( € Gait BUCURESTI 1999 y)TREN CLUBUL ROMAN - Asoviatia Prietenilor C.F.R. - Inregistrata la Judecatoria Sectorului I Bucuresti in baza dosarului nr. 1997/P3/1990 $i legalizata prin sentinta nr- 1190 din 15.08.1990. SEDIUL : Bucuresti, Calea Grivitei nr. 193 8, Cod 78141 PRESEDINTE : ing. Buzdrug Gheorghe Sterian VICEPRESEDINTI : ing. Udrigte Octavian ; ing. Morariu Silvio SECRETAR : ing. Popescu Dan Ioan RELATII INTERNATIONALE : ing. Bianco Antonio MEMBRI FONOATORI : “ing. Lacriteanu Serban, ing, Anastasiu, Tudor tehn, Meicu Radu MEMBRI SUSTINATORI REGIONAL : Lupescu Florin, Lutai Ioan, Szeles Jozsef, Nan Florin ADRESA DE CORESPONDENTA : Bucuresti, Str. Gala Galaction nr. 43, cod. 78188 TREN _MAGAZIN Buletin informativ al T.C.R, - publicatie trimestriala - COMITETUL DE REDACTIE : ing. Bianco Antonio ing. Lacrifeanu }Serban ing. Oragomir Mircea ADRESA DE CORESPONDENTA : Bucuresti, Str. Gala Galaction nr.43, cod 78188c Te EDITORIAL Un eveniment deosebit pentru iubitorii istoriei cSilor ferate romane ~ aniversarea centenarului liniei Bragov - Zarnegti - ne-a deter minat s8 modificdm structura, continutul gi numarul de pagini (7) al revistei noastre, incepind chiar cu numScul 2 al TREN MAGAZINULUI. Degi intentia era s&.pastr’m anumite rubrici permanente, in acest num&r vom consacra in mod exceptional un spatiu mai amplu manifes. tSrilor legate de aniversarea centenarului cdii ferate Bragov-Zarnegti erecum gi public&rii Stetutului T.C.R. Reamintim cititorilor nostri ca incepind cu num&rul 2, pretul revistei TREN MAGAZIN este de 15 lei, ticajul r&minind neschimbat. Pentru membrii TCR pretul revistei este inclus in cotizatia trimestria- 18 de 75 lei. COMITETUL DE REOACTIE: CENTENARUL CAII FERATE BRASOV - ZARNESTI Dups festivitatile legate de aniversarea centenarului liniei Bragov - Sighisoara din anul 1973, circulatia trenului "Nostalgie Orient Expres" cu tractiune cu abur gi a inc’ dou’ trenuri speciale pe ruta Bragov - Sibiu gi Bragov - Sighisoara din octambrie 1983 (tracta~ te de locomotivele 150.026, 230.137 gi 50.440), iats c& Bragovul a fost din nou gazda unei manifestéri deosebite pentru iubitorii istoriei GFR. In dimineata zilei de 6 iunie 1991, gara Bragov era pregatita pentru primirea invitajilor care aveau s& participe la aniversarea a 100 de ani de la inaugurarea cdii ferate Bragov - Zarnegti. Costume de epoca, personalul C.F.R. in uniforme de gald, invitati, un public nume- ros, totul era preg&tit pentru primirea trenului omagial care urma s& parcurgs traseul de 27 Km pina la Z&rnegti. In scordurile fanfarei, 1a ora 94° trenul special Nr. 1, impo- dobit cu drapelele nationale gi ramuri de brad, gaceaz3 la linia 1 in entuziasmul general. Dupa o scurt’ festivitate, la ora 102°, invaluit in aburi gi insofit de sunete prelungi’ de fluier, trenul special se pune in migcare urmérit de privirile nostalgice ale publicului prezent gi regretele celor care nu au mai avut posibilitatea s& ocupe un loc ih vagoane. Pe tot parcursul gi in timpul opririlor in statiile Bartolomeu Cristian gi Rignov, trenul gi invitefii le aceast’d manifestare au fost salutafi cu entuziasm de locuitorii din zon’, pentru unii dintre acegtia, in special péntru copii, aparifia unei locomotive cu aburcs (ter OO avind cam acelagi efect ca acum loo de ani ! Este inutil s& precizm c& aburul, fumul, migcarea bielelor gi semnalele date cu fluierul locomotivei au constituit, pe de o parte deliciul celor care au trait gi iubit epoca romanti- c& a tracjiunii cu abur, stir- nind pe de alta parte nemultu- mirea mai multor cérutagi care cu greu igi puteau stpini bi- diviii inspaimintati ! Trenul special a fost compus din locomotive 230.224, un vagon de post gi bagaje pe 4 osii gi 3 vagoane de c&latori cl.I-a pe 4 osii. Atit locomotiva cit gi va- goanele au fost pregStite impe- cabil de catre personalul Remizei de Locomotive CFR Sighigoara gi Reviziei de Vagoa- Plecarea trenului special Nr. 1 din ne Brasov - C4latori, carora le stajia Cristian - 6.06.1991 Foto : S. Lacrifeanu adresdm sincere felicitari Tat& citeva informafii suplimentare privind materialul rulant : - locomotiva 230.224, construits in anul 1933 de "Uzinele de Fer gi Domeniile din Regita, $.A.""ci numSrul de fabricatie 231. Ultima reparatie general& a fost efectuat’ in anul 1988. - vagonul de post& gi bagaje seria IF nr. So 53 9124 O10 - 6, con- struit de uzinele "ASTRA" Arad in anul 1935. Ultima reparatie periodi- c& a fost efectuatd in luna aprilie 1991. - vagonul de calatori seria Aafld nr. 50 53 1722 000 - 0, construit de firma italian’ "Ernesto Breda" din Milano, in anul 1928. Ultima reparatie periodic’ a fost efectuat&a in luna iulie 1990, - vagonul de c&latori serie Aafld nr. 50 53 1722 070 - 3, construit de firma german’ "Linke Hofmann" in anul 1925. Ultima reparatie periodi c& a fost efectuata in luna aprilie 1991, ~ vagonul de cSldtori seria Aafld nr. 50 53 1722 119 - 8, construit de uzinele "ASTRA" Arad in anul 1939, Ultima reparayie periodicd a fost efectuat& in luna aprilie 1991. . O contributie modesta la organizarea acestei manifestari a avut-oPrima oprire a trenului special : sta}ia Bartolomeu Foto : S, Laérifeanu gi clubul nostru, prin alegerea vagaanelor pentru trenul special. Ca invitati, din partea T.C.R. au participat la manifestérile legate dé aniversarea centenarului liniei Bragov - Z&rnegti domnii Serban Lactifeanu, responsabilul sectiynii muzeistic’, istoriografie gi patrimoniu, Florin Lupescu gi Florin Nan, membri sustindtori regio- nali. Mulfumim pe aceast’ cale conducerii Regionalei c.f. Bragov cit gi tuturor feroviarilor care, cu pasiune, dragoste dar gi cu multe Zarnegsti, 6 iunie 1991. Trenul special este intimpinat deo - multime entuziasts. : «. Foto: S. LacriteanuLarnegti, 6 iunie 1991 : Trenul special Nr.2 agteapts semnalul de plecaré spre Brasov. Foto : S. Lacrifeanu efortu toare gentru iubitorii istoriei Cdilor Ferate Romane. au reugit $8 organizeze impecabil aceasta adevarat’ sarba- Aga cum ne-a asigurat dl. ing. Radu Bellu, un impatimit al isto~ riei feroviare romanegti gi sufletul acestei sarbatori, organizarea unor astfel de manifestari care alt4dat&’ ar fi fost un vis de nereali- zat, se af18 abia la inceput. In luna ectombrie - noiembrie va avea loc probabil aniversarea centenarului liniei Bragov - Sfintu Gheorghe - Tirgu Secuiesc, Un tren special, cu tractiune cu abur (poate chiar dubla tractivne 230.000 + 150.000), pe distanta Bragov - Covasna gi apoi o cBlatorie cu mocinita pe Valea Zinelor pin’ la Comandau, utilizind $i celebrul "Plan inclinat", ar putea canstitui un eveniment ou totul deosebit pentru pasionatii istoriei transporturilor feroviare. Credem cd sint pufine pari in lume care mai dispun inc’d de condifiile realizarii uaui astfel de parcurs utilizind material rulant aflat in exploatare curenta si ar fi picat s4 se iroseasc’ o asemenea ocazie. Speram 9i dorim ca gi TRENCLUBUL ROMAN s& contribuie in viitor mai mult Ja .organizarea unor astfel’de manifest&ri, sprijinind in masura posibilitstilor sale, deqcamdats.mai m/lt decit modeste, cunoasterea mai adincd a istoriei fercviare ‘rominegti cit gi restabilirea adevaratei jmagini gi prestigiului C.F.R. 2 ing, Serban Lacrifeanuo— MUZEUL C.F.R. - PATRIMONTU + Locomotiva electricd pe 2 osii, ecartament 7oo mm, construité de firma german’ Orenstein & Koppel in anul 1898 Antonio Bianco Pascal Pontremoli In anul 1882, fratii Carol gi Samuel Schiel incep pe mogia Jepi din apropierea unui mic c§tun de pe valea Prahovei, Busteni, constcuctia unei fabrici de hirtie care folosea ca materie prima lemnul p&durilor din jur. Fabrice va incepe s% produc& primele cantits}i de mucava si hirtie In luna octombrie a aceluiasi an, sub denumirea de "C.&S.Schiel Succesorii, Busteni". 7 Oatorita cererilor crescinde de materii prime, cei doi frati arendeaz& padurile Retevoiului gi Susaiului gi construiesc in anul 1694 o cale ferat& ingustd cu ecartament de Joo mm, deservitd initial de locomotivecu abur, pentru transportul materialului lemnos necesar producerii hirtiei. . ~ Pentru a elimina riscul producerii unor incendii, proprietariil achizitioneaz’ in anu) 1899 de la firma getmand Orenstein & Koppel A.G. Berlin ~ Drewitz, specializat’ in constructii de material rulent pentru cdi ferate inguste industriale, o locomotivs electricd de un tip mai putin obignuit, prevdzuta cu o cabina centrala si doud plat- forme, intreg gasiul fiind agezet pe dou& boghiuri cu cite 2 osii. Cele dou’ platforme ale locomotivei serveau pentru transportul bugte- nilor, mrindu-se astfel greutatea aderent&. AceastS locomativ’s Varianta inifiala a locomotivei, ays cum era prezentaté in cata- logul cu produsele firmei Orenstein & Koppel din anul 1900.Pees re. . Locomotiva modificata, in rezerva FR.8, augteni, 6.00.1986 Foto : 5. Laceifeanu neobignuité a fost prezentat’ $i in catelogul cu realizérile firmei editat in anul 1900, Locomotiva, in varianta initial’, era prevdzuta cu un captator de curent asemandtor cu cele folosite la vechile tramvaie bucuregtene (tip lird)-gi avea v putere de 45 CP. Probabil dup& anul 1966, cind se renun}é la transportul iemnelor cu funicularul pe valea Jepilor, locomotiva este modificat& in atelierele proprii ale Fabricii de Hirtie Bugteni, eliminindu-se cele dou’ platforme $i boghiurile. A re~ zultat 0 locomotiv’ pe 2 osii gi cutie din lemn, folosits numai pen- tru manevr’ in’incihta fabricii. De asemenea, captatorul de curent a fost inlocuit cu‘un pantograf simetric care permite circulatia in ambele sensuri f&r% manevrarea acestuia. In ultimii ani, datorits res- tringerii traficului $i reducerii productiei gi a lungimii liniilor prin inchiderea tronsonului spre. veches fabric’ de deluloz’, locomativa nu a mai fost utilizat&, fiind pastcata in rezerva. . Aceasta éra situayia in “august 1989 cind.s-a n&scut ideea sal- vaeii locomotives $1 expunerii sale in cadrul unui muzeu. Oupa crearea.T.C.R:, din inifiative membrilor acestuia si cu sprijinul domnilor ing. ‘Octavian Udrigte - director 21,0.£.M. gi ing. jon Marian - gef coordonator a depoul de metrou Ciurel, s-a trecut la actiuni concrete pentru saivarea acestei prime lodomotive electrice gi restaurarea ei in ateliergle metroului, in vederea expunerii intr-un viitor cit mai apropiat in cadrul Muzeului C.F.R. Bucuresti? 28 iunie 1990 - laté cd ziva mult agteptata a sosit | Inarmafi cu acte, eprobri, aparate foto si . . . sperante, am pornit la ore 5 dimineata in cduterea camionului gi goferului care /urma s& transporte mica locomotiva la Bucuresti. Totul era pregatit camionul, un ROMAN obusit de 8 tone gi goferul care incerca s3 mai gtearg’ putin praful din cabind. Impreund cu colegul Blan George pornim spre iegirea din cepital’. Oar ... la primul colt de strad3, camionul nu frineaz’ ! Soferul injelege abia atunci c&, impreund cu epava sa de vamion, va tresui s& coboare serpentinele treseului pind la Bugteni $i brusc {1 apucd teama. Ne intoarcem le garaj unde trece mai bine de o ord pin’ cind, dupa demontari de roti gi presupuneri tehnice, se constat8 lipsa lichi- dului de frina ! In sfirgit plectm, cu mare intfrziere, cdtre Bugteni. Camionul obosit merge la fel - fie deal, fie vale - cu vre-o 40-50 Km/h, In sfirgit, ne apropiem de cestinatie cdtre ... sfirgitul programului gi nermal, nu mai gasim pe nimeni dintre cei cere ar fi putut s& ne ajute le inc’rcarea locomotivei gi S& intocmeascd formele de transfer. Nu ne rémine decit s& cdutam o bere (pe cere de altfel nici nu am g&sit-o) si s& pornim c&tre cas8, Dezam&girea era mare. Oricum, nu numai din ataga- mentul pentru nobby-ul feroviar, am preferat pentru drumul de intoarcere | un mijloc de transport mai sigur - trenul ! Camionul s-a intors fara | ocomotivs, dar gi f8r8 noi | Ziua de 4 iulie 1990 a fost ins& mai norecoas’. Cu alt camion dart gi cu alt sofer am reugit s& recuperdm micut}a locomotivs gi s& o transportam la Depoul de metrou Ciurel. Multa wimire a stirnit ciudatul vehicul printre muncitorii depou- lui, dar $i curiozitate manifestaté prin diverse inscrip}ii gi suvenire din biata locomotiv’ ! Sperdm inst ca acest unicat s& ajungd cit mai curind in depozitul Muzeului CFR unde membrii T.C.R.-ului 55 poata incepe dificila si mig&loase muncd de restaurare. Ca o curiozitate, vi vom prezenta gi citeva date despre alte doud c8i ferate inguste forestiere cu tracfiune electric’, care au avut jinsd o existenfS mult mai scurta decit linia de la Bugteni, Este vorba despre caléa feraté forestier’ de la Poiana Marului gi calea feraté forestierg de le Slatina Muregului. Linia de la Poiana M&rului a avut o existen}a efemers. Canstruita in jurul anului 1868, linia cu ecartamentul de 600 mm avea o lungime de 6,2 Km, energia electric’ pentru tractiune fiind furnizaté de o hidro- centrald amplasata pe valea Bistrei. A functionat pin’ In anul 1907 cind tracyidnea electric’ a fost tnlocuita cu tractiune cu abur iar ecarta- mentul modificat la 760 mm. Ulterior, linia a fost prelungit’ ping le Zavoiu (statia c.f. pe linia CFR 211 Caransebeg ~ Boutari), fiind tn functiune pina in anul 1976. Pe linia electrificata, tractiunea era asiguraté de iccomotiveristici : tensiunea de délimentare’ 550 Vcc," putere 12 CP, forta de trac- fiune 265 Kg, viteza maxima 11,5 Km/h gi greutatea 1990 Kg. Locamotiva, prevazut& cu dou’ osii legate intre ele prin biele gi actionate de un singur motor de tracfiune, avea $i un mic compartiment deschis, cu doug b&nci, pentru personalul de insofire al trenului si eventualii cdlstori. Aceast& mick locomotiv’ electric&’ asigure transportul zilnic a l4o t busteni, putind circuls cu vagoane goale pe o ramp .maximS de 4,5 .%. Linie de la Slatina Muregului a avut de asemenea o-scurté exis- tent’. Pentru a asigura leg&Stura intre gaterul din Slatina Muregului gi punctele de exploatate, societatea Izidor Munck & Sohne construia in jurul anului 1895 0 cale ferats forestiers cu ecartamentul de 1,1 m. In lungime de 10,1 Km, linia se despartea in doud ramuri in apropierea fabricii de cherestea. 0 ramificatie in lungime de 3,3 Km urca pe valea piriului Lespedea gi avea o declivitate maxim’ de4,5 %. Cealat’ rami- ficafie, lung’ de 6,8 Km, urca pe valea Ungurului cu o declivitate maxima de 9 %. Raza minima @ curbelor era de 30 m. Linia a fost electriffcata dé compania ungara "Ganz és Tarsa” if instalafiile electrice’ si matétialul rulant motor au fost concepute gi construite de cdtre departamentul de constructii electrice "Ganz Villamossegi® al societatii Gadz. Alimentarea era facuta printr-un fir aetianla o tensiune de 550 :Véc, ‘curtntul fiind furnizat de o magin’ cu abur. Pentru tractiune # fost folosita o locomotivA electrica pe boghiuri, numits "SANDOR", dotets cu dows motoace tip T 16 de 15 KW 9h transmisie cu lant Galle $i o-logomotivs cu-dous osii gi gasiu rigid. Cutia acestor primitive lodomotive, livrate de "Ganz. és Targa" in anit 1896-1898, era in intregime din lemp. Linia a functionat pin’ in anul 1903 cind a fost distrus’ de un puternic incendiu. XQC ste rurue eM: TREN-CLUBULUT ROMAN CASGCIATIA PRIETENILOR CFR ) CAPITOL! 1. scar, N-CLUBUL ROI Bucuresti, str. Calee Grivitei nr.193-B, Sect.1, ce reuneste, ‘AN, prescurtat TCR, este asociafie nelucrativ’ cu erin libera adeziune, prieteni ai Cilor Ferate Romane gi are ca scop : A) S8 militeze pentru pastrares pateimoniului muzeului CFR seu 2 acelui material ce poate deveni parte a acestui patrimoniu. 8) $8 p ministeruiui de resort programe de dezvoltare a muzeu- lui CFR pri gi de infiintere in far’ a unor noi muzee de acest gen. c) 83 gi s8 popularizeze realizrile valoroase din istoria| CFR, s& contribuie le salvarea gi conservarea acestora 0) $8 elaboreze sau s8 colaboreze la realizarea de lucréri publicis- e Ge articole destinate cotidienelor de 1 studii, prospecte, pliante, efecte pog- | prooric. rsonalitéti de prestigiv din domeniul fe- au contriduit sau cantribuie le promo-| iv unor aniv i lupartante din istoria nizarea exonzitil, simpazioane sau manifestiri similare fone string ri ivitates proprie si susti- bazei materiale al H) S8 sustind activitates ce modelism feroviar sus toate aspectele ci teoretice si practice, inclusiv erin organizarea de manifestari interne gi internationale, cu sau f8r8 colaborarca Federatiei Romane de Modelisn. vibuie le ce elismului ovarea talentelor tinere si pe prin cooptarea lor la actiuni in fa- muzeelor CFR, tn ved formSr1i unor.deprinderi tehnice ce tabileascé Felayii de colaborare’cu cluburi, asociatii ori roviare din strdinitate tn a cunoasterii gi intr-ajutocs- roce prinobtinerca dé” docum! tatie in cadeul unor schimburi ) $8 orgenizeze, cu sprijinul organelor competente cin ministerele de resort, cSlatocit de docun unitafi, sonstructaara de material] antare 3 sulant sau da xplnatare ala otii ferete, excursii feroviace in tard gh steSin&tate, cu vehicule valoroase din punct de vedere istoric, pe linit de cale ferata ir peisajului strabatut. esante prin luorizile lor de art& sau daterity-42- gi se bucuré de toate drepturile conte- rite prin legi si alte acte normative. TCR are emblems, asign’d gi stam pil proprie. CAPTTOLUL 2.1, Pot £1 primite ca mombei activi ei TCR persoanele care recunosc y shin activitetea TREN-CLUBULUT ROMAN, imicea de noi membri ai TOR se face oe vazs de cerere gi ea 8 numai dup3 validarea cererii, cu majocitate simpl3, ce de ware ai TCR persuane fizice sau n strSindtate bucurindu-se*de un pres- tr din domeniul feroviar. ecomand’rilor-inaintate spre din pactea celar care le sustin. A) adunScii generale si s& decid’ prin vot seeret B> cet le pracurarea -unor pudli-~ cafii edit ccesului la manifestécile sau axpozitiid Cc) ss ata adunacii generale pentru a fi alegi in 0} ss manifestiri oo plan national gi international izat. TeR @ adecat. ) 88 desemn§rii de cate candisatura in ved: e face parte din organizatii intecnafionale la gin statutul clubului. lunare ; in cazul intirzie- rei luni calendaristice 8 oficial clubul la manites- tura consiliului direstor. 2.5. Pierderea calitdtii de membcu al TGR survine orin tetragerea voluntars (demisie) sau erin demitere Retragerea voluntaré (demisia) se cere in soris de cdtre wi ze TCR, Oemiterea unui membru al TER se poate hotari prin decizie conducerii nori gi se aprob’i de cunsiliul dice clubului fn cazul cind persvana to. cauz’ incale’ evident scopurile si statutul clubului sau cind prin feptele sale aduce prejudicii imaginii TCR. Cel in sauz% oaater-t supunesea deciziei conducerii cludului in gener nine definitivé Ne TREN MAGAZ - publicabie trimestriiald a TREN CLUGULUT ROMAN - Aetinul daformativ ay 1.6.8. Mr. 2 - dunie 1991 Pre§ : 15 lei Tiraj : So ex.3.1.1. Adunarea 2 constituitS din repeezentantii membrilor TOR gi ea se fn sesiune ordinar’. Hoteeirile adunarii sint adoptate prin vot secret cu-majorita- tea simplé a celor pr 3.1.2. In intervelul dintce sesiuni, conducerea TCR este exercitats de eonsiliul director constituit din 9 membri propugi de‘adunacea generals. Hot@ririle consiliului dicecter sint adoptate prin vot secret cu majori- tetea simpli a celor p ezenti. 3.1.3. Cnnsiliul director este alcstuit din : pregedinte, 2 viceprese- » perscane cu activit i financiar-contavile, gefii sec- cialitate. ae tuit din membri ai TCR se cansti- omitetul de inifiativ siliu director instr inat a conduce clubul in primii ori de cite ori este nevoie. te bunurile materiale ale clubului Memorii sici ue revizie nu pot fi in acelagi timp $i membri ai consiliului CAPITSLUL 4. GRGANTZAREA Al 4.1, Alegerile pentru consiliul director se erganizeaz’ din 4 in 4 ani, in perioada 1-15 februarie numai prin vot secret la toate nivelurile, duo’ critecivl competentei si integritatii morale. 1.1. Realegeres if consiliul director gi comisia de revizie este per- depun in cont CEC si ele provin din : - cotizatai unare - venituri rezultate, din activitsyi proprit L - sudvenfii din partes forului tutelara4 . >) srsuane fizice sau se propune de cStre consilivl director general’ utilizeazé pentru trimoniului muzoului SFR pe vaza necesity- ste sau a evalugrii proprii de c&tre club. nm scopul finantrii activitafilor specifi- rii clubului. destinate procurarii de inventar sfii facturilor legate de funcfionali- sediul (aps, energie ersenalului care se ocupa de: rezolvares juridice ridicate de activitatea CAPITOLUL 6 TREN-CLUBULUT ROMAN le fixe gi materiale ale TCR se pot constitui pe baze fon- durilor d&negti prezentate Ja punctul 5.1. TREN USUL ROMAN aderd European’ a Modelistilor Feroviari gi prietenilor fF. T creptul de ternationale ROMAN (asociatia prietenilor CFR) a fost aprobat lui de inifiativa la data de 14.03.1990 si este in- 8.1, In caz de desfiintare » TCR cauzt, fondurile banegti, mijloacele. fixe gi mijloacele materiale intr’ in patrimoniul muzeului CFR.