Romantismul Mihai Eminescu - autor canonic Varianta propusa: Luceafarul 1. Evidentiaz’ tema gi viziunea despre lume intr-un text poetic studiat. 34+445+6+748+9+10 2. Demonstreaza faptul cd un text poetic studiat apartine romantismului 142434445464 74+849410 3. Evidentiaza tema iubinii intr-un text poetic studiat. B4+4454+6474+8+9+10 1 Romantismul european Etape ale romantismului romanesc 2 Trasaturi ale romantismulut i incadrare in epoca imaginarul poetic eminescian 134 Romantismul este curentullterar-artstic, aparut in Europa, a sfarsitul secolului al XVil-lea, care se manifesta mai intai in Anglia, apoi in Germania si Franta. uprinzand intreaga Europa; el se naste ca 0 reactie impottiva rigorilor clasice $i Impotriva rationalismului iuminist. Acest nou curent promoveaza manifestares neingradita a fanteziei, a originalitati si sinceritati sufletest. in literatura romana, romantismul se manifesta cu intarziere. incepand cu al treilea ceceniu al secolului al XIX-lea si cunoaste tei etape de manitestare -preromantism, evident in lirica pasoptista, romantism propriu-zis, reprezentat de universal si afia la Goga Creatia eminesciana, autorul fiind supranumit ultimul mare romantic postromantismul, 0 prelungire a sa in lirica unor poeti a caror creatie Con‘luenta curentelor literare, precum Alexandru Macedonski, Octov George Cosbuc sau Stefan Octavian losit. Principaleie trasaturi promovate de romantici sunt: manifestarea plenara sentimertelor si fanteziei creatoare prin intermediul artei, identificares a not surse de inspiratie, cum ar fiistoria, folclorul si frumusetle natuni, profunzimes mediate! asupra universului, pe doua coordonate. cosmic si terestru, creares eroulul exceptional, care evolueaza in Imprejurari deosebite, provenind din categon' sociale diversificate si al cdrui portret prezinta calitati si defecte, evidentierea nemultumin fata de prezent, cea ce genereaza retragerea in lumea trecutulul idealizat sau a vigului, ironizarea prezentului si gloriicarea trecutului, folosirea procedeului artistic al antitezei, libertatea absoluta in alegerea specillorliterare, utilizandu-se chiar combinarea acestora, apelarea la toate straturile limbii in conturarea stilulul respingerea rigiditatii canoanelor de factura clasica. Specille literare predilecte ale romanticilor sunt nuvela istorica, poemul flosofic, drama. Mihai Eminescu apartine perioadei clasice a iiteraturi, ca si lon Creanga, loan Slavic’ si lon Luca Caragiale. Incé de la publicarea primelor poezii, cnticulitevar Thu Maiorescu il caracterizeaza ca flnd ,poet in toata puterea cuvantului’, intuind gentul sau si promovandu-l in cadrul cenaclului .Junimea’ si prin intermediul revistel “Convorbiriiterare”. Desi este conceputa intr-o perioada scurta, intre 1870 si 1883 opera literara eminesciana este vasta, abordand toate cele trei genun literare, genul literar predilect este insa liicul, valoarea poezillor sale manifestandu-si perenttates, fiind inegalabila pana in zilele noastre. (Opera eminesciana reprezinta un univers imaginar aparte, cuprinzator si original care imbina teme si motive romantice cu elemente autohtone. apartinand specificului national. Singurul su volum antum, intitulat Poesi'”. este eublicat in 1883, sub ingrijirea maioresciana Ap: St intclas 67 de eseurl pentru Bacalaureat gi lucrul Poemul ,Luceatérul' este 0 capodoperd a creatie terare romanesti so sinteza a ), contigguratprineele doui victoria ratiunii asupra in- ate sunt ,soarele-nfelept” prin aspiratia spre lumina umbri. cd barbiand ce impresi niecd- “Sar, Subpire, se read natn ¢ v vena momenta rosa Aici sosi pe vremuri, lon Pillat ote nara ge cas vaso rae Lacasa amintirii cw-obloane si pridvor, = se mann snaca Paienieni zébrelint st poartd, si zavor. - Tar hormul nu mai trage alene din ciubuc | Decénd luptard-n codru si poteri, si haidue, ~~ rece vou ‘Aci sos pe uremuri bunica:mi Caluopi. res roa cs Neriibdator bunicul pandise de la scara = Medi ena Berlina legénatd prin lanuri de secara. e sp caleagca Pe-atunci nu erau trenuri ca agi, $i din berlind~ Privind cu ea sub lund cdmpia ca un lac, > compacstia spa Bunicul mew desigur i-a recitat Le lac. Jar edind deasupra casei ca umbre berze cad, Fi spuse Sburdtoval de-un tandr Bliad. Bu-lasculta tacued, cx ochi de peruzea. ‘Sitotul e romantic, ca-n basme, se urzea, $iown yedeau.,,.departe, un clopot a sunat, : Demunta sau de moarte, in turnud vechi din sat. “p Darel §n.clina.asta simteau.ci-osd rimand.. ~Re*ves see De mult &Mort bunicul, bunica e bdtrana....yrecorea vou: provoacs ‘chon 9 rr Oe atrantu lucru: vremea! Deodata pe perete par serine « Te veut atevea numai in stersele portrete. > we, evocxsa nanentae tine buneul 9 nea ‘Texrecunopt inele, dar nu si-n fata ta, ' Chet erupul tdu te uitd, dar tu nu-lpotinita,..~» Teseres tends 81Ca ieri sosi bunica... gi vii acuma tu . Pevrmele berlinet trésura ta stitu __brtara wat ozent + Folosreavasurisinva O Pre Acelasi drum te-aduse prin lanul de secant. envi, sugereazarevenres aA Ca dénsa tragi, in dreptul pridvorului, la scard, vie weeutuui Subtire, calci nisipul pe care ea sari. (Cu berzele intr-insul amurgul se opri. > Tal stn oe Q Cre $im-ai gasit, zambindu-mi, cd prea nai i Cénd ti-am soptit poeme de bunul Francis Jammes. QO Sei + Tar cénd in noapte cémpul fu lac intins sub lund >to: sibel . Si-am spus Balada lunei de Horia Furtund, + + M-aiascultat pe gdinduri, cu ochi de ametist, Si fi-am parut romantic gi poate simbolist. Final seminifica © doris QO Por $i cum sedeam... departe, un clopot a sunat. oan rian = Acelasi clopot poate. in turnul vechi din sat... | vastonaiursie a De nunta sau de moarte, in turnul vechi din sat. . " . ovidentierea a doui trisituri care fae posibild incadrarea textului poetic | . studiat intr-o perioada, intr-un curent cultural /literar sau intr-o orien- tare tematic’: - prezentarea a dou imagini artistice/idei poetice din textul studiat, re- levante pentru tema $i viziunea despre lume: ilustrareaa patru elemente de compozitie side limbaj aletextuluipoetic, Q_ Vi studiat, semnificative pentru tema gi viziunea despre lume (imaginar ril poetic, titlu, incipit, relatii de opozitie gi de simetrie, motiv poetic, lait- motiv, figuri semantice/tropi, elemente de prozodie ete.) | sustinerea unei opinii despre modul in care tema gi viziuneadesprelume | jextul poetic studiat. as 1 + an Q Traditionalismul - migcare literaré manifestata in perioada interbelicé, a cirei . ideologie se cristalizeaza in jurul revistei ,Gandirea’, aparuta in anul 1921, la Cluj y Q Caracteristici: valorificarea specificului national; ae ortodoxismul m 82aul tr, Ps iul Povestea de iubire dintre ul ric gi iubita Simbolul clopotului ‘incheiere 67 de eseuri pentru Bacalaureat gi lucrul la clas lubitul foloseste, pentru crearea atmosferei romantice, aceeasi strategie ca si bunicul sau: recita versuri sorise de poetii prezentului sau, Francis Jammes $i Horia Furtuna, imbinand romantismul cu noul curent lterar, simbolismul. La fel ca bunica, cea care ,asculta tacuta”, savurand din plin momentul de fericire, iubita .cu Ochi de ametist” (varietate violeta de cuart) asculté .pe ganduri", dorindu-si, la randul ei, eternizarea clipe. Trecerea timpului este marcata, din nou, de sunetul clopotului (imagine auditiva), .acelasi clopot poate”, ,in turnul vechi din sat", semn ca existenta terestra este o ,mare trecere” catre un inevitabil final. Clopotul este mesagerul unei_ schimbari: degradarea trupului si inaltarea spiritual care culmineazé cu integrarea in vesnicie Versul-concluzie reia un altul, apartinand seoventei dedicate povestii de iubire dintre bunici, accentuand ideea ca evenimentele esentiale din viata omului se Perpetueaza la infinit, ca timpul aduce mereu schimbarea: ,De nunta sau de ™oarte, in turnul vechi din sat’. Poezia este ampla si evolueaza de la obiectiv catre planul subiectiv, marcat in ultima secventa lirica de prezenta persoanei intai (.m: am spus’); de fapt, creatorul apeleaza a lirica mastilor, alternand persoanele intai, a doua si a treia (,Ea-! asculta’, ,sedeau’,.vii", tragi", ,calci’). Aci sosi pe vremuri® este 0 poezie incadrata in curentulliterar traditionalism, lorificénd trecut Pillat se declara pastratorul traditei vir, adénca, originala, autohtona’, care se confunda cu insusi sutletul profund, sufletul etnic” 217Traditionalismul lon Pillat Varianta propusd: Aci sosi pe vremuri Definirea Traditionalismul este curentul literar aparut la inceputul secolului al XX-lea si ‘curentului dezvoltat de-a lungul perioadei interbelice. Acesta se remarca prin pretuirea literar profunda a valorilor traditionale ale spiritualitatii romanesti. In literatura romana, apar trei nucle traditionaliste: samanatorismul, poporanismul si gandirismul, toate promovand valoarea traditiei si a autohtonului. Trasaturile generale ale curentului sunt: valorificarea spiritului national, pretuirea mediului rural, ca vatra a Trasétur ale spiritualitati, refuzul citadinului si preferinta pentru descrierea satului, idealizarea tradijonalismului universului rural si a taranului roman, determinarea unor surse inepuizabile de inspiratie, anume folclorul si istoria, refuzul influentelor straine. lon Pillat este un poet reprezentativ traditionalist, apartinand perioadei interbelice a literaturii. Opera sa este dominata ins de influente romantice, pamasiene, simboliste si clasice, fondu! ideatic reliefand recurenta motivelor Incadrarea in autohtone. epoca: Volumul de versuri cel mai cunoscut si apreciat al autorului este Pe Arges in sus”, aparut in 1923. Acesta este alcatuit din ciclurile .Florica”, ,Trecutul viu" .Batranii". Creionate intr-o nota traditionalista, poemele acestui volum au fost ‘incadrate de critica literara speciei ,pastel psihologic’, axandu-se pe ideea recuperarii unui timp sufletesc, al rememorari, De altte!, chiar autorul afirma: .in special in ceea ce priveste poezia si structura mea suflereasca, rolu! amintirilor, experientelor si influentelor din copilarie si chiar ematca din adosesoenta imi pare capital” poemelor t i@invie trecutul, descriind peisaje sufletesti, care i-au ramas vii in 2 dealurile toamnei”, .viile de aur", .nucii bogati in umbra”, ,pridvoru! strabun", ,casa amintirii”, in acest decor afectiv, poetul plaseaza portretizarea unor fiinte dragi: bunicul {.Odaia bunicului), bunica {,Ochelarii bunicit’), parinti: (.Odihna tatii”). Temele predilecte ale liricii sale sunt timpul, spatiul si reinvierea trecutului, acestea regasindu-se si in poezia, .Aci sosi pe vremuri”, care apartine volumului Pe Arges in sus”. Enunjarea, Aci sosi pe vremur'” este aparent o poezie de iubire; in esenta, ea reprezinta temei ‘© meditatie pe tema trecerii iremediabile a timpului. Singura salvare a spiritului confruntat cu perisabilitatea ramane amintirea, care poate invia miraculos orice moment, persoana sau loc drag, care apartine trecutului Semnificatia Titlul este o sintagma in cadrul careia se remarca forma populara a adverbului titlului de loc .aci", un reper spatial definitoriu, invocand satul natal, verbul la timpul perfect simplu de provenienta popular-regionala ,sosi si locutiunea adverbiala de timp .pe vremuri”, repere temporale ale trecutului indepartat. Acesta dezvaluie faptul ca locurile natale reprezinta spatiul .eternei reintoarceri’, generator de nostaigie, dar si de bucurie a spiritului. Poezia este alcatuita din nouasprezece tihuri si un vers liber cu rol de Elemente de _concluzie si poate fi structurata in patru seovente lirice: prezentarea succinta a structura focurilor natale reconstituite de memoria afectiva (primele trei distihuri), recompunerea, prin intermediul imaginatiei, a povestii de iubire dintre bunicul si bunica (urmatoareie sapte distihuri), meditatia asupra treceril timpului 215H roc sesame nin Imaginea locurilor natale Povestea de iubire bbunicul gi bunica Meditatie asupra trecerit timputul 67 de eseuri pentru Bacalaureat si lucrul la class {urmatoarele doua unitati strofice), povestea de iubire dintre doi tineri, prezentath ‘m analogie cu cea anterioara (ultimele distihuri si versul-concluzie), in prima secventa lirica. imaginea artisticé centrala este metafora ,casa amintiri’, .Obloanele’, pridvorul’. .hornut” reprezinta punctele de referinia fundamentale, into geogratie @ imaginarului impiett cu aducerea aminie, Mrecerea implacabila_a timpului este sugerata de versul: ,Paienjeni zabreli Poarld, ‘si Zavor. Este astfel descrisé, cu nostalgie, vremea indepartata 9 Copilariei, proiectata in mit. Semneie pardsirii sunt evidente, cci .hornul nu mal frage alene din ciubuc’, ca pe vremea haiducilor din codru si'a poteriior a bunicului si a bunicii {mn cadrul acesta patriarhal ai satului romanesc, in cea de-a doua secventa, eu line imagineaza romantica intanire a bunicilor. Calyopi, portretizatA succint (,Sar Sublire - 0 fata in larga crinolina’), soseste cu .berlina” prin ,lanuri de sear" Distinctia temporala trecut indepartat - prezent subiectiv se face prin intermedi) adverbelor de timp: ,atunci” si ,azi’ Suniculintruchipeaza tanarul indragostit care-si asteapta iubita .nerabdator’ el (reeaza 0 atmosfera romantica, recitandu-i fetei versuri scrise de Alphonse de Camartine (poezia sLe lac’) si de lon Heliade-Radulescu (poemul ,Sburatoru!") Cadrul natural de factura romantica este propice momentuluiunie al intiniri intro ei doi: luna, ,campia ca un lac" (comparatie), .berze” (.ca umbre berze cad” comparatie si inversiune). Atmosfera creata aminteste de frumusetea povestilor de iubire din .basme", mai ales ca iubita imprumuta parca atributele unei zane: ea are ,ochi de ponuzed” (piatra semipretioasa de culcare albastra sau verzuie), epitet Care simbolizeasa farmecul, gingasia, unicitatea tinerei qracerea timpului ramane ins implacabil si este redata print imagine auditiva .departe, un clopot a sunat’, vestind un eveniment deosebit: de nanta sau de moarte”. .Turnul vechi din sat" este un element al permanentei, tn antices Cu perisabiltatea omului. Conjunctia adversativa dar” semnaleaza opozit femporala: cu toate ca timpul e neiertator, cei dol indragostil traiesc ,clipa’ unica a tinereti pe care si-o inchipuie ca find vesnica, Sentimentuliubiri este capabi sa Protecteze fiinta umana in eternitate, Cu toate acestea, timpul nu poate sta in loc iar semnele lul devin evidente; vitorul celor doi aduce cu sine o realitate rst, der freasca (.De mult € mort bunicut, bunica e batrana...", anticipata de verbul din finalul primei secvente lrice:,In drumul for spre zare imbatranira plop". A treia secventa lirica se constituie ca o meditalie succinta asupra trecerl timpului (,Ce straniu lucru: vremea'’). Exclamatia retorica este cheia deseitrani oeziel, care se bazeaza, in esenta, pe tema timpului. .Portretele” sunt singutele capable sa etemizeze clipa; omul este supus schimbarisiretréieste. cu nostalgic. prin intermediul amintirlor, clipele de gratie ale trecutului: ,Te vezi aievea numal in stersele portrete./ Te recunosti in ele, dar nu si-n fata ta/ Caci trupul tau te uta dar tu nu- pot uita." Secvenja a patra reliefeaza perpetuarea momentului dragostel juvenile din generatie in generatie. Prin analogie cu frumoasele clipe traite de cei doi bunici Oats brezentata povestea de iubire dintre doi reprezentanti ai unei alte generat (nepotul s} iubita sa Cadi! natural ramane acelasi (./anul de secara’, .amurgul’, .noaptea'. una’) Fitualul intainiri dintre iubiti repeta, intr-un alt timp. succesiunea evenimentoloy Gemult apuse. Analogia dintce ele este marcata, din nou, de antiteza la nivelul acverbial: jeri'.acuma’. Reluarea ritualului dragostei de fiecare generatie exprima continuitatea, permanenta, evidente la nivel textual: ,Ca ieri sos’ bunica Swi aouma tu", .Pe urmele bevtina: trasura ta statu’, Acelasi drum te-aduse »Ca dansa tragi in dreptul pridvorului...Subtire, calci nisipul pe care ea sar! Cpe ete mato