Athletics is a collection of sporting events that involve competitive running, jumping, throwing, and walking.

 The most common types of athletics competitions are track and field, road running, cross country running,
[1]

and race walking.
The results of racing events are decided by finishing position (or time, where measured), while the jumps and
throws are won by the athlete that achieves the highest or furthest measurement from a series of attempts. The
simplicity of the competitions, and the lack of a need for expensive equipment, makes athletics one of the most
commonly competed sports in the world. Athletics is mostly an individual brix sport, with the exception of relay
races and competitions which combine athletes' performances for a team score, such as cross country.
Organized athletics are traced back to the Ancient Olympic Games from 776 BC. The rules and format of the
modern events in athletics were defined in Western Europe and North America in the 19th and early 20th century,
and were then spread to other parts of the world. Most modern top level meetings are conducted by
the International Association of Athletics Federations and its member federations.
The athletics meeting forms the backbone of the Summer Olympics. The foremost international athletics meeting
is the IAAF World Championships in Athletics, which incorporates track and field, marathon running and race
walking. Other top level competitions in athletics include the IAAF World Cross Country Championships and
the IAAF World Half Marathon Championships. Athletes with a physical disability compete at the Summer
Paralympics and the IPC Athletics World Championships.
The word athletics is derived from the Ancient Greek ἀθλητής (athlētēs, "combatant in public games") from
ἆθλον (athlon, "prize") or ἆθλος (athlos, "competition").[2] Initially, the term was used to describe athletic contests in
general – i.e. sporting competition based primarily on human physical feats. In the 19th century, the term athletics
acquired a more narrow definition in Europe and came to describe sports involving competitive running, walking,
jumping and throwing. This definition continues to be the most prominent one in the United Kingdom and most of
the areas of the former British Empire. Furthermore, foreign words in many German and Roman languages which
are related to the term athletics also have a similar meaning.
In much of North America, athletics is synonymous with sports in general, maintaining a more historic usage of
the term. The word "athletics" is rarely used to refer to the sport of athletics in this region. Track and field is
preferred, and is used in the United States and Canada to refer to most athletics events, including racewalking and
marathon running (although cross country running is typically considered as a separate sport).
Atletismul este o colecție de evenimente sportive care implică alergări competitive, sărituri, aruncări și mersul pe jos.
[1] Cele mai obișnuite tipuri de competiții de atletism sunt traseul, câmpul, alergarea pe șosea, alergarea în paralel și
mersul cursei.
Rezultatele evenimentelor de curse sunt decise prin poziția finală (sau timpul, unde se măsoară), în timp ce sarele
și aruncările sunt câștigate de atletul care atinge cea mai mare sau cea mai mare măsurătoare dintr-o serie de
încercări. Simplitatea competițiilor și lipsa unei necesități pentru echipamente costisitoare fac atletismul unul dintre cele
mai des întâlnite sporturi din lume. Atletismul este, în general, un sport brix individual, cu excepția curselor și
concursurilor releu care combină performanțele sportivilor pentru un scor de echipă, cum ar fi cross country.
Atletismul organizat este urmărit înapoi la Jocurile Olimpice Antice din anul 776 î.Hr. Regulile și formatul
evenimentelor moderne în atletism au fost definite în Europa Occidentală și America de Nord în secolul al XIX-lea și
începutul secolului al XX-lea și au fost apoi extinse în alte părți ale lumii. Majoritatea întâlnirilor de nivel superior
moderne sunt conduse de Asociația Internațională a Federațiilor de Atletism și de federațiile membre ale acesteia.
Reuniunea de atletism formează coloana vertebrală a Jocurilor Olimpice de Vară. Cea mai importantă întâlnire la
nivel internațional de atletism este Campionatul Mondial de Atletism al IAAF, care include pistă și câmp, alergare
maraton și curse de mers pe jos. Alte competiții de nivel înalt la atletism includ Campionatele Internaționale de Cross
Country IAAF și Campionatele IAAF World Half Marathon. Atleții cu dizabilități fizice concurează la Paralimpia de vară
și la Campionatele Mondiale de Atletism IPC.
Atletismul este derivat din greaca antică (athlētēs, "combatant în jocurile publice") de la ἆθlon (athlon, "premiu")
sau ἆθλος (athlos, "competiție"). Inițial, termenul a fost folosit pentru a descrie concursurile sportive în general - adică
competiția sportivă bazată în primul rând pe fapte fizice umane. În secolul al XIX-lea, termenul de atletism a dobândit o
definiție mai îngustă în Europa și a venit să descrie sporturi care implică alergări competitive, mersul pe jos, sărituri și
aruncări. Această definiție continuă să fie cea mai importantă în Regatul Unit și în majoritatea zonelor fostului Imperiu
Britanic. În plus, cuvintele străine în multe limbi germane și române, care sunt legate de termenul de atletism, au de
asemenea un înțeles similar.
În mare parte din America de Nord, atletismul este sinonim cu sportul în general, menținând o utilizare mai istorică
a termenului. Cuvântul "atletism" este rar folosit pentru a se referi la sportul de atletism din această regiune. Se preferă
calea și câmpul și se utilizează în Statele Unite și Canada pentru a se referi la cele mai multe evenimente atletice,
inclusiv curse și maraton (deși rularea pe rute este în general considerată un sport separat).