CAPITOLUL 3: PROFILUR/ TRANSVERSALE ALE TERASAMENTELOR 3.1. GENERALITATI Prin profilul transversal al drumului se intelege o sectiune verticalé normal pe axa drumului, intr-un punct oarecare al fraseului, Din puncul de vedere ai contiiilor de proeciare st executie, profilurile transversale se clasifica in: ¢ = profiluri tip; ¢ profiluri individuale. Profilurile tip sunt elaborate pe baza experientei existente in diferite conditii de teren. Profilurile tip usureaza proiectarea terasamentelor, find necesara numai o verificare tehnico-economica. Profilurile tip pot fi: * normale; ¢ speciale. Profilurile tip normale se folosesc pe portiunile in care terasamentele se realizeaz& din pAmnturi obisnuite, in conditii hidrologice si de amplasament curente. Profilurile tip speciale se folosesc numai in conditii specifice, cum ar fi in regiuni stancoase, ldessuri etc. Profilurile individuale se folosesc numai atunci cand sunt necesare proiecte individuale si anume la: ¢ rambleuri, realizate din p&manturi obignuite, cu inaltimea h>12 m; # rambleuri realizate din argild si argilA grasa, cu Ip>35, pentru orice tnaltime; ¢ rambleuri situate pe sectoare supuse inundafiilor sau in zone in care apa stagneaza; + debleuri realizate din pamanturi obisnuite, cu adancimea h>12 m; 93¢ debleuri in terenuri cu straturi alternante; @ debleuri in conditii hidrologice defavorabile (zone | umede cu infiltratii, zone cu baltiri); * terasamente executate pe terenuri cu panta mai mare de 1/3, pe terenuri instabile sau executate prin mijloace speciale ( hidromecanizare, cu explozivi etc.) Elementele profilurilor transversale sunt: platforma, taluzurile, bermele, elementele de colectare si evacuare a apelor superficiale, treptele de infratire, camerele (gropile) de ' imprumut gi depozitele de pamant. Latimea platformei drumului se stabileste in functie de clasa tehnica gi relief, fiind cuprinsa intre 26,0 m pentru autostrazi in regiuni de ges gi deal, pana la 5,0 m pentru drumuri comunale si vicinale, cu o singuré banda de circulatie (tabelui 3.1.). Tabelul 3.1. Latimile platformelor drumurilor in aliniamente Clasa | Categoria drumului din punct de | Latimea | Obsorvatii tehnica vedere functional piatformei 26,00 | In regiuni de 1 Autostrézi (profil 2x2 benzi de ses si deal circulatie) 23,50 | In regiuri de munte F Drumuri expres 19,00 : Drumuri nationale europene &)_| 4 benzi de W [Drumuri nationale 17,00 circulafie f ‘Drumuri nationale pinapae i Drumuri expres 12,00 ft nationale europene Drumuri nationale europene 210,007 | 2benzide I rumuri nationale principale circulafie I Drumuri nationale secundare 9,00 1 _ Drumun judefene Drumuri nationale secundaré Drumuri judetene™” 8,00 Drumuri comunale”? 2 benzi de V, ¥_ | _Drumuri comunale” 7,00 circulatie Drumuri vicinale™ " Drumuri comunale ~ 5,00 | O banda de Drumuri vicinale circulatie "Se prevad si platforme de stationare, din loc in loc ) Categorii de drumuri la care parapetele se pot amplasa si in cadrul latimii acostamentelor o4 es orMe D me b, 3.2. RAMBLEURI Rambleurile sunt umpluturi executate pe suprafata terenului natural fiind destinate sustinerii suprastructurii caii. Paméntul pentru umpluturaé este transportat din sectoarele in care se executé sdpaturi sau din camere de imprumut, ceea ce asigura cunoasterea caracteristicilor geotehnice gi, deci, posibilitatea selectarii pamantului folosit si luarea masurilor necesare unei execufii corespunzatoare. Rambleurile pot fi clasificate, in raport cu fnltimea lor, in urmatoarele categorii: rambleuri mici, cu inadltimea pana la 2,0 m, executate, in general, cu pamantul extras din camere laterale de imprumut; @ rambleuri inalte, cu inaltimea intre 2,0 si 10...12 m, executate, de regula, cu pamant adus din gropi de imprumut amplasate in afara zonei drumului; + ramblouri foarte inalte, cu inalfimea mai mare de 10...12 m, pentru care sunt necesare proiecte individuale. Dac& la executie nu se poate asigura un grad corespunzator de compactare, trebuie sA se prevada, de la inceput, o supralargire si o supraindltare a platformei, pentru a fine seama de tasarile ulterioare ce se vor produce (Fig.3.1.). Supralargirile Ab si suprainaltarile Ah, ale rambleurilor insuficient compactate, se stabilesc pe bazé de valori experimentale si sunt in functie de tipul pamantului: # pentru pamanturi argiloase Ab=1,5:Ah; # pentru pamanturi nisipoase Ab<1,5:Ah; # pentru roci dure si alterate Ab=Ah; 9sFig. 3.1, In tabelul 3.2 Sunt prezentate, cu caracter informativ, valorile Ab gi Ah, Pentru paméanturile nisipoase si argiloase, valorile Ab si Ah sunt Prezentate in functie de raportul in care se aflé umiditatea pamantului (w), la executia terasamentutui, fata de umiditatea sa naturala (w,), Tabelul 3.2 Tipul pamantut Umiditate 6 an . W>W,, P&mantun argiioase W=w, _ W Wa. Paménturirisipoase | ~w=Wws 7 W12 |_02 2) B08 | prat, 36 | s25 > 3 = argild 14 ae Praf, = z ; orgi, oo | 225 Loe at) FO | erga <8 | sao [> ase = mernoasa 43 i" Teducore w wisipsiad | <4 | >70 | -02 eas | #4 [215 |G Zs_[ sporrew. ale, | asucore si2 |s7o| 702 228, 4 @®) Ek ‘sporre w_| = | teducere w 13. was [err |_| #8 | os | <0,6_|_sparire w sa | 21,3 | reducoro w 12. ois | o12 L282 38 > fe <07 | spotire w Conform acelorasi posibila chiar in cazul unei p! 35.b) sau sunt necesare masuri tet asigurarea calitati norme executia rambleu! oi slabe (mentiunea nnologice specifice, pentru 110 rilor nu este N in tabelulRambleuri din materiale usoare Realizarea rambleurilor rutiere din materiale ugoare permite: + reducerea incarcarilor la nivelul terenului de fundare; ¢ sporirea — stabilitatii rambleului prin reducerea deformatiilor terenului de fundare. Solutia se recomanda in urmatoarele situatii: zone cu pamanturi compresibile; zone cu fenomene de instabilitate; in spatele lucrarilor de sprijinira; la rampele de acces la lucrarile de arta: seooe Materialele folosite trebuie s& indeplineasca urmatoarcle conditii: greutate volumica redusa; @ rezistenté mecanica la inghet gi chimica; ¢ fara agresivitate fata de betonul de ciment gi olelul betot # absenta poluarii panzei freatice; # duratA de exploatare corespunzatoare. in diverse tari, cu caracter in general experimental, se folosesc materiale usoare de tipul cenugei de termocentrala (uscata/ umedi}), polistirenului expandat, betonului celular, granulitului, sol-cimentului cu spuma de aer. in fig. 3.16 este prezentat un profil transversal de rambleu realizat din blocuri de polistiren expandat. Blocurile din polistiren expandat au dimensiuni de 0,5x1,0x2,0...0,5x1,0x4,0m (cu abateri admisibile de | 1%) densitatea fiind de 20 kg/m"...40 kglm’, Blocurile, in cadrul a doua straturi succesive, sunt agezate pe directii perpendiculare intre ele, pentru evitarea rosturilor verticale. Substratul de nisip se protejeaza, cel putin Ja partea inferioara, cu geotextil. Protectia lateral, se asigura prin umplutura de argila, cu panta taluzulul de 1:1,5...1:2; panta aferenta blocurilor nu trebuie sa fie mai mare de 2:1. 2& Strcturasutient =. “Strat de formu/amplinura de panna . Dal de beton arent (het), 10nn) 95 1 Re eta Protevtic (50.2509) ef - = _Blocuti polistiren \ = Substat de nisi 010,020 Geotestil Fig. 3.16 Elementele constructive (dala de beton armat cu plasa sudata, protectia laterala cu umplutura din argila) jura durabilitatea polistirenului, care este sensibil la a iunea hidrocarburilor’ altor. produse chimice/ razelor ultraviolete/ vantului si ploii. Protectia contra actiunii hidrocarburilor se poate realiza, de exemplu, gi cu spuma de poliuretan sau film de polietilena, dar dala din beton asigura gi repartitia incarcarilor din trafic. Blocurile de polistiren rezist@ foarte bine la incarcari ciclice daca tensiunile nu depadsesc 50% din rezistenta la compresiune (Rc=100 kPa). Limitele de folosire a tehnologiei rezulta din urmatoarele: ¢ polistirenul inglobeaza o mare cantitate de energie; # necesita strat protector (insa in cazul solutici cu dala din beton de ciment se reduce grosimea structurii rutiere); + utilajele ruliere nu pot circula direct pe blocurile din polistiren; @ blocurile trebuie asezate deasupra nivelulul panzei freatice (prin imersare densitatea poate spori pana la 100 kg/m’) 3Betonul celular si granulitul se folosesc sub forma de blocuri, de densitate redusa (sub 10 KN/m’). Granutitul (material granular usor obtinut prin arderea granulelor de argila, d= 3em) fiind un bun izolant termic indeplineste s! rolul antigel In figura 3.17 este prezentat profilul transver sal al unui rambieu realizat din granulit. Acoperirea cu pamant este necesara pentru asigurarea stabilitatii interne a granulitului In Jungul drumului, cu exceptia cazurilor cand nu este necesara zona de tranzitie (de exemplu, cule), taluzul umpluturii de granulit nu trebuie sa depageasca panta de 1:10 pamant /— granult “y > 16 kim" y = 50.6.5 kNim Fig.3.17. Sol-cimentul cu spuméa de aer este alcdtuit din mortar de ciment malaxat cu bule fine de aer (produse cu un antrenor de aer-produs tensioactiv sau cu un produs spumant pudra de aluminiu). Materialul este durabil deoarece Nu folosegste substante organice. In figura 3.18 se prezinta schema realizarii sol-cimentulut cu spuma de aer. 4Fig.3.19. Normele tehnice romanesti prevad folosirea cenugei de termocentrala la executia terasamentelor rutiere, cand distanta de transport de la haldd la santier este limitalé. Folosirea cenugei de termocentrala conduce la reducerea suprafetelor agricole degradate pentru realizarea gropilor de imprumut iar prin descongestionarea haldelor se contribuie ta protectia mediului. Umplutura de cenuga de termocentrala constituie miezul rambleului, taluzurile find executate din pamant, pe o grosime de minimum 0,50 m. Cenuga de termocentrala ~ reziduu rezultat din arderea carbunilor energetici in focarele centralelor termoelectrice, depozitat pe cale hidraulicé in halde — are urmatoarea compozitie chimica: SiO, 41,0...55,0 % Fe203 8,0...13,0% ALO; 18,0...28,0 % CaO 1,0...10,0 % MgO 1,0...10,0 % si granulozitatea: « fractiuni sub 0,071 mm: 10...75%,; * fractiuni sub 0,5 mm: 75...100%; + fractiuni sub 2 mm: 100%. Umiditatea natural este de 25...40%, Wogt piscier nonnat de 25...51%, iar unghiul de frecare interna @ de 28...44° HeIn zone inundabile sau cu nivel tidicat al panzei freatice la baza umpluturii din cenuga de termocentrala se executa un strat anticapilar din balast, in grosime de minimum 0,50 m. Inclinarea taluzurilor rambleurilor este de 44,5 pana la jnaltimi de 6 m $i de % pentru diferenta de inallime pana la 42m Pentru indltimi mai mari de 42 m sau in cazul terenulu de fundatie necorespunzator, inclinarea taluzului se stabileste prin calcul, asigurandu-se un coeficient de stabilitate de 1,3...4,5. Rambleurile trebuic scoase de sub influenta apetor de suprafata/sublerane;, la executie, in caz de Intrerupere sau de precipilatii se recurge la stropirea suprafejel stratului cu emulsie bituminoasa cu rupere rapida. 3.3. DEBLEURI La debleuri, platforma drumului se afla sub linia terenului natural. Caracteristica principald a profilurilor transversale in debleu este prezenta dispozitivelor pentru colectarea $1 evacuarea apelor de suprafata. Debleurile prezinta o serie de dezavantaje: ¢ sunt putin expuse la soare, Se ventileazA greu pastrand timp indelungat umiditati ridicate; pot intersecta straturl acvifere sau instabile: @ in general sunt expuse la inzapezire. Aceste dezavantaje justifica evitarea, pe cat posibil, a debleurilor. 3.3.1. Inclinarea taluzurilor la debleuri Pentru adancimi de maximum 12,0 m,_inclinarea taluzurilor la debleuri_ este prezentala in tabelul 3.6. conform normelor tehnice romanesti. Daca prin saparea debleurilor se intalnese straturl din materiale diferite, se pot adopta inelinari distincte ale pantelor taluzurilor, caz exemplificat in fig. 3.20 ut