PROIECT TPPA 2016-2017... Mode565656l

UNIVERSITATEA DE ŞTIINȚE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA: TPPA
PROIECT DE AN LA
MANAGEMENT
ÎNDRUMĂTOR:
PROF. DR BREZULEANU STEJĂREL
STUDENT:
2017
INTRODUCERE
Reforma economică din agricultură, la nivel micro- sau macrosocial,

prezintă, pe lângă schimbarea fundamentală a formei de proprietate şi schimbarea
radicală a funcțiilor de producție, a relațiilor de schimb şi de repartiție a
profitului.
Reintrarea agriculturii româneşti în rețeaua relațiilor economiei de piață, a
relațiilor de concurență, unde criteriul de bază este doar eficiența şi calitatea,
necesită un nou tip de management, care prin metodele şi tehnicile utilizate să
corespundă cerințelor diferitelor tipuri de exploatații agricole.
Întocmirea proiectului de an la disciplina de "Management " ocupă un loc
important în cadrul pregătirii de ansamblu a viitorilor specialişti .
Pentru elaborarea proiectului de an, disciplina pune la dispoziția studenților
prezentul ghid, elaborat în conformitate cu reglementările şi normativele actuale.
Ghidul pentru întocmirea proiectului de an la disciplina "Management" se
adresează în special studenților de la Facultatea de Agricultură specializarea
Tehnologia prelucrării produselor agricole.
2
Tema proiectului
PROIECT MANAGERIAL DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A

REZULTATELOR TEHNICO- ECONOMICE DE
ANSAMBLU LA S.C. Floricica S.R.L.
3
CUPRINS
CAPITOLUL I PLANUL DE AFACERI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI

ECONOMICE A FIRMEI S.C. PRIO JUICE S.R.L.
PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI
A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
A.1. Numele solicitantului:
A.2. Obiectul de activitate.
A.3. Forma juridică a solicitantului
A.4. Structura capitalului social si evoluția acestuia de la înființare
A.5. Administratorii societatii
A.6. Informații referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului:
A.7. Litigii ( in desfăşurare )
B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
B.1. Istoricul activitatii
B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
B.3. Descrierea activitatilor curente si a tehnologiilor aplicate
B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime
B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuție
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI
C. PREZENTAREA PROIECTULUI
C.1. Obiectivele proiectului.
C.2. Descrierea tehnica a proiectului
C.3. Managementul proiectului
C.4. Lista de achizitii si sursele de achiziții
C.5. Personal si instruire
C.6. Graficul estimat al proiectului
C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
D. PROIECȚII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
4
D.1. Bazele de productie
D.2. Contul de profit si pierderi previzionat
D.3. Indicatorii financiari
CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA

ASOLAMENTULUI
CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE AGRICOLĂ
CAPITOLUL IV CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
5
CAPITOULUL . I
PLANUL DE AFACERI PENTRU CREŞTEREA EFICIENȚEI
ECONOMICE A FIRMEI S.C. PRIO JUICE S.R.L.
PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI
A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.1. Numele solicitantului: S.C. PRIO JUICE S.R.L.
A.2. Obiectul de activitate
S.C. Prio Juice S.R.L. are ca obiect de activitate principal fabricarea uleiului obtinut din
floarea soarelui
Codul CAEN - 1041 fabricarea fabricarea uleiului obtinut din floarea soarelui
include urmatoarele activitati:
fabricarea uleiurilor vegetale nerafinate de: masline, soia,
palmier, floarea soarelui, bumbac, rapita, mustar, in, etc.
-fabricarea fainii sau a pulberii nedegresate din seminte
oleaginoase, nuci sau samburi oleaginosi -fabricarea uleiurilor
vegetale rafinate: ulei de masline, ulei de soia etc. -operatiunile de
prelucrare a uleiurilor vegetale: suflare, fierbere, deshidratare,
hidrogenare etc. Aceasta clasa include de asemenea: -fabricarea
uleiurilor si grasimilor animale necomestibile -activitatea de
extractie a uleiurilor din peste si mamifere marine -productia
turtelor din seminte de bumbac si a altor produse reziduale ale
productiei de ulei Aceasta clasa exclude: -obtinerea (topirea) si
rafinarea unturii si a altor grasimi animale comestibile, vezi 1011
-fabricarea margarinei, vezi 1042 -macinarea umeda a porumbului,
vezi 1062 -fabricarea uleiului de porumb, vezi 1062 -productia de
uleiuri esentiale, vezi 2053 -tratarea uleiului si a grasimilor prin
procese chimice, vezi 2053
A.3. Forma juridica a solicitantului
S.C. Prio Juice S.R.L. cu sediul social în sat Ciohorani, comuna Ciohorani, nr. 124
Judetul Iasi, înregistrată la Oficiul Registrului Comertului în data de 11.04.2012, cod unic de
6
înregistrare 15068221, număr de ordine în registrul comerțului J15/0682/2012, cu obiectul
principal de activitate: fabricarea uleiului de floarea soarelui .
A.4. Structura capitalului social si evoluția acestuia de la

înființare
Tabel A.4.1
Structura acționariat
STRUCTURA ACȚIONARIAT (Societatea) S.C. Prio Juice S.R.L.
LA DATA 01.03.2012 ( In prezent)
Nr. de Valoare
Participare
Nr. actiuni/parți nominala Valoare totala
Denumire acționar la capital
Crt. sociale deținute a parții sociale (lei)
(%)
(Buc) (lei)
1 Marcu Aurel 1000 100 100000 80
2 ANTONESEI MARIA 250 100 25000 20
TOTAL 1250 200 125000 100
Tabel A.4.2
Date de identificare ale acționarilor
DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SI/SAU JURIDICE

BI/CI
(Persoane fizice) CNP Participare
Nr.
Denumire acționar Cod Unic de (Persoane fizice) Adresa la capital
Crt.
Inregistrare (%)
(Societati)
1 Jud. Iasi, Loc.
Marcu Aurel MZ/123456 1850302225923 Pascani, Str. 80
Izvoarelor, Nr.30
2 Jud. Iasi, Loc.
ANTONESEI MARIA MZ/654321 2860403225934 Pascani, Str. 20
Izvoarelor, Nr.22
TOTAL 100
A.5. Administratorii societății

Tabel A.5.1
Administratorii societatii
BI/CI /PP
Serie/Nr. Locul si
Nr. Nume,
Locul si CNP data Domiciliu Funcția
Crt. prenume
data naşterii
emiterii
7
Pascani/
1 Marcu Aurel MZ/123456 1850302225923 Pascani ADMINISTRATOR
1985.03.02
Tabel A.5.2
NU ESTE CAZUL
Cenzorii societatii
BI/CI /PP Serie/Nr. Locul si
Nr.
Nume, prenume Locul si data CNP data Domiciliu Funcția
Crt.
emiterii naşterii
1
2
A.6. Informații referitoare la locul desfasurarii activitatii
solicitantului:
Tabel A.6.1
Puncte de lucru
Tip:
Nr. Sediul social, punct de
Activitate Localizare Adresa
Crt. lucru, sucursala, filiala,
loc de vanzare
1 Sediu social Reprezentanța firmei Ciohorani Ciohorani, 124
2 Punct de lucru Fabricarea uleiului Ciohorani Ciohorani, 124
Producție de seminte
3 Parcela floarea soarelui Ciohorani -
de floarea soarelui
A.7. Litigii ( în desfăşurare)

Tabel A.7.1
NU ESTE CAZUL
In calitate de Reclamant
Observații
Valoarea
Nr. Cod Unic de (in curs de
Denumire societate prejudiciului
Crt. Inregistrare, Adresa soluționare,in
(Lei)
executare,faliment,etc.)
1
2
TOTAL 0
Tabel A.7.2
NU ESTE CAZUL
In calitate de Parat
Nr. Cod Unic de Valoarea prejudiciului Observații
Denumire societate
Crt. Inregistrare, Adresa (Lei)
1
2
TOTAL 0
Tabel A.7.3
NU ESTE CAZUL
Revendicări
8
Obiectul Revendicării (cu Valoarea
Observații
Nr. Denumire societate sau mentionarea sensului estimata a
(in curs de soluționare,in
crt. persoana fizica revendicarii: de catre sau activului
executare,faliment,etc.)
de la solicitant) revendicat
1
2
TOTAL
B. DESCRIEREA ACTIVITĂȚII CURENTE
B.1. Istoricul activității
S.C. Prio Juice S.R.L. s-a înființat la data de 15.03.2002 atribuindu-se Codul Unic de
Înregistrare 14517318 din data de 15.03.2002 şi numarul de ordine în registrul comertului
J40/2066/2002, cu sediul social în sat Hurdugi, comuna Dimitrie Cantemir, nr. 144, judetul
Vaslui, reprezentată prin ANDRONE ELENA în calitate de asociat unic .
Capitalul social subscris este de 10000 de lei integral vărsat, fiind împărțit în 1000 de
părți sociale. Valoarea unei părți sociale este de 10 lei.
Societatea are un efectiv de 4 muncitori, dintre care 2 implicați direct în procesul de
producție.
Structura şi relațiile de subordonare între salariați sunt prezentate în cadrul
organigramei întreprinderii.
Societatea are în exploatare 40 ha de livadă ce furnizează materia primă pentru fabrica
de sucuri din fructe şi legume.
B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul

actual al solicitantului:
Tabel B.2.1
Valoare neta la
Data data întocmirii
Suprafață
Denumire mijloc fix achiziției ultimului bilanț Bucăți
(m²)
(lei)
1.CLĂDIRI TOTAL 96.166 4
Hală de procesare a 20.03.2002 1.000 53.218 1
fructelor şi legumelor
Hală de depozitare a 25.04.2002 400 21.763 1
fructelor şi legumelor
Hală de depozitare a 04.05.2002 200 9.853 1
sucurilor
Clădire administrativă 27.05.2003 60 11.332 1
2.UTILAJE TOTAL 103035 7
Utilitara Iveco 21.07.2004 - 47.831 2
ECODaily Furgon
Tractor pomicol 28.08.2004 - 27754 1
Tractou U650 15.09.2004 - 18950 1
9
Remorcă 15.09.2004 - 2500 1
Maşină stropit 18.09.2004 - 5500 1
Plug 15.09.2004 - 500 1
3.INSTALAȚII 48553 6
Centrifugă 25.03.2003 - 5.823 2
Presa 25.03.2003 - 10.520 3
Linie de îmbuteliere 26.03.2003 - 32.210 1
4.ALTE DETALII 5.326 5
Aparatură de birotică 29.05.2011 5.326 5
TOTAL MIJLOACE 253080 22
FIXE
Tabel B.2.2
TERENURI
Nr. Amplasere Suprafața Valoarea Regim juridic
crt. Județ/Localitate totală(mp)/categoria de contabilă
folosință (lei)
1. Vaslui/Hurdugi 10.000/ livadă de prun şi cireş 12.932 Proprietate
personala
2. Vaslui/Munteni de 30.000/livadă de măr 34.732 Arendat
jos
3. Vaslui/Hurdugi 1.800/Construcții 96.166 Proprietate
personală
10
B.3. Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate
Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsele–

Fructe şi sucuri din fructe
Indicatori U.M Cantitate Pret/U.M VALOARE
CONSUMURI (CHELTUIELI)
72851.30
I MATERIALE (1+2+3+4+5+6)
1 Combustibil l 4345 5.22 22680.9
2 Ingrăşăminte chimice cu azot kg 1200 3.9 4680
3 Ingrăşăminte chimice cu potasiu kg 980 4.7 4606
4 Ingrăşăminte chimice cu fosfor kg 970 3.33 3230.1
5 Fitosanitare litri 450 33 14850
6 Erbicide litri 260 39 10140
7 Îngrăşăminte foliare litri 84 35 2940
8 Apă m³ 1000 2.37 2370
9 Îndulcitori kg 220 3.8 836
10 Energie electrică kw 5500 0.65 3575
11 Ambalaje buc 10000 0.1 1000
12 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10%din I) lei - - 1943.30
CONSUMURI(CHELTUIELI) CU
38391.36
II FORTA DE MUNCA
Personalul permanent implicat în
z.o 672 26.78 17996.16
13 produscuție
14 Personal sezonier implicat în producție z.o 225 50 2500
15 Personalul administrativ persoane 8 30.35 20395.2
16 Ford retribuire lei 14334
III ALTE CONSUMURI(13+14+15+16+17) 39679.48
17 Cheltuieli generale(3%din I+II) lei 3337.28
18 Dobânzi la credite lei 8400
19 Telefonie mobilă 1200
20 Asigurări (8% din valoare la ha) lei 20043.2
22 Amortismente lei 16558.82
TOTAL CONSUMURI
150922.14
A INTERMEDIARE (I+II+III)
B VALOAREA PRODUȚIEI 108400 250540
22 Sucuri naturale cu pulpă litri 23000 2.1 48300
23 Sucuri limpezi litri 10000 2.1 21000
24 Nectaruri litri 16500 2.2 36300
25 Băuturi nealcoolice din fructe litri 16700 2 33400
26 Cidru litri 9000 2.3 20700
27 Băuturi distilate din fructe litri 15400 2.2 33880
28 Lichioruri din fructe litri 17800 3.2 56960
C PROFIT IMPOZABIL(B-A) 99617.86
(-)Impozite si taxe 25700
(+)Subvenții 39000
D PROFIT BRUT 112917.86
E IMPOZITUL PE VENIT 18066.86
11
F PROFIT NET 94851.00
G COST DE PRODUCTIE 1.39
H PROFIT LA KG 0.88
I MARJA BRUTA(MB) 37.86
Cheltuieli cu energia electrică şi combustibil

Indicatori kw kw Lei/Kw Lei
Curs leu/Euro =4,2122 zi/ferma an/ferma an/ferma
CONSUMURI CU ENERGIA
Consum energie clădire administrativă 5 1500 0.65 975
Consum în producție 5500 3575
Total (lei)/an 4550
Total (Euro) 1080,19
Indicatori litri lei/litru Lei

an/ferma an/ferma
CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL
Arat 845 5.22 4410,9
Stropit 2870 5.22 14981,4
Transport recoltă 350 5.22 1827
Alte operații tehnologice 280 5.22 1461,6
Total (lei)/ferma 22680.9
TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL
Total (lei)/ferma 9934,57
Alte cheltuieli materiale+apa

Valoare
Indicatori lei/an
Curs euro= 4,2122
Cheltuieli diverse 3337.28
Total (lei) 3337,28
Total (Euro) 792,28
Revine pe um (lei) 0,03
Revine pe um (Euro) 0,007
Asigurari
Indicatori Valoare lei
Clădiri 350
Mijloace fixe 750
Producţie 18943,2
Valoare asigurare lei 20043.2
Revine pe l (lei) 0.17
Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile
Indicatori Cantitate Lei/u.m Valoare
Ingrăşăminte chimice
1200 3.9 4680
cu azot
12
980 4.7 4606
cu potasiu
970 3.33 3230.1
cu fosfor
Fitosanitare 450 33 14850
Erbicide 260 39 10140
Îngrăşăminte foliare 84 35 2940
Îndulcitori 220 3.8 836
Ambalaje 10000 0.1 1000
Total (lei)/ferma 42282,1
Alte cheltuieli materiale+apa

Indicatori Valoare lei
Cheltuieli cu aprovizionarea 1943.30
Cheltuieli cu apa 2370
Total (lei) 4313,3
Amortismente
Valoarea rămasa la Număr ani Valoare
Dată intrare data ultimului bilant rămaşi amortizare
Imobilizare în gestiune contabil neamortizați anuală
20.03.2002
Hală de procesare a fructelor şi
legumelor 53218 37 1438.32
25.04.2002
Hală de depozitare a fructelor
şi legumelor 21763 27 806.04
Hală de depozitare a sucurilor 04.05.2002 9853 25 394.12
Clădire administrativă 27.05.2003 11332 38 298.21
Utilitara Iveco ECODaily
Furgon 21.07.2004 47831 8 5978.88
Centrifugă 25.03.2003 5823 6 970.5
Presa 25.03.2003 10520 8 1315
Linie de îmbuteliere 26.03.2003 32210 8 4026.25
Tractor 29.05.2003 5326 4 1331.5
Amortizarea totală - 197876 - 16558.82
Revine pe l producție (lei) - - - 0.045
CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCĂ

Indicatori Nr. Muncitori Lei
an/ferma
CONSUMURI CU ENERGIA
Personalul permanent implicat în
producție 2 18000
13
Personal sezonier implicat în producție 50 2500
Personalul administrativ 2 20400
Total fond salarii (lei)/ferma 40900
Ajutor şomaj( 5%) 1920
C A S (23,33%) 8958.72
Contribuții pt.fond sănătate(7%) 2688
Fond solidaritate (2%) 768
Total fond retribuire (lei)/ferma/an 14334.72
B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime
Tabel B.4 .1
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME
Extern % aprox.
Cantitate Valoare
FURNIZOR / Adresa din total
Intern aprox. aprox. (LEI)
achizitii
Produs: combustibil
Statia Nr. 1, Str. Stefan cel
1 OMV PETROM Intern 4345 22680.9 35,45
Mare nr.3, Vaslui, jud Vaslui
TOTAL 4345 22680.9 35,45
Produs:îngrăşăminte chimice
Tg.Mures, str Corneşti Nr
1 SC MATCONS SRL Intern 3150 12516,1 19,56
27/A
TOTAL 3150 12516,1 19,56
Produse fitosanitare
S.C. Insaro Energy Str. Postavarul, nr. 17, sector 3,
1 Intern 794 27930 43,66
S.R.L. Bucureşti
TOTAL 794 27930 43,66
Produs: îndulcitori
SC SWEETLAND Bd. Poitiers, Nr. 43, Iasi, jud
1 Intern 220 836 1,30
PROD S.R.L. Iaşi
TOTAL 220 836 1,30
TOTAL 63963 100
Tabel B.4 .2
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE
14
Valoare % aprox.
Extern Cantitate
FURNIZOR Adresa aprox. din total
/Intern aprox.
(LEI) achizitii
Produs Ambalaje
Str. FAGULUI, nr. 19
SC AN-BO PROD
1 intern POPEŞTI LEORDENI, jud 10000 1000 100
SRL
ILFOV
2
TOTAL 10000 1000 100
TOTAL 1000 100
Tabel B.4 .3
PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII
%
aprox.
Extern Cantitate Valoare
FURNIZOR Adresa din
/Intern aprox. aprox. (LEI)
total
achizitii
Serviciu: energie electrică
S.C Eon Moldova str. Toma Caragiu nr. 7, Vaslui,
1 S.A Intern 7000 4550
jud. Vaslui
TOTAL 7000 4550 12,44
Serviciu: apă şi canalizare
Str Stefan cel Mare Nr. 70,
1 S.C. Aquavas S.A. Intern 1000 2370
loc. Vaslui, jud. Vaslui
TOTAL 1000 2370 6,48
Serviciu telefonie
Str. Ing. Badea Romeo, nr.1,
1 Romtelecom S.A Intern 12 1200
Vaslui, jud. Vaslui
TOTAL 12 1200 3,28
Servicii bancare
Str. Ştefan cel Mare, Nr. 53,
1 BCR S.A Intern 12 8400
Vaslui, jud. Vaslui
TOTAL 12 8400 22,97
Serviciu: asigurări
1 Asirom S.A Intern 12 20043.2
TOTAL 12 20043.2 54,81
TOTAL 36563,2 100
Tabel B.4 .4
PRINCIPALELE MATERII PRIME
15
VALOARE
SOCIETATE PRODUS CANT. %
(LEI)
OMV PETROM 1 Combustibil 4345 22680.9 35,45
TOTAL 4345 22680.9 35,45
Ingrăşăminte chimice cu
1 1200 4680 7,31
azot
SC MATCONS SRL 2 980 4606 7,19
potasiu
3 970 3230.1 5,04
fosfor
TOTAL 3150 12516,1 19,56
1 Fitosanitare 450 14850 23,21
S.C. Insaro Energy S.R.L. 2 Erbicide 260 10140 15,85
3 Îngrăşăminte foliare 84 2940 4,6
TOTAL 794 27930 43,66
SC SWEETLAND PROD S.R.L. 1 Îndulcitori 220 836 1,30
TOTAL 220 836 1,30
TOTAL GENERAL 63963 100
B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuție

Tabel B.5.1
Principalii clienți ai societatii
Nr. Client Valoare Pondere Termen de
crt. (lei) % plata
1 S.C. TYMBARK MASPEX ROMANIA 98560 39,33 21 zile
S.R.L.
2 S.C. Sucmerom S.A 87980 35,11 21 zile
3 S.C. Pombis SA 64000 25,56 21 zile
Total 250540 100 -
Tabel B.5.2
Datele de identificare ale principalilor clienți
Nr. Cod Unic de Telefon
Crt.
Societate Adresa
Inregistrare Fax
S.C. TYMBARK
Str.Ştefan cel Mare nr.38-40;
1 MASPEX ROMANIA 5782006 0244.282.366
Vălenii de Munte, jud.Prahova
S.R.L.
Str. C.F.R., Nr.14
2 S.C. Sucmerom S.A 1278951 0040-265.511.419
Reghin, Jud. Mures, Romania
3 S.C. Pombis SA 2265870 +40 263 231278 Bistrița, B-dul Republicii, nr.65
16
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI
C. PREZENTAREA PROIECTULUI
C.1. Obiectivele proiectului
„ASAMBLAREA UNEI NOI LINII PENTRU PRODUCEREA SUCULUI PROASPĂT

NATURAL”
Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul–
Sucuri din fructe
Pret/
Indicatori U.M Cant. U.M VAL.
CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE
I (1+2+3+4+5+6) 194441.76
1 Combustibil l 4345 5.22 22680.9
8 Apă m³ 2900 2.37 6873
9 Îndulcitori kg 220 3.8 836
11 Ambalaje buc 20000 0.1 2000
12 Fructe şi legume tone 200 750 150000
12 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10%din I) lei - - 4576.86
II CHELTUIELI CU FORȚA DE MUNCĂ 75363.2
13 personalul permanent implicat în produscuție z.o 1300 26 33800
14 personal sezonier implicat în producție z.o 235 50 2500
15 personalul administrativ persoane 7 30.35 20395.2
16 ford retribuire lei 18668
III ALTE CONSUMURI(13+14+15+16+17) 111548.75
17 Cheltuieli generale(3% din I+II) lei 8094.15
18 Dobânzi la credite lei 19000
19 Asigurări (8% din valoare) lei 44625.6
21 Amortismente lei 38724
A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 381353.70
B VALOAREA PRODUȚIEI 184800 557820
22 Sucuri naturale cu pulpă litri 40000 3.1 124000
23 Sucuri limpezi litri 15000 2.8 42000
25 Băuturi nealcoolice din fructe litri 27700 2.9 80330
26 Cidru litri 15000 2.7 40500
27 Băuturi distilate din fructe litri 28800 3.6 103680
28 Lichioruri din fructe litri 30800 3.2 98560
C PROFIT IMPOZABIL(B-A) 176466.30
(-)Impozite si taxe 38700
(+)Subvenții 0
D PROFIT BRUT 137766.30
E IMPOZITUL PE VENIT 22042.61
F PROFIT NET 115723.69
G COST DE PRODUCTIE 2.06
H PROFIT LA L 0.63
I MARJA BRUTA(MB) 20.75
17
Fundamentarea necesității şi oportunității investiției
Economiile de piață din țările dezvoltate şi inițiativa privată, care constituie baza lor de
existență, sunt interesate în prelucrea legumelor şi fructelor.
Statul oferă subvenții şi adoptă reglementări care susțin direct. Statul este interesat să
asigure o dezvoltare locală şi regională bazată pe aceste resurse, o permanentizare a unor locuri
de muncă în mediul rural, o reducere a importurilor de sucuri de fructe şi legume, eventual
crearea unor disponibilități de export, precum şi o alimentație echilibrată, cât mai sănătoasă
pentru populație, din oferta națională.
Producătorii de legume şi fructe beneficiază de avantajele unor direcții alternative de
valorificare pentru produsele care nu corespund standardeleproprii consumului proaspăt. În anii
cu producții foarte mari sau calamități, în lipsa unor oferte mai bune, livrarea către industrie
contribuie singura alternativă.
Producătorii care sunt grupați în jurul societății au posibilitatea să încheie în condiții
avantajoase contracte de livrare parțială sau totală a produselor pentru procesare,
Mobilitatea piețelor internaționale va avantaja pe cei care se orientează către sursele de
materie prime cele mai ieftine, la o calitate cât mai bună. Cu alte cuvinte producerea materiilor
prime, procesarea şi desfacerea sunt secvențe din traseul unui produs care se pot desfăşura pe
meridiane diferite, dar se pot corela pentru a realiza eficiența, calitatea şi profitul maxim.
România este o țară cu tradiție agricolă, o țară care beneficiază de condiții climaterice şi
de sol cum puține țări au în lume.
Livezile pe rod acopereau în 2004 2,37% (195000 ha) din supafața agricolă. Producția
totală de fructe în perioada 2004-2009 a fost de 1,027 milioane tone cu o producție medie de
5557 kg la ha.
După 1990 datorită scumpirii materiei prime materiilor prime, a forței de muncă şi a
lipsei modernizărilor, unitățile şi-au diminuat producția , iar unele au dispărut. O perioadă
finală în selecție a fost intrarea în UE, când s-a admis existența unităților care îndeplineau
condițiile.
În prezent foarte multe unități fucționeză ce proprietari străini. Principalele probleme
sunt: costul şi disponibilitatea materiei prime, costul energiei, costul forței de muncă.
18
Securitatea alimentară constituie o preocupare actuală şi un domeniu de cercetare în
care apar permanent noi tehnologii. Impactul modernizării tehnologiilor de producere implică
şi o redimensionare a managementului calității produselor oferite spre comercializare.
Legumele şi fructele constituie o sursă valoroasă de elemente nutritive care contribuie
la o alimentație sănătoasă, prevenind carențe şi boli.
În anumite situații se pierde beneficiul înițial prin tehnologiile deficitare sub raportul
siguranței alimentare, urmarindu-se cantitatea, precum şi volumul producției.
Prin implementarea proiectului, societatea urmăreşte asigurarea unui nivel ridicat de
calitate ale produselor obținute prin tehnologie modernă, la standardele impuse de UE,
realizând un control amănunțit, bazat pe o aparatură ultraperformantă.
Conservarea sucurilor se va face prin tratamente fizice fără utilizarea unor produse
chimice care au efecte negative asupra sănătății prin prezența reziduurilor în alimente, cum
sunt aditivii alimentari.
Investițiile propuse a se realiza în cadrul prezentului proiect decurg ca o necesitate
firească a stadiului socio-economic în care ne găsim, de țară membră a Uniunii Europene (UE).
Prin proiect se urmăreşte mărirea capacității de producție prin achiziționarea şi
asamblarea unei noi linii de procesare a fructelor şi legumelor pentru obținerea sucurilor
naturale.
Prin implementarea proiectului capacitatea totală de producție a firmei va creşte de la
434 tone pe an, la 868 tone pe an, realizându-se un plus de 434 tone pe an. Se va opține o
creştere cu 50 % a capacității de procesare a fructelor şi legumelor.
Productivitatea actuală a muncii este de 7,2, iar plin implementarea proiectului,
creşterea capacității de producție şi a numărului de angajați se va ajunge la o productivitate a
muncii de 21,12.
Firma va avea o mai mare influență asupra pieței, oferind produse de calitate, la prețuri
mai mici decât ale concurenței, mărindu-şi veniturile şi în final profitul.
În prezent schimbările şi tendințele din mediul economic general determină societățile
comerciale să realizeze produse cât mai competitive şi pe placul consumatorilor, în vederea
satisfacerii cererii. Cu alte cuvinte pentru a satisface cerintele diversificate ale clienților, S.C.
Prio Juice S.R.L.va obține, prin tehnologia implementată prin proiect, produse de calitate, hără
conservanți, la prețuri mai mici în comparație cu a principalilor concurenți.
19
Pentru economia locală aceste schimbări reprezintă mari oportunități. Din cele
prezentate mai sus rezultă necesitatea şi oportunitatea realizării prezentului proiect.
Considerăm că proiectul este viabil şi are toate şansele de a fi realizat întrucat beneficiarul
deține cadre cu competență necesară.
Descrierea activității propuse prin proiect

Prin proiectul „Asamblarea unei noi linii pentru producerea sucului proaspăt
natural”.
S.C. Prio Juice S.R.L. are ca obiectiv general mărirea capacității de producție prin
achiziționarea şi asamblarea unei noi linii de procesare a fructelor şi legumelor pentru obținerea
sucurilor naturale.
Capacitatea de producție a actualei linii de porcesare este de 162 kg/ora. În condițiile
unui program de 8 ore/zi, 5 zile/săptămână, se pot procesa în decursul unei luni 36,288 tone de
fructe şi legume.
Datorită liniile de producție AMOS ce oferă o capacitate de producție de 324 kg/oră.
capacitatea de procesare a liniei de producție va fi de 72,57 de tone pe lună. Linia de producție
AMOS are un randament înalt datorită utilizării presei AMOS cu sită filtrantă.
Tehnologia nouă permite renunțarea la folosirea de conservanți. Tehnologia AMOS de
producere a sucului de fructe îndeplineşte cerințele certificarii - bio şi astfel obține dreptul de a
intra pe piața produselor organice.
Obiective specifice şi operaționale

I. Creşterea capacității de producție
II. Creşterea productivității muncii
muncii de 21,12.
20
III. Creşterea şi menținerea locurilor de muncă în spațiul rural
S.C. Prio Juice S.R.L. prin realizarea acestei investiții va crea 2 locuri de muncă noi pe
o perioadă nedeterminată în satul Hurdugi, comuna Dimitrie Cantemir, județul Vaslui. Aceste
noi locuri de muncă vor conduce la creşterea veniturilor familiilor angajaților şi la reducerea
ratei şomajului în spațiul rural.
IV. Considerente asupra mediului

Prin implementarea acestui proiect societatea comercială S.C. Prio Juice S.R.L. îşi
propune să protejeze mediul înconjurător prin introducerea unor instalații care au un consum de
apă şi energie electric mai mic.
V. Creşterea calității produselor obținute

În urma implementării proiectului şi asamblării noii linii de procesare a fructelor şi
legumelor calitatea produselor obținute va creşte prin înlăturarea necesității folosirii
conservanților datorită tehnologiilor folosite.
Date generale despre proiectul care se va implementa în cadrul societății

comerciale S.C. Prio Juice S.R.L.
Prin proiect se urmăreşte mărirea capacității de producție prin achiziționarea şi
asamblarea unei noi linii de procesare a fructelor şi legumelor pentru obținerea sucurilor
naturale.
Conservarea sucurilor se va face prin tratamente fizice fără utilizarea unor produse
chimice care au efecte negative asupra sănătății prin prezența reziduurilor în alimente, cum
sunt aditivii alimentari.
Prin implementarea proiectului, societatea urmăreşte asigurarea unui nivel ridicat de
calitate ale produselor obținute prin tehnologie modernă , la standardele impuse de UE,
realizând un control amănunțit, bazat pe o aparatură ultraperformantă.
Obiectivul general al proiectului „Asamblarea unei noi linii pentru producerea sucului
proaspăt natural” îl constituie achiziționarea şi montarea unei linii de producere a sucului din
fructe şi legume in conformitate cu normativele de mediu ale Uniunii Europene.
Astfel, investiițile propuse a se realiza prin acest proiect vizează următoarele:
21
 achiziționarea de instalații performante la nivelul standardelor Uniunii Europene în
vederea procesării fructelor şi legumelor;
 crearea condițiilor de desfăşurare în condiții optime a activității şi de protecție a
mediului înconjurător.
Parametrii constructivi şi de performanță ai maşinilor, utilajelor şi echipamentelor

care se vor achizitiona prin proiect
Prin prezentul proiect se va achiziționa o linie AMOS de producere a sucului natural ce

va avea următoarele componente:
 O instalație pentru recepția fructelor 34540 lei
 Două filtre de apă -19330 lei
 Două silozuri-53000 lei
 Un elevator-18810 lei
 AMOS presă OPUS-63500lei
 Două separatorare-27210 lei
 Un tancuri de interstocare-18670 lei
 O statie de tratament termic-99780 lei
 O stație de umplere Bag-in-Box în valoare 28650 lei
 Două calculatoare pentru controlul instalațiilor-6070lei
 Sistem de iluminat-5800 lei
 Cablaj electric-2640 lei
Sucurile de fructe şi legume se produc după următoarea schemă tehnologică: recepție,

spălare, curățare, zdrobire, extracție, stocare, centrifugare, dezaerare, omogenizare, dozare,
pasteorizare, condiționarea recipientelor pline şi depozitare.
După zdrobire şi tratarea termică, macerarea enzimatică se face în tancul de intercalare.
După filtrare se face concentrarea sub vid, la 55-65 grade.
Sucurile sunt ambalate în ambalaje tetrapack in cadrul secției de umplere Bag-in-Box ce
asigură o siguranță ridicată a produselor comercializate.
Valoarea totală a investiției pe care societatea comercială S.C. Prio Juice S.R.L. doreşte
să o realize este de 378.000 lei, respectiv 90.000 euro.
22
Fig.2. Schema liniei de producție a sucurilor obținute din fructe şi legume
Valoarea materialelor necesare implementării proiectului

Nr. Produs furnizat Bucăţi Valoare (lei)
Crt
1 Instalaţie pentru recepţia fructelor 1 34540

2 Filtre apă 2 19330
3 Siloz 2 53000
4 Elevator 1 18810
5 AMOS presă OPUS 1 63500
6 Separator 2 27210
7 Tancuri de interstocare 1 18670
8 Statie de tratament termic 1 99780
9 Staţie de umplere Bag-in-Box 1 28650

10 Calculator 2 6070
11 Cablaj electric 1 2640
12 Sistem de iluminat 1 5800
Total 378000
23
Activitatea de desfacere
Activitatea de desfacere a produselor obținute în urma implementării proiectului se va
realiza pe piețele locale, județene şi naționale.
Pentru a-şi spori vînzările şi a obține profit (scopul final, perfecțiunea oricărei
întreprinderi), orice întreprindere trebuie să studieze cererea căreia i se adresează prin
intermediul produselor pe care le fabrică.
Acest lucru se poate realiza prin intermediul studiilor de marketing, care trebuie să aibă
o strategie de marketing elaborată pe baze realiste. Strategia de marketing influențează
profitabilitatea vînzărilor. Orice activitate de marketing presupune existența în cadrul
întreprinderii a unui sistem bine pus la punct, care să poată favoriza informații referitoare la
nivelul trecut şi actual al consumului, la factorii care influențează decizia consumatorilor,
precum şi să permită realizarea de prognoze de cereri viitoare.
Derularea normală a proceselor de desfacere a producției realizate la nivelul socității
comerciale necesită organizarea, în cadrul structurii manageriale a societății unui compartiment
de specialitate constituit sub formă de departamente care să urmărească activitatea de desfacere
a produselor realizate.
Desfacerea produselor firmei se va face prin intermediul supermarketurilor şi
hipermarketurilor, precum şi prin magazine de profil.
Principalii clienți
După implementarea proiectului „Asamblarea unei noi linii pentru producerea sucului
proaspăt natural” societatea comercială speră să mențină clienții deja existenți şi să atragă noi
clienți prin oferirea de sucuri naturale de calitate, fără conservanți şi la prețuri mult mai mici
decât ale concurenților. Astfel prin implementarea acestui proiect pe lângă creşterea capacității
de producție, societatea speră să crescă şi valoarea cifrei de afaceri cu 30 % față de perioada
dinaintea modernizării.
Principalii concurenți
În relația cu concurenții, S.C. Prio Juice S.R.L. va folosi strategii de piață bazate pe
avantajul de cost.
24
Avantajul concurențial pe care S.C. Prio Juice S.R.L. îl deține față de concurenți este
dat:
 costul de producție mai mic;
 calitatea produselor obținute;
 nivelul ridicat de tehnologizare;
 personal caificat;
 prețurile mici;
 materie primă proprie;

Principalii concurenți ai societății S.C. Prio Juice S.R.L.
Nr. Denumire Cifră de afaceri Număr de Productivitatea muncii Cota de
Ctr. (Lei) angajați (W) piață %
1 SC ABV Invest 1423900 20 2119.5 35
S.R.L
2 SC Ecowood 1287300 12 727,5 27
SRL Suceava
3 SC Agrostar 1254290 17 1495.8 26
SRL Iaşi
Din tabelul prezentat anterior se observă că societatea comercială S.C. Prio Juice S.R.L.
se confruntă pe piață în relația de rivalitate cu trei firme mari care înregistrează cifre de afaceri
mari şi care dețin cote de piață ridicate în comparație cu S.C. Prio Juice S.R.L. care deține o
cotă de piață de 7 %. Principalul concurent al societății comerciale S.C. Prio Juice S.R.L. este
25
SC ABV Invest SRL care deține o cotă de piață de 23 % şi înregistează o cifră de afaceri de
42390 lei.
Date privind forța de muncă şi managementul proiectului

De implementarea proiectului se va ocupa directorul general împreună cu reprezentanți
ai firmei S.C AMOS EXPERT S.R.L
Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției

În urma implementării proiectului vor fi angajate 2 persoane ce vor fi direct
subordonate administratorului societății.
Personalul ce va fi angajat în urma implementarii proiectului, cu contract de muncă pe
perioadă nedeterminată vor ocupa următoarele posturi:
 Inspector control calitate- 1 persoană;
 Personal aprovizionare-producție-1 persoană.
Situația în urma realizării proiectului
muncii de 21,12.
C.3. Managementul proiectului

(Responsabilul legal)
1. Nume: Ionel
Prenume: Georgiana
Funcția: Administrator
Studiile şi experiența (relevante pentru proiect) : Inginer economist în agricultură
CV Responsabilul legal
26
Întreprinderea Funcția avută Perioada
S.C. Prio Juice S.R.L. Administrator 2002-2012
In prezent
(Responsabilul tehnic)
NU ESTE CAZUL
C V Responsabilul tehnic
Întreprinderea Funcția avută Perioada
In prezent
C.4. Lista de achiziții şi sursele de achiziții pentru: activele ce fac

obiectul proiectului/ materiile prime pentru punerea în funcțiune a
proiectului
% din
Furnizor Produs furnizat Bucăți Valoare (lei) total
achiziții
Instalație pentru recepția
1 34540 11.30
fructelor
Filtre apă 2 19330 6.32
Siloz
2 53000 17.35
S.C AMOS EXPERT Elevator 1 18810 6.15

S.R.L AMOS presă OPUS 1 63500 20.78
Separator 2 27210 8.90
Tancuri de interstocare 1 18670 6.11
Stație de tratament termic
1 99780 32.66
Stație de umplere Bag-in-Box 1 28650 9.37
S.C Procomputer S.A Calculator 2 6070 1.98
Cablaj electric 1 2640 0.86
S.C Eon Moldova S.A Sistem de iluminat 1 5800 1.89
Total 378000 100
27
Lista de achizitii materii prime
% din
Valoare total
Nr. Furnizor
Date furnizor Produs estimata necesar de
Crt.
(Lei) materii
prime
S.C AMOS
1 Str. CIORNEI 4 Iasi Instalații 363490 95.24
EXPERT S.R.L
Str. Stefan cel Mare,
2 S.C Altex S.A nr.22, Complex Proxima IT 6070 1.98
Shopping Mall
S.C Eon Moldova str. Toma Caragiu nr.
3 Instalație electică 8440 2.78
S.A 7, Vaslui
TOTAL 378000 100
C.5. Personal şi instruire

Tabel C.5.1
Grafic angajare personal
Nr. Număr
Crt.
Specialitate
2012 2013 2014 2015 2016 2017
TOTAL 2 0 0 0 0 0
C.6. Graficul estimat al proiectului
Proiectul va fi realizabil în 12 luni de la aprobarea finanțării.
Luna I – Se vor încheia contractele cu furnizorii şi se va face plata parțială a consultanței.
Lunile II-III- Achiziționarea instalațiilor
Lunile IV – Livrarea instalațiilor
Lunile V –VII – Amenajarea halei de producție
Lunile VIII- IX - Montarea liniei de producție
Luna X – Activități de finisaj
Luna XI - Testarea instalațiilor
Luna XII - Plata finală pentru consultanță şi darea în folosință a halei de producție
28
Grafic de eşalonare a investiției exprimat valoric pe luni şi activități.
Valorile sunt exprimate în lei şi includ TVA
GRAFIC DE IMPLEMENTARE A INVESTIȚIEI
Activitatea prevazuta I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Plata partială consultanță 6384
Încheierea contractelor cu furnizorii 200
Achiziționarea utilajelor 309710
Livrarea instalațiilor 2200
Amenajarea halei de producție 50000
Montarea liniei de producție 9300
Activități de finisaj 2423
Testarea instalațiilor 500
Darea în folosință a halei de
producție 7445
Plata finala pentru consultanță
TOTAL 397152
29
C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei şi a mediului
de afaceri
A. Efectele economice asupra dezvoltarii regionale:

 Crearea unor noi locuri de muncă permanete în cadrul comunei Dimitrie Cantemir;
 Creşterea veniturilor populației;
 Prin realizarea investiției vor fi atraşi şi alți investitori în comună,
 fluxurile economice create prin proiect vor genera impozite şi taxe care vor contribui la
dezvoltarea comunității rurale din satul Hurdugi.
B. Efectele sociale asupra dezvoltarii regionale:

 creşterea gradului de ocupare a populației active şi reducerea şomajului prin crearea de
noi locuri de muncă;
 dezvoltarea durabilă a comunităților rurale, prin promovarea tehnologiilor performante
şi a pluriactivităților;
 fluxurile economice create prin proiect vor genera impozite şi taxe care vor contribui la
dezvoltarea comunității rurale din satul Hurdugi.
C. Efectele de mediu asupra dezvoltării regionale

 reducerea poluării prin utilizarea de tehnologiilor moderne;
D. Efectele tehnice asupra dezvoltarii regionale:

 creşterea gradului de tehnologizare.
Analizând datele prezentate mai sus putem formula următoarele concluzii cadru:
 va creşte gradul de ocupare a populației rurale, cu efecte pozitive asupra nivelului
de trai;
 va creşte productivitatea muncii la nivel de întreprindere;
 va creşte volumul producției;
 vor creşte volumul vânzărilor;
 creşte calitatea produselor obținute;
30
C.8. Finanțarea investiției
Din valoarea totală a investiției de 90000 Euro ajutorul public nerambursabil este de 30.000 Euro
Cheltuieli
Curs Euro / leu 4,20 Cheltuieli eligibile TOTAL
neeligibile
Procent finantare publică = 70% Euro Euro Euro
Ajutor public nerambursabil 30.000 0 30.000
Sursele de finantare pentru completarea

necesarului de finantare din care:
30.000 5.000 35.000
 Autofinantare
 Imprumuturi 25.000 0 25.000
TOTAL PROIECT 85.000 5.000 90.000
D. PROIECȚII FINANCIARE ŞI INDICATORI FINANCIARI
D.1. Bazele de producție
Cu proiect
A6 Denumire utilaj Costuri Amortizare % Intretinere
(noi) 2%
Instalație pentru recepția 34540 10,00%

fructelor 690.8
Filtre apă 19330 10,00% 386.6
Siloz 53000 10,00% 1060
Elevator 18810 10,00% 376.2
AMOS presă OPUS 63500 10,00% 1270
Separator 27210 10,00% 544.2
Tancuri de interstocare 18670 10,00% 373.4
Statie de tratament termic 99780 10,00% 1995.6
Stație de umplere Bag-in-Box 28650 10,00% 573
Calculator 6070 10,00% 121.4
Cablaj electric 2640 10,00% 52.8
Sistem de iluminat 5800 10,00% 116
378000 37800 7560
D.2. Contul de profit şi pierderi previzionat ( pe o perioadă de 3

ani )
Capacități de producție rezultate ca urmare a investiției (în unități fizice)
31
Pentru prognoza veniturilor s-au utilizat date privind producția totală previzionată şi
prețurile medii de vâzare.
Vânzări previzionate anul 1
Nr. Produsul UM Cantitate Preț vânzare Venit din
crt. Lei/litru vânzare
1 sucuri naturale cu
40000 3.1 124000
pulpă litri
2 sucuri limpezi litri 15000 2.8 42000
4 băuturi nealcoolice din
27700 2.9 80330
fructe litri
5 Cidru litri 15000 2.7 40500
6 băuturi distilate din
28800 3.6 103680
fructe litri
7 lichioruri din fructe litri 30800 3.2 98560
Total 184800 557820
Din tabel se poate observa că valoarea cea mai mare a vânzărilor se obține din
comercializarea sucuri naturale cu pulpă. Prin implemantarea acestui proiect se preconizează o
creştere a vânzărilor cu 30 % față de perioada anterioară realizării investiției.

1 sucuri naturale cu pulpă litri 41000 3.1 127100
27700 2.9 80330
fructe litri
5 Cidru litri 15000 2.7 40500
6 băuturi distilate din fructe litri 28800 3.6 103680
Total 187800 566220

1 sucuri naturale cu pulpă litri 42800 3.1 132680
27800 2.9 80620
fructe litri
5 Cidru litri 15500 2.7 41850
6 băuturi distilate din fructe litri 28850 3.6 103860
32
Total 190350 573940
33
D.3. Indicatorii financiari
Indicator Simbol Formulă/semnificaţie An 1 An 2 An 3

Vi = valoarea totală a ...
Valoarea investiţiei (Vi)
proiectului (exprimată în lei)
Veniturile din ... ... ...
(Ve)
exploatare*
Cheltuieli de ... ... ...
(Ce)
exploatare*
Rezultatul din Re = Ve – Ce ... ... ...
(Re)
exploatare (minim 10% din Ve)
rezultatul final al exerciţiului ... ... ...
Profitul net* (Pn) financiar (anual) din care s-a
scăzut impozitul pe profit
Rc = Pn/Vi x 100 (%), ... ... ...
Rentabilitatea
(Rc) Pn-profit net pentru fiecare an
capitalului investit
al perioadei previzionate.
Cheltuieli financiare* (Cf) ... ... ...
= Total intrări-Total ieşiri, ... ... ...
Flux de numerar net la
(FNN) FNN>=0 (pentru fiecare an de
sfârşitul perioadei
prognoză)
Dr= Vi/Pn mediu
unde Pn mediu = profit net ...
mediu pe orizontul de
Durata de recuperare
(Dr) prognoză;
a investiţiei
indicator ce exprimă durata de
recuperare a investiţiei
(exprimat în ani)
33
CAPITOLUL II
STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA
ASOLAMENTULUI
2.1. Mărimea şi structura categoriilor de folosință a terenului
Tabelul 1
Mărimea şi structura categoriilor de folosință a terenului
Specificare Ha % din total % din agricol

Suprafața totală 100,0 -
Teren agricol 100,0
Teren arabil 369 92.25 92.25
- din care irigat 0 0 0
Păşuni naturale 0 0 0
Fânețe naturale 0 0 0
Livezi 30 7.5 7.5
Vii 0 0 0
Teren neproductiv 1 0.25 0.25
Amplasarea suprafețelor şi condițiile naturale
- Regiunea: NORD-EST
- Județul: Vaslui
- Comuna: Dimitrie Cantemir
- Sat: Hurdugi
Dimitrie Cantemir este o comună în județul Vaslui, România. Comuna, sub numele
vechi de Siliştşteni din județul Fălciu, este locul de naştere al marelui cărturar român Dimitrie
Cantemir.
Comuna are în componeță următoarele sate: Hurdugi, Grumezoaia, Guşiței, Plotoneşti,
Urlați. Reşedința comunei este în localitatea Hurdugi. Comuna are o suprafață de 9105 ha şi o
populație de 3058 locuitori.
34
Amplasarea comunei în cadrul județului Vaslui
Cadrul natural al teritoriului comunei oferă condiții bune de dezvoltare, deoarece

localitatea beneficiază de mari suprafețe de teren arbil şi de păşune pentru dezvolatarea
zootehniei.
Clima este temperat continentală, de nuanță excesivă. Temperatura medie anuală a
aerului este de 9 - 9,5 C, cantitatea medie anuală de precipitații atmosferice este de 450 - 500
mm, iar vânturile au fregvența şi viteza mare aproape tot anul.
Pe văile pârâielor pe timp liniştit se produc inversiuni de temperaturi ale aerului care
generează înghețuri şi brume, timpurii toamna şi târzii primăvara, păgubitoare culturilor
agricole, livezilor şi viilor.
Învelişul de sol este alcătuit în cea mai mare parte de cernoziomuri, tipice şi levigate.
35
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Cernoziomurile reprezintă unul din cele mai importante tipuri de sol din România, atât
datorită suprafețelor întinse pe care le ocupă în regiunile de câmpie, cât mai ales prin
fertilitatea ridicată.
Cernoziomul tipic are morfologia, Am-A/C-C sau Cca, în profil se constată urmele unei
activități biologice intense.
Cernoziomul tipic are o textură mijlocie, lutoasă, structura este mai bună decât la solul
bălan, sunt soluri bogate în humus de tip mult ( 3-4%).
Deoarece predomină cernoziomurile, tipice şi levigate, se pot cultiva cu randament
mare culturi precum: grâu, orz, porumb, floarea soarelui, mazăre, soia, rapiță, etc.
2.2. Alegerea culturilor (criteriile avute în vedere; culturile alese)
MAZĂREA
Tehnologia de cultură a mazării
1. Rotația
Este de dorit ca mazărea să urmeze după plante care părăsesc terenul devreme,
permițând lucrarea mai timpurie şi cât mai corectă a solului, care să fie nivelat, fără resturi
vegetale şi buruieni încă din toamnă. Cele mai bune rezultate se obțin după cereale păioase şi
după unele culturi prăşitoare cu recoltare mai timpurie şi în condițiile în care au fost combătute
bine buruienile.
În România structura culturilor a impus, timp îndelungat, cultivarea mazării, în primul
rând după porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartof, rapiță (cu rezultate destul de bune).
Nu se recomandă amplasarea culturilor de mazăre după alte leguminoase, pe de o parte,
pentru a evita riscurile excesului de azot, iar pe de altă parte, din cauza perpetuării şi
amplificării atacului unor boli; de altfel, pentru structura culturilor din România ar fi nerațional
să se renunțe al efectul ameliorator al leguminoasei în asolament.
Mazărea este o plantă care nu se autosuportă şi, ca atare, monocultura este exclusă. În
cazul cultivării repetate a mazării pe acelaşi teren, apare fenomenul de „oboseala solului”, care
se manifestă, în principal, prin tulburări bruşte de creştere, absența formării nodozităților pe
rădăcini, putrezirea rădăcinilor şi a tulpinii. Aceste fenomene sunt accentuate de stagnarea apei
36
şi de excesul de apă, datorate compactării solului şi drenajului defectuos. În monocultură se
amplifică îmburuienarea terenului, atacul de boli şi dăunători, astfel că producțiile scad
considerabil. În prezent, se acceptă că mazărea poate reveni pe acelaşi teren după 3-4 ani, fără
risc, cu condiția tratării semințelor, înainte de semănat, împotriva bolilor.
La rândul său, mazărea este o premergătoare foarte bună pentru multe culturi şi o
excelentă premergătoare pentru grâu, deoarece, se recoltează timpuriu, are o influență
favorabilă asupra structurii solului, solul este reavăn şi se poate ara în condiții bune, în sol
rămâne o cantitate apreciabilă de materie organică şi de azot (circa 1,5 t substanță uscată şi 30-
100 kg N/ha). În condițiile din România mazărea trebuie cultivată în solele în care urmează să
fie semănat grâu de toamnă. Sunt situații când, după mazărea recoltată timpuriu, în luna iunie,
sunt semănate culturi succesive, care folosesc bine disponibilul termic rămas până în toamnă.
2. Lucrările solului
Fiind semănată primăvara foarte timpuriu, mazărea are pretenții deosebite față de
lucrările de pregătire a terenului.
Dezmiriştirea. Imediat după recoltarea plantei premergătoare şi eliberarea terenului de
resturi vegetale, se recomandă să se efectueze o lucrare de dezmiriştit, cu scopul mărunțirii
buruienilor, a resturilor vegetale (miriştea) şi a startului superficial al solului.
Arătura. Cât mai curând posibil terenul se ară cu plugul în agregat cu grapa stelată, la
adâncimea de 25-35 de cm. Cultivatorii de mazăre recomandă, adesea, să se are mai adânc
decât pentru alte culturi; îndeosebi pe solurile grele, afânarea adâncă a solului favorizând o mai
bună dezvoltare a rădăcinilor în straturile adânci ale solului.
Arăturile efectuate vara se lucrează în mod repetat până în toamnă (se grăpează), lucrări
prin care este nivelat terenul, sunt mărunțiți bulgării şi sunt distruse buruienile care răsar,
reducând, astfel, rezerva de buruieni.
Arăturile efectuate după premergătoare cu recoltare mai târzie pot fi lucrate încă din
toamnă sau pot fi lăsate în „brazdă crudă”. În mod obişnuit, se susține necesitatea grăpării şi
nivelării arăturii în toamnă, ceea ce oferă avantajul că, la desprimăvărare, terenul de usucă mai
repede şi mai uniform şi se poate semăna mai devreme; cultivatorii de mazăre din zonele
secetoase (de ex. Dobrogea) preferă acest sistem de lucrare a solului.
Pe anumite terenuri, şi îndeosebi în zonele cu soluri grele şi unde cad cantități mari de
precipitații în sezonul rece, grăparea şi nivelarea terenului în toamnă pot conduce la
compactarea exagerată a solului pe timpul iernii, acesta se usucă mai greu în primăvară şi se
37
întârzie semănatul. În asemenea situații este de preferat ca arătura să fie lăsată nelucrată peste
iarnă.
În primăvară terenul se lucrează cât mai timpuriu posibil, dar numai după ce apa s-a
scurs în profunzime, pentru a evita compactarea exagerată prin trecerea agregatelor agricole;
din aceleaşi motive, trebuie redus la minimum numărul de treceri pe teren cu agregatele
agricole.
Grăparea. De regulă, în primăvară, sunt necesare două lucrări, dintre care o lucrare de
grăpat la desprimăvărare, pentru mobilizarea solului şi o a doua lucrare, efectuată chiar înainte
de semănat, cu combinatorul sau cu grapa cu discuri în agregat cu câmpuri de grapă cu colți şi
lamă nivelatoare, pentru mobilizarea solului pe adâncimea de semănat.
Prin toate lucrările solului trebuie urmărit să se obțină un teren foarte nivela, care să
permită un semănat uniform, ca adâncime şu ca distribuire a semințelor, realizarea unor culturi
uniform dezvoltare, foarte important pentru a înlesni recoltarea mecanizată a culturii.
3. Sămânța şi semănatul
Sămânța de mazăre destinată semănatului trebuie să provină din culturi certificate, să
fie sănătoasă, nefisurată, fără atac de gărgăriță, să aibă puritate fizică minimum 98% şi
capacitate de germinație minimum 80%.
Mazărea este semănată primăvara cât mai timpuriu, atunci când se poate pregăti terenul
în condiții bune (solul s-a zvântat bine). Calendaristic, în România, culturile de mazăre sunt
semănate în cursul lunii martie (de regulă, în prima jumătate a lunii martie în sud şi în a doua
jumătate în restul zonelor); spre nord şi în ultimii ani cu desprimăvărare târzie, sunt situații în
care mazărea este semănată la începutul lunii aprilie.
Semănatul timpuriu oferă avantaje certe: sunt folosite bine cele 100-200 zile cu vreme
favorabilă mazării, sub aspectul condițiilor de umiditate, temperatură şi lungime a zilei (lunile
martie-iunie). În acest fel, este valorificată în condiții optime umiditatea acumulată în sol în
sezonul rece şi care asigură germinarea semințelor şi creşterea tinerelor plăntuțe.
Semănatul întârziat antrenează, de regulă, scăderea importantă a producțiilor; se discută
chiar despre pierderi de producție de 50%, la o întârziere de 20 de zile față de perioada optimă
de semănat. Sunt afectate toate componentele de producție şi îndeosebi numărul de boabe
formate pe o plantă.
38
Densitățile de semănat folosite în România sunt de 125-140 boabe germinabile/m ,
pentru a se realiza 100-200 plante recoltabile/ m2 . În mod obişnuit, la mazăre, se estimează un
procent de răsărire în câmp de 75%.
Mazărea posedă o anumită „suplețe” privind densitatea lanului şi poate compensa
parțial, prin ramificare, densitățile prea mici. Ca urmare, cu cât zona are un climat mai
moderat, sub aspectul regimului termic şi pluviometric, cu atât se poate semăna cu densități
mai mici, iar întârzierea semănatului are efecte negative mai pronunțate. Din contră, cu cât
zona de cultivare este mai secetoasă, ci atât trebuie semănat mai devreme şi se va lucra cu
densități mai mari.
Cantitățile de sămânță corespunzătoare densităților optime sunt de regulă de 250-
300kg/ha.
Mazărea este semănată în rânduri dese (12,5 cm), prin care se asigură o mai bună
distribuire a semințelor. Semănatul mazării în cărări (similar cu ce s-a prezentat la grâu) oferă
avantaje certe, permițând aplicarea tratamentelor de combatere a buruienilor, bolilor şi
dăunătorilor, foarte uniform, şi până în faze de vegetație mai avansate.
Datorită cerințelor mari față de umiditate în faza de germinare, mazărea trebuie
semănată mai adânc; în condițiile din România se seamănă la circa 6 cm adâncime.
Semănatul superficial este foarte dăunător deoarece conduce la un răsărit neuniform şi
poate spori pagubele produse de atacul păsărilor. Semănatul exagerat de adânc este, de
asemenea, defavorabil: aprovizionarea cu oxigen a semințelor în curs de germinare este
insuficientă, se amplifică atacul de boli şi, ca urmare, se înregistrează pierderi importante de
densitate.
4. Lucrările de îngrijire
Întreținerea culturii se realizează prin prăşit, pentru culturile care se înființează în
rânduri rare, atunci când plantele au 10 cm se poate face un prăşit mecanic, superficial,
Pentru combaterea dăunătorilor se folosesc microorganisme entomopatogene ca B.
brassiniana pentru gărgărița frunzelor la mazăre şi Enthomophora sp. Pentru păduchele verde al
mazării.
5. Recoltarea
Se poate afirma că recoltarea este cea mai dificilă lucrare din tehnologia de cultivare a
mazării. Momentul optim de recoltare este greu de surprins din mai multe motive: coacerea
39
eşalonată a boabelor şi păstăilor; dehiscența păstăilor şi scuturarea cu uşurință a boabelor,
culcarea tulpinilor la pământ, la maturitate; spargerea uşoară a păducelui verde al mazării.
Se apreciază că perioada optimă de recoltare a unui lan de mazăre este foarte scurtă, de
numai 4-5 zile. Ca urmare, lanurile de mazăre trebuie recoltate cu prioritate față de alte culturi.
La recoltare, terenul trebuie să fie foarte bine nivelat şi fără buruieni.
Se recomandă să se înceapă recoltatul atunci când plantele s-au îngălbenit, frunzele s-au
uscat şi 75% din păstăi sunt galbene, pergamentoase şi boabele s-au întărit.
De regulă, maturarea şi recoltarea mazării au loc în a doua jumătate a lunii iunie; în
zonele umede şu răcoroase şi în unii ani mai ploioşi, se întârzie până în prima decadă a lunii
iulie.
În țara noastră recoltarea lanurilor de mazăre se efectuează divizat ( în două faze): în
prima fază plantele sunt smulse sau tăiate cu maşina de recoltat mazăre (sau manual, pe
suprafețe mici) după care sunt lăsate în brazdă continuă câteva zile pentru uniformizarea
coacerii; în faza următoare se treieră cu combina de cereale, prevăzută cu ridicător de brazdă şi
efectuându-se o serie de reglaje specifice, îndeosebi cu scopul de a limita spargerea boabelor:
reducerea turației aparatului de treier la mai puțin de 600 rotații/minut; mărirea distanțelor
dintre bătător şi contrabătător; reglajele se refac de 2-3 ori pe zi.
Dificultățile întâmpinate la recoltarea mazării impun o foarte bună organizare; se
lucrează de preferat dimineața devreme, pe rouă şi spre seară.
Treieratul se desfăşoară cel mai bine când umiditatea boabelor este cuprinsă între 18-
20%; sub 15% boabele se sparg uşor, iar peste 22% treieratul se face cu dificultate.
Extinderea în cultură a soiurilor de tip „afila”, la care plantele nu se culcă la pământ la
maturitate, permite recoltarea directă a lanurilor de mazăre dintr-o singură trecere cu combina.
În acest caz se practică montarea unor degete speciale ridicătoare de lan la dispozitivul de
tăiere al combinei.
Imediat după recoltare şi înainte de depozitare boabele de mazăre trebuie supuse
operațiunilor de condiționare (gazarea contra gărgăriței, eliminarea impurităților, uscarea
boabelor până la 14% umiditate).
Mazărea este o cultură productivă, de la care se pot obține peste 4.000 kg boabe/ha. Din
producția totală, boabele reprezintă 35-50%.
Adunarea resturilor vegetale şi eliberarea terenului nu pun probleme deosebite.
Vrejii de mazăre au valoare furajeră ridicată şu sunt adunați uşor, prin presare, folosind
presa pentru furaje. Se poate conta pe recolte de 1,5-3t vreji/ha.
40
GRÂUL DE TOAMNĂ
Triticum aestivum (L), Familia Gramineae
Întrucât în campania de toamnă, cultura grâului ocupă un loc important, reuşita unei
culturi bune depinde de respectarea tehnologiei specifice de cultură.
Rotația culturilor
Cele mai recomandate culturi premergătoare sunt: borceagurile, trifoiul, lucerna,
cartoful, porumbul. La grâu nu se recomandă monocultura.
Fertilizarea
Odată cu pregătirea terenului, se aplică 20 – 30 tone gunoi de grajd/ha, o dată la 3 – 4
ani şi îngrăşăminte pe bază de fosfor şi potasiu, în cantitate de 40 – 60 kg substanță activă/ha.
În lipsa gunoiului de grajd, cantitatea de fosfor şi potasiu creşte la 80 – 100 kg s.a. la hectar.
Lucrările solului
Se efectuează în aşa fel încât între executarea arăturii şi semănat să treacă un interval de
15 – 20 zile, necesar pentru a se realiza „aşezarea solului”. Arătura se efectuează, funcție de
sol, la 18 – 20 cm adâncime, cu precizarea că pe solurile cu o vegetație prea înaltă se
procedează mai întâi la o mărunțire a acesteia cu grapa cu discuri. Dacă solul este prea uscat şi
rezultă bulgări prea mari, se renunță la arat şi se pregăteşte terenul utilizând grapa cu discuri
grea, GDG-4,2M, în agregat cu grapa stelată. Pregătirea patului germinativ se face cu 1 – 2 zile
înainte de semănat şi constă în afânarea şi mărunțirea bulgărilor pe o adâncime de 6 – 8 cm cu
ajutorul grapei cu discuri.
Sămânța trebuie să aibă o valoare biologică şi culturală ridicată, cu îndeplinirea
următoarelor condiții: puritate peste 98%, capacitate germinativă peste 90%, sănătoasă,
umiditate sub 14%. Înainte de semănat sămânța se tratează în mod obligatoriu cu fungicide
(CELEST STAR -1l/tonă)) pentru protejarea împotriva principalelor boli.
Semănatul se realizează în epoca optimă, data semănatului fiind diferită în funcție de
zona ecologică. Cantitatea de sămânță necesară pentru un hectar de cultură este cuprinsă între
200 şi 240 kg/ha, funcție de condițiile pedo-climatice, fertilitatea terenului şi epoca
semănatului. Adâncimea de semănat este de 3 – 4 cm pe solurile luto-argiloase sau lutoase şi
5–6 cm pe solurile nisipoase.
41
Este bine de ştiut că cercetările efectuate au consemnat că pentru fiecare zi de întârziere
a semănatului în luna octombrie se pierd 60 kg/ha, iar pentru luna noiembrie 100 kg/ha.
Semănat în perioada optimă, grâul are posibilitatea să înfrățească şi să se călească,
fortificându-se pentru perioada de iarnă, în aceste condiții putând rezista până la -200C.
Lucrările de întreținere
În situația în care, în perioada semănatului, se manifestă fenomenul de secetă, se
recomandă tăvălugirea semănăturilor pentru a realiza un contact mai bun al semințelor cu solul
şi a asigura o răsărire uniformă şi rapidă
Combaterea buruienilor se efectuează prin respectatrea tuturor lucrărilor agrotehnice şi
fitotehnice sau prin aplicarea de erbicide, în funcție de gradul de îmburuienare şi structura
speciilor de buruieni:
● pentru combaterea buruienilor din familia Cruciferae (muştar sălbatic, ridiche
sălbatică, susai, pălămidă, etc.) se pot aplica următoarele erbicide: SDMA (2 l/ha) sau Dicotex
(2 l/ha). Epoca de aplicare: primăvara, când buruienele sunt în faza de rozetă şi plantele de grâu
în faza de înfrățire, iar temperatura aerului să fie de peste 150C;
● în combaterea buruienilor mai rezistente la erbicidele pe bază de 2,4-D (volbură,
mohor, muşețel sălbatic, iarba bărboasă, rocoină,) se pot folosi: Lontrel 418C (4-5 l/ha),
Logran D (1,5 kg/ha), Granstar (20-25 g/ha), Glean (20-30 g/ha), Oltisan (1 l/ha),
Icedin forte (2 l/ha). Datorită remanenței de lungă durată, în cazul tratamentului cu erbicidul
Glean, după grâu nu se vor semăna specii sensibile la acest erbicid (floarea soarelui, sfecla de
zahăr, sfecla furajeră). Epoca de aplicare: când temperatura aerului este de peste 120C, plantele
de grâu se găsesc în faza de înfrățire-începutul formării primului internod, iar buruienele în
faza de rozetă;
● speciile de buruieni monocotiledonate, iarba vântului şi odosul (Avena fatua), se pot
combate cu erbicidele: Puma super (1 l/ha), Assert (2-3 l/ha), Avenge (4-5 l/ha), Dicuran (2-3
kg/ha). Epoca de aplicare: primăvara, când plantele de grâu sunt în faza de înfrățire-până la
primul internod, iar buruienele până la începutul înfrățirii.
● în timpul vegetației, pentru combaterea unui complex de boli (fuzarioză, făinarea,
septorioza, etc), se pot aplica: Miraje (1 l/ha), Tilt 250 EC (0,5 l/ha), Bayleton 250 EC (0,5
kg/ha).
Combaterea dăunătorilor se efectuează în funcție de specia dăunătoare:
● combaterea ploşnițelor cerealelor se face cu: Sinoratox (3l/ha) sau Dimevur (3 l/ha);
42
● combaterea gândacului ghebos se face cu Lindatox 3 sau PEB + Lindan (25 kg/ha);
● distrugerea gândacului bălos al ovăzului, care atacă şi grâul, se poate efectua cu:
Sinoratox (3 l/ha), Carbetox (3 l/ha), Onefon 80 (1,2 kg/ha).
În funcție de nivelul precipitațiilor, irigarea constituie o măsură eficientă şi se aplică
astfel: o udare pentru răsărire şi 1-2 udări în timpul vegetației, cu o normă de udare de 500-600
m3/ha apă.
Recoltarea
Recoltarea se efectuează mecanizat în totalitate, cu combinele de recoltat cerealele
păioase, în faza de coacere deplină, când umiditatea boabelor este cât mai aproape de 14%.
Durata optimă a recoltării grâului este de 5-7 zile în zonele mai secetoase (la câmpie) şi
7-9 zile în zonele mai umede (colinare). În funcție de soiul folosit, paiele reprezintă 55-65%
din recolta totală a părții aeriene.
Producerea de sămânță la populațiile locale de grâu

Tehnologia de cultivare folosită în producerea seminței are în vedere respectarea
următoarelor aspecte specifice:
- Izolarea culturii folosită pentru sămânță la cel puțin 4 m față de alte soiuri de grâu sau
alte specii de cereale păioase;
- Asigurarea celor mai bune premergătoare şi evitarea cu strictețe a revenirii în rotație a
culturilor de grâu după grâu sau alte cereale păioase la intervale mai mici de doi ani;
- Executarea a cel puțin 2 purificări biologice, din care prima imediat după înspicare iar
ultima la intrarea în faza de coacere în pârgă;
- Curățirea perfectă a combinelor şi a sacilor utilizați la recoltare;
- Uscarea, condiționarea şi păstrarea seminței până în momentul semănatului în magazii
răcoroase şi uscate.
PORUMBUL - Zea mays
1. Importanta furajera
Centrul de origine al porumbului este America Centrală (Mexic-Guatemala) Şi America
de Sud (Peru -Bolivia), de unde a fost adus în Europa la sfârsitul secolului al XV-lea de
navigatorul Cristofor Columb.
ImportanȚa alimentară Şi furajeră a porumbului este dată de următoarele însuŞiri:
43
● în alimentaȚia omului se foloseŞte sub formă de faină de porumb (mălai), fulgi de
porumb, floricele, boabe fierte, etc.;
● în industrie, boabele de porumb constituie materia primă pentru fabricarea spirtului,
amidonului, glucozei Şi dextrinei;
● continuȚul ridicat de grăsimi (peste 6%) în germenii de porumb face din porumb o
plantă din care se extrage ulei de foarte bună calitate, folosit în alimentaȚia dietetică;
● în hrana animalelor porumbul se foloseŞte sub diferite forme: boabe concentrate,
furaj verde sau însilozat, fân, coceni;
● folosirea porumbului pentru siloz, considerat ,,pasunea de iarnă" a animalelor,
constituie modul cel mai eficient de hrănire a animalelor în perioada de stabulatie, având un
grad foarte ridicat de consumabilitate;
● din punct de vedere tehnologic porumbul se poate cultiva ca Şi cultură principală sau
în cultura succesivă (dublă), după plantele ce se recoltează mai devreme;
● folosirea unor hibrizi cu perioade de vegetaȚie diferite permite o cultivare eŞalonată
a porumbului, asigurându-se, astfel, furaje verzi în tot timpul perioadei de vegetaȚie;
● importanȚa porumbului se datorează Şi datorită însuŞirilor agrobiologice Şi
agrotehnice: rezistenȚa ridicată la secetă Şi cădere, la unele boli Şi dăunători, mecanizarea
totală a lucrărilor agrotehnice Şi de recoltare, o bună valorificare a îngrăŞămintelor
organominerale Şi a apei de irigaȚie, etc.
CerinȚe faȚă de factorii de vegetaȚie

Temperatura optimă de germinare a seminȚelor de porumb este de 8-10 0 C, iar
temperatura de creŞtere Şi dezvoltare a plantelor este de 15-18 0C. La temperaturi mai mici de
100C creŞterea încetează, iar dacă temperatura coboară sub -40C, plantele mor.
Din punct de vedere al fotoperioadei, porumbul este o plantă de zi scurtă, adaptată la o
lumină intensă.
În primele faze de creŞtere, după răsărire, porumbul are o rezistență deosebită la secetă,
datorită sistemului radicular profund, consumului specific redus de apă. Lipsa sau insuficienȚa
apei în perioada formării paniculului Şi a boabelor are efecte negative asupra producȚiei.
DeŞi nu are cerinȚe deosebite faȚă de sol, producȚiile cele mai mari se realizează pe
solurile cu fertilitate ridicată (cernoziomuri, soluri aluvionare, brun-roscate), cu pH neutru (6,5-
7) Şi capacitate mare de reȚinere a apei. Nu se recomandă solurile reci, cu exces de umiditate,
compacte, tasate.
44
Tehnologia de cultivare a porumbului pentru boabe
RotaȚia
FaȚă de plantele premergătoare pretenȚiile sunt reduse, de aceea porumbul poate fi
semănat mai mulȚi ani la rând pe acelaŞi teren, în monocultură (numai în condiȚiile unei
agrotehnici superioare).
Cele mai bune premergătoare sunt cerealele păioase de toamnă sau primăvară,
leguminoasele anuale pentru boabe, floarea soarelui, sfeclă de zahar, plante furajere.
Porumbul nu se recomandă să fie cultivat dupa sorg, iarbă de Sudan, mei, specii care
consumă cantităȚi mari de elemente fertilizante din sol.
După porumb urmează cerealele de primavară, culturile furajere anuale, sau grâul
cultivat după hibrizi timpurii.
Lucrările solului
Pregătirea terenului, în vederea semănatului, constituie o verigă importantă, deoarece
influenȚează întreaga tehnologie de cultură a porumbului.
După recoltarea plantelor premergătoare se execută arătura adâncă de vară sau de
toamnă. Aceasta se efectuează la adâncimea de 22-25 cm pe solurile cu textură uŞoară Şi de
25-30 cm pe solurile grele, argiloase cu plugurile în agregat cu grapa stelată. SuprafeȚele arate
mai devreme se vor menȚine curate de buruieni, până în toamnă, prin lucrări cu grapa cu colȚi
reglabili sau cu grapa cu discuri.
În verile mai secetoase, când arătura nu se poate executa, se lucrează superficial cu
grapa cu discuri, sau se efectuează o arătură uŞoară de 18-20 cm adâncime, în agregat cu grapa
stelată, iar plugurile vor fi echipate cu scormonitori.
Primavara, înainte de semănat, terenul se lucrează cu grapa cu colȚi reglabili sau grapa
cu discuri, perpendicular pe direcȚia brazdelor. Numărul lucrărilor este în funcȚie de gradul de
îmburuienare a terenului.
În primăverile secetoase, Şi în condiȚiile unui sol mai afânat, se recomandă înlocuirea
grapei cu discuri cu cultivatorul, care lucrează în adâncime fără scoaterea la suprafaȚă a
bulgărilor de pamânt, evitându-se evaporarea apei din sol.
În condiȚiile unei dotări corespunzătoare, cu utilaje speciale, Şi pentru a se evita
tasarea solului, prin trecerea repetată a tractoarelor Şi utilajelor agricole, se poate practica
sistemul de lucrări minime ale solului (minimum tillege).
45
Fertilizarea
Porumbul face parte din categoria culturilor agricole mari consumatoare de substanȚe
nutritive. Astfel, pentru realizarea unei tone de boabe, se extrag din sol, în medie, 25 kg N, 10
kg P2O5, 22 kg K2O.
În timpul perioadei de vegetaȚie, fenofazele porumbului unde se consumă cea mai
mare cantitate de substanȚe nutritive sunt: începutul creŞterii tulpinii, începutul apariȚiei
paniculului, perioada de la înflorit până la maturitatea în lapte a boabelor.
AbsorbȚia azotului decurge intens din primele faze, până la maturitatea fiziologică.
Datorită acestei particularităȚi insuficienȚa azotului, în orice fază de creŞtere a porumbului,
stânjeneŞte procesele biosintezei, iar producȚa de boabe se reduce pâna la 70%.
InsuficienȚa fosforului, frecvenȚa în primele faze de creŞtere, determină o slabă
dezvoltare a rădăcinilor, o întârziere a apariȚiei paniculului, a stigmatelor Şi vegetaȚiei.
Potasiul se consumă în cantităȚi egale celor de azot, dar faȚă de acestă mareŞte
rezistenȚa la cădere, secetă Şi boli.
Stabilirea dozelor de îngrăŞăminte chimice se face în funcȚie de următorii factori:
nivelul producȚiei programate, consumul specific al elementelor nutritive Şi rezervele
existente în sol din aceste elemente.
Dozele orientative de azot pentru fertilizarea porumbului boabe
Nivelul Fertilitatea solului
producȚiei deScazută Mijlocie Ridicată
boabe (t / ha) (IN = 1-2) (IN = 2-3) (IN = 3-4)

5 90-120 80-110 60-100
6-10 140-240 130-220 120-200
10-15 240-320 230-290 210-260
IN = Indicele de azot = Humus x V%
Pe terenurile irigate, care trebuie să realizeze peste 10 t / ha boabe, se vor folosi doze de
N200-300 kg / ha.
DiferenȚierea dozelor de fosfor se face în funcȚie de nivelul programat al producȚiei
de boabe Şi de starea de aprovizionare a solului cu fosfor mobil
Dozele orientative de fosfor pentru fertilizarea porumbului boabe

Aprovizionarea fosforului cu fosfor mobil
46
Nivelul producȚiei de Slabă Mijlocie Ridicată
boabe (t / ha) 1-2 mg P2O5/100g sol 2-3 mg P2O5/100g sol 5-6 mg P2O5/100g sol
5 40-80 20-40 -
6-10 70-130 40-80 25-60
10-15 110-150 80-110 60-80
Dozele de fosfor înscrise în tabel se micsoreaza cu 1 kg P 2O5 pentru fiecare tona de

gunoi aplicat direct porumbului Şi cu 0,5 kg P 2O5 când gunoiul s-a aplicat culturii
premergătoare.
Dozele de potasiu se aplică în funcȚie de rezerva solului în acest element nutritiv,
astfel: pe solurile slab aprovizionate cu potasiu (sub 10 mg K2O/100g sol) se aplică 100-150 kg
/ ha K2O; pe solurile cu aprovizionare mijlocie (10-20 mg K 2O/100g sol) dozele vor fi de 80-
100 kg / ha K2O; pe solurile bine aprovizionate (peste 20 mg K 2O/100g sol) dozele nu vor
depăŞi 60-80 kg / ha K2O.
ÎngrăŞămintele organice influenȚează sporirea producȚiei e boabe la porumb,
obȚinându-se sporuri de 40-100 kg boabe la tona de gunoi de grajd (în funcȚie de gradul de
fermentare).
Dozele de gunoi de grajd recomandate sunt în funcȚie de tipul solului: pe podzoluri,
vertisoluri, regosoluri, erodisoluri Şi pe terenurile irigate se aplică 30-40 t/ha gunoi
semifermentat sau proaspăt, pe celelalte soluri, mai fertile Şi neirigate, se vor folosi doze de
20-30 t/ha. Dozele de gunoi se aplică la 4-5 ani în cadrul asolamentului, deoarece porumbul
valorifică foarte eficient remanenȚa gunoiului Şi în următorii doi ani cu sporuri semnificative
de producȚie Şi eficienȚă economică.
Gunoiul de grajd Şi îngrăŞămintele chimice cu fosfor Şi potasiu se aplică prin
împrăŞtierea uniformă pe toata suprafaȚa Şi se încorporează prin arătura.
ÎngrăŞămintele cu azot se aplică în doze fracȚionate: 50% la semănat Şi 50% la praŞila
II. Pe terenurile irigate, dozele de azot în timpul vegetaȚiei, se aplică fie la praŞilele mecanice,
fie o data cu udările, însă ultima fertilizare trebuie efectuată cu 5-8 zile înaintea apariȚiei
paniculului.
SamânȚa Şi semănatul
Din punct de vedere calitativ sămânȚa hibridă de porumb trebuie să îndeplinească două
cerinȚe minime mai importante: puritatea de 98% Şi facultatea germinativă de 90%.
47
Pentru prevenirea atacului de boli Şi dăunători, înainte de semănat, sămânȚa se tratează
cu substanȚe insecto-fungicide împotriva bolilor (Fusarium sp.) cu Tiradin 75 (3 kg/t), iar
împotriva dăunătorilor din sol (Agriotes sp., Tanymecus dilaticollis) cu Seedox 80 WP (12,5
kg/t), Furadan 35 ST (2,5 kg/t).
Densitatea plantelor la cultura porumbului pentru boabe

Grupa de precocitate a Densitatea
hibrizilor (nr. plante recoltate / ha)
Neirigat Irigat
Timpurii 45000-60000 65000-70000
Mijlocii 40000-55000 60000-65000
Târzii 40000-50000 60000-65000
Epoca optimă de semănat este primăvara, în epoca a doua, când temperatura în sol, la
adâncimea de semănat este de 8-100C. Din punct de vedere calendaristic, porumbul se seamănă
în intervalele: 1-20 aprilie în câmpia sud-estica Şi vestică; 15-30 aprilie în zonă centrală a
Moldovei; 20-30 aprilie în zonele subcarpatice Şi nordice.
Cantitatea de sămânȚă necesară asigurării densităȚii optime oscilează între 15-20 kg
/ha, în funcȚie de valorile MMB Şi densitatea semănatului.
DistanȚa între rânduri este de 70 cm pe terenurile neirigate sau irigate prin aspersiune
Şi 80 cm pe terenurile unde irigarea se face prin brazde.
DistanȚa între boabe pe rând variază între 22-30 cm, iar numarul de boabe germinabile
pe un metru liniar, la distanȚa de 70 cm între rânduri, este de 4-5, în functie de densitate.
Adâncimea de semanat oscilează între 5-7 cm, pe solurile umede, argiloase Şi între 6-8
cm pe solurile cu textură mijlocie.
Semănatul se execută cu semănători combinate pentru semănatul de precizie a plantelor
prăŞitoare (SPC-6, SPC-8 Şi SPC-12), echipate cu fertilizatoare, echipamente de erbicidare Şi
de aplicare a insecticidelor. Viteza de lucru a agregatului este de 5-10 km / h.
Lucrări de întreȚinere
Combaterea buruienilor constituie lucrarea de îngrijire cea mai importantă, mai ales în
cazul culturilor neerbicidate. Lucrarea se execută cu grapa cu colȚi reglabili (înainte sau după
răsărirea porumbului pentru distrugerea buruienilor încolȚite Şi în curs de răsărire), cu grapa
48
rotativă (SR-4,5) (după răsărirea porumbului pentru distrugerea buruienilor în curs de răsărire)
Şi prin praŞile manuale sau mecanice.
Prima lucrare de prăŞit se efectuează la o săptămână de la răsăritul plantelor, iar
următoarele la intervale de timp determinate de apariȚia buruienilor (10-12 zile la praŞila a
doua Şi 15-17 zile la praŞila a treia).
PraŞilele mecanice se execută la adâncimi diferite, în funcȚie de stadiul de dezvoltare a
porumbului: prima praŞila trebuie efectuată la 10-12 cm adâncime, iar următoarele la 5-7 cm
adâncime.
Combaterea buruienilor din lanurile de porumb pe cale chimică are cea mai mare
eficacitate.
Cele mai bune rezultate s-au realizat când erbicidele se aplică asociat, astfel. Atrazinul
+ 2,4 D; Diizocab, Dual, Lasso cu 2,4 D sau Atrazin + Butylat + 2,4 D.
Combinarea erbicidării cu aplicarea praŞilelor mecanice asigură o combatere integrală a
buruienilor.
Porumbul consumă cantităȚi mari de apă în timpul vegetaȚiei: în medie, în intervalul
aprilie-septembrie plantele consuma zilnic cca. 4 mm apă.
În funcȚie de metoda irigării, înclinarea terenului Şi textura solului, norma de udare
variază între 500-1200 m3/ha, iar numărul de udări se stabileŞte în funcȚie de zona Şi evoluȚia
vremii.
Tipuri Şi doze de erbicide recomandate pentru cultura porumbului

Produs comercial SubstanȚa activă Modul de aplicare-spectrul deDoza de aplicare (kg / ha)
combatere 1-3% humus 3-5% humus
Pitezin Atrazin  primavara înainte de semanat 2,5-4,5 4-6
 numai dicotiledonate
Diizocab Butylat  încorporat înainte de semanat 4-6 5-7
 monocotiledonate
Dual 500 Metochlor  superficial în sol 5-7 7-9
 monocot. anuale
Eradicane EPTC  înainte de semanat 5-7 8-10
 monocotiledonate
Lasso (Mecloran)Alachlor  în timpul vegetatiei 4-6 5-7
 mono si dicotiledonate
Sare DMA 2,4 D  în timpul vegetatiei 1,5-2 1,5-2
49
 dicotiledonate
Icedin forte 2,4+Dicamba  în timpul vegetatiei 1,5-2 1,5-2
 dicotiledonate
Recoltarea
Maturitatea porumbului se realizează în timp de aproape două luni de la apariȚia
stigmatelor, cu parcurgerea următoarelor faze:
● coacerea în lapte, când boabele au umiditatea de peste 50% Şi acumularea
substanȚelor organice este finalizată;
● coacerea în lapte-ceară, când boabele au în jur de 40-45%, apă;
● coacerea în ceară, cu umiditatea boabelor de 35-40%, iar acestea devin sticloase;
● coacerea deplină, când boabele sunt tari, iar conȚinutul în apă este sub 30%.
Evaluarea producȚiei de boabe se poate face după formula: P (kg / ha stiuleti) = Nr.
ŞtiuleȚi /m2 x Greutatea unui Ştiulete (g) x 10
Când recoltarea se face cu combina echipată cu dispozitivul de recoltare sub formă de
boabe, cele mai mici pierderi se înregistrează la umiditatea de 20-24%. La umiditate mai mică
unele boabe se pierd de pe ŞtiuleȚi înainte de a intra în aparatul de treierat al combinei.
Recoltarea mecanizată a porumbului se realizează sub formă de ŞtiuleȚi depănuŞaȚi
sau nedepănuŞaȚi.
ProducȚii potenȚiale
PotenȚialul de producȚie al hibrizilor cultivaȚi în Țara noastră, în funcȚie de perioada
lor de vegetaȚie, de condiȚiile de vegetaȚie Şi de tehnologia aplicată, oscilează între 3000-
5000 kg/ha boabe, la neirigat Şi peste 7000 kg / ha la irigat.
Randamentul în boabe, în funcȚie de hibrid, este între 75-82%.
Lista cu ofertele furnizorilor
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
Alegerea soiurilor şi hibrizilor
Soiuri de mazăre Kelvedon

Pentru cultura în câmp societatea a ales soiul Kelvedon deoarece are un port pitic ce nu
necesită executarea de lucrări de susținere şi este aclimatizată pentru zona în care urmează a se
cultiva.
În cadrul culturii de grâu va fi utilizat unul din hibrizii adaptați la condițiile climatice şi
de relief din centrul şi sudul Moldovei cum ar fi: Flamura 85; Dropia; Gabriela; Moldova 83.
FLAMURA 85
Este un soi precoce, rezistent la iernare, arşiță, făinare, cădere, mijlociu de rezistent la
rugina galbenă
Spicul este alb, aristat, mediu ca mărime, cu 16-18 spiculețe; bob mare ovoidal, de
culoare roşie.
MMB- 42-45gr, calitate de panificație foarte bună şi bune caracteristici de morărit.
Potențial de producție este ridicat, între 6-8.5 tone/ha.
Producțiea realizată la S.C.HOLDER TRADE SRL Baia jud.Tulcea în anul agricol
2005-2006: 5800 kg/ha, conținut gluten umed 29.
În cazul porumbului se va cultiva hibridul Turda Star.
TURDA STAR
A fost omalogat în 2005 şi este un hibrid triliniar, semitimpuriu. Planta are o talie înaltă.
Ştiuleții sunt conici, boabele galben, semisticlose.
Randament boabe 79%.
Conținutul în proteină 11,5 12,5 %.
MMB 380 grame.
Rezistență bună la temperaturi scăzute, cădere, frângere, secetă, boli.
Producția medie 9900 kg/ha.
Densitate 60-65 000 plante/ha.
Pe o suprafață de 37 de ha se cultiva mazăre din soiul Moldavscaia 82. Acesta este un

soi de precocitate medie, tulpină verde cu înălțimea de 60-100 cm. Producția de masă verde în
amestec – 24,1-34,6 t/ha, inclusiv măzăriche – 9,8-12,3 t/ha, semințe – 1750-3080 kg/ha.
Posedă rezistență medie la mana făinoasă şi putregaiul de rădăcină. E omologat în
Moldova din 1986.
2.3. Intocmirea asolamentului

Tabel 1
Specificare Ha
Suprafața totală a terenului arabil 369
Suprafața medie a solei 369/3=
62
Întocmirea asolamentului agricol se va face în mai multe etape:
1. Stabilirea culturilor şi a suprafețelor în ha şi % ocupată de fiecare cultură.
Structura culturilor
Tabel 2
Nr. Cultura Suprafața

Crt. ha %
1 Grâu de toamnă 122 33.06
2 Mazăre 122 33.06
4 Porumb 125 33.87
TOTAL 369 100
2. Stabilirea grupelor de cultură, a numărului de sole şi a suprafeței solelor.
Gruparea plantelor de cultură

Tabel 3
Nr. Grupa de cultură Suprafața Nr. de sole

Crt. ha %
1 Mazăre 122 33.06 1
2 Cereale de toamnă 122 33.06 1
3 Prăşitoare 125 33.87 1

TOTAL 369 100 3
3. Stabilirea tipului şi a schemei de asolament
Sola Culturi
1 Mazăre
2 Grâu de toamnă
3 Porumb
Tabel 5- Schema de asolament
Sola Culturi
1 Leguminoase
2 Cereale de toamnă
63
3 Porumb
4. Întocmirea planului de rotație în timp şi spațiu pentru un ciclu complet de rotație
Tabelul 6- Tabelul sinoptic al succesiunii culturilor
ANUL
2012 2013 2014
SOLA
Grâu de
I Mazăre Porumb
toamnă
II Grâu de toamnă Porumb Mazăre
Grâu de
III Porumb Mazăre
toamnă
64
CAPITOLUL III
ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE AGRICOLĂ
3.1. Proiectarea producțiilor medii prin metoda bonitării
terenurilor agricole
Tabelul 3
Date inițiale
Corecția pt. Coeficient de Producția

Nota de bonitare distanță şi felul potențare (c) medie
Tipul de Suprafața
Cultura pentru condițiile drumului (k) realizată
sol - ha (Si)
ecologice (Pi) Kg/ha
Cernoziom
Mazăre levigat 122 80 (75-80) 0.12 (0,1-0,15) 1,13 (1,1-1,2) 3000
Grâu de Cernoziom
toamnă tipic 122 78 (75-80) 0.13 (0,1-0,15) 1.17 (1,1-1,2) 3500
Porumb Cernoziom
levigat 125 85 (80-90) 0.1 (0,1-0,15) 1.16 (1,1-1,2) 7200
TOTAL 369
1) Notele totale de bonitare pentru condițiile ecologice (Ni):
Ni = Si x Pi
Ni mazăre = Si mazăre x Pi mazăre= 122*80 = 9760

Ni grâu = Si grâu x Pi grâu = 122*78 = 9516
Ni porumb = Si porumb x Pi porumb = 122*85 = 10370
2) Nota medie ponderată de bonitare:

Ni
N mp = =
S i total
Nmp mazăre = Pi mazăre = 80

Nmp grâu = Pi grâu = 78
Nmp porumb = Pi porumb = 85
3)Producția ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare:
Prod . de pe intreaga supraf .

P kg/punct = =
N i total
Pkg/punct mazăre = Prod. mazăre / Ni mazăre = 122*3000/9760= 37,5 kg/punct
Pkg/punct grâu = Prod. grâu / Ni grâu = 122*3500/9516= 44,8 kg/punct
Pkg/punct porumb = Prod. porumb / Ni porumb = 125*7200/10370= 86,78 kg/punct
65
4) Corecția totală în funcție de distanță şi drumuri:
Ct = S x k (Suprafață X coeficient corecție)
Ct mazăre = Si mazăre* kmazăre = 122*0,12=14,64

Ct grâu = Si grâu * k grâu = 122*0,13= 15,86
Ct porumb = Si porumb * k porumb = 125*0,1=12,5
5) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Nbr = Ni – Corecția
Nbr mazăre = Ni mazăre - Ct mazăre = 9760 - 14,64= 9745,36

Nbr grâu = Ni grâu - Ct grâu = 9516 - 15,86 = 9500,14
Nbr porumb = Ni porumb- Ct porumb = 10370 - 12,5 = 10357,5
6)Notele totale de bonitare potențate (Ntp):

Nota de bonitare Coeficient de
Ntp = x
recalculată (Nbr) potențare (c)
Ntp mazăre = Nbr mazăre* c mazăre = 9745,36*1,13 = 11012,25

Ntp grâu = Nbr grâu * c grâu = 9500,14*1,17 = 11115,16
Ntp porumb = Nbr porumb * c porumb = 10357,5*1,16 = 11115,16
7) Producția totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt):
Producția ce
Nota totală de revine pe un
Pt = bonitare potențată x punct de
(Ntp) bonitare
P(kg/punct)
Pt mazăre = Ntp mazăre* Pkg/punct mazăre = 11012,25*37,5 = 412959,37

Pt grâu = Ntp grâu * Pkg/punct grâu = 11115,16*44,8 = 497959,16
Pt porumb = Ntp porumb * Pkg/punct porumb = 11115,16*86,78 = 964573,58
8) Producția medie la hectar
Producția 412959,37 Suprafața 122 Pmedie 3384,9 KG/HA

Totală mazăre totală mazare
Totală grâu totală grâu
Totală porumb Totală porumb
66
3.2 STABILIREA CANTITĂȚILOR DE ÎNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de îngrăşăminte s-a efectuat ținându-se cont atât de producțiile medii
cât şi de existentul de substanță activă din sol prin aportul de paie sau tulpini. S-au luat în
considerare calculelel făcute la aplicația în NPK Excel.
În tabelele 4, 5, 6 este prezentat calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la ha separat
pentru cele 3 culturi în parte.
67
Tabelul 4
Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la cultura GRÂU DE TOAMNĂ
1
2 CALCULUL DOZELOR DE INGRASAMINTE
3
4 GRAU Continut × Productie = total × Factorul- = Necesar – Substanta nutritiva-
5 kg/t tt/ha kg/ha necesar kg/ha Intrari din paie
6 Revocare Valo-
×
7 kg/ha rificare
8 Boabe 18,00 × 4,6 = 83,2 × 1,1 = 91,5
9 + Paie* 5,00 × 5,1 = 25,4 × 1,1 = 28,0
10 = Nec. ingr. la livrarea paielor = 119,4
N
11
12 – Intrari din paie – 10,2 = 25,4 × 40%

13 = Soldul nec. de ingrasaminte la incorporarea paielor = 109,3
14
15
16 Boabe 8,00 × 4,6 = 37,0 × 1,0 = 37,0
17 + Paie* 2,60 × 5,1 = 13,2 × 1,0 = 13,2
= Nec. ingr. la livrarea paielor = 50,2
P2O5
18
19
20 – Intrari din paie – 13,2 = 13,2 × 100%

22
23
24 Boabe 6,00 × 4,6 = 27,7 × 1,0 = 27,7
25 + Paie* 9,30 × 5,1 = 47,3 × 1,0 = 47,3
= Nec. ingr. la livrarea paielor = 75,0
K2O
26
27
28 – Intrari din paie – 47,3 = 47,3 × 100%

30
69
31
* Paie-Productie
32 = 1,1 × Productia de boabe
70
Tabelul 5
Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la cultura PORUMB BOABE
1
3
4 PORUMB Continut × Productie = total × Factorul- = Necesar – Substanta nutritiva-
5 kg/t t/ha kg/ha necesar kg/ha Intrari din tulpini
6 Revocare Valo-
×
7 kg/ha rificare
8 Boabe 15,00 × 7,0 = 105,0 × 1,1 = 115,5
+
9 tulpini* 7,10 × 9,8 = 69,6 × 1,1 = 76,5
10 = Nec. ingr. la livrarea tulpinilor = 192,0
N
11
12 – Intrari din tulpini – 27,8 = 69,6 × 40%

13 = Soldul nec. de ingrasaminte la incorporarea tulpinilor = 164,2
14
15
16 Boabe 0,80 × 7,0 = 5,6 × 1,0 = 5,6
+
17 tulpini* 0,21 × 9,8 = 2,1 × 1,0 = 2,1
P2O5

19

22
23
24 Boabe 0,36 × 7,0 = 2,5 × 1,0 = 2,5
+
25 tulpini* 1,55 × 9,8 = 15,2 × 1,0 = 15,2
K2O

27

71
30
31
* Paie-
32 Productie = 1,4 × Productia de boabe
72
Tabelul 6
Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la cultura MAZĂRE
3
4 MAZARE Continut Productie total Factorul- Necesar Substanta nutritiva-
× = × = –
5 kg/t t/ha kg/ha necesar kg/ha Intrari din paie
6 Revocare Valo-
×
7 kg/ha rificare
8 Boabe 18,00 × 4,6 = 83,2 × 1,1 = 91,5
9 + Paie* 5,00 × 5,1 = 25,4 × 1,1 = 28,0
10 = Nec. ingr. la livrarea VREJILOR = 119,4
N
11
12 – Intrari din VREJI – 10,2 = 25,4 × 40%

13 = Soldul nec. de ingrasaminte la incorporarea VREJILOR = 109,3
14
15
16 Boabe 8,00 × 4,6 = 37,0 × 1,0 = 37,0
17 + Paie* 2,60 × 5,1 = 13,2 × 1,0 = 13,2
= Nec. ingr. la livrarea VREJILOR = 50,2
P2O5
18
19

22
23
24 Boabe 6,00 × 4,6 = 27,7 × 1,0 = 27,7
25 + Paie* 9,30 × 5,1 = 47,3 × 1,0 = 47,3
= Nec. ingr. la livrarea VREJILOR = 75,0
K2O
26
27

* Paie-Productie
30 = 1,1 × Productia de boabe
73
nec.=necesar
74
3.3 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecăreia,

producțiile medii şi totale. (tabelul 5)
Tabelul 5
Întocmirea planului de cultură
Cultura Suprafața Producții Producția Preț livrare

(ha) medii (kg/ha) totală (t) (lei/kg)
Mazăre 122 4523 551.806 2.2
Grâu toamnă 122 4629 564.738 0,87
Porumb 125 7547 943.375 0,98
3.4 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
În vederea organizării proceselor de muncă şi de producție, în etapa pregătitoare, se

întocmesc fişele tehnologice pe culturi. Informațiile cuprinse în fişele tehnologice servesc în
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor, stabilirea destinației producției, determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale, necesarul de forță de muncă, cantitățile de materiale şi
mijloacele financiare necesare pentru aprovizionare.
DATELE NECESARE:
1. Culturile incluse în planul de producție al firmei.

2. Suprafața ocupată de fiecare cultură în parte.
3. Culturile premergătoare.
4. Producția medie şi totală a fiecărei culturi.
5. Lucrările tehnologice, în ordinea cronologică a executărilor.
6. Perioada de executare şi data lucrării.
7. Mijloacele cu care se execută lucrarea.
8. Tarifele de plată pentru lucrările mecanice.
9. Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii.
10. Cuantumul taxelor pentru CAS, şomaj, risc, asigurare.
11. Amortismentul specific.
70
12. Materialele necesare procesului tehnologic, consumul normat pe UM, prețul unitar şi
cota pentru cheltuielile de aprovizionare.
13. Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale).
MODUL DE LUCRU:
1. Se înscriu în fişă datele privind suprafața şi producția medie. Producția medie se
planifică în raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de îngrăşământ aplicată.
2. Se înscriu lucrările tehnologice, în ordinea executării lor, precizându-se toată perioada
optimă de execuție şi durata fiecărei lucrări.
3. Pentru fiecare în parte se determină: volumul lucrărilor, sumele necesare şi materiale.
4. La lucrările manuale, în raport cu volumul lucrării, se calculează numărul de zile om,
iar fondul de salarii rezultă înmulțind numărul de zile om necesar pentru evaluarea
lucrării cu tariful pe zi/om corespunzător.
5. Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicând cota în proporție de 30% pentru
CAS, 5% pentru fondul de şomaj, 1% pentru risc şi asigurare, impozit, 15% asupra
sumei care reprezintă fondul de salarii.
6. Amortismentul specific se determină în raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire.
7. Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit.
8. Din însumarea pentru lucrările mecanice, lucrările manuale, taxe asupra valorilor,
materialelor, se obțin cheltuielile de producție.
9. La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin însumarea lor se
determină cheltuielile de producție.
10. După fiecare trimestru se fac totalurile.
11. Se calculează indicatorii: cheltuieli de producție la hectar şi costul la tona de produs.
71
72
EFICIENTA ECONOMICA A CULTURII MAZARE BOABE, VARIANTA RECOLTAT MECANIZAT
Rezultate obtinute
1 Suprafata culturii (ha) 122.00 1 Productia totala principala (tone) 551.81
2 Productia medie principala (kg/ha) 4523.00 2 Productia totala secundara (tone) 579.50
3 Productia medie secundara (kg/ha) 4750.00 3 Cheltuieli cu carburantii (lei) 72976.06
4 Consum total de forta de munca (z.o.) 166.80 4 Salarii total (lei) 23151.90
5 Salarii lucrari manuale (lei) 6758.50 5 Impozit pe salarii lucrari manuale (lei) 1081.36
6 Cheltuieli cu lucrarile mecanice (lei) 280356.80 6 Impozit pe salarii salarii mecanizatori (lei) 2622.94
7 Cheltuieli cu materialele (lei) 409127.40 7 Impozite totale (lei) 3704.30
8 Zile agregat (z.a.) 246.50 8 Fond somaj (lei) 1157.60
9 Salariile mecanizatorilor (lei) 16393.40 9 Pensii suplimentare (lei) 694.56
10 Consum total de motorina (litri) 12962.00 10 C.A.S. (lei) 6945.57
11 Pretul combustibilului (lei/l) 5.63 11 Fond de sanatate (lei) 1620.63
12 Cota de impozitare a fondului de salarii lucrari manuale (%) 16.00 12 Taxe total (lei) 10418.36
13 Cota de impozitare a fondului de salarii mecanizatori (%) 16.00 13 Cheltuieli de aprovizionare (lei) 61369.11
14 Fond de somaj (%) 5.00 14 T.V.A. (lei) 98190.58
15 Pensii suplimentare (%) 3.00 15 Amortizarea mijloacelor fixe (lei) 16290.66
16 C.A.S. (%) 30.00 16 Total cheltuieli directe (lei) 971880.86
17 Fond de sanatate (%) 7.00 17 Alte cheltuieli directe (lei) 145782.13
18 Cheltuieli de aprovizionare (%) 15.00 18 Cheltuieli comune (lei) 48594.04
19 T.V.A. (%) 24.00 19 Cheltuieli generale (lei) 97188.09
20 Irigatii / ha) 0.00 20 Total cheltuieli indirecte (lei) 145782.13
21 Amortizarea mijloacelor fixe Ha) 133.53 21 Total cheltuieli de exploatare (lei) 1263445.12
22 Pretul de vanzare a productiei principale (lei/kg) 2.30 22 Venituri din productia principala (lei) 1269153.80
23 Pretul de vanzare a productiei secundare (lei/kg) 0.50 23 Venituri din productia secundara (lei) 289750.00
24 Cota de cheltuieli comune (%) 5.00 24 Venituri totale (lei) 1558903.80
25 Cota de cheltuieli generale (%) 10.00 25 Costul de productie (lei/kg) 2.29
26 Cota de impozit pe profitul realizat (%) 16.00 26 Profit(Pierderea) brut(a) total(a) (lei) 295458.68
27 Cota de alte cheltuieli directe (%) 15.00 27 Impozit pe profit (lei) 47273.39
28 Profitul net total (lei) 248185.29
29 Profitul net (lei/t) 449.77
30 Profitul la unitatea de suprafata (lei/ha) 2034.31
31 Rata profitului net (%) 19.64
32 Productivitatea muncii (lei/z.o.) 9345.95
33 Productivitatea muncii (z.o./kg) 0.00030
73
74
EFICIENTA ECONOMICA A CULTURII GRÂU, VARIANTA RECOLTAT MECANIZAT
75
Rezultate obtinute
12 Cota de impozitare a fondului de salarii lucrari manuale (%) 16.00 12 Taxe total (lei) 4760.15
76
77
EFICIENTA ECONOMICA A CULTURII PORUMB BOABE, VARIANTA RECOLTAT MECANIZAT
Rezultate obtinute
12 Cota de impozitare a fondului de salarii lucrari manuale (%) 16.00 , Taxe total (lei) 21818.30
77
3.5. Organizarea lucrării de semănat la cultura de grâu de toamnă
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole, de care depinde în ultimă
instanță obținerea de producții ridicate. Suprafețele întinse ocupate de culturi precum şi
termenele restrânse în care trebuie executat, fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe
un loc important în activitatea de producție a exploatațiilor agricole.
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele:
 se stabileşte componența agregatului de semănat, potrivit condițiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 M ).
 se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului în termen optim,
folosind formula:
N – numărul de agregate pentru
terminarea lucrării în timpul propus;
S S – suprafața de însămânțat;
( 1 ) N=
n⋅P ,în care: n – numărul de zile în care trebuie
terminată lucrarea;
P – randamentul zilnic al maşinii.
N=122/(5*12,96)=1,88~2
Aşadar, în prealabil, trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat

folosit. Aceasta se calculează după formula:
P – randamentul zilnic al agregatului
(ha);
B – lățimea de lucru a agregatului în lucru
B⋅V⋅t⋅H (m);
( 2 ) P= ,în
10000 V – viteza de deplasare a agregatului
care: în lucru (m/oră);
t – durata zilei de lucru (ore);
H – coeficientul de folosire a timpului
de lucru (0,70-0,80)
P=(3,6*6000*8*0.75)/10000=12,96
Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătorii.

Lungimea marcatoarelor, adică distanța la care trebuie aşezată piesa activă a
marcatorului față de ultimul brăzdar, se stabileşte în funcție de:
 lățimea de lucru a semănătorii (B);
 distanța între două brăzdare (b);
 distanța între roțile din față sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c).
B+b−c
( 3 ) Md= = (3.6+0.125-1.6)/2=1.062
2
B+b+c
( 4 ) Ms= = (3.6+0.125+1.6)/2=2,6
2
Când tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atât cu roata din dreapta cât şi cu
roata din stânga, lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relația:
B+b+c
( 5 ) Md= =(3.6+0.125+1.6)/2=2,662
2
Stabilirea debitului semănătorii, în funcție de norma de sămânță la hectar. La

începutul lucrării, trebuie întotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la
însămânțare. Această verificare se face după formula:
G – cantitatea de sămânță cursă din
semănătoare, la un număr stabilit de
A⋅d⋅B⋅O învârtiri a roții semănătorii;
( 6 ) G= , în
10000 A – norma de semănat la un ha (kg);
care: d – lungimea roții semănătorii (m);
B – lățimea de lucru a semănătorii (m);
O – nr. de învârtituri a roții semănătorii.
G=(250*1.74*3.6*20)/10000= 3,132
Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat. Lungimea maximă a postatelor la

semănat este în funcție de capacitatea cutiei semănătorii. Pentru a uşura organizarea
transportului de semințe este indicat ca alimentarea semănătorii cu semințe să se execute la un
singur capăt a postatei. În acest caz, lungimea maximă a postatei se calculează după formula:
L – lungimea maximă a postatei (m);
Q – capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg);
0,5⋅104⋅Q⋅Y
( 7) L= , în Y – coeficientul de utilizare a capacității
A⋅B
coşului de alimentare a semănătorii (în
care: medie 0,70-0,80);
A – norma de semănat (kg/ha);
B – lățimea de lucru a semănătorii (m).
L=(0.5*10000*400*0.78)/250*3.6=1560000/900= 1733,33
În ce priveşte lățimea postatei, aceasta se determină în funcție de lățimea totală a

parcelei de însămânțat şi de metoda de deplasare a agregatului. Ea se calculează aşa încât să
asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru.
Lățimea postatei la semănatul în suveică se calculează după formula:
l – lățimea postatei (m);

4 P – productivitatea zilnică a agregatului
10 ⋅P⋅Z
( 8) l= , în(ha/zi);
L
Z – durata în zile a lucrului pe aceeaşi
care: postată (1-2 zile);
L – lungimea postatei (m).
l=(10000*12,96*2)/1733,33= 259200/1733,33= 149,53 m
Lățimea zonei de întoarcere a agregatului. Pentru întoarcerea agregatului, la capetele

parcelei se delimitează o fâşie de teren denumită „zonă de întoarcere“. Delimitarea acestei zone
se face, în cazul deplasărilor în parcursul liniar, cu buclă şi fără buclă. Lățimea zonei de
întoarcere este dată de relația:
E – lățimea zonei de întoarcere;
R – raza de întoarcere a agregatului;
( 9 ) E= 3 R + e , în care: e – lungimea de ieşire a agregatului
(adică distanța de la centrul agregatului;
mijlocul osiei motoare a tractorului) până
la organele active ale maşinii.
E=3*4+1.5=13.5 m
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru

aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de întoarcere a lucrului.
Stabilirea distanței dintre punctele de alimentare a semănătorii. Distanța dintre
punctele de alimentare a semănătorii se determină în funcție de metoda de deplasare a
agregatului la semănat. ~n cazul semănatului în suveică, lungimea postatei este determinată în
funcție de capacitatea cutiei de semințe, în aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai
la unul din capetele postatei, distanța dintre punctele de alimentare se află după formula:
D – distanța dintre punctele de
alimentare (m);
( 1 ) D= 2 B⋅T , în care: B – lățimea de lucru a agregatului (m);
T – numărul turelor (adică nr. curselor
dus-întors) pe care le face agregatul până
la golirea coşului semănătorii.
D=2*3.6*1=7,2 m
În cazul când lungimea postatei nu este determinată în funcție de capacitatea cutiei de
semințe, este necesar ca, în prealabil, să cunoaştem turele pe care le face agregatul până la
golirea coşului semănătorii. Aceasta se determină împărțind lungimea drumului pe care îl face
semănătoarea până la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi întors. ~n acest
scop, se foloseşte următoarea formulă:
T – numărul turelor;
Q – capacitatea cutiei semănătorii
(kg);
10 4⋅Q⋅Y Y – coeficientul de utilizare a capacității
T= , în care:
A⋅B⋅2L cutiei (0,80);
A – norma de semănat (kg/ha);
L – lungimea postatei (m).
T=(10000*400*0.78)/(250*3.6*2*400)=3120000/720000=4,33
În cazul semănării în „laturi“ sau „pe două jumătăți ale postatei“ distanța dintre punctele
de alimentare se calculează după formula:
( 12 ) ( D ) = T ⋅B = 4,33* 3,6=15,58
(semnificațiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11).

Stabilirea cantităților de semințe ce se pun la punctele de alimentare. Cantitățile de
semințe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula:
( 13 ) C = Q⋅a ,
C=400*2=800
iar cantitatea care se pune la punctele următoare este:

C – cantitatea de semințe necesară
alimentării agregatului (kg);
( 14 ) C 1 =Q⋅y⋅a ,în Q capacitatea coşului semănătorii (kg);
care: y – coeficientul de utilizare a capacității
cutiei;
a – nr. semănătorilor în agregat.
C1=400*0.78*2=624
Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat semințele.

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază în raport cu numărul de
agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul.
Necesarul de mijloace de transport se stabileşte în funcție de cantitățile de semințe
necesare semănătorilor la o încărcare, timpul de golire a semănătorilor, capacitatea mijloacelor
de transport, distanța de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport.
În primul rând se determină timpul în care se consumă cantitatea de semințe existentă
în cutia semănătorii, folosind relația:
q – capacitatea cutiei semănătorii (kg);
10000⋅q⋅0,85 0,85 – coeficientul de folosire a cutiei
T gol = ( ore ) , semănătorii;
B⋅V ⋅N
în care:
V – viteza de lucru a agregatului (m/oră);
N – norma de sămânță la ha (kg).
Tgol=(10000*600*0.85)/(3.6*6000*250)=5100000/5400000=0,94
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relației:

Nt – numărul mijloacelor de transport;
n⋅q⋅0,85⋅t n – numărul semănătorilor ce lucrează;
N t=
T gol⋅C m , în care: t – durata unui ciclu de transport (min.);
Cm – capacitatea mijlocului de transport
(kg).
Nt=(2*400*0.85*35)/0.94*2000= 23800/1880=12,65~13
Se determină necesarul de saci pentru transportul semințelor, cunoscând că pentru

uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg.
Centralizarea datelor
Agregatul folosit
Nr.
Specificare U.M. Tractor + Tractor +
crt.
(SUP-29) SUP-21
1. Productivitatea zilnică a agregatului ha/schimb 12,96
-tractoare nr. 2
2. Necesarul zilnic de:
-semănători nr. 2
Productivitatea zilnică a tuturor
3. ha/zi 25,92
agregatelor
-lungime m 1733,33
Dimensiunile solei de
4. -lățime m 703,84
semănat
-suprafață ha 122
-lungime m 1733,33
Dimensiunea
5. -lățime m 149,53
parcelelor de semănat
-suprafață ha 25,91
Lungimea -dreapta m 1,062
6.
marcatorului -stânga m 2.66,2
-la 20
Norma de kg 900
7. învârtituri
însămânțare
-la hectar kg 250
Distanța dintre punctele de
8. m 15,58
alimentare cu semințe
-la primul
Cantitatea de semințe kg 800
punct
9. ce se pune la punct de
-la punctele
alimentare kg 624
următoare
-pt. servirea
nr. 2
semănătorii
Necesarul zilnic de -pt.
10.
muncitori transportul nr. 1
semințelor
-total nr. 3
Lățimea fâşiei de întoarcere a
11. m 13.5
agregatului
Necesarul zilnic de mijl. de
12. nr. 13
transport
Necesar saci pt. transportul nr.
13. 762,5
semințelor
CAPITOLUL IV CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
În prezent schimbările şi tendințele din mediul economic general determină societățile

comerciale să realizeze produse cât mai competitive şi pe placul consumatorilor, în vederea
satisfacerii cererii. Cu alte cuvinte pentru a satisface cerintele diversificate ale clienților, S.C.
Prio Juice S.R.L.va obține, prin tehnologia implementată prin proiect, produse de calitate, fără
conservanți, la prețuri mai mici în comparație cu a principalilor concurenți.
Pentru economia locală aceste schimbări reprezintă mari oportunități. Din cele
prezentate mai sus rezultă necesitatea şi oportunitatea realizării prezentului proiect.
Considerăm că proiectul este viabil şi are toate şansele de a fi realizat întrucat beneficiarul
deține cadre cu competență necesară.
Prin prezentul proiect s-a urmărit observarea schimbărilor ce au loc la nivelul
întreprinderii S.C. Prio Juice S.R.L în urma implementării unui proiect de investiȚii.
Au fost analizaȚi principalii indicatori economici pentru a se putea observa
rentabilitatea capitalului Şi durata în care se va recupera investiȚia.
În cazul S.C.Prio Juice S.R.L investiȚia de 90000 euro va fi recuperată în 3,26 ani.
muncii de 21,12.
De asemenea în urma achiziȚiilor efectuate de către societate aceasta îŞi va spori
profiturile, astfel societatea va înregistra în anul 2012 un profit de 114715.69 lei, în 2013 un
profit de 122215.21 Şi în 2014 un profit de128181.22
Pe lânga acest profit va mai înregistra un profit net de 472083,37 lei de pe urma
cultivării a 122 ha cu mazăre, 122 ha grâu de toamnă Şi 125 ha cu porumb.
Toate aceste rezultate se datorează unui management eficient Şi a unui personal calificat
care dă dovadă de măiestrie Şi pricepere în tot ceea ce face.
BIBLIOGRAFIE
1. Brezuleanu S., 2009 – Management în agricultură, Editura Tehnopress, Iaşi;

2. Ciurea I.V. , Brezuleanu S. ,Ungureanu G..2005 - Management, Editura "Ion Ionescu
de la Brad", Iaşi;
3. Ciurea I.V.,1992 - Management în zootehnie, Editura „Ion Ionescu de la Brad", Iaşi;
4. Bîlteanu Ghe., 2003, Fitotehnie, Editura „Ceres”, Bucuresti, vol. 1, BucureŞti;
5. Gologan I., Dornescu Alexandrina, 1981, Curs de ameliorarea plantelor, Institutul
Agronomic „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi;
6. Jităreanu G., Onisie T., 2000, Agrotehnică, editura ”Ion Ionescu de la Brad”, IaŞi.

PROIECT TPPA 2016-2017... Mode565656l

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

PROIECT TPPA 2016-2017... Mode565656l

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

UNIVERSITATEA DE ŞTIINȚE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

Reforma economică din agricultură, la nivel micro- sau macrosocial,

PROIECT MANAGERIAL DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A

CAPITOLUL I PLANUL DE AFACERI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI

D. PROIECȚII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA

CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE AGRICOLĂ

CAPITOLUL IV CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.3. Forma juridica a solicitantului

A.4. Structura capitalului social si evoluția acestuia de la

DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SI/SAU JURIDICE

A.5. Administratorii societății

A.7. Litigii ( în desfăşurare)

B.1. Istoricul activității

B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsele–

Cheltuieli cu energia electrică şi combustibil

Indicatori litri lei/litru Lei

Alte cheltuieli materiale+apa

Alte cheltuieli materiale+apa

CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCĂ

B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime

TOTAL 63963 100

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE

TOTAL 1000 100

PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

TOTAL 36563,2 100

PRINCIPALELE MATERII PRIME

TOTAL GENERAL 63963 100

B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuție

„ASAMBLAREA UNEI NOI LINII PENTRU PRODUCEREA SUCULUI PROASPĂT

Descrierea activității propuse prin proiect

Obiective specifice şi operaționale

IV. Considerente asupra mediului

V. Creşterea calității produselor obținute

Date generale despre proiectul care se va implementa în cadrul societății

Parametrii constructivi şi de performanță ai maşinilor, utilajelor şi echipamentelor

Prin prezentul proiect se va achiziționa o linie AMOS de producere a sucului natural ce

Sucurile de fructe şi legume se produc după următoarea schemă tehnologică: recepție,

Valoarea materialelor necesare implementării proiectului

1 Instalaţie pentru recepţia fructelor 1 34540

9 Staţie de umplere Bag-in-Box 1 28650

Principalii concurenți ai societății S.C. Prio Juice S.R.L.

Nr. Denumire Cifră de afaceri Număr de Productivitatea muncii Cota de

Ctr. (Lei) angajați (W) piață %

1 SC ABV Invest 1423900 20 2119.5 35

2 SC Ecowood 1287300 12 727,5 27

3 SC Agrostar 1254290 17 1495.8 26

Date privind forța de muncă şi managementul proiectului

Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției

C.3. Managementul proiectului

C.4. Lista de achiziții şi sursele de achiziții pentru: activele ce fac

S.C AMOS EXPERT Elevator 1 18810 6.15

C.5. Personal şi instruire

A. Efectele economice asupra dezvoltarii regionale:

B. Efectele sociale asupra dezvoltarii regionale:

C. Efectele de mediu asupra dezvoltării regionale

D. Efectele tehnice asupra dezvoltarii regionale:

Ajutor public nerambursabil 30.000 0 30.000