 Aquila non capit muscas.

(Vulturul nu prinde muste)

 Absentem laedit, qui cum ebrio litigat. (Cel care se cearta cu un betiv raneste un
absent)
 Ad multos annos! (La multi ani!)
 Aegroto dum anima est, spes est. (Cat timp bolnavul sufla, mai este speranta)
 Amicus Plato, sed magis amica veritas. (Mi-e prieten Platon, dar mai prieten
adevarul)
 Amor patriae nostra lex. (Iubirea patriei este legea noastra)
 Alea jacta est. (Soarta este hotarata! Zarurile au fost aruncate!) Iulius Caesar cand a
trecut Rubiconul.
 Ars longa, vita brevis. (Arta este lunga, viata este scurta)
 Asinus asinorum in saecula saeculorum. (Magarul magarilor in secolele secolelor)
 Audiatur et altera pars. (Sa se asculte si cealalta parte)
 Aurea mediocritas. (Aurita cale de mijloc)
 Auri sacra fames. (Faima sfanta a aurului!)
 Aut Caesar, aut nihil (Sau Cezar, sau nimic)
 Avarus ipse miseriae causa est suae (Avarul este cauza propriei lui mizerii)
 Ave Caesar morituri te salutant! (Sa traiesti Caesar, cei care se duc la moarte te
saluta!)

 Beatus, qui prodest, quibus potest. (Fericit este cel care se face util prin ajutorul dat)
 Bis dat, qui cito dat. (Cine da rapid, da de doua ori)
 Bene diagnoscitur, bene curatur. (Cine da un diagnostic bun, vindeca bine)
 Bona diagnosis, bona curatio. (Bun diagnostic, bun leac)
 Bona valetudo melior est quam maximae divitiae. (Sanatatea buna este mai
valoroasa decat cea mai mare avere)
 Bonum vinum laetificat cor hominis. (Vinul bun inveseleste inima omului)
 Barba non facit philosophum. (Barba nu te face filosof)
 Beneficium accipere, libertatem est vendere (Daca accepti un favor iti vinzi
libertatea)

[Cuprins]

C
 Carpe diem. (Traieste clipa; Profita de aceasta zi) Horatius
 Cave canem (Pazeste-te de caine)
 Cibi condimentum est fames. (Foamea este condiment pentru orice mancare)
 Concordia civium murus urbium. (Armonia dintre cetateni, este zidul oraselor)
 Conditio sine qua non. (Conditia necesara)
 Consuetudinis vis magna est. (Forta obiceiului este mare)
 Consuetudo altera natura est. (Obiceiul este alta natura)
 Contraria contrariis curantur. (Opusii sunt curatiti de catre opozantii lor)
 Contra vim mortis non est medicamen in hortis. (Nu este medicament impotriva
puterii mortii)
 Cui bono ? (Cine e beneficiarul ?)
 Cura, ut valeas! (Ai grija de tine)

 De gustibus et coloribus, non disputandum. (Gusturile si culorile nu se discuta)

 De mortuis nihil nisi bene. (Despre morti numai de bine)
 Divide et impera. Varianta Divide ut imperes. (Dezbina si condu).
 Docendo discimus. (Invatand pe altii, invatam si noi)
 Doctus cum libro. (Savant cu cartea).
 Dubito, ergo cogito; cogito ergo sum. (Ma indoiesc, deci cuget; cuget, deci exist)
 Dulce et decorum est pro patria mori. (Este dulce si frumos sa mori pentru
patrie)Horatius.
 Dum spiro, spero. (Cat timp respir, sper)
 Dura lex, sed lex. (Legea e dura, dar e lege)
 Dura necessitas. (Necesitate dura)

 E fructu arbor cognoscitur. (Arborele se cunoaste dupa fructe)

 Edere debes ut vivas, non vivere ut edas. (Trebuie sa mananci ca sa traiesti, nu sa
traiesti ca sa mananci)
 Ego sum qui sum. (Eu sunt cel ce sunt)
 Ergo bibamus! (Deci, sa bem!)
 Errare humanum est sed perseverare diabolicum. (A gresi e omenesc, dar a
persevera [in greseli] este diabolic)
 Est modus in rebus. (Este o masura in fiecare lucru) sau - mai complet - (Nu este
bine sa depasesti masura fiecarui lucru). Era scris pe frontonul templului din Delphi. Tot
acolo era scris si "Nosce te ipsum!" (Cunoaste-te pe tine insuti!)
 Et in Arcadia ego. (Si eu am trait in Arcadia)
 Et si omnes, sed non ego. (Chiar daca toti, eu nu)
 Etiam unus capilus habet umbram suam (Chiar si un fir de par are umbra sa)
 Ex nihilo nihil. (Din nimic nu se creeaza nimic)
 Exceptis excipiendis. (Exceptand ce este de exceptat)
 Ex osibus ultor. (Din mormant se ridica razbunatorul)
 Experientia docet. (Experienta te invata)

 Famam multi curant pauci conscienciam (Multi se ingrijesc de faima putini de

constiinta)
 Festina lente! (Grabeste-te incet!)
 Fiat lux! (Sa se faca lumina!)
 Flagrante delicto. (In flagrant delict)
 Fluctuat nec mergitur. (E zguduit dar nu se scufunda : stema orasului Paris)
 Fortes fortuna juvat. sau Audaces fortuna juvat. (Norocul il favorizeaza pe curajos)

 Gaudeamus igitur (Sa ne bucuram, deci)

 Gloria victis! (Glorie victimei!) Se opune sintagmei Vae Victis
 Grosso modo (In linii mari)
 Gutta cavat lapidem non vi, sed saepe cadendo. (Stropul face o gaura in piatra, nu
prin forta, ci prin cadere repetata)
 H

 Habemus papam! (Avem papa!)

 Habent sua fata libelli. (Cartile isi au destinul lor)
 Hannibal ante portas. (Hannibal inaintea portilor. (Pierde timpul pe cand dusmanul
este deja aici.))
 Hic et nunc. (Aici si acum)
 Hic et ubique (Aici si peste tot)
 Hic Rhodus, hic salta. (AICI e Rhodos, aici sari! (Demonstreaza AICI si ACUM ce ai de
demonstrat))
 Hodie mihi, cras tibi. (Azi pentru mine, maine pentru tine)
 Homo homini lupus est. (Omul este un lup pentru om)
 Homo naturaliter animal sociale. (Omul prin natura este animal social) Aristotel
 Homo sum, humani nihil a me alienum puto. (Om sunt, nimic uman nu-mi este
strain)

[Cuprins]

 Ignorantia iuris nocet. (Ignoranta judetului dauneaza)

 Ignorantia legis non excusat. (Ignoranta legii nu are scuza)
 Ignoti nulla cupido. (Necunoscutul nu tenteaza) Ovidiu
 Incredibile dictu. (Incredibil de zis)
 In hoc signo vinces. (Cu acest semn vei invinge)
 Inter arma silent leges. (In timpul razboiului, legile sunt mute)
 In vino veritas. (Adevarul este in vin)
 Is fecit, cui prodest. (Facut de cel care profita de el)
 Iunctis (junctis) viribus. (Unirea face forta)
 Iurare (jurare) in verba magistri. (Jura pe cuvintele unui profesor)
 L

 Laborare est orare. (Lucrul este ruga)

 Laborare omnia vincit. (Lucrul invinge tot)
 Lapis philosophorum. (Piatra filosofilor)

 Magister ludi (Invatatorul scolii)

 Manus manum lavat. (O mana spala pe alta)
 Medicus curat, natura sanat. (Medicul il are-n grija, natura il insanatoseste)
 Memento mori. (Nu uita ca esti muritor!)
 Mens sana in corpore sano. (Minte sanatoasa in corp sanatos)
 Modus vivendi (Mod de a trai)
 Mutatis mutandis (Schimband ce este de schimbat)

 Naturalia non sunt turpia (Cele naturale nu sunt rusinoase)

 Natura abhorret a vacuo. (Natura detesta vidul)
 Nec Hercules contra plures. (Nu e Hercule cine lupta cu o droaie)
 Nemo propheta in patria sua. (Nimeni nu-i profet in tara sa)
 Nemo nascitur sapiens. (Nimeni nu se naste invatat)
 Nihil lacrima citius arescit. (Nimic nu usuca mai repede ca o lacrima)
 Nihil novi sub sole. (Nimic nou sub soare)
 Nihil sine deo. (Nimic fara Dumnezeu)
 Nihil sine numini. (Nimic fara dorinta)
 Nomen est omen. (Numele este omul)
 Nondum amabam, et amare amabam. (Nu am iubit, chiar daca am invatat sa iubesc)
 Non omnia possumus omnes. (Nimeni nu poate face orice)
 Non scholae, sed vitae discimus. (Nu invatam de la scoala, ci de la "scoala vietii)
 Non solum armis sed libris (Nu numai prin forta dar si prin cultura)
 Non ut edam vivo, sed ut vivam edo. (Nu traiesc ca sa mananc, ci mananc ca sa
traiesc)
 Non vestimentum virum ornat, sed vir vestimentum. (Nu vesmantul il face pe om, ci
omul pe vesmant
 Nosce te ipsum! (Cunoaste-te pe tine insuti!) Era scris pe frontonul templului din
Delphi. Tot acolo era scris si "Est modus in rebus."
 Nulla dies sine linea. (Nu e zi fara linie)
 Nulla est medicina sine lingua latina. (Nu e medicina fara limba latina)
 Nulla regula sine exceptione. (Nu e regula fara exceptie sau Exceptia intareste
regula)
 Nulla res tam necessaria est quam medicina. (Nimic nu e mai necesar ca medicina)

 Obiter dicta (In treacat spuse)

 Oculi plus vident quam oculus. (Mai multi ochi vad mai mult decat unul)
 Omnes homines sibi sanitatem cupiunt, saepe autem omnia, quae valetudini
contraria sunt, faciunt. (Toti oamenii vor sa aibe sanatate, dar des fac totul in contra ei)
 Omnia mea mecum porto. (Port dupa mine tot ce e al meu)
 Omnia vincit amor. (Iubirea invinge orice)
 Omnium artium medicina nobilissima est. (Medicina este cea mai nobila arta)
 Optimum medicamentum quies est. (Cel mai bun medicament este odihna)
 Ora et labora. (Roaga-te si lucreaza!)

 Pax melior est quam iustissimum bellum. (Pacea e mai buna decat cel mai just
razboi)
 Pax vobiscum! (Pacea cu voi!)
 Per aspera ad astra. (Cu greutate pana la stele. Trebuie sa muncesti mult - si greu -
ca sa ajungi la performanta -(Proverb romanesc: Cu amar se mananca dulcile))
 Per scientiam ad salutem aegroti. (Sa vindeci boala prin stiinta)
 Persona (non) grata. (Persoana (ne)agreata)
 Pia mater (Mama iubitoare)
 Plenus venter non studet libenter. (O burta plina nu iubeste studiul)
 Plures crapula quam gladius perdidit. (Betia ia mai multe vieti ca spada)
 Post cenam non stare sed mille passus meare. (Sa nu stai dupa cina, ci sa mergi pe
jos o mila).
 Post mortem. (Dupa moarte)
 Post hoc non est propter hoc. (Dupa asta, nu e din cauza asta)
 Praesente medico nihil nocet. (Cand doctorul e langa tine, nimic nu-ti poate face rau)
 Praevenire melius est quam praeveniri. (A preveni e mai usor decat a trata)
 Primum non nocere. (La inceput, nu dauna)
 Primum vivere et deinde philosophari. (Mai intai a trai si pe urma a face filosofie)
 Prosit (Sa fie de bine)

 Qui rogat, non errat. (Cine roaga, nu greseste sau Incercarea moarte n-are)
 Qui scribit, bis legit. (Cine scrie, citeste de doua ori)
 Qui tacet, consentire videtur. (Cine tace e de-acord)
 Quidquid agis, prudenter agas, et respice finem! (Orice ai face, fa cu prudenta, fara
sa-ti tai respiratia la sfarsit)
 Quidquid discis, tibi discis. (Orice ai invata, inveti pentru tine)
 Quod erat demonstrandum. (Ceea ce era de demonstrat)
 Quod licet Iovis, non licet bovis. (Ceea ce-i este permis lui Jupiter nu-i este permis si
unui bou)
 Quod medicina aliis, aliis est acre venenum. (Medicamentul unuia, este veninul
altuia)
 Quod scripsi, scripsi! (Ceea ce am scris, am scris!)
 Quot capita, tot sententiae. (Atatea pareri, cate capete)

 Repetitio mater studiorum est. (Repetitia este mama invataturii)

 Ridendo castigat mores. (Razand infranezi moravurile)
 S

 Saepe morborum gravium exitus incerti sunt. (Des, soarta persoanelor grav bolnave
este necunoscuta)
 Salus aegroti suprema lex. (Sanatatea pacientului, lege suprema)
 Semper idem. (Mereu acelasi)
 Sic transit gloria mundi. (Asa trece gloria lumii) Formula folosita in trecut la
investirea unui nou papa.
 Similia similibus curantur. (Asemanarea vindeca asemanarea)
 Sine die (Fara termen precizat)
 Sine ira et studio. (Fara ura si partinire)
 Sine labore non erit panis in ore. (Fara munca nu mananci paine)
 Sine qua non. (Fara de care nu se poate)
 Si tacuisses, philosophus mansisses. (Daca taceai, filosof ramaneai)
 Si vis pacem, para bellum. (Daca vrei pace, pregateste-te pentru razboi)
 Si vis pacem, para iustitiam. (Daca vrei pace, pregateste judetul)
 Sui generis. (In felul sau)
 Summum jus, summa injuria. (Mai multa lege, mai putina justitie)

 Tarde venientibus ossa. (Pentru cei care vin tarziu, oase sau Pentru cei care intarzie,
oase)
 Tempora mutantur et nos mutamur in illis. (Timpurile se schimba, si noi in ele)
 Tres faciunt collegium. (Trei se fac colegi)

 Ubi bene ibi patria. (Unde-i bine, acolo este patria mea)
 Ubi concordia, ibi victoria. (Unde este armonie, este si victorie)
 Ubi tu Gaius, ibi ego Gaia. (Unde esti tu Gaius, acolo voi fi eu, Gaia ; formula de
fidelitate zisa de sotii romani dupa casatorie)
 Una hirundo non facit ver. (Cu o randunica nu se face primavara)
 Unum castigabis, centum emendabis. (Daca reprimi o greseala, corectezi o suta)
 Usus magister est optimus. (Folosirea profesorilor este cea mai buna)
 Ut ameris, amabilis esto. (Fii amabil, iubit vei fi)
 Ut sis nocte levis, sit cena brevis (Daca vrei sa dormi bine, mananca devreme)

 Vae victis! (Vai de cei invinsi!)

 Vade mecum (Vino cu mine)
 Veni, vidi, vici (am venit, am vazut, am invins) Iulius Caesar
 Verba docent, exempla trahunt. (Vorbele predau, exemplele ghideaza)
 Verba volant, scripta manent. (Vorbele zboara, scrisul ramane)
 Veritas odium paret. (Adevarul seamana ura)
 Vincit omnia veritas. (Adevarul invinge totul)
 Vox populi, vox dei. (Vocea poporului, vocea zeilor)

EXPRESII sI MAXIME CELEBRE

A merge la Canossa - expresia rememoreaza umilinta la care a fost supus împaratul romano-
german Henrich al F-lea la Canossa, în Italia, de papa Grigore al VH-lea. împaratul, adversar
înversunat al papalitatii, excomunicat si parasit de supusii sai, care au fost eliberati de
juramântul de credinta, a fost silit, în zilele de 21-24 ianuarie 1077, sa ceara iertare papei în
genunchi, pe zapada si îmbracat în haine de sac. în zilele noastre, expresia desemneaza
acceptarea unei umilinte. Ab ovo usque ad mala (lat.) - De la oua la mere  - expresia era
folosita în antichitate de romani cu referire la prânzurile lor, care începeau cu oua si se terminau
cu mere. Astazi poate fi utilizata cu întelesul realizarii unui lucru de la început pâna la sfârsit. Ad
calendas graecas (lat.) - A plati la calendele grecesti;  la romani, kalendele reprezentau prima
zi a lunii, data în care se facea, de regula, plata datoriilor. Invocarea expresiei de catre datornici
arata ca nu vor plati niciodata, pentru ca grecii nu aveau Kalende. Aequo pulsat pede (lat.)
- Bate deopotriva cu piciorul  - romanii îsi anuntau sosirea batând cu piciorul în usa, expresia
fiind folosita în sens metaforic de poetul antic Horatiu, în Odele  sale, Pallida mors aequo pulsat
pede pauperum tabernas regumque turres - Palida moarte bate cu piciorul deopotriva la
colibele saracilor si la palatele regesti.  Age, libertate decembri... utere (lat.) - Hai,
foloseste-te de libertatea din decembrie  - expresia, care este astazi un îndemn la folosirea unei
temporare libertati de actiune, ilustra în antichitate dreptul acordat sclavilor romani, în timpul
sarbatorii Saturnaliilor, din luna decembrie, de a-si critica stapânii si chiar de a fi serviti de
acestia. Alae iacta est (lat.) - Zarurile au fost aruncate;  istoricul roman Suetonius afirma ca
aceste cuvinte au fost rostite de Cezar când a traversat Rubiconul, în anul 49 îen. Legile romane
interziceau trecerea hotarelor Romei cu trupe si comandantii militari care îndrazneau sa o faca
erau pedepsiti cu moartea. Prin trecerea Rubiconului, Cezar s-a angajat într-o lupta decisiva cu
Pompei pentru întâietatea în stat. Azi, expresia desemneaza luarea unei hotarâri
importante Soarta va decide).  Alma Mater (lat.) - Mama hranitoare -  epitetul era folosit în
antichitate de romani pentru a desemna, de regula, patria. Mai târziu si pâna în zilele noastre cu
acest epitet este desemnata Universitatea.

157

Amicus certus in re incerta cernitur (lat.) - Prietenul sigur ii cunosti într-o împrejurare

nesigura;  adevarul acestei afirmatii este reîntâlnit în multe forme. Parintele expresiei a fost
Euripide, care lauda prietenul adevarat pe care te poti baza în orice împrejurare. Valoarea
acestei maxime a fost verificata în toate timpurile si pe toate meridianele. în Orient este cunosc
13313v2114n uta în varianta Când râzi, te aude toata lumea, când plângi, nu te vede nimeni.

Amicus Plato, sed magis amica veritas (lat.) - Prieten mi-e Platon, dar mai prieten adevarul
-  expresia apartine filosofului antic Aristotel, discipol al lui Platon, astazi ea aratând ca adevarul
este mai presus de prietenie.

Apres moi la deluge (fr.) - Dupa mine, potopul;  cuvintele au fost rostite în mai multe
împrejurari de marchiza de Pompadur si de regele Frantei, Ludovic al XV-lea, si subliniaza
punerea pe prim plan a propriei existente si a vietii de huzur. Dezinteresul regelui fata de
problemele de stat a accentuat criza societatii franceze si a grabit declansarea revolutiei. In
fapt, aceste cuvinte sunt un moto al omului egoist, preocupat în primul rând de placerile
personale. In antichitate era cunoscut proverbul Dupa moartea mea, poate fi si mistuit de
flacari.  Argumentum baculinum (lat.) - Argumentul batului -  conform legislatiei romane
antice, proprietatea asupra unui obiect putea fi dovedita prin atingerea lui cu un bat. în zilele
noastre, în mod ironic, epitetul sugereaza utilizarea fortei ca argument suprem.  A-si da arama
pe fata - ca si în alte cazuri, expresia are o baza reala, falsificarea monedelor care, facute din
arama, erau acoperite cu strat subtire de aur ori argint. Dupa un timp, prin utilizare, banii
falsificati pierdeau aceasta pojghita si îti dadeau arama pe fata.  Prin asemanare, expresia se
aplica celor care îsi dau pe fata adevaratele intentii sau defectele.

A-si pune cenusa pe cap - în antichitate, evreii îsi manifestau durerea sau regretul rupându-si
vesmintele si punându-si cenusa pe cap. Cenusa era considerata un semn de doliu. Obiceiul a
disparut, dar se pastreaza expresia, în zilele noastre, prin aceste cuvinte exprimându-se
regretul.

Banul n-are miros - prin aceasta expresie sunt ridiculizati oamenii care folosesc mijloace
necinstite pentru a câstiga bani sau pentru a parveni. Se afirma ca aceste cuvinte au fost rostite
de împaratul Vespasian (69-79), urmas al lui Nero, care, gasind visteria goala, a

158
introdus taxe noi, printre care si taxa asupra toaletelor publice. Comentariile nefavorabile facute
în public la adresa acestei masuri l-au facut pe fiul sau, viitorul împarat Titus, sa-l avertizeze ca
poporul bârfeste. Vespasian a replicat, aratând o moneda, Uite, banul n-are mirosi

Carpent tua poma nepotes (lat.) - Roadele (stradaniilor) tale vor fi culese de nepoti
-  Aceasta constatare era facuta, în antichitate, de poetul Vergilius, în opera Bucolica.  Expresia
indica tuturor ca este necesara stradania pentru viitor.

Cedant arma togae (lat.) - Armele sa cedeze locul togii -  expresia apartine marelui orator
roman Cicero si a fost cuprinsa în lucrarea De oficiis.  Referindu-se la toga, Cicero sustinea o
conducere civila a societatii romane. Astazi expresia poate fi perceputa ca un îndemn la
solutionarea conflictelor pe cale pasnica.

Cutia Pandorei - dupa cum povesteste Hesiod, Pandora, un personaj din mitologia greaca, a
fost modelata de Hefaistos, iar zeii i-au dat viata. Zeus a destinat-o casatoriei cu Prometeu
pentru a-l pedepsi pentru furtul focului din cer. In fata refuzului acestuia a fost ademenit fratele
sau, Epimeteu. în cutia Pandorei erau închise boli, necazuri si suferinte, iar la deschiderea ei, în
lume s-au revarsat toate relele, pe fundul cutiei ramânând doar speranta. In zilele noastre, prin
aceasta expresie se desemneaza o sursa de nenorociri.

De gustibus et coloribus not disputandum (lat.) - Despre gusturi si culori nu trebuie sa

discuti.  Expresia filosofilor din evul mediu care sugereaza ca discutiile despre gusturi si culori
sunt interminabile si ca atare pierdere de vreme.

De la Ana la Caiafa - expresia îsi originea în textul biblic. Anna si Caiafa au fost preoti si
judecatori evrei care au refuzat sa-l judece pe Hristos si l-au trimis în cele din urma la Pilat din
Pont, guvernatorul roman. Azi, prin aceasta expresie se desemneaza trimiterea inutila de la o
autoritate la alta, fiecare dintre acestea evitând sa rezolve o cerere sau o revendicare.

Decet imperatorem stantem mori (lat.) - Un împarat se cuvine sa moara în

picioare.  Expresia a fost atribuita împaratului roman Vespasian si sugereaza, în zilele noastre,
înfruntarea cu demnitate a destinului.

Delende Carthago (lat.) - Cartagina trebuie distrusa;  cuvintele sunt puse pe seama lui Cato
cel Batrân care, în timpul razboaielor punice, în fata amenintarii cartagineze asupra Romei, îsi
încheia toate discursurile cu cuvintele: Toate ca toate, dar Cartagina trebuie distrusa. în cursul
unei calatorii în Africa, Cato a constatat intrigat refacerea rapida, dupa razboi, a Cartaginei si
prosperitatea ei. In zilele noastre, prin aceasta expresie se face referire la o tinta obsesiva.

Divide et impera! (lat.) - împarte si stapâneste! -  este o vestita maxima romana care îndemna
la dezbinarea adversarilor. A fost însusita si recomandata de Niccolo Machiaveli (Dividepentru a
domni).

Dura lex, sed lex (lat.) - Legea este aspra, dar lege;  este o maxima antica prin care se sustine
forta si importanta legii pentru viata sociala si nevoia de a respecta.

E pur si muove (it.) - si totusi se misca;  sunt cuvintele rostite de

Galileo  Galilei  la  sfârsitul  procesului  intentat  de  biserica pentru convingerile sale stiintifice si
în cadrul careia a fost obligat sa retracteze afirmatiile anterioare. In contradictie cu teoria
geocentrica sustinuta de biserica, el a demonstrat, pe baza observatiilor astronomice, ca
Pamântul este o planeta care face o miscare de rotatie în jurul Soarelui. în timpul unor
dezbateri, invocarea acestei expresii demonstreaza mentinerea convingerilor proprii.

Eripitur persona,  manet  res (lat.) - Persoana piere,   lucrul ramâne -  Expresia antica este

valabila si astazi si confirma o realitate: opera supravietuieste întotdeauna creatorului ei.

Est modus in rebus (lat.) - Este o masura în toate  - Constatarea

apartine poetului antic Horatiu si este cuprinsa în Satirele  sale, ea

aratând deopotriva anticilor si oamenilor care traiesc în prezent ca orice

exces poate aduce prejudicii.

Evrika - Am gasit,   am   descoperiti   cuvintele au fost rostite de

Arhimede atunci când a rezolvat problema compozitiei coroanei turnata

pentru regele Siracuzei. Acesta dorea sa stie daca mesterul care i-a

confectionat coroana de aur a amestecat sau nu metalul pretios cu metal

ieftin. Arhimede a rezolvat aceasta dilema când îsi facea baia zilnica,

descoperind ca un corp scufundat în apa pierde o parte din greutatea sa

egala cu lichidul dislocat. în prezent are semnificatia unei exclamatii de

bucurie în fata unei descoperiri neasteptate.

Expende   Hannibalem   (lat.)   -   Cântareste-l pe    Hannibal   -

îndemnul lui Iuvenal din Satirele  sale, Expende Hannibalem: quot libras

in duce summo invenies? - Cântareste-l pe Hannibal: câte livre va trage

160

cenusa generalului,  arata ca întotdeauna gloria militara, ca orice glorie, este trecatoare si
desarta.

Favete linguis! (lat.) - Paziti-va limbile!  - Formula din Odele  poetului antic Horatiu se refera la
îndemnul preotilor romani adresat participantilor la jertfe de a pastra o tacere desavârsita.
Astazi, îndemnul poate fi adresat celor care vorbesc prea mult.
Festina lente! (lat.) - Grabeste-te încet! -  Suetonius, în Viata lui Cezar,  atribuie formula
împaratului Octavian Augustus. In prezent, îndemnul arata ca se pot obtine rezultate bune
dintr-o actiune realizata fara graba.

Firul rosu -A merge pe firul rosu;  este surprinzator cum o regula de cercetare politieneasca în
Anglia monarhilor absoluti s-a transformat mai târziu într-o sugestie pentru studiu sau
cercetare. Totul a pornit de la furturile de frânghii si pânza de corabie apartinând flotei regale.
Autoritatile, pentru a facilita anchetele, au cerut tesatorilor sa introduca ca semn de identificare
un fir rosu, cercetarile politienesti fiind astfel usurate. Azi, respectarea acestei recomandari este
similara cu identificarea esentialului.

Furcile caudine - în timpul luptelor dintre romani si samniti, romanilor învinsi li s-a aplicat
tratamentul cel mai rusinos din toata istoria lor, trecerea soldatilor pe sub jug. Faptele sunt
povestite de Titus Livius, în lucrarea De la fundarea Romei.  In fapt, Roma a refuzat pacea
propusa de samniti, iar legiunile romane au fost înfrânte în defileul de lânga localitatea
Caudium. Azi, expresia A trece prin furcile caudine  desemneaza acceptarea de nevoie a unor
conditii înjositoare. Graeca sunt, non leguntur (lat.) - (Cuvintele) sunt scrise pe greceste, nu
se citesc -  Aprecierea dateaza din evul mediu când limba greaca arhaica avea putini
cunoscatori, iar pasajele grecesti din lucrarile scrise în limba latina se sareau de obicei. In zilele
noastre, expresia poate fi folosita ca avertisment asupra unui text dificil sau
ininteligibil. Habemus papam! (lat.) - Avem papa!  - Formula este folosita de biserica catolica
si este rostita de conclav cu ocazia alegerii noului papa. In sens laic, expresia sugereaza luarea
unei decizii bune dupa dezbateri îndelungate.

Hannibal ad portas! (lat.) - Hannibal este la portii  - este exclamatia pe care au scos-o romanii
dupa batalia de la Canae, în care au fost învinsi de generalul Hannibal. Canae se gasea la mica
distanta de Roma si romanii, cuprinsi de spaima, au lansat strigatul Hannibal este la

161

portile noastre.  Maxima este întrebuintata când exista o primejdie grava si iminenta.

Hârtia suporta orice - expresia provine din antichitatea clasica, când Cicero, în epistolele sale,
afirma Scrisoarea nu roseste!Dupa inventarea hârtiei, expresia a dobândit formularea Hârtia
suporta orice  Homo homini lupus (lat.) - Omul este lup pentru om -  Aceste cuvinte, rostite
pentru prima data de scriitorul antic Plaut, se regasesc în operele filozofice ale lui Bacon si
Hobbes si ilustreaza degenerarea relatiilor interumane, atunci când actiunile lor sunt dominate
de un egoism exacerbat.

Ignoti nulla cupido (lat.) - Cele necunoscute nu stârnesc nici o dorinta -  Dictonul antic din
lucrarea Ars amandi  a poetului roman Ovidius, exilat la Tomis de împaratul Augustus, atât de
actual si astazi, arata ca lipsa de interes provine din ignoranta.

In hoc signo vinces (lat.) - Sub acest semn vei învinge -  Deviza apartine, conform afirmatiilor
lui Eusebius, în lucrarea De vita Constantini,  împaratului Constantin cel Mare si a fost înscrisa pe
scuturile soldatilor sai înaintea luptei cu Maxentiu. în sens modern, expresia indica traseul pe
care trebuie sa-l urmeze cel care doreste sa-si atinga idealul.

In omnibus aliquid, in toto nihil (lat.) - Din toate câte putin, în total nimic  - Anticii aveau
dreptate atunci când constatau ca o cultura solida nu poate fi data de cunostinte fragmentare si
superficiale. In vitium ducit culpae fuga (lat.) - Fuga de greseala duce la viciu  - Horatiu,
în Ars poetica,  facea o constatare valabila si astazi: teama de a nu gresi poate genera erori
mari.

îmi place tradarea, dar urasc pe tradator - istoricul grec Plutarh consemneaza aceste
cuvinte referindu-se la tradarea Tarpeii. îndragostita de regele sabinilor, Tatius, aceasta a
deschis portile Romei, în timp ce era atacata de sabini. La sfârsitul razboiului a fost rasplatita cu
o multime de scuturi si bratari, sub care a murit îngropata. în prezent, expresia este folosita cu
sens ironic.

Judecata lui Solomon - în prezent, aceasta expresie se foloseste pentru a desemna o

judecata înteleapta. Este întelesul judecatii regelui israelit, Solomon, care, înfatisându-i-se doua
mame care revendicau acelasi copil, a decis sa taie copilul în doua, punând la încercare
dragostea de mama. Mama adevarata a preferat sa cedeze pentru a salva copilul. Auzind-o,
Solomon i-a încredintat copilul.

162

Labor omnia vincit improbus (lat.) - Munca staruitoare biruie toate;  Parintele acestei
expresii este poetul latin Vergilius, care a afirma ca progresele comunitatii umane se datoreaza
muncii. Lampa lui Diogene - în discursurile sale, atenianul Diogene a sustinut egalitatea între
cetateni, simplitatea moravurilor si munca într-o perioada în care Atena se afla în plina
decadenta. Intr-un dintre zile, învatatul umbla cu lampa aprinsa spunând: Caut un om  în zilele
noastre, expresia sugereaza criza valorilor umane. L'Etat est moi (fr.) - Statul sunt
eu  cuvintele au fost rostite de regele Ludovic al XrV-lea al Frantei si sintetizeaza principiul
monarhiei absolute. La vârsta de 19 ani, tânarul rege aflat în Parlament a întrebat de ce
adunarea se opune unui edict al sau. La raspunsul ca adunarea apara interesele statului, regele
a replicat cu autoritate: Statul sunt eu  In instructiunile pe care le-a lasat fiului sau, Ludovic al
XV-lea, se sustine ca regele reprezinta natiunea întreaga, iar autoritatea este concentrata în
mâinile regelui.

Le roi est mort! Vive le roi! (fr.) - Regele a muriti Traiasca regele! -  Formula era folosita în
Franta la decesul suveranului si urcarea pe tron a urmasului sau. Expresia sugereaza în prezent,
în mod ironic, situatia în care schimbarea unor persoane din anumite functii nu este urmata de
schimbarea unor stari de lucruri.

Manus manum lavat (lat.) - O mâna spala pe alta -  Aforismul se regaseste în lucrarile
autorilor antici Epiharm, Seneca si Petronius, iar sensul sau este perfect valabil si astazi:
colaborarea poate fi folosita în sens bun sau în sens rau.

Margaritas ante porcos (lat.) - (A da) margaritare înaintea porcilor  - Formula biblica arata ca
este inutil sa oferi lucruri de pret unor persoane care nu se pricep sa le aprecieze.
Mens sana in corpore sano (lat.) - Minte sanatoasa în corp sanatos -  expresia apartine
poetului Juvenal, care considera, în lucrarea Satire,  ca orice întelept aspira la o minte sanatoasa
într-un corp sanatos, în zilele nostre, aceasta formula a devenit deviza educatiei fizice. Modus
vivendi (lat.) - Mod de a trai  - Formula antica indica modalitatea de întelegere între mai multe
persoane prin concesii reciproce ori prin acceptarea unor compromisuri. Munca de Sisif - prin
aceasta expresie se desemneaza o munca inutila si istovitoare. Sisif a fost un rege legendar
pedepsit de Zeus pentru nesupunere sa urce mereu un deal, ducând în spate un bolovan

163

urias. Ajuns în vârf, bolovanul aluneca si Sisif îsi reîncepea efortul zadarnic.

Nec cuivis homini contingit adire Corinthum (lat.) - Nu este dat oricui sa ajunga la Corint
-  poetul antic Horatiu traduce astfel, în Satirele  sale, un vechi proverb grecesc, care arata ca
cetatea Corint exercita, prin lux si rafinament, o puternica atractie pentru oricine, dar nu toti
aveau suficiente resurse materiale sa o viziteze. în sens modern, expresia sugereaza ca nu
oricine poate sa-si atinga idealurile daca nu are resurse materiale si înzestrare spirituala
suficienta. Nenorocirea regilor este ca nu vor sa auda niciodata adevarul - aceste
cuvinte au fost rostite, în 1848, în fata regelui Frederic Wilhelm al IV-lea al Prusiei, de deputatul
J. Jacoby. Nevoia învata pe om - expresia apartine lui Anton Pann, care prezinta, în
schita Carul frânt,  discutia între un tata si fiul sau, în cadrul careia parintele raspunde la
întrebarea: Cine i-a reparat carunta in padure, Nevoia, copilul meu, ea stie ce nu stiu
eu!  Baiatul a cautat Nevoia  în padure, dar negasind-o, si-a reparat singur carul. Atunci a înteles
cuvintele tatalui sau, ca nevoia  este marea învatatoare a omului. Noblesse oblige (fr.)
- Nobletea obliga  - Formula era rostita în Franta medievala pentru a arata ca titlul nobiliar
trebuie onorat prin fapte. In sens larg, formula arata ca nobletea de spirit sau de caracter
obliga la comportament adecvat.

Noii tangere circulos meos (lat.) - Nu atinge cercurile mele!  cuvintele sunt atribuite
savantului grec Arhimede, locuitor al Siracuzei. Atunci când armatele romane au atacat
Siracuza, Arhimede a sprijinit aparatorii cetatii cu inventiile sale (masini de aruncat bolovani,
oglinzi care, folosind razele soarelui, aprindeau de la distanta corabiile dusmane). în momentul
în care, dupa trei ani, în cetate au intrat soldatii romani, Arhimede desena pe nisip cercuri,
rezolvând o problema de geometrie. Soldatii au primit ordinul generalului Marcelus de a cruta
viata învatatului. Ostasul care l-a gasit în gradina, l-a strapuns cu lancea înfuriat ca la toate
întrebarile primea acelasi raspuns: Nu atinge cercurile mele  Maxima demonstreaza ca, în multe
împrejurari, omul de geniu nu este recunoscut de semeni.

Non multa, sed multum (lat.) - Nu multe, ci mult  - Expresia arata ca nu cantitatea este
importanta, ci calitatea lucrurilor, ea fiind cunoscuta în antichitate din operele lui Quintilian,  De
institutione oratoria,  si Pliniu cel Tânar, Epistulae.

164

Non scholae sed vitae discimus (lat.) - Nu pentru scoala, ci pentru viata învatam -  maxima
antica din epistola 106 a lui Seneca, atât de actuala si astazi, sustine ca învatatura este în
primul rând folositoare pentru viata.
Nu uita niciodata ca esti om - cuvintele apartin poetului grec Philemon, care a dorit sa
atraga atentia asupra marilor virtuti umane morala, iubirea, ratiunea si omenia.

O, sancta simplicitas! (lat.) - O, sfânta naivitate!  - Exclamatia apartine unui condamnat la

moarte, facuta la vederea unei batrâne care, în speranta unei rasplati ceresti, arunca vreascuri
pe rugul unde el ardea. Se poate folosi în prezent atunci când se constata un act de ignoranta
sau de inconstienta.

Oul lui Columb - este o rememorare a unei lectii de modestie pe care a dat-o Cristofor Columb
dupa descoperirea Americii, atunci când realizarea sa a fost minimalizata de nobilimea spaniola.
Nobilii i-au replicat ca, de vreme ce India exista, trebuia sa te gândesti sa pleci într-acolo. Atât!
La acest afront, Columb a luat un ou de pe masa si le-a propus comesenilor sa-l aseze pe
oricare dintre cele doua vârfuri ale sale. Nobilii au încercat, fara sa reuseasca, si-atunci Columb,
spargând usor coaja la capat, l-a asezat în echilibru pe farfurie. Au izbucnit strigate: Asta stim si
noii  Zâmbind, Columb a raspuns: Trebuia sa va vina numai acest gând. Atat  Maxima este
amintita persoanelor care sustin ca o rezolvare este simpla si usoara, desi nu le-a trecut prin
minte. Panem et circenses (lat.) - Pâine si circ  - Expresia este întâlnita în Satirele  lui Iuvenal
si se refera la perioada de decadenta a Romei republicane, când plebeilor nemultumiti li se
ofereau spectacole de circ, la sfârsitul carora primeau gratuit alimente. în sens general, a oferi
pâine si circ înseamna a da maselor lucruri neînsemnate, pentru a le distrage atentia de la
lucrurile reale.

Pollice verso (lat.) - Cu degetul mare în jos  - Expresia se refera la gestul facut în amfiteatrele
antice de publicul roman, prin care se cerea moartea gladiatorului care a fost învins. El poate
sugera în prezent condamnarea definitiva a unei persoane.

Qualis artifex pereo! (lat.) - Ce mare artist piere!  - Acestea sunt ultimele cuvinte rostite de
împaratul roman Nero înainte de a se sinucide. Astazi formula poate fi folosita cu sens ironic.

165

Quid prodest? (lat.) - Cui foloseste?  - întrebarea folosita retoric de romani poate fi utilizata si
astazi pentru a exprima îndoiala asupra oportunitatii unui gest sau lucru.

Repetitio est mater studiorum (lat.) - Repetitia este mama învatarii  - Preceptul a fost folosit
initial în scolile de limba latina, dobândind ulterior valoare generala: prin repetitie, cunostintele
se fixeaza mai bine.

Sfertul academic - în trecut, în scolile academice se accepta ca lectiile sa înceapa cu cel mult
un sfert de ceas mai târziu decât ora stabilita. In zilele noastre, expresia  sfertul
academic  desemneaza o asteptare permisa,  iar depasirea celor cincisprezece minute nu mai
este academica.

Sic transit gloria mundi! (lat.) - Astfel trece gloria lumii!  -Cuvintele erau adresate, în evul
mediu, unui papa nou ales si, initial, se prezentau sub forma O quam cito transit gloria mundi! -
O, ce repede trece gloria lumii!  Expresia este cunoscuta la noi din poezia eminesciana.
Si tacuisses, philosophus mansises (lat.) - Daca taceai, filosof ramâneai  - Cuvintele
devenite proverbiale au fost rostite pentru prima data de poetul antic Boethius, în lucrarea De
consolatione philosophiae.

Tabula rasa (lat.) - Tabla stearsa  - în antichitate, romanii scriau pe tablite cerate, bucati de
scândura de brad acoperite cu un stat de ceara, pe care le puteau sterge. Expresia a fost pusa
în circulatie de filosoful John Locke, care considera ca mintea noului-nascut este tabula rasa  - o
foaie alba pe care se imprima cunostintele prin educatie si contact cu semenii. In sens actual,
expresia semnifica stergerea cu buretele a trecutului pentru a o putea lua de la capat.

Timeo Danaos et dona ferentes (lat.) - Ma tem de greci chiar când aduc daruri;  versurile se
regasesc în Eneida  lui Vergilius si sunt vorbele rostite de preotul Laoocon în timpul asediului
Troiei, care îi ruga pe troieni sa nu aduca în cetate calul de lemn construit de Ulise. Se sustine
ca Vergilius s-a inspirat din opera lui Sofocle, unde acelasi înteles îl are sintagma Darul
dusmanului nu-i dar, pentru ca nu foloseste niciodata.  Expresia sugereaza ca dusmanului nu
trebuie sa-i acorzi încredere nici atunci când este binevoitor.

Tu quoque, fiii mi Brutus? (lat.) - si tu fiul meu, Brutus?  în sens actual este o replica data
celor apropiati atunci când se împotrivesc

166

ideilor noi. La originea acestei expresii sta un moment dramatic din istoria Romei, uciderea lui
Cezar. Intre complotistii care l-au lovit cu pumnalele la 15 martie 44 îen, Cezat l-a vazut si pe
fiul sau adoptiv, Brutus. Atunci, acoperindu-si fata, a exclamat: Tu quoque, fiii mi Brutus?

Urbi et orbi (lat.) - Catre oras si catre univers  - expresia are sensul larg de a declara un lucru
în auzul tuturor. Ea este folosita de biserica catolica pentru a desemna binecuvântarea papala
acordata credinciosilor de pretutindeni.

Vae victis! (lat.) - Vai de cei învinsii  înfrânti de gali în anul 390 îen, romanii au fost siliti sa
renunte la lupta. Brennus, capetenia galilor, a cerut o mare despagubire pentru a se retrage din
Roma. In momentul în care s-a cântarit aurul, conducatorii romanilor au observat ca sunt
folosite greutati false si au reprosat galilor acest lucru. Brennus si-a aruncat în talger si spada,
rostind cuvintele Vae victisl  Utilizarea acestei expresii sugereaza ca soarta învinsilor este în
mâna învingatorilor. Veni, vidi, viei! (lat.) - Am venit, am vazut, am învins;  aceste cuvinte
sunt consemnate de Plutarh în lucrarea Vietile paralele.  în fapt, Cezar a anuntat la Roma victoria
asupra regelui Pontului printr-un mesaj extrem de concis. Expresia este utilizata pentru a
prezenta un succes deplin, obtinut în timp scurt.

Victorie â la Pyrrhus - în zilele noastre, maxima sugereaza o victorie scump platita. Episodul
invocat face referire la un fapt real, razboiul dintre Pyrrhus, regele Epirului, si Roma pentru
stapânirea Peninsulei Italice (279 îen). în timpul bataliei principale, armata regelui are pierderi
considerabile, dar este învingatoare. Pyrrhus a raspuns celor care îl felicitau pentru succes cu
cuvintele: Daca dobândesc înca o asemenea victorie, sunt pierduti

Verba volant, scripta manet! (lat.) - Vorba zboara, scrisul ramânel -  prin aceasta expresie se
atrage atentia ca, în toate ocaziile, cuvintele scrise sunt o proba materiala mai puternica. Vox
populi, vox dei (lat.) - Vocea poporului, vocea lui Dumnezeu  - aceasta consideratie apartine
filosofului medieval Alquin si a fost exprimata în lucrarea Scrisoare catre Carol cel Mare.  Ea
arata ca numai un consens general confera valoare de adevar unei opinii.