NUTRITIONAL GUIDE RECOMMENDED FOODS

Dr. Sebi says, “Avoid using a microwave, it will kill your food.”

VEGETABLES AND SALADS

Zucchini- Dovlecei verzi

Amaranth , quinoa, spelt, fulgi de ozaz, tarate de grau, orez salbatic

Avocado
Ardei gras

Banane verzi

Chayote (mexican Squash)

Castravetele {Sebi spune ca este nenatural dar bun de mancat}

Verdeață păpădie Frunze

fasole Garbanzo (năut) -Opțional {Sebi spune are un pic de amidon}

Jicama {aprobat de sebi}

http://www.oana-camacho-recipes.com/2015/09/baked-jicama-fries.html

nap/kale
Salată verde (toate, cu excepția Iceberg)

Okra {Sebi spune că nu este la fel de otrăvitoare ca broccoli}

Măsline

Cepe

Poke – salată cu peste marinat sau tofu

http://www.veganprogram.com/how-to-build-a-vegan-poke-bowl/
Purslane (Verdolaga)

Squash- Dovleac galben

Alge verzi (dulce, arami, wakame, hijiki, nori)

http://healthyfoodsherbalmedicines.blogspot.com/2013/09/how-to-heal-your-thyroid-naturally.html

Spanac (folositi rar) {} {Sebi spune că nu este la fel de otrăvitoare ca broccoli}

Ciuperci mai putin shitake

Frunze de nap
Tomatillo/rosii cherry/ rosii lunguiete

Năsturel {nou}

FRUITS Dr. Sebi says, “no canned or seedless fruits.”

Apples
Bananas – cele mici

Berries – all varieties- Elderberries in any form – no cranberries

Cantaloupe- Pepene galben

Cherries

Chirimoya (sugar apples) -Fructoza?

Currants-Coacaze sau stafide

Dates-Curmale

Figs-Smochine

Grapes -seeded

Limes (key limes preferred with seeds)

Mango

Melons -seeded

Orange (Seville or sour preferred, difficult to find )

Papayas

Peaches

Pears

Prickly Pear (cactus fruit)

Prunes

Raisins -seeded

Soft Jelly Coconuts

Soursops –Latin or West Indian markets

Tamarind

ALL NATURAL HERBAL TEAS

Anise-Anason
Burdock {added}-Brusture

Chamomile {removed}-Musetel

Cloves {dropped}- Cuisoare

Elderberry-Socul

Fennel-Fenicul

Ginger-Ghimbir

Lemon grass {removed} Lamaita

Red Raspberry -Smeura

Red Clover {plus} Trifoi

Tila {new}-Tei

Chickweed {plus} -Rocoina

SPICES & SEASONINGS

[Mild Flavors]

Bay leaf-Dafin

Cloves {new}-Cuisoare

Dill - Marar

Marjoram {dropped} -Maghiran

Oregano

Parsley {new} {removed} / Patrunjel

Sweet Basil- Busuioc dulce

Tarragon-Tarhon

Thyme/Savory- Cimbru
[Pungent & Spicy Flavors]

Cayenne / African bird pepper {removed}- Ardei Cayenne

Cumin {dropped} {removed}- chimen

Coriander (cilantro)

Habanero - Ardei iuti

Onion Powder-Pudra de ceapa

Sage-Salvie

[Salty Flavors]

Pure Sea Salt -Sare de Mare

Powdered Granulated Seaweed -Pudra de alge -spirulina

(Kelp/Dulce/Nori – has “sea taste”)- Alge

[Sweet Flavors]

100% Pure Maple Syrup – Grade B recommended {dropped}

Date “Sugar” (from dried dates)

100% Pure Agave Syrup – (from cactus)

NUTS & SEEDS (includes Nut & Seed Butters)

Brazilian Nuts {new}

Hazelnuts {new} {dropped}

Hempseed

Raw Almonds and Almond butter

Raw Sesame Seeds

Raw Sesame “Tahini” Butter

Walnuts

Pine Nuts {added}

OILS

Avocado Oil

Coconut Oil (do not cook)

Hempseed Oil

Olive Oil (do not cook)

Grapeseed Oil

Sesame Oil

It is no surprise that many people have “wheat-allergies”, because wheat is not a natural grain; it is a
hybrid product created by science and it is acid-based. Natural Growing Grains are alkaline-based; it is
recommended that you consume the following instead of Wheat:

FAINOASE

Amaranth

Black Rice {dropped}

Fonio {new}

Kamut

Quinoa

Rye

Spelt

Tef

Wild Rice

These grains can be found at Whole Foods Market (or any health food store) in the form of breads,
flours, pastas and cereals.
Celulele stratului extern al pielii, adicã al epidermei, mor mai
repede decât pot fi înlocuite cu celule proaspete, venind din
profunzime. Aceasta duce la subtierea pielii si la formarea de riduri.
În stratul de dedesubt, în dermã, tesutul colagen devine mai
putin elastic. Glandele sebacee si cele sudoripare devin mai putin
active, fãcând tegumentele mai vulnerabile, mai uscate.
În stratul de grãsime de sub dermã, numit hipoderm, numãrul
total al celulelor de grãsime scade, dar se adunã în anumite locuri,
rezultând pungile de sub ochi, lobii mari la urechi si bãrbia dublã.
Pielea devine mai palidã, pentru cã existã mai putine capilare
aproape de suprafatã, iar celulele pigmentare se mãresc si se adunã,
creând petele de pe tegumentele vârstnicilor.
Datoritã activitãtii constante a celulelor care formeazã oasele,
numite osteoblaste, si a celor care resorb sau care distrug oasele,
numite osteoclaste, întregul nostru schelet e reînnoit la fiecare 7
ani.
Însã o datã cu înaintarea în vârstã, echilibrul între formare si
resorbtie e deranjat, e dat peste cap, ducând la o pierdere a masei
osoase, care, în decursul unei vieti, la bãrbati înseamnã aproximativ
15-20%, iar la femei, 30-40% din masa osoasã totalã.
Pierderea e deosebit de accentuatã la femei, dupã menopauzã.
Însã atât la bãrbati, cât si la femei, oasele devin mai friabile, se
fractureazã mai usor, datoritã scãderii cantitãtii de substante minerale
si alterãrii matricei proteice, rezultând o porozitate crescutã.

Flexibilitatea articulatiilor începe sã se diminueze de la vârsta

de 20 de ani, iar la bãtrâni mobilitatea poate fi mult limitatã, datoritã
modificãrilor degenerative. Acestea sunt consecintele distrugerii
cartilagiilor articulare, a inflamatiilor si durerilor care le însotesc.
Existã doi factori care pot ajuta la mentinerea densitãtii osoase:
_ alimentatia fãrã proteine animale si reducerea în general a
ingestiei de proteine, la maximum 0,75g/kilocorp;
_ exercitiul fizic.
Activitatea fizicã îi ajutã pe vârstnici sã mentinã o bunã densitate
osoasã, ceea ce e adevãrat si pentru forta muscularã.

Tot ceea ce nu se foloseste se pierde. Fibrele musculare neglijate

sau nesolicitate se transformã în tesut conjunctiv si adipos.
E adevãrat cã, indiferent de volumul activitãtii, existã o scãdere
înceatã si inevitabilã a puterilor. Aceasta se datoreazã unei irigãri
mai deficitare a musculaturii si unei stimulãri nervoase mai putin
eficiente.
Mitocondriile, uzinele de energie ale celulei, încep si ele sã fie
mai putin productive.
Capacitatea inimii de a pompa sânge în tot corpul se diminueazã,
ca rezultat al îngrosãrii peretilor ventriculului stâng. În acelasi timp,
stratul muscular al vaselor de sânge se mãreste si devine mai rigid,
datoritã depunerilor de calciu si de tesut colagen, fãcând arterele
mai putin apte de a transmite unda de presiune de la inimã. În
cursul aterosclerozei, arterele se pot astupa, prin depozitele de
grãsime formate în stratul intern care le cãptuseste.

77
Studiul efectuat asupra populatiei din mica localitate Alameda
County, California, a dovedit cã mortalitatea e influentatã si de
obiceiurile noastre privind somnul, activitatea fizicã si fumatul.
Pentru majoritatea dintre noi sunt suficiente 6 pânã la 9 ore de
somn. Cine doarme mai mult sã nu creadã cã ajutã sãnãtãtii.
Autorii studiului au observat cã cei care au dormit mai mult de
9 ore sau mai putin de 6, în decursul perioadei de urmãrire de 9
ani, si-au mãrit riscul de deces cu 60 pânã la 70%.
Pentru bãrbati, somnul prea mult sau prea putin a însemnat un
risc asemãnãtor cu cel rezultat prin lipsa exercitiilor fizice regulate.
În perioada de 9 ani, riscul de deces al celor care nu aveau nici
o activitate fizicã a fost cu 50% mai mare, în comparatie cu riscul
celor care au fãcut eforturi sustinute pentru a-si pãstra o bunã conditie
fizicã.
Câteva cuvinte privind modul în care activitatea fizicã
influenteazã grãsimile si colesterolul din organism.
Corpul nostru are probleme cu grãsimile din sânge, deoarece
ele nu sunt solubile în apã, iar apa constituie partea cea mai mare a
organismului uman. Din acest motiv, grãsimile sunt legate de
proteine, rezultând molecule de grãsimi plus proteine cu densitate
micã (lipoproteine cu densitate micã LDL), apoi densitatea acestora
e crescutã, luând nastere moleculele de densitate mare (HDL).
Moleculele LDL reprezintã fractiunea rea sau nocivã a
colesterolului, care se depune în peretii arteriali în special când,
datoritã fumatului, ele devin mai agresive, deoarece se leagã de
radicali de oxigen. Aceste molecule de LDL pot fi îndepãrtate din
peretii arteriali de cãtre HDL. Deci, cine are o cantitate mare de
LDL prezintã un risc crescut, în timp ce un nivel ridicat de HDL
înseamnã un risc mai mic. Cã lucrurile stau asa reiese si din faptul
cã, cel putin pânã la menopauzã, femeile prezintã un risc mai mic
de infarct decât bãrbatii, si aceasta datoritã factorilor hormonali
mai favorabili. Femeile au cantitãti mai mari de HDL decât bãrbatii.
Si dacã un bãrbat vrea sã-si creascã nivelul lipoproteinelor cu
densitate mare (HDL), fãrã sã se castreze, activitatea fizicã de orice
fel constituie modalitatea cea mai rationalã.
Miscarea, indiferent sub ce formã, creste arderea grãsimilor si
din fractiunile rezultate iau nastere molecule de HDL.
Se recomandã ca, zilnic, organismul nostru sã ardã, sã consume,
prin activitate fizicã, 300-400 kcalorii. Aceasta se poate
realiza fie printr-o alergare usoarã de 30-40 de minute, fie prin
mersul pe jos, 5-6 km, în aproximativ o orã, o orã si jumãtate.