Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Anodontia 13 PDF

    Uploaded by

    Bgd Ang
    29 views13 pages

    Original Title

    27. Anodontia 13.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    29 views13 pages

    Anodontia 13 PDF

    Uploaded by

    Bgd Ang

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 13
    Capitotul 1 ANODONTIA DEFINITIE. TERMINOLOGIE, FRECVENTA. Lipsa unui dinte sau a mai multor dinti, mergind pana la lipsa totala a acestora, datorita neformarii mugurilor dentari, este cunoscuta fn literaturd sub oumele de anodontie. in fapt, definirea acestor situatii clinice tu poate fi separati de terminologia éxtrem de bogati si foarte sugestiva, fie sub aspectul implicatiilor etiopatogenice, fie prin prisma imaginilor clinice, Astfel, pentru a defini minusul numeric in formula dentari, literatura de specialitate utilizeaza termeni multipli i variati, uneori nuantafi gi controversati ca: absenta congenital de dinti, adentie, agenezie, anodontie, aplazie, atelectodontie, diminuarea numérului dentar, dinti subnumerari, hipodontie, Yipsa ereditarS a dintilor, oligodonfie, reducerea numerici a dinfilor: Cei mai frecvent folositi sunt: anodontia. hipodontia, oligodontia, agenezia, aplazia dentaré. Oligodontia, hipodontia sau ayenezia dentarS semnificé pentrs Chaput (1967) lipsa unuia sau a unui numir redus de dingi, anomalie pe care 0 considera “primitiva” sau "secundara” unei agresiuni in perioada de formare. in general, hipodontia sau oligodontia este considerati ca reducerea mai numeroast sau mai putin numeroasé a numérului de dinti. tn acest context, lipsa unui dinte 0 intilnim definiti fie cu termenul de oligodontie (Euler), fie cu termenul de hipodontie (Boros, Korkhaus, Roccia). Nuanfand termenii, Gysel (1968) fixeazi ca imite pentru hipodontie absenja unui numar de minim 4 dinti, iar pepttu.cligodontie. prezenta.a putini-dinti cu lipsa a peste 8 dinti din arcada-dentari: ‘Exista si plrerea o& hipodontia ar fi reducerea filogenetic& limitatd la dinti simetrici, de_obicei ultimul din fiecare grup, Agenezia reprezint& dupi J. P. Fortier (1987) defectul de dezvoliare a unui tesut sau organ prin 1s absenta maturdrii sau “Tipsa schifei embrionare” legat de 0 fanomalie cu mesaj ereditar sau de 0 embriopatie prin alte mecanisme. Nagy (1954), Clerk (1961), Chaput, Renak, Rusu, Shapira (1967), Fieschi (1968) folosesc termenul de anodontie totalé pentru a indica lipsa congenitals a tuturor dinfilor din prima dentifie, din a dout dentifie sau din ambele, Termenul de Snodontie parfialé Tl wtilizeaz8 pentru situatille in care formarea Gintilor este doar in parte suprimati gi la care numérul flementelor dentare absente este considerat anodontie intins& sau redust . i : Haup! si Riedl, ca de altfel majoritatea autorilor ermani, vorbesc de anodontia total gi ahodontia partial, pentru ultima utizand si termenul de oligodontie; in cazul Fipsei unor din iolat, "singuratci", autori Folosese termenl de “subnuméar dentar". Multi autori (Dechaume, Gysel, Roccia, Salzman, ‘Thoma, ete.) definese distinct prin ancdontfe = Tipsa tutaror dinfilor (temporari gi permanenti), lips datorati. fie imposibilitatii de formare a dintilor dirt ‘clerfienitete tivzestrate cu acest potential, fie opririi in dezvoltare a mugurilor dentari (in fiul de proliferare) . sail te si nea au terminologia minasilui numeric dentar bazata. pe etiopatogenie: hipodontie pentru’ lipsurile dentare justificate de ipoteza filogenctici reductionali, si oligodontie pentru anomaliile dentare de numéat ce-gi gasesc cauzalitatea in perioada vietii embrionare. 7 Majoritatea autorilor tnsé, folosesc un, singur termen ‘pentru educerea~ mumerita —dentari:anodontie..fKalvelis,.. Marcovici, Maximilian, Neagu, Fira, Shapira, Boboc);-hipodontie (Asher, Brabant, Grahnen, Muller); oligodontie (Moyers, “Tamasy); lipsa congenitala de dinti (Veronica Popa Molea). " Respectand sensul explicativ dat de dictionar, anodontia ar trebui s reprezinte situatia in care Tipsesc toti dingii (,an" = fark, ,odontos" - dinte); de altfel, se pare o& termenul a fost | { | i | asimilat de ta “anodonta cygnea" valve mari, subtiri gi lipsite de dinti. Cat priveste termenul de oligadontie (oligos" - putin) acesta ar defini situatiile in care sunt prezenti doar putini dingi (2 pana la 6-dinfi), dac& ar fi si-1 acceptim aga cum este acceptat termenul de oligozaharide. Pentru situatiile in care Tipsesc unul sau mai multi dinfi, mai potrivit pare a fi termenul de hipodontie (,hypo" - sub, redus) fati de qumanut dentar normal, Referindu-ne doar ta ultimii doi termeni, se impune si subliniem ci desemneaz& dou entitati patologice diferite: = oligodontia insemnand absenta unui numiir mare de dinfi gi, in consecingd existenta unui numar redus de dinfi pe arcade, ~ hipodontia insemnind abserta unui numér redus de inti, si ca atare prezenta mai multor dingi pe arcade. In acest context si pornind de la ideea ci, in orice exprimare este important si necesar a se opera cu termeni cu putere maxima de expresie si sens clar, considerdm, fara a avea pretentia celei mai juste aprecieri, c& toate situafiile de minus in formula dentara (lipsa unuia sau a mai multor dint, inch ipsa dentark totals) pot ff exprimaite mai corect prin termenul de agenezie dentar§; prin agenezie (,a" - Piri, genesis" - nastere) infelegindu-se din punct de vedere medical. anomalia caracterizati prin nedezvoltarea sau dezvoltarea insuficienti 2 unui fesut sau a unui organ tn cursul perioadei embrionare. I acest sens agenezia dentar cAnd intereseazd toti mugurii dentari - agenezie dentard totala - defineste aceeasi situatie ca si anodontia, iar atunci cind intereseazi doar anumiti dinti ~ agenezie parfiala dentard -defineste aceleagi situatii clinice ca si hipodontia i ofigodonti Ya dorinta unui dialog cu limbaj de larg comunicare stiintificd si profesionala, in lucrare vom folosi semantic, termenul generic de anodontie, ca fiind un termon deja incetijenit gi asimilat in vorbirea gi gindirea ortodontic’, desi rganism lamelibranhiat, a 7 aga cum am explicat este impropriu gi nereprezentativ pentru regisegte mai freevent pe maxilanul superior, raportul d€2/ T)al toate situatiile clinice. cazuisticli noastre fiind inferior indicelui de 47 1-al ut Hotz © | Prezentarea anomaliei in contextul anomaliilor dento- ‘maxilare, ca gi raportarea sa la alti parametri (dentitie imteresatd, ‘axilare, dinti afectati, sex) are ca bazi a analizei o cercetare presonala efectuaté pe uo jot de 3221 de pacienfi cu anomalii dento-maxilare in perioada 1990-1996. Concluziile mele au fost uneori in concordanté, alteori diferite de datele existente in literatura de specialitate, Astfel, freevenfa relativa a anodontiilor in raport eu alte anomalit dlento-maxilare are in analiza mea statistic’ o valoare de 3,53% jn timp ce in literatura de specialitate am ‘ntdlnit, valori ca, 6,5% {Horowitz-1968), 2,2% (Boboc - 1971), 9,6% (Maches- 1973). Cat priveste ‘tii, redlygentar cumerica apare in ambele demtiti, insi_ou freeventi-smale-graismare jn cea pettianteyitae (raport di Acesta este §1 motivul pentiu care in literatura de speci fiate referirile la minusul-dentar la dentitia ternporari sunt foarte modeste, nefiind.centrate.in geeneral pe dentitia temporar& Dacit in_dentitig, dempora'® reducerea numeric atinge- aproape Jn i sexe, in dentitia permanent raportul de afectare este deC27D in vantajul sexalui feminin, ceea ce concorda cu datele furnizate de majoritatea studiilor statistice : Referitor la dintele cel mai fiecvent Sbsen, observaile mele plaseaza pe primul loc incisivul lateral superior, urmat de molani de minte, infecgri si superior, posnalarictl inferion, jncisivul lateral inferior, incisivul central inferror, premofarir 1 Superior, molari I, primit premalari si mmolari, insisi si_molari, incisivul central. supecion, Aceeasi ierarhizare. s@ seas “gi_in_datele statistice ale altor autori ca: Bolk (1914),.R }, Renal (1954), Grahnen (1956), Chaput (1968), Salzman (1970), Veronica Popa Molea (1974). Urmarirea distributiei cazurilor de dinti in minus tn raport cu maxilarele gi sectorul de arcada interesat condus Ia Coneluzia ck anodontia afecteaz3 ambele maxilare dar se (1961) gi mai mare de 5 / 4 a lui Kovacs (1962). Sunt gi autori ca Grahnen (1956), Salzman (1970), care sustin ef nu existé diferenta intre cele dou maxilare. fn raport cu rasa si delimitarea geografici se pare ca anodontia este mai frecventd la populatia europeand, mai freeventi la albi decat la negri (Dahlberg citat de Horowitz) Referitor la corelatia direct dintre prezenfa anodon{ dentitia temporari gi cea permanentl, observatiile clinice au condus spre urmatoarele constatari: 1. dentitia permanent poate evolua normal, chiar dack dentfa temporart a fost feotati de reducerea numericd; 2. in dentitia permarienti se poate repeta situatia de reducere numeric existentd in dentitia temporaré, 3, in dentitia permanent pot apare elemente dentare tn plus, chiar daca fn dentitia temporard acestea au fost in rminus (mai rar). ETIOPATOGENIA ANODONTIE! _ Conceptele ctiopatogenice ale absentei congenitele a dinfilor abordeaz& o paletit foarte larei, plurifactorialf, care vine de departe din filogenezA, din teoriile evolutioniste si merge pani la factorii loco-regionali i yenerali in care elementul palpabil este doar absenta unuia sau a mai multor dinfi. Simplist, lipsa dentar& a unuia sau mai multor dinti este explicati fie prin absenta formarii mugurelui dentar, fie prin lipsa de dez~ yoltare embrionard a unui mugure dentar, fie prin atrofia lui Teoria proterogenetic’ sau teoria reductici terminale (Bolk) - aduce argumente pentru explicarea anodontiilor reduse. Un prim raspuns la intrebarea cum dispare un dinte din formula dentara, 71 gasim in lucrarile Tui Quinet (1964- 1966), care precizeazi patru etape plauzibile tn disparitia unui dinte » eee el . 7 » Ths? bh, SipiLioic osergs ri ee 7 Hos mG) An AX, Air api pec a) trecerea de Ia biradiculatie 1a monoradiculatie si reducerea dimensiunii ‘obiect al disparitiei, ca 0 consecinta a evolutiei filogenelice; b) labilitate volumetricd, morfologica si variabilitate de pozitie; c) incorporare partiala a dintelui in cauz& de citre un dinte vecin; 4) incorporare total’ cu disparitia dintelui. in viziunea lui Quinet, gradientul de caninizare foarte puternic este cel care acapareaza in detrimentul celui de incisivare, mai slab, dar avantajat de 0 cantitate ‘micgorat de material embrionar, astfel c& Faza urmatoare - disparitia- este asiguraté de o diminuare mai mare a cantitétii materialului embrionar si de ogi mai mare afirmare a gradientului cel mai puternic. Altfél spus, este vorba de un'material embrionar insuficient cantitativ i deficitar calitativ: zestrea sa enzimaticd nu este suficient& pentru a asigura declansarea fenomenelor de inductie necesare formérii -unui element , dentar...indiyidualizat. Ipotezele pe care Quinet le-a supus discufie) creeazi posibilitatea explicarli cu suficient® usurinf& a ageneziilor incisivilor laterali superioti, premolarilor UL (tinutiintte doi gradiemi puternici - caninizare si molatizare) si molarilor de minte prin asa-zisa epuizare distal a gradientului de molarizare. Toate acestea pot fi inglobate in cadrul evolutiei generale a dentajiei umane, intr-un proces evolutiv, proterogenetic, care merge ‘cert spre reducerea numerica. th aces modificare filogenetica a formulei dentare, sunt interesati ultimii-dinfi-din fiecare.grup, tespectiv incisivul lateral, al doilea premolar, molarul de minte; exceptia acestei reguli este prezenti pe grupul incisiv inferior, unde Tipseste incisivel central. Faptul of, in majoritatea ‘cazutilor, aceste manifestéri se locelizeazi la nivelul anumitor dinfi arat ch acestia prezinté o labilitate crescutd. 20 Corelénd datele, putem spune ca flogenia trebuie inciust far rezerve in cauzele diminudrii numrului dentar, Suntem martorii continuarii fenomenelor de reducere a.maxilarelor ta om, care in mod necesar, antreneaz& gi reducerea cantititii si calititii formulei dentare, fenomen ilustrativ al permanentei adaptir’ ‘a modificarea conditiilor de viafi,in particular ta cele ce tin de alimentatie. Acest proces de adaptare, logic mu se destiguaia fitmic, egal, programat, realitatea clinick aducind de atti ‘multiple exemple in care reducerea numirului dentar nu respscté reguli precise, clare. Teoriile ontogenetice ~ reprezint& suportul explicatiilor pentru anodontiile intinse si cele atipice. Conform ipotezcior ontogenetice, absenta dentari apare ori de cate ori cauze cx actiune electivi pe formatiunile ectodermale actionea2é asupre embrionului in perioada de proliferare a mugurilor dentari din lama dentara, caz in care lipsa dinfilor este multipl8, neselectiv distribuita, Factorii potentiali cauzatori ai anodonfiilor au permis descrierea mecanismelor prin care acegtia acjioneaza : a) insuficienta potentialului formativ al teritoviilor prezumtiv odontogene; este vorba de fipsa unui inductor primar, de 0 scddere a capacitafii reactionale a teritoriului prezemtiv, de o modificare a reacfie} ariei embrionare sau de o lips de armonis, de corelare a acestora. Aceasta este valabil pentru factorii care imervin chiar de la inceputul sarcinii si au mod de actiune ‘general sau indirect; b) insuficienta potentialului evolutiv al componentetor odontogene prin reducerea proceselor metabolice celulare sub nivelul de supravietuire, care are ca rezultat-atrofia produsului dentar format partial. Astfel, fie ci mezodermul nu rispunde inductici ectodermale gi papila dentari nu se formeazi iar ectodermul proliferat regreseazi, fie c& papila dentarii se formeazi dar prin epuizare nu este capabil& si continue activitatea inductoare si se atrofia2i impreund cu epiteliul proliferat. Toate acestea au la baz, in special, modificari in 2 sinteza acizilor nucteici, care poate fi chiar inhibata de lipsa de oxigen, of situatiile in care organismul in dezvoltare sufer’ de lipsi de oxigen sunt multiple. Aceasta ‘modalitate este atribuitt ‘acelor factori care actioneazi general, direct sau indirect, in perioada organoyenezei, yradul afectiri depinaind de intensitatce ‘gi durata actiunii, : =~" ¢) distrugerea lamei dentare si a produselor ei - prin actine locala si direct in a doua jumétate a sarcinii gi la nagtere (sifilis, forceps); 4d) distrugerea germenilor denteri formati si partial ‘mineralizati - prin actiune, direct’, localé sau YJoco-regionala in viata extrauterin’ (procese supurative, traumatice, tumorale sau iatrogene) : . In consecing2, in organogenezi, actioneazi ca factori sigur sau posibili cauzatori ai anodonilor, att factor: general, cat «i factori locali, prin aceasta subtnrelegind posibilitatea de actiune generald sau locala. ‘Amintima astfel ca factorii generali : ‘4. bolile infecto-contagivase ale } parotidita urfiand, rubeola); b, bolile consitutionale; fc deficienjele musrifionale din simpal sareinil — fe prin carentele vitaminice, fie prin instalarea ‘unui dezechilibra ‘mineral; d. consurmal irational si abuziv de alcool sau de tutun de ctire gravid; "e traumatisme intrauterine (hipertonia uterin’), {f factor’ teratogent (radiatit, medicamente), Th, aetul nasterii cu eventualele traumatiseme (forceps, stisi de anoxie ihipoxie). SS si ca factori locali: a. extracfii brutale ale dintilor temporari, intervengli chirurgicule (despicaturi Jabio-maxilo-palatine), treumatisme ~ Mrornind distructia traumatic sau gnucleerea germenilor dentari permanenti formati 5 (scartatina, 2 w. osteomielita acuté si subacuid a maxilarelor tn timpul formar dintilor, cénd se pot distruge mugurii formati, dar necalcifiafi sau expulza cei in curs de mineratizare; in acelasi fel pot actiona procesele osteitice maxilare; 6. necroza ininsdi a masilarelor (poate apare tn cursul bolilor eruptive) antreneaza pierderea unei parti importante din rmaxilar impreund cu mugurii dentari, tumor! ale maxilarelar — pot distrage mugurii dentari prin invazie ; @. procesele supureaive periapicale ale dinjilor temporari = pot, prin extinderea si severitatea lor, sA distrugi mugurii subiacent ff ivadierile loco-regionale in primil ami dle viet - pentru neoplasme fn regiunea cervico-facialé determing tulburirt dezvoltarea maxilarelor gi a dintilor, 4. despictturile. labio-macilo-palatine ~ se insoyesc de | anodomtii pe zona despicaturii. Teoria ereditari Bazati pe faptul ch anodontia a fost constatati la mai multi membri ai aceleiasi familii_ si chiar la mai multe generat uni autor’ atribuie un-rol important, uneori chiar exclusiv. ereditétii tn aparitia acestei anomalii Modul de transmitere al anodontiei s-a dovedit a fi autozomal dominant neregulat (fn mod special pentru absenta incisivului lateral superior), dar nu se exclude si o transmitere recesiv autozomala ca gi mutatiile (Milcu). MANIFESTARI CLINICE Realitatea clinica arat& ck anodontia se poate manifesta fie ca fenomen izolat, fie, de multe ori, ca expresia, uneori nici, mai mutt sau mai putin evident, in cadrul unor boli si sindroame cu interesare organic, polivalenté, comportand si afectiri bucale. Dintre toate formele clinice ale miusului in formula demtar’, cel mai frecvent, se fntalnesc situatiile clinice care 23 intereseazd de preferinf& ultimii dinti din serie si anume incisivii laterali superiori, premolarii secunzi, molarii de minte Exceptia acestei reguli este legaté de grupul incisivilor, deoarece reducerea numerica intereseaz& ultimul dinte din acest grup, respectiv incisivul lateral, doar Ja maxilarul superior, Ia mandibuld aceasta afecteaza incisivul central, Pentra aceste anodontii nu exist Semne patognomonice de diagnostic. fn fafa unei dentitii temporare sau mixte normale tm pti avea decit indicii de prezenti dentari. La copil, Giagnosticul de anodonfie pentru dint permanenti se face printr-un examen clinic atent un examen radiologic complet Examenul clinic, in functig de_varsti, conduge chtre Se aoe B 2 aire ior permanenti la 0 varsth Ja,cate ar fi trebuit s& erupt, G- persistenta dingilor temporari mult peste termenul de permutare dentara; /@—tulburari in procesul de eruptie al dintilor. pecmanenti existenti (intarziere, malpozitii): 4; = dismorfoze ale dinfilor permanenti existenti (modificéri de volum gi forma sub aspectul dintilor conici, nanict eto), Pentri a facilita infelegerea acestei anomalii, fn scop didactic, am impartit. anodonfile tn douk grupe si anume: "A. anodontie;redusi ~-cind:lipsesc 1-2 dinfi de pe o herniarcada, i B. anodontie intinsa — find lipsese mai mult de 2 dinti de pe o hemiares and.-paui-Ja absent, .ururor dintilor. A. Anodontia redusa: Se refer’, aga cum am precizat, la absenta a 1-2 dinti de pe un hethirhaxilar ‘si fnteresenzd de regula molarii de minte, in Taterali superiori, premolarii 11, incisivii central inferior’, respectiv dintii supusi reducerii filogenetice. py La examenal clinic se observa lipsa dintefui pec tn o viral la caro ar fi tebuit a fie preven! pe ercad®, persistenfa predecesorului sau temporar. Cand persisti dintele temporar, se face diagn diferential cu incluzia dintelui permanent prin examen clinie (ia incluziile joase se observa bombarea creste! alveolare) si radiologic (mai ales in incluziile inalte) sie ee dintele temporar, diagnosticul diferent trebuie facut at&t cu incluzia cat si cu exttactia din permanent, prin anamnezii si prin examenul clinic, care evidentiaca a in ssoron dontie 0 creasti subjiatl, de aspect coacav diferta rezultati dupa extractie, mai bine conformati, $i aici examenul tadiologie exclude o incluzie inalt’, : Anodontia de incisiv lateral superi fi Roar superior poste fi — ou sau fara persistenta corespondentului temporar ; = cu spatiu total sau partial inchis. prin migréri denta sau cu spatin pastrat (fig.1) b) asimetric& acu incisivul lateral omolog normal sau namic; ~ cu sau fara persistenta predecesorului temporar, — cu sau Par spatiu pastrat. Referitor la prezenta in fat, persistenfa incisivul lateral temporar, in cazul anodontiilor de jncisiv lateral trébuie precizat faptul c8 acestia riman pe arcad’ cam pan tn jurul varstei de 16-20 de ani, cand practic, se finalizeazé evel i dentar $i mare parte din proceselé de cr Persistenta lor pe arcad este explicatl de itarzieres procesului Gatorat absentel succesionitior, ia spheitlerea tor !e Hp, ca de tizaliz aceast’ varst& este pusé pe seama accelés urmare a lipsei stimululut ‘functional. Fariele rea functiilor aparatului dento-maxilar put, opti procesul rezorbtiei in anodaotit, famfne la nivelud planului de ocluzie, deci-in ‘Aceleasi forte insi pot accelera ps temporari ramasi sub nivelul pl situatia incisivului lateral, temps on dintilor definitivi pe arcadd, ramane"mm pierzind impactul functional Agadar, prezenfa. incisi ste evident faptul c& anodonfia co. inisived determina tulburiri de ordin- eSteticy-iai-mi jmportante, in functie de forma olinigh ev Atéturi_de tulburdrile_fziasout ‘niulte orf ortenteazk pacloatil cam consecutive ~ uneori de © gravitate insuficienti a arcadel alveolare supe javersa frontali. Acestea altereazA si mai mul modifi dle caracteristice ce fin tn principal de inversarea trepte labiale gi proeminenfa mentonului 26 $i anodontia de incisivi centrali inferiori poate fi simeti sau asimetricd, cu sau fark omolog fn seria tempor, cu spatia sljorat os ist (eg present. eat anodontia ambilor incisivi centrali inferiori, lipsind doi dinti rezulti o bres. mare, similar& celei din prsieah gested tulburiri functionale complexe: ~fizionomice - generate atat de bresa in sine, ct si sine, oft side st : Feeley ‘Fepaus cu modificarea eras ie fonetice - prominta defictara a fonemelor dentale gi _Silant, eu proictae salve tpl vob: ; cluzale - care rezulti din edeitatia tn sine, cat si din mips secundare; ; ~ arodontale - care pot aplirea precoce, dar mai Seatons iaivia‘cumeeesalt’ a Anodonta de premolar It si mai rari dec&t anodontia de incisiv lateral super suo maa agi pee eee [Ca $i in situatiile precedente, ea a) simetrio& ou persistenta molanilui temporat in pozit a (ig - cu reincluzia motarului are ee : - cu absenfa-conespandentului-temporar. 7 oR ECOde sre tten vig 3 Anolinie24,35,45;14 Ber b) asimetric& (8:3) ~ eu persistenta corespon cou absenta dintelui temporer jn anodontille de_prem : ectiv molarul IT, poate persista pane. ‘50 ani), Longevitatea Ee mare a acestord Hiamisch (1950) prin faptu cf rimidine = influenta favorabilé a stimeluloi mmc hate, rant considers cTongerea”seestort s-ar datora anchilozei osteoradiculare. 28 Manifestarile clinico-functionale determinats de ace anodonfii nu sunt prea evidente; in absenta premolarului Il exte posibil, ca prin denivelarea planului de ocluzie (ca urmare a deplasisilor verticale si orizontale a antagonigtilor si vecinilo:) relatia de ocluzie s& devin& traumatogen’ si s& apart obsiacols fn dinamnica mandibulara. As, Anodontia de molar de minte De regulii nu pune probleme, decit daci este aso cu alte anomalii dento-maxilare, Anodonjia molaralui iii fide la factor favorizant in terapia incongruentelor laterale Ja factor agravant cand devine lipsa stimulului tardiv de cregtere sau mezializare, sau cnd pierderea molarului de 6 s 12 ani stigmatizeaz& pacientul in edentat terminal. $i ele pot fi ‘uni sau bilaterale, uni sau bimaxilare. Jn cazuistica ultimilor ani éste evident c& anodont redusi pare si nu mai respecte descrierile clasice, intlnind. se tot mai frecvent situatii atipice, asa mumitele anodont nhactice” (Milicescu 1994).-Acestea se particularizeazi prin numbrul.diferit de dinfi c&t si prin interesarea difer grupelor dentare (uneori absolut haotic3), care nu se reg! in tiparele existente, care ristoam ipoteze etiopatogenice, mai. ales antreveazi tulburiri ‘clinico-functionale major: tidicind mari probleme in abordarea terapeutic’ (fig. 4) in intinsi Fae anodontilor Antinse am incius toate ceelalie situaiteinice in care lipsese de-pe o hemlarcadi mai ave oe 2 dinti merged pn I preznia pe ard a4 dak anode: subtotale) si situapile clinice in care lipsese tofi ‘inti ‘ io) ; ams ‘Anodonta intins’ intereseazt freovent ambele mae, cx topografie de obicel simetricd, ou un tablou clini *0ate cemindlor edentafilor parfiale san totale, iferentele fin? att de prezenta dinflor, x numir mai mare sax mai mic, Cut 0 Tumaral dintlor absenti este mai mare.cu-atatdablou! Cin” seamana cu cel al edentatiilor. Cu oft lipsese ma} 1 ati in attt cresterea gi dezvoltarea faciali ‘eure esNBeTe mai mare, gtiut find of dingii sunt centre osteogenslite..de crestere secundar’. ( fig.5) = molailor peemanenti:-supeiori Pe ‘molanlor desminte infrici Shabrenrisn seamed estan seers a Ic-subtotale’ sitotale declanseazi probleme similare edentafiilor de’amploare'la care se adauga particularititi agravante determinate de existenfa unui organism in perioada de cregtere gi a unui cdmp protetic nefavorabil menfinerii protezeior i transmiterii forfelor. “Tabloul clinic este complex, cu semiologie caracteristica, att extraoral c&t $i intraoral ‘Modifictrile:faciale sunt evidente imbriic&nd aspectul de bitrin" prin: etajul inferior micgorat (datorits unui suport dentar ‘redus), profil concav cu. deplasarea punctului gnation anterior, de ‘planul Simon, ganful labio-mentonier accentuat, buza inferioari' risfrdnti: ‘La, palparea contururilor osoase se constata.o hipodezvoliare osoasa, crestele sunt foarte reduse vestibulo-oral. chiar ascutite; in special 1a‘arcada inferioar’, unde. se’ limiteazi: Ja o“zoria fibroasi ingusti. in anodontiile subtotale, dintii existenfi sunt de cele mai multe ori simetrici, redugi'de volum siatipici ca forma, ou ridicini scurte.(fig.6) 4 a Fig.6 Anodonjie subtotalé. Dinfi existent sunt caninii bimaxilar, molariiI superior simolaci I temporarisupeciori ‘Tulburirile fimtionale, masticatorii gi fizionomice sunt foarte severe. insisi dezvoltarea general este intdrziati si perturbat datorita atat afectiunilor de sistem cit si deficientelor fancfionale, ‘Anodontia subtotal gi total este un semn, uneori singural, si cu caracter patognomonic in cadml unor boli sistemice cu interesare organicd complexi ecto-mezodermali 31 & ar fi; displazia eotodermalé, sindromul Langdom-Down (cizonia 21), Gplazia dento-facith(displazia ecto-mezodermalA), digito-facial,ete. ; Snir area corecti a anodontiei nu se poate realiza fri aportul examenului radiologic. Avénd in. vedere fou c& acest tip de anomalie se limiteaai destul de rar 1a un singur dinte, examenul radiologic obligatoriu in cazal anadon- tiilor este reprezentat de ortopantomograma $i teletadicgratic - Dat fiind ca, ortopantomograma asiguré posibilitatea cuprinderit pe acelagi film a imaginii desfigurate « inves dentiti, respectiv o privire de ansamblu a ambelor arcade Gin probabil cel mai mare avantaj al acestui tip, de radiografie), ofera: —evaluarea numnului dinfilor, = ~ aprecierea pozitiei intraosoase, dimensiunifi, corfforma- 4iei gi anatomiei dintilor, ; os ~ gradul de dezvoltare a dintilor gi eventuale modificiri ale structurilor dentare ; — {in plus, ortopantomograma, tn-ancdontiippermite, prin compararea radiografiilor efectuate la anumniteintervale de timp: = evidenfierea react a oN came ai urmérirea evolutiei sub tratament; ; - ralizaree deplasarilor dentare dixijale.crte¢ontic, ~ eyaluarea crosterii_si dezvoliarii« exclare (la nivelul de analiza al cregtern st fil, OS0aSE, filmul panoramic nu se poate substitulteleradiourafie). Teleradiografia reprezint{ metoda obigcttya care trebuie si devina obligatorie fm anodonte, deoarese Thiaea2t pe o singura imagine structura si rapoartee tutiror elemertelor aparatulei dente-maxilarat liledenosts.rtaie si tnclinare ale maxilaretor, alveotetor-si-dintilor-por-fi-ast a analizate in vederea stabilirii unui diagnostic tidividualizat si al i tra in consecintl. —_ aoe a eradiografa ‘oferi posibilitatea aprecierii_ foarte exacte a directiei de crestere a elementelor aparatului dento- maxitar (prin calcularea unghiurilor pe care le fac cu planurile 32 i : + on Spe aR es Sore de referint2), structurile acestor elemente, tulburarile de dezvoltare cantitative, de ritm, pozitie, directie si rotatie a acestora. In plus poate prevedea posibilititile de crestere in raport cu varsta si soxul (Prognostic de cregtere) a acelorasi elemente: ale aparatului dento-maxilar, date extrem de utile in tratamentul anomatilor dento-maxilare, Investigatia teleradiografic& seriat, la aceiasi bolnay in curs de tratament, constituie mijloace obiective de mare valoare Jn aprecierea eficientei metodelor terapeutice folasite. {n practica sunt realizate trei tipuri de teleradiowrafii: de profil, axiala $i de fati, cea mai folositi in cazul ancdontiei fiind cea de fat’. Ea evidentiaza tulburivile de dezvottare in plan vertical si sagital al masfvului facial, dand cele mai multe informatii despre natura, directia gi gradul de dezvoltare 2 structurilor osoase ce insotesc anomalia, Prelucrarea teleradiografiei s-a diversificat mult, fird insi a exista o metoda unitari; exisi® metode diferite de interpretare teleradiografica, toate folosind in esenta aceleagi puncte antropometrice. OBIRCTIVE. TERAPEUTICE Complexitatea tulburirilor generate de anodontie si in mod special de anodontiile intinse, impune rezolvarse terapeutica urgent’ in conditii cat mai biologice si fiziologice, adecvate specificului de varsta. Aceasta anomalie pune probleme in tratament {mai ales ind intereseazi mai multi dinti) datorité faptului ca este vorbe de un organism in crestere, cu un aparat dento - maxilar supus celor mai variate influenqe si. ce este mai important, foarte receptiv la acestea, Tratamentul anodontilor, cu precidere a celor intinse, esi¢ 0 strategie de lung’ durati, care face intotdeauna apel la 0 colaborare interdisciplinara (odontoterapie conservatoare, oflo- dontie, chirurgie, protetic’, implantologie). Ea trebuie planificalé cat ‘mai precoce, pentru a putea fi folosite toate resursele 3 posibile to periouda de crestere a copilului i vederea pregstiri Hementelor de suport pentru viitoarea lucrare proteticé, jn timpul tuturor: etapelor terapeutice de tranzi ie, paring i anturajul copitului vor fi cei mai buni colaboratori tn ‘ndsura in care vor i corect informati, motivati si implicati 7m obtineren rezultatelor. Tratamentul ortodontic, de multe ori -doar o etapé terapeutic’, nu este deloe usor, avand in vedere partioularitatite anomaliel si ale organismului care o poarti, Prin solutile terapeutice ortodontice, individualizate de la cuz Ta caz. trebuic exploatate gi stimulate posibilictile de crestere si dezvoltare propti fiecirai individ, realizandu-se prin aceasta 0 dirjare programati « proceselor evolutive. ‘Alegeren tratamentului depinde evident de severitatea anomaliei, planul de tratament fiind o sintezi-a asocierii unui diawnostic precis starii actuale si a sperangelor prognostice pentru o dentite stabil8, estetick gi functional fa varsta adults Decizia terapeuticd este si in functie de: ‘2 momentul depistarii anomaliei; contextuil general buco - dentar, oe starea dintilor temporari localizarea anomaliei: potentialul biologic al pacientului; varsta pacientului. Depistarea lor precoce este indispensabila pentru interceptarea complicapilor gi tulburdrilor a eBror eauzé pot fi. Un diagnostic precoce nu implica intotdeauna: un ‘tratament ortodontic imediat ins prevenifea cariilorrsau tratarea corespunzitoare a celor existente, trebuie s& ceprezinte © prioritate, cu atat mai mult cu cat See att esol ~ terapeuticd, este indicat a se pistra pe arcada dintele tempor Pacvavea dintilor temporari este posibil§ atunci cénd fivaliza radacinilor este absent si dintele nu prezinté leziuni carigase intinse. In general, beneficiazS de aceasti atitudine ferapeuticd molarul {I temporar in cazul anodonfie! premola- eoeoe 34 rului Il, deoarece sa constatat c8 acest dinte se poate mentine pe arcada in absenta succesionalului su pana la varste Inaintate (40 - $0 de ani) iar rezolvarea protetica ulterioard a acestei edentatii se face fara dificultate. Dinfii frontali temporari nu beneficiazd de terapie conservatoare deoarece, desi persist peste termenul lor de petmutare, au totusi o existent relativa rimanand pe arcadi pn in jurul varstei de 18-20 de ani; 7 plus, sunt dingi care difera mult de corespondentii lor definitivi ca dimensiune, forma gi culoare. De aceea conduita terapeuticd in anodontiile dintilor anterior’ cu petsistenta dintilor temporar trebuie st vizeze extractia cat mai timpurie a dintelui temporar pentru a permite fa bresei prin migrarea dirijati meziala a De cele mai multe ori, tsi, starea dintilor. impune extractia dinfilor temporari, in situapile cu extractit ale dintelui temporar, problema care se pune este atitudinea fata de bresa ce apare in urma extractiei dintelui temporar. Astfel, exist doua variante posibile: «@ inchiderea spatillor prin dirjarea ortodontic& a dintilor permanenti; ° © mentinerea spatilor gi rezalvarea acestora witerior prin mijloace protetice sau chirurgicale. Inchiderea spatiilor este indicat mai ales in anodontiile frontale redusesin acest caz, cu cét extractia dintelui temporar este mai precuce, cu ett oferi condi! mai bune pentru migrarea mezialé. a restului dinfilor. Plecindu-sé de la observatia, ch migrrile dentare se produc cu ampfitudine mai mare la dint vecini unei brege ce apare inaintea eruptiei lor, si aceasta mai ales la maxilarul superior, este indicat extractia dirijata a dintilor de lapte: concret, extracfia incisivilor laterali superiori temporari, apoi # caninilor superiori temporari, astlel incdt, in mod natural, caninii definitivi si evolueze lang’ incisivii central, cerinta fizionomicl find de cele mai multe ori satsfEcuti. 35 in anodontiile reduse, aceasta este cea mai fiziologica modalitate terapeutica, iar cand aceasta se realizeazA intr-un_ proces natural, este cu atat mai bine (ig.7) ig 7— Inet spatilor in anodangia de incisivi lateral superior’ Fig Thien ote i in situatia fs gi il supravegherii {n situatia in care a fost depagit momental : disijate a permutirilor dentare, inchiderea spatilor se realizeazat ‘cu ajutorul aparatelor ortodontice. Acestes vizeaz deol corporeal ale dnfiloredtre mezial. Desi speculeat si fo oseee migcarea fiziologici de mezializare_a.dintilor_ (sau ten mezializarea spontan’ fiziologicé-a dinjilor),- deplasizile meaale fi i se realizeaz’ i greu gi oxo rata ale dinflor in anodonfii se realizeaza cu mutt mai greu si oa ‘mai mic’ (aceasta este 0 partioularitate paradoxala a anodontillor). ‘acd sptile mo pot fi reduse ortodontic sau sunt prea rati (cain anodontile intinse) se menfin ca atare, prin intermedia! aparatelor ortodontice, care, in acelagi timp trebuie si ealizeze 36 aia srs tie aR LEC IO SN BO iano © stimularea dezvoltari maxilarelor, © stabilirea unor rapoarte normale intre cele cous maxitare © asigurarea functiilor esengiale ale aparatului dento - maxilar, © dirfjarea eruptiei dentare si asigurarea paraletism dintilor existenti pentru a permite aplicarea wno¥ soluti protetice sau implanto-protetice dupa ce s-att incheiat procesele de crestere, Mijloacele cu care se obtine aceasta restaurare sunt ~ aparate ortodontice mobilizabile tip mentingtoarele de spatiu care sunt readaptate la situatia clinic’ la intervai de 6 tuni-1 an; ~ proteze adjuncte fragmentate in raport cu vepartizarea topografica a bregelor gi unite prin arcuri mici din sérm, prin activarea crora se poate realiza stimularea cresterit maxilarelor, ~ gutiere - punti (din acrilat) - far a se face slefuiri ale dinfilor. Acestea cuprind numai sectoare ale arcadelor, pentru a nu’ jena cregterea osoasa; cu ajutorul for se obtine 0 imbunatitire evident’ fizionomicd gi 0 crestere a eficientei_masticatorii, prin mirirea cdmpului de masticatie. Dacd este necesar, la gutiere se fixea (ca aparate fixe), care si stimuleze dezvoltarea arca sau si normalizeze rapoartele de ocluzie (de exemple: inillarea ocluziei prin gutiere, pentru asigurarea efect saltului articular in ocluzia inversi frontal, ce inso} anodontiile partiale frontale superioare, trebuie Rcutd cu mula prudenta, deoarece dintii prezenti pot fi redusi ca volum si cu 0 implantare nu prea viguroasi) Anodontiile totale, din punct de vedere terapeutic, pun probleme similare edentatiilor de amploare asemnitoare. 1a acestea se adaug particulari agravante levate de “= existenta unui organism in plin proces de crestere dezvoltare; ~ existenta unui cimp protetic nefavorabil menginerii si stabilititii protezelor ca gi transmiterii forjelor 37 Obiectivele proteziirii sunt in aceste cazuri © stimularea dezvoltarit osoase; ® obtinerea une! eficienfe, miasticatoril care sh asigure alimentarea subiectului in conditii optimes «© obtinerea unei dimensiuni vertiale a etajului inferior $1 ‘uns profil care si imbundtéteascE aspectl fizionornic, Trebuie avut in vedere faptul c&, aplicarea unor proteze in jurul pailor libere ale maxitarelor le frdneaz® dezvoltares Din aceusth cauzi, se recomandi schimbarea periodicl, # protezelor. Tin dnd cont de fapiul 8 fiegare noul lucrare proteticd prespune o anymité perioadl de adaptare a subiectlui, intervalul ee nd propice pentru inlocuirea protezeor este de aproximaiv sun an si jumatate. Problema care se ridic& este: cdnd putem trece la aptiearea unui tratament protetic defininiv?

    You might also like