hit Dusan Sidjanski VIITORUL FEDERALIST AL EUROPE! Comunitatea Europeana | de Ia origini la Tratatul de la Lisabonai tratatul de la Amsterdam jul de la Amsterdam prevedea inc’ din ‘ : mentale de revizuite. Aceasta, one Sepa Intergu- ‘ eonsolida instituile dupa extinderea dela 12 state a 15, nla ea tse 1995, a Austriei, Sueiei si Fnlandel, cy ott inate, I ous 12 tratatul semmat la Amsterdam, la 2 octombrie 1907. a 1996. Ea a rioadi de sustinere mai mica din partea opiniei publice si a alizate ane fanco-germane, negocierile au fost dificile si a trebuit si ne multumi oe rese sectoriale $i anumite schimbari, departe parpeleae de consolidarea globa Se i global necesara a jnsttutiilor. Lata de ce am vorbit, apropo de acest Tratat d rpc pasilor run" le la Amsterdam, de 21. Drepturile Omului in centrul sistemului Towsi, Tratatul de la Amsterdam contine cel putin un progres care depaseste metoda sectoriala a pasilor marunti. Este vorba despre inscrierea mecanismelor de protectie a Drepturilor Omului si a Drepturilor Fundamentale in cadrul Uniunii Europene, proectie care existi de foarte multi vreme, din punct de vedere judecitoresc, in cadrul Consiliului Europei, de la infiintarea Curtii Europene a Drepturilor Omului. La propunerea Comisiei, Consiliului i se acord& dreptul de a adopia in unanimitate misuri destinate combaterii oric&rei forme de discriminare pe motive de sex, rast sau origine etnicd, religie sau credint, handicap fizic sau mintal, varsti sau orientare sexual. in opinia noastra, acest Iucru vine in completarea altor dispozitit ale taatelor, in raport cu egalitatea dintre barbati si femei, lupta impotriva excluziunii Sociale sau recunoasterea serviciilor de interes general si consolidarea sectorulut politicii sociale, cu scopul de a contribui la crearea unui adevarat model european de Societate. De altfel, Tratatul de la Amsterdam ins C8 20nd ean eam cleu federat inaine de cea ropeand. ARS tituie un mecanism de sanctiuni ‘impotriva oricdrui stat care ar incilca ceea ce Uniunea European recunoaste ca ficand parte éin drepturite fundamentale : libertate, democratie, Drepturile Omului, statu de dept, libertitile fundamentale. Constatarea wincaledrit grave persistent Ge uti de ctre Consiliu in unanimitate, statul acuzat ie Hane te rul e Youri, precum si eventualele abtineri, si cl avizul conform al Pa i “a an ey Cu dowd treimi din voturile exprimate, care trebuie a a ae a ‘taut deputatilor. Aceast& participare a procedurl a Fit Att punzltor, aes direct, este semnificativa. dat constatatl im " “ Centro de le Traité @’Amsterdam”, Europa, i, «LiBurope des Per rn Li 134-145. A se vedea, de loformagio ee Fatiys, noiembric 1997 Liston. pS aserenca, Sidjanski, The Federal Fuuure of EuroPe>ss \ITORUL FEDERALIST AL EUROPET data hotirind cu majoritae calificats, este abiiat sy Const, de aceatt Stull fn cups, recunoscute de tatatele europeng “Pte anumite drepturi ale ‘Trepalacetua dea vora in adr Const » ar Pr pgoges important in raport cu Trattal de la Maastricht este Fe deal gels pllon al us si Aerio Inerne™, rin grees rae oP competeilor comunitar, inst Vis, ai, mig 9 ane eeulfenpesoacir’ Ace pee gen re eg eee onto cxc ae Un hea serps! proeciarefugilor, lula impotiva imigrriilegale si a az protest eu deste st aire liber cca po yeni Pembre ale Unun, elimina frontierle mere, fn acese ‘Genwi horas in unaniitae; la cinci ani de la ratificarea tatu, ace a Cons fox in unanimit, eeen majoras clea, rang’ revoir de eodcii aPrlamentlui Esropean In aceas ordne de id Ra vis Amsterdam include Convensia Schengen a Uniunii Europene, Repeat anda si Danemarca objinand posibilitatea de amfnare a apliciriie, - Viele, conta. Sane 2.2.Cateva progrese sectoriale ‘Traarul de la Amsterdam realizeaz8 gi progrese mai sectorale, consacrind, de ‘Renmin dreptulcomunitar noyiunea mai extins de .dezvoltare durabi, pus eee atl Najnlor Unt de etre Cosa Bran int aaevze numeam anterior ,coeziune si protecia mediului", in cadrl realizi pee ee ta anal obieci sal larg de progres economic st socal. Acesta ee scant incre ctor de dizi care sta la baza politic de cercetare si tehnolgi,incaze ae caaer ce confirma, msi clar decit fn Tratatul de la Maastricht, roll iu de cornisnare gi inigativa, in vteme ce, de acum insite, Consilil nu mat hei i sooner. ci cu majoritate calificatB. Putem mentions, de asemenca dezvolara, rem eadra comuniar, a pole sciale a cups orl de mune, cae pune capat derogarilor acordate Regatului Unit la Maastricht. Mele eg al Trataulul de la Amsterdam a constat in incapacitate se dea realm progres semnficaiv Ia nivel insiufona, 1a intjmea nor cere Iegnte de extngerea care a ava fe in 1995 sh mai ales, de extnderea vu in eee cil in drei statelor din Europa Cenralt. In cadral Consist repr niio no ponderare a votrilr, i pate din causa epost ornare seca urmare extnderea voli cu mjoriat califead.na fs 2 aaa citar fost de asta, n special in domeiu bere cia 5 Securit sociale si al vechilor dispoziit ale protocolului social, al ‘rofesilo, al ect ndvete al industries al mediulu. Aces era est ealabil PROT ‘cultura, care riméne sub regimul unanimitatii tot ‘mai paralizante, pe misurd ct J post MAASTRICHT §LRATATELE DEL, er10n? AMSTERDAMSIDELANISA 35) ylor membre ces ei, Tos, co nee, wo Seone porn de ae de la Amsteiam a fou Se spec In cil pri pin. iro nag fa soi geal wile pln. Ele pent, cu col to sued a mic in Sp ee, conde care vf reat maj ca! alah ne joi a ee nn eer a de Salat nce Fo one. AEESE Cope cola ~ din ees mers Hyves une, realizal de wat, ar puts contin eect mee iv eT eves Cosi, eu Ani, sp, oti ose ‘eaet cmt r saveaten drool pe ct resin nfm sare ca Secon Parietal Espen, Obie, de snr, pl ei ‘erin 3 pri lefties Cons, deur nr eh ie ti comun aord” Ine gave peenee Conse, Tos inprati, siatelOF ioe preomint “rauatul dela Amsterdam confirma, de asemenca, tote end, dat inexonbil - de consol sng onan als dst de a Peano Eee Dennen mae el uncut de ps alr de were a agra een ‘Deaf, tata extn proceura decode, car iplictpariprea Com nse l Prine IS ees, pri ol Exo sere Reginald FEDER), Fl ol Espen, pit din omen Dens beratn de irl ele. elie nse 5 anes ih politica socal Ge mune, combatrea faoel cnoperarea vamall 3, Tratatul de la Nisa sudo tannins dine eae nee EET ening a ao a ee incre jeschizind éromul ‘extinderii, ale cfrei prime negociert si rst id in pois ace rnin tienen Eo cle 77 sf Consiuoral Desig alone 5 i Top, copearn consi Cutea de falcata fost extins de Tea maj operational, fr fe ne ath Juste a ist inving BOM ge ato. Pater sPune acelasi lueru si ssi mule cleat © Nisa realiat un prose: su cept in primar a Decalaul dire exis 8 a fost unat dine motive conmensre des Ties meds parle Tritt de a HT Ride ood) Ue as 20 ‘Nice du 26 fevrier 2°