= 32 + ad folosita pe traseul primitiv sd ou fie sub valoares oar> resulté prin splicarea relaj}iei (11.3). Rasele recomandate sint: 300, 350, 400, 450, 500, 550, $00, 700, 800, 900, looo, lice, 1200, 1300, 1400, 1500, 1600, 1700, 2000, 2500, 3002, 4000, S000. 2s La traversarsa viilor lungi (fig.II.3a) care au au-fost conside= Fate ca punote recomandate”) 94 unde axa zero a fost intrerupté inainte de traversare (punotul P) gi reluata cupé traversare (punetul Q), pentru © Fealisa o compensare s umpluturilor care vor aparea pe portiunea de tr jeu ouprined intre punctele P gi Q, este necesar oa, inaiate de punotul P $i dupa punctul Q, traseul primitiv ad fie situat in amonte de axa zero. Depaértarea dintre traseul priaitiv gi axa zero se poate stabili prin in- ceredri™) asttel ineft (£1g-II.30) 6h existe compensare intre sapaturi i umpluturi in sona traversérii. In ocsul vailor adingi, poate fi stabilité o indltime oritica gras ds pentru indltimi sud aceasté valoare sint economice umpluturile iar pentru indlyimi mai mari este mai economic sé se execute viaduote (fig.II.4). Brident, in acest cas, positia trascului priaitiy in raport ou exa zero va reaulta din condifia os sépiturile Compensesze rambleele de acces. Inalfinea oritiok depinde de aondit¢iile locale (natura paminturilor avu- te la disposi¢ie pentru realisare. umpluturilar, conditiile de fundare pentru infrastructurile viaduotului etc); orientativ, valoarea indltimii eritioe se poate lua egal ou 14... 15 a. wo FigeILa. ©) se considerat of traveraarea acestor vdi poate fi féouta fara « Ampune condifit speciale asupra planului gi profilului in lung alt traseulud; %) ae intoomeste profilul fn lung in sona traversdrii.(apeysuiw no gounfuos ome win pobay & iynasay Diury be ay242u0d Ot obeaipend ayeced ryypaaiag 218) Took B00 np BPEL rican 6 Senule Ya any Mpid iy amos: sampedindiaas reso Bih7 96 i OLY fayoun 2 apucducs diay tai jib ay inpaaey O07)ssi e ‘Trageul prinitiv astfel obtinut se kilonetreaz’ aproxinativ, Apro- xinatia consti in faptul of, pe profiunile de traseu situete in curb’ iistanta intre picheti se misosr’ pe coard’ gi au pe arcul de cerc, In aceat& fazd nu trebuie fdcuth kilometrarea definitivé a traseului primitiv, decarece aga cum se va vedes in cele ce urmeazd, acest tre- sou urmeazi, in anumite situatii, sf fie inbundtéyit. 11,2, Profilul tn lung de studin. Dup& kilonetrarea traseului primitiy se trece le intoomires profilului in lung. Soara lungimilor se alege access cu scare planului de aitustie (1:10000), tar sacra indlfimilor de lo ori mai mare (1:1000). Mai {ntii ee repreaint&é linia terenului, In efara positiilor heotoetrice, Yor fi reprezentate gi punctele carscteristice situate in lungul trege- ului primitiv; drept punote caracteristice ae considera: inceputul i sfirgitul stafie1s inceputul gi sfirgitul podulut; inceputul gi sfirgi- tul tuneluluis punotul de cotd minind situet pe talveg; punotul de coté mexind la traverserea orestelor eto. Dup& reprezenterea liniei trenului se trece le fixares liniei repre- zentind cotele platfornei ofii (niveletei). Unei pozitii a treseulni {1 coreapunde o linie a terenului unio fn profilul in lung; deci fara modificarea traseului pe planul de situstie nu e@ poate intervent ssupra liniet teremului din profilul {a lung. Spre deosebire de ereasté cores pondenta dintre linia trenului 91 treseul primitiv, pentru o ecseag po- Bitie a treeului primitiv Sn plemu) de situatie pot fi alese o infini- fate de lini reprezentind cotele pletformei ciii in profilul in lung ou alte ouvinte, fixarea niveleted in diferite feluri nu influienteas& supra positied in plan a traseului. Pixerea liniei representind cotele platformei o&ii se face in priaul rind in sona punctelor recomandste gi obligate (statiile intersediare extreme); ou eceestd ocazie vor fi avute in vedere conditille tehnice pe cere trebuie of le setistack aiveleta in aceste sone, conditii care au et prezentate in cepitolul I. Se duce spoi nivelete intre punctele re- comandate cu declivitate constanta ; mumai in acest fel se va obtine trageul ou rezistenga caracter lsticd mini, La fizarea punctelor de Sohiabare a declivitayii se urmiregte - gi in aceastd faz% - si nu existe suprepunere intre curbese de racordare a elenentelor de profil i wertical gi curbels de recorders din planul de situatie. Pentru evitarea unor sstfel de suprapuneri, sau pentru imbundtitires po- “‘*ed niveletes in raport ou linia teremului, lungimes gi deolivitotes~36- ntelor de profil de trecere poate f1 modificath Sn limitele ad- mize; de azemenes in acelagiscop, poate fi modificats pozttia nivele. tei fn sone punctelor reconandete, positie care 2 fost aleask le sta bilirea punctelor I gi S ou ocazia ducsrii axei zero. Spr exenplu: cote 1a cere se reelizeasi traveraarea une ape importante; cote pali- erului le treverseree unsi oreste; alcituires niveletet in zona tune- lurilor; cota palierului statiei eto. Cind diferente de deolivitate intre dou elenente de profil aléturete ete mai mick sou egald ou 3fo (Aj< %o), nu se mei pune conditia de a fi evitath ouprapunerea dintre ourba de recordare a elementelor de profil din plan vertical ¢i ourba de racordare ain plenul de situati © atentie deosebité trebuie scordeté traversirit viilor ou ape curgi- toare; in aceste gone linie trebuie o& fie situath in rembleu, Dupl fixerea nivelotei, se determiné deolivitates naxiaX ou relatia: 1 + AF . 2000 aa) Sn care Oh represinté diferente de nivel intre extremititile elenentulut de profil, ier (este lungimes sceluiag element de profil. Aceasti valoare nu trebuie si depigeasck 15 0/00. In aceasté fazk nu vor fi completate rubricele de 1a besa profilulut in lung, intruoft, aga cum ae va vedes in continuare, etit traseu) pri- aitiv oft gi linie reprezentind cotele platformei o&ii (nivelets) vor au fort inbunitayiri, Mai deperte so trece 1s Subunktitires positie: relative dintre nivele- 44 91 linieterenulut, De aceasth daté, nivelete se considers f1x8") 91 oe urmiregte gisires unei noi poritii « tremeului primitiy (reapectiv « unet not pozifii pentru linia terenulut din profilul in lung). Aven de-a-face de fept cu o serie de aproximatii succesive pentru glsirea unei solufii eit mai corespunsitosre etit din punot de vedere #1 plenului de eituatie, eit gi din punct de vedere al profilului im lung. 13.3. Iebupdtagirile tresculut priaitiy. Deck in urme fixdrii niveletei se conatet& of intre punctele re- comondate nu aint reepictate fn totelitate cerintele avute in vedere le duceres exei zero gia traseului primitiv, (spre exeaplu: nu exist& com ponsare intre umpluturi 91 e&pituri; voluasle de siptturi gi volumele de umpluturi eint prea mari; au cate asiguratt indlyimes necesark 1a treceree EV -aosastE GE TEPFic este aproximativk decerece, prin modificares porities treseului in plenul de situatie, lungimes acgatuia se va modifica; drept urmare va exista o carscare modificare gi a niveletes~~ viilor; exist& suprapuneti intre curba de recordare din plen vertical 2 $i ourba de racordere din plenul de situajie; este depigitd declivita- nexind admis eto) se trece 1a operatia de imbundtitire a traseu~ tiv. qm cagul depagiris deolivitiyii maxine admise, in priaul rind ee a- nelisees& posibilitates de a desvolta traseul pe viile laterele (apre exeaplu: fig.IT.3); intr-o eatfel de situatie este preferabil ei se du- of 0 noud axk sero, De asenence este preferadil si se duck o noud axk sero gi etunoi otad aodifiodrile care se inpun 8 fi sduss traseului primitiv sint rdspindite pe tost& lungines traseului. Cind sodsticarine telor, printre care urmessi #0 procedeasi setfol: = Se duo perpendiculare pe traseul primitiv fn dreptul piohetilor, ve aona din profilui in lung in lungul efreia pozifia relativa dintre nive- letd gi linia trenului nou este corespunzitoare; - Pe eceate perpendiculare se fixeasi punctele ... 2', 3, 4° avind cotele - oitite pe plenul de situatis - egale ou ootele panctelor see 2y 3, 4 vee = edtite dim profilul in lung de pe linie representing cotele platforaes oii; au alte ouvinte, se poate spune: diferente de co- +4 dintre punotele (1) gi (1') situate pe suprafaze terenulut (puncte re- presentate pe planul de situatie) este egalX ou diferente de nivel dintre aiveleté gi linis terenulai luat& in dreptul punotului (1) din profilal in lung. Cind avem situayie din fig.II.5> (umpluturile sint in exces), punctele ... 2%, 3%, 4! ee represintd pe planul de situatie in amonte- le traweului primitiv initial (fig.II.5a), Gind sXpaturile sint in exo punctele reepeotive vor resulta Jn avel de treseul priaitiy initial; ~ Se modificd traseul primitiv pe portiunea dorit&: noua positie « tra- eulai primitiy trebuie #& treack aproximativ printre punotele ... 2',3', 4°, 54 40. om gf ofnd linia frint& care ar uni aceste puncte er represen- tao ax sero. Pe base nozlut treseu primitiy ee intocmegte un now profil in lung (suprapas ;eets profilul fn lung anterior). Dac& positie relativé # noii aivelete faye de linia terenului este corespunsdtoare gi decd nivelete in- aXyi reapect& condititle tebnice cerute se poate tree le kilometrarea de- fintté a treseulul prinitiv, le completarea datelor privind traseul in plan gi 1a completarea detelor in profilul fn lung. (£44.11,5), atunct, pentru gésirea pu: trece varianta looald s traseului priaitiyS*ITSt a 1 | | | Trs04d (q?rofilul in lung de studiu va f1 intoomit conform STAS 4958. In fig.II.7 sint ardtate rubricele care trebuieso completate, tar Sn fig.II.6 aint reprezentete semnele conven{ionale mai importante. es acseeae! | || | ee + saa Poste. Meometried Atinvoment curbe Dimensiunile rubrics in mm = PigeII.7. Pertea inegritd indick partes pe care se gé- gte olddirea fat& de axa oMii ferate, mer- gind in senoul oregterii kilometrajulut. Static intermediaré Km = positie kilometricd @ joantes primulut schiabator de ale t8 de 18 intrares 1 Teapectiv de la iegires din statie; ¥ - denumires static: sau a heltet; Lb = lungimea pletformei statie: sau a haltet >) Pietforma stayies sou a heltei In ambele cazuri, sensul kilometrejulud 1i- ee niet s-a consideret de la stinga 1a dreapta. I—_ ©) Gurd4 1s dreapta (1) gi ourbd le atinge (2).- ale ¥ ~ Se indict echivalarea és kilo- i metraj (pe figurd: — & ) Gee ~ Se ingroagé ambele linii care de~ a tT limiteasd rubriea ou distanta in- oo tre profiluri; indiod lunginea exeoth ® heoto- trului snormal (pe figurk:122,65 a) ‘tometru anormal (mai lung yu mat sourt) T= Tunelul.s. (se sorie denusiren); L - lungimea tunelului; tn a; iS Ka- positie kilometrioK « portalelor; la cfile fore! — tunelul I Sele ——$—_ *®) Tuner als V- Vieduotul .... (se sorie denumires); Sie 4 - desohideres, tn m (numkrul gi al- Tinea deschiderilor componente: Mydy ead wee Thi Ka -posigie kilometrick, AB~ cote apelor extreordineres 1) 2) Ail~ cote apelor mari; 3 - cote etiajuias, a &) Poduris ou cealea jos (1), ou cales le mijlee (2) gi ou ales wus (3),~ 42 - Ss ae ae P = pod boltit; is 3 4 - desohideres, in a; ~ 4B- cota apelor extraordinare; 4M- cota apelor mari; tb) Pod boltit E = cote atiajului. a ae ae de 9. 2 ». a 1) Pode: boltit (1), dalat (2), deschis (3), tubuler (4), 1 = lumina, in mj é - diemetrul interior, in ma. Pig.II.8. Ile4, Kilometrares definitivk » trasoului_ primitiv. In fig.II.9 este reprezentat ansenblul alektuit din cele dous curbe de recordare gi ourba aro de core de pe treseul definitiv preoun gi treseul primitiy 91 cercul de razé (Ren). Toosee cepinitie —Fretey prinihy Td Pig.I1.9.wae 4 oe a Pig.II.10. 44 coapletarea rubrioit *ootele platforaes of{i* (f1g.I1.7) din profi« lal in lung, #© procedeas&é astfel: ~ Se Tizeasd cota paliorului statiei de le inceputul traseulus (stetie #ta stings), prin apreoiere (din profilal in lung care sate intocait 1a 30ard); > S spreciacé (tot dup reprezenteres 1a soar din prorilul in Lung) 7084 punotulat de 1a extreaitates din drespte 9 elementalui de profil #i- tust lingd palierul statiei; = fu formule 11.4, 90 oaloulcazd deglivitates acestui slenent de profi2; se refine ca declivitate velosres rotuajit&’ le doud secimale (pentru de- slivitates exprimat& in miimi); = Se stanileste exact cota extremité}ii din dreapta a primului elenent 3¢ orofid situat dupa palierul eta¢iei prin Sogulyires declivitati ou lune Since elomentulut de profil espectiv (inmultirea au se face cu rigia de i7cul;. Ca vertficare, outa obginutd pentru extremitates din dreapte + ssessatului de profil reapsctiy trebuie ef soreapundd ou valoeres citith le 22 s8eF& pe profilul in lung. I. oas afirmetiy, cote obtinuté sete tre uth rubrica “cotele platforme, afi”; y Se srsce is elementul de profil urwdtor, 1a care, 28 9: in ostul elec Sestului de profil anterior, este cuncsauth cota coreapunadtoars extresi- 78344 din stinga. Drept urmare, atit pentru acest element de profil aft et peatra urndtosrele, oaloulele aecesere aint similares, In felul sceste, den #5 cots palieruius prises statit # fost aleesd (prin oftira la soaré ia orof:20) im lung), oote stagiet urmltoare va resulte éia o oul im funegi= 47 deolivitdgile gi lunginile elese pentru elemente de profil internedie- rey evident, trebuie oa acesaté coth ef corespundé ou valores citité la soark din profilnl ip lung. “Insinte de a trece 1s completares cotelor pletformei oii pe lungi_ mea elomentelor de profil 1, de asemones, insinte do» trece 18 compl tare rubrioii “Aliniemente curbe" (fig.II.7) se recomandé ek se efectu- exe yorifiokrile profilului in lung; mai Amportante sint urmitoerel| Llp eb (11.8) Zl an (11.9) Ely + cary = b (41.10) In aceste reletii,€ , represint& lungimes elementului de profil "i", 4, - deolivitetea elementului de profil, h ~ diferente de nivel intre paliorele stetiilor care limiteas& portiunes pe care se efectucast veri- fioarea, L - lunginea traseulut (conform kilosetrajului), (14), - lungi- nea de traseu eituath in ourbi pentru ourba Cy fer (14)4(447) — rungi- aoe eliniamentului ouprins tntre duck ourbe slkturate, In anexh se presinti, pentru o distant& de oirouletie, profiiul in lung de studiu gi planul de situatie,