FIGURI_DIN_VIATA_BISERICEASCA A_MOLDOVEI DOGMATISTUL ORTODOX DR. STEFAN SAGHIN Dogmatistul Stefan Saghin apartine epocii de inflorire a_inva= tanto teologic, cind profesau de la catedra teologi ca Eusebiu opovici, Vasile Gaina, Vasile Mitrofanovici, Teodor Tarnavschi, CL. Popovici si alti. In sirul profesorilor care au_functionat la cate= dra de teologie dogmatica este situat tntre loan Calinciuc si Alexan« dru Comorogan pe de o parte si Vasile Loichita si urmatorii pe de alta, avind o pozitie bine definita tn dezvoltarea stiintei dogmatice la noi ortodecsii_romini. La vechiul Institut teologic, toate -disciplinele teologice se inv. tau dupA manualele teologilor vienezi, in limba germana sau latina, afar& de Teologia dogmaticd, care, dup& cum era si normal, se tn= vata in limba romind. Cel mai vechi profesor de teologie dogmaticA de la Institut, Vasile Vladimir Suhopan (1898), a contribuit la dez~ voltarea dogmaticei ortodoxe romine influentat de teologia dogma= ticd rusA, care avea un fnalt nivel stiintific si un prestigiu negtirbit in toata crestindtatea. Pe acest drum vor merge profesorii loan Ca= linciue si Alecsiu Comorojan. Acesta din urmA va traduce si va adapta la realitatile noastre rominesti vestita dogmaticA a -marelui dogmatist rus Macarie, dup& care se va tnvata la Facultatea de teologie zeci de ani in sir. Manualul de dogmaticd al fui Alecsiu Comorosan va fi_tipdrit_sub supravegherea profesorului Emilian Vo= iufchi_ajutat de Stefan Saghin. Stefan Saghin. studiazd deci gi se formeaza la Facultatea de teologie intr=o epocd tn care ea luase avintul necunoscut ptnd' atunci. Este printre tinerii teologi care=si tnsusesc teologia pe deplin, luindu-si titlul de doctor, primul fiind Emilian Voiutchi; apoi se bucurd de toata atentia profesorilor si de posibilitatile de studii, pe care le ofera numai fnvAfamintul teolosic de grad universitar. Contributia sa in domeniul Teologiei dogmatice va fi, astfel, hotarttoare. Din faza de servitute, stiinta aceasta va pagi la individualizarea ei si la ortodocsii romini. Teologul Stefan Saghin va incepe o serie de monografii dog matice, mult apreciate si cunoscute si de alte biserici, deoarece a folosit limba germana. Procesul acesta de individualizare si de ma= turizare stiintificd nu este de altfel unic. El se petrece in cadrul ma= joritAtii tuturor disciplinelor teologice, dep&sind faza de inceput. Acum seriu_monografii pretioase teologice: Vasile Gaina, Cl. Po- povici, Vasile Tarnavschi, Vasile Gheorghiu, Val. Sesan, Nicolae Cotlarciuc si altii.FIGURI DIN VIATA BISERICEASCA A MOLDOVEI 453 Stefan Saghin st, astfel, pe treapta a doua, a efortului pen= tru crearea unei ipline stiintifice dogmatice, utilatA cu monografii autohtone, pentru ca pe baza for sA se treacd [a alecAtuirea unui manual ortodox romin de teologie dogmaticd, ceea ce s-a putut rea= liza abia én zilele noastre. Din viata si activitatea cdrturdreascd a profesorului $tefan Sa= shin cunoastem urmatoarele date mai importante: Se naste la 29 decembrie 1859 in satul Mitocul Dragomirnei din parinti fdrani, care-l dau fa carte, Fiind aproape de Suceava, face aici liceul siesi ia bacalaureatul fn 1880, apoi se indreapt& cAtre Fa= cultatea de teologie. Aici se dovedeste un element deosebit de des- toinic, cAci fn 1885, abia un an dupa luarea licentei, est promovat doctor in teologic. Stefan Saghin devenise una dintre nddejdile teo= logiei ortodoxe. Aga dupa cum este rinduiala in tagma_noastra, tindrul teolog se cAsAtoreste cu una dintre fiicele preotului Constantin Berariu, este hirotonit si numit prefect de studii la Internatul teologic, incepin= dussi noviciatul pe [ingd Facultatea de teologie. In acest timp se evidentiazA si ca un bun predicator, ocupind prin concurs postul de predicator la catedrala mitropolitand in 1892. Din aceast& epocd avem’predicile, tn care se vede, orientarea sa teologicd dogmaticd, fiind mai mult doctrinale. Tot tn aceastd epocd incepe si speciali- zarea sa. Dogmatistul Alecsiu Comorosan imbatrinise. Facultatea de teologie tsi opri ochii asupra tindrului Stefan Sashin, pe careel trie mise la studii de specializare la Viena (1895) si Breslau (1897), unde urmeaz& Facultatea de teologie romanozcatolicd, fiind familiarizat cu limba germana, apoi la Atena (1898), spre a cunoaste la ea acasA si teologia dogmaticA greacd. Cu teologia dogmaticA rus& era familiarizat, dupA cum am vAzut, de mai fnainte, ca intrind acum in traditiile Facultatii de la Vasile Vladimir Suhopan tneoace. Tot aceasta este si epoca de realizare stiintificA a teologulut dogmatist Stefan Saghin. Inainte-de=a pleca la studii de specializare, tipdrise brosurica: ,Logos la Sfintul Eoanghelist Ioan”, 1896, in care isi evidentiaz& pregAtirea’sa enciclopedicd, ocupindusse cu ter= menul logos din toate punctele de vedere gi fixindu-i adevaratul loc in teologia ortodoxd, pe temeiul prologului ioaneic. Intors acasA de la studiile de specializare, cu un orizont stiine tific vast, cu bogate cunostinte, Stefan Saghin publicA prima sa mo= nografie dogmaticA: ,Das Incarnations dogma nach der Lehre der orthodoxen Kirche”, 1899, aparut&é mai apoi si=n_romineste .Dogma despre incarnatiune dupa doctrina Bisericei Ortodoxe’, in 1901. Dup& cum se vede, teologul Stefan Saghin se ocupA cu dogma centrala a hristolosiei, expunind-o din toate punctele de ve= dere si insistind tn mod special asupra diferitelor puncte interconfe= sionale. Este aportul stiintific dogmatic de prim ordin al dogmatis- tului Stefan Saghin, care are ca efect pozitiv delimitarea cu precizie ortodoxaé a pozitiilor doctrinale. Monografia denotd apoi o deose~ bit& acrivie stiintificd si o bogata utilizare a bibliografiei dogmatice contemporane. Monografia aceasta tl impune pe Stefan Saghin ca urmas al lui Alecsiu Comorogan [a catedrd. Pind fn anul 1900, Sashin mai funtioneazA ca predicator mitropolitan, dar in acest an catedra de454 MITROPOLIA MOLDOVEI $I SUCEVEI teologie dogmaticd devenind vacant& este numit in 1 octombrie 1900 profesor universitar agregat, pe baza lucr&rii de mai sus. Din aceasta clips, activitatea teologului Stefan Saghin se con- funda cu cea didacticd si cu toate implicatiile ei. Se dovedeste un foarte bun pedagog si un om de inima. Este ales, dup& uzantele timpului, de citeva ori decan si rector, participa la congrese si ani~ versdri si face parte comisii, Fiind apreciat unanim, primeste cele mai inalte distinctii bisericesti si este promoyat doctor honoi causa al Facultatii de teologie din Atena, al carei student a fost. Prea thult absorbit de multiplele sale ocupatiuni didactice si bisericesti, profesorul Stefan Saghin a publicat relativ putin dupd ocuparea catedrei, fiind dintre acei care considerau cA trebuie s& serie putin, dar bun din toate punctele de vedere. Aceasta este de fapt si nota dominanta a scrisului. sAu. In anul 1901 traduce tn_romineste Dogma despre incarnatiune, iar in anul 1903 publica: ,Dogma soteriologicé dupa doctrina Bisericii Ortodoxe’, a doua monografie dogmaticd. Ea este pe linia de preocupari majore a celei dintfi monografii, evidentiind un plan de-a alcatui manualul de teolosie dogmaticd mult asteptat. Este de la sine injeles c& profesorul Stefan Saghin era in stadiul de elaborare a acestui manual, dupa care preda studentilor teologi. Hristologia incepea sA se contureze pe deplin. Soteriologia isi dezvAluise comorile sale doctrinale, insistinduese tot asupra punctelor de vedere inter- confesionale, alte monografii asteptau: lumina tiparului. Dupa aceste doud monografii, urmeazd o epocd de adincire stiintificd, tn care Stefan Saghin tipareste numai brosurica: «Dogmaz tischeapologetische Zeitfragen” — Intrebdri actuale dogmatico apologetice, in 1912, tn care se ocupd cu diverse aspecte ale teolo= siei ortodoxe pe-o fntindere numai de 25 de pagini. Avind deci toate posibilitatile de lucru stiintific, Stefan Saghin ostenea la opera capitala a vietii sale, cind o boal& necrutatoare fi curmA activita- tea in plin ayint creator (1920). Moare in timpul anului universitar la 4 apriliec. Inceputul monograficastiintific al tgologici dogmatice era insd facut. Pe drumul ar&tat de el vor merge urmasii sai, caressi vor aduce totdeauna aminte de personalitatea si de activitatea sa, amindoua pilduitoare. Pr, Prof. PETRU REZUS