Professional Documents
Culture Documents
tt
HI
1,10.-'40g ld
11.,
* P.
0, !lb
itt
SP.
. tt'
...i..voit:. 69-,,,,
air II. '-f t. i i .41,....
.ft t.9sr.
, 4404
.. :... A..; *V ,i 4 4.
let:" .."..,
. ., .,..
. 4. ::-4 -$?'7. : 4,,,, ..-
.1.:Xj;:ii , r, ..
%Alp, , ."-,17-cl, 4 /.1. l' ,.e.
: .4
.- 0 . L.g'' .4.. 4." .'
...r- . 11 ......- .. 'T-is t. 0-- 1;',.. *
''..;*
r # l'%. -4.-'Ilit,
, .4,..,-_.
Ir.,.',iv.
ler ir it 41V1.-.0, ... - -,
T .1t . 0 4,-.-..It, ..- ,,, ,". do* * if A
, t" a
,,,,-.. .44 , 40A,
;- $ .c 'Ls'
,,lrr.s.401):14
.0:1:-If:...0.,Jj',.. .,,- 4 ,.44:, '4 0T:"4: **..,-.`-r
"y 44:....!; --, ..*
41111410.- ...*::4,,, ,
*
, ,a
et : .4
it , ikt, -A4 4.!,*
_...ip ;4 "6411i: 0 :'4 04.1i
...), f'. f 1, . 0 .: c ! ., ? .
r .....6 "tit, 1/4" ... 117.1 4, 41r,....7...P...A.,
f ;Or . d__
. ....it *L." .;
s' ; r.
. 4....
0110..,,,,,,.. . # # . 4 OP . !,. 16%. Aser.+; ..., ..A7.1111,1-
-tr r.... '7.4°'4..40r
irs , ,.
. .4... jot 111..4
:4 'lc 0 .1. 1.
..F- V w
. 7 `J. : ,,,,,. WIN.
,3 :40,
,
t
're.IPIr4.:
, .
V- ., f. AY
at,-.4' ..--
-,
r
ikV--J,'
-4, ...... e-.q
1` A-74*
- 414....1.....-
irkt, .
. . fp 44:Nr--s ,1
-ft-
r ,t to
...g,
'
: %lc', 0 P-**
w f.T.:i. it -.:*
.401741V... ,..d.
1 '"
,1.4;.:&:. 1
. t ir/ kalr,t1".- PAO' 0 ,..,...v....
. 'f41
: ta 0 ...JI.Ailk li
e,
''
zu ...
,t41.,'`*, # MP AP *'
, 7 ....,
,fiCs!,V
,;ti
..; ,
S
.rtt,.a 4+;,;*, "-.:04. ,,..., a -I...r%
4 -CL .' 'f, V if 4
-1TA ,1.1,'
. ., t "i, .41'. :. r'1', OITA t
-14 ...4 9' dik ,it......... '
% !'"), * tt '4:7 8, , (It
9 ithip V .i.fttip.. ' 4 4
41.it
4
..*
..0%.
, ir.'w:
r , ; lc70 .....
www.digibuc.ro
ELE A. R.TOM. XXVILMEM. SECT. §TIINTIFICE. No. 16.
ACADEMIA ROMANA
.11.0011.
DIN
ISTORIA IGIENEI"
SCRIERE POSTUMA
DE
Dr. I. FELIX
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE.
EXTRAS DIN
ANALELE ACADEMIEI ROMAN E
Seria 11.--Tom. XXVII.
MEMORIILE SECTILINII STIINTIFICE.
lio0C<>"00.4
BUCURETI
INST. DE ARTE GRAFICE CAROL COBL" S-sor I. ST. RASIDESCU
16, STRADA DO AMNEI, 16
1905. 13370
I I
Pretul 1 1ou 69 bani.
www.digibuc.ro
Analele Soeleatii Academice Routine. :,-- Seria I: L. B.
Tom. IXLSesiunile anilor 1867--1878 : sedinte, memorii si notite.
Analele Acadentiel Routine. Serie II:
Tom. I. Sesiunea extraordinaril din anul 1879 3
3 H. Sect IDesbaterile Acaderniei in 1879-80 5.50
. H. Sect. II. Discursuri, mentorii f i not* . . . . (Sfetrsit)
*
. M. Sect. II. Memorii si notite .. . . ......
III. Sect. I.Desbaterile Acadentiei in 1880 81. . .
.
.
,
, (Sfdrsit.)
. 5.
IV. Sect. I.Desbaterile Academiei in 1881-82 . . . . 8
IV. Sect. IIMemorii si notite .. . . . . ........ (Sfdrsit)
* . . . . . . .
*
3 V. Sect. 1.Desbaterile Academiei in 1882-83 . . . . . . . . . . . . 3
. V. Sect. IIMemorii si notite . . . . . ......... (Sfdrsit.)
.
w VI. Sect. IDesbaterile Academiei in 1883-84. . . . . . . . . . .
VI. Sect. IIMemorii si notite . . . . . . . . . . . . . . (Skirsit.)
*
* VII. Sect. IDesbaterile Academiei in 1884-85 . . . . . . . . . . .
..
3,
.
*
.
VII. Sect. IIMenzorti si notite . . . . . . . . . . . . (Sfdrsit.)
VIII. Sect. IDesbaterile Academiei in 1885-86. . .
VIII. Sect. 11.Memorii si notite .
. .
(Starsit)
. ..... 3. .
*
.
IX. Desbaterile Academiei in 1886 87 .
IX.Memoriile Sectiunii Stiintifice
. . .
(Sfdrsit )
5. . . . .
*
.
.
xlmDesbaterile Academiei in 1890-91
XIV.Desbaterile Academiei in 1891 92
4.
'450
. XIV.Mernortile Sectiunii Stiintifice. 3,50
. XV.Desbaterile Academiei in 1892-93 4,50
. XVI. Desbaterile Acaderniei in 183-94 4,50
.
.
XVI. Memoriile Sectiunii Sliintifice
XVII. Desbaterile Acaderniei in 1804-95.
1.
7.
.
.
XVIIIDesbaterile Academiei in 1895-96
XVIIIMenwriile Sectiunii Stiintifice
5.
1,60
1
.
XIX.Desbaterile Academiei in 1896-97
XX.Desbaterile Academiei in 1897 98.
XX.
......... ..
Mentoriile Sectiunii Stiintifice . . . . .
4,60
4 50
1,20
*
Lidice alfabetic al Analelor pentru 1888-1898.
Tom, XXI. Desbaterile Academiei in 1898 99
.
2.
b.
Flora fosild din Ronahnia, de (Jr. Stekinescu.
Din publicatiunile Inst. Meteorologic, Anale, t. XII, d 3 St. C. Hepites.
Dilatatiunea absolutii a lichidelor determinatà cu balanta lui Mohr
modificatA de Westphal si Reimann, de D. Negreanu.
Dare de samA de lucrArile Congresului international de hidrologie, de
climatologie si de geologie dela Liege (Belgia), de. St. Q. Hepites.
Cutremurele de pdmAnt din RornA.nia in anul 1898 st. n., de ,57. C.
Hcpites.
Determinarea cornparativA a cornponentelor orizontale ale fortei
magnetice terestre cu busola de inclinatiune, de D. Negreanu.
Erorile in observatiunile magnetice dela Observatoriul magnetic
al Institutului Meteorologic dela Filaret, datorite masselor de
fier, precum si tramwayuhti electric cu fir aerian, de D. Negreanu.
Tramwayurile electrice si 0 bservatoriile magnetice, de $t. C. Hepites.
XXIIDesbaterile Acadetniei in 1899-1900 6.
XXII.Memoriac Sectiunii Stiintifice . . . . . . . . . . . . . . 12.
. ..... .
Fapte pentru a servi la descrierea mineralogicA a RomAniei, de
Petru Poni. . . . . . .
Materiale pentru climatologia României. XI. Repartitiunea ploii pe
1,50
I.
introducere.
Sanatatea, propagarea i prosperarea omului, ca si a popoarelor
intregi, depinde pe de o parte de calita tile sale individuale, pe de alta
de mediul in care traeste, si acest mediu este constituit din factori
morali : cultura, si din factori fizici: hrana, bautura, clima, locuinta, im-
brâcamintea, ingrijirea curäteniei, munca. Actiunea preponderanta o
exercita hrana i bautura. Apa participa atat la compunerea mediului
extern, care inconjoaril pe om, a suprafetei globului terestru, a sub-
solului, a atmosferei, cat si la alcdtuirea a insus corpului tuturor fin-
telor organizate, i sustragerea acestui constituant indispensabil le
distruge. Apa este primul aliment; ea face parte din tesaturile tuturor
fiintelor organice, imbibà toate organelo lor, mijloceste mistuirea ali-
mentelor, actiunea fermentelor digestive, distribuirea in corp a sub-
stantelor hranitoare, transportarea lor dela aparatul digestiv n toate
partile trupului, departarea reziduelor gospodariei anirnale. In ter-
men mediu apa constitue 63°/0 din corpul omului adult ; la greutate
de 60 kilograme participai apa. cu 38 kilograme, materia uscata cu 22
kilograme. (C. v. Voit, Physiologic. Leipzig 1881.)
Corpul omenesc si animal suportà greu lipsa de apa, sistemul ner-
vos reageazil, cand tesAturile corpului nu stint do ajuns adilpate. Tre-
Analele A. 1?.Tom. XXVII.Memoriile Seq. gliin?ifice. 1
www.digibuc.ro
2 DR. I. FELIX 250
www.digibuc.ro
251 DIN <,ISTORIA IGIENEI.. 3
www.digibuc.ro
4 DR. I. FELIX 952
www.digibuc.ro
253 DIN ISTORIA IGIiNEI 5
Epoca preistoricd.
www.digibuc.ro
6 DR. I. FELIX 254
www.digibuc.ro
255 DIN «ISTORIA IGIENEb. 7
buit sa treacd o serie lungd de ani, pand eancl omul si-a alcatuit vase
pentru bäut si pentru carat apd. Precurn la popoarele necivilizate serva
si astazi coaja de dovleac, de pepene, de cocos, ca vas de Want apa,
ele au implinit probabil acelas scop la inceputul epocei paleolitice. Mai
incolo ornul si-a format in mod primitiv vase de lut pentru api, vase
grosolane, necoapte la foc, uscate numai la soare ; in toata era paleo-
litica nu se gasese vase de pamant arse, ele apar intr'o era mai ina-
intata, in cea neoliticã.
Dupd G. si A. Mortillet si mai multi alti invatati, epoca paleolitica
cade toata in era geologica cvaternara, cea neoliticã incepe la finele
cvaternarului, cu era geologica actuala. Pupa Gr. Butureanu, s. a. (epoca)
paleolitica ar coincide eu finele epocei glaciale, cea neolitica, a pietrei
taiate i lustruite, .slefuite ), cu cea aluviala, postglaciala. Colegul nostril
Gr. Stefanescu pune asemenea varsta neolitied in era evaternara, ai
incepe vArsta geologicd actuala cu epoca bronzului. Vase de lut fa-
bricate cu mâna, uscate la soare, se gasese in Germania si in Belgia
deja in epoca paleolitica, in Franta si in Anglia numai in cea neoli-
tica. Vasele din epoca paleolitica au fundul foarte gros, peretii ase-
menea grosi, multe din aceste vase au baza ascutitä ; se gasesc oale
inalte, cane, cesti, pahare si alte vase de Writ. Din unele vase rail fa-
bricate se poate cunoaste modul fabricatiunii: dupd formarea hazel
groase a vasului se alcatuiau bandelete ori cilindri lungi de lut, cari
se asezau in jurul fundului intr'o spirala ascendenta, apoi interstitiile
se umpleau, inegalitat le se neteziau. In epoca neolitica, cAnd rnortii se
immormantan, se gasesc in morminte vase facute din lut mai fin, mai
bine framantat, cu peretii mai subtiri, vase in forma de stield, vase do
atArnat, en fundul ascutit si en urechi, pahare, dar si vase de piatra,
de granit.
La inceputul erei neolitiee ni§te vase grosolane an lost supuse la.
coacerea incompleta, numai suprafata lor externd a fost rosita do
foc. Obisnuit lutul a fost amesteeat en bucatele anguloase do piatra
ori cu resturi de scoici, pentru a da pastei mai multa consistenta
pentru a prevenl crapaturile la uscare si la coacere. Cele dintai vase
cu baza aseutita ori rotunzita, spre a se tinea drept, an trebuit sd fie
ingropate in pamânt, in nisip ori in cenusa, sau atarnate de legaturi
introduse in gaurile manerelor ori in urechile acelor vase. Mai tfirziu
fabricatiunea se perfectioneaza si se gasesc in uncle dolmane din Bre-
tonia i in cirnitirele preistorice germane vase de lut fine cu orna-
mente. In Danemarca ornamentatiunea vaselor preistorice este foarte
inaintatd, fiinded timpul preistoric s'a prelungit in Virile scandinave
www.digibuc.ro
8 DR. I. FELIX 256
www.digibuc.ro
257 DIN .ISTORIA IGIENEI.. 9
Dim. A. Sturdza au gasit in anul 1872 vase de lut pentru apa, luerate
in mod grosolan cu maim, fara roatd, vase maxi de conservat apa,
vase de fiert la foc, de bdut. Gr. C. Butureanu arata ca Proto-Arii
brachiocefali, cari in epoca neolitica au locuit nordul terilor romfine,
Bucovina, Moldova, Basarabia, au cunoscut arta olariei, ca. vasele lor
au avut o forma ingrijitä.
La finele erei cvaternare, inaintea epocei de bronz, Dacia era aco-
perita de paduri imense, de resturi de locuinte omenesti, de gramezi
de cenusa, de pamanturi arse, de ziduri de pamânt arse, de arme de
piatra, de unelte de piatra lucrate deja en gust artistic. De sigur in
acele timpuri apele statatoare au mai fost foarte intinse. Pe teritoriul
romanesc gasim din acele timpuri pesteri naturale i artificiale in mai
toate judetele de munte, cele mai cnnoscute din judetul Buzau, din
caH mentionam numai trei din cele mai importante: Muntele Fantanei
Hotilor cu locuinto scobite in massivul muntelui, in cari s'au gasit
resturi de harburi, instrumento de piatra si de os ; Casa Hotilor si
Piatra oimuIui, pesteri din muntele Istrita, in caH asemenea s'au
gasit arme i unelte de os si de piatra.
[Literatural: Bolliac, Cercetdri archeologice. Bucuresti 1872; Sturdza, Exploralia
archeologicd in Romanali. Bucuresti 1872; Tocilescu, Dacia inainte de Romani.
Bucuresti 1880; Gr. $tefanescu, Le chameau fossile; Al. A. C. Sturdza, Preistoria
Románd. Bucuresti 1904; G. I. Lahovari, General C. I. Brdtianu si Gr. G. Tocilescu,
Marele Dictionar geografic al Romdniei. Bucuresti 1808.
Bronzul, compus obisnuit din 9 parti arama si o parte cositor, a
venit in Europa din India si din China, uncle se gaseste in aluvia
cositorul necesar pentru fabricarea de bronz. Vase de apa de bronz
s'au gasit in locuintele lacustre pe palafite la Morges, la coastele la-
cului de Geneva, la Oefeli langa lacul de Bienne in Elvetia, in multe
alte statiuni lacustre ; in Danernarca si in Suedia, pe lânga vasele de
bronz, foarte nurneroase, din muzeele acelor tail, se mai afla vase de
lemn foarte vechi impodobite cu bronz. in tarile scandinave se des-
voltase industria de bronz si de acolo productele acelei industrii ira-
diara in Germania si in Rusia. In palafitele elvetiene se mai gilsesc
in epoca bronzului vase fine de pamant ars, impodobite si smaltuite,
dar facute tot cu Wino.; imele din aceste vase de lut au ornamente
de cositor si de bronz, din larnele acestor metale. Dupa. G. si A. de
Mortillet, epoca de bronz nu mai este preistorica, ci protoistorica, si Gr.
Tocilescu afirmä asemenea, &à din numeroasele statiuni crezute pre-
istorice, aflate pe pamântul românese, nici una nu este cnrat preisto-
www.digibuc.ro
10 DR. T. FELIX 258
www.digibuc.ro
259 DIN cISTORIA IGIENEI 11
dez Nielsen zic Ca mormintele scandinave din tumuli, cari s'au fa-
cut numai pentru cei bogati, contin o adaptatiune de locuinta, cà ve-
chii locuitori ai Scandinaviei nu erau in stare sa-si inchipuiasca un
viitor cu totul diferit de viata prezenta ; deaceea ei au immorrnantat cii
cei decedati ceeace ei au avut mai scump in lume : mormantul era de
fapt locuinta rnortului, inzestrata cu cele necesare, cu unelte, cu arme,
aprovizionate cu api, cu obiecte de mlincare. Deaceea capeteniile ma-
rinei se ingropau in corabie si cu corabia. Muzeul de arheologie
nordica din Christiania posedd o corabie bine conservata din epoca fie-
rului, din sec. IX. d. Cr. din epoca Wikingilor, scoasa dintr'un tumulus,
dintr'o colina sepulcrald langa Gokstad in Norvegia; corabia are lun-
gimea do 24 in. si langa scheletul aflat intr'insa s'au gasit vase de
lemn cu apd si alte obiecte. In alte coline subterane din Norvegia s'au
gasit corabii mai mici, luntre, toate cu vase pentru apa. Morrnintele
vechi etrusce, ca i cele celtice si galice, contin asemenea un mobilier
variat, din care nu lipsesc vase pentru apà; trebue sa facem insd de-
osebire intre aceste vase si intre urmele de cenusà la popoarele cari
au ars mortii lor. Cefe mai multe din aceste morminte apartin deja
timpurilor dela finele erei preistorice, dela inceputul celei istorice. Mai
ales in Grecia se poate studia, dupà ornamentarea vaselor, succesiu-
nea diferitelor timpuri carora apartin. Cele mai vechi, conservate in
mormintele dela Mycaene, Cipru, Creta sunt zugrdvite cu plante si
animale marine ; dui-A vasele mycenice urmeazà cele cu ornamente
geometrice, imitatiune a obiectelor metalice indogermanice vechi ; mai
tarziu apar pe vase picturi de anhnale terestre, de oameni, apoi scene
din viata elena cu inscriptiuni grecesti, fabricate in Grecia, exportate
in Etruria, si considerate ,mult timp ca vase de origine etrusca.
Multe vase din epoca neolitica se gasesc In dolmane, monurnente
megalitice preistorice, compuse din una ori mai multe camere, prece-
date de o alee ori vestibul. Peretii sunt formati din pietre mari ver-
ticale, peste cari sunt puse orizontal table mari de piatra cari consti-
tue acoperamantul. Dolmanele se gasesc obisnuit ingropate in pa-
mantul natural ori acoperite cu pämant formand un tumulus. Dolmane
se gasesc in Europa, mai ales in tarile scandinave, in Germania, Po-
Ionia, Crimea, Romania.
Vase din etatea de bronz se gasesc in morminte zidite cu ziddrie de
piatra uscata.
Erodot (nascut cu 500 de ani inainte de Cristos) spune in a patra
carte, Melpomene, cum se ingropau regii Scitilor, ca alaturi cu mor-
www.digibuc.ro
12 DIL I. FELIX 260
www.digibuc.ro
261 DIN ,ISTORIA IGIENEb. 13
www.digibuc.ro
14 DR. I. FELIX 262
www.digibuc.ro
263 DIN ISTORIA IGIENEI 15
www.digibuc.ro
16 DR. I. FELIX 264
L'homme avant l'histoire. Paris 1867; Sir Charles Lye ll, L'ancienneté de l'homme.
Paris 1870; J. Hampel, Antiquités préhistoriques de la Hongrie. Paris 1870 ; Felix
Dahn, Urgeschichte der germanischen und romanischen Voe lker. Berlin 1881 ; Gross,
La Tene, un oppidum helvete. Paris 1886 ; Lindenschmit, Handbuch der deutschen
Allertumskunde. Braunschweig 1880; Much, Die Kupferzeit in Europa. Wien 1866;
Nicolucci, Anthropologie de l'ltalie. Naples 1887 ; E. Mayr, Geschichte des alten
Aegygten. Berlin 1887 ; E. Levasseur, Geographic de l'Europe. Paris 1892; G. de
Mortillet, Les Terramares, Revue d'Anthropologie . Paris 1894 ; M. IIoernes, Ur-
geschichte der Menscheit. Wien 1802 si Leipzig 1897 ; Freiherr von Troeltsch, Die
Pfahlbauten. Stuttgart 1902; K. Lampert, Die Zeit der Pfahlbauten. Wien 1904.
Asupra chestiunii, dacd in Dacia,in tarile romane, au existat locuinte
lacustre, opiniunile sunt divergente. in anul 1867, W. Fröhner a atras
atentiunea invatatilor asupra reliefelor de pe columna lui Traian, re-
feritoare la distrugerea prin foc a unui sat dacic intarit cu pretinse
locuinte lacustre. In anul 1869, E. Wickert, intr'o carte dedicata. Au-
gustului nostril Suveran, a descris asemenea partea din basorelieful
columnei lui Traian din forul roman, care glorified' victoria acelui
imparat asupra Dacilor, si care reprezentd momentul cdnd, din or-
dinul imparatului, doi soldati Romani dan foc unui sat dacic intarit,
compus din case cari se par a fi zidite pe taraci. Riickert bazeaza
afirmatiunea despre existenta de locuinte lacustre in veehia Dacie mai
mult pe dato lingvistice deekt istorice.
Tot in anul 1869, la Congresul international de antropologie si ar-
heologie preistorica din Copenhaga, A. I. Odobescu a emis pdrerea
cä exista urme de locuinte lacustre, asezate pe stalpi, in uncle lacuri
amare i sdrate, cari stall pe razoarele marelui eAmp al Baraganului
in Tara-Romaneased. Dupd spusa taranilor, s'ar fi afland uneori acolo
sub apa taraci arundati, cari pun in primejdie luntrele ce plutese pe
luciul acelor ape. Acest fapt, dupg A. Odobescu, confirmd oarecum
parerea ce s'a nascut la vederea unor reprezentatiuni de colibe inI-
tate pe tarusi, cari figureazd pe columna lui Traian, si in cari W.
Fröhner, ba si mai mult E. Wickert, au crezut a vedeh palafite ca cele
din Elvetia, din Savoia si din alto locuri. Desor a opinat cã colibele
pi) taraci, reprezentate pe columna lui Traian, sunt numai vedete de
pe malul Dunarei, precum so construesc i pilnd in ziva de astazi pe
acolo pichetele de grdniceri. La acelas congres de antropologie si ar-
heologie preistorick, A. Odobescu a mai referit despre cetatile de pa-
mant, gradisti, pe culmile predomnitoare de pe malul garlelor, incinse
en santuri largi si adanci ; Walla dintr'insele era aruncatd induntru
si alcatuia un val sau parapet; asupra valului se Malta un gard cu
uluei, care a fost ars la un moment oarecare. Se pare ed A. Odobescu,
www.digibuc.ro
265 DIN ISTORIA IGIENEI . 17
ca si colegii shi din congres, Inca n'au avut cunostintd despre Ter-
rarnarele italice, aproapo identice cu aceste grddisti ; publicatiunile
asupra lor apartin in cea mai mare parte unui timp posterior.
B. P. Hasdeu scrie, in Istoria critic 'd a Rontelnilor, Ca locuintele la-
custre existau sub Erodot i p5nd in epoca dacied in Temisana,
101-103 d. FIr.; cd locuintele lacustre n'au existat nici odata pe tar-
mul danubian ambilateral dela Ialomita in jos; cd ele au putut existà
in Oltenia ; cd dacd ar fi existat locuinte lacustre in actuala Dobroge,
Ovidiu le-ar fi mentionat. Gr. G. Tocilescu (Dacia inainte de Romani)
credo impreund cu. Desor, J. Haupt, Goas, cã casele Dacilor pe co-
lumna lui Traian nu sunt asezate pe palafite, ea locuintele lacustre ;
cä ele fac parte dintr'un oppiclum dac, asezat pe viirful unui munte ;
cd ele samdnd mai mult cu pichetele ridicate, ale granicerilor romani,
din insulele Dundrei ; eà in timpul lui Traian n'au existat in Dacia
locuinte lacustre.
intr'o luerare mai notra. din anul 1899 si 1903, E. Petersen aseme-
nea nu considerd ca locuinto lacustre partea in chestiune a reliefurilor
de pe columna lui Traian din fond roman, pe cari le gaseste cam
stranii, < sonderbare Pfahlbauten , le considerrt ea un fel do fortheatil
inconjurata de sant umplut cu ap5, peste care duce un pod, .si de zid.
Cu toate acestea explicatia ce o dd E. Petersen despre aceste re-
liefuri se deosebeste de descrierea Terramarelor din Italia numai prin
aceea, eh' in loc de val, satul dacic este apdrat de zid asezat pe ma-
lul extern al santului.
B. P. Hasdeu admite dar existenta locuintelor lacustre in Oltenia. In
valea Jiului din Romanati, Vddastra, insula exploratd. de Cezar Bolliac
si de D. A. Sturdza, s. a., a fost recunoscuta ca locuinta oamenilor din
epoca neoliticd, cari si-au cdutat addpost in insula inconjuratd do apd
mocirloasd.
Gr. C. Butureanu explied (Cestiunea Aram) c Proto-Arii si-au là-
cut si colibe pe apd, Ca neamul Proto-Arilor brachiocefali de sigur
atinged i tärile unde trdesc astazi Românii, si cã, dacd pdrtile de Sud
nu intrau in zona poporatiunii proto-arice, dar afard de ori co indoiald,
pdrtile nordice, precurn Bucovina, Moldova si Basarabia, intrau in
aceastd zond.
In Bucovina chestiunea locuintelor lacustre a fost studiat5 in a. 1895
de C. A. Romstorfer ; el scrie ea' mult timp inaintea erei crestine erau
locuite paluzile Dubovei, aproape de orasul Seret, c5 locuitorii lor si-au
construit case lacustre, pentru a se apArd contra oamenilor si anima-
lelor; Ca asemenea existd traditia asupra unui sat inecat intr'o fostd
Ancaele A. R.Tom. XXVILMemoriae Sect. taintifice. 2
www.digibuc.ro
18 DR. I. FELIX 296
palude, la Sipenit, undo se gäsesc arme i alte obiecte din epoca ne-
olitica.Colegul nostril I. Vulcan public-a in Familia > din 28 August 1904
o notita despre sapaturile arheologice in Bucovina, semnaland desco-
perirea unei statiuni lacustre tot la ipeni, pe malul slang al Prutului.
Fabretti, De Columnae Trajani Syntagma. Romae 1690; Fröhner, La
Colonne Trajane. Paris 4863; W. Neuman, Die Pfahlbauten auf der Trajanssdule,
Ausland , 1867; E. Wickert, Die Pfahlbauten Osteuropas. Wiirzburg 1869; A. I.
Odobescu, No(iuni preistorice, 1869; Gr. G. Tocilescu, Dacia inainte de .Romani.
Bucuresti 1880; C. A. Romstorfer, Aeltere Vertheidigungsanlagen in der Bukowina,
Jahrb. des Bukowiner LandesmuseumsD, III. Czernowitz 1893 ; Gr. C. Butureanu,
Cestiunea Arilor. Bucuresti 1895-96; E. Petersen, Trajans Dakische Kriege nach
dem Sdulenrelief erzdhlt. Leipzig 1899, 1903; I. Vulcan, Sdpdturi archeologice In
Bucovina, Familia . Oradea-Mare 1904, Aug.
In timpurilo cele mai departate, migratiunile oatnenilor s'au filcut
in lungul fluviilor, raurilor i mdrii, migratiunile de familii, do triburi,
de hoarde, de popoare. Este dar natural cd de timpuriu pestele a con-
stituit partea insemnata a hranei, ca omul primitiv a intrebuintat toate
mijloacele pentru ca sa-si procure aceasta hrana, pe care o produce
natura fdra munca lui. Locuitorii cei mai vechi ai Europei au fost mai
intaiu pescari i apoi vilnatori. La inceput, inainte de a procede la
pescuire, la prinderea pestelui viu in apele statatoare si in cele cur-
gatoare, omul a cules in timpul refluxului marii petii, racii, scoicile,
melcii, pe cari fluxul le aruncase la marginea coastei, si can ramasese
pe nisip, dupà retragerea apei. Mai incolo omul a inventat unelte cari
i-au inlesnit prinderea de pesti. La finele periodului neolitic, oamenii
an fost do odata pescari, vândtori i pastori; o dovedesc resturile hra-
nei ion in palafitele acestei epoce so gasesc unelte de pescuit, cari
arata i procedarea intrebuintatd: harpuna, ndvodul intins cu ajuto-
rul de greutati si de innotãtori (flotteurs). In palafitele din lacul Neuf-
châtel s'au gasit harpune de corn de cerb, in palafitele de Wangen,
in lacul de Constanz s'au gasit retele do sfoara de in, in palafitele de
Robenhausen din lacul de Zurich, pe langd navoade, si innotatori de
coaja de brad groasa cu gaurd la mijloc. Tot in palafitele do Wangen,
Keller a mai recoltat greutati de piatra pentru navod, nu gaurite, ci
cu 2 scobituri la mijlocul marginei, pentru a oprl sfoara sd nu alu-
nece. (G. si A. de Mortillet).
Dacd s'ar cerceta la noi mai bine ramasitele vechilor locuinto ale
omului preistoric dela malurile apelor, de sigur s'ar gas1 oase de peste,
s'ar putea determina chiar specia pestilor cari au concurat in propor-
tiune mai mare la hrana, precum s'a Mout in nordul si in occidentul
Europei; s'ar vedeh in ce masura, afard de peste, si alte animale acva-
www.digibuc.ro
267 DIN ISTORIA IGIENEI 19
www.digibuc.ro
20 DR. I. FELIX 268
www.digibuc.ro
269 DIN cISTORIA IGIENEI 21
www.digibuc.ro
22 DR. I. FELIX 270
www.digibuc.ro
271 IMN ISTORIA IGIENRI 23
III
Antichitatea istorica.
1. Oriental.
In studiul Igienei preistorice n'am discutat chestiunea, dacd se mai
poate admite doctrina monogenista, originea Adarnica a omului, apari-
tiunea lui pe un singur punct al pilmântului, sau doctrina poligenistA,
stabilitã de Agassiz, Clémence Royer, Elisée Rec lus, s. a., la noi de
Gr. Butureanu si de Alex. A. C. Sturdza, precum n'am cercetat dacA
Arii au venit din Asia, ori dacA ei sunt originari din Europa, precum
afirmA Gr. Butureanu, s. a. Aceste cloud chestiuni nu intereseazA Igiena.
Incepem studiul epocei istorice cu Orientul, fiindc5 dela rAsArit a
venit himina, civilizatiunea, acolo incepe istoria universalA. in Orient
gAsim in timpi foarte vechi, mii de ani inaintea zidirii falnicelor ape-
ducte rornane, apreciarea justA a apei ca element principal al igienei,
infiintarea de lucràri hidraulice marete.
www.digibuc.ro
24 DR. I. FELIX 272
rage sumeric, regale de Sirgula, a zidit orasul Telo din cArdmidd si 1-a
inzestrat cu apeduct. Babilon a fost fundat 1.000 a. Chr. Ninive 3.100 a.
Chr. R. Borrmann aratá in Istoria arhitecturii, cd in vechea Asirie i Ba-
bilonie, pentru a se ridicd locuintele d'asupra pdmAntului palustru si
pentru a se inlesni scurgerea apelor din case, ele au fost asezate pe te-
rase artificiale din cArdmizi uscate la soare; aceste terase erau inalte, ac-
cesibile prin scdri, drenate prin tevi de scurgere. La Babilon §i la
Ninive, casele erau construite din cArdmidd arsd, erau foarte inalte,
avand pând la 6 caturi. E. de Sarzec, care in a. 1887 a publicat des-
coperirile sale din Ha ldea, a gdsit la Telo, dinaintea palatului rage-
lui Gudea, o fantând publicd in raport cu Ufl rezervoriu de apd si in
interiorul palatului tevi conducdtoare de apd ; Sarzec atribue acestor lu-
crdri idraulice o vechime de 3.000 de ani inaintea erei crestine, dupd in-
scriptiunile haldeo-asirice. Francezul Place si englezul Layard, cari
au examinat pe la jum5tatea secolului XIX ruinele dela Babilon
si Ninive, au gásit in amândoud aceste orase canale de scurgere sub-
terane cu bolta ascutitd ; la Ninive multe camera din case erau in
raport cu aceste canale i palatul regal aveà 3 watterclosete. Toate
aceste instalatiuni n'au aceeas vechime. Babilonia a fost distrusd si
rechlditd. Babilonia noud, pe care a vdzut-o Erodot, si dela care mai
exist5 ruine, a fost reedificatd de Nebukodonosor, 605 562 a. Chr. Dupd
inscriptiunile talrnAcite de Sarzec, regale Chamuragas a zidit la 1900
a. Chr. la Babilon un rezervoriu de ap5, regale Asurnasirpal la 880
a. Chr. la Kelah un apeduct, Senaserib a alirnentat Ninive si 18 alte
orase en apd adusd printr'un apeduct, care traced printr'un tunel, si
a alimentat cu apd nu numai orase, ci i câmpii. Canale de irigatiune
zidise deja regale Chamuragas ori Chamurabi, 1923-1868 a. Chr. 0
inscriptiune cuneiformd pe tdblite de lut, tradusa de Fr. Delitzsch,
zice: ,Camuragas, regale puternic al Babilonului, am silpat canalul nu-
mit «Binecuvântarea lui Camuragas), prin care curge apd pentru po-
pond din Sumir si din Akkad, canal care aduce prosperitate, care da
hrana poporului, si la capul canalului am zidit o fortdreatd. Subt re-
gale Nebukodonosor se srtpau multe puturi. Pliniu scrie, in IRst. Nat., cd
in Mesopotamia, in regiunile athipate prin canale cu apd derivatd dill
Eufrat si din Tigru, s'a recoltat graul de 2 ori pe an. Erodot descrie
nista maini, intrebuintate in Babilonia pentru ridicarea apei din albia
Eufratului pentru irigatiune, i aratd ad' Eufratul ca i Tigrul erau
bogate in paste, cd la Babilon pescarii constituiau o breasld numeroasd.
Babilonia a avut bAi frumoase ; se mai gdsesc ruinele palatului ma-
ret, cu Valle vaste, de can s'a servit i Alexandru cel Mare.
www.digibuc.ro
273 DIN ISTORIA IGIRNEI 25
fuvàaii Asirieni din Ninive §i din Babilon §tiau deja, 3.700 ani
inaintea lui Hristos, c. corpul omenese este compus din constituante
solide, lichide i gazoase, c apa contribue la zidirea corpului, cà apa,
spalatura, inlesne§te apararea contra parazitilor, distrugerea lor. (F.
Freiherr von Oefele).
Teohari Antonescu din Iasi a descris descoperirea i cuprinderea
bogatei biblioteci regale din Ninive, compusa din mai bine de 30.000
tablite de lut cu inscriptii cuneiforme, descifrate de G. Smith, aflate
astazi in British Museum din Londra. Viata religioasa a vechilor
Asirieni a fost studiata de William Kennet Loftus §i de G. Rawlinson,
ca §i vechile morminte babilonice. Ora§ul canalizat Erech ori Uruk,
astazi Warku, a servit de loc sfant de immormantare pentru oameni
mai insemnati §i mai bogati din toata Babilonia ; in mai toate mor-
mintele se gasesc vase pentru apa. Multe din mormintele boltite au
fost drenate, i gratie acestei masuri aparate contra distrugerii. Vase
cu apa se mai gasesc in mormintele asiriene dela Larsa, Elasar al
Testamentului vechiu, descrise §i desemnate de G. Rawlinson.
Am cercetat dacd Asirienii i Babilonienii, purtatorii i propagatorii
de cultura cea mai veche din timpurile istorice, de cultura probabil
autohtona, au bdut numai apa, ori dacti, afara de naratiunile biblice
dintr.o epoch' foarte departata, mai gasim in alta parte inceputurile de
intrebuintarea bauturilor imbatatoare. Inteo carte nona, foarte bine
primità de critica, a Suedezului Johann Bergman, asupra istoriei tendin-
telor antialcoolice, aparuta in a. 1904 §i in editio germana, gäsesc afir-
matiunea ca Asirienii §i Babilonienii erau ascetici, nu beau bauturi imba-
tatoare; trebue sa distrug insa aceasta iluzie a luptdtorilor contra abu-
zului de alcool, intro can ma numar i pe mine. P. E. Botta, E. Flandin,
V. Place, cari au cercetat §i desgropat ruinele dela Ninive in anii
1850-1869 scriu, ca §i arhitectul R. Borrmann, in Istoria arhitecturii
din 1904, c palatul regal din Ninive, recladit, 710-706 a. Chr., de re-
gele Sargon, continea din vechime cu mult mai departata pivnite mari
cu vase pentru yin, i intr'o inscriptiune se mentioneaza ct deja do
mult predecesorii lui Sargon zidise palat cu cladiri pentru economia
palatului, Cu pivnite pentru vin.
[Literaturiij : Layard, Niniveh and its remains. London 1850; P. E. Botta si E. Flandin
Monuments de Ninive. Paris 1850 ; William Kennet Loftus, Travels and Researches in
Chaldaea. London 1857; G. Rawlinson, The five great monarchies of the ancient
eastern world. History of Chaldaea, Assyria, Babylon, Media and Persia. London
1862; V. Place, Ninive. Paris 1860; Alénant, Une nouvelle inscription de 11 ammoo-
rabi. Paris 1880; Ferd. Fischer, Die Technologic des Wassers. Braunschweig 1880;
Fr. Hommel, Geschichte Babyloniens und, Assyriens. Berlin 1885; Ernest de Sarzec,
*
www.digibuc.ro
2(1 MI. I. PELvt 274
Decouvertes en Chaldee. Paris 1887; Teohari Antonescu, Luna nitate. Ia$i 1901; F.
Freiherr von Oefele, Keilschrifi-Mediein. Breslau 1902; H. A. Nielsen, Die Slrassen-
hygiene im Alteriume, cArchiv f. Hyg.. XLIII. Munchen 1902; R. Borrmann und J.
Neuwirth, Geschichte der Baukunst, I. Leipzig 1904; Johann Bergmann, Geschiehle
der Anti-Alkohol Bestrebungen. Deutsch von R. Kraut. Hamburg 1904.
1 n d i a.
lnzii Ari din Penjab stint aeolo emigrati dela Nord, probabil din
Kashmir. In India Arii au grisit locuitori vechi eu piele de coloare in-
chisL, po cari i-all impins spre munti. Partea Indiei ocupatä de Ari
a fost numitti de ei Tara color sapte râuri. Stiinta lor sfântä este
Veda, partea ei cea mai veche, lliga-Veda, care contine imnuri rsli-
gioase, dateaza cel putin dela anul 1500 a. Chr. i laudà pe zeul Indra,
datiltor de ploi r5coroase si roditoare, izvorul puterii i vietii, care
adapri primântul setos, fertilizeaza câmpiile uscate de arsita soarelui,
umple garlele i râurile secate, reinviaza oamenii i animalele, Ie d'a"
s5nAtate.
Ca alte popoare foarte vechi si Inzii considerau moartea ca conti-
nuare a vietii terestre, i procurau mortilor cele trebuincioase pentru
aceastri viat5, mai ales ap5. Mormintele cele mai vechi din India sunt
dohnano, formate din pietre mari si acoperite en table mari de piatril;
ele dateaza din timpul dinaintea arderii mortilor, in ele se gAsesc,
ahlturi cu scheletul, arme i unelte din piatrd ascutitd si vase pentru
apA. Dupri introducerea crematiunii mortilor, numai cadavrele color
mari si bogati so ardeau, dar combustiunea nefiind completri, ose-
mintele se mai immormântau, insotindu-se asemenea cu arme i cu
vase cu apd.
Din Maha-Bharata, mare epos poporan al Arilor Indici, rezultri cd
deja in timpuri foarte vechi, Inzii au fault pelerinage la Wile sfinte,
la lacurile si râurile sHnte, si an fAcut bill mai ales la izvoarele
râului Gange si la piffle lui si la rdurile Sindhu (Indu) i Goduvani.
Si ast5zi mai peregrineazri en evlavie milioane de Inzi la izvoarele
Gangelui in acei munti Inali, acoperiti cu ghiata i neauà eternti, de
undo apa curatil, n5seutil din topirea ghetei se vars6 peste stilnci in
pr5pristii profunde. Ballo i spalriturile stint recomandate Inzilor atilt
ca simbol at cur5teniei sufletesti, precum i pentru curatenia trupeascri,
dar originea b5ilor este religioasd.
In Brahmana, partea a treia a Vedelor, sunt depuse traditiunile
epocei vechi a Brahmanilor, preotii zeului Brahma. Inaintea ceremo-
niilor religioase, Brahmanii ii sprilau gura, marine i picioarele. La
www.digibuc.ro
275 DIN ISTORIA IGIFNIt 27
www.digibuc.ro
0,4 DR. I. FELIX 276
www.digibuc.ro
277 DIN ISTORIA IGIENEI . 29
Egiptu 1.
Nordul Africei este in cea mai mare parte acoperit de un vast de-
§ert; numai coastele Mdrii Mediterane sunt cultivabile; interiorul Africei
a rämas aproape necunoscut, a fost numai in timpul din urmã in mica
parte explorat. Desertul imens este in rare locuri intrerupt de oaze,
de adanaturi in cari rdsar izvoare, se nate vegetatiune, unde dar
wzarea omului este posibild. i Egiptul nu este decat o oaz5 intinsd,
strabdtutd de Nil, inconjuratil din cloud' pArti de desert; la rdsärit
de platoul pietros Arabic, in care nomazii gdsesc ici-colo apd, in iz-
voare, in cisternele sdpate in stalled §i alimentate cu apd de ploaie ;
la apus de desertul Libie, in care se and asemenea cateva oaze.
Fertilitatea Egiptului depinde de inundatiunile regulate ale Nilului,
produse vara din topirea zdpezilor in muntii Abisiniei, din ploile to-
rentiale cari cad in regiunile tropicale ; prin aceste inundatiuni cam-
piile se acoperd CU Ufi ndmol fertilizator, compus din materii organice
§i din argild calcaroasd. Numai acolo se naste vegetatiunea, unde ajung
apele Nilului, trimise de naturd ori aduse de om prin lucrdri de artd,
prin irigatiunea artificiald. Dupd Erodot, tot Egiptul nu este decat un
dar al Nilului. 0 probeazd §i cercetdrile moderne ; prin inundatiunile,
prin depunerile, sedimentdrile din apa de inundatiune, se inaltd te-
renul Egiptului intreg. Dupd B. Marsh, la Teba (Theben) dela a. 1700,
solul a lost indltat cu 2 picioare engleze prin inundatiuni; monumen-
tele vechi ale Egiptului se ingroapd in pdmant, nu numai prin nisi-
purile aduse de vanturi, ci i prin inundatiunile Nilului. Si astAzi Egip-
teanul agricultor muncete tot anul, conducand apa Nilului peste ogo-
rul sdu, pentru ea sà-1 ude.
!n nici o altd tard nu s'a recunoscut, ca in Egiptul vechiu, insemnd-
tatea apei pentru sändtatea §i viata omului, i adoratiunea zeilor dd-
tAtori de apd in Egipt a intrecut chiar pe cea din India. Pe peretii marete-
lor temple vechi se afld inscriptiuni, prin earl regii, ziditorii acelor monu-
mente religioase, se inchind zeilor, protectori ai apelor, ai Nilului, ai
canalelor, ai inundatiunilor, zeilor erpi cari traesc in canale, destinate
ca sd aducd apd rdeoritoare de bdut, de spálat, do udat ogoarele. Pa-
pyrus Sellier contine un than de adoratiune a zeului Nilului Hapi,
dupd Teohari Antonescu creatiunea cea mai frumoasd din intreagd ii-
teraturã poetied egipteand.
In timpuri foarte vechi, inaintea epocelor descrise treptat do Erodot,
Strabo, Pliniu, Ptolemeu, in delta palustrd a Nilului, nobilii Egipteni
www.digibuc.ro
30 DR. I. FELIX 278
www.digibuc.ro
279 DIN ISTORIA IGIENEI . 3
masurator al Nilului este un put larg, zidit la malul Nilului din pietre
egal cioplite, in care put so insemneaza suirilo fluviului, caci apa din
put se urc i scade de odata cu apa fluviului. Po peretii putului sunt
insemnato masurile, cari so observa spre a se da de stire. Egipto-
logul I. Damichen descrie starea actuall a nilometrului, care in a.
1870 a fost restaurat complet i adus in stare de a putea iar servi
si anunta cresterea Nilului ca Cu mii do ani inainte. in interiorul ni-
lometrului se deseinde pe scari, cari in 6 despartiri contin 55 trepte,
pe langa cari se afla semnele cari indica nivelul apei.
A pa Nilului nu era de ajuns pentru toato trebuintele, pentru tot anul;
ea nu so putea conduce in twat() locurile, de aceea s'au construit nu-
meroase cisterne pentru culegerea apei do ploaie si s'au sapat puturi
Puturile ghizduite, izvoarele cu gura ziditS, erau cunoscute deja in
antichitatea departata. Popoarele nomade din Asia au cules in timpuri
foarte vechi apia de izvor i apri de ploaie pentru cirezile lor, si sa-
parea de cisterne a condus la cea de puturi. In regiunile saraco de apa,
cisternele i puturilo au avut mare valoare, si posesiunea lor a pro-
vocat adeseori lupte serioase. Langa putuni, izvoare, cisterne, s'au
asezat campamente, s'au infiintat orase.
Dupà Strabo, Egiptonii vechi au sapat puturi adanci si le-au ghizduit
cu zidarie ; cele mai vestito din acesto puturi au fost infiintate in Egip-
tul superior, in desertele dela Teba si dela Gorba. Arhitectul II. Born-
mann descrie ruinele palatului regal dela Tell-el-Amarna, in care se
afla intr'o curte inconjurata do colonade un put adanc, acoperit cu un
fel do baldachin zidit. C. China arata ca Samuel Brish a comunicat
Societatii anticare din Londra un hrisov al regelui Ramses II, pri-
vitor la lucrarea unui put artezian in desertul Nubiei, la 1536 inainto
de Hrist. La despotmolirea unor puturi din acea epoca s'a constatat
ch erau ghizduite, unele cu caramizi, altele cu barne de stejar. iii uncle
picturi murale egiptene foarte vechi so gasesc puturi cu cumpSna.
in epoca medic) a Egiptului vechiu, sub domnia tebanica veche, cam
pe la anii 2300-2200 a. Chr., a lost deschis un drum comercial spre
Marea Rosie, i s'au infiintat in acest drum din distanta in distanta
cisterne si puturi. Era necesar ca in locurile din earl se extr5geau
metale i pietre alese de constructiune, st so faca lucratorilor si su-
praveghetorilor viata suportabila, sa li so procure apa. G. Maspero zice
cà pe tot drumul spa) Wadi Hamamit, de undo a fost adus granitul
cenusiu i dioritul, Faraonii au taint in stalled cisterne. Cateva izvoare
slabe, captato cu multa arts i adunate in rezervorii, an permis sta-
www.digibuc.ro
32 DR. I. I MX 280
www.digibuc.ro
281 DIN ISTO I:IA IGIENEI 33
in cursul noptii. Dacd nu tot poporul, cel putin castele superioare erau
obisnuite cu curdtenia, si credeau cd implinesc un act de pietate, eland
au ingrijit ca si mortii sd n'aibd lipsd de apd. A tat in camerele mor-
tuare din piramide, precum si in cele din mastabale, mausolee cu di-
mensiuni mai restranse decat piramidele, se afld aläturi cu mumia vase
mari de lut, de piatrd calcard, de granit, de alabastru, de diorit, cari
fusese umplute cu apd pentru trebuintele mortului. E. Mayr si G. Mas-
pero aratä cd o platformä asezatd dinaintea intrrii exterioare sus-
tinea o grddind funebrd, la mijlocul gradinii era sdpat un basin sfintit ;
la mormintele regilor grädina era un adevdrat pare, basinul un lae.
Cd in Egiptul vechin curätenia a fost foarte desvoltatd, o probeazd
Testamentul vechiu i autorii greci. Orasele erau curate, gratie intro-
buintärii largi de apd. Alexandru eel Mare a zidit Alexandria, 322 a.
Chr. Kiepert comunicd c canalul Canope, canal navigabil al Nilului,
a adus apa pentru alimentarea fantanilor si cisternelor orasului; prin
apeducte subterane s'a distribuit apd la 500 cisterne man, profunde
5 6 metri, din cari mai multe au mai existat in a. 1866-67. Fr. Eris-
mann aratd ca. in Egiptul vechiu orasele au fost canalizate, cà captivii
de rasboiu au fost intrebuintati pentru spdlarea si curatirea lor. Da-
nezul II. A. Nielsen reproduce descrierea arheologilor Fluiders si Pa-
tric, cari au desgropat aproape de lacul Moeris un mic ordsel do lu-
cra.tori zidit do Usestenen II cam pe la 2.000 a. Chr.; stradele aveau
la mijloc o rigold de piatra pentru scurgerea apelor.
Din picturile murale vechi rezultd c deja in antichitate in Egipt, ca
si in Sicilia, s'a rdcorit apa prin evaporarea ei do pe suprafata va-
selor acoperite cu foi de vita ori de lAptuci i udate din cand in cand
(A. Gautier).
Pescuitul era dela desvoltat in Egiptul vechiu. Erodot ne-a conser-
vat budgetul de venituri al Persiei din timpul lui Artaxerxes I, 465-425
a. Chr., intre cari figureazd tributul Egiptului din veniturile pesedriilor.
In Egipt pescdriile din Fajum apartineau coroanei.
In Egiptul vechiu, pe langd apd, se bea i bore i vin. Regilor, Fa-
raonilor, vinul le era interzis, dar ei tot beau. Popoarele clasice au nu-
mit berea bduturd peluzicd, dupd orasul egiptean Pelusium, München
al antichitdtii.
[Literatnril] : Kiepert, Topographie des alien Alexandrien. Berlin 1872 ; G. P. March,
The Earth as modified by human action. London 1874; Joh. Dfimichen, Geschichte des
alten Aeg ypten. Berlin 1879; Sophus Ruger, Geschichte des Zeitalters der Entdeelcung en.
Berlin 1881; Fr. Erismann, Die Entfernung der Abfallstoffe. Leipzig 1882; Brugsch,
Religion und Mythologie der alten Egypter. Leipzig 1884; G. Maspero, archéologie
égyptienne. Paris 1887; E. Mayr, Geschichte des alien Aegyptens. Berlin 1887; A. Gau-
Anaiele A. 12.Tons. XXVILMemoriile .Seq. tiinifice. 3
www.digibuc.ro
31- OH. I. FELIX 282
tier, Eaux potables. Paris 1890; C. Chiru, Canalizarea rdurilor si irigafiuni. Bucur.
1893; Istoriile lui Erodot, traduse de D. I. Ghica. Bucur. 1891-1902; H. A. Nielsen,
Die Slrassenhygiene im Altertume, Archiv. f. llyg. , XLIII. München 1902; Teohari
Antonescu, Lumi witate. Iasi 1901; II. Borrmann, Geschichte der Baulcunst. Leipzig
1901; Joh. Bergmann, Gesellichte der Anii-Allcoltol-flestrebungen. Leipzig 1901.
Persia.
Persia veche face parte din Iran, regiunea intinsa limitata la amiazi
de Ocean si de Golful Persic, la Nord do Marea Caspicd si de stopele
Oxusului, la rilsarit do muntii Hindukusi, la apus do Caucaz, regiune
in parte desarta, caci raurile se piord in nisip ori se varsa in lacuri
do stepa. Desertul este insil intrerupt do oaze, do suhaturi intinso.
Vechiul teritoriu Persis, cu frumoasole vai do Siras, cu luncilo rait-
rilor Araxes si Cyrus, este numit gradina de roze a Iranului. Coastele
sunt fertile, dar mare parto din interiorul terii este acoperitä cit pa-
luzi si poporatiunea bantuita do malaria. Apusul Iranului era in -ye-
chime locuit do Mezi si Persi, rilsaritul de un alt popor aric inrudit
cu Inzii. Diodor arat ci Bactria veche, intro Hinducus si Marea
Caspica, strabatuta do Oxus, cu capitala Bactra, era in antichitate
toata fertila, foarto populatil, percursa do numeroaso canalo ; astazi
mare parte este desert, si numai acolo mai infloreste agricultura, undo
s'au conservat ori redeschis canalele de adus apa.
Dupd F. Iusti, istoria Persilor incepe cu caderea regnului Mezilor,
invinsi do Persi, cari pawl atunci erau supusi regilor Mediei. Inaintea
imigratiunii Persilor, tara era ocupata de popoaro Schite; numelo Me-
dia este schitic, Insemneaza pamant. Mezii apar in istorio 2 500 ani
inaintea erei crestine, i ErOdot scrie despro ei. Posedam insa numai
doua lucrari istorice sigure asupra Iranului rasaritean, Avesta a Zo-
roastrilor i cartea regilor do Firdusi 1-- 1.020 d. Hr.).
Persia, en clima tropicala, cu parnantul ei nisipos, a devenit fertila
prin munca locuitorilor vechi, prin canalizare. Oaza Chiva este un te-
ritoriu fertil, strabatut in toato diroctiunile do o retea do canale, cari
so scurg din raul Oxus. Desertul actual, situat intro Chiva i raid
Atrak, era in antichitate si Inca in ovul mediu o tard populata, cu
oraso mai, cari s'au prilpildit din cauza lipsei de apa, in urma ne-
ingrijirii canalolor. Asemenea so mai gilsesc urmole unei culturi ina-
intate mai spre miazazi, mine do fortarete cari protegeau drumul
caravanolor spro Marea Caspicd ; acest drum avea i puturi do apa,
din earl este doscris in istorio mai ales putul Bogdaili. Drumul Ca-
ravanelor mergea spre locul undo raul Zambov se varsd in Atrak ;
www.digibuc.ro
283 DIN gISTORIA DUENEI . 35
www.digibuc.ro
36 DR. I. FELIX 284
www.digibuc.ro
285 MN ISTOMA TOIENEI 37
alien Persiens. Berlin 1879; Fr. S. Eekard, Zend-Avesta. Greifswald 1889; J. Toutain,
Mythologie; A. Hillebrandt, Soma und verwandte Gotten Breslau 1891; Istoriile
lui Erodot, traduse de Dint. I. Ghica, I. Berlin 1891.
(1 ii i n a.
www.digibuc.ro
38 MI. I. FELIX 286
www.digibuc.ro
`)87 DIN ISTutUA 1G1ENEI 39
Fenicia i Siria.
www.digibuc.ro
40 DR. T. FELIX 288
www.digibuc.ro
280 IMN tISTORIA IGIENEIt. 41
Candia (Greta) (1) si din Sidon, se afld in muzeele din Paris si din
B erlin.
Pescuitul era ocupatia principald a Fenicienilor, rdurile erau bo-
gate in pesti §i prinderea pestilor de mare constitul un factor important
de inavutire a Fenicienilor. Orasul Sidon, ca alte orase puternice ale
Feniciei, a fost format din sato do pescari. Pescuitul a fost scoala
din care s'a desvoltat navigatiunea, prin care Fenicienii au devenit un
stat maritim, puternic prin Roth', astfel cd partea levanticd a Mdrii
Mediterane s'a numit in antichitate Marea Sidonicd, Marea Feniciand.
Vdnzdtorii de peste din Ierusalim sunt nurniti in Testarnentul vechiu
Tirieni, adicd Fenicieni. Dupd co poscarii coastelor §i ai insulelor au
recunoscut vocatiunea lor maritimd, ei an desvoltat puterea nauticd a
Feniciei. In sec. XIV si XIII a (Mr., Fenicienii au plutit pe Marea
Egee, au zidit orase pe insulele Cypru, Rhodos, Creta, au strdbAtut
toatd Marea Mediterand §i au fundat la thmurile ei multe colonii, dintro
cari una foarte veche a fost Gades (Cadix) in Turdetania, 1150 a. Chr.,
undo an pescuit tonul. Dar Grecii au invdtat tehnica lor, si s'au luptat
cu Fenicienii pentru domnia Márii Mediterane.
Una din coloniile feniciene cele rnai insomnate a fost Carthago, port
in golful do Tunis. Coloni§tii au cumpdrat teritoriul ora§ului ce au
fundat dela Lybieni, si le-au plátit un tribut pand la 450 inainte do
Hr. Cdnd orasul rnai era mic, el a lost alimentat cu apd de izvor, care
rdsare aproape de Wm; dupd ce orasul s'a intins, s'au sdpat cisterne
si s'a adus apd din IMMO. Carthago, republicd de sine stdtdtoare, a
exercitat egemonie asupra orasului Gades si altor orase din Ispania,
uncle Cartaginenii prindeau pesti si faceau mare comert cu ei. Dupd
istoricul G. F. Hertzberg, Carthago avea pe la a. 220 215 a. Chr.
700.000 locuitori, din cari cea mai mare parte ocupà in interiorul ora-
sului case inalte cu cdte 6 caturi, parto suburbiile din jurul orasului,
altd parte locuia in cordbii. Acesti locuitori se alimentau cu apd do
izvor, adusd din muntii Zagnan printr'un apeduct lung de 10 mile. in
a. 146 a. Chr., Aernilian Africanul a incendiat si nirnicit acest ora§ mdret.
Astdzi so mai pot vedea ruinele apeductelor acestei cetdti. Asemenea
so mai afld intro ruinele cetdtii Carthago vechile cisterne, in cari s'a
adunat apd de ploaie de pe invalitoarele caselor din ora§ si din cita-
deM. Asernenea la ruinele de Utica, ora§ vechiu fenician, fundat de
Tirieni, 1100 a. Chr.. aproape de Carthago, la coastele Mdrii Mediterano,
se mai vhd ruinele unui apeduct si a mai multor cisterno.
www.digibuc.ro
42 tin. /. VELIX 290
Evreii.
www.digibuc.ro
201 fi cISTORIA IGiM4Efs. 43
www.digibuc.ro
44 tk t Palm 292
vede pe stanca sacra, pe care era zidit templul lui Solomon, o rigold
adanca, un canal deschis care, printr'un orificiu, (IA intr'un rezervoriu
suteran. (B. Stade, Baedecker).
Arhitectul francez H. Saladin arata cd in Siria si in Palestina se
mai gasesc urmele apeductelor vechi, zidite inaintea dominatiunii ro-
mane; ele au fost insd reparate in epoca romand si in timpul cruci-
adelor. Aproape do Bethleem, regele Solomon a construit un mare
rezervoriu, in care a cubes apa provenita dintr'un izvor intro Hebron
§i Bethleern ; din acest rezervoriu apa a fost condusa la Ierusalim
prin apeduct construit parte suteran, parto pe fata pamantului pe
zid si pe arcuri, parte trecand printr'un tunel. Se credo cd ape-
ductul, care aduce apd in actualul stabilirnent do bai Harnman-esch-
Schifu din Ierusalim, provine din acelas izvor care alimentase ocli-
nioara templul lui Solomon, asa numitd maroa de bronz a templu-
lui, un rezervoriu colosal de bronz, turnat de mesterul fenician Churarn-
abi cu multa arta, cu ornamente frumoase, suportat do 12 boi de
bronz. In general lucrdrile idraulice din Palestina sunt executate do
Fenicieni. Printre ruine nu se gasesc stabilhnente de bai.
13. Stade afirmd ca deja in timpul Evreilor vechi Palestina era hi-
gata, ca cultura maslinului, vitei, smochinului cu cari Evreii s'au ocupat,
n'ar fi fost posibila fard canale ori apeducte i fard irigatiune. De fapt
s'au gasit in Palestina ruine de canale vechi, din timpul regilor Ie-
rusalimului.
Dupd asezarea Evreilor in Palestina, pescuitul a devenit un izvor
important de hrand. Lacul Genezaret din nordul Palestinei, nurnit §i
Lacul Tiberias, si Marea Galilaea, prin caro trece Iordanul, au apa slab
sarata i hranesc multi pesti. Noul Asezdinant spune cd mai multi din
primii apostoli ai crestinismului au fost pescari, cä inainte de a fi pes-
cuitori de suflete, ei au pescuit pesti in lacul Genezaret.
Evreii vechi, pe langa apa, an baut si vin, dar imbatarea era la ei
repudiata, i existau intro ei i asceti cn abstinenta absolutd de vin.
Din Sfânta Scripturd afläm ca Nasirai ori Nasiri, Evreii cei mai dis-
tin§i prin caltura lor, erau obligati a se abtinea dela bauturi imbäta-
toare, i muma unui viitor Nasir nu bea yin in timpul sarcinei. Cel
din urind intro Nasiri, care a trait deja la inceputul unei ere noud,
era Sf. Joan Botezkorul. Dar Domnul Hristos, desl foarte sobru, n'a
fost abstinent absolut; o dovedeste naratiunea din Noul Asezamant
asupra nuntei din Cana Galileei: Mantuitorul era in aceasta privinta
mai liberal deck asceticul Joan Botezatorul. Neputand ascunde acest
fapt, abstinentii de alcool moderni, can afirma Ca Domnul Hristos ar
www.digibuc.ro
293 DIN ,ISTORIA IGIENEI.. 45
2. Popearele germane.
www.digibuc.ro
tc DR. I. FELIX 294
www.digibuc.ro
295 DIN ISTORIA IGIENEI). 47
3. Grecii Techi.
Intrand in stucliul Igienei la popoarele clasice, la Eleni si la Ro-
mani, nu este de ajuns ca sd admirdm desvoltarea insernnatä a tehni-
cei lor idraulice, i trebue sà i recunoastem cd amândoud aceste po-
poare vechi ne-au intrecut pe noi RomElnii de astdzi, in ceea ce pri.
www.digibuc.ro
48 DR. I. FELIX 296
www.digibuc.ro
297 DIN ISTORIA 1GIENEI . 49
www.digibuc.ro
50 DR. I. FELIX 298
www.digibuc.ro
299 DIN .ISTORIA IGIENEI.. 51
krops. La apus dela maretul palat al Areopagului s'a aflat vechiul oras,
dela care s'au conservat multe cisterne. Atena veche avea lipsa de apA,
ea poseda un singur izvor cu apA buna, situat afara de incinta ora-
sului, izvorul Kallirhoe. Bournouf si E. Curtius au descris resturile
Atenei vechi, ale orasului Kranailor si Kekropizilor, cari so mai ga-
sesc pe Inlirnile ce inconjoara Acropolis, mai ales pe Pnyx. S'au des-
gropat doua strade principale pavate, necanalizate, dar avand rigole
pentru scurgerea apelor pe suprafatd; asemenea stradele laterale, cu
case mici, ocupand cate un teren restrans, din cari stradele unele aveau
scAri pentru a inlesni suirea pe inaltirne. La colturile stradelor i pe
terenurile private Bournouf a desgropat 58 cisterne, adanci 4-6 in.,
facute impermeabile printr'un strat calcar. Acest oras preistoric, ai carui
locuitori erau dupa Erodot Pelasgi (Kranai), aveà dar rezervorii pu-
blice de apa i rigole de scurgere in raport cu terenul privat. Aceasta
parte veche a orasului a fost inzestratA cu apeducte i cu canale de
scurgere, cloace, tocmai sub Tirani. Intro Acropolis si Pnyx, Dorpfeld
a gasit canale de scurgere zidite inainte de sec. IV a. Chr. din tevi
largi de pAmânt ars, cu guri de intrare, canale aflate in legaturd cu
13 case. Ziller a gdsit o cloaca cu mult mai veche. Din corcetririle facute
de Institutul arheologic german din Atena, rezultA cA cloacele din Atena
veche, zidite de piatra, s'au värsat intr'un rezervoriu dela marginea ora-
sului, cladit tot de piatrd; dela acest rezervoriu au mers mai multe tevi
In diferite directiuni: ele sunt resturile unui sistem do irigatiune cu
continutul canalelor. Multe din canalele vechi an fost reparato i pre-
lungite sub domnia Romanilor. Olympia si Pergarnon au fost asemenea
canalizate; la Pergamon canalele au fost prin tevi in legaturd cu toate
caturile caselor. Scurgerea laturilor a fost organizatrt si in orasele
infiintate de Greci in strainatate, afara de teritoriul propriu al Greciei ;
orasele Akragas (Girgente) in Sicilia, Nicomedia, Kyzikon au fost Ca-
nalizate. (Siefert).
In Atena a existat in timpuri foarte vechi o politie a salubritatii
incredintata la 5 Astynomeni, cari au priveghiat i alirnentarea ora-
sului cu apa. (II A. Nielsen).
Din timpul lui Solon (sec. VIIVI a. Chr.) gasim descrisd viata din
Atena. La poalele colinei, pe care este zidit palatul Acropolis, rdsare
izvorul orasului, Kallirhoe, care se varsa imediat in raul Ilisos. De aici
scoteau fetele i servitoarele Eupatrizilor apa de Wirt ; aici in rftu
se spalau panzeturile. Pisistrat a inconjurat izvorul Kallirrhoe cu o
colonadd, a asezat o cismea cu 9 guri de scurgere. Sub domnia Tira-
nilor, in zilele lui Hiparchos, a fost adusa la Atena apa din munti
www.digibuc.ro
52 DR. I. FELIX 300
prin aped ucte suterane sdpate in stand, s'au construit in cursul ape-
ductului guri do control; aceastd apd era culeasa la marginea orasu-
mai intr'un basin tdiat in stalled, undo se limpezid prin sedere si d'a-
colo a lost condusd in cismelele publice din oras. Parte din aceste
instalatiuni mai exist i astdzi.
Jocurile olimpice an functionat dela a. 700 inainte do Hr. in ova-
sul Olympia, la ado, 5 ani, ca serbare nationald panelenicd, dar nu-
mai in sec. II a. Chr., un Grec bogat a zidit un apeduct, pentru ali-
mentarea orasului Olympia cu apd de izvor din munti. Afard de ba-
sinele si do bilo Palestrei i alo gimnaziului, afard do bdile din
palatelo numeroase aflate in acel oras, el mai aye-a bài publice, havuzo,
fantani, alimentate de acel apeduct si canale de scurgere. Romanii,
cari spar la Olympia pe la 210 inainte do Hr., au instituit acolo terme
romane. Multe din aceste chidiri an fost desgropate in sec. XVIII si
XIX. (E. Curtius).
Grecii au cultivat natatiunea i an construit basino pentru innotat.
Baia se lua in mare, in rau, in putind ; langd putind so afla un li-
ghian. So fdceau si bãi do dusd. Erodot aratd cd, dela sec. V a. Chr.,
Grecii aveau i bdi de aer cald, cari so gdsiau in mai toate orasele.
Mai toate templele aveau izvoare, fantani ori rezervorii mari de apd.
Ii Asclopion, sanctuarul, zeului Esculap, cismelele i piscinele erau
mai numeroase, cdci spArdturile jucau un rol insemnat in tratamentul
ordonat de Esculap. Se luau WI si in templelo cu oracol, inainto do a
intreba pe oracol, la Delphi, la Paliki in Sicilia. Colegul nostru I. Kalin-
deru a descris tomplul Isidei dela Pompei, cu un local pentru spdlilturi.
Si halele, locurile destinate comorciului cu alimente, aveau bdi. R.
Borrmann descrie halele desgropate dela Priene si Magnesia in Asia-
Mica, plata de vanzare dela Assos, cu hard si bill; bäilo ocupau partea
inforioard a clddirii, halele cele cloud caturi superioare. Pliniu descrio
hala do vanzare din orasul Knidos, cu bi1e do dusd (ambulatio pen-
sills), construitd do arhitectul Sostrates.
Afard do rolul igionic i educativ, bdile aveau din timpurile celo
mai departate un rol medical, terapeutic. Din Ilias si din Odyssea lui
Omer stim cd militarii rdniti se rdcoriau in apd; ranitul Ector se
scaldil in raul Xanthos. Medicina din Dias n'a constituit o profesiune,
nici un dar al zeilor nemuritori, ci mai toti Elenii culti posedau oare-
cari cunostinto asupra vindecdrii boalelor, dar unii dintre vitejii din
poezilo omerice se disting prin cunostinta hirurgiei militare. Dupd
ce Machaon a fost rdnit la umdr printr'o sdgeatd, Nestor ordond ca
sd bea yin i sd rämaie linistit, pand cand Hekameda Ii va spdla rana
www.digibuc.ro
801 DIN cISTORTA IGIENET, 53
In baia calda. Asemenea ranitului Ares, din ordinul lui Zeus, ii pune
Apollo balsam po rana i Hebe 11 imbaio si-1 premeneste.
Pythagora a adus uzul bailor reel din Egipt in Grecia si I-a re-
comandat discipulilor sai pentru intarirea corpului si a spiritului; Ero-
dikos le-a intrebuintat in unire cu frictiuni pentru restabilirea sti-
natatii; Ipocrato a stabilit regulelo pentru intrebuintarea igionicd §i
terapeutica a apei red, a bailor, a fuziunilor, a frictiunilor. In terapia
veche igienica i dietetica a lui Ipocrate, in Idroterapia lui, a lipsit
baza fiziologicd, dar ea a fost inlocuitd prin observatiune i experi-
entd, care a constituit legea terapiei vechi: simplex sigillum veri.
Ipocrate a recunoscut cd apa rece poate inedlzi, cà apa caldã poate
rdcori corpul; el a intrebuintat dar afuziunile cu apd caldd i rece,
cu ap d. dulce i sdratä ; a sfátuit pe bolnavi sà combatd fierbinteala
prin bduturd de apa rece. coala ipocratic5 cunostea influenta bdi-
lor asupra pulsului si asupra respiratiunii. Ipocrate tià deja din
observatiune, cd apa joaca un rol in provocarea i rdspandirea boa-
lelor, Ii fAceà insa o idee gresitd asupra mecanismului acestei infectiuni;
el nu ignora c5 exista un raport intro apd i dizenterii i malarii.
Ipocrate recomandd apa curatA rece si cakid pentru diferite boale,
bureti muiati in apd pentru spdlarea ochilor si a corpului, stropirea
cu apd partiald ori a corpului intreg; ulcerele sa se spele cu apa caldd;
sd se spele cu ap5 en profuziune interiorul nasului, al basicei udului;
apa este folositoare pentru nervi, contra insomniei, contra convulsiu-
nilor. Apa caldd sii se intrebuinteze cu moderatiune, ea sa nu sldbeasca
nervii, sa nu provoace emoragii.
Elenii s'au folosit do izvoarele lor minerale, (teraclice», de izvoarele
fierbinti de Adapsos pe insula Euboea, descrise de Pliniu si de Plutarc,
de cele do pe insulele Kythnos, Melos, Lesbos, cu Wile dela Mytilene,
dela cari rnai exista bolta basinelor.
Precum celelalte popoare antice, i Grecii n'au bdut nurnai ap5. In
timpurile omerice vinul este considerat ca doctorie, i s'a atribuit pu-
tore intiritoare si de aceea s'a dat rdnitilor vin; so cunostea insa deja
in acea epocd actiunea lui imbatatoare i consecintele abuzului de yin,
caci Ector raspunde mamei venerate, care-i ofero vin: nu-mi trebue
vinul dulce, care enerveazti i adoarme puterea i curajul; in Odyssea,
Odyseu descrie efectele morale ale betiei. Filozofii, oratorii, medicii si
poetii mari ai Eladei au combatut abuzul vinului. Pythagora (see. VI
a. Chr.) era abstinent; Pindar (520 -441 a. Chr.) a laudat apa ca darn!
cel mai pretios al naturii; Euripide (480-407 a. Chr.) a cantat cii apa,
care spald toate relele, este bdutura cea mai build; Plato (429 348)
www.digibuc.ro
54 Dit. I. VELIM 802
www.digibuc.ro
303 DIN cISTORIA IGIENtts. 55
www.digibuc.ro
56 Wt. 1. PELTX gOl
www.digibuc.ro
305 INN aISTORIA IGIENtft. hi
1883; H. Schliernann, Tyrins. Leipzig 1880; Reyet i Collignon, Histoire de la céra-
mique grecque. Paris 1888; Elisée Reclus, Geographic universelle. Asie anterieure.
Paris 1881 1889; I. Ealinderu, Viala municipald la Pompei. Bucure0i 1890; E.
Curtius, Die Stadtgeschichte von Athen. 1891; M. DrAghicescu, Pe Dundre i pe
coastele Mdrii. Galati 1892; J. Marcuse, Diaetetilc im Altertum. Stuttgart 1899; J.
Marcuse, Hydrotherapie im Altertume. Stuttgart 1900; H. A. Nielsen, Die Stras-
senhygiene im Altertum, «Arch. f. Hyg. Mlinchen 1902; J. Marcuse, Bdder und
Badewesen in Vergangenheit und Gegenwart. Stuttgart 1903; G. Murnu, With. Doerp-
feld, «Convorbiri literarey. Bucure§ti 1901; G. Murnu, Omer, Iliada, «Convorbiri
literare,. Bucure§ti 1904; R. Borrmann §i 1. Neuwirth, Geschichte der Baukunst.
Leipzig 1901; Joh. Bergman, Geschichte der Anti-Alkohol-Bewegung. Deutsch von
R. Kraut. Hamburg 1904; 0. Korner, Die homerische Heilkunde. Wiesbaden 1901;
Mittheilungen des deutschen archaeologischen Institutes in Athen. Jahrbuch des
kais. Deutsehen archaeol. Institutes ; The annual reports of British School at Athens;
Lavori della Missione archeologica Italiana; Mac-Auliffe, La thérapeutique phy-
sique d'autrefois. Paris 1904.
4. R om a ni i .
www.digibuc.ro
58 bft. I. PELbt 806
Etruscii.
www.digibuc.ro
807 MN .1TORIA IGIEictf.. SO
www.digibuc.ro
60 NI. I. PEtiot 308
www.digibuc.ro
309 DIN ISTORIA IGIF NEI . 6
www.digibuc.ro
62 DR. I. FELIX 310
ora§ la acea§ Indltime; in urma incendiilor s'au zidit case noud deasupra
ddramdturilor celor vechi, astfel colinele au fost treptat indltate §i
numai 5 apeducte alimenteazd partile cele mai ridicate ale ora§ului :
Anio cel nou, Claudia, Julia, Tepula qi Marcia. Din 6 apeducte apa se
culego in bazine acoperite, .piscinao contectae», in cari se depune no-
molul din apa.
Frontinus se plange cd, fara permisiune §i pe ascuns, din conductele
publice de apd se alimenteazd, prin tevi particulare, famtdni private,
pravalii, sofragerii, caso de desfrAnare, se irigeazd chiar ardturi. Sub
imparatul Nerva s'a permis insd tuturor, mai ales insd proprietarilor
de bdi, sã acluc6 apd pe proprietatile lor; prin aceasta §i prin marirea
cantitatii de apd adusà, zice Frontinus, s'a imbundtdtit salubritatea ora-
§ului §i sdndtatea locuitorilor, stradele an devenit mai salubre, aerul
mai curat.
Spurcarea fantânelor §i a apelor publice in general s'a pedepsit cu
gloaba de 10.000 sestertii. Terenurile frigate in mod ilegal, cu apd de-
rivatá din apeductele publice, au fost confiscate de stat. Stricarea §i
gaurirea apeductelor §i a tevilor a fost globità cu 100.000 sestertii.
Gurile tevilor private, prin cari se deriva apa din rezervoriile pu-
blice, aveau dirnensiunile prescrise prin concesiune §i erau stampilate.
Particularii platiau pentru apa tras6 pe proprietatea lor.
Unele dintre apeductele romane, compuse din mai multe caturi, au
continut in fiecare cat eke un canal deosebit, prin care se aduced apd
din cat() un izvor osebit. Apeductele treceau deasupra vailor profunde,
deasupra prapastiilor §i prin munti La capdtaiul de origine a apeduc-
tului s'a a§ezat o mica 016dire pentru culegerea apei, <caput aquae >,
la capdtdiul terminal din ora§ s'au construit obi§nuit castele de api,
Castellum, Nymphaea, fântani monumentale, cu basine, havuze, colo-
nade §i statue, precum Nyrnphaeul Apei Claudie, acela dela muntele
Palatin, Nymphaeul Minervei Medice intro Poarta Tiburtind §i Poarta
Praenestina. Cel mai impozant castel de apd roman era rezervoriul
alimentat de Apa Julia pe muntele Esquilin, cu 2 basine puse po inal-
timi diferite, alimentate din cdte 5 guri de apa, inconjurate de colo-
nade, de statue, trofee. Pliniu spune ch. Agrippa, in timpul edilitdtii
sale, a construit la Boma 130 castele de apa, impodobite cu 300 statue
§i 400 columne de marmurd. (Ch. Lucas, R. Borrmann). Frontinus men-
tioneazd castele de apá private, rezervorii apartinând unor proprie-
tari, cari dobdndise permisiune de a lua apd prin tuburi private, din ape-
ductele publice. Pe langa aceste nymphaee monurnentale, au mai existat
www.digibuc.ro
311 DIN .ISTORIA 63
www.digibuc.ro
64 DR. I. FELIX 312
alimentat orasul Co Ionia din muntii din cari izvordste rani Eifel cu
apd adusd din depdrtare de 100 klm. in canale zidite si pe dinduntru
netezite cu ciment; ei n'au stint sã ridice apa prin propria greutate,
arhitectii idraulici, cand in drumul lor au intalnit o vale, au trecut
apa peste un pod inalt, sau s'au abatut si au urmat coastele dealu-
rilor ; astfel apeductul din Colonia, care in linia aeriand ar avea lun-
gime de 50 55 klm., este lung 100 klm. Romanii dispuneau de lucrd-
tori ieftini, in mare parte de sclavi..
Apeductele an fost construite in Italia, in provincii, colonii, castre
permanente, pretutindenea uncle necesitatea o cerea; ruinele lor mai
existd in toate pArtile, in toatd Italia, Germania, (Mainz, Metz, Colonia),
Galia (Nimes, Spaa), in Ispania (Segozia, Taragonia), in Dacia, Panoni a,
Tracia, Grecia, Asia-Mica, Africa, si unele din ele au fost opere gi-
gantice. Dar nu toate oraF,4ele si fortaretele romane au avut apeducte ;
ele lipsesc la cele pe langd apele curgdtoare, pe langd cari rdsare Un
izvor. Aproape de Plevna, in valea Kaialik s'au gdsit ruinele orasului
roman fortificat Doriones, fãrä apeduct, dar cu un vast si adanc re-
zervoriu suteran de apd, in care rdsare un izvor. (Guillaume Lejean).
La studiul Daciei vom gds1 mai mune asemenea exemple.
Unele localitäti din Italia si altele mai depArtate, cucerite si colo-
nizate de Romani, au fost alimentate de ei cu apd de ploaie, adunatd
in rezervorii cu stdvilare din munti, prin inchiderea unei vdi in care
se seurgeau acole ape ; asemenea rezervorii-stavilare (Barrages, Thal-
sperren) fusese infiintate deja mai inainte in Grecia, Egipt, India, China,
Persia ; Romanii le-au zidit mai intain de pilmant, cu maluri puternice
de pdmant, in Italia si in Asia-Mica, mai tarzin in ziddrie foarte groasd
foarte inaltil din pietre mari legate cu ciment, sub impAratul An-
tonin in Cilicium (Tunezia), sub Iustinian la Antiohia. (II. Saladin).
Cand vom vorbi. despre apd innduntrul casei, vom vedeh cd Ro-
manii s'au servit si de apd do ploaie, scursä de pe invelitoarele caselor
si adunatd in curte, in Impluvium, rezervoriu construit obisnuit de beton
si ciment, imbrdcat cu un mortar albastru, coloare cu bazd de cupru. Din
unele impluvii apa a fost condusa in cisterne, in care a mamas rece.
Ca dovadd cd Romanii an recunoscut cá apa este elementul de train
eel mai indispensabil, mentionam ed in timpul imparatilor pedeapsa
cea mai tiranied, prescrisd pentru cei ce au comis les-majestate, era
poprirea dela apà si dela foe. (C. C. Tacitus).
[Literaturii] : Gaius Secundus Plinius, Histor. Natur. libri XXXVII; Marcus Pollio
Vitruvius, De Arekilectura libri; Sexti Julii Frontini, De Aquae ductibus urbis
Romae liber; Guillaume Lejean, Ruines d'une yUle romaine a Kaialik pres Plevud,
www.digibuc.ro
313 DIN cISTORIA MIENEI 65
Bane.
in timpul regatului si al republicei, bi1e erau foarte simple ; vara
se luau bai in rau si in mare, se innota in Tibru ; iarna se faceau
bai in Lavatrina, o camera aldturi cu bucataria. (Pliniu jun., Cicero,
Terentius). Carus si Julius Marcuse arata ca bane de dusd ar fi fost
cunoscute la Roma deja in timpul lui Lucius Tarquinius Priscus, fiindcd
pe un vas vechiu etrusc de pamant ars, din timpul acestui rege, se
aflá desemnat Ufl om care ia dusa. Am ardtat deja in istoria Eladei,
ca vasele celebre de pamant zise etrusce, cu picturi frumoase, au lost
originare din olariile grecesti, importate in Italia contra vaselor etrusce
de bronz. Se pare ca. baile de dusa s'au introdus la Roma curand
dupd punerea in functiune a apeductului lui Appius Claudius, 312 313
a. Chr. (G. Wolffhügel, J. Marcuse). Pliniu zice ca prin 6 secoli Roma
n'a avut trebuintil de medici, ci numai de bai, cà dui-A ce apa Ti-
brului devenise foarte necurata, din cauza cresterii poporatiunii ri-
verane, s'a zidit pentru bi reci un basin, Piscina publica, alimentat
de apeductul lui Appius Claudius. In casd Lavatrina a fost imbund-
tatità, a devenit Balneum. Mai ales medicii greci, captivi de rasboiu
si sclavi cumparati, au contribuit la perfectionarea bailor. Cu immul-
tirea apoductelor s'au immultit stabilhnentele de M. Au existat 3 fe-
luri de bai balnearia in casa, balneae privatae cu plata si balneae
publicae instituite de stat ori de fundatiuni speciale. Controlul bailor
era incredintat edililor si censorilor.
Rich. Borrmann arata ca in epoca mai veche bane romane erau
constructiuni simple si modeste, ca si cele grecesti; ca Fnigidariile
termelor romane mai vechi, cum sunt cele dela Augusta Treverorum
(Trier) samilna intocmai cu cele dela Alexandria si dela Ephesos,
intrunite cu gimnaziile eline din acele localitati ; cá dupa ce s'a in-
trodus la Roma obiceiul oriental al transitiunii treptate dela baia rece
la cea calda, precum si al trecerii inverse dela baia caldd la cea
rece, termele au devenit institutiuni mai vaste, mai complicate. S'a
mdntinut terminologia greaca pentru denumirea diferitelor parti ale
Ancaele A. R.Tont. XXVILMemoriile Seq, Oiinfifice. 5
www.digibuc.ro
66 DR. I. FELIX 314
www.digibuc.ro
315 DIN eISTORIA IGIENEI 67
www.digibuc.ro
68 DR. I. FELIX 316
www.digibuc.ro
317 hIN .ISTORIA IGIENEI . GO
departe bdile ca factor igienic si curativ, dar cele mai multo le-a pus
sub ingrijirea mandstirilor. A lipsit insd puterea i bogdtia, necesare
pentru intretinerea i desvoltarea ulterioard a bdilor.
[Literaturit]: Marc. Tull. Cicero, Orat. ; Marc. Poll. Vitruvius, De Architectura
libri; Lucius Anaeus Seneca, Quaestiones naturales; Titus Livius, Historiarum ab
Urbe condita libri; Plinius C. Caecilius Secundus, junior, libri III; A. I. Odobescu,
.Tstoria Archeologiei. Bucuresti 1877; Ferd. Fischer, Die Technologie des Wassers.
Braunschweig 1880; G. Wolffhiigel, Wasserversorgung. Leipzig 1882; Guide of Porn.
peji. Neap. 1891; J. W. Kubitschek si S. Frankfurter, Führer durch Carnuntum.
Wien 1894; G. Vuia, Din istoria baton in .Transilvania., XXVIII. Sibiiu 1897; Jul.
Marcuse, Hydrotherapie im Altertum. Stuttgart 1900; I. Kalinderu, Din viata ro
mand. Bucuresti 1903; J. Marcuse, Bader und Badewesen in Vergangenheit und
Gegenwart. Stuttgart 1903; Rich. Bormann, Geschichte der Baulcunst des Altertums.
Leipzig 1904.
Apa in casii.
Casa veche etrused o cunoastem din mormintele etrusee, cari imi-
teazd casa de locuit; ea avea deja un rezervoriu pentru apa de ploaie,
analog cu Impluvium al casei romane posterioare. Vitruviu a descris
casa rornand din timpul de transitiune dela epoca elend a artei la cea
romand din sec. II. inainte de IIr. Casa romand dela inceputul erei
crestine o cunoastem din desgropárile dela Pompei, unde au admi-
rat-o mai multi dintre noi. Dintre bärbatii eompetinti sträini, au stu-
diat Pompei, din punctul de vedere arhitectonic, mai ales Rich. Borr-
mann, cdutlind acolo material pentru istoria arhiteeturii antice, publi-
nth' in 1904 ; dintre Romani, mai ales colegul nostru I. Kalinderu a
descris Pompei In studiile asupra vieii municipale din acel oras,
publicate in 1890. Mci ne intereseazd conditiunile igienice ale casei
romane. Tot traiul Romanilor din sec. I dupa IIr. ni-1 aratd cu fide-
litate ruinele orasului Pompei, clddit de Osci, 540 a. Chr., ingropat
subt cenusa Vezuviului in anul 79 al erei crestine, si obiectele gäsite
in acele ruine. In a. 1592 arhitectul-inginer Fontana, construind un
apeduct pentru alimentarea orasului Torre Anunziata, a deseope-
nit ruinele dela Pompei. La Herculanum se vor gasi obiecte i mai
importante decât la Pompei. Pompei, Herculanum (Herakleia) i Sta-
biae au fost ingropate de odata"; pentru a desgroph Herculanum ar
trebul sd se distruga orasul Resina. Ilerculanum era mai populat, mai
bogat deck Pompei, dar s'a putut desgropa pând acum numai o par-
ticied mica a orasului.
Casa romand antica, Domus, pentru o singurd familie este caracte-
rizata prin intinderea orizontald, avand obisnuit un singur cat, prin
www.digibuc.ro
70 Wt. I. PttiX 818
separarea dela strada, cdci lumina nu-i vine din afarg, ci dela Atriu
(curte) si dela Peristyl (galerie); domus se deosebeste de casa cu chirie
romang, inaltg, cu mai multe caturi suprapuse, care Bind lipsitg de
Atriu, primeste lumina dela stradd ; ea are un rezervoriu de apg. Cen-
trul casei formeazg Atrium sau Cavaedium, local de primire, separat
de Tablinum, locuinta familiei, care aveà la spate grading. Vitruviu
numeste Atrium displuviaturn acela, uncle apa de ploaie se scurge de pe
invglitoare in afarg, mai adeseori insg s'a zidit invälitoarea cu coin-
pluviurn, san cum il numeste Vitruviu, Atrium tuscanicurn. Ulucile, sghia-
burile, cari culegeau apa de pe fnvalitoare erau de pamant ars. La casele
cu compluvium s'a aflat un Atrium, un basin, numit impluvium, care
servia pentru trebuintele casnice. Afarg de impluviurn se mai afla in in-
teriorul caselor fantani i havuze, apoi camere de bai cu dependintele
necesare, alimentate cu apd prin apeducte cari aduceau apg si in fan-
tanile publice din strada. Multe case aveau cisterne pentru pastrarea
apei de ploaio, osebite de impluviurn. In casele bogate se gaseste
turi en sufrageria un Nyrnphaeu, un spatiu care contine un basin larg
cu apa, in mijlocul basinului o insulà ornamentatã cu plante, Virida-
rium, i ferestrele din sufragerie dau la verdeata Nymphaeului. In multe
case romane din toate pgrtile lumii se ggsesc Piscinae, basine de bai;
intr'o casa privata din Pompei se aflg, afara de bgi pentru stgpani,
si doug compartimente de bgi pontru sclavi. I. Kalinderu spune cà luxul
rafinat al Romanilor din timpul irnpdratilor nu se multurnl cu apa in-
trodusil cu profuziune in interiorul casei ; cä in timpul lui Pliniu si
al lui Martial, duph invingerea lui Antioh si cucerirea Asiei-Mici,
pasiunea Romanilor pentru materii odorante nu mai cunostea margini
si fiecare camera continea fantani do uncle curgeau ape mirositoare.
In biblioteca Curtii imperiale din Vien a se aflä un manuscript important
numit Curiosum Urbis», din timpul imparatului Iustinian, redijat
pentru autoritatile administrative ; acest document contine numeroase
date statistice, din cari se vede cà pe atunci orasul Roma ocupà un
teren de 226.938 pedes, aproximativ 1.500 hectare; poseda 1.782 domus,
palate private si case de familie ; 44.171 insulae, case mai mail de chirie
pentru mai multo familii ; 307 aediculae, edificii publice ; 335 horrea
publica, magazine publice; 942 balnea si thermae, stabilimente balneare
mici foarte simple si mari luxoase ; 1.272 salientes i lacus, havuze si
helestae. Numgrul locuitorilor orasului Roma in timpul lui August, dupa
calculul diferitilor autori a fost de 1.700.000; in timpul lui Iustinian de
2.000.000. Poporatiunea cetatii eterne era dar foarte indesatã in strade
inguste; in termin mediu fiecare locuitor ocupa numai 8 m.p., de vreme
www.digibuc.ro
810 Big 4ISTORIA iGIENEli. 71
www.digibuc.ro
72 DR. I. I'DLIX 820
www.digibuc.ro
3N_ bIN .ISTORIA IGIENEf 71
www.digibuc.ro
74 bk. i. FELIX 822
www.digibuc.ro
328 DIN aiSTORIA IGIE1.4th . 75
www.digibuc.ro
76 mt. I. Fanc 324
www.digibuc.ro
325 DIN .ISTORIA IGIENEI.. 77
Pompei a avut rigole, parte acoperite, parte deschise; sub August s'au
pavat stradele din Alexandria si s'au asezat rigole. (R. Borrmann,
H. A. Nielsen).
La Roma, apa abundentä adusä de apeducte a inlesnit spalarea stra-
delor si cloacelor. Stradele au fost stropite, apa care s'a sours din
fantanile publice si din castelele de apa a spalat stradele si canalele.
Pentru spalarea curtilor si canalelor din proprietatile private si pen-
tru toate trebuintele casnice, proprietarii caselor s'au abonat la apa,
(Frontinus).
[Literatural: Frontini, De aquae ductibus urbis Romae liber; Bark li, Ober Anlage
steidtischer Abzugskandle. 1866; J. Kaftan, 1?einigung und Entwdsserung der Steidte.
Wien 1890; Fr. Erismann, Die Entfernung der Abfallstoffe. Leipzig 1882; G. Wolff-
hiigel, Wasserversorgung. Leipzig 1882; Pacchiotti, Le sytbme du tout-d-regout. Pa-
ris 1839 ; H. A. Nielsen, Die Strassenhygiene im Altertume. München 1901; R. Borr-
man, Geschichte der Baulcunst. Leipzig 4904.
www.digibuc.ro
78 DR. I. FELIX 326
a lui Ipocrate, care punea in cap apa de izvor ward ca cea mai
bund. Dela Ipocrate cunosteau filozofii si medicii rornani deosebirea
intre apa durd, calcard i apa ward. Ce1susa recomandat la toti
ca dirnineata sA facd gargAri si spAldturi en apA rece si a Faudat in-
notarea ca o gimnasticA folositoare. (Seneca, Vitruviu, Celsus, Pliniu).
Oamenii invdtati ai antichitAtii, mai ales Ipocrate si Celsus, au stiut
cd existA un raport intre apa de Mut i nasterea unor boale, desi
nu puteau explica modul producerii lor. Ca Ipocrate a cunoscut
Celsus dizenteria; el o descrie sub numele de Tormina, ca boald cu ul-
ceratii intestinale, provenitä din apA stricata, din hrand rea si din rA-
ceald, el ignord insd rolul apei in producerea epiderniilor de dizenterie.
Asemenea au recunoscut oarecare raport intro apd i nasterea dizen-
teriei Arctaeus (la finele sec. I), Claudius Galenus (finele sec. II), si
Caelius Aurelianus. Febra tifoida n'a fost descrisd in antichitate; ea nu
apare in literaturd inainte de sec. XVI, Cholera in sec. XIX.
Bine cunoscut a fost deja in antichitate faptul, cá existA oarecari
relatii intre apele stdtdtoare i Paludismul, Malaria. Ipocrate cre-
zuse c aceastd boald ar provenl din bauturd de apd stâtutà; Celsus
si Galenus au recunoscut raportul intre balti i Paludism; Varro a
acuzat emanatiunile apelor stAtAtoare cd produc boalele palustre;
aceastd opinie era atdt de rAspanditd, incat Horatiu i Ovidiu au eter-
nizat-o ; Horatiu in versul: Adducit febres et testamenta resignat, iar
Ovidiu, gonit din Roma in a. 9 d. Hr. la Tomi in Mica-Scitie, a td-
rAgAnit o viata durd de 8 ani la gurile Dundrei, a scris acolo cele doud
lungi plângeri ale sale, Tristele si Ponticele, in cari s'a vaitat de te-
renul baltos, de mlastini, de apA stdtdtoare, de un cerc coplesit de
emanatiuni marematice, can ii dau fiori cu delir. Arhitectul roman
Marcus Terentius Varro (116-27 a. Chr.) sfdtueste ca la alegerea lo-
cului pentru casd sd so inlature terenuri cu emanatiuni baltoase, cari
produc friguri; Marc. Poll. Vitruviu (50 a. Chr.) si Luc. Jun. Moder.
Columella (60 a. Chr.) vorbesc asemenea de febra palusträ.
Romanii au cunoscut gusa endemicd i originea ei din apd; ei n'au
cunoscut insd si Cretinismul endemic. Pliniu, in Hist. Natur., lib. IX,
scrie despre gusa endemicd din Alpi: Guttur homini tantum et sui-
bus intumescit, aquarum quae potuntur plerumque vitio; Vitruviu
zice: Guttur homini intumescit praesertim apud Aequicolas et Me-
dullos Alpinos; Domitiu Ulpian (179-228 d. Hr.) aratà: Tumido gut-
ture praecipue laborant Alpium incolae propter aquarum qualitatern
quibus utuntur.
Am ardtat deja in partea I 'a Istoriei Igienei, ca Ipocrate (460-364
www.digibuc.ro
327 DIN (ISTORIA IGIENEI . 79
www.digibuc.ro
80 DR. I. FELIX 328
www.digibuc.ro
329 DIN gISTORIA IGIENED. 81
www.digibuc.ro
82 DR. I. FELIX 330
Apa in religiune.
Religiunea Latinilor vechi, inainte de contactul cu Elenii era o reli-
giune practica, adoratiunea puterilor naturii, de cari depind roadele
agriculturii. Cultul avea in vedere activitatea agricola, cresterea de
vite, nasterea de copii, gospodaria. Cultul religios intrebuinta apa, ca
simbolul curateniei sufletesti si trupesti. In timpuri foarte vechi, La-
tinii au divinizat rad Tibru, 1-au adorat sub nume de divus Tiberi-
nus, pater Tiberinus, ca i pe Egeria, zeita izvoarelor. La serba-
rea Fontanaliilor s'au impodobit cu flori fantanile Ianiculului. (G. F.
Hertzberg, J. Toutain). Sextus Julius Frontinus scrie: Izvoarele sunt
considerate ca sfinte, sunt venerate, flindca aduc santitate i vinde-
care, mai ales izvoarele Camdene ale lui Apollo si ale Iuternei; iar
Seneca arata despre izvoarele minerale calde : Coluntur aquarum ca-
lentium fontes. Apreciind insusirile igienice i vindecatoare ale izvoa-
www.digibuc.ro
331 DIN «ISTORIA IGIENEI>. 83
www.digibuc.ro
84 DR. L FELIX 332
Acest obiceiu s'a pastrat in forma a§a numitei Paparude. Aqua virgo,
apa fecioreasca, apa neinceputa, obvine i astazi la anumite descantece
si vraji. Saparea de puturi cu scop religios, pentru pomenirea su-
fletului, este analogd cu obiceiul roman do a declica zeilor izvoare si
puturi.
Dupa credintele cele mai vechi ale Italilor, ca §i ale Elenilor, dupa
moarte sufletul petrece a doua existentà nu intr'o lume straing, ci el
ramane pe langa corp §i continua a teal sub pamant. Cicero zice: Sub
terra censebant reliquam vitam agi mortuorum, §i aceasta credinta era
atat de forte, incat chiar dupa introducerea arderii mortilor, tot s'a
mai crezut ca mortii traiesc sub pamant. De aceea gasim in multe mor-
minte vechi din Italia obiectele de prima necesitate can an insotit pe
mort, de aceea multe morminte vechi din acele timpuri sunt imita-
tiuni ale locuintelor celor vii i ilustreaza traiul, viata igienica a per-
soanelor cari, dupa moarte, au fost adapostite in acele morminte. De
origine etruscd au fost mormintele (tombe a pozzo) din Toscana si
din Bolonia ; lucrarile lor de arta din epoca bronzului au, dupa R.
Borrmann, multä asemanare cu cele din terile dunarene. Credinta despre
viata dupa moarte nu era la nici un popor al antichitatii mai desvoltata
decat la Egipteni §i dupa ei la Etrusci. Necropolele etrusce sunt tot
atat de intinse ca ora§ele mortilor din Egipt; atat in mormintele etrusce
din timpul incineratiunii, earl adapostesc tune cu cenu§e, precum ai
la cele din thnpuri mai noua, cari cuprind sarcofage cu cadavre in-
tregi, se gasesc langa ele diferite obiecte necesare traiului, arme, vase
cu apa, cupe de baut. Dennis a descris vasele pentru apa gasite in
vechile carnere sepulcrale 'din Caere, la Greci Agylla, in partea sud-
vestica a vechei Etrurii, la colina la Banditaecia, taiate in stanci, imi-
tatiuni ale interiorului caselor de locuit etrusce cu tot mobilierul lor.
Egiptenii qi Etruscii au zidit necropolele lor in locuri retrase, de-
parte dela drumuri marl.; Romanii, din contra, dinaintea portilor ora-
vlor, in laturile drurnurilor. La Roma mormintele au fost wzate afara
din orn in directiunea prelungirii stradelor Urbei, cele mai frumoase
in laturile stradelor Via Appia i Via Latina; la Pompei afara de Porta
Ilerculana. Locurile do immormantare sau de ardere mai cuprindeau
Ustrina, capela pentru pomenirea mortulni, altare, gradini §i fantani.
(R. Borrmann). Si in mormintele cre§tine dela inceputul cre§tinismului,
din sec. IIV, in sarcofagele §i In mormintele din catacombele ro-
mane s'au mai gasit multe vase, afara de cele pentru cenu§e; se pare
ca au fost vase pentru apa. (A. I. Odobescu).
www.digibuc.ro
833 IMN trsrroRIA IGIENEb. 85
www.digibuc.ro
86 mt. T. num 334
ocne. Iu liu Cozar descrie extragerea de sare din izvoarele de apa sä-
rata din Galia. Roma veche s'a servit mai ales de sare de mare, pro-
dusa la Ostia, aproape de gurile Tibrului, de unde mergea Via sala-
ria la Roma. Aceste saline au fost un factor de inflorire economica
a Romei.
Dintre industriile alimentare cari se serva de apa ca motor, ne in-
tereseaza mai ales morile. Baterea i strivirea cerealelor intre doua
pietre incept) in antichitatea foarte departatd, in veacul preistoric. In
muzeele de antichitate se gasesc pietre de moara primitive din epoca
de piatra, cele mai multe exemplare In muzeele terilor scandinave, in
cari epoca de piatra a fost in parte contimporand cu cea istorica din
sudul Europei. Motorul cel mai vechiu a fost eel animat, mai intaiu omul,
mai tarziu animale domestice. Prefacerea granelor in pulbere, in Mina,
intro pietrole de moara, este mentionata in poeziile omerice si in Biblie
ca lucrare grea, executata cu bratele femeilor i sclavilor. Romanii
vechi s'au servit mult timp de moara cu maim, mola versatilis, mai
tarziu de moara pusd in miscare de un cal ori magar, mola asinaria,
mola jumentaria. Romanii au Mut cunostinta cu moara cu apa dupd
rilsboiul contra lui Mitridate, re gele Pontului. Vitruviu a fost cel
dintaiu Roman, care a descris moara cu apa.
[Literaturill: Strabo, Geographica ; Iuliu Caesar, Commentarii de bello gallico;
Varro, Curiosunz Urbis; Palladius, Georgica curiosa; Plinius, Hist. Natur.; Jordan,
Topographie der Stadt Rom im Altertum; Wiebe, Die Mahlmiihle. Stuttgart 1861 ;
Benoit, Guide du meunier. Paris 1863; K. Eckstein, Fischerei und Fischzucht.
Leipzig 1902.
5. Baca.
Posedam foarte putine cunostinte despre conditiunile igienice in cari
au trait locuitorii Daciei inainte de anul 105, cand ea a fost ocupata
de Romani. Cardmida era necunoscuta Dacilor, de aceea nu se gäsesc
in Dacia monumente din timpul neatarnarii Daciei, ci numai din epoca
romana. Inainte de Daoi pamantul intro Tisa i Nistru era locuit de
alte neamuri, despre cari au ramas din timpuri preistorice urine in
statiunile preistorice din Romania, Bucovina, Transilvania si Banat.
Cezar Bolliac, A. I. Odobescu, Gr. Tocilescu, s. a. au descris cetätile
de pamant antedace, gradisti asezate pe culmile predomnitoare pe
malurile garlelor, can dovedesc vechea existenta a unei poporatiuni
numeroase, stabilite dealungul raurilor, care se ingrijia de apara-
rea locuintelor sale prin constructiuni de un caracter primitiv, care
s'a servit mai ales de apa curgatoare. Oamenii cari au locuit la
www.digibuc.ro
885 MN tISTORIA IGIENET*. 87
www.digibuc.ro
88 till. I. PE/Ax 336
www.digibuc.ro
337 DIN ISTORIA IGIENEI 89
www.digibuc.ro
90 DR. I. FELIX 338
www.digibuc.ro
339 DIN 4ISTORIA IGIENElp. 91
www.digibuc.ro
92 DR. I. FELIX 340
www.digibuc.ro
341 DIN 1STORIA IGIENEI.. 93
ca i Dacii, vecini cu Scitii, au shpat puturi. Dar nici Scitii, nici Dacii
nu s'au multumit numai cu bautura de apd si au Wirt i vin. B. P.
Hasdeu aratd in Istoria criticd, cd bautura la Geto-Daci era vinul, cu
cari faceau i betie. Deja Nelianus a ardtat asemenea, c bdutura Da-
cilor era vinul, pe care 1-au avut in abundenta, I miere. Discipulii pro-
fetului geto-dac Zamolxis s'au abtinut dela vin si dela came. Sdrbatorile
zeului Sibazius (Bacchus al Romanilor, Dionysos al Grecilor) au dat
loc la desfrandri, i preotul Deceneu a dat regelui Boirebites sfatul
a distruge viile; din aceastd cauzd mill scriitori vorbesc de sobrieta-
tea Getilor si a Dacilor. (Victoria Vaschide). Intre comorile lui De-
cebal, pe cari le ingropase in albia raului Sargetias i cari au fost
cucerite de Traian, s'au aflat multe vase scumpe de Wirt i alte vase
pretioase; pe columna lui Traian flgureazd aceste vase incdrcate pe
catari dusi de soldati romani. (E. Petersen).
Romanii au inflintat in Dacia multe fantani votive; o dovedesc nu-
meroase inscriptiuni pe pietre, si in aceastd privinta se pare cd obiceiul
pios roman de a sapa puturi pentru pomenirea unei persoane nu este
decat continuarea traditiunii romane. Elena Niculita-Voronca a cules
datinele i credintele poporului roman, mai ales din Moldova si Bu-
covina, si a publicat uncle cari se refera la infiintarea de puturi: Ni-
mica nu cere sufletul pe ceea lume ca apd; nu trupul, ci sufletul, ash
e de insetat, de aceea se dd do pornand pentru suflet mai ales apd.
Daca faci o lantana, atunci pand la al noudlea neam ai pomana, iar
daca la altd lantana' faci reparatie, o cureti ea sä poata bea oamenii
apd intr'insa, ai Inca parte din izvorul acela pe ceea lume. Mare pacat
este a nu ldsh sd ia oamenii apd din lantana ; acela ce nu dd apd,
po coca lune sta pang in gat in apd si de bdut nu poate bea. Cand
so face lantana, se aduce preotul de o sfinteste, dar i la Romani in-
tervenia pontificele la saparea de puturi.
Precum Scitii, au exercitat i Dacii pescuitul. Deja Aristotele zice
ca Scitii prind multi pesti in Pont si in marea Maeotis, cu cari fac
cornert insemnat, cd asemenea se afla in Pont crustacee. Ateneu (sec. II)
vorbeste de un peste alb, mare, pretios al Istrului, ce se numeste Glanis
(A. Papadopol-Calimach). Po laugh' Daci, au pescuit in Delta Istrului
si Ionienii. In sec. V, crapii Dunarei erau vestiti si se serviau la mese
mari si de lux; asa la 448-449, Atila, regele Hunilor, care so afla pe
atunci in Banatul Temisoarei intre Timis si Dundre, a trimis impd-
ratului Teodoric dar crapi dela Dunare. (Cassiodor).
Hull autori aflrma cd Dacii i Romanii din timpul lui Traian au
stiut sa so scufunde sub apa, sa lucreze sub apà. In nici un caz lu-
www.digibuc.ro
94 DR. I. FELIX 342
cratorii insarcinati cu lucrari idraulice n'ar fi putut sta sub apa decat
criteva momente si in adancimi putin considerabile ; cand vom vorbi.
despre starea actuald a igienei apei, vom vedeh ca astrizi, en toate im-
bunatatirile tehnice ale aparatelor do scufundare, traiul sub apd mai
este foarte anevoios, foarte periculos. D. Cantemir arata, dupa Dion,
Eutropie i Xiflhin, ca in a. 105 d. Hr. Traian, dupd biruinta, stiind
cA multe avutii erau stranse la Decebal, a inceput si comorile cele
ascunse a-i cerca; si le-a aflat tocmai in fundul apei Sarghetii ascunse
(Sarghetia este apa care acum Ii zic Strelta, si curd despre Maramo-
ros spre apa Tisei), uncle cu mestesugul unor robi subt apa o ingro-
pase, si pontru ca sa nu cumva scoata cuvantul afara, dupd ce s'au
pus nenurnaratele avutii, apoi pe toti i-au omorit.
La asezarea fundatiunilor podului lui Traian peste Dunare n'au lu-
crat scufundatori. A. I. Odobescu descrie, dupa Apolodor, zidirea stal-
pilor podului, din a. 104 d. Hr.; ea a fost intreprinsä cu ajutorul unor
mari cutii do talpoaio, intepellite pe din launtru en barne incrucisato,
in cari s'au turnat bolovani de piatra si de acel chnent nedestructibil,
po care Romanii singuri stiau asa de bine a-I plamadi. Aceste cutii,
dupd altii luntri, fura asezate in apa si so incepii lucrarea. Dupil Pliniu
cel tanar s'ar fi abatut Dunarea, pentntca sa se poatil lucra podul.
Inaintea Romanilor so gasesc la Sciti si la Daci urine ale cultului
apelor. Dupa Erodot, Scitii au adorat elementele, pe langa alti Zei si
Po puternicul Poseidon (Neptint). Solocles, 495 a. Hr., zice ca la antici
apa Istrului era expiatorie, curatitoare de pacate. Istrul era cinstit
ea Dumnezeu do Geti, Daci, Sciti. Columna lid Traian no infatiseaza
in douri randuri, pnin doua .sculpturi minunate, pe Dumnezeul Dann-
bins. (A. Papadopol-Calimach). La Sciti, la Daci si la Romani se puneau
vase cu apa langii mort in mormant. Curgane, morminte scite, captu-
site cu piatra i acoperite cu piatra, formand tumuli, s'au gasit si in
Bucovina si in nordul Moldovei, i In ele vase do bronz i de lut,
earl hotarul vestic al Scitilor era Bucovina, räsaritul Galitiei hotarul
ostic al Principatelor Române. In a. 1808, in thnpul ocupatiunii rusesti,
s'a deschis in comuna Hudestii-Mari, din jud. Dorohoiu, un mormant
criliesc scit, boltit cu odoare splendide, cu vase mari aurite, cu 3 pahare
langa schelet, obiecte cari se arta astazi la muzeul Eremitagiului din
St. Petersburg (N. Filipescu-Dubriu si C. Chirita). Cezar Bolliac a gasit
la Celeiu tin sarcofag din a. 181 d. Hr., cu scheletul unei femei tinere
cu 3 ulcioare la picioarele scheletului. In mormintele romane dela
Antina (Resca) s'au gasit asemenea urcioare, si in mormintele cu urne
www.digibuc.ro
343 DIN .ISTORIA IGIENEb. 95
www.digibuc.ro
96 DR. I. FELIX 344
IV.
Evul mediu.
Teri le romiine la ineeputul evului medin, comparate
en Wile apusene.
Cei mai multi istorici numesc evul media tot timpul intro finale
antichitatii i intre renasterea moderna, epoca dela impartirea impe-
riului roman in imperiul roman dela apus si in acela dela rastirit, 395
d. hr., ori dela caderea imperiului roman occidental in anul 476, pang
la finale imperiului roman dela rasdrit si pana la luarea Constantino-
polului do Otomani, 1453, pand la descoperirea Americei, 1492, ori pand
la inceputul reformatiunii, 1517. Numai foarte putini istoriografi fac
exceptiune dela aceasta regula. Mihail Kogalniceana a inteles sub
evul media epoca dela intemeiarea Principatelor Romane Wind la
domniile Fanariotilor, 1716 ; A. D. Xenopol numai timpul dela dosed-
lecarea Principatelor pand la Vasile Lupu, 1290 1653 ; si do curand
Constantin Kogdlniceanu a adoptat impartirea istorica a lui Mihail
Kogalniceanu din a. 1837. Po cat stim, dintre istoricii apuseni, numai
coi scandinavi incep istoriogratia evului mediu, dupd indemnul Sue-
dezului Oscar Montanus, dela anul 1050, cand se termind la ei epoca
po care o numesc preistorica. Am crezut cã istoria civilizatiei romane
trebue O. fie sincronicd cu a culturii apusene, fiindcd nu o putem
izola de cea din urma, cu care are legaturi dese, si mi-am permis a
compta evul mediu dela caderea Romei in manila Barbarilor pana la
cucerirea Constantinopolului de Otomani.
Primul period al acestei epoce este foarte siirac in fapte cari inte-
reseaza igiena, caci dela pardsirea Daciei Traiane de legiunile romane,
dela anul 270 pana in sec. XII se stie foarte putin despre poporul daco-
roman. El trebue sa fi trait in continuu si compact in muntii Transilvaniei,
Banatului i Serbiei si pe malul drept al Dunarei. Terile Romano
au fost treptat inundate in anul 462 da Goti, in a. 558 de IIuni, earl
au trecut pe gIiiaà Dunarca; apoi au venit Alanii i Gepizii in valea
Dunarei, in Panonia, in Banat si in Tara Crisului ; in urma Gepizilor,
in sec. VI, au venit poste Romani Slavii, goniti de Mini si de A vari,
si au convietuit impreuna, contopindu-se in elementul roman, iar o parto
din Slavi au trecut Dunarea, an ocupat cetatile romanesti de pe malul
drept al Dundrei, an nevoit po Romani sa se imparta. La finale sec.
www.digibuc.ro
345 Dill ISTORIA IGIENEI). 97
www.digibuc.ro
98 DR. I. FELIX 346
www.digibuc.ro
347 DIN ISTORIA IGIENEI.. 99
www.digibuc.ro
100 DR. I. FELIX 348
www.digibuc.ro
349 DIN eISTORIA IGIFNtt 101
Is Maud.
www.digibuc.ro
102 IA. I. FELIX 350
www.digibuc.ro
351 DIN cISTORIA IGIENET 103
www.digibuc.ro
104 DR. I. FELIX 352
www.digibuc.ro
353 bIN q1STO1UA IGIENEI.. 105
www.digibuc.ro
106 1-.M. I. 1?EL1X A54
Frameii. Germanii.
insemndtatea igienica a apei a Lost recunoscutd in prima jurndtate
a evului mediu, mai ales in regatul Francilor, 613 814. Se pare &à
pe atunci pe alocurea apa se si vinded pe bani. Felix Dahn aratd cd
militarii DU puteau pretinde in tail decht apa, lemne si nutret de cai,
singurele prestatiuni datorite arrnatei in timp de rdsboiu. Intro dato-
riile supusilor in general se enumerd: construirea de canale, de dru-
mm i, de poduri. Irigatiunea Inca nu era cunosentä Francilor, abih in
sec. XIII s'a inceput ici, colo cu irigarea livezilor in Franta si in
Germania.
Am cetit cu osebità placere o carte instructivd asupra istoriei agri-
culturii germane de Th. Freih. v. d. Goltz din anul 1902, in care se
descrie prin exemplul regelui Francilor Carol cel Mare, si mai thrziu
prin exemplul regelui Frideric cel Mare al Prusiei, rolul insemnat
pe care un mare proprietar de mosii, mai ales and este cap incoro-
nat al unui Stat, poate exercita asupra traiului si activitdtii tdranilor,
asupra civilizdrilor. Este interesant a se comparà aceastd influentd a
unui stdpan incoronat de mosii din secolii VIII si IX, en ceea co se
petrece cu 1100 do ani mai tarziu la noi, cu influenta ce Admini-
stratia Domeniului Coroanei, si cea a mosiilor regale exercitd asupra
victii economice si culturale a tdranilor de pe acele mosii.
Administratia si exploatarea mosiilor lui Carol cel Mare, regele Fran-
cilor, a fost exernplard, condusa dupd (Capitulare de villis vel curtis
itnperatoris., care contine prescriptiuni foarte amdnuntite pentru di-
feriti functionari si muncitori, insdrcinati cu directiunea domeniilor,
cu lucrdrile de agriculturd, silviculturd, pisciculturd, oil cultivarea viilor,
cu producerea de yin, cu cresterea vitelor. Aceste domenii au servit
prin exemplul lor ca scoald pentru inaintarea agriculturii, cdci, ca si
asttizi, micul agricultor nu se influenth de povete teoretice si numai de
exemple practice. Baronul von der Goltz studiazd inrdurirea lui Carol
cel Mare asupra agriculturii, ca si cea exercitatd de Frideric cel
Mare al Prusiei ; amlindoi au avut succese, dar nu imediate. Intretl-
nerea elestaelor este obiectul osebitelor ingrijiri ale lui Carol al
www.digibuc.ro
355 DIN .I8TORIA IGIENEI*. 107
www.digibuc.ro
108 Wt. I. FELIX 356
gtirii ei. Francii din timpul lui Carol eel Mare au b5ut i met. Chiar
oamenii cu mijloace modeste au hunt la masa yin, bere oH met.
Ca in antichitate, s'a recunoscut si in evul mediu periculozitatea abu-
zului btiuturilor fermentate i necesitatea cornbaterii lor prin diferite
masuri. Carol cel Mare a interzis ostasilor in timpul de concentrari mi-
litare si de rasboiu berea in sanatate, ciocnirea paharelor in sang-
tatea eomesenilor. Episcopii, pentruca sà combata abuzurile ce se
faceau la mese cu inchinari, cu bautura in onoarea Mantuitorului, a
Maicii Domnului, a Sfintilor, care degenerase in betie, au reglementat
aceste onoruri, au limitat numärul paharelor ce se pot bea la mese
in onoarea sfintilor. Autoritatile civile au regulamentat asemenea nu-
marul toastelor permise la mesele festive. Deja in evul mediu s'au
format societati antialcoolice. Cea mai veche societate de cumpatare
a fost cea fundata in 1517 de Sigismund von Dietrichstein la Graz, in
Stiria, nurnita St. Christophorden. Electorul saxon Christian II a
prescris, in Hoftrinkordnung, oarecari regule pentru prevenirea abu-
zului la masa domneasca, si in anul 1534, un conte Schwarzenberg a scris
o carte asupra toastelor. Mu It timp s'a mai mantinut obiceiul nume-
roaselor toaste in Olanda si in terile scandinave. (B. Kugler, Felix
Dahn, Ludwig Felix).
In anul 1096 incep cruciadele; ducele Lotaringiei Gottfried de Bouillon
treat prin Ungaria, actuala Romanie, Bulgaria, Tracia, oprindu-se in
orasul Sofia, Filinopol, Constantinopol. Cruciadele au exercitat influ-
enta asupra culturii, igienii, agriculturii, industriei. Dintre relele cau-
zate de cruciade, a fost abuzul de bguturi alcoolice; in timpul cruci-
adelor, in secolii XI si XII, cavalerii Ordinului Templului au fost r5u
reputati pentru abuzul bauturilor; bibere templariter era proverbial;
iar in secolul XIII, cand mai toti nobilii germani s'au distins prin exces
de bautura, s'a nascut proverbul: nobiliter bibere. (I. Falke, Die rifler-
liche Gesellschaft). Prin cruciade s'a importat in Occident trebuinta
de MI; dupà cruciade, in Germania, fiecare castel, fiecare casa mai
mare °Nat o camera de bah Deja mai nainte cei avuti satisfacuse
aceast5 trebuinta in mod salubru, dar numeroasele bi publice cu
plata, cari se infiintase dela secolii VI si VII inainte, erau foarte insa-
lubre si au devenit focare de boale infectioase in seeolul XVI. Vom
mai -vorbi mai jos asupra bailor.
ILiteraturAl: 13. Kugler, Geschiehte der Kreuzziige. Berlin 1880; Rogar, Drinks,
Drinkers and Drinking. Albny 1881; Arnold, Deutsche Urzeit. Gotha 1881; A. B.
Wilhelm, Gerinanien und seine Bewohner. 1843; Ludwig Felix, Der Einfluss der
Bitten und Gebrduche au f die Entwieklung des Eigentums. Leipzig 1886; Winkelmann,
www.digibuc.ro
357 DIN ISTORIA IGIENEI 109
Geschichte der Angelsachsen. Berlin 1883 ; Schulz, Geschichte des Weins. Berlin
1888; Felix Dahn, Urgeschichte der germanischen und romanischen Volker. Berlin
1889; Th. Freih. v. d. Goltz, Geschiche der deutschten Landwirtschaft. Stuttgart
Berlin 1902.
www.digibuc.ro
110 DR. I. FEMX 358
www.digibuc.ro
359 DIN a ISTOIZIA IGIENE1*. 11 1
aceste acte, cole mai vochi pe eari le-am gásit sunt: un uric al lui Ro-
man Voda din a. 6900 (1392), prin care milueste pe Ianos Viteazul cu
3 sate langa Siret, uric reprodus de Episcopal Molhisedec, in Cmuiea
Romanului; un suret de po ispisocul liii Alexandra Voda din a. 6920
(1412), pentru un sat fArd nume pe rata Baseu, suret reprodus de N.
lorga, in Studii vi Doeumente: un suret din a. 1420 al lui Alexandra
eel Bun, publicat de B. P. Nast leu si de Z. Arbure, despre un sat in
Basarabia pe Bucovat; un alt suret al lai Alexandra Vold din 6936
(1428), datat din Suceava, pentru satul Calugari pe Vulhovca, comuni-
cat in Uricarut lui T. Codrescu; doua alto surete din Uricarul lui T.
Codrescu, dela Ilia Voevod din a. 6944 (1436), tmul pentru satul Co-
balca pe Ichel si o carte do miluire din a. 6945 (1437), datata din Su-
ceava, pentru satul Nimircenii pe Prut. Am mai putea reproduce un
sir lung de asemenea cdrti de miluire ale lui tefan cel Mare si ale
urmasilor lui, in earl la mai toate satele mentionate in ele se adaug
si numele apei curgatoare, pe al carui mal este situat satul in chestiune.
Pentru Tara Fagarasului posedtim un document mai vechiu, un act
de vanzare a unui sat langa Olt din a. 1374, comunicat de N. Densu-
sianu in colectiunea E. do Hurmuzaki.
Istoria terilor romane nu ne spune nimic despre saparea celor dintai
puturi, nimic despre infiintarea celor dintai puturi ca fapta de evlavie.
Este probabil cà cele dintai puturi s'au nascut din gropile sapate
pentru adunarea apoi de ploaie, din cisterne. Nu s'au putut conserva
toate fantanile vechi, cele neghizduite si cole rau ghizduite s'au pra-
busit si astupat, si numai celo captusite in mod solid si trainic si re-
parate din cand in cand s'au pastrat ; dar de sigur s'au sapat in to-
rile romane de timpuriu puturi, la inceput putin adanci, mai tarziu
mai profunde, nu numai in orase si in sate, ci si po camp si aMturi
cu drumurile. Istoriografii apuseni scrin ca popoarele mai nordice, lo-
cuitorii Nordului, Galiei, ai Germaniei, Britaniei au dispus de iz voare nu-
meroase si s'au servit si de apa curgatoare, ca la ei saparea de pu-
turi a inceput tarziu, câ s'au inflintat puturi mai ales in orasele inta-
rite si inchise, puturi profunde in castele asezate pe indltimi. Puturi
profunde, zise arteziene, au lost sdpate deja in antichitate in Egipt si
in China. Strabo vorbeste de asemenea puturi din cari apa tasneste
spontaneu. in Europa s'au sapat celo dintai puturi arteziene in a. 1126
la Lillers in comitatul Artois in Franta, apoi in Italia in Modena ; in
Algeria s'au sdpat puturi arteziene deja inainte de sec. XIV. Puturile
arteziene sunt alimentate cu apa suterana, care venind suteran dintr'un
loc mai inalt deck acela in care se sapa putul, i curgand asupra unui
www.digibuc.ro
112 DR. I. FELIX 360
www.digibuc.ro
361 DIN !STOMA IGIENEI 113
Manastirile.
www.digibuc.ro
114 DR. I. FELIX 362
www.digibuc.ro
363 DIN IST0IIIA IGIENEI 115
www.digibuc.ro
16 DE. I. FELIX 364
www.digibuc.ro
365 DIN < ISTOIHA IGIENEI 117
www.digibuc.ro
118 1:/2. I. FELIX 366
www.digibuc.ro
367 DIN 0IS10BIA IGIENE10. 110
Cetatile.
Terile romane an avut i ele cetati, castele fortificate, a caror ali-
mentare cu apa ne intereseaza, ca si cea a mandstirilor intarite. Deja
in secolul XII, Sash din Transilvania earl au trait la taril, afarti din orase
au intarit chiar casele lor, i astfel s'au nascut numeroasele mici for-
tar* tarilnesti «Bauernburgen >. Pand in secolul XVI au fost in A rdeal
si bisericile intárite en bastioane, valuri, santuri, incat numarul castro-
lor bisericesti i aranesti a trecut peste 300. Ordinul cavalerilor ger-
mani a zidit asemenea dela anu11200 castele fortificate. Cavalerul crucii
Theodoricus a zidit in a. 1212 castelul Bran (Torzburg) cu intariri de
lemn, pentru apararea pasului, i numai in a. 1311, Sash din Brasov
au inlocuit fortificatiile de lemn cu cladiri de piatra. (C. A. Romstorfer,
M. J. Ackner, Fr. Muller).
Tn actuala Romanie au existat cetati deja inainte de desdlecarea
Principatelor. Sash din Transilvania au trecut i dincoace de Carpati
si au infiintat in nordul Olteniei cetati intarite. Una din aceste cetati a
fost castelul lui Lotovar dela gura Lotrului, intemeiat de contele Conrad,
un Sas care luase in stapanire parte din Valcea i inchisese trecatoa-
rea Oltului spre Fagaras. Despre cetatea Neamtului sustine Miron
Costin ca ea exista la Daci; poate c s'a zidit pe ruinele unui castru
roman. Pantazi Ghica zice Ca cetatea Neamtului a fost fundata in a.
1190 do Cavalerii Teutoni, in timpul eruciadelor, si restaurata de Stefan
cel Mare, ca stilul de constructiune al acelei ceta'ti apartine secolului XII,
Asemenea cetatea Suceava a lost zidita de cruciati i, dui-A o pose-
siune de 50 de ani, ei au parasit Nearntu i Suceava in a. 1288, eand
au trecut in proprietatea Romanilor ; cetatea Lotrului a fost luata de
Romani in urma luptelor cu Sash, goniti poste Carpati. (G. Mandrea).
In secolul XIV, Romanii au transformat in cetati mai multe castre ro-
mane ruinate. In gradina Episcopiei de Roman exista Cetatuia, o
www.digibuc.ro
120 rat. I. vEttx 368
www.digibuc.ro
369 DIN 4ISTORN. IGIENEf 121
copiii lui Vasile Lupu, a fost multd vreme asediatd in cetatea Suceava
de Gheorghe Stefan Vodd si a capitulat, numai dupd ce isprdvise hrana
si nutretul cailor, precum relateazd Miron Costin si Paul de Mep;
in a. 1675, cetatea Suceava a fost ocupatd de Poloni cari, asediati de
Dimitrascu Cantacuzino, au suportat asediul mai bine decat un an,
rand cdnd au sleit hrana. (Miron Costin, Paul de Alep, Codex Ban-
dinus, D. Cantemir, C. A. Romstorfer).
Ruinele mdretei cettiti Suceava au fost cercetate, desgropate si con-
servate cu spesele guvernului central al Austriei, ale guvernului provin-
cial al Bucovinei si ale orasului Suceava, in a. 1895-1897, sub conducerea
invätatului arhitect C. A. Romstorfer, care a gdsit In aceste ruine restu-
rile unui apeduct, tevi de pdratnt ars, jghiaburi cioplite de piatrd, aco-
perite en pRici de piatrd, pentru scurgerea apelor murdare spre santul
inconjurdtor, adânc de 12 m. Tevile apeductului au fost fabricate din
lut ales, amestecat cu nisip de cuart; ele an avut diametrul de 12-18
cm., au fost bine imbinate, lipite cu var amestecat en cdramidd pisatd.
Apeductul venia dela indltimea Lisaura; a avut ramificatii in ora i spre
cdramiddria foarte veche dela malul pardului Calcaina, unde s'au ars
olanele si ctirdmizile pentru clddirea cetii, ardmizile smdltuite pentru
ciubuce, pentru biserici, s. a., descrise si de C. Istrati. Vasele gdsite
in ruine sunt de lut fin, de porcelan, de sticld find de diferite colori,
frumos impodobite. In cetate a mai existat o cisternd si izvoare captate.
In leggturd cu cetatea Suceava era fortdreata Zama cu o mands-
tire armeneascd, fortdreata infiintatd, dupd C. A. Romstorfer, in a.
1551, mai intdrità in 1680 de Regele polon Sobieski, inconjuratd cu zi-
duri, bastioane, santuri. C. Istrati a vdzut la Zamca inlduntrul eetdtii o
fantdnd ghizduitd cu piatrd, adâncti de 60-80 m., despre care se zice cd
ar fi fost fdcutd in timpul lui tefan cel Mare.
0 altd cetate a lui Stefan cel Mare a fost CrAciuna, la picioarele mun-
tilor Vrancei, nu departe de Odobesti; ruinele ei au mai fost vdzute de
Dim. Cantemir si do Miron Costin. Stefan cel Mare a mai zidit, ori mai
bine a reinnoit o fortdreatà langä orasul Roman pe malul Siretului, ce-
tdtula Smeredova (Engel), Smederova (Wolf) sau Semendrova (D. Fo-
tino), si i-a dat numele de Cetatea-Noud,Novograda, in 1495. Sub Mihaiu
Sturdza s'au cautat comori in fundatiunile cetAtii lui Stefan Novograd;
s'a gdsit un canal spro apus, poate apeduct sau canal de scurgere,
osebit de canalul prin care fortareata se ineonjur a cu apd din Siret.
(Episc. Melhisedec).
C. Istrati a fdcut istoricul cetii Ciceiul, ziditil in muntii Rodnei pe
urmele unui oras dac ; in a. 1866 mai erau vizibile zidurile, ferestrele
www.digibuc.ro
122, int. I. FEL13{ 870
www.digibuc.ro
371 DIN .ISTORIA IGIENEI >>. 123
(Hans Prutz). Deja in secolul XIV s'au publicat in unele orase germane
prescriptiuni asupra departarii puturilor dela latrine; ele au fost obser-
vate pana la rdsboiul de treizeci de ani, cand au cazut in desuetudine
ca multe alte regule de salubritate i n'au mai fost reinnoite dealt in
secolul XIX. Dupd descoperirea Arnericei si a call maritime spre India,
s'au desvoltat i imbogatit orasele comerciale din Anglia, Olanda Spa-
nia si au imbunatatit salubritatea lor. (Sitte). In Germania si in alto
teri, orasele mai sarace an fost alimentate en apa din puturi sapato
in vecinatatea caselor de locuit, dar s'a adus si apa din izvoarele
din apropiere in tevi de lemn. In secolul XV incepe in mai multe teri
construirea de apeducte, deocamdata numai pentru alimentarea de
fantâni monumentale, de famtani publice. Dintre aceste apeducte, este
mai insemnat cel dela Siena in Italia, lung de 25 km., terminat in
a. 1419, menit a alimenta Lantana monurnentald Fonte Gaia. In Ger-
mania, infiintarea de fantâni monumentale alimentate prin apeducte
incepe la Braunschweig in a. 1408, la Bautzen 1496, la Leipzig 1539,
la Stuttgart 1566; in Elvetia la Zurich in a. 1430; in Franta la Paris
si in unele palaturi afara din Paris, in a. 1527. La Jena, unde popo-
ratiunea s'a servit de apa curgatoare, Ducele ordona in a. 1551, ca spa-
latoriile de land sa se mute langa apa din josul orasului.
Originea celor dintai orase rornane este intunecatd. De vreme ce din
orasele antichitatii, din cele zidite de Romani, au ramas eel putin ruine
caH aratä intocmirea lor, asezamintele lor igienice, n'a ramas nimic
din orasele de lemn si de lut ale Romanilor din evul mediu. Dela
orasul Floci din judetul Ialornita, po malul stang al raului Ialomita, in
apropiere de Dunare, oras ocupat de Turd in secolul XVI, carui oras
Mihaiu Viteazul a dat foc in a. 1594, cand a batut pe Turci, oras cu
port insemnat, cu 38 biserici, Wan rams urme, desi el mai este men-
tionat in istorie in a. 1689, in timpul lui Constantin II Vodd Basarab
Brancoveanu. (I. I. Provian). Daca ar fi existat la Floci apeducte, rezer-
vorii de apil, stabilimente de bra; tot ar fi ramas urme. Am vorbit mai
sus de cetatea Craciuna, zidità de tefan cel Mare la picioarele muntilor
Vrancei; in jurul acestei cetati se formase orasul Craciuna, dela care
n'au ramas urme. Asemenea a disparut orasul Cetatea-Noua, format
in jurul fortaretei Cetatea-Noua ori Novograd, descrisa de Episc. Mel-
hisedec; in secolul XVI a figurat Parcalabul de Cetatea-Noua ca martor
in mai multe docurnente. In secolul XIII au existat in Moldova orasele
Tecuciu, Haliciul-Mic (Galati), probabil i Barlad, capitala micului stat
Barlad intre Siret i Marea Neagra, i alte orase ca capitale ale Voe-
vodatelor romanesti din Oltenia si Muntenia si ale ducatelor românesti
www.digibuc.ro
124 Mt. I. FELIX 872
www.digibuc.ro
373 DIN .ISTORIA IGIENEI 125
www.digibuc.ro
126 DR. I. FELIX 374
Spalaturile bale.
Independent do cultura yenitd din Orient, do cea elend i romand,
s'a nAscut in e-vul mediu dincolo de Oceanul Atlantic, in mod autoh-
ton o altA civilizatie, in care lucrdrile hidraulice, intrebuintarea largd
de apA, igiena in general, au jucat un rol important. Spaniolii, cdnd
au descoperit Mexicul in 1517, an gdsit acolo un popor cu civilizatie
veche, orasele aveau temple marete, palate cu havuze, apeducte, UM,
zidite de Tolteci, popor anterior celui care a locuit in Mexic, in tim-
pul cAnd Cortez a descoperit acea tard. Asemenea in Peru, in a. 1522,
Pizzaro a gdsit o culturd veche, datorità poporului aproape stins de
Inka, care condusese apeducte peste muntii Cordilieri, care zidise fru-
mosul oras Cuzco si alte orase cu bdi luxoase, cu temple, care con-
struise in regiunile muntoase sosele trainice, capo-d'opere de arra.
(Sophus Ruge). La Indienii do Dacota sau Sioux, cari ocupau pre-
riile intre fluviul Missisippi si muntii Arkansas, a gdsit Ferdinand
de Sato in a. 1540 asemenea o civilizatie inaintatA, orase cu bai de
sudatiune, analoge actualelor bài rusesti. (Catlin).
Dupd cAderea Romei, bdile an fost cultivate in Irnperiul bizantin,
independent de intrebuintarea lor intinsd in orientul mahometan. Arabii
au zidit stabilimente balneare splendide in Spania. In occidentul Eu-
ropei au existat in prima jumiltate a evului rnediu ici, colo stabili-
www.digibuc.ro
375 DIN ISTORIA IGIENEI. 127
www.digibuc.ro
128 DR. I. FELIX 376
www.digibuc.ro
377 MN .1STORIA IGIENEb. 129
beau met si bere fiartd din orz, c i Galli i Spaniolii au bdut here,
cd Tracii beau mult. La inceputul evului mediu, cercurile crestine so
abtineau in parte de bäuturile imbätdtoare, parte le-au intrebuintat cu
mare moderatiune; misionarii veniti in nordul Europei din terile su-
dice erau sobri si au prescris sobrietate popoarelor convertite. In multe
locuri, calitatea rea a apei a contribuit la inlocuirea ei prin bere si
prin yin. Se pare cd deja in prima jumdtate a evului mediu, in terile
scandinave si in Nordul Germaniei se beau multo lichide alcoolice, si
cd urmdrile abuzului lor au fost manifesto, o probeazd Edda veche, co-
lectiune de cantece din secolul IX, monument insomnat al literaturii nor-
dice, si Nibelungen, mitul german despre uriasul Hymir, care in lupta
zeului Thor a luat dildarea, in care apoi Oegir a fiert bere pentru zei. In
Edda, Hars aratd influenta berei asupra vointei i intelectului. Pand la
secolul XIII in castelele i palatele ca valerilor si principilor din Germania
sudicd si medie din Franta si din Italia a domnit sobrietate; numai
in terile nordice abuzul bduturilor era rdspandit, si cronicele norve-
giene aratd mäsurile aspre luate de Regele Norvegiei Sverrir (1184
1202) contra betiei si contra importului de yin din Germania, care
a Mcut concurentd berei slabe indigene. La Germani, gAtirea berei
constitui in evul mediu industria alimentard cea mai importanta. Din
secolul XIII existd prescriptiuni despre fabricatiunea berei si despre
preturile ei. In vechhne i 'And la secolul XII hameiul nu era in-
trebuintat la fabricarea berei, ci ea se aromatiza cu cmyrica , cu
«Gageb i cu muguri de brad. Pe la finele evului mediu apare berea
forte, Braunschweiger Mumme, premergdtoarea berei bavareze. (I.
Bergman). In secolii XII si XIII, republica Veliki Novgorod dela Volga
a mijlocit comertul international intro Asia si intre centrul i nordul
Europei si Hansa gormand, a schhnbat contra cânepei, inului, bldnilor
si pieilor bere, olandd, postav si obiecte de metal.
In a. 1240, medicul francez Villeneuve (Arnoldus de Villa nova) a
descris fabricarea akoolului din yin, a spirtului prin distilarea vinului,
dar pând la inceputul secolului XVI, spirtul a lost intrebuintat mai mult
ca medicament, de rareori ca bduturd de lux, si n'a Rica concurentd
serioasä berei, vinului i metului decat dela jumdtatea secolul XVI si
mai ales dela inceputul secolului XVII, când s'a introdus fabricarea
rachiului din cereale, si dela finele acelui secol, cdnd i cartofii au in-
ceput a servi ca material pentru producerea de alcool. (I. Felix, Ist
Igienei, I).
Cruciadele au contribuit la intrebuintarea mai largh a bduturilor
alcoolice; socotelile de gospoddrie a castelelor germane din secolii
Analde A. R.Tons. XXVII.--Mesnoriile Sect. qUin(ifice. 9
www.digibuc.ro
I :M DR. I. FELIX 378
www.digibuc.ro
379 DIN ,ISTORIA WIENEI 131
proprietatea unor vii. (N. Densusianu). Donatiunea cea mai veche, prin
care se confere unei mândstiri ortodoxe proprietatea de vii, so pare a
fi din a. 1342, când Vladislav Vv., zidind indnilstirea Vodita in Gorj,
ii dd si vii; acelas Domn muntenesc, intre a. 1364 si 1372, fundând
mândstirea Tismana, intdiul ei egumen, sf. Nicodem, a sddit o vie de 4
pogoane. (A. *tefulescu). In Moldova, documentele cele mai vechi re-
feritoare la alimentarea mandstirilor cu yin sunt cthiilo lui Ilie Vodd
din a. 1436, 1438 si 1439, prin cari milueste mandstirea Moldovita pe
fiecare an cu 10 buti yin ; lui tefan III, fiul lui Alexandra cel Bun,
care face in a. 1447 aceeas danie, ca si Bogdan Vodd in a. 1451. In a.
1577, Petra $chiopul ddruesto mândstirii Moldovita 100 galbeni, pentru-
ca in ziva mortii sale sd se facd la mândstire masa' mare cu bduturd
si de bere pentru clugrii i pentru oaspetii mireni. (A. F. Wicken-
hauser).
In veacul XV si XVI, Românii, ca si Rusii i Polonii, au mai cunos-
cut metal, mied, idromel, bduturrt fermentatä, gdtitd din miere, impor-
tatd din Polonia. In socoteille Lembergului din a. 1466 so mentioneazd,
intre plocoanele trimise lui $tefan cel Mare, met. (N. Iorga).
Cu toate di in evul media in mandstiri, la mesele domnesti i boie-
resti se bea nu numai apd, ci si yin si bore, abuzul bduturilor imbd-
taltoare este considerat ca necuviincios i vdtdmAtor. In invdtdturile
lui Neagoe Basarab Vv. (1512) cdtre fiul sau Teodosie Vv., Neagoe
vrea sd-si invete finl cum se cade Domnilor sä add la mash' si cum
vor mâncà si vor boa ; sd bea chiar, cdei nu este menit pustniciei, dar
nici odatd sd nu cadd in uritul pdcat al betiei si in cele ce viii dupd
&aim (B. P. Hasdeu, N. Iorga).
In terile romAne au existat dejd in evul mediu apari, sacagii, van-
zdtori de apa. B. P. Hasdeu zice cà cuvAntul vodnic, apariul, sacagiul,
viinzdtorul de apil, trebue sd fi fost odatd foarte poporan.
Ca in terile române, au existat si in altd parte vdnziltori de apd. In
epoca franca a existat la Paris corporatia negutdtorilor de apd in a. 1121.
In a. 1170, Ludovic cel gros reguleaza aceastd corporatie prin o cartd,
dupd vechiul obieeiu. In secolul XII si XIII, breasla negutdtorilor de
apd din Paris a dobAndit i monopolul plutirii pe Seina si a format
un fel de Hansä; membrii ei nu mai erau simpli apari, ci comercianti
bogati, cari vindeau cu ridicata märfurile aduse pe apd si monopolizau
comertul exterior al Parisului. (E. Martin-Saint-Loon).
In secolii XIII si XIV mai gdsim la Paris corporatia berarilor, cervoi-
siers, cari fabricd la cervoise, i corporatia des taverniers, negustori de
yin. In a. 1489 exista corporatia des brasseurs, iar corporatia destilatorilor
www.digibuc.ro
1 32 DR. I. FELIX 380
Apa in agriculturà.
Agricultura intereseazd igiena numai in mod indirect, dar multe
lucrari hidraulice serva, pe langd scopurile pur agricole, si in mod direct
pe cele igienice. In antichitate deja s'au executat lucrdri idraulice mul-
tiple si intinse pentru inlesnirea agriculturii; parte din aceste lucrari
au fost parasite in evul mediu in terile inundate de horde barbare;
alto asemenoa opere au fost infiintate din nou in aceasta epocd si parte
din cele vechi au fost conservate si mai desvoltate. Ca in antichitate,
s'a imitat si in evul mediu in unele teri lucrarea naturii, care ferti-
lizeaza pamanturile aride prin ravarstirile fluviilor celor mari, i s'au
irigat ogoarele.
In Orient irigatiunea era cunoscuta de mult si a mai fost continuata
pe alocurea ; in Siria ea se praetic i astäzi cu roate hidraulice pu-
ternice, cu cari se ridicä apa curgatoare pentru udarea pamanturilor
cultivate. Maurii, dupa ce s'au asezat in Spania, au sdpat canale de
irigatiune, din cari uncle mai functioneaza i astazi; ei au zidit In
Europa celo dintai rezervorii-stdvilaro din munti, inchizand oath o vale
dela poalele muntilor, pentruca apa co se scurge din ei sa o culeaga
www.digibuc.ro
381 DIN ISTORIA IGIRNE/. e 133
www.digibuc.ro
134 DIt. I. VELD{ 382
www.digibuc.ro
383 DIN (ISTORIA IGIENEID. 135
www.digibuc.ro
136 DR. I. FELIX 384
Emil dintre Papi au sapat din nou canale pentru scurgerea ape-
lor stättitoare: Bonifaciu VIII, 1300, Martin V, 1417, Sixt V, 1585, ase-
menea in secolul XVI Ducii de Medici. (Grottanelli, Donat, Felix Dahn).
Dupa ce deja poetii antici latini Horatiu si Ovidiu au descris cu co-
lori lugrube actiunea dezastroasa a paluzilor, vine in evul mediu
Dante, cantand in Divina Comedia teribilele suferinte ale nenorociti-
lor din Infern, deseriind tristele Mareme, in earl se stinge totul ce
este sari:Late i viata, ca facand parte din iad, enumerand intre pa-
luzile cele mai omoritoare cele din Val di Chiana, Toscana, Sardinia.
In evul mediu j cultura orezului a inlesnit pe alocurea formarea de
paluzi. Arabii au adus cultura orezului din Hindostan in Delta Ni
lui si in Spania; de acolo ea a fost introdusa in Italia in secolii XV
si XVI. (G. F. Hertzberg).
Despre Germania scrie Iul. Cezar, Tacit si Pliniu, ea era aeoperità
en paduri i rn1atini, avand clima aspra. Jordanes, Got care a scris
in Moesia pe la a. 550 istoria Romani lor si a Goti lor, descrie mlas-
thine, padurile cu ape stätãtoare, cari serviau Slavilor si Anti lor
dela izvoarele Vistulei drept cetati. (Z. C. Arbnre). La moartea lui
Carol cel Mare, partea Germaniei actuate mai era acoperita en mlastini
si paduri. Dela secolul X panil la secolul XIV, sesul nordostic al Ger-
maniei a fost treptat colonizat i asanat prin cultura extensiva, dar
paluzile au disparut numai foarte incet. (Th. Freih. v. d. Go ltz). Cain-
Orli cistercinensi, al canon ordin a fost fundat in a. 1098 la Citeaux
langa Dijon, au fost in a. 1115 adusi in nordul Germaniei, uncle au
de venit factori economici, civiliz an d po tarani, irnbunilt in d cultura
agrara, secand paluzile, scurgand apele statatoare, prefacand terenurile
inundate in pamanturi arabile, taind padurile acolo unde era lipsti
de pamant arabil. In acelas mod au mai lucrat chlugarii Praemon-
stratensi in regiunea dintre Elba si Havel. (Hans Prutz). In a. 1232
s'au colonizat regiunile palustre din nord-vestul Germaniei, actuala
provincie IIannover, crilucratori cari au sapat santuri pentru seurge-
rea apelor statiltoare. In regiunile paduroase strabatute de Vistula
(Weichsel), cavalerii ordinului Teutonic au starpit in secolul XIII pa-
luzile. (Ritter).
In Rusia in secol XII si XIII s'au intins paluzi mari intre Nov-
gorod si Moscva, cari au oprit po Mongoli in rasboaiele Ion cu Nov-
gorodul, nu insa po Moscoviti. Dim. Cantemir, in Istoria Imperiulni
Otornan, vorbind despre rasboiul lui Mohamed IV in Uerainia, o de-
scrie ca o tara stearpa plind de bàIi i de ape.
In Irlanda Wind la finele evului mediu, lacurile i baltile au servit
www.digibuc.ro
'385 INN ISTORIA IGIENEI). 137
www.digibuc.ro
138 DR. T. FELIX 386
Deichbuch. Leipzig 1871; B. P. Hasdeu, Columna Zvi Traian. III. Buc. 1872; Grot-
tanelli, Le Maremme Toscane. Siena 1876; Dim Cantemir, Istoria Imperiului Oto-
man, trad. de I. Hodos. Buc. 1876; F. A. Wickenhauser, Geschichte des Klosters
So Um. Czernowitz 1877; Felix Dahn, Urgeschichle der german. und roman. VSlker.
Berlin 1881; Vincent, Die Drainage. Leipzig 1882; Fraazius i Sonne, Handbuch
der Wasserbaukunst. Leipzig 1882; Pere ls, Der Ackcrbau. Berlin 1884; C. Gooss, Die
römische Lagerstadt Apulum in Dacien. SchEissburg 1878; Donat, Les Paludi Pon-
tini. 1887; N. Iorga, Pretendenfii domnesta in sec. XVI. Buc. 1898; G. I. Ionnescu-
Gion, Bucurestii pdnd la .1500. Buc. 1808; B. P. Hasdeu, Elymol. Magn. Rom. Buc.
1808; Zamfir C. Arbure, Dasarabia in see. XIX. Buc. 1899; A. Philippson, Das Mit-
telmeergebiet. Leipzig 1904.
www.digibuc.ro
2R7 DIN tISTORIA IGIENEt . 130
www.digibuc.ro
140 tat. I. FELIX 388
www.digibuc.ro
389 DIN eISTORIA IGIENEI.. 141
cari paste proaspAt i s5rat : de curru Masa > vocato, salsorum pis-
cium unciam dent, item de Masa vel centenario..., cuvantul masd este
dar identic cu maj5, car plin cu paste ori 100 de pfunzi apuseni, un
cen tin ar.
In Principatele Române, cele mai vechi donatiuni de pesciirii fAcuto
indnAstirilor, pe cari le-am ga'sit mentionate in literaturl, sunt cola
ardtate de A. Stefulescu (11Idndstirca Tismana)§i de B. P. Hasdeu (Negru.
Vodd): Vladislav Vodd (1342-1364) a ddruit mân5stirii Vodita in Gorj,
celei mai vechi mândstiri in Oltenia, venitul domnese dela Dun5re,
opt viirsii dela Cataracta Nucului ce duce la podul cel mai de sus la
Rusava ; Radu Negru (1373-1384) a inchinat mândstirii Tismana balta
Bistretul; Dan Vod5, fratele i predecesorul lui Mircea eel Mare, in a.
1385 a confirmat mânstinii Tismana proprietatea satului Jidostita en
paraul §i toatd pescdria dundreand cea din mijloc. In Ist. crit., B.
P. Hasdeu mai reproduce o carte de miluire din 1387 a lui Mircea
cel Mare, prin care ddrueste mânästirii Nucetul toate bIiJe pand la
gura Ialorniei, i in Arch. ist., I, un alt uric de acelas Domn, datat
din Giurgiu 1399, prin care libereazd satul Pulcoutii al mândstirii dela
Strugalea do legea de a pescul. moruni 3 zile pe an pentru Domn, 15-
sand si aceasta in folosul mândstirii Strugalea ; apoi un uric, datat Tis-
mana 1406, prin care Mircea Vodd acordd mânAstirii Tismana monopolul
pescuitului in apa Tismanei.Donatiunile cele mai bogate le-a prima ma-
nAstirea Tismana in a doua jumatate a secolului XV si in secolul XVI.
In a. 1529, Moise Vod5, cu cartea datatd din Targoviste, intdreste
mandstirii Tismana vdmile dela Calafat si dela unele bIi, enumerând
mdrfurile supuse la vam5 : din 10 pesti 1 paste, dela o luntre cu paste
aspri 30, de majd aspri 15, de car aspri 4, de povara de cal aspri 2,
iar dela baltile "And la Severin de 10 pesti 1 peste.
Tot atat de numeroase sunt donatinnile de bdlti, de elestae, do
pescArii, de privilegii de pescuire, fAcute mdn5stiri1or din Moldova.
Gr. Ureche zice, in Cronici, cd in a. 1399 Alexandru cel Bun a zidit
doud mândstiri, Bistrita si Moldovita, i le-a inzestrat en sato en ve-
cini, cu elestae, en vestminte scumpe. B. P. Hasdou pub1ic5, in Arch.
ist., I un uric al lui Alexandru eel Bun din a. 1409, prin care hd-
rdzeste mandstirii Pobrata monopolul unei piirti a baltii numite So-
muzul pe poiana Siretului, si tot in a. 1409, Stefan Vochi dilrueste
mândstirii Moldovita nista MO lângd Nistru si scuteste mAnAstirea
de vama dela peste. (F. A. Wickenhauser, Moldowitza). In anul 1442,
Stefan cel Mare ddrueste mAnAstirii Neamtu pe tot anul cloud rnAji
de pe§te dela Chilia §i din partea Doamnei trei cilrute de icre negro
www.digibuc.ro
142 DR, I. FELIX 390
www.digibuc.ro
391 DIN tISTORIA IGIENEI.. 143
indeletniciau i boierii. Cernat Aprodul, unul din vitejii lui Stefan col
Mare, devenit invalid, se Meuse indjar, negustor de peste, exploatand
lacul Bratesului dela Galati si aprovizionand cu peste cetatile Chilia,
Ghertina, CetateaAlbd si Curti le domnesti dela Suceava si dela Iasi
(A. Papadopol-Calimach); in a. 1527, dupd ce Petru Rares, care ase-
menea era majar, fu ales Domn al Moldovei, era pe drum dela Galati
la Iasi cu maje, cu 10 care cu cate 6 boi indircate cu peste, cand a lost
intampinat la Docolina langd Bar lad de deputatiunea care venia
anunte proclarnarea sa de Domn. (I. Neculcea, M. Kogalniceanu, Episc.
Melhisedec). Se pare cd Petru Rares si in timpul domniei s'a mai ocupat
cu negotul de peste, cdci in a. 1543 el a scris din Husi Bistritenilor,
cerand un ndvod lung de 60 coti. (N. Iorga).
Incheind aceasta expunere asupra pescariei in evul rnediu, trebue
O. mai rnentionez scrierile, earl irni sunt cunoscute, asupra pescuitului
din acea epocd, din cari scrieri unele sunt manuale de istorie natu-
rata si de agriculturd, cari se ocupd si de cresterea pestilor: Columella,
tradus in limba gormand de Michael Herz. Bassel 1538; Petrus de Cres-
centiis, Ruralium commodorum libri XII, din sec. XIII, Italia, reti-
parit la Augsburg, 1471; Caroli Stephani, Praedium Rusticum, din sec.
XV, tradus in limba Erancezd i germand; Hieronymus Bock, nilsc.
1498, Istoria naturald, in limba germand; Conradius Gessner,1516 1565,
Istoria naturala, in limba latind; Otto Brunfelsius, + 1534 la Strass-
burg, Istoria naturala, in limba latina; Leonhard Fuchs, nascut 1501,
Istoria naturala, in limba germand; Rembertus Dodonacus, 1518-1585,
Olandez, Istoria naturald, in limba latina; Jacobus Theodorus, Taber-
naemontanus,+1590, Istoria naturald, in limba latina; Conradi Heres-
bachii ReiRusticae lib. IV, Piseicultura, Coloniae 1560; Johannis Coleri,
Oeconomia domestica et ruralis. Wittenberg 1591; Abraham von Thurns-
hirn, Unterrieht in der Haushaltung. 1553.
In Italia deja in vechime, Romanii au extras sare din apa de mare,
mai ales la Ostia, la gurile Tibrului, de uncle rnergea Via salaria la
Roma. La inceputul evului mediu, comertul Venetiei s'a desvoltat, gratis
salinelor dela Lido. Salinele vechi dela Comachiu, la gurile raului Po,
inflintate in evul mediu i protejate atunci de un castel bizantin,
functioneazd i astdzi. (L. M. Hartmann).
B. P. Hasdeu (Negru-Voda) arata cd in secolii XII si XIII, corabiile
Venetienilor, patronate de imperiul bizantin, cutreierau Marea-Neagrd
sivizitau din cdnd in cand Dundrea pand la Calafat, pand la portul
Nedeia, cetate din Dolj. Venetienii faceau comert mare cu sarea pro-
clusa do ei. Fabio Mutinelli spune ca Venetienii au vandut sm.()
www.digibuc.ro
144 DR. I. FELIX 392
www.digibuc.ro
393 DIN <,ISTORIA IGIENEI 145
www.digibuc.ro
146 DR. I. FELIX 394
manasarilor Tismana i6Vodita, mai adaugand allele dela sine, intro cari
si doud sate cu mori pe Bistrita. (B. P. Hasdou, Arch. ist., I).
In a. 1432, Stefan Vodd rasplateste pe Hodca Costiciu, care I-a slujit
cu eredinta, cu un sat si cu morile la Siret. (N. Iorga, Stud. vi Doc., VII).
Mai gashn in colectiunile de documente istorice numeroase alto 01.0
do miluirea manastirilor, a ostenilor, a functionarilor domnesti cu mon
ale lui Stefan cel Mare si ale altor Voevozi din evul media si din
epoca moderna. Unii boieri si mandstiri au posedat mai multe mori,
cari au constituit o avere insemnatd. Dupa catastihul averii manastirii
Galata Iiingri Iasi, din a. 1588, daruit Academiei de D. A. Sturdza,
acea rnanastire posecla atunci 21 mori si 6 pive. (B. P. Hasdeu, Cuv.
din beitr.)..
in legislatiunea romand, apelo curgatoare, afara de raurile toren-
tiale timpurare, periodice, erau clasfficate printre lucrurile comune, ne-
fiind proprietatea nimanui, intocmai ca aerul i ca apele marii. Flu viilo
faceau dar parte din categoria bunurilor publice (D. Nenitescu, Duna-
rea in dr. intern. pub l.); apele sta tatoare: elestaele, iazurile, ca si pu turn()
ei cisternele,sunt proprietate privata; dar si aceasta din urma proprie-
tate era la unele popoare marginal Felix Dahn aratd ca Vestgotii in
Ispania, 866-711, au creat legi asupra drepturilor morilor cu apd prote-
jand interesele generale ; nimeni nu putea oprl pe altii de a se folosi de
apa de pe teritoriul lui, care prisoseste, dupa ce s'a alimentat proprie-
tarul ei; se interzice stramutarea cursului natural al apelor in detri-
mentul riveranilor vechi, se apárd drepturile pescarilor i morarilor,
dar se proteg si interesele obstei.
B. P. Hasdeu aratd (Negrit-Vocli) cä in timpurile cari au precedat
organizarea Principatelor Romano, utilizarea apelor se regula prin acte
publice. in primal timp dupd intemeiarea Principatelor Romano, apele
curgatoare erau, ca si la Romani, proprietate comuna, dar treptat s'a
schimbat acest drept; proprietarul riveran, boierul, egumenul, epis-
copal, se considerd si ca stapan al apei, avand singur dreptul a pes-
eta* si a infiinta mori, luand dijma si din apa, adica din peste. Apele
rdinan gospod numai in teorie, cdci malul este rnosienesc, al proprie-
tarului mosiei. (N. Iorga, Studii i Doc., VI). Deja sub Alexandra cel
Bun si sub urmasii sai, prin numeroase urice ale Domnilor, se concede
cu proprietatea pdmantului i cea a apelor, a celor curghtoare si stdtd-
toare si a izvoarelor. N. Densusianu (1st. Teirii Feigeira$ului) aratá Ca
si dincolo de Carpati, boierii proprietari erau i stäpani ai apelor, cu
dreptul excluziv de a pescui si de a construl mori, caci si acolo li se
recunoaste dreptul asupra apelor prin diplome, dar aceste diplome,
www.digibuc.ro
395 DIN < ISTORIA IGIENEI). 147
www.digibuc.ro
148 DR. I. FELIX 396
in §tiinta evului mediu, apa mai face parte din cele 4 elemente ale
lui Empedocle i Aristotele, cari numai pe la finele evului mediu au
fost inlocuite cu eele neoplatonice ale alchimiVilor. Despre originea iz-
voarelor a mai fost admisä In evul mediu pAnd. la Descartes teoria
liii Aristotele, e1 aerul rdspandit in adâncimea pdmântului se trans-
forma in ap5, care din diferite cauze se ridicd pand la suprafata pa-
mântului. Rend Descartes (Cartesius Renatus, 1596-1650) a inlocuit
aceastd teorie a lui Aristotele en cea cã izvoarele se nasc din apa do
mare, care pdtrunde prin interstitiile solului piing de desubtul mun-
tilor, de unde cAldura centrald a prtmantului o tidied ca vapori cari,
condensati, dau na*tere curentilor suterani do apd.
Despre originea izvoarelor de apd caldd a mai fost in evul mediu
rdspanditd teoria idrologica a lui Empedocle, dupa care apa lor se
incdIze,5te asupra unor focare suterane fierbinti peste care curge, pe
laugh' teoria lui Seneca, dupd care apa se inchlzete prin pucioasa
din pamant. In literatura teologicd dela inceputul evului mediu, aceste
teorii an fost puse in legdturd en foeul care arde in iad. Despre Duntire
au crezut pdrintii bisericii, cd este until din cele 4 fluvii cari ies din
raiu. (Conrad v. Megenberg, And. Baccius, A. Papadopol-Calimach).
Despre fizica mdrii evul mediu primise deja dela antichitate oarecari
cuno*tinte. Unii autori ai evului mediu vorbese de adâncimea proba-
bird a marii de 15 stadii ori 3.500 m. Fenicienii constatase deja la
Virmurile atlantice ale Ispaniei fluxul i refluxul periodic i raportul
lor cu luna. Aristotele ardtase dejh cà soarele sustrage märii apà prin
evaporare §i cà aerul cald contine in solutiune mai multd umiditate
decht aerul rece. In secolul XV s'au cunoscut deja curentii maritimi
do apd incalzitd in regiunile eeuatoriale, care curge spre regiunile
temperate, dar climatologia nu era ined destul desvoltatd, pentru ca sä
se poatd apreeiã importanta acestor curenti ; exemplul pentru a de-
monstrà influenta lor climatica ni-I dd Marea Britanie §i Irlanda; gra-
tie actiunii curentului Golf-stream, clima acestor insule este cu mult
mai dulce deck ar trebul sä fie, conform latitudinii lor geografice, si
permite ca i in timpul iernii sä se are, sd se semene, sd iernezo vi-
tele pe camp §i s pasc5; china dulce a Irlandei explicd mica morta-
litate a poporatiunii ei, cn toatd mizeria ce sufere.
Rolul ce in evul medin §i in era noud apa joacd in medicina popo-
rand din terile romdne este o continuare a tradifiunilor romane §i a
www.digibuc.ro
307 DIN ISTORIA IGIENE/ 149
www.digibuc.ro
150 DR. T. VELIX 398
www.digibuc.ro
390 1MN cISTORIA IGIENET 151
Era moderna.
1. introducere.
Era moderna se caracterizeazd in Occident prin succesele in apli-
carea rationald a apei in agricultura, prin continuarea irigatiunilor,
combaterea inundatiunilor, prin regularea cursului apelor curgatoare,
prin secarea treptata a multor ape stätatoare, prin imbundtatirea tra-
iului ; numai in secolul XIX se imbunatateste alimentarea comunelor
cu apa, se apara apele curgatoare contra infecthrii, se introduce o de-
partare mai sistematica a necurateniilor din case si din orase. In Prin-
cipatele Romane continua navalirile inimice, mai ales ale Turcilor,
si se opun infloririi satelor i oraselor. Principatele devin teatru ne-
contenit de rásboaie, i aceasta devine cauza inapoierii lor culturale,
materiale i igienice.
www.digibuc.ro
152 DR. I. FELIX 400
www.digibuc.ro
401 11TN ISTORIA IGIVN ET 153
munca cate ceva mai bun in bordeitil sau, ispravnicul intervine, isprav-
nicul filra alta leafd decat voia de a prada si a fura pretutindenea pe
uncle poate, i putinul lui avut se duce de umple punga strainului.
Sub Fanarioti, orasele se and in mare parto dependinte de proprietari
mari de mosii; ordsenii se luptà cu boierii cari voiesc sa-i supuna la
clac, si aceasta impiedica ori ce initiativA pentru progresul igienic al
oraselor; orasele trebue mai intAiu sa rescumpere mosia inconjuratoare
dela proprietarul ei. Satenii sunt adeseori siliti a-si stramuth satul
dupa bunul plac al boierilor si li se hotarasc pentru aceasta cateodata
locuri uncle nu se pot saph puturi. Chiar puturile sapate de thrani
aldturi cu drumurile sunt cateodata desfiintate i astupate de boieri,
cAnd se afla in apropiere de araturile lor.
LIteratfirii: I. Chr. v. Engel, Geschichte der Moldau und TValachei. Halle 1804;
Episcopul Melchisedek, Chronica IIuilor. Bucuresti 1869;B. P. Hasdeu, Cuvinte tin
bdtreini. Bucuresti 1878; N. Iorga, Sfdrsitul veacului XVIII in Virile romdne.
Buc. 1802; I. Tanoviceanu, Rdsturnarea lui Vasile Lupu. Bucuresti 1902; Ludwig
Felix, Der Mu fluss von Shutt und Recht auf die Entwicklung des Eigentums. II. 2.
Leipzig 1903; 1. Bianu, Episcopia Strehaiei. Buc. 1904.
1. Rufele.
www.digibuc.ro
154 tfl. I. PELIX 402
www.digibuc.ro
408 DIN .ISTORIA IGIENED. 155
www.digibuc.ro
456 DR. I. FELDt 404.
www.digibuc.ro
405 DIN ISTORIA IGIENEI . 157
Meute din piei si din stofe de lana; tesaturile de in sunt foarte rare.
Arheologii germani din cei din urind ani nu admit ea in epoca pre-
istorica s'ar fi tesut panza de in. Freih. v. Tröltsch (Die Pfahlbauten,
1902) zice cd in locuintele lacustre din epoca preistoried se gdsesc nu-
mai impletituri de canepa, de paie, de teiu. K. Lampert (Die Zeit der
Pfaldbanten, 1904) aratã ca, in locuintele lacustre din epoca neolitica.
si din cea de bronz, s'au gasit unelte de tors, fire toarse, retele si panze
impletite, nu tesute. Existenta tesdturilor de in si de canepd in perioa-
dele pe cari noi le numim preistorice nu este dar dovedita ; in niei un
eaz nu este probabil, ca stofele cari poate s'au fabricat in acele tim-
pun an servit la confectionare de camasi si de alto rufe, cari se schimba,
so primenese in intervale scurte, pentru a so spala.
Canepa, Cannabis sativa, originara din Persia si din India, a fost
introdusd in Europa ca plantã textild in timpuri foarte vechi. Dupa
Erodot, Sciii au cultivat clinepa pentru samanta ei imbiltatoare, Tracii
§i Grecii pentru fibra ei textila, din care au tesut stofe pentru vest-
minte i an Mcut din ea si funii. Romanii au eultivat asemenea canepa.
Inn], Linum usitatissimum, s'a cultivat la inceputul culturii in Egipt,
in Asia mica, Fenicia, Palestina; s'au facut din in vestminte, panze do
cordbii §i corturi. Erodot spune ca Babilonenii purtau vestminte de in;
Strabo arata cd in orasul babilonian Borsippa s'a exercitat industria
inului. Din Asia cultura inului a trecut in Grecia veche. Omer men-
tioneaza inul, dar totdeodata aflam din Odissea, ca Ulise n'a purtat
cdmasä ; dupa baie, dupd ce a fost sters en stergare si parfumat en
esente, i s'a prezentat numai tunica si celelalte vestminte. Dupa Erodot,
vestmintele de in sunt luxoase. Dupd Vergilin, Romanii au invdtat dela
Gali cultura inului. Pliniu vorbeste de intrebuintarea panzei de in, co
a servit la imbracamintea castei sacerdotale. Titu Liviu spune ea, in
secolul V a. Chr., inul se intrebuinta deja la Romani. Samnitii purtau
tunici do in. Cicero a blamat luxul vestmintelor de in ce se purtau in
vremea lui. In evul mediu, cultura inului a fost introdusa la popoarele
germanice, celtice, slavice si litvanice. Cultura inului era in floare In
Irlanda si in Silesia in secolul XIII, introdusd prin Walonii imigrati si
prin calugari francezi; in secolul XV, progresul culturii inului in Europa
a fost impiedicat din cauza rasboaielor religioase. In anul 1530, Jiirgens
a inventat roata de tors, rodanul en roata, destinatd a inlocul In-
sul. (Rufin, Lohren). Bumbacul se eultivd din timpuri imemorabile in
India; inaintea erei crestine, el a fost plantat si in China si in Egipt.
Vechii Peruviani si Mexicani 1-au cunoscut inaintea cueeririi spaniole,
si Columb 1-a gäsit in insulele Antile. In Statele-Unite, cultura bumba-
www.digibuc.ro
158 DR. I. FELIX 406
www.digibuc.ro
407 DIN ,4ISTORIA IGIENEI. 159
rdsboiul lui Traian cu Dachii, cd la 101 dela IIr., mdcar Ca Dachii furd
biruiti, insä din oastea Romanilor multi au picat, iar cei rdniti atata
an fost de multi, cat la apotecari i la tirulici ne mai rdmaind panze-
turi, au scos Traian mesele, servetele i ntifrdmile, si le-au dat sä fie
pentru legdturile ranelor slujitoresti.
Despre Germani scrie Iu liu Cezar, ea Gerrnanii bogati poartd de-
desubtul tunicei un vestmant de land ori de in, dar iarna pun toti
numai vestminte de piele ; 100 de ani dupd Iuliu Cezar, zice C. C.
Tacit, cd Germanii se imbrdcau en cojoace, c& aduceau insa prin ne-
go i un port mai fin; femeile se invAliau mai des cu vestrnante do
in ornate cn vdrgi roii, vestminte fàrà maneci. Dupd Felix Dahn, Vest-
gotii purtau o tunicd ingusta, peste care se. incingeau cu cured ori cu
cingdtoare, deasupra puneau manta ori bland. Pliniu aratd c In su-
teranele caselor germane se tesed panza de canepà.
Pliniu mai zice ed.' in Galia se cultiva canepd si se tesed panza.
Iuliu Cezar scrie despre Gali, c purtau pantaloni, braccae, de aceea
se numiau Galli braccati, camisole cu maneci lungi i mantele scurte,
toate de land.
Dupd Prou, cdmasa, tunica dedesubt, obisnuit de panzd de in ori de
canepd, apare in secolul VI la clasele avute sub nume de camisia sau
camisa. Femeile aristocrate i bogate purtau astfel de cdmdsi in epoca
Merovingilor, cdci Fortunat relateazd cd sfanta Radegunda a fácut
unei biserici darul de cea mai find camasd (carnisia) a ei. Camisia sau
Interula s'a numit i tunica albd ce clerul inferior purta la serviciul
divin. Conciliul de Aachen (Aix-la-Chapelle) din 817 a prescris cd fie-
care preot trebue sd poseadd 2 camisie.
In timpurile Regelui Francilor Carol cel Mare se mentioneazd cami-
sileus. Posed am date precise despre administratia economica a acelui
Rego, mai ales in cartea Baronului Th. von der Goltz, despre Istoria
agriculturii gerniane. In inventariile prescrise, in insemnarea obiec-
telor ce trebue sa se afle in casele de administratiune ale domeniilor,
se enumerd: cearseafuri, panze de masä, se prescrie prin <Capitulare
de villis vel curtis Imperatoris >, ca Genicia, casele pentru lucrarile
femeiesti, sd fie aprovizionate cu canepa, land, pieptene de land, colori.
Intre prestatiunile i indatoririle arendasilor liberi de mosii mijlocii,
de mansi ingenuiles, deosebite de mansi serviles, de mosioare mici, se
enumerd cd sotia arendasului trebue sa dea pe an un. camisol i un
fel de tartan de land: camisileus et sarcilum.
Masa, panza ce se asterne pe masa pe care se mdnancd, intrebuin-
tata deja in antichitate, devine mai freeventa dela secolul XI inainte;
www.digibuc.ro
160 DR. I. FELIX 408
www.digibuc.ro
409 DIN ISTORIA IGIENEI». 161
www.digibuc.ro
162 DR. I. FELIX 410
www.digibuc.ro
411 DIN <STOMA IGIENEI. 163
www.digibuc.ro
164 DR. I. FELIX 412
www.digibuc.ro
413 DIN ISTOIIIA IGIENEI . 165
www.digibuc.ro
166 DE. I. FELIX 414
www.digibuc.ro
CUPRINSUL
Pag.
I. introducere 1
www.digibuc.ro
Analele Academiel Itomâne. L. B.
,
noua), de ,,Yt. C. Hepites . .
XXVII. Desbaterile Acadeniiei in 1904-5
. .........
rile Primelor cloud corderinte sisinologice internationale (Nota a
(Sub Frail.)
. . ,20
XXVII. Memoriile Sectiunii $tiintifice ..... . (Sub presd.)
Metoda stroboscopica aplicata la studiul comparativ al iutelilor de
rotatiune a cloud discuri ce se mised in sens invers, de D. Negreanu ,20
Relatiuni intre fortele elastice ale vaporilor saturanti i tempera-
turile absolute, de D. Negreanu ...... . . . . . . ,20
Despre un zficainant de sulf la Verbildu si consideratinni enerale
asupra genezei solfarelor din regiunile subcarpatice, de L. Mrazec. ,20
Aronicurn barcense i Goodyera repens in Romania, de Zark. C. Pan(u. ,20
Rainasite de Dinotherium in Romania gasite Inca de pe la ince-
putul secolului trecut, de Gr. .5Velrineseu . . . . . . . . ,20 .
www.digibuc.ro
'
"..'. L. . .' ,,
'
.. r ,,,,,,,tiK.t. i,70- -
.
. 0,17.0.,,..'..."_. .'
,,
:,.;:i!..5%;,.,, ., .,I, ,..,.. ,,,,
. =
Lb
o ,
.. -
'
.
G .
;
_
.- 4.
° -
z, '
.
oyilt " ;,- r illy
:7
010! '4;7-
.;,11: '
40., 40,. " -0t, *41., .$
., e
.. v.
'A
4,7 Ap* * *-** *-
Et* '
akk *gm 9
'"41 2
*Ipr . 110 let t.49.
",
11,
et ,01.1* lb.
'
Illkr
164irt,,
1. s
4
401
; L 314(
' *- * .
*
* 4'
.
41:-
'54,4% w
.*11; '*0'. . 10 . lir ' '1- '' - - 4! -- -
, .
* *, 11, -
"' ', . A,
'AA
* .8
t4,4 1.40
-
. .-. ,, ..../ # .. et .
.t
.
st, I, 441
.
ye -.
-40.,
. .
,
we* -i0: at 4#,.a., .
A* .
,W ,
't 4 it*
e
- ;self AL, 4 '.4,.
#,* .1# 6, , .140 401..-10, * -#4 4 .7:4 4 Ow" 1
4 *. elso-9
* "
041,
**' ''''
4
k " * *. , .4!
- li '4;
*
. #44. alt
* -I
vs
,; Ag, 4x Ato. L Pe,
r
c, "r- 4 ;:* Sr*
-.
*
it
, 41
. *44'
. 0
- *
t
7
Si, 4 A., th, Z
,116 t
'VW," ; .
'OP
*40*, :deg,
* 9
/iv .4,
*,.40
.
4 *,* ' jewr 7 411
06
:11,
or
,r.....,
.
-10
. fp ...,..,-*
"p ...
.
',twit* %riga,* .
it,
.
'. . V
I
*IN ; to.
lir
44,ile,
, . .
, , .
,,........ 1101 .:
*t
"7:vik," --jaw 0, ; 1410:44 i:46 .1 SI. .4 * ..,.. ..4*'47 7
.. , ., ,
-
.
lit
+V
4,. 44 4r1 'lit.;1,
or4t- * ..40* .... .
441..°. *4* ' . 2 04 4
4.
f 0-' "
11,
9'14 .71#.
tml,
4.
,
41 gr.
%;..,641111111 ...-
.
.." *' .-
lip
....4- .it',..1. 0," :#. ..
'it ' *
st if- . r241..
' '
.
. $
* *kik* t)" 4
.-. . ..,...
.410- Alk '
.
It ' .-:
,
-4' .
SP k. .... IP** 0 *I! *.
.
.-"*..1......y*..
44111.-:
* .'41,104 i 44 'II y 4 , lp ' so. ,
'JP*, **#,,4 0 :9: *59"
www.digibuc.ro
* . # 40, ,* *, a, tri .4 .fee l' . . 4
t
.
4 44.0 oft.- dr.*
eel 110,441. 43 el.. .; : ,i; .' .,,, IP!. 1, * :Al,. P iri.''qi.'(Vil ,* .4 : , rnik, .
tt ,.
.
:.,** . w * 5
$ ,
'1;..",' 4
ii . 0,aOr%
.441. It SA"..,."--,7 ,
5
.n. l *
40
' 410199r
0 A
-46
..".41* , "- * v .. 4 , .40-*. *
... .. t, -y lip . * i ,' *
ack* 4 7.. 6.,to . ,4 * 0 Ai . ,illie
..," ,41- . dr. ..
,._ , ,.....
4, 1 ir-*''
air* A.. ip -.
, -4;5
-.10:0"Ain " ,*
.
/I'. 4 0
1.
,*" .
';
f * * .. 011 4.
, .'
. 4 -,
'
. ' ii 10,* '::, -
I
' * iikk .., '
'II, * ' ' Wit 111. 7.. ' 4, 2.'
094 . e. v 0 41IF e iii, 40 illr.
as', .-, lot it
IS& A 411
4. ; 0 'Api, * 010 %,'1.4fr s
.. .
4: 44 WTI,41,4r,-
". 1141, . IP S
'
4.. 00 ....,,..0'4.'
# * *- *.S **
lb ''
. ,, 9, 0111° lf
4 '
.
; it trim ir ': t,t, 0 .41' .2
e,
. .
e* -
t
01.% 9
..r * * t,",0 , .49
5
,106 4,1010* **. oil, 4111.1 '91Pkt .
t.dr, -
or .
*. %*
4 4"
'..ipb' * Ait*.
. '9.a.
*.
is 10. ,mitt it.r..
# -...cliv.... .
I * ek...7 .4
-
it 't 4**: ,.41i 8 4'
s.
I** * 4,
w. *4,...,.:140
'
.. :
v't 4,.!', ,
'
4 ;ekt,
*it
*54
t th:
.
9r, *11' ' 11,11* *
** wilt f; IP "9, , *ft',
# r.oe g 1.6 ; .
.4
." - 't
"14,
':4 1.44- 4111 ' r.,(4 se
II' e
- W 111.e - 44: *
el 922. *00,4' *
. . .t...4 "9..*
; . , .
Mks it IS.
oir.
a.
* * ,e4,11P, °I .**. filklit 'Et ' **'"1K 4 * fa
11.4 .11
.5 qs 4%44 '
0s* a .5
* 90 4,4 ,
014114014,
, it "
o. * Ca '
.10 4 se ft 04. . . kiit * vv.:- * OP
It
.7 * 0,44* '1114,1 7.
,
*
..*6
41. p4-.411 **4
ir
* . If
- 4
IN41 9
c,110 .
-
p
505" **
0**
*- 4 t i6411
ill: * .?*
* or 9
Air Oa 6,
*
1.1
41!*'
40,
* ° '*
* I .11;
. .0*
41,
.1*
'14.141'
4'.
ft 411* 4' ilk ; .
41
w 41.
4! ir4,
. -
lit ' , ***Mk:I..' *4 t -*'
,J11
' fir.
ilk di,: . ' E A * .1.....4116:,.. , .. `40 . lk,- : ' '
il
. **.a.
ik
.
. . ,
4
' , : ,*t.4 .
111,
... 4, is ... $10 Vor. al. * ;rip . 5.
.
.
' it*
.-
!
0 "L'oP.4ti0.54 41,...
#.
-`
4,
,...../.,*
'....ii_. 1/**%*
,.. ,....
404111) 94.111*4 ;
e - . iI .
.... ... : irr. 900 ;" ... .1, .4 ,. 44,-4.:
* * 4, ,', ,
- lit
oile.`"
1111 .*1
' :3..
al,"`
. v..
-
*F .
-. -'111, it -
.,.,-,*
,..., #4, ,f ,
. s ,' .
.
z
h
....r
II
* .tmls 0- .1*tit
.
:0
74.. :,.......A. .
'
it
.. . , If .0 '
.
8 `0, . -' ' Y.* * ' TAk .. ,S, Ilieft 4." '. .44 !'.. e
.4. . . ni
#st
' "ie. . . 4e, - Il 1
... ,
, - * . t* 10* 4.., it
: .:.
-_ * .. 'Ili
'
- -. .a,°' -1', mr # ' -
II . v
.31.fr . t **al ,#si t /7 .t ' '14+ ..
,f,.. lik
.
4
IP ,
gi . . ' %A .11, '
- or
..°. :, ' I
... .L74.
00.,.* , tor 111 1 'P. dir .
.. 4 s ..".. -. 4. : 41(1 I .-.' .'
l s , * ''' .
,, a',.* .
. . 1. , .. low ' - T.:. le ..,f.\....eli. op .*
. at 41.4 le . SL
, . ...9
'
to
" allk t Ati a
.IIP *.1. 41. 60 - t 0' - . jp ... , . i ' * .4 4- * ...r. !Lit"...
-4( .
'
0...2 . ' " e'A.s...It. k- ""-ii, Alk
''
11
-
- 5.
.. 0 °.
- 'It
t
. /I%
9, . I' - w,..* .0 * . e
$ iii, lit A
!xi)
"It
- ". ilk
. * , .. ' - '
.
11P0 Ma -111 1,, 4 4.
.
at
' w
. 1k
. ? - .*1**. . ; .* ' *40 . 04 4 5* glyi
di .N4
.
4 '! It Sr '°1«:- .1ng t 44'
1
ill
Iliv 4 " =-4t -
.. i 7--
AL
*0 4,
tl,
II;
*1,
-
ft
1 .
... ok ..1.
.
,.
: -