SISTEM DE DOGMATICA AL BISERICE] CRESTINE ORTODOXE A RESARITULUI. Acesta este titlul celui mai now tractat de dog- matica aparut la Atena in ultimele dile ale anulut trecut 1903. El este datorit distinsului si eruditului dogmatist Zicu Rosis, doctor in teologie $i filosofie si profesor de dogmatica la Universitatea din Atena pila seminariul teologic din acel oras (Rizarios Scholi). Scrierea D-lui Rosis implineste un mare gol in literatura teologica a_bisericilor crestine ortodoxe, caci daca unele ramuri a le teologiei sati cultivat in- tru _cat-va in sinul acestor biserici, in timpurile din urma, pe tarimul literaturei dogmatice s’a facut prea’ putin, ca si nu dic aprope nimic. In Biserica ndéstra Romana totul s’a marginit a- prope numai la traduceri. Ast-fel dupa vechea tra- ducere din ruseste a réposatului intru fericire Mel- chisedec, episcopul Romanului, am avut de inregistrat traducerile dogmaticilor lui Filaret si a lui Silvestru episcop de Canev. Prima se datoreste P. S. Episcop al Argesului Gherasim, facuta dupa traducerea francesa; Biserica OithodoxA Romana : 41252 SISTEM DE DOGMATICA Motival pentra care Dogmatica acésta n’a pulut fi edata nici mat Inainte, nicl mal tardit, il pot intelege mai ales cel ce se ocup in adevér cu stiinta si adevéra{il teologl; aceja cari cunosc ca fn orl-ce lucrare a stiinfel umane, dar mat ales in alcatuirea unui sistem de Dogmatica al Bisericel Crestine Ortodoxe, nu este tocmal lesne realisarea desavir- gita a idealulut; ci numai apropierea de el, prin o munca continud de ani indelungati si un studi: neintrerupt de lu- crare si prelucrare In ori-care stint’ a Teologiel, dar mal ales in Dogmatica, alcAtuirea unul sistem este una din lucririle cele mal grele,» mai ales in starea actuali a literature! ndstre teologice. Tar cind dic Dogmatici, nu tnteleg o simpli expunere is- toric’ a diferitelor dogme ale Bisericel ndstre, pentru ca 0 ast-fel de expunere nu cere alt, de cat o cunostin{a exact ‘a invétaturilor Bisericel despre credinta crestina ortodoxa, pe basa Sfintel Scripturi si a Sacret Traditiun! a Bisericel; © cunostin{a a simbolulut si a diferitelor hotarirl a sindéde- Jor ecumenice despre credin{a precum gi a marturisirilor de credinti, compuse s’ai aprobate de catre sfintele sindde a le Bisericel ndstre in sec. al XVil-lea. Dogmatica, presupuntnd gsi avénd de obiect desvoltarea istoricé a dogmelor in Bisericé, precum si basa lor drépta note, Inate, preoam spuneeditoral, de la oursal meti de Dogmaticfa-1 out la Universitate, intre anil 1882—8%; dar chiar gi notele sale ay fost necomplecte gi neexacte. Chiar o simplé aldturare a acelu! text de Dogmatics litograflat citre acest sistem de Dogmaticd, po care'l edat, arata area deosebire ce existi gi separi pe una de alta. De asemen pe de alti parte, am véqut cu bnourie, c& in ére-carl publicatiun! bi- sericagtl din ultimif ant s'ati dat la Inmin& unele note din manuscriptul meti de Dogmatic’, pe care’l predati la Universitate, preoum gi din di- ferite publicatiunt i tractate ale mele, Publicarea ins a acestul tem de Dogmatic’ va precisa sper gi va da lumind doritd asupra tiunilor ce s'ati pulbicat, gi pe care autoril lor at voit s’o albé din cursurile mele gi din notele, ce ati publioat din tractatele mele dog- matice,SISTEM DE DOGMATICA 1253 gi adevérata, explicaté din Scriptura, ea are si un caracter istoric, intru at&t insa gi in tntelesul pe care’l ati despre ea ‘primil_ el intemeitorl, Origen, Grigorie al Nise!, loan Damas- chin gi infeleptil parint!, cari ati desvoltat in mod filosofic si teoretic dogmeleé esentiale al Crestinismulul, ca Marele Atanasie, Vasilie cel Mare, Grigorie de Nazianz si altil, precum si cel mal insemna{i gi cel mal distins! teologi german! din dilele néstre. Dogmatica dar, dupa intelesul el adevérat si deplin, nu », este o simpla gtiin{4 istorica, ci in deosebi si prin excelenté stiin{aé teoreticd; ea are prin urmare nu numal caracter is- toric si bisericesc, dar mai ales filosofic si teoretic. Apot Dogmatica ocupandu-se si cercetand cele mai inalte ces- tiuni, cu carl se ocupa filosofia gi in deosebi metafisica, ea primeste tot ce diferitele sisteme ale filosofiel invaté drept despre Dumnedeii, lume, materie, spirit etc. Dar prin prin- cipiile ei sigure si sanatése ale invétaturei crestine, tndrépta tol. ce este gregit in acestea gsi complectézi téte lipsurile. Dect Dogmatica, aprépe in tote cestiunile, pe cari le cerce- téza, se intalneste cu filosofia si cu diferitele sisteme filo- sofice. Dar Dogmatica are leg&turé, nu numai cu filosofia, * dar chiar gi cu stiinfele naturale, ba inca legatura stransa, pentru c& sunt multe cestiuni, ca de exemplu, adeverirea lucrurilor cosmologice, cestiunile despre creatiunea lumel, a materiel si a spiritulu! etc. in care Dogmatica vine in a- “ tingere si in legatura directé cu stiintele naturale. Pe langa dificulta{ile, care provin din stransa legituri a Dogmaticei catre ramura Ermineftica gi mai ales Istoricé a Teologiel, catre Filosofie gi stiinfele naturale, compunerea unei Dogmatice stiintifice a Bisericel Oriodoxe a Résaritu- luli, are gi alte multe greuta{{ in destul de marl, pentru ci Dogmatica ca sistem nu a fost cultivaté in destul in Biserica Ortodoxa a Résaritului incd din sec. VIII; mai ales din tim- purile dupa caderea Constantinopolulus, studiul Dogmaticel,1254 sisTEM DE DOGMATICK desi nu a lipsit cu desivirgire, dar precum téte stiintele att fost negligeate, cu atat mal mult s’a_ negligeat cultivarea Dogmaticel ca sistem. In diferite timpur! s’at facut incercirl, din partea teo- logilor elin! gi rusi, pentru a compune sisteme de dogma- tic’ ortodoxa, ca de exemplu: din partea Elenilor loan Con- done, care a trait pe la jumétatea secolulul al XVIII-lea Athanasie de la Par, care a scris 0 Dogmatica pe baza ma- nuscriptulu! de Dogmaticd al dascalulat sé Engenit Bul- garis *) gi altele, ins& tote aceste dogmatice, ca si aceea a teologulu! Rus, Theofan Procopovici, edata tn latineste, fiind compuse dupi metoda scolastica a evulul medi, me- toda care se pastra inca in Italia, sunt cu desavirgire im- perfecte gi dupa importanta lor stiintificd, nu se pot compara cu dogmaticile teologilor germani al sec. XIX-lea. De asemenea si voluminésa Dogmatica a teologulul Rus, Macarie, care s’a tradus gi in frantuzeste si a carel pres- curtare s’a tradus si in Elineste de catre Archimandrital Neofit Paghida (in Athena la 1882), dupa cuprinsul el este conforma cu invé{atura Bisericel Ortodoxe a Résiritulut, dar dupa metod gi importanta stiintificd nu se pote compara cu dogmaticile contimporane 4 le teologilor germant *). Ca si orice lucrare stiintifica, de asemenea si ori-ce scriere dogmatici, pentru ca s& alba valore stiintifica, tre- 1) Aci antoral face urmétérea not: ,Cat este de imperfect’ Dogma-> tica Ini Engeniti Bulgaris, edat’ la Venetia in an. 1872, sub titlul Teologia Ini Eugenitt Bulgaris, edati de citre ‘Archimandritul Agatan- ghel Leontopol, se invederézi, nu: numat din cuprinsul ef, of gi din semstbrele cavinte, pe carl se dice, o& le-ar fi spus citre disoipolul sé, Gund V'a Tugat i'l permith imprimarea manuscriptalat de dogmatic’, pe care el il preda: Sd nu-mi faci de ragine patranefele*. In ade- ver Dogmatica acésta a lui Engenitt dup& valérea sa este departe de Tacrarile filosofice gi mal ales de logica lui Eugenit Bulgaris. 2) Aci autoral face urmétérea nota: In limba rus& s'ati edat gi alte Incriti dogmatice ca de exempla a Inf Silvestra ete. dar fiind-ci a- cestea, pre cét tit, nu s'ati tradus nicl in frantuzegte, nici in limba. germani, nicl in cea elenici, na eunose conprigsal lor._ SISTEM DE DOGMA'TICA 1255 bue 9% fie compus& dupa cerintele gtiintifice a le timpulut. Prin urmare si Dogmatica Ortodoxa a Bisericel Résiritulut, ca sistem stiintific, nu trebue si se marginéscd pur §i sim- plu numai intru expunerea exacti si istorica a dogmelor Bisericel, ci trebue ca sa desvolte, s& clarifice si si dove- désci, pe cat este posibil, adevérul cuprins in ele, prin cercetarl si studi! teoretice, expunénda-le in mod metodic, aratand principiul fundamental de unde fie-care dogma de- __ curge, raportul care’l are cu acest principit si legdtura gi unitatea cu cele-l-alte dogme, aritand tn acelay timp gi ra- portul dogmelor cu diferitele sisteme a le filosofiel gi cu descoperirile stiintelor naturale *). Lucrarl seriése de dogmatica, ca sistem complect at edat ta dilele néstre mal ales teologil german, att acelu, cari apartin Bisericel papale, cat gi cei protestan{i. Din studiul acestor scriert dogmatice si mal ales al teologilor protes- tanfl, forte mult se péte folosi teologul ortodox, in cerce- tarea stiintifica gi in expunerea metoilica a dogmelor. Dar laras!, fiind-ci’ aceste dogmatic! germane sunt compuse, sat in sensual dogmelor Bisericel Romane, sat in sensul dog- melor protestante, teologul ortodox, usand de ele, se pote ca pe langi foldsele, ce le pote scote din ele, intra cerce- tarea stiintific’, se pdte intampla s& se si pericliteze, in- _ trodacéad adic& in Dogmatica Bisericel orlodoxe a Résari- »stulut, lucruri stréine de spiritul el; se péte sa introducd dogme gi invétaturl sati de la papistasl, sai de la protes- tanfi, pentra ci forma stiintificd tn aceste scrierl este forte 1) Aci autoral face urmétérea not: ,Dogmatica, ca sistem gi introg. complest, presupane cunostinta olard gi desvoltarea fie-cirel din oostin- nile dogmatice; in acelag timp tété Lamarirea gi desvoltarea lor trebuo Ficut& nu separat de intreg, ci in raport gi dup’ legituri cu el. Deol compunerea unul sistem de Dogmatici presupune necesarminte ounog: tina diferitelor tractato, despre diferitele cestiunt dogmatioe, atat dap raportal lor intre dinsele, oft gi dapk legétura ou intregal sistem al Dogmaticel“.1256 SISTAM DE DOGMATICA strains legaté cu cuprinsul fie-cdria din aceste dogmatici. Acelag pericol este gi in compunerea unel istorii bisericestt de exemplu; precum gi a altor scrierl teologice, cand se Iintrebuin{éza scrierl si ajutére eterodoxe, caci atat istoria bisericésca, cat si cele-l-alte scrieri teologice sunt compuse in spiritul Bisericel, cdria apartine fie-care scriitor. Pericolul insi este nedescris mal mare ia Dogmatica, pentru ca aci este posibil ca si se confunde dogme gi invéfaturi eterodoxe gi si se ia drept dogme a le Bisericel Ortodoxe. Dar iaragt un ast-fel de pericol este numal pentru acela, care nu cu- noste adevératul spirit, adevératele principii si dogme ale Bisericel Ortodoxe de Orient. Este numai pentru acela, cart nu pot distinge principiile si dogmele acestel Bisericl dea celor-l-alte Este numai pentru acela, cari nu cunose cu- vintele Apostolului Pavel, care dice: «Ca crestinii cel ade- véra(I gi deci teologil ortodoxi, trebue a cerca téte, dar a pastra adevérul» (I Tesal. V, 21). Neaccesibil de cercetar! teologice si expunert stliintifice este numal acela, care nu are nicl un ideal adevérat si sincer, nu are nicl o iaspiratiune si nu este capabil, ca s& disting’ in o scriere stiinfifica a eterodoxilor forma el sti- in{ifica si metodul, de cuprins, gi nicl pote schimba, tn- drepta gi apropia cuprinsul scrierilor eterodoxe catre ade- vératul spirit al Bisericel nostre. Acela care nu slie c& compunerea stiintificd este produsul unui studit aprofundat si continua. Dar Dogmaticile, Istoriile Dogmelor gi mai tote scrierile teologice, scrise tn limba germana, nu se deosibesc intre ele numa! dupa principiile dogmatice a bisericilor carora apartin autoril lor, ci $i dupa inyétaturile teologice si filosofice, dupa principiile gi metodul special al autorilor lor. Ast fel unit din teologii germani admit ceea ce este supranatural tn Crestinism, in{elegéndu-se drept, altil din contra néga tot ce este mal presus de natura gi confundandu’l tu ceea ce: + age =. SISTEM DE DOGMATICA 1257 este contra naturel si contra ratiunel, se silesc a explica tote dupa ratiune (rationalism) sat tn mod natural (natu- ralism), alti faras!, impreuna cu Schleiermacher, deosibese cu desivirsire Teologia si Dogmatica de Filosofie, tar altil le unesc mal mult sati mal putin, ba unif chiar le gi identi- fici. Altit din contra, in Dogmatica se conduc de vedert gi principil panteistice, tar alli de principil deiste (deism). A- pol, uni! socotesc religiunea ca un fenomen psichologic, sati « intamplator gsi trecétor, siti necesar. Altil Jarasi ca un punct ” @> trecere al migcarel dialectice al ideel. Altil din contra socotesc religiunea, precum gi sentimentul absolut, de care ea depinde, sai ca un mijloc de trecere, pen'ru tnaltarea omului de la o dependen{a externa citre libertate, sat ca mijloc al eliberaref omulul de relele fisice si morale, sai ca mijloc de prosperitate si fericire a sa, ca mijloc practic al unul scop. 6re-care, nu insa si ca ceva, care are tn sine 0 valore Ore-care; ca cum adica religiunea nu ar ayea tn sine nicl o valdre, credénd ca ea nu pote s& fie un concept de cunostin{a obiectiv al adevérulu! metafisic, ci numat al cunostintei subjective. Teologul ortodox, care intra tn labirintul acesta al dife- Titelor veder! filosofice gi teologice, al principiilor gi opiniu- _hilor, cuprinse in aceste dogmatic! diferite, cu gret pote ~ $8 parcurga $i sa trécd prin t6te aceste circumvolutiunt gi “7s Yasi nevatamat si in intregime conform cu vederile cre- dinfel ortodoxe, daca nu va avea cu sine, ca si Tezetl, un conducétor, dac& nv va avea pietate crestind neclintita, constiin{a sincera crestind ortodoxa, tnsotita de o purtare sinatosi, in conformitate cu credinta crestina ortodoxa gi © cultura adevérata si sincera filososici si teologica. Dar teologul elin ortodox in escursiunile sale, se pdte intampla sa afle gi un teren propritt pentru sine; el pdte afla scrierl a unor ast fel de barbati, cari att unit cu pie- tatea crestind gi un spirit sinatos cregtinesc gi stiin{ific;1258 — SISTEM DE DOGMATICA el pote afla scrierl a unor teolog! distinsi, cari formati pe basa unui studi aprofundat al scrierilor, atat al filosofilor grecl, cat si al pirintilor grec! al Bisericel, s’ati ridicat con- tra ideilor gi principiilor anticrestine, expuse sub masca filosoficd si teologica, de multi teologi moderni ‘). Teoria gliintifica a acestor erudifi teologi, se basézi ma! ales pe teoria stiintifica si sanatésA a parintilor greci, a le caror scrierl, el in mare parte le ati aprofundat gi acésta teorie a parintilor greci ei ati desvoltat’o in parte mal departe, in conformitate cu desvoltarea si cerinfele stiintel timpulut. De sigur tns& acésla desvoltare mai departe, facéndu-se mal mult tn conformitate cu principiile si dogmele Bisericel lor, carl in multe se deesibesc de principiile dogmelor Bisericel Ortodoxe a Résdritulul, nu este in totul o desvoltare drépta. si sincera in spiritul dogmelor p&rintilor grecl. Dect teologul ortodox este dator si gaséscd acele puncte, in carl teoria gtiintifica a acestor disting! teologi este conforma cu a pa- Tin{ilor si comparand cu acésta desvoltarea ulteriéra, ce el fac, sa cundsc& intru cat ea este o continuare sali o con- secinfa neaparata a teoriel stiintifice a parintilor, precum gi intru cat se deosebeste sati se departézd de acésta, a- vénd o tendin{é noua si o nova direcliune, conforma cu diferitele principii si dogme a bisericilor lor *). Decl dar, precum desvoltarea teologiel germane este in” multe parti a le el o continuare a teologiel parintilor greci, +4 tot ast-fel si desvoltarea filosofiel germane, in raportul el” 2) Aci autorul face urmétérea not’: ,Ast-fel de soriert sunt férte multe, mai ales ale lol ©, Nitzch, Martenson, Frank gi ale celor dot Dorner, tat gi fit, carl recunoso ca drépt& tendinta Bisericel Rés&ri- tulul, odtre o cunostinfa obiectiva a Cregtinismulul, Se lupti in aoelag timp contra tendinjel Ia cari nizuese forte mulf{ teologi germant“. 2) Aci autorul face urmétérea noti. ,Puncte comune a le atingerel teorie! filosofice gi teologice a teologilor’ germant, oltre filosofia voche i cltre teoria stiintificd a pirinfilor greof, sunt adnotate in acésth dogmaties asupra multor diferite locuri din scrierile Int Rlaton, Aris- totel gi a plrintilor Biserice!. Téte sunt puse jp note: 5SISTEM DE DOGMATICA 1259 c&tre Teologie si mal ales citre Dogmatica, fiind strans le- gate, este 6re-cum o continuare si o desvoltore mat departe a filosofiel elenice, dar ea a luat in 6re-care puncte o des- voltare gi o directiune noua grezil4, precam dovedesc scrie- rile a multor filosofi germani, mai ales Trendelenburg gi August Dorner, carele a scris nu numal scrieri filosofice, Ga: si teologice, dovedind departarea si directiunea gresiti a multor teologi germani de parinti! grect. Compunénd acest sistem de Dogmatic’, am avut in ve- dere, pe de-o parte scrieriie pirin{ilor si dascalilor Bisericel, in deoscb! pe Atanasie cel Mare, Grigorie de Nazianz, Va- silie cel Mare, Grigorie al Nisel, Ioan Dascen, pe Fotitt cél Mare, pe teologil Ioan Furna, Efstratie al Nicel, Nicolae al Metoney gi altil, cum gi hotiririle si marturisile de cre- din{i ale sinédelor ecumenice gi locale ale Bisericel néstre Ortodoxe, lar pe de alta dogmaticile gi scrierile istorico- dogmatice ale teologilor germani din timgurile mal not ca, Schleiemacher, C. Nitzsch, Rothe Kahnis, Klee, Kuhn, Mar- tensen, Liepsius, I. Dorner, Neidner, Baumgarten, Crusius, Miinscher, Neander, Harnach, A. Dorner si alfil. Din aceste scrieri am Juat.si am imprumutat multe, tn expunerea gi cercetarea metodica si stiintifica a multor ces- tiuni dogmatice, mai ales a acelor dogme, cari sunt comune »~ aprope tutulor bisericilor crestine. In totul insé am urmat in acésté dogmatic’ un mod si disposifiune speciala. Ca gi orl-ce lucrare noua, tot ast-fel si acést4 lucrare dogmatic&, a trebuit si cuprind’ tot ce s’a dovedit in mod gtiintific, cd este drept in scrierile dogmatice de mal inainte; @ trebuit ns s4 ofere si ceva not propritt al séi, nu inst dogme nol si stréine, ci un metod not tn cercetarea lor §tiinfificé, ca ast fel principiile Crestinismulul, expuse me- todic, s& péta fi cunoscute cu tnlesnire ay: .. 2) Aoi autorul se referk in noth la definifiunea fioutt do Aristotel, asupra bineluY, (Morala Iu Aristotel I, 7),1260 SISTEM DE DOGMATICA Trecutul glorios al Bisericel celei adevérate a lui lisus Christos, al carui membru este ori-ce teolog ortodoxa, fi impune datoria de a recundste si a primi tot ce este drept gi nu contravine spiritulul Bisericei, fie ci s’ar afla expus de altii, cari apartin altor bisericl; el are tn acelas timp gi datoria de a contribui cu puterile sale la progresul si cunésterea stiintificd a Crestinismulul. Ast-fel ori-ce sistem de dogmatica ortodoxa, trebue sa fie nu numal o expunere exactié gi metodicé a principiilor Crestinismulul si a dog- melor Biserice) Ortodoxe, dovedind adevérul lor, ci si o teorie teologica despre tot din punctul de vedere stiintific. Viata practica, de si nu este resullatul cunostintel sati al teoriei, ci mal mult al vointel, ea tnsi se basézi pe 6re-cari principil gi invéfaturl, a caror cunostin{a este in- dispensabili, pentru a fi practicate tn mod drept si ratio- nal. Decl, fiind ca practica este strans legaté cu cunostinta gi teoria, Gupa conceptiunea teoriel despre spiritul gi prin- cipiile Cregtinismulul, este diferité si practicarea lor tn viala crestina. Ast-fel cunostinta drépta a principiilor si dogmelor Crestinismulul, nu péte si nu stea in legatura cu viata practica gi morala crestina. Dupa parabola MAntuitorulul in care asémaind impéritia lu! Dumnedett cu aluatul ce se pune spre a dospi, spiritul Crestinismului are misiunea de a inoi si a da via{é lumei Intregi, aducénd’o la sine, prin puterea ce o are. Dar a- devératul spirit al Crestinismului, tnteles in mod drept si sincer de sfintil parinti a! Bisericel, forte putin! dintre teologit modern! ai diferitelor biseric! cregtine ’1 at tnfeles. Din contra de cel mal multi el a fost gi este réti inteles. Pe langa acestea, influenta morala a diferitelor Biserici cres- tine, prin care spiritul Cregtinismulu! si principiile sale mo- rale trebue a se aplica in viata practicd a diferitelor popore crestine, se observa ca acésta influent{a este slab’. Din con- tra, in sinul acestor popdre domnestet si a‘*domnit in ulte- oe Sy; : a SISTEM DE DOGMATICA 1261 mele deceni! ale sec. XIX, mal mult un spirit materialist, care a adus consecinfe desastrése, alét asupra vietei morale a credinclogilor, cat si asupra vietel politice a acestor natiual crestine, aga in cat, atat in politica internafionald, cat gi tn © »ptul international al popérelor cregtine, s’a védut dom- nind mat mult, nu adevératul drept, basat pe principiile morale! crestine, ci dreptul unei politict materialiste de a- viditate personala, basat pe interes si pe puterea materiala “bruta, pe violen{a si cucerire. Acést putere material insa si violent’, ca gi interesul material, trebuiati si fie cel mult mijlocul necesar pentru realisarea adevératulul drept crestinesc, cu care se conléga, atat interesele materiale si politice a le natiunilor crestine, precum si ale civilisa{iunel crestine; dar sa nu se considere el ca scop final, pe care sa se baseze dreptorile si prin- cipiile morale a le Crestinismulul. Tot astfel este si evangelia, pe care o predicd unil pretins! apostoll ai Crestinismulul. Ce influente si consecinti desastrése vor avea tn viitor ast-fel de principiy anticrestine, care numai in aparen{a par a aduce 6re-cari folése, cici tn realitate ele tind sé distruga ade- yérul si foldsele trainice a le omenirel, ba chiar si gi nimicésci adevératul progres si tota civilisatiunea crestina, pentru a readuce omenirea la stare de regres si sélbatacie, | \_f6te aceste consecinte funeste numat acela, carl n’at ochi pot si nu le vada. Dar tote aceste fenomene sa fie Ore simptomele unel bolt mortale pentru lumea crestina? Sa fie dre sfargitul Crestinismulul? Departe de acésta. Suntem convingl de a- devérul gi puterea vitala a Crestinismului si sperim ca tote aceste fenomene sunt simptomul unel béle temporale, simp- tomul unel bole, care a trecut si s’a sfargit impreund cu secolul al XIX-lea al materialismulul, pentru a se nagle, precum sperim, un secol not, secol in care si domine in viata popérelor crestine, aplicarea adevératelor principil ale1262 SISTEM DE DOGMATICA Crestinismulut gi a le adevératel civilisatiunt crestine, secol de domnie a spiritului, carele este destinat, nu spre a fi condus de materie, ci el si domine asupra el. Dar pentru ca spiritul s& domine este nevoe de o lupta continua a principiilor Crestinismului, cu principiile anti- crestine si materialiste, precum gsi de luminarea acelora, carl tnfeleg réi sai falyificA adevératul spirit al Crestinis- mulul; triumful acestel lupte depinde mult de la energia organelor Bisericel si de la pietatea adevératilor crestini. Adevérul acestor principii sincere a le Crestinismulul m’am silit si am cautat s8’l arat in acest sistem de Dogmaticd. Dorese, ca cu ajutorul lui Dumnedew, cunostinfa lor s& fie spre intirirea celor de o credin{é si de un neam in a- devérul cuprins in ele; cici am convingerea ferma, ci de la aplicarea adevérati a acestor principil, tn viata natiunel elenice, depinde in mare parte tnaltarea viefel sale natio- nale gi politice catre scopul inalt, pentru care providenta Divina a inviat-o «din mortl>. Ast-fel inchee D-nul Rosis prefata sistemulul séti de Dog- maticd. El aratié dupa aceea cum s’a hotirtt de Senatul Universitar si ministerul de culte ellenic imprimarea precum si acordarea fondul sai a speselor necesare.