Professional Documents
Culture Documents
Sase Lec Tii Esen Tiale Pentru Copii
Sase Lec Tii Esen Tiale Pentru Copii
2 20 19
SASE
LECTII
ESENTIALE
PENTRU COPII
!"#2
Vol. 100, No. 2 2019 ROMANIAN
˘
Tirajul fiecarei editii:
78 282 000
˘ ˆ
Disponibila ın 211 limbi
INTRODUCERE
Awake! (ISSN 0005-237X)
July/August 2019
˘ 2019 Watch Tower Bible
and Tract Society of Pennsylvania.
Printed in Germany.
Sase
lectii
esentiale
pentru copii
˘ Druck und Verlag: Wachtturm Bibel-
und Traktat-Gesellschaft, Selters/Ts.,
V. i. S. d. P. Manfred Steffensdorfer, Selters/Ts.
˘ ˘ ˘
Ce fel de adult ai dori sa devina copilul tau?
˘ ˘
Pentru STATELE UNITE ALE AMERICII: Cu sigurant a, ti-ar
placea . . .
Jehovah’s Witnesses
1000 Red Mills Road ˘ ˘ ˆ ˘
Wallkill, NY 12589-3299 ˘ sa se stapaneasca
˘
Pentru CANADA: ˘ sa fie umil
Jehovah’s Witnesses
˘
PO Box 4100 ˘ sa fie tenace
Georgetown, ON L7G 4Y4
˘
˘
Pentru o lista cu toate adresele, ˘ sa fie responsabil
vezi www.jw.org/ro/contact. ˘
˘ sa fie matur
˘
˘ sa fie cinstit
ˆ ˘ ˘ ˘
Copilul ınsa nu va dezvolta aceste trasaturi
ˆ
de unul singur. El are nevoie de ındrumarea ta.
˘ ˘ ˘ ˆ
Aceasta revista prezinta sase
lectii
care ıi vor fi
˘ ˆ
utile copilului tau cand va deveni adult.
s ˘
Aceasta publicatie
Ati dori mai multe informatii
˘
sau un studiu biblic gratuit?
Accesati www.jw.org
˘ ˆ ˘
sau scrieti la una dintre
adresele de mai sus.
Sase
lectii
esentiale
pentru copii
˘ ˆ
LECTIA
1: Importanta
stapanirii de sine
˘
LECTIA
2: Sa fie umil
˘
LECTIA
3: Sa fie tenace
˘
LECTIA
4: Sa fie responsabil
ˆ ˘
LECTIA
5: Importanta
ındrumarii
din partea adultilor
LECTIA
6: Importanta
normelor morale
˘
TREZITI-V
A! nr. 2 2019 3
LE C TIA
1
˘ ˆ
IMPORTAN TA
STAPANIRII DE SINE
˘ ˆ
CE ESTE STAPANIREA DE SINE?
˘ ˆ
Stapanirea de sine presupune
˘ ˘ ˆ
˘ sa nu astep
ti ca dorintele
sa ti se ındeplineas-
˘
ca imediat;
˘ ˆ ˆ
˘ sa-ti ınfranezi pornirile;
˘ ˘ ˘
˘ sa duci la capat sarcinile neplacute;
˘ ˆ
˘ sa-i pui pe altii ınaintea propriei persoane.
˘
DE CE ESTE IMPORTANTA?
˘ ˆ
Copiii care se stapanesc vor rezista tentatiilor
ˆ ˘ ˘ ˆ
chiar si ˆ atunci cand s-ar parea ca au ceva de cas-
˘
tigat. In schimb, copiii care nu prea reusesc sa se
˘ ˆ ˘
stapaneasca au tendinta
˘ ˆ ˘
˘ sa fie agresivi; INVAT A -L D E PE ACUM
˘
˘ sa sufere de depresie;
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘
˘ sa fumeze sau sa consume droguri ori alcool ın Spunandu-i „Nu” copilului, ıl vei ınvata
exces; ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
sa se stapaneasca ulterior ın viat a,
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
˘ sa aiba obiceiuri alimentare nesanatoase. cand se va confrunta cu tentatii
˘ ˆ precum consumul de droguri
Potrivit unui studiu, copiii care se stapanesc sunt
ˆ ˘ ˘
mai putin expusi riscului ca la varsta adulta sa
˘ ˘ ˘
aiba probleme de sanatate, probleme financiare si
probleme cu legea. Prof. Angela Duckworth de la ˘ ˘ ˘
vat a ca o astfel de criza este metoda prin care
Universitatea Pennsylvania, care a condus studiul, ˘ ˆ
˘ ˘ ˆ poate sa schimbe un „Nu” ıntr-un „Da”.
concluziona: „«Mai multa» stapanire de sine nu ˆ ˘ ˘
˘ ˘ In schimb, daca parintele zice „Nu” si se tine de
strica niciodata”. ˆ ˆ ˘ ˘
cuvant, copilul ınvat a o lec ˆ tie
de via t a: nu primim
ˆ
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ıntotdeauna ce dorim. „In mod paradoxal, persoa-
CUM SA-L INVETI
SA SE STAPANEASCA ˆ ˘
nele care ınvat a aceasta lectie
˘ ˘
par sa fie mai fe-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ricite”, scrie dr. David Walsh. „Nu le facem copiilor
Invat a sa spui „Nu” si sa te tii
de cuvant. ˆ ˘
nostri
niciun serviciu cand le inducem ideea ca lu-
˘ ˆ ˘
PRINCIPIU BIBLIC: „Da-ul vostru sa ınsemne Da mea le va oferi pe tava tot ceea ce-si doresc.”
si Nu-ul vostru, Nu”. (Matei 5:37) ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
Spunandu-i „Nu” copilului, ıl vei ınvata sa se
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
Copiii mici ar putea pune la grea ıncercare fermi- stapaneasca ulterior ın viat a, cand se va confrun-
˘ ˘ ˆ
tatea unui parinte facand crize de isterie, uneori Fragment din cartea No: Why Kids – of All Ages – Need to Hear It and
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
chiar ın public. Daca parintele cedeaza, copilul ın- Ways Parents Can Say It.
4
ˆ ˘
ta cu tentatii
precum consumul de droguri si relatiile
sexua- Invat a-l prin
le preconjugale.
propriul exemplu
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Ajuta-l sa ınteleag
a consecintele,
fie bune, fie rele. ˘ Vede copilul meu ca nu
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
PRINCIPIU BIBLIC: „Ce seamana omul, aceea va si ımi pierd cumpatul ın situatii
secera”. (Galateni 6:7) dificile?
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
Copilul trebuie sa ınteleag a ca orice actiune are consecinte ˘ I-am explicat de ce ıncerc sa
˘ ˘ ˆ
si ca lipsa stapanirii de sine va avea rezultate nedorite. De
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ rezolv problemele cu calm?
pilda, daca copilul tau ısi pierde cumpatul cand se supara,
˘ ˘ ˘
ceilalti s-ar putea sa-l evite. Dar daca reuse ste
sa se con- ˘ Cum m-ar descrie copilul?
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
troleze cand e provocat sau sa nu-i ıntrerupa pe altii cand Drept o persoana impulsiva,
˘ ˆ ˘ ˘
vorbesc, ceilalti vor dori sa stea ın compania lui. Ajuta-l
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ care se enerveaza usor,
sau
sa ınteleag a ca va avea mai mult de castigat daca se stapa- ˆ ˘
neste. una care ısi controleaza firea?
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
Invat a-l sa-si stabileasca prioritati.
˘ ˘
PRINCIPIU BIBLIC: „Sa va asigurati de lucrurile mai ˘
importante”. (Filipeni 1:10) Ce spun alti parinti
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
A manifesta stapanire de sine nu ınseamna doar a nu „Chiar daca fiica noastra se enerva
face ceva gresit,
ci si a face lucruri care nu ne plac, dar ˘ ˘
˘ ˆ ˘ sau se supara, nu i-am permis sa-i exas-
care sunt necesare. E important ca un copil sa ınvete sa-si ˘
˘ ˘ ˘ pereze pe cei din jur prin reactia
ei. Daca
stabileasca prioritatile
si sa actioneze
ca atare. De exem- ˘ ˘
nu se putea controla, nu o lasam sa stea
˘ ˘ ˆ
plu, temele pentru scoal
a trebuie facute ınainte de a merge ˆ ˘
˘ cu altii
pana nu se calma.” (Theresa)
la joaca.
˘ ˘
˘ „Eu si sotia
mea ne straduiam sa le
Ofera-i un bun exemplu. spunem copiilor nostri
ˆ ˘
cand faceau ceva
ˆ ˘ ˆ
PRINCIPIU BIBLIC: „V-am dat un exemplu, pentru ca, asa ce ne bucura. Ii laudam mereu cand reu-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
cum v-am facut eu, asa sa faceti si voi”. (Ioan 13:15) seau
sa se stapaneasca si sa-si pastreze
ˆ ˆ
calmul ın situatii
dificile.” (Wayne)
Copilul vede cum reactionezi
ın situatii dificile. Demon-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
streaza-i prin propriul exemplu ca stapanirea de sine da ın-
˘ ˆ ˆ
totdeauna rezultate bune. De pilda, cand copilul ıti pune
˘ ˆ ˆ ˘
rabdarea la ıncercare, te enervezi sau ıti pastrezi calmul?
˘
TREZITI-V
A! nr. 2 2019
LE C TIA
2
˘
S A FIE UMIL
CE ESTE UMILINTA?
˘ ˘ ˘ ˘
O persoana umila e respectuoasa. Nu se poarta
˘ ˘ ˘
cu arogant a, nici nu asteapt a sa i se acorde un
˘
tratament preferential. Dimpotriva, este sincer
˘ ˘ ˘ ˆ
interesata de altii si este dispusa sa ınvete de la
altii.
˘ ˆ
Uneori, umilin ˆ ta
este catalogata ın mod gresit ca
˘ ˆ ˘ ˆ
slabiciune. In realitate ınsa, unei persoane ıi tre-
˘ ˘ ˘
buie tarie ca sa-si recunoasca greselile si limitele.
˘
DE CE ESTE IMPORTANTA?
˘ ˆ
˘ Umilinta
influenteaz
a ın bine relatiile
inter-
ˆ ˆ
umane. „In general, cei umili ısi fac prieteni cu
˘ ˘ ˆ ˘
usurin
t a . . . Le este mai usor sa se ınteleag a
ˆ
cu altii”,
se spune ın cartea The Narcissism ˆ ˘
Epidemic. INVAT A -L D E PE ACUM
˘ ˆ
˘ Umilinta influenteaz a ın bine viitorul copilului
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
tau. Daca ınvat a sa fie umil, copilul va avea Daca copilul ınvat a sa se achite de sarcini
ˆ ˆ ˘ ˆ
multe de castigat si acum, si ın viitor, de exem- umile acasa, cand va creste, va reusi
ˆ ˘ ˘ ˘
plu, cand va cauta un loc de munca. „Tinerii sa colaboreze bine cu altii
˘ ˘ ˆ
cu o parere prea buna despre ei ınsi si, care
nu sunt constien ti de propriile lipsuri, au mai
putine sanse
de succes ˆ ˘ la ˆ un˘ interviu”, scrie ˘
dr. Leonard Sax. „Insa un tanar care arata inte- doresti”
sunt mesaje motivationale, dar nu
˘
res sincer fat a de ceea ce spune angajatorul sunt realiste. Copilul va avea, probabil, succes
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
are mai multe sanse sa primeasca postul.” ın viat a daca are obiective realiste si munceste
˘ ˘
din greu ca sa le atinga.
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
CUM SA-L INVETI
SA FIE UMIL ˘ Fii concret cand ıl lauzi. Nu-l ajuti sa fie umil
˘
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
daca ıi spui ca e „cel mai tare”. Fii concret.
Incurajeaza-l sa aiba un punct de vedere
˘
echilibrat despre sine. ˘ Fixeaza-i limite privind folosirea retelelor de
˘ ˘ socializare. Adesea, retelele de socializare nu
PRINCIPIU BIBLIC: „Daca cineva crede ca este
ˆ ˘ sunt un mediu propice pentru cultivarea umi-
ceva, cand nu este nimic, se amageste singur”. ˘ ˆ
lintei:
majoritatea utilizatorilor se lauda etalan-
(Galateni 6:3) ˘
du-si talentele si realizarile.
˘ ˆ
˘ Evita maximele nerealiste. Maxime de genul ˘ ˘ ˘
ˆ ˆ ˘ Indeamna-l pe copil sa-si ceara imediat ierta-
„Iti poti ımplini orice vis” sau „Poti deveni orice ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
re. Ajuta-l sa ınteleag a unde a gresit si sa-si re-
˘
Fragment din cartea The Collapse of Parenting. cunoasca greseala.
6
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Invat a-l sa fie recunoscator. Invat a-l prin
˘
PRINCIPIU BIBLIC: „Fiti recunoscatori!”. (Coloseni 3:15) propriul exemplu
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
˘ Invat a-l sa aprecieze creatia. Copiii trebuie sa aiba ˘ ˆ ˘ ˘
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ Il ajut pe copil sa ınteleag
a ca si
apreciere pentru natura si sa ınteleag a cata nevoie
˘ ˘ ˘ eu am nevoie uneori de ajutor?
avem de ea pentru a supravietui. Nu putem trai fara aer,
˘ ˘
apa si hrana. Foloseste astfel de exemple pentru a trezi ˘ Vorbesc pozitiv si cu apreciere
ˆ ˆ
ın copil apreciere si respect pentru minunile creatiei. despre altii
sau ıi desconsider?
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
˘ Invat a-l sa-i aprecieze pe ceilalti. Aminteste-i
ca, ıntr-o ˘ ˘
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ Observa copilul ca pentru mine
privint a sau alta, ceilalti ıi sunt superiori si ca, ın loc sa ˘
ˆ ˘ e important sa-i ajut pe altii?
fie invidios pe altii pentru talentele lor, poate ınvata
ceva de la ei.
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
˘ Invat a-l sa-si exprime aprecierea. Invat a-l pe copil
˘ ˘ ˘
sa spuna „Multumesc” din inima, nu doar cu gura. ˘
˘ Ce spun alti parinti
Recunostin ta sta la baza umilintei.
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
„Fiica noastra ne-a povestit ca o fetit a
˘
Invat a-l cat este de important sa-i ajute pe altii.
˘
˘ ˘ ˘ din clasa ei este rea cu ceilalti copii si ca
PRINCIPIU BIBLIC: ‘Cu umilint a, considerati ca ceilalti va ˆ ˘
˘ ˘ nimeni nu o place. Am ındemnat-o sa se
sunt superiori si aratati interes nu doar fat a de lucrurile ˆ ˘
gandeasca la situatia fetitei.
Nu toti au o
˘
personale, ci si fat a de ale celorlalti’. (Filipeni 2:3, 4) ˘ ˘
viat a de familie fericita. Astfel, fiica
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
˘ Incredinteaz
a-i treburi gospodaresti. Daca ıl scutesti de noastra a ınteles
ca nu este mai buna
treburi, i-ai putea transmite copilului mesajul: „Esti prea ˆ
decat altii.
Probabil, are doar o situatie
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
important ca sa faci asta!”. Ar trebui mai ıntai sa se mai buna.” (Karen)
˘ ˘
achite de sarcinile gospodaresti, apoi sa se joace. Aju-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ta-l sa ınteleag
a ca, astfel, va fi apreciat si respectat si „Le ıncurajam pe cele doua fiice ale
le va aduce foloase altora. ˘ ˆ ˘
noastre sa se bucure de ceea ce ınvat a
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
˘ Insufla-i dorinta de a-i ajuta pe altii. Aceasta ıl va ajuta si sa-si dea toata silinta
la scoal
a, fara
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
sa se maturizeze. Prin urmare, ıncurajeaza-l sa observe a se compara cu ceilalti copii. Ele stiu ca
˘ ˘ ˘
cine are nevoie de ajutor. Discuta cu el despre cum poa- nici noi nu o sa le comparam cu altii.”
˘ ˘ ˆ
te oferi ajutor. Lauda-l si sprijina-l ori de cate ori face (Marianna)
aceasta.
˘
TREZITI-V
A! nr. 2 2019
LE C TIA
3
˘
S A FIE TENACE
CE ESTE TENACITATEA?
˘ ˘ ˆ ˆ
O persoana tenace nu da ınapoi ın fata unui
˘ ˘
obstacol sau a unei dezamagiri. Aceasta calitate
ˆ ˘
se dobandeste prin experient a. Asa cum un copil
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
nu poate ınvata sa mearga fara sa cada, el nu va
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ınvata
sa aiba succes ın viat a fara sa aiba parte si
de unele esecuri.
˘
DE CE ESTE IMPORTANTA?
˘ ˆ ˘
Unii copii se descurajeaza cand se confrunta cu
ˆ
un esec, cu o dificultate sau cand sunt criticati.
˘ ˘ ˆ
Altii
se dau batuti. Totusi, copilul trebuie sa ınte-
˘ ˘
leaga ca:
ˆ
˘ nu va reusi ın tot ce face; (Iacov 3:2)
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
˘ toti ne confruntam cu situatii grele ın viat a; INVAT A -L D E PE ACUM
(Eclesiastul 9:11)
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
˘ fara corectare nu putem face ımbunatatiri. ˘ ˘ ˆ ˆ
(Proverbele 9:9) Daca un copil nu da ınapoi ın fata unei
˘ ˘
ˆ ˘ ˆ ˆ dezamagiri ori a unei greseli,
probabil ca
Tenacitatea ıl va ajuta pe copil sa ınfrunte cu ın- ˘ ˆ ˆ ˆ
˘ nu se va da batut nici cand ısi va ınsusi
credere situatiile dificile din viat a. noi aptitudini, ba chiar si le va perfectiona
˘ ˆ ˘
CUM SA-L INVETI
SA FIE TENACE
ˆ ˘
Cand se confrunta cu un esec.
˘ ˘ ˆ ˘
PRINCIPIU BIBLIC: „Cel drept, chiar daca ar ca- Cand se confrunta cu un necaz.
dea de sapte ori, se va ridica”. (Proverbele 24:16) ˆ
PRINCIPIU BIBLIC: „Nu sti ti ce va fi maine cu via-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Ajuta-l pe copil sa vada lucrurile ın mod realist. De ta
voastra”. (Iacov 4:14)
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
pilda, ce ar face daca ia o nota mica la un test? Ar Viata este plina de neprevazute. Azi esti bogat,
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
putea renunta zicand: „Nu sunt bun de nimic!”. maine s-ar putea sa fii sarac; azi esti sanatos,
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
Ca sa-l ınveti sa fie tenace, ajuta-l sa-si faca un maine, bolnav. Biblia spune: „Nu cei iuti castig a
ˆ ˘ ˘ ˘
plan de actiune pentru a face ımbunatatiri. Astfel, cursa, nici cei puternici lupta, . . . caci timpul si
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
el va lua problema ın propriile maini, nu se va lasa evenimentele neprevazute ıi ajung pe toti”. (Ecle-
ˆ
doborat de ea. siastul 9:11)
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
Nu rezolva problema ın locul lui, ci ajuta-l sa se Ca parinte, probabil ca faci tot ce poti pentru a-ti
ˆ ˆ ˘
descurce singur. L-ai putea ıntreba: „Ce poti face ocroti copilul de pericole. Realist vorbind ınsa,
ˆ ˘
pentru a ıntelege mai bine materia respectiva?”. nu-l vei putea ocroti de toate necazurile vietii.
8
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
Bineınteles,
copilul nu are varsta necesara ca sa stie
ce ın- Invat a-l prin
˘ ˘
seamna pierderea locului de munca ori a bunurilor mate-
riale. Totusi,
ˆ ˘ ˆ
ıl poti ajuta sa ınfrunte alte necazuri, cum ar fi
propriul exemplu
˘ ˆ
destramarea unei prietenii sau moartea unui membru al fa- ˘ Imi recunosc greselile
sau dau
miliei.
vina pe altii?
ˆ
Cand copilul primeste
critici constructive. ˘ Vorbesc despre esecurile
mele
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
PRINCIPIU BIBLIC: „Asculta sfatul . . . ca sa fii ıntelept pe si despre ce am ınvatat
din ele?
viitor”. (Proverbele 19:20) ˆ ˆ
˘ Rad de altii
cand gresesc?
˘ ˘
Criticile constructive nu sunt o forma de agresiune verbala,
˘
ci sfaturi care vizeaza o actiune sau o atitudine ce trebuie
˘
corectata.
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
Daca ıl ınveti pe copil sa accepte corectarea, amandoi veti
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
Ce spun alti parinti
fi scutiti de multa suferint a. „Daca ıi sari mereu ın ajutor
ˆ ˆ ˘ ˘
cand grese ste, copilul nu va ınvata nimic niciodata. Va intra „Nu i-am ferit pe copii de toate proble-
ˆ ˘ ˆ ˆ
dintr-o belea ın alta, iar tu vei fi mereu pe urmele lui ca sa mele, esecurile
si greselile.
Intrucat am
˘
repari ce strica el. Viata va fi un chin si pentru tine, si pen- fost crescut la fel, am devenit o persoa-
˘ ˘ ˘ ˘
tru copil”, spune un tata pe nume John. na mai buna. Cred ca copiii nostri au de-
ˆ ˘ ˘ ˘
venit adulti echilibrati pentru ca nu i-am
Cum ıti poti ajuta copilul sa traga foloase de pe urma criti-
ˆ ˘
cilor constructive? Cand copilului i se aduce o critica, fie la cocolosit.”
(Jeff)
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
scoal
ˆ a, fie ın alta parte, retine-te sa spui ca a fost nedreap-
˘ ˆ ˆ ˘
ta. In schimb, l-ai putea ıntreba: „Cand eu si sotia
mea greseam fat a
ˆ
˘ de copiii nostri,
ne ceream ıntotdeauna
˘ „De ce crezi ca ai fost corectat?” ˘ ˘ ˘
ˆ ˘ ˘ iertare. Consider ca parintii
trebuie sa le
˘ „Cum ai putea face ımbunatatiri?” ˘
vorbeasca copiilor despre propriile gre-
˘ ˘ ˆ
˘ „Ce o sa faci data viitoare?” seli
si esecuri
pentru a-i ajuta sa ıntelea-
ˆ ˘ ˘ ˘
Nu uita: criticile constructive ıi vor prinde bine copilului nu ga ca acestea fac parte din viat a.”
ˆ (James)
doar acum, ci si ın viata de adult.
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Vezi articolul „Sa ne ajutam copiii sa faca fat a durerii”, aparut ın numarul din 1 iulie
2008 al revistei Turnul de veghe.
˘
TREZITI-V
A! nr. 2 2019
LE C TIA
4
˘
S A FIE RESPONSABIL
ˆ ˘
CE INSEAMNA A FI RESPONSABIL?
˘ ˘ ˆ
O persoana responsabila este de ıncredere. Ea
˘ ˆ ˆ ˆ
este constiincioas
a cand ısi ındeplineste sarcinile
˘
si le finalizeaza la timp.
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
Un copil poate ınvata sa fie responsabil ınca de
˘ ˘
foarte mic. „La 15 luni, copilul poate sa faca ce
˘ ˘
i se spune, iar la 18 luni, doreste sa faca ce vede
˘ ˆ
la altii”,
seˆ arata ın cartea Parenting Without
˘ ˘ ˆ ˘
Borders. „In multe t ari, parintii ıncep sa-i implice
ˆ ˘ ˆ
pe copii ın treburile gospodaresti cand acestia au
ˆ ˘
ıntre 5 si 7 ani, iar ei reusesc sa se achite de ele
foarte bine.”
DE CE ESTE IMPORTANT?
˘
Expresia „generatia bumerang” se refera la tinerii ˆ ˘
ˆ ˘ ˘ ˘ INVAT A -L D E PE ACUM
adulti care au plecat de langa parinti pentru a trai
ˆ
pe cont propriu, dar care dau de greu si se ıntorc
˘
acasa. Unii dintre acesti tineri nu au fost nicio- ˆ ˘ ˘
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Copiii care ınvat a sa fie responsabili vor reusi
data ınvata ti sa-si administreze banii, sa se gos- ˘
˘ ˘ ˘ sa se descurce pe cont propriu ca adulti
podareasca singuri ori sa se achite de responsabi-
˘
litatile de zi cu zi.
˘ ˆ ˆ ˘
Prin urmare, este bine sa ıti instruiesti copilul ınca
˘ ˘ ˘ ˆ
de pe acum pentru a se achita de responsabilita- Unii parinti nu vor sa-i ıncarce pe copii cu sarcini,
˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
tile
vietii de adult. „Nu e indicat sa tine ti copiii lan- ıntrucat se gandesc ca acestia au ın fiecare zi o
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
ga voi pana la 18 ani, facandu-i dependenti de voi, multime de teme.
˘ ˘ ˆ ˘
dupa care sa-i aruncati ın lumea de afara”, se spu- ˘
ˆ Totusi, copiii care primesc sarcini gospodaresti
ne ın cartea How to Raise an Adult. ˘ ˘ ˆ ˘
se descurca mai bine la scoal a deoarece ınvat a
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
˘ ˆ ˘ sa accepte o sarcina si sa o duca la bun sfarsit.
CUM SA-L INVETI
SA FIE RESPONSABIL ˘ ˘
Iata ce mai precizeaza cartea Parenting Without
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
Borders: „Daca ignoram dorinta copiilor de a ne
Incredinteaz
a-i treburi gospodaresti.
ˆ ˘ ˆ
ˆ da o mana de ajutor cand sunt mici, ei vor trage
˘ ˆ ˘ ˘
PRINCIPIU BIBLIC: „In orice munca este castig”. concluzia ca nu e important sa-i ajute pe altii.
(Proverbele 14:23, Cornilescu, 2001) ˘ ˘
. . . Mai mult, vor astepta ca altii sa faca ceva pen-
˘ ˘ tru ei”.
Copiii mici sunt dornici sa-si ajute parintii
la trea-
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
ba. Profita de aceasta ınclinatie dandu-i copilului Dupa cum reiese din citat, avand sarcini ın casa,
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
unele treburi prin casa. copilul ınvat a sa ofere, nu doar sa beneficieze,
10
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sa daruiasca, nu doar sa primeasca. Treburile gospodaresti
˘
ˆ ˘
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Invat a-l prin
ıl ajuta sa ınteleag
a ca are un rol important ın familie, dar si
˘
o responsabilitate fat a de ea. propriul exemplu
˘ ˘ ˘ Sunt harnic, organizat si
Ajuta-l sa-si asume responsabilitatea pentru punctual?
greselile
lui.
˘ ˆ ˘
˘ ˘ Ma vede copilul achitandu-ma
PRINCIPIU BIBLIC: „Asculta sfatul si primeste disciplina- ˘
˘ ˆ
rea, ca sa fii ıntelept pe viitor”. (Proverbele 19:20) de treburi gospodaresti?
ˆ
ˆ
Cand copilul face greseli
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
– de pilda, strica fara sa vrea ceva ˘ Imi recunosc greselile
si chiar
˘ ˆ ˆ
ce nu-i apartine – , rezista impulsului de a-l scoate basma ımi cer iertare cand este cazul?
˘ ˘ ˆ ˘
curata. Copilul trebuie sa ınvete sa accepte consecintele
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
– ın acest caz, sa-si ceara iertare si, probabil, sa plateasca
obiectul stricat.
ˆ
Cand copilul ıntelege
ˆ
˘ ˘ ˘
ca este raspunzator pentru actiunile ˘
ˆ ˘ Ce spun alti parinti
sale, el ınvat a:
ˆ ˘ ˘ ˆ
˘ ˘ ˘ „Inca de mici, copiii ma ajutau cand pre-
˘ sa fie sincer si sa-si recunoasca greselile; ˘ ˆ ˆ ˘
˘ gateam cina, cand ımpatuream rufele
˘ sa nu dea vina pe altii; ˆ
sau cand stergeam
praful. Munca deve-
˘
˘ sa nu se justifice; nise ceva distractiv pentru ei. Erau pur
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
˘ sa-si ceara iertare cand e cazul. si simplu fericiti ca stateau cu mine si fa-
˘ ˆ ˘ ˘
ceau ce faceam si eu. Asa au ınvatat
sa
fie responsabili.” (Laura)
ˆ ˘
„Intr-o zi, l-am pus pe fiul meu sa sune o
˘ ˘ ˘
prietena de familie si sa-si ceara scuze
˘
pentru ca fusese nepoliticos. De-a lun-
˘ ˘ ˆ ˘
gul anilor, a fost nevoit sa-si ceara ierta-
˘
AJUTA-L SA INVETE
DIN GRESELI
˘
re de multe ori pentru ca, prin cuvintele
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
„Cand copilul grese ste,
parintii
trebuie sa ısi aduca aminte ca lectiile
sale, desi adevarate, ıi ranise pe altii.
ˆ ˘ ˆ ˆ
pe care acesta le ınvat a din greseli sunt un cadou”, scrie profesoara Acum, cand grese ste,
ısi cere iertare din
ˆ ˘
Jessica Lahey ın revista Atlantic. „De-a lungul anilor, «cei mai buni» proprie initiativ
a.” (Debra)
elevi ai mei – cei care erau fericiti si aveau rezultate bune – au fost
ˆ ˘
ıntotdeauna cei ajutati sa-si asume responsabilitatea pentru grese-
˘ ˘
lile lor si sa faca tot ce depindea de ei pentru a le corecta.”
˘
TREZITI-V
A! nr. 2 2019
LE C TIA
5
ˆ ˘
IMPORTAN TA
INDRUM ARII DIN PARTEA ADULTILOR
ˆ ˘ ˆ
IN CE CONSTA INDRUMAREA
DIN PARTEA ADULTILOR?
ˆ ˆ ˆ
Copiii au nevoie de adulti ın viata lor, ıntrucat
˘ ˆ ˘
acestia
le ofera ındrumare si sfaturi. Ca parinte,
ˆ ˘ ˘ ˘
esti
cel mai ın masur ˆ a ˘ sa faci aceasta. De fapt,
este de datoria ta. Insa si alti adulti pot fi modele
˘
pentru copilul tau.
˘
DE CE ESTE IMPORTANTA?
ˆ ˘ ˘
In multe t ari, tinerii nu prea interactioneaz
a cu
ˆ
adultii.
Gandeste-te:
˘ Copiii petrec cea mai mare parte a zilei la scoa-
˘
la, unde profesorii si alti adulti sunt putini la
˘
numar.
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
˘ Cand vin acasa de la scoal a, ei stau singuri, INVAT A -L D E PE ACUM
˘ ˘
deoarece parintii sunt la munca.
ˆ
˘ Potrivit unui studiu efectuat ın Statele Unite, ˘ ˆ
ˆ ˘ ˆ Un copil care cauta ındrumarea adultilor
copiii cu varsta cuprinsa ıntre 8 si 12 ani pe- ˆ
ˆ va deveni, probabil, un adult matur si ıntelept
trec, ın medie, circa sase ore pe zi folosind
dispozitive electronice.
ˆ
In cartea Hold On to Your Kids se spune: „Tinerii
˘ ˆ ˆ
cauta ındrumare, instruire si exemple de urmat ın ˆ ˘ ˆ ˘
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ In mod firesc, copiii cauta ındrumare la parintii
randul . . . celor de-o varsta cu ei, nu ın randul pa- ˘ ˘ ˘
ˆ lor. De fapt, specialistii sustin ca ei tind sa puna
rintilor,
al profesorilor sau al altor adulti de ıncre- ˘ ˆ
dere”. mai mult pret pe sfaturile parintilor decat pe cele
ˆ
ale altor tineri, chiar si ın primii ani ai adolescen-
˘ ˘ ˘
˘ ˆ tei.
„Parintii continua sa exercite cea mai mare in-
CUM SA OFERI INDRUMARE ˘
fluent a asupra atitudinii si comportamentului co-
˘ ˆ ˆ
piilor ın perioada adolescentei si la ınceputul vietii
Petrece timp cu copilul tau. ˆ
de adult”, scrie dr. Laurence Steinberg ın cartea
˘ ˘ ˘
PRINCIPIU BIBLIC: „Educa-l pe copil conform caii You and Your Adolescent. El adauga: „Adolescen-
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
potrivite pentru el si nici cand va ımbatrani nu se tii sunt interesati de parerea voastra si asculta ce
va abate de la ea”. (Proverbele 22:6) ˘ ˆ
spuneti, chiar daca nu o recunosc sau nu sunt ın-
˘ ˘ ˆ ˘ totdeauna de acord cu voi”.
Studiul a dezvaluit ca adolescentii petrec, ın medie, aproape noua ore
pe zi folosind dispozitive electronice. Aceste statistici referitoare la co- ˘ ˘ ˆ
ˆ
pii si la adolescenti nu includ timpul pe care ıl petrec online la scoal
˘
a sau
Profita de aceasta ınclinatie a copilului. Petrece
ˆ ˆ timp cu el si vorbeste-i despre opiniile si valorile
cand ısi fac temele.
12
tale, precum si despre lectiile
ˆ ˘
pe care le-ai ınvatat
de-a
ˆ ˘
Invat a-l prin
lungul vietii.
propriul exemplu
˘ ˆ
Gaseste-i
un model. ˘ Ii ofer copilului meu un bun
˘ ˆ ˆ exemplu?
PRINCIPIU BIBLIC: „Cine umbla cu ıntelep tii devine ınte-
lept”. (Proverbele 13:20) ˘
˘ Vede el ca si eu cer sfatul celor
ˆ ˘ ˘
Gandeste-te la un adult care arˆ putea˘ fi ˘un model cu mai multa experient a?
˘
pentru copilul tau adolescent. Incearca sa organizezi acti-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ Petrec timp cu copilul meu si
vitati ca ei sa petreaca timp ımpreuna. Aceasta nu ın-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
seamna ca renunti la autoritatea parinteasca. Insa spriji- ıi arat ca e important pentru
ˆ
nul unui adult de ıncredere poate consolida instruirea pe mine?
˘ ˘
care i-o oferi copilului. Biblia arata ca Timotei a avut mult
ˆ
de castigat chiar si la maturitate din prietenia cu apostolul
˘
Pavel. Si Pavel a avut foloase datorita prieteniei cu Timotei.
(Filipeni 2:20, 22) ˘
ˆ
In prezent, membrii multor familii locuiesc departe unii
Ce spun alti parinti
˘
de altii. S-ar putea ca bunicii, unchii, matusile sau alte ˆ
„Uneori, cand sunt foarte ocupat, fiica
˘ ˘ ˘
rude sa se afle la sute de kilometri distant a. Daca asa stau ˆ ˘ ˘ ˘
ˆ ˘ ˘ ˘ mea ımi spune ca vrea sa vorbeasca cu
lucrurile si ın cazul tau, straduieste-te sa-i creezi copilului ˆ ˆ
˘ mine. Intotdeauna ımi fac timp pentru
tau adolescent ocazii pentru a sta cu adultii care au cali- ˘ ˘ ˘
˘ ea, chiar daca trebuie sa-i spun sa as-
tati demne de imitat. ˆ ˘ ˘
tepte cateva minute ca sa-i acord toata
˘ ˘
atentia.
Eu si sotia
mea ne straduim sa-i
ˆ ˆ ˘
oferim un bun exemplu, astfel ıncat sa
˘ ˘ ˘
vada ca aplicam principiile pe care i le
transmitem.” (David)
ˆ ˘ ˘
„Cand s-a nascut fiica noastra, eu si so-
IMPORTANTA
TIMPULUI PETRECUT CU ADULTI
˘ ˘
tul
meu am decis ca eu sa stau acasa
ˆ ˆ ˘ ˘
„De-a lungul anilor, copiii mei au stat ın compania adultilor cu var- si sa ma ocup de cresterea ei. Nu regret
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ste si preocupari diferite, ceea ce i-a ajutat sa vada viata si prin decizia luata. E foarte important sa te
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
prisma experientelor acestora. De exemplu, au ramas uimiti sa afle straduiesti sa fii prezent ın viata copilului
˘ ˘ ˆ ˘
de la bunica mea ca familia ei a fost prima care a avut curent tau pentru a-i oferi ındrumarea potrivita.
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
electric ın casa. Desi pe atunci era copil, ea si-a amintit cum ve- Mai mult, asa ıi arati ca ıl iubesti.” (Lisa)
˘ ˘ ˆ
neau vecinii doar ca sa vada cum se aprinde si se stinge lumina ın
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
bucatarie. Copiii mei au ınteles cat de diferita era viata ın acele vre-
ˆ ˘ ˘ ˘
muri. Ascultand povestile bunicii, ei au ajuns sa aiba respect fat a
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
de ea si fat a de cei ın varsta. Cand petrec mai mult timp cu adultii
ˆ ˘ ˘
si mai putin
cu cei de varsta lor, copiii pot ajunge sa priveasca via-
˘ ˘
ta
dintr-o alta perspectiva.” (Maranda)
˘
TREZITI-V
A! nr. 2 2019
LE C TIA
6
IMPORTAN TA
NORMELOR MORALE
DE CE SUNT IMPORTANTE?
Copiii sunt bombardati cu mesaje distorsionate
˘
despre ce e bine si ce e rau, promovate fie la scoa-
˘ ˆ ˘
la, fie ın muzica, filme sau emisiuni TV. Din aceas-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ta cauza, pot ajunge sa puna la ındoiala normele
morale care le-au fost inculcate.
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
Asta se ıntampla mai ales cand ajung la varsta
˘ ˆ
adolescentei. Iata ce se spune ın cartea Beyond ˆ ˘
˘ ˘ INVAT A -L D E PE ACUM
the Big Talk: „Ei trebuie sa constientizeze ca an-
turajul si mass-media vor exercita asupra lor mari
˘ ˆ ˆ
presiuni sa se ıncadreze ıntr-un tipar. De aceea, ˆ ˘ ˘ ˆ
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Copiii care ıi vad pe parintii
lor action
and
trebuie sa ınvete sa tin a la valorile lor si sa ia deci- ˆ ˘
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ın mod cinstit au mai multe sanse sa fie,
zii ın armonie cu ele, chiar daca asta ınseamna sa ˆ ˆ
fie diferiti de prietenii lor”. Evident, instruirea lor la randul lor, cinstiti,
chiar si cand sunt singuri
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
trebuie sa ınceapa ınainte de adolescent a.
˘ ˘
bine sa fii cinstit?”, „Cum poti distruge o prie-
CUM SA-I INCULCI NORME MORALE ˘ ˘
tenie mintind?”,
„De ce e gresit sa furi?”. Fa
˘ ˘ ˘
Stabileste
un set de norme morale. apel la logica si ajuta-l sa-si dezvolte simtul bi-
˘
nelui si al raului.
PRINCIPIU BIBLIC: „Oamenii maturi . . . si-au
ˆ ˘ ˘ ˘
exersat capacitatea de ıntelegere
ca sa deose- ˘ Arata-i de ce este bine sa respecte norme mo-
˘ ˘ ˘
beasca binele si raul”. (Evrei 5:14) rale. I-ai putea spune: „Daca esti cinstit, cei-
ˆ ˆ ˘
˘ lalti vor avea ıncredere ın tine” sau „Daca esti
˘ Arata-i printr-un limbaj clar ce e bine si ce ˘
˘ bun, oamenilor le va placea compania ta”.
e rau. Folosindu-te de situatii din viata de zi cu
zi, transmite-i lectii
cu ajutorul contrastelor: ˘
Faceti din normele morale un mod de viat a
„Asta e corect, asta e gresit”;
„Asta e o dova- ˘
˘ pentru familia voastra.
da de loialitate, asta, nu”; „Acesta e un act de
˘
bunatate, dar acesta, nu”. Cu timpul, copilul va PRINCIPIU BIBLIC: „Dovediti mereu ce sunteti voi
asocia normele morale cu actiuni.
ˆ ˘
ınsiv
a”. (2 Corinteni 13:5)
˘ ˘ ˘ ˆ
˘ Explica-i ce sta la baza normelor tale morale. ˘ Daca normele morale sunt respectate ın familia
ˆ ˘
De exemplu, l-ai putea ıntreba: „De ce e mereu voastra, poti spune cu libertate de exprimare:
14
ˆ ˘ ˆ ˘
„In familia noastra nu se minte”. Invat a-l prin
˘
„Nu ne lovim si nu tip
am unii la altii”.
propriul exemplu
„Nu ne jignim unii pe altii”.
˘
˘ Vede copilul meu ca vorbesc si
˘ ˆ
Copilul va vedea ca normele morale nu sunt simple reguli, actionez
ın armonie cu normele
ci fac parte din identitatea familiei. morale ale familiei?
˘ Vorbeste-i
frecvent despre normele voastre morale. ˆ
˘ Ii transmitem eu si partenerul
Desprinde din situatiile
cotidiene lectii
practice. Poti
ˆ meu conjugal aceleasi norme
compara normele familiei cu cele promovate ın
˘ ˆ ˘ morale?
mass-media sau la scoal
a. Pune-i copilului ıntrebari
˘ ˆ ˘
precum: „Tu ce ai fi facut ın aceasta situatie?”,
„Cum ˘ ˆ
ˆ ˘ ˘ Ma justific cand nu respect
s-ar rezolva problema ın familia noastra?”.
normele morale ale familiei
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
Intareste-i
hotararea de a respecta normele morale spunand ca „adultii au voie
ˆ ˘ ˘
ınsusite.
sa faca asta”?
˘ ˘ ˘
PRINCIPIU BIBLIC: „Sa aveti o constiin t a buna”.
(1 Petru 3:16)
˘ ˆ ˘ ˆ
˘ Lauda-l cand se comporta bine. Ori de cate ori copilul ˘
actioneaz
˘ ˆ
a ın armonie cu normele voastre morale, lau- Ce spun alti parinti
˘ ˘
da-l si precizeaza si motivul pentru care faci asta. De
ˆ „Ne-am folosit de exemplul altora pentru
exemplu, i-ai putea spune: „Ai fost cinstit. Sunt man- ˘
˘ ˘ ˘ ˘ a le arata copiilor ce foloase au cei care
dru de tine”. Daca a marturisit o greseal a, lauda-l pen- ˘ ˆ
ˆ respecta norme morale ınalte si ce con-
tru sinceritate ınainte de a-l corecta. ˘ ˆ
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ secinte
suporta cei care iau decizii neın-
˘ Corecteaza-l cand se comporta gresit. Ajuta-l sa-si telepte.
ˆ
Cand copiii nostri
ne povesteau
asume responsabilitatea pentru actiunile sale. Copiii ˘
despre un copil care facuse o alegere
˘ ˆ
trebuie sa stie cu ce au gresit si ın ce fel conduita lor a gresit
˘ ˘
a, discutam cu ei ca sa nu faca
˘
ˆ ˘ ˘ ˘
ıncalcat valorile familiei. Unii parin ˆ ti ˘nu-si ˘ corecteaza ˘
˘ aceeasi greseal
a.” (Nicole)
copilul ca sa nu se demoralizeze. Insa daca discuti cu
˘ ˆ
copilul despre comportamentul sau gresit, ıl vei ajuta ˆ ˘
„Cand fiica noastra era foarte mica, ıi zi-
˘ ˆ
˘ ˘ ˘
sa-si dezvolte o constiin t a sensibila care poate discer- ˘ ˘ ˘
ˆ ˘ ceam ca are doua optiuni, una buna si
ne ıntre bine si rau. ˆ
una rea, si ıi explicam consecintele fie-
˘ ˆ ˘ ˘
carei alegeri. Asa a ınvatat sa ia decizii.
˘ ˆ
A fost o lectie esential a, deoarece ın via-
˘ ˘
t a trebuie mereu sa facem alegeri, indife-
ˆ ˘
rent de varsta.” (Yolanda)
˘
TREZITI-V
A! nr. 2 2019
˘
MAI MULTE BIBLIA
ˆ RASPUNDE
˘
LA INTREBARILE
SFATURI IMPORTANTE ALE
PENTRU
˘ VIETII,
PRECUM:
PARINTI
˘ Care este sensul vietii?
˘
˘ Este vinovat Dumnezeu pentru ca
Asa cum ai observat, probabil, sfaturile suferim?
˘
din revista sunt bazate pe Biblie. Biblia ˆ ˆ ˘ ˆ
contine
cele mai bune sfaturi pentru o ˘ Ce se ıntampla cu noi cand murim?
˘ ˘ ˘ ˘
viat a fericita si se adreseaza fiecarui
membru al familiei. Principiile ei ne pot
˘ ˆ
ajuta sa ne slefuim
modul de gandire si
˘ ˘ ˘ ˘
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Te invitam sa cercetezi Biblia si sa gase sti
sa avem judecata sanatoasa. (Proverbe- ˘ ˆ ˘
raspunsul la ıntrebarile de mai sus, precum
le 1:1-4) ˘
si la altele. Vizioneaza materialul video De
˘ ˘
ce sa studiati Biblia?. Scaneaza acest cod
˘
sau acceseaza jw.org.
s
˘ ˘ ˘
n Descarca gratuit
˘
aceasta revista,
˘ p Biblia disponibila
ˆ
online ın peste
Acceseaza
site-ul jw.org˙
o ˘
g19.2-M
190409