Analiză matematică, INFORMATICĂ 2020/2021 CAMELIA PETRIŞOR 1

SEMINARUL 1

Şiruri. Serii

ŞIRURI MONOTONE

Definiţia 0.1. Şirul (an )n∈N :

a0 , a1 , a2 , . . . , an , an+1 , . . .

se numeşte:

(i) crescător, şi notăm (an ) % , dacă an+1 ≥ an pentru orice n ∈ N;

(ii) descrescător, şi notăm (an ) & , dacă an+1 ≤ an pentru orice n ∈ N.

Un şir crescător sau descrescător se numeşte monoton.

Observaţia 0.1. Dacă şirul (an )n∈N are termeni strict pozitivi atunci el
este:
an+1
(i) crescător dacă ≥ 1 pentru orice n ∈ N;
an
an+1
(ii) descrescător dacă ≤ 1 pentru orice n ∈ N.
an

Exerciţiul 0.1. Să se studieze monotonia următoarelor şiruri:

2n − 1
(i) an = , n ∈ N∗ ;
2n
n+2
(ii) an = , n ∈ N;
3n
 Analiză matematică, INFORMATICĂ 2020/2021 CAMELIA PETRIŞOR 2

1 · 3 · 5 · · · (2n + 1)
(iii) an = , n ∈ N;
2 · 5 · 8 · · · (3n + 2)
n! · 4n
(iv) an = , n ∈ N;
1 · 6 · 11 · · · (5n + 1)
1 · 3 · 5 · · · (2n − 1)
(v) an = , n ∈ N∗ .
n! · 2n

Soluţie.
Pentru a studia monotonia unui şir e nevoie să găsim termenul an+1 . Pentru
aceasta ı̂nlocuim pe n cu n + 1 ı̂n expresia lui an .
2(n + 1) − 1 2n + 1
(i) Cum an+1 = = , avem
2(n + 1) 2n + 2

2n + 1 2n − 1
an+1 − an = − =
2n + 2 2n
n(2n + 1) − (n + 1)(2n − 1)
= =
2n(n + 1)

2n2 + n − 2n2 − 2n + n + 1
= =
2n(n + 1)
1
= ≥0
2n(n + 1)

adică şirul (an ) %.

(n + 1) + 2 n+3
(ii) Cum an+1 = n+1
= n+1 , avem
3 3

n+3
an+1 n+1 n+3 3n
= 3 = n ·
an n+2 3 ·3 n+2
3n

n+3 n+3
= = ≤1
3(n + 2) 3n + 6

adică şirul (an ) & .

Analiză matematică, INFORMATICĂ 2020/2021 CAMELIA PETRIŞOR 3

CALCULUL LIMITELOR DE ŞIRURI

Cazuri de nedeterminare:

Cazul 1: ∞ − ∞
(a) obţinut din diferenţa unor puteri ale lui n.
În acest caz, se dă factor comun forţat n la puterea cea mai mare.

Exerciţiul 0.2. Să se determine:

(i) lim (−5n2 − 3n + 1) ;

n→∞
 √ √ 
3
(ii) lim 2 n2 − 3 n3 .
n→∞

Soluţie:
(i)

5n2 3n
 
2 2 1
lim (−5n − 3n + 1) = lim n − 2 + 2 =
n→∞ n→∞ n2 n n
 
2 3 1
= lim n −5 − + 2 =
n→∞ n n
 
3 1
= ∞ · −5 − + = ∞ · (−5) = −∞ .
∞ ∞

(b) obţinut din diferenţa unor radicali din polinoame de acelaşi grad.
În acest caz, se amplifică fracţia cu conjugata diferenţei radicalilor, adică:
√ √ √ √
√ √ ( A − B)( A + B) A−B
A− B = √ √ =√ √
A+ B A+ B
Analiză matematică, INFORMATICĂ 2020/2021 CAMELIA PETRIŞOR 4

sau
√ √ √ √ √
√
3
√
3
3 3
( 3 A − 3 B)( A2 + 3 AB + B 2 ) A−B
A− B = √3
√
3
√3
= √
3
√ √
3
.
A2 + AB + B 2 A2 + 3 AB + B 2

Exerciţiul 0.3. Să se determine:

√ √
(i) lim ( n + 1 − n) ;
n→∞
√
(ii) lim ( 3 n3 + 2 − n) ;
n→∞
√ √
(iii) lim ( n + 1 − n + 3) ;
n→∞
√ √
(iv) lim ( 3 n3 + 1 − 3 n3 − 1) ;
n→∞
√
(v) lim (n − n2 − 1) .
n→∞

Soluţie:
(i)

√ √ n+1−n
lim ( n + 1 − n) = lim √ √ =
n→∞ n→∞ ( n + 1 + n)
1
= lim √ √ =
n→∞ n+1+ n
1 1
= = =0.
∞+∞ ∞

(ii)
√
3
√
3
√
3
lim ( n3 + 2 − n) = lim ( n3 + 2 − n3 ) =
n→∞ n→∞

n3 + 2 − n3
= lim p p p =
n→∞ 3 (n3 + 2)2 + 3 (n3 + 2)n3 + 3 (n3 )2

2 2
= lim = =0.
n→∞ ∞ + ∞ + ∞ ∞
Analiză matematică, INFORMATICĂ 2020/2021 CAMELIA PETRIŞOR 5

∞
Cazul 2: ∞
În acest caz, se dă factor comun forţat atât la numărător cât şi la numitor,
termenul ”cel mai mare”.

Exerciţiul 0.4. Să se determine:

√
n2 + 2
(i) lim ;
n→∞ 3n + 1

3n − 2n
(ii) lim ;
n→∞ 2 · 3n + 1

n+2
(iii) lim √ ;
n→∞ 3n2 + 1
√
n4 + 3n2 + 2
(iv) lim ;
n→∞ 2n2 − n + 5

2n + 1
(v) lim √ ;
n→∞ n2 + 2 + n
√ √
(vi) lim ( n2 + 2n + 2 − n2 + 1) .
n→∞

Soluţie:
(i)

 s 
2 r
2
√ 1+ 2n2 n 1+ 2
2
n +2 n n
lim = lim   = lim  =
n→∞ 3n + 1 n→∞ 1 n→∞ 1
n 3+ n 3+
n n
r r
2 2
1+ 2 1+
n ∞ 1
= lim = = .
→∞ 1 1 3
3+ 3+
n ∞
Analiză matematică, INFORMATICĂ 2020/2021 CAMELIA PETRIŞOR 6

Cazul 2: 1∞
În acest caz, limita remarcabilă
 n
1
lim 1 + =e
n→∞ n

se generalizează ı̂n
  xn
1
lim 1 + = e, pentru xn → ∞.
n→∞ xn

Exerciţiul 0.5. Să se determine:

 n−2
n+3
(i) lim ;
n→∞ n+1
 n+1
3n − 1
(ii) lim ;
n→∞ 3n + 2
n
n2 + 1

(iii) lim ;
n→∞ n2 + n + 1
 2 n−1
n +n+1
(iv) lim .
n→∞ n2 + n + 3

Soluţie:
(i)
 n−2  n−2
n+3 n+3
lim = lim 1 + −1 =
n→∞ n+1 n→∞ n+1
 n−2
n+3−n−1
= lim 1 + =
n→∞ n+1
 n−2
2
= lim 1 + =
n→∞ n+1
Analiză matematică, INFORMATICĂ 2020/2021 CAMELIA PETRIŞOR 7

2(n − 2)

  n + 1 
n+1
2 2
= lim  1 + =
 
n+1

n→∞

 
4
n 2−
n
lim  
2n − 4 n→∞
1
lim n 1+
= en→∞ n + 1 = e n = e2 .

SERII

Definiţia 0.2. Fie (un )n≥1 un şir de numere reale. Se numeşte serie cu
termenul general un , o sumă infinită

∞
X
un = u1 + u2 + ... + un + ... , (0.1)
n=1

iar şirul sumelor parţiale ataşat seriei (0.1) este

s1 = u 1
s2 = u1 + u2
s3 = u1 + u2 + u3
.............................
sn = u1 + u2 + ... + un ,
...................................

adică n
X
sn = uk . (0.2)
k=1
Analiză matematică, INFORMATICĂ 2020/2021 CAMELIA PETRIŞOR 8

Definiţia 0.3. Spunem că seria (0.1) este convergentă şi are suma S, dacă
şirul (0.2) este convergent la S, adică

lim sn = S
n→∞

şi vom scrie

∞
X
un = S.
n=1

Dacă şirul (0.2) nu are limită sau limita sa este ±∞, spunem că seria (0.1)
este divergentă (nu este convergentă).

Exemplul 0.1. (Seria geometrică)

∞
rn−1 se numeşte seria geometrică de raţie r.
P
Fie r ∈ R oarecare. Seria
n=1
Şirul sumelor parţiale, ı̂n cazul r 6= 1, este:

1−r
s1 = 1 =
1−r
1 − r2
s2 = 1 + r =
1−r
1 − r3
s3 = 1 + r + r 2 =
1−r
........................................................
1 − rn 1 rn
sn = 1 + r + . . . + rn−1 = = − .
1−r 1−r 1−r
..............................................................................

Cum 
 0, dacă |r| < 1


lim rn = ∞, dacă r ≥ 1
n→∞ 
 @, dacă r ≤ −1,

Analiză matematică, INFORMATICĂ 2020/2021 CAMELIA PETRIŞOR 9

obţinem că
1 
, dacă |r| < 1
1−r


lim sn = ∞, dacă r ≥ 1
n→∞ 

@, dacă r ≤ −1,


deci seria
1

∞
X
n−1
 , dacă |r| < 1
r = 1−r
 divergentă, dacă |r| ≥ 1,
n=1

Exerciţiul 0.6. Folosind definiţia convergenţei unei serii să se stabilească

natura următoarelor serii, iar ı̂n caz de convergenţă să se calculeze suma:
∞
P 1
(i) 2
;
n=1 16n − 8n − 3

∞
 
P 3
(ii) ln 1 + 2 ;
n=1 n + 4n
∞ n+2 √ √
 
P 3
(iii) ln , n+1− n ; 3

n=1 n
∞
 
P 1 1
(iv) , ;
n=1 4n2 − 1 2n
√ √ 
∞
 
P e n−1 1 n+1− n
(v) , 2 , √ ;
n=2 π n −1 n2 + n
∞
P 1
(vi) p √ √
;
n=1 n (n + 1) n + n + 1
∞
P 1
(vii) ;
n=1 n! + (n − 1)!
∞
P 2n + 1
(viii) ln ;
n=1 2n − 1
∞
P 1
(ix) √ √ ;
n=1 2n + 1 + 2n − 1
P∞ 1
(x) n
.
n=1 3
 Analiză matematică, INFORMATICĂ 2020/2021 CAMELIA PETRIŞOR 10

Soluţie.

(i) Fie
n
X 1
sn =
k=1
16k 2 − 8k − 3

şi cum
 
1 1 1 1 1
2
= = −
16k − 8k − 3 (4k − 3) (4k + 1) 4 4k − 3 4k + 1

avem
n  
X 1 1 1
sn = − =
k=1
4 4k − 3 4k + 1
 
1 1 1 1 1 1 1 1 1
= − + − + − + ... + − =
4 1 5 5 9 9 13 4n − 3 4n + 1
 
1 1
= 1− .
4 4n + 1

Deci
  ∞
1 1 1 X 1 1
S = lim sn = lim 1− = ⇐⇒ = .
n→∞ n→∞ 4 4n + 1 4 n=1
16n2 − 8n − 3 4

(ii) Fie
n  
X 3
sn = ln 1 + 2
k=1
k + 4k

şi cum

k 2 + 4k + 3
 
3
ln 1 + 2
= ln =
k + 4k k 2 + 4k

= ln k 2 + 4k + 3 − ln k 2 + 4k =

= ln(k + 1) (k + 3) − ln k (k + 4) =

= ln(k + 1) + ln (k + 3) − ln k − ln (k + 4) ,
 Analiză matematică, INFORMATICĂ 2020/2021 CAMELIA PETRIŞOR 11

rezultă că
n
X
sn = [ln (k + 1) − ln k + ln (k + 3) − ln(k + 4)] =
k=1

n
X n
X
= [ln (k + 1) − ln k] + [ln (k + 3) − ln(k + 4)]
k=1 k=1

= ln 2 − ln 1 + ln 3 − ln 2 + ln 4 − ln 3 + . . . + ln (n + 1) − ln n+

+ ln 4 − ln 5 + ln 5 − ln 6 + ln 6 − ln 7 + . . . + ln (n + 3) − ln(n + 4) =

= ln (n + 1) + ln 4 − ln(n + 4) =

4n + 4
= ln 4 (n + 1) − ln(n + 4) = ln .
n+4

În concluzie,
4n + 4
S = lim sn = lim ln = ln 4 ⇐⇒
n→∞ n→∞ n+4

∞  
X 3
⇐⇒ ln 1 + 2 = ln 4 .
n=1
n + 4n

(iii) Fie

n 
k+2 √ √
X 
3 3
sn = ln , k+1− k =
k=1
k

n n
!
X k+2 X √ 3
√
3
= ln , ( k + 1 − k) =
k=1
k k=1

n n
!
X X √
3
√
3
= [ln(k + 2) − ln k] , ( k + 1 − k) =
k=1 k=1

(n + 1) (n + 2) √
 
3
= ln , n + 1 − 1 −→ (∞, ∞),
2 n−→∞

de unde obţinem că seria este divergentă.