ee ee ee poe eee Studii SFINTUL $I MARELE SINOD ECUMENIC CONSIDERATIL ECLESIOLOGICE PRIVIND TEXTELE REDACTATE DE COMISIA PREGATITOARE A CELEI DE A IlI-A CONFERINTE PANORTODOXE PRESINODALE Intr-un interviu publicat nu demult, Patriarhul ecumenic declara cé ,nu exista, intirziere in pregatirea Sfintului si Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, ci, dimpotriva, munca in profunzime, pentru ca acesta si se pregateascd intr-un mod vrednic de Orto- doxie... Toate Bisericile Ortodoxe Surori—conchidea primul ierarh al Ortodoxiei—dorese convocarea Sinodului, iar Bisericile etero- doxe il asteapta“ (,Episkepsis* X (1979), nr. 218, p. 3; ,S.0.P.“, nr. 41/1979, p. 15-16). Intr-adevar, in baza consensului unanim sta- bilit intre Bisericile Ortodoxe locale —exprimat prin hotarire pan- ortodoxa — Sfintul si Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe se afla in etapa sa pregatitoare, concretizaté — pind in prezent—prin hota- ririle celor trei conferinte panortodoxe presinodale. Inceredrile pentru convocarea unui Sinod ecumenic isi ate si ele istoria lor’. In secolul nostru o asemenea incercare s-a facut ined din anul 1924, cu dorinta ca aceastd convocare a Sinodului sa coincida cu sarbatorirea aniversarii a 1600 de ani de la intrunirea odului I de la Niceea, adica in anul 1925. Aniversarea respectiva fusese propusa de un ierarh al Bisericii noastre, Mitropolitul Nicolae al Ardealului In enciclica patriarhala din 27 mai 1924 —adresata de Patriar- hul de Constantinopol tuturor Intiistatatorilor Bisericilor Ortodoxe locale—se formulaser& si temele generale si particulare ale viito- rului ,Sinod ecumenic*, care fusese prognosticat a avea loc in anul 1925. Potrivit respectivei enciclice patriarhale, temele generale au fost : y1. Revizuirea intregii legislatii eclesiastice (a Dreptului ca- nonic) si adaptarea acesteia cu situatia prezenta a Bisericii (interna a Ortodoxiei) ; 2. Strédania, prin orice mijloc, spre comuniune si unire in iubirea lui Hristos cu toate Bisericile crestine*. Temele particulare au fost si ele catalogate si formulate astfel: ,A. Dog- matice*: 1, Dogmele Sfintelor sapte Sinoade ecumenice ramin neatii 2. Deosebirea Teologumenelor de dogme si termeni de credinta; 3. C&rtile simbolice ale Ortodoxiei (Marturisirea lui Mi- trofan Kritopulos, Petru Movila, Sinodul de la Iasi, Ierusalim etc.), au nevoie de aprobarea si decizia Sinodului ecumenic, deoarece contin in ele interpretarea si formularea dogmelor stabilite la Sinoadele ecumenice; 4. Aceeasi nevoie au de asemenea si dife- ritele invataturi si termeni ai Bisericii Ortodoxe de dinaintea dupa c&derea Constantinopolului (de exemplu, despre numarul ta nelor, despre prefacere (metusiosis), si altele; 5. Definirea marturi- 1, Vezi Bartholomeos Arhontonis, Mitropolitul Filadelfiei, Inceredri de intrunire a Sinodului ecumenie cu cincizeci de_ani in urmd, in vol. Timi kon afieroma eis ton mitropolitin Kitrous Barnabas epiti 25 ctiridi ti arhierateas tou", Atena, 1980, p. 85-92. a34 MITROPOLIA MOLDOVEI $I SUCEVET Sirii oficiale a credintei ortodoxe; 6. Despre botezul ereticilor B. Organizarea administrativa a Bisericii: 1. Importanja Sinodului ecumenic in Biserica Ortodoxa si stabilirea timpului convocarii aces tala; 2. Sinoade administrative endemice sau locale ale Bisericilor particulare (competenta si jurisdictia acestora) ; 3. Intelegerea Bise- Nicilor locale cu privire la chestiunile bisericesti speciale ivite si modul manifestarii opiniei acestora. C. Dumnezeiasca inchinare: 1. Despre c&rtile liturgice si bisericesti; 2. Dumnezeiasca,predica; 3, Tipicul (ceremonii, sfinte slujbe); 4. Timpul de cinstire (i a Duminicii sia altor zile); 5. Posturi (felul si durata acestora); 6. Sfinte vesminte si vase; 7. Pictura bisericeascd si muzic. D. Sfin- tul cler: 1. Educatia acestuia si hirotonia (calitati. virsta, autoritate etc); 2. Definirea cea mai detaliata a datoriilor si drepturilor fiec rela din cele trei trepte ale clerului; 3. Despre casatoria clericilor; ‘L. Imbracdmintea sfintului cler in interiorul si in afara bisericii ; 5. Sfinte mandstiri, monahii. E. Cele privitoare la calendar: 1. Fixa- rea pascaliei si a calendarului pe baza respectivelor lucréri, stiinti- fice deja facute. F. Diverse: 1. Chestiuni moralo-sociologice; 2. Orice alt problema bisericeascd sau teologica*?. Dupa cum se stie, lista tematica a respectivei enciclici patriar- hale a suferit ulterior transformari substantiale. Textele redactate de.Comisia Pregatitoare a celei de a Ill-a Conferinte Panortodoxe Presinodale adeverese aceast realitate, determinata de conditii obiective. Dupa cum era si firesc, raspunzind enciclicii respective, unii Intiistatdtori ai Bisericilor Ortodoxe autocefale — printre care si Patriarhul Miron al Bisericii Ortodoxe Romane —au declarat ca numai un consens panortodox poate stabili agenda de lucru a viito- tului Sinod ecumenic3. Alti ierarhi ortodocsi au cerut aminarea tn- trunirii Sinodului ecumenic, invocindu-se, printre altele, urmatoarele inotive: a) ,.Situatia bisericeasca din Rusia era haotica si se creau deed probleme, care din partile ce alcdtuiau aceasta Biserica atunct trma sao reprezinte in Sinod*; b) ,...Problema participarii sau nu In Sinod a Bisericii Bulgare, considerata a fi in schisma, sic) Cele despre unirea Bisericilor eterodoxe cu Biserica Ortodoxa a Rasari- tului din lista temelor necesita intelegere cu acestea in baza unui travalin pregatit anterior‘ *. Prin enciclica sa din 10 decembrie 1925, Patriarhul ecumenic a revenit asupra hotéririi uate in anul precedent sia propus ca Sinodul sé se intruneaseé in anul urmator, 1926, de Cincizecime, la Muntele Athos, Majoritatea Bisericilor Ortodoxe autocefale s-au pronuntat insi in favoarea convocarii unei conferinte pregatitoare. Biserica Ortodoxa Roman a fost chiar de parere cé numai in pri- vinta calendarului ar fi trebuit sa se ia o hotarire sinodala panorto~ doxa, definitiv; cit despre restul temelor, Biserica noastra a propus SA aib& loc doar o dezbatere academica, fara hotdriri, intrucit po- poareie ortodoxe nu erau pregatite pentru transformari de natura bisericeasca. tom. B, Atena, 1970, p, 1404-1405. 3 Ver Kodix ‘dioikitikon praktikon tis aghias kai ieras sinodou tou oikoumenikou Patriarheion, 1925-1926, p. 4-8; 201-202; 407-408. 4, Ibidem, p. 410, 337. alic ca la au re Dus. 20- wa lon, tou 0 STUDII 35 Actiuni razlete—intreprinse pentru convocarea unui Sinod ecumenic au urmat pina in anul 1930. In acest an s-a intrunit —la Manastirea Vatoped, din Sfintul Munte Athos —,Comisia Interortodoxa Pregatitoare“, ramasa paradigma pentru cele care aveau sé urmeze. Problema convocarii Sinodului ecumenic s-a pus apoi_ cu stringenta acuitate la primul Congres de Teologie (Atena, 1936) si la cele patru Conferinte Panortodoxe (Rhodos, 1961, 1963, 1964 si Chambésy-Geneva, 1968), unde s-a fixat o lista tematicd destul de ampla, care a preluat si unele teme din enciclica patriarhalé din 27 mai 1924 Incepind cu deceniul al saptelea —din secolul nostru — prega- tirea Sfintului si Marelui Sinod a intrat deci intr-o noua etapa, care a implicat 0 dezbatere teologica interortodoxa Intre 16 si 28 iulie 1971, ,Comisia Pregatitoare pentru Sfintul si Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe* s-a intrunit la Centrul Orto- dox al Patriarhiei Ecumenice de la Chambésy-Geneva. Aceasta Comisie a studiat temele propuse de a IV-a Conferinta Panortodoxa (Chambésy-Geneva, 1968), care fusesera retinute de pe lista votata de prima Conferinté Panortodoxa de la Rhodos (1961). Tematica de pe agenda de lucru a celor patru Conferinte Panortodoxe — reluata si studiata apoi si de Comisiile interortodoxe intrunite ulterior —a fost prezentata si dezbatuté —intr-o noua si concisa formulare — la cele trei Conferinte Panortodoxe Presinodale, in vederea stabilirii problematicii Sfintului si Marelui Sinod Ecumenic. Desigur, pregatirea Sfintului si Marelui Sinod Ecumenic in- timpina si unele dificultati, create indeosebi de implicatiile eclesio- logico-canonice. Aceste implicatii — care ramin, din nefericire, ob- stacole serioase si in calea coeziunii unitatii ortadoxe, sint datorate tocmai unor teme spinoase propuse a fi dezbatute si solutionate de Sfintul si Marele Sinod Ecumenic. Dintre aceste teme vulnerabile — propuse si argumentate cu ardoare de catre Patriarhia de Con- stantinopol — cele care privesc statutul autocefaliei Bisericilor Or- todoxe locale si diaspora ortodoxa, din Europa si America, ramin cele mai greu de solutionat De la viitorul Sfint si Mare Sinod Ecumenic, Patriarhia Ecu- menici asteapti — printre altele — si legiferarea pretentiilor ei necanonice, ca de exemplu, si aga-zisul drept de a exercita o juris dictie asupra intregii diaspore ortodoxe. Aceasta pretentie nejustif caté — afisata inc& din anul 1923 — a fost reafirmata si de Pa triarhul Athenagoras al Constantinopolului, in anul 1971. In epis- tola sa adresata unui ierarh rus din Franta, Patriarhul ecumenic isi exprima intentia vaditd de a perpetua® ,sub un nou statut canonic*$ dependenta juridic a parohiilor ortodoxe ruse din Franta, care data din anul 1931. Din cuprinsul aceleiasi epistole luim cunostintaé si de faptul ca, din luna noiembrie 1965, a fost suprimat temporar Exar- hatul patriarhal aledtuit din parohiile ortodoxe ruse din Europa Oc- cidentala, ,in scopul de a asigura intelegerea indispensabila colabor rii_panortodoxe si convocarii Sfintului si Marelui Sinod“6 In anul 5. Serisoarea Patriarhului ecumenic Atenagora citre Arhiepiscopul George (Tarassoff) de 1a Paris, in’ ,Episkepsis", no. 25-23, 2, 1971, p. 25 6. Ibidem, ‘p. 26,—————EEE————————————— 36 MITROPOLIA MOLDOVEI $I SUCEVEI 1971, Sinodul Bisericii din Constantinopol a hotrit a trece insa aceste comunitati parohiale ruse din Europa Occidental sub jurisdictia ca- noniea direct a Patriarhiei Ecumenice. Evident, o asemenea actiune necanonicd n-a mai avut darul de a asigura intelegerea indispensabila colaborrii_panortodoxe si convocarii Sfintului si Marelui Sinod. | Noi am hotarit—se preciza apodictic in epistola respectiva — de | 2 intinde, de acum inainte, protectia si grija noastra pastoral asu- pra lor potrivit dreptului (sic) pe care noi il avem asupra diasporei dupa Sfintele canoane, drept care il implic& dintotdeauna locul de intiietate al Tronului nostru si obligatia sa de a da ajutorul necesar Bisericilor care se gasesc in conditii dificile* ”, Dupa cum s-a relevat si cu alte prilejuri®, Biserica Ortodoxa doctrina si practica ei canonic& — nu cunosc un asa-zis drept al Patriarhiei de Constantinopol asupra diasporei ortodoxe, pe care sa-L legitimeze, chipurile, canoanele. Dupi cum este —indeobste cunoscut, Canoanele interzic existenta a doi ierarhi_ ortodocsi in aceeasi cetate (can. 15 I ec.; 4 II ec. etc.). Despre aceasta realitate, Patriarhul de Constantinopol a uitat insa voit atunci cind a hotarit —cu acelasi prilej —ca Arhiepiscopia Ortodoxa rusd din Europa Occidentala s4 fie trecut’ sub jurisdictia ,Tronului ecumenic prin intermediul Mitropolitului Frantei (grec, n.n.), intrucit el isi avea scaunul su in acelasi loc cu Arhiepiscopul (rus, n.n.) care conducea comunitatile (parohiale ruse)*®. In baza aceleiasi hotariri sinodale, Mitropolitul grec al Frantei era desemnat ca_,exarh_patriarhal extreordinar* 9, Din nefericire, asemenea hotariri au fost luate de Patriarhia Eeumenica si in privinta recunoasterii autocefaliei_unor Biserici Ortodoxe locale din America. Dar, toate aceste hotdariri —contrare doctrinci canonice ortodoxe —au creat si alimenteaza o atmosferA neprielnicd si pentru convocarea Sfintului si Marelui Sinod Ecumenic. tn ultima vreme, au aparut si glasuri—tutelate de Patriarhia ecumenicé —care considera ca Biserica Ortodoxa trebuie sd treacd la o forma de organizare de tip monolit, proprie Bisericii Romano- Catolice. De exemplu, Pr. prof. Demetrios Constantelos considera c& ar fi de dorit ,s& se stabileascA 0 confederatie sub autoritatea unui Patriarhat, recte a Patriarhiei ecumenice, pentru ratiuni istorice“ Fara indoiala, cultivarea unor astfel de mentalitati defuncte ale pa- nelenismului, de sorginte bizantina, are darul s subrezeasca insasi coeziunea unitatii ortodoxe, pe care trebuie sa o afirme fnsusi viito- rul Sfint si Mare Sinod Ecumenic, care rimine un eveniment haris- matic, Prin urmare, viitorul Sfint si Mare Sinod Ecumenic nu poate 7. Ibidem. 8, Vezi Pr. N. V. Dura, Patriarhia ecumenicd si autocefalia Bisericit noastre ‘de-a lungul secolelor, in ,Studii Teologice*, XXXVIII (1986), nr. 3, p. 52-31; Idem, Comunitafile ortodoxe romane de peste hotare, o, preocupare Vermanenta a’ Bisericii Ortodoxe Roméne, in Studi Teologice*, XXXVIIT (1986), nr. 1, p. 8-23; Idem, Legislatia canonica a Sinodului al H-lea ecumenic Si importanta ei pentru organizarea si disciplina Bisericii, in ,Glasul Bise- ricii", XL (1981), nr. 6-8, p. 630-671 9, Scrisoarea Patriarhului....” p. 26. 10. Ibidem 11, GC. Papademetriu, The Third International Conference of Ortho- dor Teologians, in. ,Klyronomia*, tom. 11, fasc, 2, Tesalonic, 1979, p. 535.re 1 nic ho- 35, —— STUDII 37 intrunirii, El ramine ceva mai presus de aceasta vointa, fiindea con- vocarea si intrunirea lui va avea loc doar atunci cind Duhul Sfint va binecuvinta stradania noastra, a oamenilor. Convocarea si in- trunirea Sinodului apostolic trebuie si ramina pilduitoare in aceasta privinté (Fapte 15, 28) In cadrul Conferintelor Panortodoxe, al Comisiilor Pregatitoare si al celor trei Conferinte Panortodoxe Presinodale, diferiti ierarhi si teologi ortodocsi au facut precizarea ca pretentiile revendicate de Patriarhul de Constantinopol sint neindreptatite si, deci, necanonice, constituind, totodata, si un obstacol serios in pregatirea lucrarilor convocarii si intrunirii Sfintului si Marelui Sinod: De pilda, la a Il-a Conferinté Panortodoxa de la Rhodos (1963), episcopul Basilios de Bruxelles declara ca intiietatea de onoare a Patriarhului de Con- stantinopol este de natura morala, si nu juridicd. Si numai acest primat de natura morala il indreptateste“ a avea initiativa convoca- rii Conferintelor panortodoxe. Aceasta... este deci—conchidea ie- rarhul respectiv-—cu atit mai putin un drept exclusiv®'2. Prin urmare, Patriarhul de Constantinopol nu are aceasta initiativa ,de jure‘, cum afirma unii ierarhi si teologi greci 3, ci in baza intiietatii onorifice recunoscuté—in baza consensului unanim—de pliroma Bisericilor Ortodoxe locale. Este indeobste cunoscut faptul ca Biserica noastra a avut si are 0 contributie reala Ja eforturile depuse pentru pastrarea unitatii ecumenice a Ortodoxiei si. pentru aprofundarea temelor propuse pentru agenda viitorului Sfint si Mare Sinod “. Insusi studiul de fat se inscrie pe linia aceleiasi contributii constructive a Bisericii noastre privind aprofundarea si evaluarea temelor inscrise pe agenda viitorului Sfint si Mare Sinod. In conformitate cu doctrina canonicd ortodoxa, ,... Biserica a fost infailibilé si si-a manifestat aceasta infailibilitate si inainte de intrunirea vreunui Sinod ecumenic, si in intervalul dintre Si- noadele ecumenice si in timpul de dupa ultimul Sinod ecumenic, si . aceasta insusire a ei, de a fi si de a ramine infailibilé, nu este conditionata de intrunirea sau neintrunirea vreunui Sinod ecume- nic“ ", Si totusi, necesitatea convocarii unui Sinod ecumenic a fost relevata cu acuitate si la intrunirile interortodoxe din secolul trecut, prilejuite de problema recunoasterii autocefaliei unor Biserici Or- todoxe locale si de pregitirile Bisericii Romano-Catolice pentru convocarea Conciliului I Vatican. Prin Enciclica Ad Orientalis, din 12, La Deuxitme Conférence Panorthodoxe de Rhodos, in ,Messager de VExarchat du Patriarche Russe en Europe Occidentale“, no. 12/1964, p. 6. 13. Vezi Bartholomaios, Métropolite de Philadelphie, Notes sur le fu- tur Saint et Grand Concile de VEglise Orthodoxe, in ,Proche Orient Chrétien“, tom XXIX (1979), fase. L-II, p. & 14. Vezi Arch. prof. dr. Toan N. Floca, Contributions de TEglise Ortho- doxe Roumaine a Vapprofondissement des themes de Vagenda du prochain Saint et Grand Synode, in ,Roumanian Orthodox Church News", XT (1981), no, 1, p. 3-6; Pr. prof. M. Sesan, Pentru Sfintul si Marele Sinod panortodox, in ',Mitropolia Ardealului*, XXIIT (1978), nr. 1-3, p. 44-51 15. Pr. prof. L. Stan, Importanja vechilor sinoade ecumenice si pro- blema unui viitor sinod ‘ecumenic, in ,Studii Teologice", XXIV (1972), nr. 3-4, p. 196.38 MITROPOLIA MOLDOVE! $I SUCEVEI 6 ianuarie 1848, si prin Epistola ,Arcano divinae providentiae Con- silio*, din anul 1870, papa a invitat pe ortodocsi la un Sinod ecu- menic 6 Dup& cum se stie, aceasta dorinté a ramas un deziderat_al ambelor Biserici. Un teolog romano-catolic, domi- nicanul C. J. Dumont, isi exprima parerea indreptatita ca un asemenea Sinod ecumenic s-ar putea convoca numai dupa intruni- rea viitorului Sfint si Mare Sinod, si, bineinteles, dupa refacerea unitatii ecumenice. De aceea, ,... Biserica Catolicé urmareste cu atentie binevoitoare lucrarile pregatitoare acestui Sinod, participind la acestea uneori intr-un mod discret". Evidentiind faptul ca schimbrea atitudinii Bisericii Romano-Catolice dupa Coneiliul IT Vatican a creat noi raporturi cu Biserica Ortodoxa, teologul respec- tiv marturiseste ca, ,...de-a lungul secolelor, Roma a vazut in Bise- ricile Ortodoxe rivale pe care ea s-a straduit s& le slabeasca; dato- riti unor mai bune raporturi intre papalitate si colegialitate, ea (Roma) vede de acum inainte in acestea pe surarile cu care trebuie SA se reconcilieze. Aceasta inseamna ca, departe de a privi cu sus- piciune proiectul Sfintului si Marelui Sinod, noi trebuie si vedem in acesta o etapa important& spre o coeziune necesara_ premerga- toare restabilirii comuniunii canonice si sacramentale* ". In comunicatul comun dat de cea de a IV-a Conferinté Pan- ortodoxa (Chambésy-Geneva, 8-15 iunie 1968) se preciza: 4a) Convo- carea Sfintului si Marelui Sinod al Sfintei Biserici Ortodoxe a Rasdritului va fi considerata ca scopul principal si aspiratia imediata a Bisericii; b) Pentru pregatirea Sinodului, in loc de a convoca un presinod, s& se intruneasea, prin etape, Conferinte Panortodoxe Presinodale succesive; c) Sa fie constituité 0 Comisie Interortodoxa Pregatitoare* %. In conformitate cu hotarirea de principiu luata de a [V-a Conferinté Panortodoxa, Conferintele Panortodoxe Presi nodale au sarcina de a examina, ,in mod progresiv, temele listei elaborate si aprobate de prima Conferinté Panortodoxa de la Rhodos, dindu-le forma lor definitiva de propunere*%, A IV-a Conferinta Panortodoxa a hotarit, deci, printre altele, crearea unui Secreta riat pentru pregatirea Sfintului si Marelui Sinod*, ,Constituirea unei Comisii Interortodoxe Pregatitoare* si ,distribuirea de sarcini prin- tre Bisericile locale, in sensul ca fiecare sa fie invitaté a studia, la alegere, temele“ 2! propuse pentru agenda de lucru a Sfintului si Marelui Sinod. In conformitate cu aceste indicatii de principiu, in anul 1971 intrunit prima Comisie Interortodoxa Pregatitoare 2. 16. Vezi Diac. Petre Coman, Problema sinodului ecumenic in discu- fille interortodoxe din veacul al XIX-lea, in ,Ortodoxia*, XXII (1970), nr. 1, Pp, 78-79. 17. Un théologien catholique parle du Concile orthodoxe, in ¥S.0.P. no. 47. Paris, 1980, p. 14. 18. Ibidem. 19, IV. Conférence Panor triareat Oecuménique. Chambési Chambésy, 1982, p. 121-122. 20, Ibidem, p. 125. 21, Dr, Damaskinos Papandréou, Métropolite de Suisse, Etapes princtpa- les de Ia préparation du Saint et Grand Concile de T'Eglise Orthodoxe, in Oecuménisme", no. 7, mars 1985, p. 21 22. Veri 0. Clément, Tous, préparons ensemble te Concile, in Con tacts, no. 76/1971, p. 395-422, hodoxe Réunie au Centre Orthodoxe du Pa- énsve, 8-15 Juin 1968, in ,Synodica VI", nel| ; | 5 Bo DT 39 care a precedat prima Conferinté Panortodoxa Presinodala (Cham bésy-Geneva, 1976). Din catalogul tematic al primei Conferinte Panortodoxe (Rhodos, 1961), prima Conferinté Panortodoxa Presino- dala a inscris—pe agenda de lucru a viitorului Sfint si Mare Si- nod—numai zece teme 3. Dupa parerea ecleziologilor greci, prima Conferinta Panortodoxa Presinodala a formulat si inscris pe agenda de lucru a viitorului Sfint siMare Sinod doar trei teme importante, si anume: diaspora ortodoxa, autocefalia si autonomia. Dupa parerea LPS. Sale Damaskinos Papandreou, secretarul pentru pregatirea Sinodului Panortodox, numai ,dupa ce se va gasi solutia acestor pro- bleme, care se refer la principiile unei eclesiologii sénatoase, va putea fi traita, cu adevarat, o renastere a unitatii panortodoxe* 4 Realitatea infirma insd aceasta parere, intrucit tocmai aceste teme sint cele mai vulnerabile, care au creat si creeazd obstacole in calea convocarii si intrunirii Sfintului si Marelui Sinod?. De fapt, de aceste obstacole fusese constienta si Conferinta Panortodoxa de la Vatoped (Muntele Athos), din anul 1930. A XVII-a tema a acestei Conferinte — intitulata ,,Definirea conditiilor potrivit carora se proclama si se recunoaste autocefalia unei Biserici Ortodoxe, precum _definirea conditiilor dupa care o Bisericd se declara autonoma, si deosebirea dintre autocefalie si autonomie“ %—releva tocmai aceasta realitate. Constienti de aceasta realitate, unii teologi greci contemporani— din diaspora—recunose ca urgentarea convocarii Sfintului si Marelui Sinod urmareste s& restabileascd ,ordinea ca- nonic& a jurisdictiei ortodoxe din diaspora si sa stabileascé rel Bisericii Ortodoxe cu alte Biserici, vizind unitatea crestina, si si se ocupe de asemenea si cu alte probleme cruciale“2” ale omenirii de asta Privind retrospectiv hotaririle primei Conferinte Panortodoxe Presinodale — si materializarea lor in viata Bisericii Ortodoxe — sintem indreptatiti sé conchidem ca acestea au izbutit sd dea un impuls povitiv viitorului Sfint si Mare Sinod, si reactiveze relatiile intercrestine si miscarea ecumenica in vederea eforturilor comune pentru refacerea unitati crestine si s& constientizeze intreaga ome- nire crestina in respectul persoanei individuale, promovind 0 co- laborare tolerant intre ortodocsi si credinciosii altor religii ‘A Il-a Confernté Panortodox Presinodala (Chambésy, 1982) 23. Vezi rev. .Episkepsis", 15 décembre 1976. 24, Le Saint et Grand Concile de VEglise Orthodoxe. Etat de sa_pré paration, in_,Etudes Théologiques", I. Eglise locale et Eglise universelle, Chambésy - Geneve, 1981, p. 225. 25, Vezi Prof. VI. Pheidas, L’Eglise tocale — Autocéphate ou autonome — ‘en communion avec les auires églises. Autocéphalie et Communion, in ,Btu- des Théologiques* I. Eglise locale et Eglise ..., p. 141-150. 26, Viitorul Prosinod al Sfintei Biserici Ortodoxe, in Candela‘, XLIT (1931), nr. 4-12, p, 218. 27. G. C. Papademetriu, Theological Reflections on the Fourthcoming Great Council, in The Greek Orthodox Theological Review“, vol. XXIV (1979), nr. 2-3, p. 95-97. 28. Prof. dr. Damaskinos Papandréou, M Saint et Grand Concile de VEglise Orthodox p, 223-224. étropolite de Tranoupolis, Le Etat de sa préparation...ee 40 MITROPOLIA MOLDOVEI $I SUCEVEI a abordat trei din cele zece teme ® inscrise in catalogul tematic al primei Conferinte Panortodoxe Presinodale. $i hotaririle acestei Conferinte au constituit o etapa importanta in procesul de prega- tire a lucrarilor viitorului Sfint si Mare Sinod. Studiile si comenta- rile aparute sint relevante in aceasta privinta ‘A Ill-a Conferinté Panortodoxa Presinodala, care a fost si ea precedaté de intrunirea Comisiei Interortodoxe Pregatitoare, si-a desfagurat lucrarile la Centrul Ortodox al Patriarhiei Ecumenice de ja Chambésy-Geneva, intre 15 si 23 februarie 1986. La aceasta Co- misie, Biserica noastra a fost reprezentaté de doi profesori de la Institutul Teologic Universitar din Bucuresti, Pr. prof. Dumitru Popescu si Pr. prof. Ion Bria, care—in prezent— isi desfasoara activitatea in cadrul Consiliului Ecumenic al Bisericilor de la Geneva In conformitate cu procedura de lucru stabilité, Comisia In- terortodoxa Pregititoare are misiunea ,de a veghea la pregatirea, circularea si revizuirea rapoartelor-propuneri, apoi de a programa si organiza insusi Sinodul*™, recte viitorul Sfint si Mare Sinod. In baza hotaririlor de principiu stabilite de a II-a Conferinta Panortodoxa Presinodala, Comisia Pregatitoare si cea de a IIl-a Conferinté PanortodoxA Presinodalé au avut inscrise pe agenda jor de lucru urmatoarele patru teme ; 1. Readaptarea prescriptiilor bisericesti privind postul potrivit cerintelor epocii actuale; 2. Rela- tiile Bisericilor Ortodoxe cu restul lumii crestine; 3. Ortodoxia si Miscarea Ecumenic&; 4. Contributia Bisericilor Ortodoxe locale la realizarea idealurilor crestine de pace, libertate, fratietate si dra- goste intre popoare si suprimarea discrimindrilor rasiale* >". In cuvintul de deschidere a lucrarilor, [.P.S. Sa Mitropolit Hrisostom de Myra — delegatul Patriarhiei de Gonstantinopol si Presedintele Comisiei Interortodoxe Pregatitoare —a jalonat, printre altele, punctele de vedere orientative si directorii asupra celor patru teme. Referitor la prima tema, L-P.S. Sa a relevat ci postul a fost rinduit ,de Mintuitorul, de Sfintii Apostoli si Sfintii Parinti, si de aceea ,este obligatoriu pentru orice crestin osirduitor s4_atingé desavirsirea trupului si a sufletului, si indeosebi pentru tagma preo- teasc a monahilor“. Posturile consfintite de Traditie trebuie deci 4si fie observate cu strictete*. Biserica are insa latitudinea de a 3plica principiul iconomiei, ,dupa persoand si de la caz la caz“®, si 29, Vezi Chambésy: Il-e Conférence panorthodoxe préconciliaire (3-12 sept, 1982), in ,Episkepsis*, XIII (1982), no. 279, p. 2, 10; Documents. Vers le Saint et Grand Concile orthodoxe. La deuxitme Conférence panorthodoxe préconciliaire (Chambésy, 3-12 sept. 1982), in_,lstina", XXX (1985), no. 2, p. 148-152; Pr. N. V. Dura, Impedimentele la casatorie in lumina hotaririlor telei de a II-a Conferinge panortodoxe presinodale, in yMitropolia Banatului*, XXXIV (1984), nr. 7-8, p. 404-416; Tdem, Data serbarii Pastilor in lumina hotartrilor celei de a il-a Conferinge panortodoxe presinodale, in ,Mitropoli Banatului*, XXXV (1985), nr. 3-4, p, 166-172. Prof. St. Harakas, Le Saint et Grand Concile de V'Eglise Orthodoxe aura-t-il jamais lieu ?, in. yEpiskepsis*, X (1979), no. 222, p. 10. 31. Vers Ia convocation de a Commission interorthodoxe préparatoire et dela II-e Conférence panorthodoxe préconciliaire, in ,Bpiskepsis*, XVI (2985, no. 346, p. 3-4 32, La Commission interorthodoxe préparatoire au Saint et Grand Con- cile de PEglise Orthodoxe stest réunie 4 Chambésy, du 15 au 23 février 1986, in ,Episkepsis", XVII (1986), no. 351, p. 5.are ire VI on- 086, Ber UD NT AL in privi ita postului. Despre relatiile Bisericilor Ortodoxe cu lumea crestina, LP.S. Sa a declarat ca acestea privesc ,dialogurile bilate- rale, dialogurile dragostei si adevarului urmate de Bisericile noastre cu ceilalti'crestini: romano-catolici, vechi catolici, anglicani, lute- rani, vechi orientali, ... si reformati*. Cu acelasi prilej, LP.S. Sa a amintit si de unele dificultati pe care le intimpina dialogul cu Biserica Romano-Catolici. Pe viitor, a opinat I.P.S. Sa, si se aleagé_,temele dialogului nu numai dintre cele care unesc cele doua Biserici, ci si dintre cele care ne separa, pentru ca acest dia- log s& fie un dialog adevarat intre cele doud Biserici separate si nu o simpla descriere a punctelor lor de convergenta...*4, Privitor la cea de a treia tema, Presedintele Comisiei Interortodoxe Pregati- toare a declarat ca respectiva Comisie ,este chemata a face 0 noua evaluare a relatiilor dintre Ortodoxie si Miscarea Ecumenica, a evidentia rolul constructiv al Ortodoxiei in Miscarea Ecumenica, a afirma contributia acestei Migcari la restabilirea sentimentelor de apropiere, de solidaritate, fratietate si unitate intre Biserici; ea este de asemenea chematé — conchidea I.P.S. Sa Hrisostom de Myra—s& releve toate aspectele pozitive si negative in cdutarea comunaé a mijloacelor de unire, in expresia comuna a credintei apostolice si in acceptarea unor invatdminte esentiale si capitale ale Bisericii primare pentru Bisericile si Confesiunile care alcatuiese C.O.E. (Consiliul Ecumenic al Bisericilor, n.n.) si cu care Ortodoxia. Biserica cea Una, Sfinta, Catolied si Apostolicd, se afla in dialog multilateral 35, Despre tema a patra, acelasi ierarh ortodox a pre- cizat ca includerea ei printre temele Comisiei_,este 0 hotarire in- teleapta, inspiratd de Duhul Sfint‘, fiindca problema pacii ,preocupa intreaga opinie public la nivel mondial si se afla la inima credin- ciosilor Bisericii* *. ,Misiunea noastra prezenta—conchidea LP.S. Sa—consté in a da’ marturie ortodoxa asupra acestor idealuri... —de pace, libertate, fritietate, dragoste intre popoare si de supri- mare 2 multiplelor aspecte de discriminare—si de a face cunoscutd tuturor pozitia Ortodoxiei asupra acestor chestiuni arzatoare...“ 37. In Comunicatul publicat de Comisia Interortodoxd Pregati- toare se preciza ci ,sarcina Comisiei a fost aceea de a se ajunge Ja un punct de vedere unitar al ortodocsilor asupra acestor teme...‘« 38. Intr-adevar, Comisia a elaborat patru texte teologice, care exprima punctul de vedere unitar al ortodocsilor asupra celor patru teme inscrise pe ordinea de zi a lucrarilor, si le-a supus — prin Secreta- riatul pentru pregatirea Sfintului si Marelui Sinod— spre studiu si referire celor 14 Biserici Ortodoxe locale, si apoi celei de a Ill-a Conferinte Panortodoxe Presinodale. In concluziile rapoartelor intocmite de I.P.S. Sa_Mitropolit Damaskinos al Elvetiei, Secretarul pentru pregitirea Sfintului_si Marelui Sinod — pe baza unui examen comparativ al referatelor in- tocmite si inaintate de Bisericile Ortodoxe locale — s-au_precizat. printre altele, urmatoarele: a) Termenul readaptare nu trebuie luat in nici un caz in sensul de abolire a unuia sau mai multor posturi 33, Ibidem, p. 6. 34, Ibidem, p. 7. 35. Ibidem, p. 8. 36. Ibidem. 37. Ibidem, p. 8-9. 38. Ibidem, p. 2.