REVISTA TEOLOGICA, ortodox, incepénd cu cele dintai fMclii de invataturd si slova romé- neascd si pan in vremea noastra. Bragovul ortodox agteapti 0 asemenea prezentare, iar noi dorim autorului Iungime de zile si putere de muncé si ne-o poatt da. Preot Prof. VASILE COMAN ® Dr. Petru Rests: DESVOLTAREA DOGMATICA. Cernauti, Tip. Glasul Bucovinei, 1938; p. 141, Pretul? De cativa ani incoace, se inmalfese mereu la noi monografiile din domeniul teologiei sistematice. Printre aceste monografii, se ingirue cu cinste si lucrarea Par. Dr. Petru Rezus, intitulat’ Desvolfarea dog maticd. In veemurile noastre de clatinare a multor aseziri sinatoase, cand vantul innoirilor gresite sufli cu destuli trie, problema, pe care 0 trateazi aceasti carte este cat se poate de actual. Precedata de un bogat index bibliografic, cartea prezint& 0 fe- riciti oranduire si inchegare a materialului tratat. Primele dou’ ca~ pitole cuprind puncte de prezentare introductiva, menite si faci mai usoara infelegerea problemei tratate. Fixand originea, natura si pro- prietitile dogmei, autorul se rosteste impotriva staticei dogmatice sf pentru dinamica sau progresul dogmef. Cresterea continu in infelegere si noua formulare a adevarurilor revelafiunii divine de citre Bise- ried se numeste desvoltare dogmaticd. Dup& aceste nofiuni introductive, autorul trece la insasi pro- blema evoluffei dogmelor, a céirei trafare o imparte in dou parti sf anume partea I; Problema desvoltarit dogmatice in decursul timpurilor (p. 3895) si partea If: Desvoltarea dogmaticd ortodoxd (p. 96—138). Dupa cum indic& si titlul, partea T se ocupa eu istoricul problemei. Cu citate bogate, autorul ne infatiseazt chipul evolutiunii dogmatice in sf. Scriptura ‘a T. N,, in patristic si in sinoade, trecind apoi la ampla expunere si sumara apreciere si critics a Fonului dogmatic al dlui L. Blaga. Dupa ce gi-a progatit in felul acesta calea, autorul trece la in- sul miezul problemei, expundnd doctrina ortodoxa cu privire la evo- lufia dogmelor. Dogmele evolueaz& dela implicit la explicit; ele pro- greseazA in formulare, in fixare definitiva si in predare. In desvol- tarea dogmaticé, Biserica e condusi de sf. Duh, care garanteazi in- failibilitatea definitilor sale. Cat priveste factorif evolufiunii dogmatice, acestia sunt: sf. Duh ca factor principal, practica crestint (trifrea invijiturilor creptine), rafiunca umana gi erosiile. Fazele prin care trece 0 dogm& in evolutia sa sunt; Faza primordial a adevérulul revelat, faza a doua a adevirului discutat, faza a trela a adevarului dogmatizat si faza a patra a viitorului dogmel. Dupi ce se ocupa de criteriile evolutiunii dogmelor, autorul trece la teologumene, pe cari le defineste si caracterizeazi in comparatie cu dogmele. De inche- ire —in fafa actualei stagndri a evolutiei dogmatice in Biserica orto- doxi, — autorui insisté asupra necesititii reinofrii desvoltarii dog- 116REVISTA TEOLOGICK imatice, preconizind un dogmatism now yc exteriorul eritie ortodox” gi .ca interiorul spirit si viata cu adevirat crestin’”. In tratarea problemei, autorul foloseste atat metoda teoretica @ priori, plecand dela ceeace invata Biserica ortodox’ despre imutabi- litatea substantialé a dogmei, cat ‘gi metoda istoric a posteriori. Ca wistee anghialare ale problemel evolutiuali dogmatice, tanérul teoiog stabileste; Valoarea divina, valoarea intelectuala gi desvoltarea f6ré schimbare substantial a. dogmelor. Bogata in informatii, scrisd intr’ aleast finutd stiinfificd sipeo linie riguros ortodoxa, lucrarea aduce o reali contributie la cu inet Deobleme alat de importante si de actuale. Din intregul eh, feral Sdesprinde clar conceptul.ortodox alevolutiunil dogmelor Girea fondului gi imbogatirea formei. Harnicia Par. Dr. P. Rezug este 0 aspri judecatt la adresa tine- rilor ce-gi' irosese puterile in ‘preocupiri nedemne de ei, CORNELIU L SARBU cf idan ¢ Coriolan Petranu, Professeur d'histoire de l'art & !'Université de Cluj, Inspecteur honoraire des musées: L'ART ROUMAIN DE, TRAN- SYI'VANIE, vol. I: Texte (Extrait de La Transylvanie") Bucarest, Jmprimeria ‘National 1938; p- 96. Lei ? Spunea cineva ch un popor igi justitics dreptul la existenté, la plmintal: pe care-qi xostueste viaja, nu numai decat pe calea a Refer a forjei, ef mai intai de toate prin spiritualitaten Ini, prin maeiotsatele Ind gi prin toat’ poesia trecutulul stu, oglindlls cu pri- moritd in monumentele de arti specific nafionalé gi cari il tmpodo- bese ogorul inci de sub streagina celor mai trecute vremurl. Ravnitorul cercetitor al trecutului si prezentului nostra arde- enese — pe taramul artei bisericesti i profane — dil prof., univ. tn" Goriolan Petranu, care a adus numai cinste Universitatii cluiene, Gupdce prin cele peste 25 Iucrist scrise in diferite limbi a Best qapectutk arta roménilor ardeleni si peste hotare, in studiul de fas ne Infafigar’, cu aceeagl nescizuth predilectic, adevarata realitate a artel romanesti din Transilvania, cu tot trecutul el. Dack trecutul ne-a fost aga cum “il stim cu tofii — greu in cumpiina nevoilor — #i dacd tot ce se ficea din, partes Rominulat seine socotit ca al sau, ci al Ungurului, chiar sf specificul de arti 2e ineascd era socotit ca produs de arti ungard. Si aceasta, pentruck Forvera conducerea, Ba mai mult: artei romanegt! in toaté puritates oF Ga dat prea muse atentle, intrucdt acolo unde era, in satul Si, Munte, era inaccestbild cercetarilor minufioase ale celor pastonal ae Mudiu, Abia dupa intregirea romaneascd dela 1 Decemvrie 1918, SSu pus bazcle de studiu ale artel romanegti: catedre gf muzee, ‘Din acest studiu se pot cunoaste urmitoarele lucruri; Poporul rominewe din Transilvania a avut de indurat o grea incercare din partes stipnirii maghiare, Datorit& faptulul c'a fost de religle orto- 117