See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/266912846

15 years of research on invasive and allergenic plant: Ambrosia artemisiifolia

Conference Paper · October 2014

CITATIONS READS

0 241

1 author:

Nicoleta Ianovici
West University of Timisoara
141 PUBLICATIONS   735 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Biomonitoring in urban environment View project

COST Action FA 1203 - Sustainable management of Ambrosia artemisiifolia in Europe (SMARTER ), 2013 - 2017 View project

All content following this page was uploaded by Nicoleta Ianovici on 16 October 2014.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 15 ani de
cercetări asupra
plantei invazive și
alergenice:
Ambrosia
artemisiifolia

Conf.dr. NICOLETA IANOVICI

Universitatea de Vest din Timișoara,
Departamentul de Biologie și Chimie
15 years of research on invasive and allergenic plant: Ambrosia artemisiifolia
ABSTRACT.
Our studies on the invasive species Ambrosia artemisiifolia started in 2000 when warned to the danger posed by the large
amount of airborn pollen (Faur et al, 2001; Faur & Ianovici, 2001). In 15 years we have investigated: the concentration of pollen in the air,
distribution plant in Romania, eco-physiological and anatomical adaptations.
During the flowering period, A.artemisiifolia pollen is the most abundant in the atmosphere. Based on the results of our eleven-
year volumetric monitoring in Timişoara, 60% of August-September pollen originates from this allergenic weed Ianovici & Faur, 2003; Ianovici &
Sîrbu, 2007; Ianovici et al, 2009; Ianovici et al, 2013a). The results show an increasing trend in the amount of airborne pollen. Other cities with
high concentrations are: Bucharest, Cluj Napoca, Brasov (Ianovici et al, 2013b).
From the 1908s to the present, A. artemisiifolia has spread across a wide area and it is considered to be a widespread ruderal
weed species often forming large, compact communities even in agricultural areas. By the early of this century, Romania was fully occupied by
Ambrosia excluding the mountainous areas. Our researches about Ambrosia distribution confirm the assumption that plant is massiv present in
the whole of Romania, not only in the western of the country (Ianovici, 2009).
In Romania is not a coherent control for Ambrosia. Singular measures of the City of Timisoara are not enough for concrete
results. Estimated agricultural, human health, workforce and total costs are the highest in Romania (€770 million) (Bullock et al. 2010). The
solutions to reduce populations installed are: repeated mowings and pulling with root. Lack of responsiveness and involvement of authorities will
result in serious health problems that will cause great suffering to lot of people and high costs to the public health system (Ianovici, 2011). I
contributed with my research, documentation and appearances in media as a member who representing Romania in Management committee of
the project COST Action FA1203: Sustainable management of A. artemisiifolia in Europe (SMARTER).

1. Bullock J.M. et al. 2010. Assessing and controlling the spread and the effects of common ragweed in Europe. Final report: ENV.B2/ETU/2010/0037,
Natural Environment Research Council, UK, 456 p. https://circabc.europa.eu/sd/d/d1ad57e8-327c.../Final_Final_Report.pdf.
2. Faur A, Ianovici N. 2001. Dinamica polenului de Ambrosia artemisiifolia, Conferinţa Naţională de Alergologie şi Imunologie Clinică "Alergia - o
problemă de sănătate publică", Târgu- Mureş, p. 8
3. Faur A., Ianovici N., Rotundu M. 2001. Aerobiologic study on some composites allergen pollen in Timisoara - Proceeding of 4rd International
Symposium Regional Multidisciplinary Research (Hungary, Romania, Yugoslavia), Section Biological Sciences, Agriculture and Environment – 16-18
November 2000, Timişoara, 172-177
4. http://www.cost.eu/domains_actions/fa/Actions/FA1203?management
5. Ianovici N, Faur A. 2003. Monitoring of the allergenic pollen from the airplancton in 2000, Annals of West University of Timişoara, ser. Biology, 5-6,
197-206.
6. Ianovici N, Sîrbu C. 2007. Analysis of airborne ragweed (Ambrosia artemisiifolia L.) pollen in Timişoara, 2004. Analele Univ. Oradea, Fasc. Biol., 14,
101-108.
7. Ianovici N, Bunu C, Marusiac L. 2009. Ambrosia artemisiifolia in Romania, Journal of Romanian Society of Alergollogy and Clinical Immunology, 6
(4), p.146.
8. Ianovici N. 2009. Approaches on the invasive alien taxa in Romania - Ambrosia artemisiifolia (Ragweed) I. Annals of West University of Timişoara,
ser. Biology, 12, 87-104.
9. Ianovici N. 2011. Approaches on the invasive alien taxa in Romania - Ambrosia artemisiifolia (Ragweed) II. Annals of West University of Timişoara,
ser. Biology, 14:93-112.
10. Ianovici N., Maria C., Răduţoiu M.N., Haniş A., Tudorică D., 2013b. Variation in airborne fungal spore concentrations in four different microclimate
regions in Romania, Not Bot Horti Agrobo, 41(2):450-457
11. Ianovici N., Panaitescu Bunu C., Brudiu I.. 2013a. Analysis of airborne allergenic pollen spectrum for 2009 in Timişoara, Romania, Aerobiologia, 29
(1): 95-111
Cunoaşterea prezenţei, distribuţiei şi a
perioadei de înflorire a plantelor spontane şi
cultivate cu potențial alergen, comparativ cu
monitorizarea polenului din aer într-o anumită
zonă, sunt necesare pentru un diagnostic
etiologic al alergiilor respiratorii.

Schimbările de conţinut alergen din aer ar trebui

să fie cunoscute, pentru a reacţiona suficient de
devreme, cu schimbări în diagnostic şi
tratament, ori de câte ori apare un alergen nou.
 Metoda volumetrică de
recoltare, identificare şi
cuantificare a bioparticulelor
aeropurtate

Capcana volumetrică VPPS Lanzoni

Stația de monitorizare a polenului de la Universitatea de Vest din
Timișoara a fost singura din România pentru perioada 1999-2010.
Toate contractele de cercetare (5) și studiile clinice (3) derulate, au
avut teme aerobiologice. Ca urmare a studiilor pentru Primaria
Timișoara din 2006 și 2007, s-au luat primele decizii administrative din
România (hotărâri de Consiliu Local) care vizează alergofitele.

Folosind datele privind caracteristicile aerobiologice ale alergofitelor în

mediul urban, am propus un indice alergenic care poate fi folosit pentru a
efectua o anchetă rapidă a potenţialului fitoalergenic al unui oraş. Am
realizat primele calendare polinice din România pe baza concentrațiilor de
polen aeropurtat.
Această monitorizare ne-a furnizat informaţii valoroase cu
privire la diseminarea unor specii alohtone şi invazive, al căror
polen este cunoscut ca fiind alergen. Pe baza acestor date s-a
realizat prima testare a pacientilor la polen de Ambrosia din
România în anul 2008.
 Susținere publică în anul 2000:
“Creşterea semnificativă a
cantităţii de polen de la un an
la altul, şi la Ambrosia în
special, ne dă motive
întemeiate de îngrijorare.
Lucrarea de faţă se doreşte un
semnal de alarmă pentru
agronomi şi alergologi asupra
pericolului reprezentat de
răspândirea Ambrosiei şi
necesitatea studiului efectelor
asupra sănătăţii populaţiei”.

Faur Aurel, Ianovici Nicoleta, Rotundu Mihaela. 2001. Aerobiologic study on some
composites allergen pollen in Timisoara - Proceeding of 4rd International Symposium
Regional Multidisciplinary Research (Hungary, Romania, Yugoslavia), Section Biological
Sciences, Agriculture and Environment – 16-18 November 2000, Timişoara, 172-177
 1.4 % 1.15 %

5%

Urtica
Ianovici Nicoleta, Faur A. 2001. 21,9
Rumex
Semnificaţia monitorizării
Chenopodium
calitative şi cantitative a
polenului alergen aeropurtat, Poacee
Simpozionul "ARMONII Artemisia
NATURALE", Ediţia a V-a, Arad,
Ambrosia
80 – 87
14.62 %

Reprezentarea procentuala a
77.04 % cantitatii totale de polen in luna
septembrie 2000

Susținere publică în anul 2001, Arad:

“Dinamica aeropolenului sub forma calendarelor polinice anuale aduce informaţii preţioase în
alegerea metodelor de diagnosticare şi tratament al polinozelor, diminuând costurile acestora şi
putând impune o nouă conduită profilactică. Calendarul polinic poate îndrepta atenţia
alergologilor asupra unor plante producătoare de polen alergen, plante mai puţin cunoscute,
adventive sau aflate în expansiune, aşa cum este pentru zona de V și SV a României specia
Ambrosia artemisiifolia. Calendarul polinic poate fi util şi producătorilor de extracte şi vaccinuri
alergenice, orientându-le producţia în funcţie de prezenţa locală a anumitor plante cu polen
alergen”.

Faur Aurel, Ianovici Nicoleta.
2001. Dinamica polenului de
Ambrosia artemisiifolia,
Conferinţa Naţională de
Alergologie şi Imunologie
Clinică "Alergia - o problemă
de sănătate publică", Târgu-
Mureş, p. 8
“Ambrosia artemisiifolia (sau elatior) este renumită datorită
polenului său cu un înalt grad de alergenicitate, determinând la
polinozici simptome exacerbate în perioada ei de înflorire.
Datele volumetrice înregistrate ne arată că Ambrosia produce
mai mult polen decât toate celelalte plante ierboase anemofile
luate în ansamblu. În anul 2000 înflorirea a durat 143 de zile,
numărul total fiind de 2861 grăuncioare/m. Creşterea este de 3,5
ori mai mare faţă de anul 1999.”
Susținere publică în anul 2001, Târgu- Mureş:
“Ambrosia este o specie în curs de aclimatizare
şi naturalizare în ţara noastră, tinzând să devinã
un focar de iradiere. Având o capacitate de
fructificare şi vitalitate deosebit de mare, nu
este exclusã posibilitatea unei "explozii
ecologice" cu implicaţii majore asupra sănătăţii
populatiei”.
 Faur Aurel, Ianovici Nicoleta, Nechifor
Claudia. 2001. Airpalynology research
implications in allergic diseases, Annals of
West University, ser. Biology, 3-4: 7-14

Primul calendar polinic pentru vestul României - 1999

Ianovici Nicoleta, Faur Aurel. 2003. Monitoring the allergenic pollen from the airplancton
in 2000, Annals of West University of Timişoara, ser. Biology, 5-6: 197-206
Ianovici Nicoleta, Faur Aurel. 2004. Quantitative and qualitative study of the atmospheric
pollen in 2001, Annals of West University of Timişoara, ser. Biology, 7: 35-44
Nu toate datele obținute prin
această monitorizare
aerobiologică au fost publicate.
Este necesară interpretarea
datelor prin corelații cu factorii
meteorologici dar și o analiză
statistică mai avansată. Este
posibilă și corelarea pentru anii
2008 și 2010 a datelor clinice,
această integrare reușind să o
realizez doar pentru anul 2009,
articolul rezultat fiind publicat în
cea mai prestigioasă revistă de
profil, Aerobiologia (Analysis of
airborne allergenic pollen
spectrum for 2009 in Timişoara,
Romania, 29 (1): 95-111).
 Zile în care s-a depăşit valoarea critică pentru declanşarea simptomelor la polinozici in 2004

Zile cu Zile cu concentraţii Zile cu

concentraţii mai mari de 30 concentraţii
mai mari de PG/m3 aer (după mai mari de 50
20 PG/m3 aer Hungarian National PG/m3 aer
(după Jäger, Health Centre) (după Juhász
1998) & Gallowich,
1995)
38 29 18

Ianovici Nicoleta, Sîrbu Culiță. 2007. Analysis of airborne ragweed

(Ambrosia artemisiifolia L.) pollen in Timişoara, 2004, Analele
Universităţii din Oradea, Fascicula Biologie, XIV: 101-108
 Concentraţiile anuale de aeropolen de Ambrosia între anii 2000-2008

Ianovici Nicoleta, Bunu Carmen, Marusiac Laura. 2009. Ambrosia artemisiifolia in Romania, Journal of
Romanian Society of Alergollogy and Clinical Immunology, 6 (4): 146
 2000 2001 2002 2003 2004 2006 2007 2008

22,8% 14,89% 22,28% 14,62% 18,1% 33,4% 21,5% 18,07%

Index polinic
(cât reprezintă din
suma totală dată de
toate tipurile polinice
pe parcursul unui an)

Nr. zilelor cu peste 30 39 30 50 32 29 41 26 41

PG/m3

Rezultatele arată o tendință de creștere a cantității de polen din aer.

Ianovici Nicoleta, Bunu Carmen, Marusiac Laura. 2009. Ambrosia artemisiifolia in Romania, Journal of
Romanian Society of Alergollogy and Clinical Immunology, 6 (4): 146
Alte orașe cu concentrații ridicate sunt: București, Cluj-Napoca si Brașov (august 2008).

6000

5000

4000

3000

2000

1000

0
BRAŞOV TIMIŞOARA BUCHAREST CLUJ NAPOCA
Chenopodiaceae/Amaranthaceae 63 361 86 49
Artemisia 473 830 295 204
Ambrosia 527 2965 924 587
Plantago 30 41 24 3
Rumex 29 9 21 0
Urtica 339 912 384 327
Poaceae 199 205 204 144

Ianovici Nicoleta, Maria Cristina, Răduţoiu Mădălina Nicoleta, Haniş Anca, Tudorică Dorina, 2013.
Variation in airborne fungal spore concentrations in four different microclimate regions in Romania, Not
Bot Horti Agrobo, 41(2):450-457
 Din 1908 și până în prezent, A. artemisiifolia s-a extins pe o arie largă și este
considerată a fi o buruiană ruderală care constituie de multe ori comunități mari,
compacte, chiar și în zonele agricole.
La începutul acestui secol, România a fost “ocupată” de Ambrosia până la altitudinea
maximă de 850m. Cercetările noastre despre distribuția speciei A. artemisiifolia
confirmă presupunerea că planta este masiv prezentă în toată România, nu numai în
vestul țării. Observaţiile personale din teren au fost efectuate în 34 judeţe ale ţării şi
municipiul Bucureşti, în perioada 2007-2011.
Macroregiunea 1 Macroregiunea 2 Macroregiunea 3 Macroregiunea 4

Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Sud Bucureşti şi Sud-Vest Vest

Regiuni

Ilfov

Bihor Alba Bacău Brăila Argeş Bucureşti Dolj Arad

Bistriţa-Năsăud Braşov Botoşani Buzău Călăraşi Ilfov Gorj Caraş-
Cluj Covasna Iaşi Constanţa Dâmboviţa Mehedinţi Severin
Maramureş Harghita Neamţ Galaţi Giurgiu Olt Hunedoara
Satu Mare Mureş Suceava Tulcea Ialomiţa Vâlcea Timiş
Sălaj Sibiu Vaslui Vrancea Prahova
Teleorman
Judeţe

Ianovici Nicoleta. 2009. Approaches on the invasive alien taxa in Romania - Ambrosia artemisiifolia
(ragweed) I, Annals of West University of Timişoara, ser. Biology, 12: 87-104
Alt studiu din 2011 a evidențiat la
Ambrosia artemisiifolia particularitățile
anatomice și diferențele între materialul
vegetal recoltat din preajma unei artere cu
trafic rutier intens, plantele fiind
neînflorite, necosite și cosite cu privire la:
greutatea foliară specifică (specific leaf
weight )
aria foliară specifică (“specific leaf aria” -
SLA)
apa foliară pierdută (LWL – “leaf water
loss”).

Ianovici Nicoleta. 2011. Approaches on

the invasive alien taxa in Romania -
Ambrosia artemisiifolia (ragweed) II,
Annals of West University of Timişoara,
ser. Biology, 14: 93-112
În România nu este un control coerent pentru Ambrosia.
Măsurile singulare din orașul Timișoara nu sunt de ajuns pentru
rezultate concrete. Costurile privind sănătatea umană, agricultura,
forța de muncă și costurile totale sunt estimate ca fiind de 770
milioane € în România (Bullock et al, 2010).

Soluțiile de reducere a populațiilor instalate sunt: cositul repetat (în

lunile iulie, august și septembrie) și smulgerea cu rădăcină.

Lipsa de receptivitate și implicare a autorităților va duce la probleme

grave de sănătate, care va provoca o mare suferință pentru mulți
oameni și costuri ridicate pentru sistemul de sănătate publică (Ianovici,
2011).

Am contribuit cu cercetările mele, documentare și apariții în mass-

media ca membru ce reprezintă România în Comitetul de gestionare a
proiectului FA1203 COST Action: Sustainable management of
Ambrosia artemisiifolia in Europe (SMARTER).
View publication stats

Va mulțumesc pentru atenție!