Mihai Ionut Eduard

Clasa a VII-a B

PROIECT FIZICA

1. Nikolaus Otto şi istoric al motorului pe benzină

Nikolaus August Otto s-a născut în anul 1832 în localitatea Holzhasen din Germania. A absolvit
cursurile politehnice, obţinând diploma de inginer.   

   În 1867, împreună cu inginerul Eugen Langen (1833-1895), Otto a construit un motor termic cu
ardere internă, cu piston în patru timpi, care folosea combustibil gazos.

   În anul 1878, Nikolaus Otto, a pus la punct un motor în 4 timpi alimentat cu combustibil lichid
(benzină) cu un randament de 22%. O contribuţie însemnată la perfecţionarea motorului cu ardere
internă, cu aprindere prin scânteie electrică, au adus-o inventatorii germani Karl Benz şi Gottlieb
Daimler, care au realizat primele automobile acţionate cu astfel de motoare.

   Nikolaus August Otto a murit în anul 1891, la Koln.

Componentele motorului Otto

1
 Timpii de funcţionare

Timpul 1- Absorbţia

În timpul 1 se deschide supapa de admisie, iar în timp ce pistonul se deplasează înspre punctul
mort inferior, în cilindru este absorbit amestecul de vapori de benzină şi aer (realizat în carburator)
datorită depresiunii formate.

Timpul 2- Compresia

După ce pistonul a ajuns în punctul mort inferior, supapa de admisie se închide. Supapa de
evacuare este şi ea închisă. În deplasarea pistonului înspre punctul mort superior, acesta comprimă
amestecul din cilindru până la o rată de 9:1.

Timpul 3-Aprinderea

La sfârşitul compresiei, când pistonul a ajuns la punctul mort superior şi ambele supape sunt
închise, se produce o scânteie electrică între electrozii bujiei. Scânteia aprinde amestecul carburant
care începe să ardă progresiv. Temperatura rezultată este de circa 2000°C şi presiunea de aproximativ
25 atm. Gazele produc o forţă mare de apăsare asupra pistonului împingâdu-l spre punctul mort
inferior. Pe măsură ce pistonul coboară, gazele se destind - are loc detenta. Acum este singurul
moment când se produce lucru mecanic.

Timpul 4- Evacuarea

Supapa de admisie este închisă, iar cea de evacuare este deschisă, permiţând gazelor arse din
cilindru să fie împinse afară din cilindru de pistonul care se deplasează de la punctul mort inferior spre
punctul mort superior.

2. Rudolf Diesel şi istoric al motorului pe motorina

Numele motorului a fost dat după inginerul german Rudolf Diesel la sugestia soției sale, Martha
Diesel, care în 1895 îl sfătuiește cu: Nenn ihn doch einfach Dieselmotor! („numește-l pur și simplu
motor Diesel!”), ușurînd astfel lui Diesel căutarea după denumirea motorului, pe care l-a inventat în
1892 și l-a patentat pe 23 februarie 1893.

Intenția lui Diesel a fost ca motorul său să utilizeze o gamă largă de combustibili, inclusiv praful
de cărbune. Diesel și-a prezentat invenția funcționând în 1900 la Expoziția Universală (World's Fair)
având drept combustibil ulei de alune.

Principiul motorului Diesel

Diferit de motorul cu benzină unde aprinderea este comandată, motorul Diesel funcţionează
datorită aprinderii spontane a carburantului în timp ce este injectat în camera de ardere. Pentru aceasta,
mai multe condiţii sunt necesare:

Temperatura aerului în momentul injecţiei trebuie să fie de aproximativ 600° C (400°C minimum).
Această temperatură este atinsă prin comprimarea aerului admis înmotor. Motorina este injectată sub
presiune înaltă (de la 130 la mai mult de 1000 bars) pentrua obţine o pulverizare care să
permită arderea completă a carburantului.

2
 Componentele motorului Diesel

1.Rezervorul

2. Filtrul de motorină

1. Amonte de filtru venind de la rezervor

2. Aval de filtru mergând către pompă

3. Şurub de purjare apă

4. Şurub de purjare a circuitului amonte.

5. Conexiune încălzitor motorină

Timpii de funcţionare

Timpul I - Admisia

Supapa de admisie este deschisa, pistonul se deplaseaza in jos si in cilindru se aspira aer la presiune
atmosferica. Supapa de evacuare este inchisa. Procesul are loc la presiune constanta.

Timpul II - Compresia

Ambele supape sunt inchise. Pistonul se deplaseaza in sus si aerul este puternic comprimat
aproximativ 35-50 atm si temperatura este 700-800 ºC. Procesul se desfasoara rapid, fara schimb de
caldura.

3
 Timpul III - Arderea si detenta

Pompa de injectie pulverizeaza picaturi foarte fine de motorina in cilindru. Deoarece temperatura in
cilindru este mai mare decat temperatura de aprindere a combustibilului, acesta se aprinde si arde la
presiune constanta. Gazele rezultate din ardere de destind adiabatic .

Timpul IV - Evacuarea gazelor

Supapa de admisie este inchisa, iar cea de evacuare este deschisa. Presiunea scade brusc in cilindru
pana la valoarea presiunii atmosferice, procesul avand loc la volum constant. Pistonul se deplaseaza
spre partea superioara a cilindrului si se evacueaza gazele de ardere.

Diferenţele dintre motoarele Diesel şi Otto

Motorul Otto aspiră un amestec de benzină şi aer, îl comprimă şi îl aprinde cu o scânteie electrică.

Motorul Diesel aspiră aer, îl comprimă şi apoi este injectată motorina care se aprinde.

Motorul Otto foloseşte o rată de compresie ce variază între 8:1 şi 12:1.

Motorul Diesel foloseşte o rată de compresie mult mai mare şi anume 14:1 până la 25:1.

Motorul Otto foloseşte un carburator unde este amestecată benzina cu aerul, sau o pompă de injecţie
(carburantul nu este injectat direct în cilindru).

Motorul Diesel foloseşte injecţie directă, în care combustibilul este injectat direct în cilindru.