Pneumonia din

infectia COVIT
Pacientul poate fi contagios
(purtand virusul) 7 zile – 14 zile
pana la aparitia simptomelor apoi
pozitiv o lunga perioada de timp
variabila de la om la om ( tract
respirator, scaun, sputa sau LBA
bronhoscopie
o Dispnee
o Tuse ce devine severă în timp
o Febră de grad scăzut care
crește treptat
o Oboseală, Frisoane
o Cefalee, Durere de gât
o Mialgii
o Pierderea gustului
o Pierderea mirosului
o Cianoza
o Confuzie
o Diaree
 Radiologic
Pneumonia cu Noul Corona virus SARS COV 2
 A 56-year-old male with coronavirus disease 2019 in the early-stage group. a Axial non-contrast CT shows ground-glass opacities in the
anterior segments of bilateral upper lobes. b Ground-glass opacity is also shown in the peripheral region of the lateral basal segment of left
lower lobe. CT score = 1 (right upper lobe) + 1 (left upper lobe) + 1 (left lower lobe) = 3

In terms of CT characteristics, the major finding was the GGO in 38 (61.3%) of the 62 patients. In addition, GGO with consolidation was
observed in 22 (35.5%) patients; rounded opacities were observed in 16 (25.8%) patients; a crazy-paving pattern was observed in 16
(25.8%) patients; an air bronchogram was observed in 14 (22.6%) patients; a halo sign was observed in 7 (11.3%) patients; a subpleural
curvilinear line was observed in 6 (9.7%) patients; pleural effusion was observed in 2 (3.2%) patients; and consolidation, nodules, thoracic
lymphadenopathy, and pulmonary fibrosis were observed in 1 (1.6%) patient each. No patient presented cavitation, a reticular pattern, or
bronchial wall thickening.
Zhou, Z., Guo, D., Li, C. et al. Coronavirus disease 2019: initial chest CT findings. Eur Radiol (2020).
SARS COV 2 MERS
 Li, K., Fang, Y., Li, W. et al. CT image visual
quantitative evaluation and clinical classification
of coronavirus disease (COVID-19). Eur
Radiol (2020).
https://doi.org/10.1007/s00330-020-
06817-6

A 32-year-old female had fever, cough, and sputum with a

body temperature of 38.8 °C for 5 days and admitted to the
hospital on Jan. 27, 2020. The leukocytes and lymphocytes
were decreased. She was living in Zhuhai and traveled to
Wuhan on Jan. 21 and stayed there for 2 days. She was
healthy and nonsmoker. Chest CT (images a–c) on the 1st
day after admission demonstrated bilateral peripheral
ground-glass opacities with linear opacities. TSS was 5. The
clinical type was common type. Follow-up CT (images d, e)
on the 20th day after onset showed peripheral shrinking
consolidation with ground-grass opacities in both lungs

The proportion of confirmed COVID-19

patients with normal chest CT was relatively
high (30.8%); CT was not a suitable screening
modality
 Complicatii
• Sindrom de detresă respiratorie acută
(ARDS)
• Ritm cardiac neregulat (aritmie)
• Soc cardiovascular
• Dureri musculare severe (mialgie)
• CIVD si tromboze pulmonare

• Afectare cardiacă sau atac de cord

• Mortalitate ridicata in jur de fatalitate
5,4% in Europa - 15% Belgia, 5,8
Romania, 12% Italia, 2% Germania, 12%
Spania
OBEZITATE
 Infectia cu SARS COV2
Terapiile antivirale sunt combinate cu terapii simptomatice, în funcție de forma de boală și prezența factorilor de risc:
• Afectare ușoară, fără pneumonie: tratament simptomatic (paracetamol), antitusive
• Afectare ușoară, fără pneumonie sau factori de risc (>65 de ani, comorbidități: cardiovasculare, hepatice, obezitate,
pulmonare, diabet):
• Lopinavir/ritonavir SAU Hidroxiclorochină
• Afectare medie (pneumonie fără semne de gravitate):
• Hidroxiclorochină
• Lopinavir/ritonavir
• Azitromicin ca imunomodulator
• Afectare severă:
• Hidroxiclorochină si Remdesivir
• S inflamator excesiv și disfuncție de organ: ++ tocilizumab
• Oxigen, VNI - HELMET, IOT, ECMO
Criteriile de afectare severă sunt:
• Saturația O2 <93% (pacient în repaus, faracomorbidități respiratorii); Procalcitonina sangvină >0.5 ng/ml;
• Detresă respiratorie acută; Confuzie/comă ;Sepsis; Insuf.multiplă de organ.
Pacientul este declarat vindecat și externat în momentul în care prezintă:
1. Ameliorarea simptomelor și semnelor clinice și radiologice; Dispariția febrei;
2. Două teste PCR de identificare a ARN-ului viral negative (recoltate la 24 de ore distanță între ele, după 3 zile
de afebrilitate și 7 zile de la confirmarea PCR a diagnosticului).
• UPDATE 22 MARTIE. Tocilizumab și hidroxiclorochina, candidați la tratamentul COVID-19, sunt incluse în
studii de fază II și III

UPDATE. Protocolul terapeutic contra COVID-19 este aprobat în România. Studiile continuă
pentru a identifica cea mai eficientă dintre terapiile antivirale utilizate în prezent (24 martie
 Pneumonia cu anaerobi
• Patogeneză: g. anaerobi din CRS în CRI sau din tractul digestiv, genital -
aspiraţie
– afecţiuni şi manopere în sfera ORL, gingivite , focare dentare
– intubaţie, traheostomie, disfagie
– rar limfohematogen din t. genital, intestinal
– TU, Silicoză
• Frecvent infecţii mixte (anaerobi/aerobi, germ "de spital“)
• Evoluează spre abcedare după o “pneumonie obişnuită”
• + halenă
• supuraţie cronică, degete hipocratice
Tratament: 2-6 săptămâni
• Penicilină 12-20 mil + Metronidazol
• Clindamicin, Lincomicină, Vancomicin
• Augmentin
• pt.infecţiile mixte se adaugă şi AminoGlicozide
Etiologia PN cu anaerobi
• Fusobacterium
• Fusobacterium
• Spirochete
• Specii de streptococ
• Clostridium
• Actinomicete

Radiologic
– Pneumonii necrotizante
– Abcedare
– Gangrena
– Cu empiem loculat
– PioPTX
 HCAP Pneumonia asociată
centrelor de îngrijire
VAP – Ventilator
• Entitate heterogenă associated pneumonia
• Spitalizare • Pneumonia dezvoltată după 48 h
– in spital de acuți la 2 zile în
după intubarea endotraheală
ultimele 90 zile de la infecție • Pneumoniile VAP/HAP recente în
– in centru de lungă durată de primele 4 zile prognostic mai bun
cronici ( germeni sensibili - nu rezistenți
• Trat AB IV , chimioterapie de spital)
sau tratamentul rănilor în • Pacienții cu VNI se consideră a
urmă cu 30 zile de la avea pneumonie nosocomială
infecție și nu de ventilator
• Hemodializă
 Pneumonii nosocomiale
Patogeneză - după admisia în spital la 48 h (frecv - 0,5- 5%)
• Frecvent inf. oportuniste - imunitate locală/ sistemică
deprimată
• Etiologie – G neg, Staf, HI, Legionella, Pneumocystis, fungi,
virusuri sau mixte
Mortalitate mare 30 – 70%
Condiţii favorizante:
- Postoperator - decubit prelungit, lipsa tusei
- ATI - IOT, bronhoscopie, ap. de nebulizare (75%
din CAS sunt colonizate la pacienți din ATI cu G-)
- Ventilaţia asistată
- Hemopatii maligne
- DZ, arsuri extinse, denutriţie
- Hemodializă
- Traumatisme severe
- Vârstă avansată aspirație gastrică
- Infectare de la personal, din aer
 Condiții de risc și simptome HAP/VAP
Factori asociaţi cu CLINIC
germenichimioreziostenţi - • Inrăutațirea stării generale
Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter spp :
– AB sau spitalizare cu 3 luni inainte • Febră peste 38
– Spitalizare ˃ 5 zile • Secreții purulente
– Chimiorezistența ridicată în acel spital • Alterarea constienței
– Pacient rezident al căminelor/orfelinate
– Tratament AB nesupravegheat la • Leucocitoza (peste 12.000) sau
domiciliu leucopenie (sub 4000)
– Dializă cr. în ultimele 30 zile • Noi infiltrate radiologice
– Infecţii frecvente în familie
– Imunosupresie • Dispnee, tahipnee
– Bronşiectazii • Scăderea SaO2
Investigații –
• Legionella la pacienți cu corticosteroizi
• Pneumonia determinată de floră mixtă • hemocultura
• Virusuri şi fungi - cauza rară • bronhoscopie
 Investigaţii
Similare ca cele din CAP
• Ex. bacteriologic important
– Dificil - colonizarea orofaringelui e mare cu G neg – în 48 de ore 75% din
pacienţi au deja colonizare

– Prelevate nonivazive – spută – aspirat traheal

– Prelevate cu metode invazive – BF BAL

“some organisms are virtually always pathogens when recovered from
respiratory secretions”

– Hemocultura - 8-20% pozitivă

– Bacteriemia asociază un prognostic sever

– Pacienţii au frecvent altă sursă de sepsis – a se căuta

 Tratamentul HAP/VAP
Tratament rapid introdus - EMPIRIC (nu se aşteaptă) înainte de obţinerea specimenelor !!! sa
acopere patogenii posibili
• Selecţia AB pe baza:
– Risc la germ MDR
– AB adm. în ultimele 2 săpt
+ Revaluarea cazului după 2 -3 zile şi schimbare în caz de deteriorare (după ABG)

Deteriorarea rapidă, creşterea infiltratelor în 48 de ore sau cavitatie, sau pleurezie =

complicaţii

Deficitul de ameliorare va trebui să ridice întrebări:

• Sunt factori de risc de scădere a imunităţii – HIV, hemopatii, TU, Pneumocystis ?
• Sunt germeni Ps?
• Micobacterii BAAR sau Fungi supraadăugaţi?
• Tratament greșit, dose inadecvate?
 Tratament HAP/VAP (1)
• O2
• Trat. suportiv respirator și ap. cardiocirculator
• Echilibrare hidro-electrolitică
• AB 2-3 săpt. asociate
• Un antibiotic din următoarele
Carbapenemi sau Colistin (antipseudomonas)
Sau
BL Antipseudomonas de gen III sau IV
(cefoperazona/sulbactam - Cefepim/cefpiron)
Aztreonam
++ Aminoglicozide (AK/Genta/Tobra)
sau FQ - ABG
++Anti staf - în funcţie de susp sau confirmare (Vancomicin sau Teicoplanin)
 PN cu Pseudomonas Aeruginosa
• PN nosocomială
• Imunodepresii - BPN cu microabcese
• Suprainfectează bronsiectaziile / mucoviscidoza apoi se poate extinde
peribronşic - BPN
Tratament:
1.) Cefalosporine gen.III - IV generaţie (Fortum, Cefpiron, Cefepim)
sau
• Carbapenem
Sau
• Azlocilin 3x2,5g IV, Piperacilin 3x2-4 gr IV
2.) + Quinolone (Ciprofloxacin)
• sau Aminoglicozide (Tobramicin !!)
 Dezavantajele curei prelungite de AB
• Selecţia de germeni REZISTENŢI
• Creşterea toxicitătii şi cost crescut
Iniţial – tratament empiric, rapid, adecvat + recoltare ex. bact.
• La responderi la 48 h (după monitorizare clinică, a culturilor, Rgr) în prezenţa culturii
cunoscute - dezescaladare – cu AB ţintit pe germenele găsit încă 5 zile
• Total 7 – 8 zile dacă nu avem Pseudomonas – ATS şi avem răspuns bun

Dacă pacientul nu răspunde trat. va fi oprit

++ Reevaluare
Repetarea recoltării probelor
• Hemocultură
• Metode invazive – BAL, ASPIRAT TRAHEAL
• CT, Echo – pleurezie, + empiem, abces, adenopatii Tu, PTX
• Caută alte surse de infecţie
• Biopsie – toracoscopie – mai ales la imunodeprimaţi când bronhoscopia nu a aratat
etiologia
Dgn. greşit al germenului (TB ?, Tu pleurezie)
• Complicaţie – empiem, PTX, abces pulmonar, comorbidităţi
 Prevenția HAP/VAP
Măsuri generale
• Spălarea miinilor
• Izolarea pacienţilor cu MDR
• Poziţie semişezândă – pentru prevenirea aspiraţiei
• Minimalizaţi transfuzii de sânge
• Evitaţi IOT şi reintubaţia
• Sonda gastrică evită aspiraţia
• Îngrijirea cu grijă a echipamentului si sterilizarea
• Dezinfectii în ATI
• Controlul personalului
• Izolarea în rezerve ATI a pacientilor
Pneumonie de
aspiraţie
Pneumonie cu Mycoplasma pneumoniae
Psitacoza (Chlamydia psitaci)
 Pneumocistoza - Pneumocystis jiroveci

• PJ = germene oportunist – necesar imunodepresie

Cel mai frecvent în SIDA
= FUNG cu caractere de PROTOZOAR (eukariot, unicelular)
• 0,3 cazuri la 1 milion pers înainte de HIV
• 75% din SIDA dar prin profilaxie şi trat. corect al inf HIV scade la 10 – 20%
Patogeneză
• Ubiquitar, toată lumea este expusă în timpul vieţii
• Infecţia - prin inhalare de chisturi din atmosferă ca la fungi
• Nu s-a dem. transmisie interumană, posibil la gazde imunodeprimate (izolare în Spit. SIDA)

• Infecţia se produce în capilărie fără îmbolnăvire iar la adulţi este vorba doar de o
reîmbonăvire de la primoinfecţie sau de novo în serul persoanelor sănătoase există în
80% Ac specifici până la 5 ani
• Imunodepresia pe linie celulară
– naştere prematură
– malnutriţie
– chimioterapie cu Cs, citostatice, pt. Tu sau transplante
– hemopatii maligne, SIDA
Simptomatologie
• pneumonie atipică sau tipică
• tuse neproductivă sau mucoasă puţină
• dispnee, febră variabilă dar până la 40C
• transpiraţii nocturne, tahicardie
• raluri puţine discrepante cu simptomele
Pn Interstițiala
CT – “ground glass”
Diseminare
- PTX, pleurezie
- splenomegalie
- otită, adenopatie
- cu 3-6 săpt de SIDA
 Evidenţierea parazitului
1. Spută, aspirat traheal
2. BAL, biopsie bronşică sau pulmonară - col
Gomori Grocott, Gram Weigert Silver
3. Sânge în f. avansate PCR
Serologie: imunofluorescenţa directă şi indirectă

Cysts of Pneumocystis jiroveci in smear from

bronchoalveolar lavage. Methenamine silver stain.
Dr. Russell K. Brynes/CDC
Tratament - Bactrim /Biseptol PO or IV (15
mg/kg of trimethoprim/day)
In intoleranta
– Pentamidine 4 mg/kg/day IV or IM 3 săpt.
– Atovaquone 750 mg PO bid sau 3x
– Dapsone (100mg) and Trimethoprim - for
mild-moderate Pneumocystis
– Primaquine
Corticosteroizi
• Pentacarinat 300/1
Profilactic - Direct immunofluorescence antibody stain using
dată/lună inhalator sau Biseptol monoclonal antibodies that target Pneumocystis
jirovecii. This image is from a bronchoalveolar
CD4 Count <200 cells lavage (BAL) specimen from a patient with a
malignancy. Image courtesy of Brigham & Women's
Hospital, Boston, MA.
 Pneumonita indusă de droguri, citotoxice

Morfopatologic
– fibroză pulmonară progresivă, cu puţine elemente inflamatorii
– tendinţa spre cronicizare, se pot instala leziuni ireversibile
• MTX, ciclofosfamidă, săruri de aur, nitrufurantoin, antidepresive,
amiodaronă
• Stupefiante inhalate

Clinic
• tusea şi dispneea
• BAL limfocitele (CD3 în 40-80% din totalul celulelor)
Tratament - întreruperea medicaţiei
• administrarea de CS

Rossi S E et al. Radiographics 2003;23:1509-1519

Pneumonia lipoidică
• F. endogeni
– Emboli grași Pneumonia din colagenoze
– Proteinoză alveolară
– Boli de tezaurizare
lipidică
– Colagenoza
• F. exogeni – aspirare de
uleiuri, amiodaronă
 Pneumonia de iradiere
• După 1 – 6 luni de la iradiere
• 5 – 15 % din cei ce fac radioterapie
• Depinde de doza de Rx şi
de asocierea cu chimioterapia
Clinic
– Dispnee
– Tuse
– Subfebrilităţi
Evoluţia fibroză ireversibilă
Tratament
– CS
 Fumatul =
este o boală severă de adictie

Prof dr. Gabriela Jimborean

UMFST Târgu Mureş, Departament M4, Clinica Pneumologie
 CE ESTE FUMATUL ? Obicei?? Plăcere?? Boală?
Fumatul = boală gravă de adicție
Pandemie tabagică
Implicații individuale, asupra familiei, societății, mediului inconjurător

q Efecte nocive asupra organismului uman și boli grave

q Absenteism, incapacitate de muncă, decese (scade speranța de viață cu ˃ 10 ani)
Cauza cea mai uşor evitabilă
de morbiditate şi mortalitate
q Procurarea este liberă, incă legală și nerestricţionată
q Fumatul = DROG = boală “transmisibilă prin publicitate şi dependența” (OMS)

q Reţea de distribuţie necontrolabilă (frecvent ilicită - scade posibilitatea controlului

prin preț)
 1. Tigarete – nicotină și gudroane (4000 de molecule din care 80 cancerigene)
2. Pipa - gudroane, subst din ardere
3. Tigarete de foi – CO, gudroane , nitrozamine, CC gat alte

4. Narghilea - O sesiune de 1 oră de narghilea

expune consumatorul la doze de 100 – 200 ori mai mari de
fum, 17-50 ori mai mult CO monoxid de carbon, 30-100 ori
mai mult gudron, de 6 ori mai multă nicotină decât tigara

Tutun de prizat SNUFF

(“smokeless” tobacco)
Desi pare ca nu au efect cancerigen - nefiind invelit
in hârtie, fără foc și CO totuși se observă o creștere
a cancerului nasofaringian !! Nicotina este
cancerigena)
 Mortalitatea prin tabagism
M – 3 mill pers/an
• Fumatul → 1/3 din decesele între 35-70 ani la ♂

• Între 2020 -2030 ~ 10 mill decese şi 70% în ţările în curs

de dezvoltare
• Durata de viaţă mai scurtă la fumători
– ↓ cu 5,5 min. / ţigară
– ↓ cu 10-20 ani pt. un fumător care a fumat de tânăr
• M - la fumători de 3 x > faţă de nefumători

• Dintre cei care incep sa fumeze in adolescenta, ½

decedeaza datorita afectiunilor legate de fumat
http://www.pitt.edu/~super1/lecture/pc0211/008.htm
Riscul pentru CBP ↓ foarte lent - în 10- 20 de ani de la încetarea
fumatului dar nu atinge riscul nefumătorilor
 Mortalitatea este în raport
• cu nr. de ţigarete fumate zilnic
• cu vârsta la care s-a început fumatul
• cu gradul de inhalare a fumului

Fumatul este cauza a

• 90% din decesele prin TU bronhopulmonare
• 75% din cele prin BPOC
• 25% din cele prin boli CV
• Mortalitatea descreşte la cei care au abandonat fumatul.

Mortalitatea prin tabagism cronic depăşeşte mortalitatea datorată

(împreună) altor cauze evitabile de deces (SUA):
– alcoolism cronic
– toxicomanie prin droguri stupefiante
– accidentelor rutiere
 Fumul de ţigară
• Rezulta din arderea incompletă a tutunului la ~ 850º
Contine peste 7000 de substante cu activitate
• Citotoxică
• Mutagenă
• Carcinogenă
• Antigenică
• Iritativă
1 Picătura de nicotină este mai toxică față de arsenic sau stricnină
Det. Creșterea recept. de nicotină în sist limbic , hipotalamus (dependență
farmacologică)
Nicotina este teratogenă capabilă de modificarea permanentă a ADN

Influence of nicotine on cancer growth is dependent on epidermal growth factor receptor (EGFR)
Wu et al. J Pharmacol Sci. 2004;94(4):348-358.

Simpson A, John SL, Jury F, Niven R, Woodcock A, Ollier WE, Custovic A. Endotoxin exposure, CD14, and allergic disease: an interaction between genes and the environment. Am J Respir
Crit Care Med. 2006 Aug 15;174(4):386-92.
 Principalele toxice

• Nicotina, Tar, carbon monoxide

• Formaldehyde, Acetaldehida, Amine
aromatice
• Hydrogen cyanide
• DDT
• Arsenic
• Benzen, benzpiren
• Beryllium
• 1,3–Butadiene, Oxid nitric, Quinoline,
Styrene
• Cadmium; Chromium
• Ethylene oxide, Toluen,
• Nickel, Polonium-210
• SUBSTANŢELE CANCERIGENE: hidrocarburi aromatice policiclice, nitrosamine,
formaldehida
• Vinyl chloride
Cancer pulmonar, gastric, cavitatea bucală, esofag, laringe)
 Nicotina
DROG = det. dependenţă puternică, la fel ca heroina sau cocaina
• Nicotina stimuleaza prod. de dopamina (relaxare)
• Efecte cardio-vasculare:
– Apariţia HTA , vasoconstrictor
• Efectul cerebral de stimulare a SNC face ca ţigara
să fie atât de căutată, pentru îmbunătăţirea activităţii
intelectuale, creşterea atenţiei, a vigilenţei, impresia generală de
“energizare” apoi depresie, oboseala
Efect cancerigen si cocarcinogen - independent de alti compusi

Oxidul de carbon
• Se leagă de Hb - carboxiHb
• Sângele unui fumător - monoxid de carbon = 15%
• Intoxicatie acută și cronică – cefalee, axfixie, coma, hipoxemie
• Responsabil de apariţia plăcilor de aterom şi implicit a numeroaselor afecţiuni cardio-vasculare.
– Ateroscleroza, CIC, AVC, ACOMI
 Alte substanțe toxice
• Trabuc: nitraţi,amoniac

• Ţigări mentolate: mentol- induce bronhodilatatie şi creşte fluxul salivar, duce la

absorbţia crescută a subst. în cavitatea bucală şi face posibilă o apnee de
durată mai mare + aport crescut de compuşi ai fumului de tutun în organism
• Filtrele ţigărilor: celuloza, răşini, metale precum cuprul, zincul şi aluminiul

• Hârtia de înveliş - fibre de in, pânza ameliorată cu adaosuri chimice*

• Cerneala de scris a firmei

• Pigmentul de înălbire

• Adezivul, care poate fi clei natural sau amidon prelucrat

Factorii ce determină efectele cumulative ale
tabagismului cronic
1. Cantitatea totală de tutun consumată (nr. pachete/ani)
-1 pachet ţigări / zi / 1an = 1 PachetAn

se înmulţeşte cu nr. anilor de consum tabagic

2. Vârsta de debut a fumatului

3. Tipul tutunului

4. Alţi factori
§ tăria în gudroane şi nicotină
§ absenţa filtrelor
§ inhalarea profundă
§ asocierea tabagismului second – third hand
 Boli la nivelul ap. respirator
– Bronşită acută, cronică, emfizem – şi
BPOC

– Cancer bronhopulmonar (CBP)

– Creşterea riscului la TBC pulmonară

– Creşterea riscului la infecţii respiratorii

– Efect iritativ pe mucoasele respiratorii:

laringită, astm bronşic + conjunctiva şi
mucoasei nazale (+ fumat pasiv)

Inflamatia det. De tutun

trece sistemic
BPOC = Bronșita cr + Emfizem

Bule de emfizen si air trapping

 Fumatul si BPOC
§ Fumatul este nociv in toate formele sale - activ, pasiv, matern
§ Fumatul = cea mai comună cauză pt. BPOC
Fumatul este uşor de prevenit prin educatie spre lipsa inceperii
fumatului
˃85% din BPOC fumători
CT cu aplicatia multidetector de
Mai ales la >10 PA dar risc ↑ la 20PA evaluare cantitativa a
emfizemului
Emfizem avansat la un
fumator cu insuf. Emfizem mediu – Emfizem incipient –
respiratorie fumator asimptomatic fumator asimptomatic
Emfizem difuz extins
Bule de emfizem

Pneumotorace
 FUMATUL F. de risc pt.
BPOC şi cancerul pulmonar

Factori de creştere
Factori etiopatogenetici comuni Leziuni ADN
Predispozitie genetica comuna Expresia oncogenelor

Oxidanti
HC aromatice
Nitrozamine

6x↑

BPOC Cancer pulmonar

Young RP et al: ERJ 2009

 Epidemiologie
Cancerul CC
bronhopulmonar
Morbiditate şi mortalitate foarte mare
• CBP - locul I la decesele prin toate tipurile de CC la bărbaţi şi la femei
• CBP - Locul II ca morbiditate l barbati (după CC de prostrată) si locul II
la femei (după CC de san)
20 mil. in 2020 , 85 mil. in 2030
• Doar 25% din CBP în faze curabile, operabile
• Supravieţuirea la 5 ani 15% pt toate formele
inclusiv tratate
Sunt afectate vârste din ce în ce mai tinere
• % de femei este în creştere prin fumat
• Raportul F/B- 1/5 scade

• Multipli factori de risc - evitabili !!!

M - 40%ooo la bărbaţi, M - 8,5%ooo la femei

Adenopatii gigante
mediastinala
 CT - cancer B – p gigant drept si
Nodul CC spiculat in stg. emfizem pulmonar la un fumator
Nodul spiculat in dr. Cu o
bronșie centrala

Fixarea trasorului DFG

la nivelul TU
Neo BP stg.

Mezoteliom pleural
malign stg.

Metastaze in corpul vertebral

Fumatul responsabil de 80% din CBP
 Riscul de 10- 30 x mai mare la F faţă de NF
 Riscul ↓ în 10- 20 ani de la încetarea fumatului dar nu atinge
riscul nefumătorilor
Neinceperea fumatului și renunțarea
precoce la fumat sunt principalele metode de
preventie a CBP
Tu lob inf stg
 Fumatul și bolile digestive
F= Factor de risc asociat în:
1. Boala de reflux gastroesofagian
2. Ulcerul gastric și duodenal
3. Bolile inflamatorii intestinale
(RCUH, B Chron)
4. TU ale tubului digestiv (gastric,
esofagian, pancreatic, colon)
• Alterarea mecanismelor antireflux
• Creșterea secreției acide clorhidropeptice
• Scăderea capacitatii de aparare a mucoasei
reducerea secreției de mucus și bicarbonat
• Crește infecția cu HP
Esofagita
grad D
 Rectocolita
Ulcerohemoragică

Polipi colonici adenomatoși

Tu de colon
exulcerată
 Cancere risc mai mare 50 – 70%:
– Gura, buze, limba
– Gât
– Laringe
– Esofag
TU corzi vocale

• Carii dentare şi placi

• Modificările salivare
• Tulburările de gust şi miros
• Parodontoza !!!!!!

Hecht. Nat Rev Cancer. 2003;3:733-743;

http://www.mediscan.co.uk/cfm/Im_info.cfm?ImageID
=008510&mediatype=Image&log=nk. Accessed October 23, 2007
 Rolul fumatului în patologia
cardiovasculară
Coronarografii si stenoze
coro

F: factor de risc CV + complicaţii/mortalitate

mare:
Ateroscleroza şi manifestările acesteia:
– Cardiopatia isch. (angina pectorală, IM,
insuficienţa CC, oprirea cardiacă, aritmii)
– Ischemia şi infarctul cerebral
– Ischemia periferică a A membrelor sau A. Atherosclerotic Disease
Right Coronary Artery
viscerale (HT renovasculară, infarctul
intestinomezenteric, etc)
– Dilataţiile anevrismale
– HTA esenţială şi complicaţiile acesteia
Lavi et al. Circulation. 2007;115:2621-2627; http://www.texasheartinstitute.org/HIC/Topics/Diag/diangio.cfm. Accessed June 14, 2007.
 Fumat: claudicaţie
intermitentă şi necroze
n Risc de 4 ori mai mare
n Mortalitatea la 5 ani pt cei cu CI ce
continuă să fumeze: 40% - 50%
n Rata amputaţiilor mai mare
n Direct B Buerger

Fumatul și riscul de AVC

n Fumatul este responsabil de 12% - 14%
din decesele prin AVC
n Fumatul creşte riscul de AVC:
u Acut: efect asupra formării

trombului
u Chronic: creşte frecvenţa ASC

Hooi et al. Scand J Prim Health Care. 1998;16:177-182; Kannel et al. Geriatrics. 1973;28:61-68; http://www.radiologyassistant.nl/en/42c2527422d06.
 Fumatul scade cicatrizarea rănilor

n Scade fluxul sanguin cutanat

n Scade semnificativ răspunsul
imun
n Întârzie vindecarea rănilor
n Cel mai mare risc:
complicaţiile legate de
vindecarea post-operatorie în
artroplastii

Freiman et al. J Cutan Med Surg. 2004;8(6):415-423; KCI. http://db2.photoresearchers.com/search/SE6944. Accessed October 23, 2007.
 Fumatul creşte incidenţa bolilor
endocrine
- Osteoporoza
- Bolile tiroidei
- BasedoW 45%
- Insulin- rezistenţa/ diabetul

Riscul de diabet scade la stoparea

fumatului

aThe probability of an event (developing a disease) occurring in exposed people compared with the probability of the event
Dupa 20
in nonexposed people. Adjusted for age and BMI. Wannamethee et al. Diabetes Care. 2001;24(9):1590-1595.
de ani
 Efecte cosmetice

• Îmbătrânirea pielii, riduri, aspect cenuşiu,rugos

– expunerea directă la fumul de țigară
– componenti toxici din singe –
– ↓ fluxul sangvin la nivelul tegumentului
Și deteriorează colagenul, elastina
Fumatul şi
bolile renale Efecte pe ochi
u Diminuare a funcţiei renale • Cataractă, degenerescenta
maculară
u Reducere a filtrării
n Risc de 2,9 ori mai mare
glomerulare
comparativ cu nefumătorii
u Proteinurie
n Există relaţie doză-efect
u Boli cronice renale – relaţie n Renunțarea scade riscul
doză-efect
Schizofrenia şi fumatul
n Fumatul de 2 ori mai frecvent la cei cu
n Fumatul se coreleaza cu severitatea depresii decât în populaţia
atrofiei cerebrale globale (Swan, generală
2000).
n Fumătorii depresivi au şanse mult mai
Fumatul creste declinul cognitiv la
n
mici să oprească fumatul
varstnicii fara dementa, 70%-90%)
n Schizofrenicii fumează de 3 ori mai Creste cu intensitatea
mult decât populaţia generală si au fumatului
spitalizari mai frecvente

Compton et al. Harv Rev Psychiatry. 2006;14(4):212-222; Depressed Man_PRinc_SF8575_Reference. http://db2.photoresearchers.com/search/SF8575. Accessed September 28, 2007.
Williams et al. Addict Behav. 2004;29:1067-1083; Dalack et al. Am J Psychiatry. 1998;155:1490-1501;
http://www.istockphoto.com/file_closeup/who/character_traits/weakness/2700932_temporary_solution.php?id=2700932.
aRelative risk was defined as the suicide incidence rate among those with a history of smoking divided by the rate among nonsmokers. Adjusted for time period, age, alcohol intake, and marital

status.
Miller et al. Am J Public Health. 2000;90:768-773.
Fumat: disfuncţie erectilă si afectarea ap. genital

u Risc de 2 ori mai mare comparativ cu nefumătorii

n Mecanism:
u Sinteza şi degradarea NO diminuate, ceea ce afectează

dilatarea A. peniene
u Coagulabilitate crescută

u Antioxidanţi serici în cantitate scăzută

u Alterarea secreţiei de hormoni sexuali

n Renunţarea la fumat îmbunătăţeşte capacitatea erectilă în formele uşoare de boală

Ap genital
n Scade fertilitatea masculină şi feminină
n Scad şansele de reuşită ale fertilizării in vitro
n Scaderea libido, frigiditate
• Tulb menstruale: dismenorere, menopauză precoce
• Sterilitate, avorturi spontane, naşteri premature
• Cancer de vezică urinară
© BMA Tobacco Control Resource Centre 2006
 Fumatul asupra gravidei, nn si sugarului,
copilului mic
n Mai ales la gravidele ce continuă să
fumeze și în ultimele 3 luni S. Morții subite la sugar
n Apar și prin fumat pasiv
Apnee obstructivă
• 2-4 x mai mare risc - NN cu G mica la
naștere Malformații congenitale: keiloschizis,
Intârziere in creșterea intrauterină
palatoschizis
n Avorturi spontane, sarcina ectopica Creșteri tensionale la nou-născut
n Singerare in timpul gestatiei
Tendința de 2 x de a opri alimentația
n Infecțiile cronice genitale
n Risc de făt mort – mortalitate mai la sân la copii din mame fumătoare
crescută cu 25-50% fata de
nefumătoare Risc de astm la copii din mame
n Naștere prematură fumătoare, bronșite, otite
 Dependenta nicotinică
Dependenţa medicamentoasă (OMS) = „starea psihică şi uneori fizică a unei
persoane rezultând din interacţiunea unui organism cu un medicament,
caracterizată prin modificări de comportament - dorinţa, impulsul de a lua
acest medicament continuu/periodic spre a găsi efectele psihice şi a evita
starea de disconfort prin lipsa acestuia”

§ Dependenţa psihologică: plăcerea inhalării, gestică, asoc. cu alcoolul,

cafeaua şi alte droguri
§ Dependenţa socială: anturaj
§ Dependenţa emoţională: creşte capacitatea de concentrare, creşte munca
intelectuală, efect calmant
§ Dependenţa fizică – farmacologică (nevoia imperioasă, cu orice risc, de a
fuma iar în caz de oprire a fumatului apar simpt. de sevraj) NICOTINA = drog
 Tratament
Fumatul = boală…..
Bolile se tratează
Voinţa pacientului de a renunţa la fumat,
motivaţia personală
+++
Ajutorul medical calificat şi susţinut

Ajutorul mass media ONG, LS

Sevrajul tabagic = însoţit rapid de efect benefic
asupra sănătăţii
• Educaţia antifumat mai importantă decât
mijloacele medicamentoase
Consilierea antifumat
Tot personalul medical:
¨ Profilaxie şi consiliere pentru renunţarea la fumat
¨ Informarea privind efectele nocive ale fumatului
¨ Sfatul minimal ( 1 – 2 minute) repetat
În centre cu competenţă
n Medicaţie antagonistă şi de reducere a sevrajului
¨ Plasturi cu nicotină, gumă
n Scade efectele somatice ale sevrajului
n Nu scade dorinţa de a fuma, pacientul trebuie să fie foarte motivat
n Efecte negative ale nicotinei - cardiovasculare
¨ Zyban – Bupropion
¨ Champix - Vareniclina Scad dependenţa şi efectele sevrajului
 Strategii OMS
q Preţuri şi taxe prohibite pt. reducerea
cererii şi producţiei tutun
q Protecţie faţă de expunerea la tutun
q Informare pe pachete a efectelor nocive
ale fumatului
q Educaţie, comunicare, training pt.
creşterea informaţiei în masă
q Sustinerea Programelor Naţionale
Antitabac
q Interzicerea consumului de către minori
q Amenzi pt. descurajarea producţiei şi
vânzării ilicite de tutun
q Suport pentru activităţi alternative
 Legislaţia din România
- în acord cu legislaţia UE
§ Interzicerea publicităţii fumatului în sălile de spectacol, şcoli,
media, spitale, locuri publice inclusiv in curtea institutii (inclusiv in
masina)
§ Interzicerea vânzării minorilor a prod. de tutun
§ Inscripţionarea pachetelor cu avertismente referitoare la
nocivitatea tutunului - 75%
§ Implicarea Radio/TV naţionale în difuzarea de materiale
promoţionale antifumat
§ Impunerea de taxe asupra activităţilor dăunătoare sănătăţii
 Terapia de substituţie
nicotinică SUPORT – scade S
de sevraj
• Nu diminuă mult nevoia fumatului
• EA = palpitaţii, dureri toracice, cefalee,
iritabilitate.
• Succes - alături de consiliere la 10 - 25%
• Guma, spray, lozenghe, spray
• Guma – leziuni ale mucoasei bucale
• Inhalator 10 mg nicotina (se absoarbe 2 -4 mg)
– Precauţie in af. cardiovasculare, digestive,
hipertiroidism sau la gravide
– La cei cu peste 10 t/zi se va incepe cu pach
mare 21 mg 6 săpt apoi 14 (2 sapt )

Tonnesen P, Mikkelsen K, Markholst C - Nurse-conducted smoking cessation in patients with COPD

using nicotine sublingual tablets, Chest 2006,130/2, 334-42;
 Bupropion
= Antidepresiv ce blochează selectiv la nivel
SNC rec. NA, dopaminei, nicotinici
anticolinergici, det. ↓ plăcerii şi nevoii de
a fuma, ↓ s. de sevraj
Actioneaza ca un agonist dopaminic
}2 luni 2 x 150 mg SR ( studii de utilizare
indelungata 1,5 ani)
• Ef. adverse: insomnie, uscăciunea gurii, rar
ameţeli
• Dublează renunţarea la fumat faţă de alte • Tratament - 12 săpt. (1-2 x 1 mg), poate fi prelungit în
măsuri (singur 25 - 30% rată succes)
FDA - Aprobat ca medicament în tratamentul
obezităţii
Varenicline
Antagonist parţial al recept. nicotinici α4β2 SNC de care
se leagă specific blocând acţiunea nicotinei
(interferează cu efectul de „recompensă” al
fumatului).
Pacientul nu mai simte plăcerea fumatului.
Agonist parţial al recept. nicotinici (eliberează dopamină)
- previne s. de sevraj
• Rata de succes 4 ori > placebo şi de 2 > ca şi la
Bupropion
siguranţă 6 luni
• Este indicat mai ales la pacienţii cu dependenţă
medie şi severă
• Nu are efecte nicotinice – indicaţii largi
• Efectele adverse sunt comune şi benigne: greaţă,
constipaţie, vise, dureri de cap
• Este contraindicată la gravide, lactaţie, în afectarea
renală şi sub 18 ani

Fava M, Rush AJ, Thase ME - 15 years of clinical experience with bupropion HCl. Prim Care Companion J Clin Psychiatry 7/2005, (3):106-13;
Jorenby D, Hays JT, Rigotti NA - Efficacy of varenicline an α4ß2 nicotinic acetylcholine receptorpartial agonist, vs placebo or sustained-release bupropion for smoking cessation.
JAMA 2006;296(1):56-63;