CristianBocancea

GeorgeNeamlu

DE
ELEMENTE
V

ASTSTENTA
SoCIALA

Qll"gi.rt"
 Capitolul V

EXCLUDEREA SOCIALA
$rIRoBLEMA cAnrpunlloR ASISTENTIALE

1. DESPRE SPATIUL SOCIAL PRECAR

Se poatespunecd, in mod periodic,marilernoclele explicative

asupra lurnii suf-erdrnodificdriirnportante;exetnplegdsim nettumdrate
in istoriacunoagterii, iar gtiin{elesociale,tocmai datoritdspecificului
Ior,nu pot face excep[ie,ci ele sunt cele rnai dinamice.Acestemodi-
ficdrice se petrecla nivelulparadigrnelor au o influen{adecisivaasupra
'30 s-airnpusprogresiv
acliuniisociale.Spreexemplu,la sfdrgitulanilor
reprezentarea ierarhizatd asupra societa{ii. ce este impdrlitd in clase
sociale gi grupuri socio-profesionale. ceea ce a condus la structurarea
unor puterniceinstan[eale negocieriisociale.insa irnagineaactuali a
esteuna mai degrabadez-ierarhizatd:
societdlii se doregte- gi in multe
orizonturis-aatinsdejaacestdeziderat- constituireaunei clasemijlocii,
preponderente cantitativ,ceea ce presupunegi existen{aLtnorextrenrc.
Launadintreacestea se afld sdracii.ntarginalizalii,exclugii,inadaptafii.
toxicornanii,gotnerii,pensionarii,sinucigagii.
handicapalii,,,izolalii",
oamenii lird doniociliul fix - adicd tofi cei care, pe lAngadificultalile
materiale qi financiare pe care le suporld, posedd in reprezentdrile
colectivedoar atributenegative.Nurndrulgi pondereaacestoradifera de
hpra la [ard,dar ei existdpestetot in lumeaactuali gi alcdtuiescceea
cesenume$te,cu teudeuliozitatede altfel, ,,periferiasocietdtii"lrnar
decvat, le putemspune,,lutneaalternativd", fie gi numaipentrucA sunt
unsemnal societalilor dezvoltate. Dar gi pentru cd se afld, firesc, la
opusul a ceeace se nume$te,,zona puterii", undese gdsescconcentra{i
 130 Elementede asistenldsociald

Acest model, promovat tot mai fervent, al clasei mijlocii,

reprezintdtriumful ,.individualismului cornunitar"gi are ca element
centralcuplul irrtegrare- excluderece consacrddenrolareamodelului
identificdrii,construit9i specificsecoruruial XIX-lea
9i inceputului
secoluluiXX. caracteristica dominantda acestuiase referdla construi-
rea uneiintobilitdyi sociale,observabila indeosebila nivelultransrniterii
de valori gi conrpeteufein vederea unei socializdri paternaliste.
Identitatea socialase fondeazdinclusivpe rnega-valori - curn au fost
celede nafiunegi de rasd,la rnijloculsecoluluinostru.
Forrnacea mai evidentade manifestare a acestuimodel.ce se
interneiape ra{ionalitate,morald. gi muncd, o reprezentainserlia/
integrareasocialdasiguratdprin ritualuri generationale; se forrraserd
deja,,farniliiconducdtoare" (dinastiilearistocratice
erauincluseaici,dar
nu acopereau tot spectrul),.,profesiurri
consacrate unorgrupuri".chiargi
aftigtii sau geniile se legitirnau prin descendentdgenerafionatit.in
aceastdconceptie,individul urlau, cu toate perforrnan[elesale, este
privit ca o achizitie,ca un produsderivatal grupurui/societdtii; mai mult
chiar, legea societdlii este cea care ii conferd demnitateagi natura
unrand.In aceastd tradi{ie,ce vine pe filieracunoagteriieuropene, de la
crealionismul grec incoace,regdsirnnumeca piaget.Durkheim,Freud,
Ldvi-Strauss g.a.
In aceastdlurneorganizata$i respectabila, cel caretransgreseazd
normaaflatain vigoare.ce denumegte gi definegtelucrul dezirabileste
perceputca un tip porticular in carenu se poateaveaincredere- pentru
ca nu respectdregula recunoscutS; acest individ este perceputgi
considerat ca strdin - saudeviant- gi estepedepsitpentruaceasta. Iar in
societdtile simplesolutiilesuntla fel de sirnple:cel careincalcdlinia ,,in
jos" (criminalul,vagabondul,ratatul. nebunLrl)este inchis gi chiar
exterminat: iar dacdabaterea este,.in sus"(cain cazulaftistlllui,eroului,
sfAntului) individulestesrigmarizat, izolat,chiarspitalizat.
Acest ideal al normalitatii,in care cel ce iese din media
statisticaesteconsiderato persoanapericuloasd. un bolnav fatd de care
trebuiesa te protejezi,a fost depagitprin anii '50 ai secoluluinostru.
Mareaindustrie,ajunsdla un punctmaxim de cregtere,a generato rnasd
considerabild de fortdde muncddisponibilizat6, carenu are nici o culpi
pentru situafia sa de sdrdciegi marginalizaresocio-culturald:meca-
rtisrnelediabolice de producerea excluderii gi deviantei apa(in
I I

ExclutlereasocialiiSiproblenn ciintpurilorosistettliule l3l

societdtii,adicaau uu caracternatural.Strdinuldevineun simplurespitts

sau trausgresor ce are dreptul sa vada altfel lucrurile,iar locul sirtr
legitintestein societate,gi nu in afaraei. Pentrua explicaaceastdt.tot-td
reprezentare. ce uu esteugor de acceptatgi adoptatindeosebide partea
rigida gi convenfionalda societatii,se contruiescnoi rnodele,noi
paradigmeasupraspaliuluisocial,fie ca este vorba de contestaregi
revolt6, de socializareratatd,de neperforrnantd sociald,de o ,,figur6"
social6liralimitaritopologicepreciseetc.
Se schimbaastfelrnodelulexplicativasuprasocietdtii;idealul
trebuie gAndit func{ie de gi prin rapoftareala schirnhdrile- chiar
bulversarile - ce abunddla nivelul praxis-uluisocial.irrclusivla nivel
macro.De la reorientarile rapidece au loc in spa{iulmuncii gi pAnala
transformdrile grupuluifarnilial- cel tnai puternicgrup tradi{ional-,
totul se afla intr-o migcaregi instabilitatece restructureazd profund
condiliilegenerale de via[a.
Acest model,in carepunctulde plecareil constituiecontextulgi
conjuctura gi unde punctul central este schirnbareaca element de
determinare individuald, poate fi numit ntoclelul erperinrentcirii.
Caracteristica dominantda acestuiao constituieprecaritatea,dar nu in
in{elesulclasicde lipsuricomplexe,ci in sensulunei irrstabilitdfi ce se
manifestdrnultiplu gi permanent;cel ntai adeseao asemenea precaritate
estetransferatd/atribuitd mai ales populafieitinere, constituindde fapt
nucleul unei societdli,tocmai pentru cd este componentasa cea tnai
dinamica. Acest concept de precaritatese transformd gi devine o
sintagmb:spafiulsocialprecarsauspa{iulde via1d.
Acesttip de spa[iupoatefi delirnitatprin dimensiunile pe carele
comportdorice spaliu social:proprietdlile specifice (cele ce definesc
rela{iilede via!d, stilul, trebuinlelevitale, raporurilesociale etc.),
tendinlele(sau direcliile de orientaregi concentrareale proprietS{ilor
specifice)Si strategiile de viald (sau tipurile de adaptare/probare in
spatiulsocial).Desigur,modurilefundamentale de probare a sistemului
social(al conforrnitdliiisimple,al contestdrii, al protestuluiradical,al
manipuldriietc.) nu sunttotal schimbate9i inlocuitecu altelecornplet
noi; unelestrategii.dar nu neapdratcele ra{ionalizante, suut cotltinuate
giperfecfionate,insdobiectivele gi formelenu mai sunt aceleagi.
Proprietdlile, ca aceleatributece definescindividul particular
ingfobat in orice tip de spafiu, capdtdo configttralie aparte,func{ie de
muta{iilepe care le reflectd.Dacd pAndaculn se orientaugi se defineau
IJZ Elementede asistentdsociald

dupdprincipiulcontinuitdlii(fiecareactorsocial,indiferentde pozilia sa
in re(eauasocialS,urma un traseu complet, de la perioadaformdrii
initiale,ce se deruleazdinprimii ani de via{d,gi pAn6la retragerea din
cAmpul utilitetii sociale,echivalentdcu perioadade ,,odihnd" sau
pensionarea), in noul tip de spa(iusocial apar discotttirtuitd,rl,
rupturi,
opozilii care pot cdpata un caracter drauratic pentru unii indivizi.
Perioadade muncdalterneazd cu ceade gornaj,formareaprofesiorrald nu
mai are un caracter definitiv gi alterneazdcu etape de reinserlie
profesional5,perioadade odihnd devine ternporardgi este intreruptd
voluntarg.a.
Discontinuitatea devineo valoarefundamentald; estevizibilain
domeniidiverse,de la procesulde atonizare a activitdlilorsocialedupa
temporalitdlimultiple - de ex., apare munca la domiciliu ca formd
particulardde integrareprofesionald- gi pdna la cele rlai detaliate
modalitdlide de-serializarea consumului,inclusiv la nivelul vietii
afective (a se vedea noua reprezentare socialdasupraadulterului).in
mod esenIial,in acest tip de spa{iu actorul social vizeazd acurn
rnodalit5liprecisegi anrplede diferentiere,plecandde la ne-egalitatea
cu altul. Ca o reacfieexageratdla tendin{elede uniformizaregi de
omogenizare sociald- survenitepe canalediverse,inclusivpe cel al
stratificariidupa diferentelede varstd-, orientdrilepersonalenu se rnai
focalizeazd, pe elementelesolidaritatiicolectivesau pe macro-valori,ci
fiecarelocuitoral spatiuluisocialprecaremitetrebuin(eindividualizate
care deseorinu ntai vizeazd.confortul clasic,de tip material; locuinta
personaldnu mai rdmAneun loc geometrical familiei ca fapt social
total, fiind agreatdvarianta..locuinleiitinerante"sau a celei temporare;
integrareain grupurile stabile ale conforrnitatiieste abandonatdin
favoareavietii in colectivitatide tip alternativ.Termeniicei mai utili-
za1i,inclusiv la nivelul culturii mediatizate,se referd la expresivitatea
existen{eiqi mai putin la stabilitateaei; auto-dezvoltare, auto-realizare,
descoperire de sine,creativitate,cornurricare,
acceptareg.a.marcheazd o
diferenfierece poate ajunge pAna la zona excentricului,cu fenomene
imprumutate din alte modele culturale sau chiar provenind din
subculturi.
Integrareasistemicaesteinlocuitd,cu miscareoSi cdutarea altor
rnodalitdtide realizare;instrumentalitatea este abarrdonatd in favoarea
formelor bazatepe afinita1i. Se observd o retro,qere- iar in Occident
 Excludereasociald si probletna cdntpurilor asistenliale I .J J

aceastd tendin{aesteputernica - a individuluiin spaliilevietii private;e

un fel de refugierea socialului- cel ce fondeazdinterac[iunea urnand-
din fala societaluluiin calitatede creatorde nonnd ne-reformat.Aceastd
retragere,ce are semnificafiaunei dez-investirirnasivea relalieisociale,
se resirntedivers: de la protestuldeschis lansat pe liniile pogtei
electronicegi pAnala psihozecolective.In unelesitLralii,legdturilecu
exteriorul,dacd nu sunt complet suspendate, sunt pdstratepriu inter-
mediul unorfantasrle; statul ca reprezentant al grupurilorde puteregi
ideologiile consumatoriste cultivaasemenea fornreaproapehalucinante
din cel putin doua motive. Mai intAi, individul ne-angajat in grupuri
puterniceeste rrraiugor de controlatgi de corrdusiapoi, nefiind total
absorbitde propria-i subiectivitate- tocmai prin intermediul ,,colec-
tivitatilorartificiale"creategi rnentinute irrclusivprin rittrri televizate gi
prin culturi legiferate - rdmAneo fiin1aplasatdin zonagi sub influen[a
rnoralitatii.
De fapt, ternaiustrdinarii/aliendrii urnanenu estenoudin qtiin-
tele socio-urnaue; J.-J.Rousseau, K. Marx, Fr. Nietzsche, J. Habermas
sunt doar cdtevareperepe traseulacesteiinterpretdri a socialului.insa
finalitateodemersurilor actualedifera.Renun{Andu-se la figurileclasice
ale probariisisternuluisocialde cdtreactori,se construie$te un nrodel
explicativ ce poate rezoll'a o problema incornoddpentru societatea
,,post-industriald": rnarginalul,exclusul, respinsul,deviautul, adicd
figura ciltenrulivd, nu rnai esteun clandestingi un ilegitirnal societa{ii.
Locul sau estein interiorulsocietatiigi nirneninu-l poateexpulzasub
pretextulne-asemdndrii cu figurileconven{ionale ale culturiioficializate
de normegi legi gi decinimeninu-l poatearbitrarcondamna.
Comportamentelealternative, cele plasate in zona ..lloptii
sociale"dupd expresialui A. Touraine,suut considerate strategiide
adaptaredefinite preponderentdin perspectivatrebuinfelorindividuale
de realizarenon-sistemicS; deviantaesteabordatdca o supapdcreatdde
societalimpotriva presiunilorintenseale socialului.Mai mult, noile
comportamente reprezintdrnorrrente de revenirela intimitateainiliald a
vielii sociale gi la sinceritatearelafiilor primare, ce exclud hiper-
autoritatea bolnavd gi super-courpetenta falsd prezente adesea in
structurile tari ale releleisociale.In aceastd direcfieseindreaptd termeni
ca ,,civilitate",,,convivialitate",,,emancipare", ,,de-suveranizare" etc.
134 Elemente de asislentd sociald

In figura I sunt reprezentate tendiufelede orientarea proprie-

tdtilor specificespa{iuluisocialprecarcare se cristalizeazd in strategiile
de adaptare gi existentd
ale diferililoractoridin re{eauasociald.

Figura I

t c n d i n l as p r e
i n t e g r a r es i s t e n r i c a

stratcgla
rn i l i a t i v e i
( a nt r e n r e n o r i a lt u i)

,,liminalitatea
refercnti aitr"
s a ut e n d l n l a
de Iesitimare

Se observd cd pe t,erticald comportamentul uman se struc-

- ce nu poatefi niciodatdtotald
Iureazdintre doi poli posibili: integrarea
sau perfectddeoareces-ar ajunge la o realitatesupra-umand- gi ne-
integrareasau refuz al integrdriisistemiceconven(ionale care,la rdndul
ei, nu poatefi decAtlimitatade un prag sub care,dacds-arcobori,fiin{a
umands-argoli de con{inutLrl sdu specificce presupune gi
sociabilitate
socializare.
in plan oriz.orttalse rnanifestdo tendin{b spre un grad de
autonomiecare sd probezeindividualcapacitatea de ac{iunea actorului
gi o alta, de heteronomie,care indica nivelul sdu de conformitateca
rdspuns la constrAngerilegi interdic{iile emise de grupul sdu de
apartenen{i.
 Excludereasociald si problenn cdtnpurilor asistenliale r35

Din intersec{ia acestortendin{erezultdpatruf gtrri de aclaptare,

definite de locul ocupat de fiecare actor social prin raportare la
tendinfeleposibile.Figura antreprenonrltrleste definitd de iniliativa 9i
voin{a de ac(iune ca valori centrale,figura conformistuluisau a
participariiare ca valoare fundatnentaldintegrareasistemicdinstru-
mental6gi, din punct de vedere trunteric.este dominantditl orice
societateparticulara.figura r/evr arttultti.cea care provoacdreac!ii
adverseajungdrrdu-se pAnd la respingeri cornpulsivede tip paranoid,se
construiegte in jurul valorii de socializare inversatd;9i, in final, figura
nrarginalulul, cu valoarea sa centrald de auto-dezvoltareqi auto-
realizaresirnbolic6.ce este un rdspuns de refuz al mecanistnelorde
,,captivitate" sociald.
AceastdItoudhagurarea carnpurilorsocialedepdqegte clasica
dihotomie efectuatd dupa criterii cu conotalii n priori moralizante
(legal-ilegal, moral-imoral);se pot explica,atat din perspectiva socio-
logiei,c6t gi din aceea a altor gtiinfe,formele socialenoi ale mobilitalii,
noile modelede socializare,tipuri de integrareinedite etc. Profundele
modificdripetrecutein instatrlelefundamentaleale societAtii- famile,
produc{ie, relelesociale- pot fi abordateflrd pericolulunei ,,fracturdri"
a societd{iiin pa(i reciproc exclusivistesau segregative.Termenul
central de analiz6.pentru reprezentareaintregului in pdr{i lloll-
substitutive devine cel de erclutlere si corelatul sdu, cel de
nwrginalitate.
>k
* *

Apareut,priu acestenoi figuri de actori sociali ce se adapteazd

in interiorulsisternului,s-ar pdreaca dispareproblernairlegalitaliiin
favoarea celei a Iiberrhtii;cdci esterezultatulop{iuniipersonale pozilia
pe careo ocupdin spafiulsocial.Individul,agadar,nu ar mai proba
sistemulin care tr[iegte,ci s-ar adaptafuncfiede voinfa 9i proprietdfile
individuale.
insdoameniise simt gi acfioneaza diferitintr-osocietatetoctnai
pentrucd ttu sunt egali: actorii sociali adoptd o strategie sau alta
deoarece -
au un accesdiferen(iat chiar drastic limitat pentru unii - la
resurseledebazd, -
din domeniileeserrliale ecottolnic,politic,culturaletc.
Efectulimediatal diferentierii9i limitarii accesuluila resurseconstdin
136 Elenente de asistentd sctcialil

diferenlierea gi diminuareaposibilit5tilorde parliciparela activitarile

recunoscute gi utile din acestedomenii,dublat de scdderealentd,dar
sigurd,in cazul celor defavoriza\i.a resurselorde viata gi dezvoltare,
ajungdndu-se la limite ce vor construicategoriile vulnerabile din carese
Vor constituidiferitelefiguri ale excluderiigi marginalirAtii. Alrii. prin
aceleagirnecanismede perceperegi reprezentare a inegalitatii.vor
refuza adaptareagi participareaintr-o societatepe care o considerd
excesiv-ra{ionalizantd sau etic-moralizanta, construindu-gi contporta-
Inentede apdrarefie prin retragere(evaziunilede tip toxicoman sur.rt
cele mai relevantecazuri). fie printr-o fidelitate forrnald fatd de un
srstern pe carenu-l pre{uiegte (aici intrdmultetipuri de delincven{i). La
careputenladaugape cei care.nefiindde acordcu modelulactualde
societate,atacdregulile existentegi refuzaorice retragere,abandonsau
integrare, propunAndu-gi ca {el fie restaurafii,
fie revolu{ii.
In acelagitimp trebuieI?cutaconstatarea cd toatesocietS{ileau
rnecanisme, uneorideosebitde fine,ce perrnittolerarea unor pirti ce nu
acceptdregulileintregului,adicdale majoritalii- cdci ea estecea care
instituienorma.Aceastdtoleranfa,rnanifestatd gi prin figura controlului
social,se manifestdinclusivpentruformelede opoziliecare-giexprirnd
in mod l}1ig dezacordul/neaceptarea gi promoveazdvizibil alte valori,
propunAnd o altaordinesociald.
Societateasuportd presiunile acestor coutra-culturi,cornpor-
tAndu-seaproapecontradictoriu:se rranifestdo tendintd,surprinzdtor
acceptati,de exploatarea celui marede citre cel mic. Grupul rnajoritar
gi ordonatoril tolereazdpe cel minoritar care, asemeniunui parazit,
abuzeazl, de resursele,.gazdei".Aici arn puteaincadratoatefenomenele
marginalitatii, acolo unde imagineaputeriiapareca fiind maculatdgi
degradatd sau clriarabsentd;vagabonzii,bandelede cartier,alcoolicii,
sectarrtii.rnilenarigtii.crima orgalizata.narcorrranii. sinucigagii. tero-
rigtii nu rnanifestdnici cel mai minusculrespectfa{a de instituliigi
autoritS(i,atdta tinrp cAt nu este vorba de exercitareaunui raport de
fo4d, iredLrctibild gi contingentd.
Cum se face deci cd puterea,care are ca scop rneufinereain
functionalitate a sistemului,nu ia rndsurifenne - la limitd, chiar de
exterminare- fa[6 de grupuri care deseori se caracterizeazd printr-o
solidaritateinterndredutabilagi izolare socialdputernic6?Cdci este
gtirbitaimagineasocietatiiarmonioase,iar ,,egalitatea"estein realitate
 Excluderea :;ociald Si problettn c1npurilor ct.sistentiale t37

manifestarea principiuluiegalitatiiintre inegali.Mai mult. mijloaceatdt

etice,cat gi tehnicede puniqiedrasticaa ne-integratului suni mereula
indemanainstitutiilorde putere(a se vedeacazulInclriziliei;dar gdsirn
exemplegi astazi);oricandse poatejustificaoriceac{iune,chiar crima,
utilizdnd un limbaj nu prea complicat fondat pe mituri politice sau
sociale.
La aceastdintrebare:de ce marginalulesteexclus.iar exclusul
este marginalizat?s-au coustruit diverse rdspunsuri,de fiecare datd
pundndu-se in centru- indiferentde rnodulin care a fost forrnulata- o
relatiede tipul ..agresor-victimd". in cele ce urrneazd,prezentdmun
discursin plind construc{ie gi desligurareasupraexcluderii,pundndi'
eviderrfaultinraafirrnatie.

2. EXCLUDERE $I POPULATII VULNERABILE

2.1. Ce esteexcludereasociald?

in ultirnajumdtate de secol au avut loc schir'bari co'side-

rabile- tehnologice.economice,demografice.politice, icleologice;
democratiile avansateau trecut printr-unprocesde profunderestnlc-
turdriecononrice.Dar, in tinrp ce politiciresocialeuniversaleincd
asigura protectieirnpotrivariscurilorprevezibile dintr-unciclu de vrata,
modelele de carierdindividualegi standardizarea bundstdriinu mar pot
fi asumate. Sunt din ce in ce mai nrulti oanrenicaresuferdde insecu-
ritate,au devenitdependenti de prourarnele de testarea urijloacelorgi
resurselor,,reziduale" sau sunt lipsiti de orice protectiesociala.in
comunitatea Europeand. 50 dc nrilioanede oalleni trdiescsub linrita
sdracieiqi 10.5%din forfa de n.rr-rncd
se afld in mod oficial irr gornaj.iar
pesteo junratatedintregornerinu au loc de rnuncdde pesteurrarr(cEC,
1994).Aceastaface ca populatiileexclusesa fie afectaternai rnult
decdtorice alte categoriide actori socialigi face ca sdrdciasa iasasi
138 Elementede asistentdsociald

mai clar in eviden{dl intr-un anumit sens o face sd fie mai pulin
..naturald"decAta fost vreodatd.
Pentrua in!elegeacesteschirnbiri este necesard9i perspectiva
istoricd,ce aratdcd rdsturndrilesociale5i economicerapideau adus cu
ele gi o altd,,imaginalie morald"( Silver,1995):nu mai e posibild,ca in
Anglia secoleloral XVII-lea 9i al XVIII-lea, exterminarea populaliilor
considerate inutile9i reziduale.S-aajunsla introducerea de noi concepte'
Termenulde .,qomaj",de exernplu,s-a asociatcu cel de industrializare
qi a devenitcomplementarnofiunii de ,,siraci",care,spresfdrqitulseco-
lului al XIX-lea, trdiau separa{ide restul societdlii,cu toate suferin{ele
ce puteaudecurgedin aceastdsitualie,ajungdndcu timpul sd se combine
pentrua defini o realitatecomplexd- pauperizarea - caracterizatdde o
accentuatd insuficienfdde veniturigi resursemateriale.
Aceste schimbari gi transformiri econornice9i sociale llu
contenescgi aduc cu ele in continuareo schimbarepertnanentd a
,,imaginii ideale" asupra lumii, cu noi conceptede analizaa socialului
9i
introducereaunei noi terminologiiin dezbaterilegtiin{ifice,dar 9i
politice. De exernplu, itt unele {dri sdrdcia gi pauperitateaau fost
denurnitegi tratateca problemeleunei ,,sub-clase",in alte orizonturi
s-au gdsit terminologii diferite. Este clar insa cd problemaexcluderii
rlmdne una centralSin societateacolttelnporand, chiar dacd discursul
politic incearcdsd o escamoteze.
Discursuldespre,,excludere"s-a extins rapid. De exemplu,in
1989, Consiliul 9i Ministerul ProblernelorSocialedin Comunitatea
E,uropeand au dat o rezolulie, ,.O Europd a solidaritdlii", care viza
tocmai rezolvareaproblemelor legate de .,excludereasociald (CEC,
1993). Preambulul la Charta Cornunitaliieuropenecu privire la
DrepturileFundamentaleSocialeafimrd: ..esteimporlant de combdtut
fiecarefonld de excluderesocialaSi discrirnilare,iucluzApddiscri'
minareape fondul rasei.culorii gi religiei".CarteaAlbd a Comisiei
Europenepentru Dezvoltare.Competitivitate$i Angajare se exprimd
pentru lupta impotriva excluderii 9i ,.sardcieicare afecleazl,9i degra'
deaza atAt barbalii, cAt 9i femeile gi imparle societateain dou6"
(CEC, lgg4). Chiar 9i pregedinteleStatelor Unite a abordat in alli
'93 cAnd,vorbind despre
termeniproblemaexcluderiila sfdrgitullui
problemeleurbane,a remarcat:,,Nu mai esteo clasdinferioarb-Esteo
altdclasl ".
 Excludereasociald Si problena cAtrtpurilorasistenliale 139

Acest interes,pentru unii subit. fa{d de o realitatedestul de

vechepare a avea nuureroase cottotatii:econotnice, sociale,culturale.
dar tot mai accentuate irnplica{iipolitice.Cu siguran[ainsa. prezintl
multe dirnensiuni.ceea ce-l face dificil de explicat intr-o simpla
defini1ie. Un documental ComunitAtii Europene, de exentplu.a remiscd
,,estedificil a veni cu o simpladefini1ie" (CEC. 1993).Alte documertte
carevizeazdacelagicAmpgi care gi-aupropusdezbaterea excluderiintl
au putut aduce ,,o concluziefermd, dar au punctat c6teva date rele-
vante".lncercdnddefinireacottceptelor carestatllabazaexcluderii,,lird
suficientdpreciziereferitoare la inlelesulei", a rezultatdoar,.o citire a
indicaliilorirnplicitecare ar puteaapdrea"considerate drept ,.cel mai
importantingrediettt" al no{iunii(CEC, 1993).
ln acelaginrod.o revistdde teoriesocialdde excludereapdrutd
recentrer.narcd (Silver, 1995): ..De fapt. observatoriisunt de acord
asupraunui singur punct: imposibilitateade a defini statutulexclusului
printr-unsingur gi unic criteriu.Citind nulneroasestudii 9i cercetdri
(sondaje)asupra excluderii se remarcd o profunda confuzie printre
exper{i".
Chiar 9i CornisariatulGeneral de Plan (CGP) din Fran(a,
responsabilde proiectareagi evaluareapoliticilor de a combate
excluderea. a recunoscutc6 dificil este sd definegtitermenul 9i sI
sintetizeziteoriile existente.Comisia de Prevenirea E,xcluderiidin
cadrul CGP a conchis:,.Fiecareincercarede tipologizareeste in mod
necesar reductivd,mai alescAndestevorbade o populafiecareesteori
exclusS,ori in proces de a deveni exclusd.Factorii cauzatoriai
excluderii- individuali,familiali,sau socio-economici - sunt multipli,
fluctuAndgi interactivAnd gi, in final. ei devin cutnulativi...Intr-o
analizl finald, nofiuneade excludereeste saturatdde in{elesuri,llott-
inlelesuri;oricine poate face orice din acest terlnen,de vrenle ce
semnificdresetttimentul celor care nu pot obline ceea ce au vrut"
(Xiberras,1993:I l).
Termenul..excludere sociald"esteatAtde evocativ,atnbiguu,
multidimensional gi expansivincdt poatefi definit ilt rnultiplemoduri'
Cu toate acestea.dificultateade a-l defini gi faptul cd este interpretat,
definit in corttextediferite in tirnpuri diferite poate fi vdzutf, ca o
oportunitate de a-l defini teoretic.Discursulexcluderiipoateservi ca o
oglindaprin carecinevapoatevedeaculturilesocio-politice. Dar, decAt
140 Elemantede asistenlasociala

sd avansdmo singurddefiniliea excluderii,reduclionistd prin naturaei,

estemai profitabilsa ardtamrnultitudineade utilitdtiin contextediferite.
Multipleleinlelesuriale termenulLri reflectamai intdi tipul de
referin{e empirice ale ideii de ,,excludere".Conceptul este adesea
supradimensionat prin vecirrdtateacu alli termeni de impact: noua
sdrdcie,inegalitate, discriminareagi esteasociatcu divergitermeni,ca
superfluu,irevelan{i,marginalitate,alteritate, precaritate,,,inchidere",
deposedare, deprivaregi destituiresau dezafiliereetc. (Silver, 1995).
Rdspunsulla intrebarea,,excluderedin ce?" poategenerao multitudine
de rdspunsuri.In StateleUnite, termenulpresupunepolitica imigra{io-
nist6,,excluzionar6", zoni,,excluzionard",
cluburisociale,,excIuzionare".
Uneorise considerd chiarcd oameniipot fi exclugidintr-ovia{ddecentd,
siguran(6,loc de muncd permanent.bunuri, proprietate,credite sau
pimAnt,gospodarie (cdmin),niveluride consumalie rniniurale,educa{ie
gi capital cultural, bundstareastatului,drepturi cetatenegtigi egalitate,
participaredemocraticS,naliune sau clasd dominantd,familie, umani-
tate,respectgi in{elegere.
Dar, mai importantedecdt referin{eleempirice ale terrnenului,
in{elesurile,,excluderiisociale"sunt introdusegi sunt utilizatein para-
digmeleqtiin{elorsocialegi in ideologiilepolitice.Aceastadeoarece in
miezul intrebdrii.,excluderedin ce?" existdo intrebaremai important5,
problenn ordirii socisle(Silver, 1995).Se observdo similitudinecu
traseulLtrmat,la inceput de secol,de termeni ca ,.sdrdcie"gi ,,gornaj";
notiuneade excludereincearcdsa puna in centrulaten!ieiproblemele
integrariisocialein corrditiileactualede transformarirapide.in acest
context,se elaboreazdteorii cu privire la,.socializare",,,inser1ie",
,,integrare",,,inv6{are",,,adaptare",.drepturicetdtenegti",,,solidaritate"
ce seconstituie ca referin{ein in{elegereavie(iisociale.
Termenul,,excludere"a devenitin Europao parte a limbajului
cotidian;la fel ca gi ,,sdrdcia"sau,.gornajul",
ternteuul,,excludere" este
folosit tot mai des in viata de zi de zi. Specialigtiidin dorneniul
socialuluiar puteareclamagi construio definiregi o definiliemai clare
ale termenului.dar, din ce in ce mai mult, el estefolositca gi cum ar
aveaun sensevident.Excludereasocialdare o mare vizibilitategi se
observ[ cu mare ugurin{6datoritdcreqteriinumdruluicelor care o
suportd- persoanefbra locuinld(,,lird domiciliu fix"), zonamahalalelor
urbane,pauperizarea a gomerilor,a celor lird resurse
tot mai accentuatd
 Excludereasociald Siproblenm cdmpurilor asistenliale l4l

de intrefineresau cu venituri minimale, lipsa de accescdtre locuri de

munc6,respingerea unor etnii minoritaredatoritdcomportamentelor de
inadaptaregi chiar antisociale.Dar lista categoriilordefavorizate9i
marginalizate nu se termindaici. in figtrramajorda excluderiisociale
intrdo diversitatede situaliice se referdla gntpuri constituite,de la foqti
de(inu{ila copiii strdzii,de la minoritalietnicela familii cu un singur
pdrinte;gi, totodate,insistdpe diversitateafactorilor sociali implica{i:
muncd,sdndtate, educa{ie,problernelecasnice.Acesteproblemediferite
pot fi exprirnatein tenneni diferili. dar in literaturade specialitates-a
convenitcd no{iuneade ercluderesocialdestemai potrivitddeoarecetru
descrienumai o situalie,ci igi focalizeazdaten{iagi asupraunui proces
excluzator.
Excludereaai qi din ce? Implicit, estevorbadespreexcluderea
grupurilorgi indivizilorde la drepturi,mijloacede existenldgi sursede
bundstarela carear trebui sa aibd accestofi indivizii, excluderea,,p[r{ii
de popula{ie de la via{a economicdgi sociald,de la parlea lor de
prosperitate generald"(CEC, 1993:7);.,excluderea socialdrelevdirnpo-
sibilitateagi inabilitateade a te bucurade drepturilesocialefbrd ajutor.
suferinfddin cauza respectuluide sine scdzttt,incapacitateade a-[i
respectaobligaliile, stigmatizare..." (CEC, 1993: 10) Dar aceastd
perspectivd,care st[ la baza analizeimajoritAtiisociologilorfrancezi
(Alain Touraine,1991),se referdla aceleexcluderipAndla punctulirr
caresocietateapoatefuncfiona.Un individ poatefi exclusde pe pia{a
munciisaudintr-ungrup,dar nu acestaesteesen(ialul; se subliniazdnai
curAndca societalile marginalizeazd sistematic pe unii gi ii integreazape
alliil cd mecanismele de parlicipare. deci gi de izolare, de includere
socialddar gi de excludereseafld gi apar{insocietdlii.
Excludereasocialaeste abordatdca un mod al rationalitatii
sociale:curn gi de ce unii indivizi/grLrpuri egueazdin construirea
accesului in lumea..bund"(conven{ionala) gi nu pot sd beneficieze de
posibilitalileoferitede societate gi econontie. Astfel,ea se definegte ca
un putenricargumelttpentrupolitica protec{ieisocialegi a fost folositi
in comisii/organizalii europenechiar in rnod explicit (de exerlplu.irt
caoitolul social al de la Maastricht).
Tratatului
in alte pdr1i,conceptulde excluderesocialantt a fost utilizatpe
scaralargd.Dar i s-a acordatmulta atenlie,mai alesin farile in curs de
dezvoltare, pentrua pune in relafiesdrdcia,inegalitatea, marginalizarea,
 I A')
Elemente de asistentd sociald

deprivarea. Se parecd termenurestetot mai forosit,ru pertru a addusa

c e v ac u t o r u ln o u I a a n a l i z e l ae s u p r as o c i a l u l u ci .i p e n t r ua o f e r i
o,roiu
r,odalitatede abordarea problernelori'echitd{ii srrdciei
9i in fbrmele
lor grave.

2.2. Forme ale excluderii

Trebuierecu'oscutcd aceastd temd- a excruderii- a avut u'

impact formidabil asupra publicurui.mai ares in ultimul
deceniu,
ajungandu-se chiar la decla.gareaunor couflictearrnatepe'tru apdrarea
unor categorii consideratea fi in pericol. Impactur a fost posibil
deoarece,aproape ostentativ,au foit promovate gi i'puse
cAteva
pattern-uriale excluderii.dintre care, pentru Europa de Vest
au fost
subliniateindeosebitrei tipuri de excludere: excluderea de pe pia(ade
muncd (puternic reflectatain mass-mediaprin creareau'ei aclevdrate
psihozefald de cre$terea 'umdrurui de gomeri);excruderea din munca
de lunga durata/regulatd, prin cregtereaangajarirorcu nornrereduse;gi
excludereadin serviciilecomunitdtii(in Fianta,reflectatdprin feno-
menul bcuilieu,care are puter'ice couotatiietnice prin popula{ia
de
emigrare).
Daca se ia in calcul. ca elernentde demarca{iea zonei
excluderii,doar criteriul ni',elului de trai. in cadrul populatiilor
cu
veniturirnici acestetrei tipuri de excluderese regdsesc pe scardlargd,
dar forrnelepe carele iau variaza.Esteinsd necesard, o a,alizd mult rnai
profurrdd gi o cuprindere r'ai largaa'ivelurilor de analizd(nivelde trai,
de subzistente. drepturilesociale,grad de auto-rearizare qi de auto-
dezvoltare).Ni'elul de trai se reflectd, de exer,plu, prin figura
excluderiide Ia bunuri gi servicii.luand diverseforine. pentru urii,
aceastaimplicdexcluderea din bunurileproductivesau de pe piatade
bunuri. Pentrual1ii, dornira.ta este excludereade pe piata'muncii:
qomajul,excludereadin locurilede muncd siguresair excluderea
din
protectiasocialSa rnuncii,excluderea din oportunitatile
de dezvoltare a
capacititilorpersonale etc.
 Excluderea sociald Si problenta cinpurilor asistcttlittle l4J

Aceste moduri de excludere sunt in legdturi cu nivelul 9i

procesulde dezvoltaregeneralda societd(ii.Sistemuleconomicde
produclie,prin caracteristicile sale,detennild nivelul de dezvoltare,iar
dezvoltarea ins[gi va creaatAtexcluderi,cdt 9i includeri'
Una dintreformelecelemai arnple,ca dimensiuli9i cuprildere,
esteexcludereadela accesulla bunuriSi servicii,denumitd9i cu terme-
nul de sdrdcie;sdrdciaeste privitd tot mai mult ca un nivel scazutde
consurl gi este mdsuratdin rela{iecu un standard(co;) de bunuri 9i
servicii, incluzAndunele elementece provin prin canalelepublice de
circula{iea bunurilorgi valorilor,culn ar fi educalia9i sanatatea. In acest
cadru. excludereadin consum este, in principal, un rezultat al insu-
ficientei puteri de cumpdrare,determinatede resursele limitate iar
mecanismele excluderiipot provenidin trecut'
Cregterea vizibilaa maseide consumatori, dar numaidin cadrul
unei anumifeminoritdli,intensific6in mod clar sensul excluderiica o
comparalieintre grupurilesociale,cdci sdracia absolutd nu creqte.Aqa
cum se observacbtidian,existdo excludere din grupuri (,,societatea")
consumatoare,dintr-un nivel de consutnafie foarte inalt, excludere
determinat6 de non-apartenenfa datoratdunor indicatori de resurse. Spre
exemplu,un indicatoril reprezintdlocuin;a9i separarea grupurilor dupd
tipul de locuin!5 (concentrareacelor sdraci in anumite zonellocuri
determini implicit o limitare a resurselorcare promoveazA,in mod
direct, excluderea- reziden!aintr-o localitate/cartieranume poate
stigmatiza,poate duce la deteriorareasdn6td{ii,poate face dificila/
imlosibilS integrareain comunitate. Separareaspatial-.geograficd a
devenito sursdmajordde construirea excluderii9i intoleran(ei, indi-
ferentde criteriul pebazacdruiase realizeazd.
in general. este promo'at6 speran[acd. i' viitor, bu'urile
publicevor fi distribuiteintr-un mod mai echitabil decAtalte forme/
Lunuri de cot.tsutt.t,deci excludereapoate fi limitatd, cotrstruiudu-se
astfelo ideologiea rezistenlei fatade stresulviitorului; irrplicit,ittsd,se
educdacceptaieaneprevdzutului, deoarece excluderea de la accesulla
bunurilepublicepoaiefi de multe ori o problemi de situalie. Serviciile
gibunuriiepublicepot fi in scurt timp la indemAna unor actori, 9i attutlte
ia indemAnicelor cu resurse - cdci adevdrul fundamental 9i incontes-
tabilal societaliise referdla capacitatea 9i abilitateade a pl6ti; accesul
estegarantatpentrucel ce nu are aceastdconstrAngere sau o rezolvdin
timp-util.in iazul in care costul/plata rdmdn o constrAngere, resursele/
 ttl Elentente de asistenlii sociald

bunuripublice,acumlinritate,suntla dispozitiaunei instan{e

exterioare
ce le distribuiedupaaltecriteriidecAtceleindividuale.
o a doua forrnd esteercrudereacrepe pialcr nnrncii. i'leregerea
proceselor de excluderesocialdvine odatdiu in1"i"g"rearnecanismelor
existente pe piatade munca.pentrumurtefamirii,lar mai arespentru
sdraci'veniturileasigurateprin muncdsunt principalaresursd
de trai.
Incadrareain .nu'cd procurd legitir'itatea socialaca gi accesul
catre
venit. La extrema opusa se afld, gomajul,.,slujbele;,temporaregi
nesigurece conducla respingerea atdt din sferavalorilor materiale,cdt
gi din ceaa valorilorsimboliceale societatii.
$ornajul,foarlepersistent
in economiarnultortari din Europa,gi carecregterapid in murte
zone
aletdrilorcu economiain cursde restructurare/dez'oliare, devinedin ce
in ce mai mult u'factor cruciar,excruzdndpopulatiidiverse- gi
mai
ales tinerii - uu r.'uai din locuri de nrunca,dar gi din procesul
construiriigi legitinrariiunei identitdtisocialme'teacceptate.
ca o
consecin{d, se observdproliferareamodeleloralternative
iindezirabile
social,ilegale,paradoxale, ce relativizeazd sau chiar combatesistemul
de valori con'en[ional).Astfel cd estenormalca luptapentruresursele
limitatepusela dispozitiesd fie intensa.in timp ce poliiicie'ii
continud
sa pronl'veze i. mod teoretic rnodelul solidaiitatii, segmentarea
sisternuluieco'onric precum gi bariererecare apar pentru a proteja
resurselenecesaretraiului sugereazd ca paradigmarnonopoluluieste
aplicabilain senslarg. Excludereadin campulfortei de niunca
active
esteasociatS cu cregterea violenleigi a insecuritatii, cu o accel.ltuarea
cornpoftamentelor de revoltd gi contestafie,de tip toxicornan.cu o
anomiea vietii indi'"'id'alegi o descLrrajare prelungiia.unele co'secinfe
surt vizibile,cu'ar fi grLrpurile de oameniai strazii,dar multe rdrna.
ascunse- de exemplu,deteriorarea vietii de far'ilie gi intensificarea
v i o l e n l edi o m e s t i cgei a a b u z u l ufia r n i l i a l .
$ornajuloficial gi deschisse referdla excruderea directacrepe
pia{aforteide r.uncd,dar exista.de aser'e'ea.gi exclr-rdere
i' interiorul
pietii for{eide r'uncd. Unelegrupurisunt antrenate in segrrerteu.de
slujbelesunt i'cer1e,foarteprostplatitegi carenu reclamdo pregatire
deosebitasau specializatd. Se observao dualizarea procesuluide
ocuparein cAmpulrnuncii:pe de o par1e.existaslulbele..proaste"
care
nu pun problemeserioasede accesgi unde esteconcentrata populatia
sdracd.generanddeci sdraciegi instabilitate. pe de alta par-te.
siuibele
 Erclttderea sociald Si problena cintpurilor asistenliale 145

,,buue".cu accesrestrictiv.un grad de securitate rnai ridicatgi condilii

de murrcdacceptabile, care genereazd stabilitategi bundstaresociald.
Aceastaaratdcd existddiferireniveluri de excludere,deci esteposibilca
uuelepersoane sd fie inclusein piatamuncii gi, in acelagitirnp,excluse
din zoua,,bLlnd, viabila9i onorabila"a societd{ii. Segrnentarea pieteide
muncdtinde sd fie construitain jurul grupurilorinrediatidentificabile
(de exernpludupd vdrstS,etnie, sex) aga cd excludereadin zona
,.decenfei"estedublatilasociatd cu alte forntede excluderesociala.
Ercluelereacleteritoriu esteo problenrlserioasdin multe (ari in
curs de dezl'oltaregi este asociatdcu sdrdciagi insecuritatea; in unele
societf,ti,parndrrtulesteo sursdr.runumai de existenfd,dar gi de irrsertie
sociald intr-un serrsrnai larg. S-au realizatcercetdrice au exarninat
relatiadintreexcluderea socialdgi accesulla parnantevidentiindu-se cd
aceastdlegaturdesteputenricd.Irr nrultezone,accesLrl la pamdnteste
obtinutprin metodediscriminatorii gi abuzive.De aceea,uuelepopula{ii
suntde obiceivulnerabilela acesttip de excluderegi irrdeosebi cele ce
utilizeazdpimdntul ca rnijloc de subzistentd.insa aceastdformd de
excluderenu estepreadesabordatdin literaturade specialitate.
Excluderectclin protectie pune o problematot mai stringentd,
indeosebiin contextulcregteriisentimentului de insecuritate detennilat
de multiplicarea fonnelorde violentasociala.
Securitateaare mai nrulte sernnificatiisau dirnensiuni.Una
dintre ele se referd la securitateafizicl. cea a persoanei,ir.rtemeni de
siguranfd, lird a presupune risculde violentaftzicd.A douadimensiune
este securitatea (sar.rasisurarea)conditiilorde trai. A treia irnplicd
protec{iaimpotriva diferitelorevenirnenteimprevizibilegi cu efecte
nedorite- accident.boala.lltoafte.
in acest domeniu se poate aplica cu succesanaliza multi-
factorialAa excluderii:insccuritatea rnijloacelorde subzistentaeste
corelatd cu excluderea de teritoriu(pdrnAnt) gi cu ceade pe piafanruncii,
darestefocalizatd pe risc- risculpierderiipanrAntulLri sauserviciuluigi
p o s i b i l i t a t egaa s i r i si t r r s e l oarl t e r r r a t i vdee , 'e n i t .I n s i s t e r n udle p r o t e c t i e
sociald,programele de asistentd dau o anunritasiguranta, dar ele rdmAn
inconsistente gi slabein rnultetari. irr sclrimb.mecanismele neoficiale
de la nivelul cornunitdtiisau familiei (cateodatd structurate ca resurse
reunitein lbnduri de credit rnutuale)previn o cddererapidairr zona
excluderii.Proteclia inrpotriva acestor elelnenteneprevdzuteprin
146 Elementede asistenldsociald

asigurdrisocialeestefoarte larg rdspAnditd,dar, de obicei,tot cei saraci

au asigurdrimult mai slabcotate.
Excludereadin drepttrrileonutluiare,de aserrenea, un in{elesgi
o sferi specifice.Un avantajmajor al no{iurriide excludereesteacelacd
se iau in calcul atAt drepturile, c6t gi bundstareain acelagi cadru.
Atingereaunui standardde viafa adecvatformeazdde fapt o parte din
DeclaraliaUniversaldale Drepturilor Omului, dar, in practicd,stan-
dardefede consum sunt de obicei analizatein alli termeni. Cu toate
acestea,estefoarte irriportantdunireacelor doud perspectivepentru cd
atingereadrepturilorde bazd ale omului poate fi o precondiliepentru
depdgireaexcluderiieconornice.De aceea,dreptul la exprimareliberd,
de exemplu, este important gi constituieo bazd pentru rnobilizarea
efectivi gi pentru organizare,evitdndu-seastfel agravareaexcluderii.
Acolo undeinteresede competifiesuntin joc, egalitateain fa{alegii este
o armhputernicdin rnAinilecategoriilor vulnerabile.
Rela{ia inversdeste de asemeneaadev[ratd,adica excluderea
economicdgi socialaafecreazd exercitareaunor drepturifundamentale.
Nevoile gi trebuin{eledebazdcarenu pot fi atinsela un nivel rezonabil
duc la abuzqi forleazdindividul sd abandoneze exercitareaunor drepturi
(de exemplu,dreptul la protectielegald sau la libertateade asociere).
Excluderea grupurilor minoritare de la participare in economiile
rnodernele transformain grupurivulnerabilela exploataregi le limi-
teazdresurselede aparare.prin diminuareasurselorde venituri.
Pe de altd pafte, se poate spune cd lterespectarea atrurnitor
drepturi poate fi in concordan{acu strategiilede rnodernizareecono-
micd.In particular. drepturilemuncitorilor(de a facegrevd,de a negocia
colectiv) sunt deseoridiminuate gi sacrificatein favoareapromovdrii
gi dezvolterii,atuncicand se considerdcd aceastaeste
cornpetitivitalii
ceamai eficientacalecdtreprogresulsocialgi econornic.
Drepturilecetd{eanului in societaqilernodernes-au extins gi
consolidat progresiv,incepAndcu libertatilecivile,continuAnd cu parti-
cipareademocraticdgi sf6rgindcu consolidarea unor drepturisociale.
Acestprocesgenereazh un cadrupentruintegrarea cetdfenilor,realizarea
identitatii gi atingereafinalitatilor individuale sau de grup; dar
con{inutuldrepturilorsocialerdmdneantbiguu,imprecis,confuz gi, de
aceea, drepturilesocialesuntcel mai adesea inc5lcate.
rT

Excluderea sociolci Si problena cdtnpurilor asistet(iale r41

Agadar,specificulanalizeiexcluderiiconstdin faptLrlcd ea este

intim apropiatade modul in carefunc{ioneazd societatea.Orice metodd
de dezvoltare gi orice strategie de ajustare structurald gi rnacro-
-economicdimplica in mod egal modele variate de construirea
excluderiisociale.Aceleagicifre de cre$tere economicdconfinin ele gi
modele de construiregi cregterea iuegalitAtii(de venituri sau de
distribuirea beneficiilorprogresului). Aici mecanismele institu{ionale
care mediazagi regleazaraporluriledintre dezvoltareasociala gi cea
economicdsuntcruciale.Ele pot includesauexcludegrupurigi popula{ii
ca pafticipantigi beneficiarisau ii pot transformain marginali,pot
dezvolta instan{egi rnodalitdlide protec{ie,pot limita costurilegi
cregterilesociale.pot inrpuneterrnenede realizarea obiectiveloretc.
Analizdndmodelul de ercludereca o interacfiune intre rnecanistnele
gi
econornice institutionalese pot aducecontributiisenrnificative la
realizareastrategiilorde gestionarea formelorparticularede manifestare
a fenomenuluide excludere.

2.3.Trlsituri ale excluderii

Agadar,un avautajrrajor al noliLrniide excludereesteacelacd

perrlite abodareaintr-un singur cadru atdt a drepturilor, cAt gi a
bundstdrii(sau niveluluide trai). PunAndin relalieelernettte cutn ar fi
drepturilesocialeqi deprivarea materiala, ea cuprinderrunutnailipsade
accesla bunuri qi serviciipe carese corrstruiegte gi se susfinesdrdcia,
dar gi respingerea din societate (dinjustilie,din reprezerrtare
sociald,din
drepturilecet5{enegti). Ideeacentraldeste cd excludereardmAnestrAns
legatdde inechitatea gi inegalitateadin rnultedirnensiuni- economicd.
sociald,politicagi culturala.Acestcadruajutanu nutnaila identificarea
celor nrai importanternecanismegi dirnensiuniale excludeiri,care
variazd de la o situalie la alta, dar gi la punereabazelor pentru o
abordarei rtercliscipl incrrdefectivd.
Dar dacd dimensiunilediferite ale excluderiiinterac{iorteazd.
aceasta nu inseamndcd suntgi congruente. Cu alte cuvinte,indiviziigi
grupurilepot fi exclusein anurlite sensuri,dar nu gi in altele.De
exemplu,in unele {dri, munca poateeste un mecauismde includere
148 Elementede asistentdsociald

economicS,dar conduce la alte forme de excludere;includerea

prernaturdpe piafa de muncd- utilizareacopiilor ca forfd de muncd-
estebazaexcluderiidin dezvoltarea normaldgi din educa{ie.
o alta trdsdturda excluderii socialese referd la faptul cd ea
descrieo stare,dar in acelagitimp se focalizeazdpe procesgi surprinde
at6tsituatiade sdrdcieqi deprivare,cat gi mecanismelb car" producacest
fenomen.
Este important sd se distingd doud situa{ii diferite: una de
excluderepernnnentd, in care grupuriletrdiesc la margineasocietdtii,
construindu-gi sistemespecifice;gi una in careexcludereaestecreatdgi
recreatdde dinarnicaforteloreconomicegi sociale,astfelca indivizii s[
treacdalternativde la vr,rlnerabilitate la dependen{d,indreptandu-se cdtre
marginalitateprin proceserepetatede respingeregi reinsertielimitatf,/
temporard.Resurselepe care fiecareindivid sau grup le posedddeter-
minacapacitatea lor de a rezistaexcluderii- resurse caretrec dincolode
econornicsocial sau politic gi se referdmai mult la cornponentede tip
cultural.
Trebuie sd rnai spurern cd exista modele particularede
dezvoltarece pun excludereaca terneliea dezvoltariigi bundstirii unor
rninoritdlielitiste(acoloundedezvoltarea econornicdesteconcentratd pe
regiuni/grupuriparliculare,forme prin care beneficiile/spolierile sunt
deversatecatre elite interna{ionale,situatii c6nd zone iau tari sunt
folositeca fortdde rnuncdieftindgi docild,inclusivprin suprirnarea unor
drepturichiar internationale).
Aga cum uneleprocesesocialeincludgi exclud,existagi actori
socialicareincludgi exclud.Un aspectal intelegeriicorectea excluderii
socialese referd la identificareaacestoractori gi explicareamotivatiei
acliurriilor (cum gi de ce excludpe altii). Esteacceptatd,r,eza cd toate
grupurile sociale igi apara activ dorneniileimpotriva outsider-ilor.
Statul,care se manifestagi el ca un grup, igi poateasumaun rol de
arbitru, controland excludereaunui grup sau al altuia. Dar aceastd
imagine pozitiva despre stat este una eronatd,pentru cd statul, prin
acfiunilelui, poateprovocadiverseforme ale excluderii(din serviciigi
oporlunita(i) a acelorade care nu depinde.Al{i actori importantisunt
firmele (indeosebireunite in corpora{ii),armata, autoritdtile locale,
personalitalile religioasegi elita Iocald.Nici comunitdlileacadernice gi
de cercetaregtiin{ificanu sunt neutre,ele focalizdndatenfiagi stabilind
prioritalilein funcfiede interesele gi jocul sociarar competifiei,ceeace
 Excludereasociald Siproblenn cdnryurilor asistet(iale r49

presupuneexcludereadin participareaefectivd a unor grupurl sau

populalii. Tot ele sunt cele care atrag aten{ia asupra fenomenului,
descriind gi analizAndcolnportamentul,,excluqilor"in vederea inter-
-
ventieieficace,intervenliedin care- idee parlizandnegratuitd statulsd
nu lipseascS, ca elementde control,dar s6 nu posedeun rol dominant,
carear fi costisitor.
O alta trds6tur6 se referd la faptul cd excluderea poate fi
in{eleasdla niveluri diferite:nafiune,regiune,institulie,grup social,
individ. Problemanu se puneca excludereasd fie abordatdizolat,ca un
procesautarhic;dar nici nu pot fi suspendate toatedelimitarile(de timp,
be loc, de culturd,de grup etc.),pentrucd s-ar ajungela alte forme ale
excluderii. De fapt, excludereaa devenit tot mai mult un camp al
acfiunii politice gi chiar al politicii internalionale; plecAndde la o
premisdio(ata, cd este lipsit de senssd consideriexcludereairr cadrul
ii*it.lor nalionaleale unui stat fbrd sd disculi despreexcludereadin
toatd lumea,anumiti actori redeseneazd in mod abuziv destineindivi-
duale gi colective. Astfel se adaugd,pe lAnga exclttderearegionalS,de
grup sau individuala,un nou tip de excludere: cea internalionala'
in acestmod, apareun nou conlinut al termenului de includere:
-
sunt situalii cdnd includerea cea forfatd - este echivalentd cu
excluderea.De obicei se afirmd cb ilcluderea/integrarea sociala repre-
zintdun lucru pozitiv, pe cdndexcluderea,unul negativ.Existains[ mai
multe forme de integrare; unele modelele - economice,culturale,
politice - pot fi respinsede anumite grupuri. rnai ales dacd acestea
contravincu dezvoltarealor anterioard9i sunt nevoite sd le adopte
pentruch ntt au alternative.
oricum, nofiuneade excluderese afla in stransdlegaturacu
ideeade includeresau inser{ie,ceea ce simplificd mult problerna:
integrareaeste la fel de arnbiguaca 9i excluderea.Agadarexistd mai
mulienivelurigi fa{eteale includerii:integrarea poatefi voluntardsau
fo(ata,poateimplicadrepturisauresponsabilitati sauobligalii9i punilii
9i includerea
diferite.'Cualte cuvitrte,integrarea sauacceptarea trebuie
gdnditedoar impreund cu excluderea9i respingerea,astfel ca uneori
sranitadintreele nu se mai observ6.
 150 Elentente de asistentd sociald

3. TREI PARADIGMEASUPRAEXCLUDERII SOCIALE

Pe baza unor analize despre excludere, in literatura de

specialitate elaboreazdo tipologie tripla a rnultiplelorin{elesuriale
excluderiicare se situeazdin perspective teoretiie diferite,ideologii
politicegi chiar discursurinaliorrale. Fundamentate pe diferitenotiuni
ale,integrariisociale,acestetrei tipuri sunt tipul solidaritdyii,al spe-
cializdrii gi paradigmantonopolulrri.Aceste paradigme,,specificdnu
numai ce genuri de entitdli con(ineuniversul,dar qi ce 'iu contine,'
(Silver,1995).
Fiecare dintre cele 3 paradigrnegasegtecauze diferite ale
excluderiigi se bazeazape diferite filosofiii politice:republicanisrn,
liberalisrn gi social-democra{ie. Fiecareoferdo ixplicatiea fonnelorde
dezavantaje social-econourice. politicegi culturale-gi are in componen(a
teorii ale drepturilorgi ale inegalitatii.Toatetrei se afld in opozitieatdt
c u n o t i u n i l ec o n s e r v a t o a cr ea r e e x p l i c ai n t e g r a r esao c i a l a ' i nt e r r n e n i
organicismului,rasismului,corporatismului, cdt gi cu teoriile neo-
marxisteale ordinii socialecapitaliste careneagdposibilitatea integrdrii
sociale(Silver,1995).

Solidaritate Specializare Monopol

Conceplia Solidaritatedc Specializare/Sl-ere Monopol/lnchidcre
asupra grup/Limite scparate/ sociala
intesrarii culturale I nterdependenth
S u r s ad e Integrarenrorala Schimb Drepturicctifenegti
lntcgrarc
ldeolocic Rcpublicanrsm Libcralism Socral-dcrnocrat
ie
Discurs ExcIudcre Discriminare Noua sdracie.
Subclasi inegalitatea.
Subclasd
Cinditori Rousseau, Locke,Madison, Marx, Wcber.
Durkheim Shklar Marshall
Exemplilicdri de Foucauld Stolcru.Lenoir. Dahrcndorl',Room,
Xiberras Shklar To'"vusend
Schrnner--"..l
l-"' AIlport, Pluralism, Balibar,Silvcrman
Costa-Lascoux $ c o a l ad i n C h i c a g o
Douglas.Mead Murrav Goblot,Bourdieu
Modcl al noii P r o d u c l i ef l e x i b i l d A p t i t u d i n im
. unci. Segmentarca
pielci
economll $coalareglarii refelc.capitalsocial muncll
politice
 Exclu derea soci aI d Si p roblenn cAntpur il o r ttsi stet(ial e l5l

Dar iatd care sunt principalelecoordonateale acesteitipologii,

prezentatd9i lansatd prip publicaliile franceze de specialitateale
deceriiuluinostru de cdtre Ie ContntissariatGeneral au Pl(1n(CGP),
organismabilitatsd pundin practicf,in Franfa,,,noulcontractsocial"ce
vizeazdo reformb socialdampld, de la populaliilede risc Ai pAnd la
programegeneralede dezvoltare9i inse(ie (Foucauld,1992).
Tipul solidaritdlii, construit 9i lansatde gAndirearepublicand
frarrcezd, prezintdexcludereaca fiind rupturaunei leg6turisocialece s-a
produsintre individ $i societate.Exemplificatdde sociologiadurkheirnistd
qi sprijinita pe Rousseau.,.ordineasociali" este conceputdca externd'
moraldqi normativd.nebaz6ndu-se deci pe individ sauinteresede clasa.
Discursultraditionalal ..solidaritdlii sociale"respingeatdt ideo-
logia cregtinaa milei gi caritelii,cet $i individualismul liberalca baze
suficientepentru integrareasociald.Mai degrabdoferd o ,,a treia cale"
prin carese incearcda se conciliadreptLrrile indivizilorcu rolul statului.
in etica republicand, cetd{eanul are pu{inedrepturiindividuale9i rnai
mult o viala publicade tip ,,civil".Aceastdunitate,dublatdde egalitate,
cere infiinfareagi func{ionareaunor institu{ii de medierecare chiar ar
putea concurastatul in ceea ce privegteloialitateacetAtenilor.Totugi,
statul apare ca fiind puternic,utritar,centralizat,egalitar,universal9i
secular;pluralisrnulpolitic aproapeca nu-gi mai are locul, deoarece
diversitatea - de culturireligioase,na[ionale, regionale- estereurrith9i
sintetizatdin mod activ intr-un singur concept, cel de cetdlenieqi
civilizalie na{ionala.Identificdm aici multe diltre caracteristicile
societdlii actualefranceze.
Abordarea solidaritalii din aceastaperspectivAaduce multe
precizdricuprivire la rnodulin carelimitele/nonnele culturale9i morale
coustruiesc categoriidualein explicarea ordinii lumii. Excluderea, ca 9i
devianlasauanornia,reprezintdun pericolgi prin aceastdamenin{aredd
puterecoeziuniisociale.Opusulexcluderiieste,,integrarea", iar procesul
de oblinerea acesteia este,.inser{ia"gi, it.tsensdurkheimist, ea implica
asimilarea culturiidominante. Degiaceastd paradigmd estefolositd9i de
post-modernigti (prin incorporarea rro{ignilorrnulticulturale), meritulei
constdin faptul ca igi carralizeazdatenlia pe excluderea ca proces9i
figurd inerentdin cadrulnafiunilor, dupa criterii diverse (rasd,etnie).
Al doilea tip, cel al specializarii,este mai prezentin gdndirea
liberala anglo-americanf;itt acest caz, excludereaeste consideratdo
152 Elemente de asistentd socialii

consecinfd a specializarii:diferentierea socialdgi diviziuneaecononricd

a munciiconducla separarea sferelor/zonelor sociale.Se presupune cd
individul diferS,gi aceastadiferenfdse accentueazd prirr specializarea
din ce in ce mai mare in dorneniulschirnbuluiipielei gi a grupurilor
sociale.insi cauzanu se afld preponderent la nivelul individului-
preferinte sau aspira{iipersonale -, ci mai ales la nivelul structurilor
create(piete,asociatii)prin cooperareagi cornpetiliadintre acegtia.La
acestnivel se regdsegte gi ideeade ordinesociald.ca o sumdde re(ele
ale schinrbuluivoluntar dintre indivizii autonouri,cu intereselegi
rnotiva{iilelor proprii. Structurilesocialespecializate sunt inclusein
sfere separate,competitoare,dar nu gi neapdratinegale,care devin
interdependente prin schimb.Grupurilesocialesunt constituitevoluntar
din membrii ei, acegtiaschirnbdndu-gi intre ei alian(elein func{iede
irrteresegi dorirrtediferentiate.
Modelul liberal scoatein evidentaschirnbulcontractualde
drepturi gi obligatii gi separareasferelor vietii sociale, astfel cd
excluderea rezultddin separarea inadecvatd a sferelorsociale,aplicarea
regulilorin mod incorectin cazul unei sfere date. a barierelordintre
migcarilelibere sau a schirnburilordintre sfere.Din cauzaexisteutei
sferelor sociale separate,excludereapoate avea rnultiple cauze gi
dirnensiuni. Acelagiindivid insd nu poatefi exclusdin toate sferele.
Specializarea protejeazalibenalile- gi pot fi eficienteacestespecializdri
atattimp cAtindivizii.,exclugi"au dreptulde a trecepesteunelelimite.
Libertateaindividual6de a alege,bazatdpe diversevalori personalegi
motivaliepsihologicd, gi angajarea in relatiisocialecouducspreafilieri
la grupuri particulareilocale care se iutegreazdin societate.Limitele
grupuluistdnjenesc liberlateaindividualain parliciparea la schimburile
sociale,iar excluderea esteo fonl5 de ,.discriminare". Cu toateacestea,
protectialiberalaa drepturilorindividualegi de grup,cAt gi conrpetitia
de pe piatamuncii irnpiedicaadAncirea excesivda respectivei forrnede
d iferentiere.
Cea de-a treia paradigrnd.a ntonopolulul,face parte mai mult
din ideologiast6ngii:excluderea estetratatdca o coltsecinfd a formlrii
unuinronopoldegrLrp.Bazatdpe conceptiile Iui Webergi Marx. ea vede
ordineasocialdca fiind puterniccoercitir,'a, intpusdprintr-unset de
relaliiierarhicede putere.ln aceasta teorie- a conflictului-. excluderea
 ExcludereasocictliiSiproblenn cintpurilor asistenliale r53

este rezultatulinfluenfeiapartenen(ei la o clasd atrume,a statutulr'ri 9i

gi
puteriidptinute, servegte interesele inclugilor.
in aceasteparadigmaintAlnim nuante diferite: cele de tip
weberianlraleazdlirnitelede grup - ,.statutul"- ca sursdde dotnittare
poten{ialittdependenta de clasasocialS,in tirnp ce marxismulconferdun
iol mult mai puternic solidaritdliiclaseisocialegi neagdposibilitatea
unei integrarisociale adevdrate in societalilebazatepe clase.
Nucleul acestei paradigme, de sorginteweberiand,afirmd cd
acfiuneasocialdeste motivatd de ,,interesele materialeqi ideale",de
gi
structurd cultur6, constrAngere gi autoltotnie; grupurilesunt o tnatti-
festarea pyterii relaliilor; presupul gi pretipd onoare 9i stimd 9i igi au
propriaideologie, modele de cor.tsum gi stil de viafd' Monopolurile, fie
i6 sunt materiale sau ideale, legale sau nu, menliu exclusivitatea
grupurilor. Clasele sociale pot fi grupuri cu statut qi pot exclude
-neproprietarii"din cornpetiliapentruresurselede valoare.Una dilrtre
tezele lui Weber cu cea mai mare influenla este cd 9i atunci cdnd
inclriderea sociald a acestor grupuri creeazd monopolul, 9i deci
inegalitatea,nu rezultd cd intotdeaunaclaselesocialesunt grupuri cu
statut.
Weber a folosit termenul ,,inchidere"pentru a se referi la un
proces de subordonarepriu care ult grup monopolizeazdavantajele
pentru a bloca opofiunitatileoutsiderilor,pe care-i definegteca fiind
inferiori sau nedernni.Orice caracteristicavizibild, cunl ar fi rasa,
lirnbajul,origineasociald,religiasaulipsauneidiplomede gcoalS, poate
fi folositb pentru a declara competitorii ca fiind outsideri. Prin
restrAngerea accesului la oportunita{i gi resurse, ,,inchiderea" permite
colectivitalii sa-gi rnaximizezerecompeusele.In interior, grupul i9i
impa(e gi distribuievalorileitnportattte, inclusividentitatea membrilor.
in aceastd paradigmd se recunoa$te cd o asemellea inchidere
socialdpoatecauzao reaclielrespingere severd qi o rezistenldimpotriva
excluderiigi a exclugilor. Existacazuricind grupLrrile excluseuzurpdcu
succesprivilegiilegrupuluiinclus;atuncise pot retragelimitele/hotarele
astfelincdt sd fie exclusegrupurilernai pulin puternice,intr-utrproces
numit de Parkin ,.inchidereduald".,,lnchiderea"socialdse poatespune
cd esteatinsdatunci cAndinstitufiile9i diferenleleculturalenu creeazi
doar barierecare ii fin pe allii in afard in pofida voil{ei lor, ci 9i o
inegalitatece se perpetueazd.Monopolul creeazdo legiturd, interese
r54 Elementede asistentdsociald

comuneintre cei din interior,chiar dac[ nu au pozifii egale.Exclugii

surrtdeci outsideriqi, in acelagitimp,ocupdpoziliade dorninali.
Bariereleparticulareale excluderiipot fi ridicate in interiorul
sauintre statelenafionale,localitdti,firme saugrupurisociale.Indiferent
de naturabarierelor, suprapunerea saucoinciden{a distinc(iilorgrupului
gi inegalitatea constituienucleultematical respectivei paradigme.
Se pot face cAtevaoserva{iicu privire la acesteparadigrne.in
primulrand.toatesuntdesigurtipuri ideale.In realitate. diferitelesocie-
tdti gi culturi definescunii termeni- cum ar fi proprietatea- in mod
diferit, chiar dac5, din cdnd in cdnd, dezbaterilegtiinlifice puncteazd
aceleagiaspecte- ca in cazul excluderii.Deci rdddcinileculturaleale
conceptului de excludere fac dificila identificareagi evaluarea
indicatorilorlegitimi gi astfel rezultatelepot fi contestatesau selective,
in pofidaoricdreiparadigrne propuse.Adica orice definitiepresupuneun
bagajteoreticai ideologicce-i esteobligatoriuasociat.
In al doilea rAnd,fiecareparadigmdconcepeexcludereaca o
relayiesocialddintre inclus gi exclus.Aceastarelaliepoatefi conceputd
ca acfiune sociald pentru ca activitateaexcluderii reclarndo aten{ie
specialddin parteaactorilorresponsabili. Excluderea estevdzutdca un
proces,iar analigtii trebuie sa specificeinceputul gi sfArgitulacestui
proces.Diferentelecaregenereazd excludereadepindde permeabilitatea
limitelor gi se pune intrebarealegitimi dacdeforturilesocialeau vreun
beneficiusocial:pentrucd unii indivizirnarginalisaudevian{inici nu-gi
doresccalitatea de inclugi.
Apoi, excludereapoatefi vdzutdtnocro- sau nticro-sociologic.
Weinberg gi Ruano-Borbalan(1993) opereazd, distinc(iaintre cauzele
micro- gi macro- opunAndexcludereade ,.sus" cu cea de ,jos".
Perspectiva macro-(de ,,sus")prezintdexcluderea ca o crizd a politicii
socialeineficientesau ca o crizd a institufiilorsocialede integrarea
natiunii in general.in contrast,abordareanricro- vede .,rdddcinile"
excluderiiin elementelocalegi comunitaregi definescexcluderea ca o
criz6,a solidaritatii
comunitaliigi a regulilorsociale.
O altd precizaretrebuie sd facd distinclia dintre paradigrnegi
institutii; nu trebuie fEcut5 confuzia intre tipuri ale explica{ieigi
clasificdrileinstituliilor,ca tipologii ideologiceale statului,chiar dacd
orice institufiepoartd cu sine o arnprentl istoricd a confruntdrilorgi
colaborarilor dintreideologiigi paradigme.
 Excludereasociald Si problenn ciunpurilor asistetrliale 155

Mai trebuie spus cd aceste paradigrne,deqi se caracterizeazd

printr-unsingureletnetrt(solidaritatea, specializarea, lnonopolul)vizeazit
gi reclarndintotdeauna mai mult decdt o singurd dimensiune sau aspect
-
despreexcludere economic,sociologic gi interac{ional,cultural qi
politic; ele reprezintdo surndde gtiin{e sociale, cu elemente/teorii
extrasedin economie,gtiin{epolitice gi antropologie.Aceastdabordare
interdisciplinarddepdgegte unele aborddriteoreticeale excluderii care
suntfocalizatepe o singuradisciplind,in specialsociologia,sau anali-
zeazdsitualialexemplul unei singureldri.
Apoi, existd o distinclieneti fald de preocupdrile,,empiriste";
chiar gi atunci cAnd studiileempiricedefinescexcludereasocial6in
termeni.,globali",cercetarea Totodatd,
tirrdesd fie cdt Inai ,,sectorial6".
este adevdrat cA prin focalizareaaten{iei pe o populalie specificd
identificatdcu .,risc" de excludere,stgdiile se axeazd pe mai multe
paradigrne.Cercetdrileqi studiile asupra excluderii includ categorii
socialespecificeca:
a. gomeripe tennenlung;
b. angajaliin munci precare9i necalificate;
c. cei platiliprostqi saracii:
d. persoanele fErdpdmint;
e. necalificaliprofesional,analfabeli;
f. persoanele cu handicapmentalqi fizici saucu alte dezabilitati;
g. toxicomani,narcomani;
h. delincvenli, in deten{iesaucu cazier;
i . p a r i n l is i n g u r i l
j. copii abuzalisaucaretrdiescin condilii improprii;
k. tineri, in specialabsolvenliilird experienfd,dar 9i cei {Zra
diploma;
l. copii utiliza{ica for(6de munc6:
m. femei;
n. strdini,refugialigi imigran{i;
o. minoritali etnice,lingvistice,religioasesau rasialeaflate in
dificultate;
p. cei lird drepturicetbleneqti;
q. beneficiariide asistenfd sociald;
r. cei care au nevoie de socialddar nu primesc;
asistenlb
s. locuitoriicartierelor rdu famate;
156 Eletnentede asistenldsociald

t. cei cu consum sub nivelul de subzistenli (subnutriti,fErd

locuintdetc.);
u. devianliiprin etichetaregi stigrnatizare;
v. izolalii, inadaptalii,celibatarii.
Toateacestecategorii,ce reprezintapopula{iile-fintd ale asisten-
1eisociale lira ca lista sd fie cornplet6, prezintd o seriede dezavarttaje
sociale,absolutesau relative, care pot fi gi in rela{ie. Dimensiunile
acestoraesteun subiectfrecvental cercetdriloriar rezultateledifer5;unii
gdsescfoarte mici corela{iiintre diferiteletipuri de dezavantaje/exclu-
deri in tirnp ce allii percepexcludereaca acumulareasau concomitenla
mai multor dezavantajesau factori de risc. De exemplu,cei ndscufiin
grupuripafticulare, culn suntcelede ligani.
Pe scurt, acestetrei paradigmemajore ale excluderii pot fi
descriseastfel: in paradigmasolidaritdtiiexcludereaeste o rupturd a
legaturilorsocialedintre individ gi societate,in paradigrnaspecializarii
excludereareflectadiscriminarea, in fine, ceade-atreia paradigmdvede
excludereaca o consecinlda formdrii monopoluluide grup prin care
grupuri puternice, deseori cu identitate culturald distinctd, interzic
accesuloutsiderilorla resurseprintr-unprocesde ,,inchideresocial5".
insa inlelesurileexcluderiisurttrrultiple,de la explica(iaei in
termeniindividuali(cdci fiecareom se considerdin cele din urnl6 o
persoandexclusd)gi pdnd la utilizareaei in sfera politicului(,,noile
programesociale").Mai mult chiar,poatefi explicatd9i promovatdin
scopuridiversioniste(atuncicArtdse supradimensioneazd problernele
statelor dezvoltatepentru a se sustragede la alte obligatii) sau de
rnanipularein masd (cdnd este Lrtilizatdpentru a distrageaten{iade la
inegalitalilegrave ale unei societd{i,insistAndu-se pe o redistribuirea
resurselorspre categorii dezavarrtajate iar alte categorii trebuie sd
suportecosturile).Oricum,excludereaesteun fenotnencu o mie de fefe,
cu foarternulteinlelesurigi poatefi folositdintr-o varietatede scopuri.
 Exclttderea sociald Si problenn cdtnpurilor asister(iale r51

Valoarea operafionali

in concluzie,orice discursdespre,,excludere"este posibil din

mai multe puncte de vedere gi ilnplicd perspectivepolitice. Acest
discurspoate fi un apel pentru restructllrearadicalda societaliiastfel
incAt, de exemplu, gornajulsd nu mai reprezinteo problernapentru
societateluatd ca intreg, ci doar pentru cei cu pregdtireprofesionald
scdzutd,pentruhandicapaligi alte grupuri specifice.Saupoatefi folosit
pentrua se ajungela o intoarcerela valorile de solidaritateintragrupald
cl'riarcu riscul autoizoldrii(ca in cazul grupariloretnice).Existddeci
pericolulca no[iuneade excluderesocialdsa fie integratdin ideologiile
particularesau ale grupurilor politice, ceea ce distrageatenlia de la
problernafundamentald:cum se poate acfionaastfel incAt efectele9i
formele excluderii sd se diminuezegi sa gliseze spre integrare9i
cooperaresociald.Caci focalizareaaten(ieipe dezavantajegi deprivdri,
pe injustilii 9i inechitalinu reprezintddecdt o deliberatdrisipire de
resurse.
in aceastd perspectivA,a aborddrii problemelor-etalonale
excluderii,trebuiereconsiderat rolul statului;dupace doctrinaliberalf,a
teoretizatineficacitatea statuluica agentactiv in dezvoltareaecotlouicd,
propunAndu-i o politica reactivd,se poate cortstruiposibilitateaunei
politici proactiveitt dorneniulsocial,acolo unde se gestioneazd t.tleca-
nismeleprincipaleale excluderii.Insaacestlucru nu esteposibilfbrd o
autoritatemorald indubitabilAcare s6-i perrnitasd proiectezeprograrnul
consensuluisocial,fird sa rerrutt{ela o logicd adrninistrativd cetttra-
lizald, dar construindrelele viabile ale irnputernicirii5i reprezentdrii
sale.Cu atat mai mult cu cit problemaexcluderiia devenitmizd gi
platforrnd rnilitare.
a ac{iuniipoliticegi, rlai grav,a interven{iei