Professional Documents
Culture Documents
CAPITOLUL 8
PERETELE ABDOMINAL
Introducere
ጔ
£ጔ
Ǧ
ǡÁ
ǡ
ጔ
ǤB
£ǡ
„chirurgia defectelor parieto-abdominale”,
herniiǡ
eventraiiçevisceraii.
£
£
ጔ£Á
£ǡ
ç ጔ
ç
ጔ
Ǧ
Á
££
£Ǥ
I. DEFINIIE
Bǡ„hernie”çጔ££
Áç £ Ǥ B
ç
£ǡ
£ǡ
ǡ
Ǥ
ǡ
„hernia”
Á£ „£dzǤ Hernia
abdominal reprezint exteriorizarea parial sau total, cel mai adesea sub tegumente, a
unuia sau mai multor viscere din cavitatea abdominal, printr-o bre parietal, aflat într-o
arie anatomic predispus - regiune herniar, recunoscut ca având o rezisten sczut.
BǦ
ጔ£ǣ
Ǧherniile interne £ £
Á
£ £ ጔ
Ȃ ǡ
ǡ
ጔ
ǡ
£
Á
£
Ǥ
În aceste cazuri, termenul de hernie este oarecum impropriu deoarece viscerele nu
prsesc cavitatea abdominal.
Ǧherniile diafragmatice £
£
ǡ
ǡ£ጔ
Ǥ
Ǧherniile perineale£
èǡ
Ǥ
II. CLASIFICARE
B
ጔlocalizare,
£Áǣ
A) Hernii anterioare:
a) Hernii inghinale
b) Hernii femurale
231
Cap. 8 Peretele abdominal
c) Hernii ombilicale
d) Hernii epigastrice
e) Hernii Spiegel
B) Hernii posterioare i inferioare:
a) Hernii lombare
b) Hernii ischiadice
c) Hernii obturatorii
ç £
ȋ
ͺͲΨ
Ȍǡ
ጔ£
ç
ȋ
ͳͷΨ
ȌǤ
ǡ £
ǡ ç
ǡ £
herniilor rare,Á
ጔ£ǡͷΨǤ
B
ጔጔ
ǣ
A) Hernii congenitale, prezente de la natere i manifeste în copilrie, exemplu
hernia inghinal prin persistena de canal peritoneo-vaginal.
B) Hernii dobândite, majoritatea herniilor adultului.
III. ETIOPATOGENIE
ç
£ǡÁ
Á
çǡ çǡ
ጔ £ ǡ
Á
ǡ
£Ácare sunt factorii cauzali i predispozani în apariia lor.
A. Factori congenitali
ȋǡ
ǡ
Ȍ
ጔ
£
£
ç
ǡ Á
Á
ጔ£
£ጔ
ǡǦ
£„teren herniar”.
ǡ
ጔ
Ǧ
£Ͷǣͳ
Á
ç
Ǥ
ǡç
ǡ
ǡçǤ
çÁ
çǡ
ጔ£ ç
£ Á
ጔǤ£èǡì
£ìÁ
ìDz
dzì
Ǥ
B. Factori dobândii
ጔ£
£ጔǡጔ££
ǣefortul fizic, fumatul i obezitateaǤ
1. Efortul fizic
ǡ
£
£ǡ
ጔ
£
ç £
ȋǡ
ጔ
£ǡ
ǤȌǡ
Ǥ
2. Fumatul ጔ £
ǣ Ǧ
ǡ
£ǡ
ǡ £ ǡ
£
ǡ£
£Ǥǡ
£ǡ
£
££
£Ǥ
3Ǥ Obezitatea, Á
£
ǡ
£
£ ì
ǡ
£
Ǥ
ǡ
£
£
ʹ
ȋε͵ͲȌǤ
232
Chirurgie-Curs pentru studeni
V. DIAGNOSTICUL CLINIC
A. Simptomatologia, Á
ጔǡǡÁǡ£ጔ£
£
£ ǡ
ǡ
ǡ Á
ጔ
Ǥ
B ǡ
£ጔጔǤ
B. Examenul clinic local
Á
ç Á
Ǥ
La palpare 죣ǡ£ǡ
ÁጔǤ
Bǡ£ጔ
ǣ
1. Reductibilitatea, dac hernia nu este complicat, £
Á
£
Á
ǡ
ǡ
„taxis”.
ǡÁ
ጔǤ
2. Impulsiunea i expansiuneala tuse
ç£
£ǣ
Á
ǡ
£
£
£
Ǥ
ǡ£
£
ǡ£
ጔǤ
La percuieǡጔ
ǡ
£
ǡÁ
ጔǤ
B ǡ
ͷΨ è
ͻͷΨǤ
Ǥ Examenul clinic general
ç
ጔ
Ǥ
233
Cap. 8 Peretele abdominal
Ǥͳ Á
234
Chirurgie-Curs pentru studeni
ǡ
ጔ Ǥ
ጔ
ǡǡ
ǡÁ
Ǥ
C. Strangularea herniar
ጔ
£
£
£
ጔ
Ǥ
Á
çȋǡ
ȌÁ
£Á
£
££
£ǡç
Á£
Á
Ǥ
ጔÁÁ
ጔ£
£
ǡÁ
ǡ
çç
ÁǤ
Mecanismul de producere a strangulrii herniare a fost asemnat cu cel al unui deget
introdus forat într-un inel i care nu mai poate fi apoi extras.
ǡ
ǡ Á
ǡ
£ ç £Ǥ
£ ǡ
£ǡ
£
ጔ ȋ
Ȍǡ
£
ȋ £ǡ ££ǡ
ȌǤ
£ £ ጔ
£Á
£Ǥ
ǡ
£ de la congestie pân la
necroza ç £
flegmon piostercoralǤ B
ǡ
£
ጔ
£ £ £ Á ȋÁ ͶǦ Ȍǡ
ǡÁ
ǡǦ
ጔ
Ǥ
£
ǡǡÁǦ
ǡ
ǡ££ǣ
Pensarea lateral (hernia Richter) Á
ጔ “ciupit”
ǡ
£
£Ǥ
Strangularea retrograd (hernia Maydl sau în „W”) £ £
ጔ Á
£ Ǧ £ £ Á Ǥ B
ǡ
çǡ
£
£
£
ȋ ǤʹȌǤ
Ǥʹ£
£
£
ͳǤ
£
£ Á
£
ʹǤ
͵Ǥ
235
Cap. 8 Peretele abdominal
236
Chirurgie-Curs pentru studeni
Ȃç
Ȃ
Ǥ
Ǧ
Á£ጔǡ
Ǧ
ǡ
ÁǦ £ £ǡ ç £ǡ ǡ
£
Ǥ
Ȃ
Ȃ
Ȃ£
Ȃ
Ȃ
Ǥ͵££
ǡ
ǣ
ǣ
Ǧ ǡ ጔ
ǡ
ǡ
ǡ
ç
ç ጔ Á
ǡ
ǡ
££çǢ
De menionat c la acest nivel muchiul transvers abdominal se termin inferior cu arcul
tendinos al transversului care las descoperit un mic spaiu pân la ligamentul inghinal; acesta
reprezentând zona slab a peretelui posterior al canalului inghinal pe unde se produc herniile
directe.
£
£ ç
£Ǧ£
Ǥ
Ǧ
Áç
£Á
£ £
ç
£
£ Ǧ£Ǥ
Á
ȋ
Ȍǡ Ǥ
£
£ £
Ǥ
£ £ǡ £ǡ £
£
Ǥ
237
Cap. 8 Peretele abdominal
ǡ
ጔ
£Ǥ
£ ç
ǡ
çǡ
çǤ
Ǧ
£ጔ
£ Á
ǡ £
£Ǥ ጔ Á
£
£
ǡጔ££ÁǤ
ጔ
ǡ£çǡ£
£ǡ
£
Ǥ
ጔ
Ǧ
ç
„Á
£dzǡ
£
Ǥ
Pereii canalului inghinal:
Ǧǣ
Ǣ
Ǧǣ
Ǣ
Ǧǣ
ǡ
Ǣ
ǦǣǤ
Orificiile canalului inghinal:
Ǧ ȋȌǡ
£
ጔ £ ͳǡͷ
Ǣ
Ǧ
ȋȌǡǦ
ǡ
£Ǥ
Ȃ Ǥ
ȂǤ
ȂǤ
Ȃ
Ȃ
Ȃ
Ȃ
Ȃ
ȂǤ
ǤͶ£Ȃ£
238
Chirurgie-Curs pentru studeni
ȂǤ
ȂǤ
ȂǤ
Ȃ
ጔ
Ȃ
Ȃ
Ȃ
Ȃ
Ȃ
Ǥͷ£Ȃ£
ጔ£Ǧ£ç
£ǡ
Ǥ
££ጔ£
££
Ǥ
o
£Ȃ£
£ǡ
Á
£
Ǣ
o
£Ȃ£
Ǣ
o
£Ȃ£
ǡ
ç Á£ ç
£ ç
ጔ
Ǥ
B
͵
£3 fosete:
o Foseta lateral (extern)£
Ǣ
ǡ
herniilor oblice externe
indirecte;
o Foseta mijlocie Ǧ £ Á
ç
ǡ
herniilor directe;
o Foseta intern Ǧ £ Á
£ ç
ǡ
herniilor oblice interne.
* Hernia oblic extern i hernia direct sunt cele mai frecvente forme de hernie
inghinal, astfel c în literatur adesea pentru prima categorie de folosete termenul de hernie
indirect, pentru a o pune în opoziie cu cea direct.
* Hernia oblic intern, foarte rar, este identic etiopatogenic, morfologic i terapeutic cu
hernia direct, astfel încât practic herniile inghinale cuprind dou varieti:
1. Hernie indirect;
2. Hernie direct.
239
Cap. 8 Peretele abdominal
Ǧ
Ǧ
Ȃ
Ȃ
££
Ȃ
Ȃ
Ȃ
Ȃ
Ȃ
Ȃ
ǤçǦ
£
Regiunea femural
Ǧ
£ Ȁ
Ǧ
£ ç
ȋ
£Ȍ ç ç
£ ȋ
£ȌǤ
£
ȋ
ǡǦ
Ȍǡ
nume
te inelul femuralǡ
ǦǤ
Orificiul femuralǣ
ǦǣǣȀ
Ǧ
Ǣ
Ǧǣǣ
£
Ǣ
Ǧǣ£Ǣ
Ǧǣ
Ǥ
£ç
Á
ጔÁǡ
££
£ጔ
Ǥ
£
ጔǡ
£ £ £
£ǡ
£
ጔ
£
Ǥ
Á£
££
£ǡ
£Á
ç
Ǥ
240
Chirurgie-Curs pentru studeni
II. EPIDEMIOLOGIE
ͺ
£ì
ǡÁ
ͻͲΨ
ì
£ £ìǡ
Ƿ£
dz
Ǥ
Bìǡ£ìǡ
ìǣ
£ǡ
£
è£ǡǣ
£ǡ£è
£Ǥ
ì
£
£
ì
£ ǡ
ǡ
£ ǡ
£
Ǥ
ì£ì£
ǡ£
£ǣ
ͳììÁ
ì£
Vârsta Prevalena
25-34 ͷΨ
35-44 ͳͲΨ
45-54 ͳͺΨ
55-64 ʹͶΨ
65-74 ͵ͳΨ
>75 ͶͷΨ
III. SIMPTOMATOLOGIE
ç
£
£ ǡ
£ Á
£ ǡ £ £ £
£
£Ǥ
ǡ£Á
ç
£
çǤ
££
£çǡç
ǡ
ጔç
ǡ
ጔ
£Ǥ
241
Chirurgie-Curs pentru studeni
ጔ Á Á
Á
ጔ
çÁጔ
ǡ
ǡǡጔ
Ǥ£ጔǦ
££ጔ
ǡ
££ጔጔ£Ǥ
ጔǤ
Ǥ£ ££
243
Cap. 8 Peretele abdominal
Ǥͺ££
ጔ £
ç
Á
Ǥ B
ǡ
£ £ Á
£ǡ
£ጔ Á Á
£ Á Ǧ
ǡÁ
Ǥ
B £
£ǡ £
ጔ
ጔ
Ǥ
£££ÁǦ
ȋʹͷΨȌ£
Ǥ
£
£££Ǥ
VIII. TRATAMENTUL HERNIEI INGHINALE I FEMURALE
B
£ ££ǡ
£
£
£
Ǧ
£Ǥ
ጔ
Áç
Á
ç
£ጔ£
Ǥ
ȋ
ǡ
Ȍ
Ƿdz Á
ǡ£
Ǥ
£ ጔ
ጔ ጔ£ǡ Á
Ǧ Á
ጔ
Ǥ
ʹì
è
Bassini (1890) Schouldice (1945)
ÁǦ
Principiu £ÁǦ ǤǤǡ
ȋ£ǦȌ
ǤǤçǤǤ
£ ǡ
£
£ Á £
Avantaje
££
£
£ጔ
£ Á £
£
£ Á£ጔ £
Critici ጔ
£
£
ጔ
ǤǤα
ǤǤαç
ǤǤαç
ͳǤç
ʹǤ
͵Ǥ
ͶǤ
Ǥͻ
Á£
245
Cap. 8 Peretele abdominal
͵
Ǧ
Abord deschis protetic - Lichtenstein (1984)
ጔǡ
Principiu
ǡ
„tension free”
Indicaii
͵Ͳ
£
£
£ç
£
£ጔ
Avantaje
££
ç„chirurgiei de o zi”
ጔ
ȋ
ጔȌ
Critici £
Ǧ
ȋ
Ȍ Á
£ Á
ጔ
Ǥ
246
Chirurgie-Curs pentru studeni
Ǥͳͳ
Ǥ ǦǤ
££
Ǥ£
ጔ£ç
Ǥ
Ǥͳʹ
Ǥጔ£ǡ
£Á
Ǥ
247
Cap. 8 Peretele abdominal
ͶìȂ
Abordul TAPP TEP
laparoscopic Trans abdominal properitoneal Total extra peritoneal
ç
ጔጔǡ
ǡ
Principiu
£
ǡÁ
è
ǡ£ጔ
£
Indicaii
ǣ
£ǡ
Avantaje £ǡ£
£
£
ጔ
Critici Á£ጔ££
£
B. Procedee chirurgicale în hernia femural
Operaiile deschise tisulare £ Á
ǡ
£
£Ǥ
ͳǤç
ʹǤ
͵Ǥ
ͶǤ
ͷǤ
Ǥ
Ǥͳ͵
Á£Ȃ
248
Chirurgie-Curs pentru studeni
ͳǤ
ʹǤ
͵Ǥ
££
ͶǤ
ǤͳͶ
ȂÁ£
Operaiile deschise protetice ç Á
£ £ǡ
£ £ Á £
„mesh plug”.
ͳǤ£
ʹǤ
͵Ǥç£
ͶǤ
Ǥͳͷ
£Ǥ
249
Cap. 8 Peretele abdominal
Ȃ
ȂǤ
Ȃ
Ȃ
Ȃ£
ȂǤ
Ȃ
Ȃ
Ȃ
Ȃ
Ǥͳ
££
Evaluare a rezultatelor chirurgiei herniare
ͷ
Ǧ
£ ͳͲΨ ͳǦͶΨ δͷΨ
£ Ψ ǦͳͺΨ Ψ
ì£ ȗ ͲǡʹǦͲǡΨ ͲǡͲΨ
ì ȗ
Ϊ ΪΪ ΪΪΪ
*nu exist suficiente date
è
£ ǡ
ȋ
Ǧ
Ȍ
£
ì£
ǤB
ǡ
£
£ £ ͵
Ǥ
ì
£
è
Ǥ
250
Chirurgie-Curs pentru studeni
Ǥͳ
Hernia ombilical
ǡ
ጔ
£
£
Á
ͶͲΨ
Ǥ
III. SEMNE CLINICE
£ǡ
££Á
çç
ȋǡ£Ȍǡ
Ǥ
Áጔ£
çጔ£
Ǥ
Ǥͳͺ
£
V. TRATAMENT
£ Á
£ǡ
£ ጔ
ǡ
£Á
Ǥ
Á
£ǡ
ǣ „hernia ombilical operat tisular este preludiul
unei eventraii”Ǥ
ǡ
£
£ǡ Á£
ጔ
ǡ£
„tension free”Ǥ
Proteza de întrire£
Á
ጔǡ
£
Á
ȋ
ȌǤ
Proteza de substituie
£
ǡ££Ǥ
ǡÁ££
£ǡ
ጔ
£Ǥ
252
Chirurgie-Curs pentru studeni
ǡ £
Á
ç
ǡ
ç
ጔǤ
I. Anatomie patologic
ǡ
ǡ
ç £ǡ
ጔ
ǡ
Ǥ
II. Tratamentul chirurgical
£
£ Á
ͷ
ǡ
ጔǡ
£
£
ጔǤ
ǡ Á
Ǧ
£
£ጔ£
Ǥ
Herniile rare
Hernia Spiegel
£ Á
£
£ £
£ ǡ ȋ
£ ጔ
£
ç
Ȍǡ £ ç
Ǥ
Á££Áጔ
£ȋǦ
£Ȍ
ǡ
£ £
£
£
£
Ǥ
Dz£dzȋ
ጔ££Á
£ȌDz££dz
ȋ
ጔ
ጔ
Ȍǡ Á
£ £
£Ǧç
Ǥ
£ጔdiagnosticului clinic£
££
ǡ
ǡ
ጔ£ç
Ǥ
B£
ጔ
ǡ£
£çÁ
ͷͲΨ
ጔ£Ǥ
£
ǡ
£
Ǥ
253
Cap. 8 Peretele abdominal
ǤͳͻÁ
ǤʹͲ£
£ǣ
£
ç
ç
ǡ
ç
Herniile lombare
trigonul lombar Gryenfeldt
£ǡç
çç
Ǥ ǡ
trigonul lombar inferior (Petit)ǡ
£ǡç
çç
Ǥ
254
Chirurgie-Curs pentru studeni
Herniile obturatorii
ǡ
£ ǡ £
çǤ
canalul obturator
ç
£ç
Á
£
ǡ
ጔ
ǦǤ
£
££ጔ£
ç
Ǥ
ȋǦȌ
£
ǡ
ìèì£
Ǥ£ǡ
£Ǥ
ǡ
Á è Á £
£ǡ
£ £ £ £ Á
Ǥ
£ Á
£
£Ǥ
Ǥʹͳ
255