trl, lrr irr:csl, rlotrrr:rrirr, irrLit,r.rlaI fIepi, o-uvrci(e<,rq,,1)cs;rr.c sirrtuxir,,,
Llirrlrts trpoi lrr lirl itrir tlc l,l.iscjarr.
l)olrtirtd. tlc la uuclc iucolet;Iitudini in irrrbirrulr;a cuvilrtclor, Alrollo-
rrios | )1'sooJos st,abileqt,c douri posibilitri{,i de comb jnare corecti a cuvirtclor,
dol,errninate dc ilexibilital,ea lor. Astfcl, pe de o parte, imbinarea cuvintclor
flcxjbilc este posibild. numai in limit,a numdrului, cazului, genului, persoanci
ouvinl,elor carc intr5. in construc_tie, pe de alt,[ parte, imbinarea cirvintelor
neflexibile nu cunoaqte aite limite decit sensul lor.
Secolele urmdtoare n-au addugat nimic esent,ial la teoriile de sintax[
din antichitate. Vechile teorii grecesti au stat la baza tuturor gramaticilor
europene pini tn' secolul al XVII-lea.
- q etap5. noud.in studiul sintaxei este marcat[ de aparilia gramaticii
de la Port-Royal, Gramntaire ginirale et raisonnte, ap[rutd in'1660. Princi-
piul. fundamental in aceastd gramatic[ esbe identificarea categoriilor gra-
mat,icale cu categoriile logice.: considerarea limbii drept o crealie a raliunii.
S.intaxa co categorie lolicd, propozilia si juclecata rn rnp."pm perfect-
Pentru argu-mentarea acestor teorii, care au stat la baza gramiticilbr pind.
spresfirgil,ul secolului al XVIII-lea, ei s-au servit in special de greacd, latind,
cbraic6,-prin urmare de faze ver:hi, deplqite, ale limbii, ln caie puteau g6si
excmpiele dorite necontrazise de practicd, ln vreme ce limbile vii, ln perma-
nenl,[ dezvolbare, fdceau dificult[li teoriiior gramaticii logice; pe acestea
din urm[ ei le considerau ]imbi stricate si vulgare. se lncerca deci elaborarea
unei gramatici universale, care s{ nu 1,ine seafr{ nici de spaliu, nici de timp,
o gramatic[ rup15, de limbile reale.
. .Impotriva sintaxei logice a pornit, in secolul al XIX-lea, curentul
istoric. .La inoepul,ul acestui secol-apare metoda comparativd-isioric[r qi,
o dat5. cu ea, fundamentarea qtiinlificd a studiilor de- limbil Dar metoda
comparativd-istoricS. se poate aplica ma.i eficace in fonetic{.qi in morlologie,
de aceea sintaxa, la lingviqtii comparatiqti, cadepe plan'secunda". Nici
pind azi nu s-au gdsit mijloacele speiifice pentru aplicirea metodei compa-
rative Ia acesl domeniu al Eramat,i'cii.
-*"'La-sfirqitul secolului it XIX-i.u gi inecpubul secolului al XX-lea, au
existab diferite curente filozofice rre care s-au clidit teoriile de sintaxd.
Cele mai multe dinbre ele au cdzut o dati cu sistemele filozofice De oare se
bazau. -ln lingvistica contemporand, unele curente exagereazd importan{a
sintaxei (cum face de pildd qcoala funclionald), altele, dimpotrivd,'o reduc
ou totul (ca, de pildd, gcoala idealistd). ln afarl de aceasti se lntimpld in
multe cazuri ca cercetdtorii s[ fie filozofi pricepu!,i, dar sd nu cunoasch binc
legile_ limbii sau, invers, buni filologi, dar silnu stdplneasctr lndeajuns sis-
temul filozofic aplicat. f)e aici o serlc de gr,eqeli grave care primc.jduicsc,
ln loc sd promoveze, studiilc dc sint,axil . 11[mine ln sarcina viil,orului lrerfcr:]
!ionarca cercethrii ryl,iin(,il'icc ir sirrt,rrxci.
1 Vczi 1r, 4.
l3 l'ri,,,,lu(.r. irr Iinllvirrrrr