voase cigitale. La nivelul plicilor interdigitale, fibrele transversale ale aponevrozei plantare formeazé lig.me- talersian transvers superficial (lig.metatarsoum trans- versum superficiale). Porjiunea medial’ a aponevrozei plantare se intinde intre procesul medial al calcaneului si baza ha- lucelui. Ea acoperd mugchil lojei plantare mediale si se continu’, medial cu fascia dorsala a picionuiui. Portiunea lateral a aponevrozei plantare se in- sera pe procesul lateral al calcaneului si se intinds pind la baza degetului V. Ea acoperé muschil lojei plantare laterale si se continua lateral oti fascia dor- sald a picioruiui Din aponevroza plantara se desprind dou sep- turiintermusculare (neomologate in N.l,). Septu! inter- muscular medial se inserd pe navicular, pe cuneiformul medial si pe primul metatarsian. Septul intermuscular lateral se insera pe m.lung peronier si pe utimul metatarsian. Prezenta lor separa cele trei grupuri de muschi ai plantei. La nivelul degetelor piciorulul, tendoanele mmfiexori sint cuprinse in canale osteofibroase, ca si cele de la degetele mini, Aceste canale sint delimitate de falangele corespunzatoare si de tecile fibrozse ale degetelor piciorului (vaginae fibrosum digitorum pe- dis). Aceste teci sint formate in dreptul falangelor de fibre circulare alcatuind partea inelara a tecii fibroase (pars anularis vaginae fibroasae). La nivelul articulati- lor, fibrele se incruciseazé formind partee cruciforma a tecilor fibroase (pars cruciformis vaginae fibrosae). Tendoanele sint invelit gi aici de teci sinoviale ale de- getelor piciorului (vaginae synoviales digitorum pe- dis). 130 VY feared arent 40g. 196 — FAIA MEIWEL gt DIRE MMA RELY BG, $f Mbroase VASCULARIZATIA MEMBRULUI INFERIOR ARTERELE MEMBRULU! INFERIOR Vascularizatia arterial a membrului inferior este data in special de artera femurala cu ramurile ei co= laterale i terminate, Mai participa in special pentru regiunea fesiera si rdkicina membrului, ramuriie"pa= rietale-extrapelviene ale artereiviliace interne. Anera iliacdyintema este ramura*de”bifurcatie medialavarar tereiiliace:comune. Originea sa corespunde unui plan ce trece prin baza sacrului si dupa un traiect»de"-5" ‘om, ia marginearmariisincizuri"ischiadice, se imparte in cele doudsprezece"ramuri"ale’ sale, Aceste ramuri dupa destinatia lor pot fi imp&rtte in: rviscerale, rpa- rietale intrapelvine si r-parietale extrapelvine. In acest capitol se vor studia numai ramurile care iriga mem- bru inferior. ARTERA ILIOLOMBARA {a.lliolumbalis) “Anteravtiolombara porneste din trunchiul poste- rior al.a.iliace interne. Are un traiect recurent, vertical, trecind intre artera, v.iliac gi n.obturator (anterior) si trunchiul lombosacral (posterior). Dupa un traiect as- cendent sub marginea medialé a m.psoas, !a nivelul vertebrei Ls se divide in cele dou’ ramuri ale sale: —rlombaré (tlumbalis), trece anterior de articu- latia sacroiiaca si se distribuie prin ramuri musculare, mm.psoas, p&tratul lombelor si masei sacrospinale.” Ea mai di o ramurd spinalé (rspinalis) care intra in canalul vertebral, iriga meningele si méduva de la acest nivel; —riliacd (riliacus) este 0 ramura trans- versala, paraleld cu creasta iliacd, initial posterior deA.dtralumbalis ‘A Mliace communis Adilizea externa Auiea tnlerna A ies et a A.obturaforia cream leg femoris Aprofipda,. femoris Aa.perlorantes LL Agen SSE Ao 7S Pah, A:tibjalis posterio Pig 197 - ARTERA. FEMURALA $1! RAMURIE SALE (schema) mopsoas gi nfemural; in interstijiul dintre muliac $i m.psoas d ramuri pentru mailiopsoas si pentru osul iliac, ARTERA OBTURATOARE (a.obturatorla) Artera obturatoare este o ramura care are origi- nea pe fata anterioard a artereliliace interne, Ea se poate desprinde citeodaté din afesiera inferioara sau dintr-un trunchi comun cu aceasta. De la origine trece pe peretele lateral al pelvisului, la aproximativ 2 cm sub linia arcuata pentru a intra in canalul obturator, unde se imparte in ramuri terminale. 131 Raporturi. in pelvis se afl sub peritoneu, culcaté pe fata medialé a m.obturator inter. Medial, prin intermediul peritoneului parietal are raporturi cu viscerele peivine. Este incru- cisata anterior, oblic, la distant, de canalul de- ferent la b&rbat si lig.rotund la femeie. in canalul obturator se gaseste intre n.obturator situat superior si vobturatoare situatd inferior. Ramuri colaterale. in traiectul pein d& ramuri colaterale musculare pentru mm.psoas, ‘obturator intern, ridic&tor anal si o ramuré pu biané (cpubicus) care are traiect ascendent, retropubian, sub fascia transversalis. Inapoia simfizei pubiene aceasta ramura se anastomio- zeaz’ cu cea opus’ si cu ramuri din-aaepie _gastricd inferioaré si rusinoasa intern&, formind un plan arterial retrosimfizar descris de Fara~ but, Artera obturatorie se anastomozeaza CU robturatoare din a.epigastric& interioars, ce trece pe fala posterioara a lig lacunar si pos- terior de vasele iliace, Aceasta arcada arterial poate fi lezatai de progresiunea unei hernii fe- murale, varianta retrovascular&. Din aceast cauz’ a fost numita de vechii anatomisti .co- roana morti" (coroana mortis). Ramurile terminale se desprind inca din canalul obturator, Ramura anterioaré (ramus anterior) coboara pe marginea anterioar a gSurii obturate, intre originea m.obturator ex- tem (anterior) si membrana obturatorie (pos- terior). D& ramuri musculare pentru mmoblurator extern, pectineu si ramuri labiale sau sorotale, Ocoleste gaura obturata si se anastomozeaz4 pe ramura ischiopubiana cu ramura posterioara (ramus posterior) a a.obtu- ratoril. Aceasta porneste tot din canal si incon- juré posterior gaura obturaté. Ea di ramuri pentru. mm.obturator inter, p&trat femural si apoi se anastomozeaza cu cea anterioara. De la originea sa emite 0 ramurd mai voluminoas& acetabular (-acetabularis), care trecind pe sub ligamentul transvers al acetabului se cis- tribuie capului si lig.capului femural, De remarcat c& cele dou ramuri termi- ale, anterioara si posterioara, ale a obturator prin anastomoza lor formeaz un cerc arterial {n jurul gaurii obturate. ARTERA FESIERA SUPERIOARA {a.glutea superior) Artera fesieré superioara se desprinde din trun- chiul posterior al ailiace interne, intre primele dou’ gauri sacrale, superior de mpiriform. in continuare, {rece printre trunchiul lombasacral si primul nerv sa- cral, iegind din pelvis prin orificiul suprapiriform. Nervul ‘omonim se gaseste lateral de arterd, find acoperit de anastomozele dintre cele doud wesiere superioare, “Afesiera superioard se imparte inte-o ramura superti- cial si alta profunda. — rsuperticialé (ramus supericialg) se gaseste intre mmJesier mare si milociu pe care i rig’ uneorW.Pemoral A femoralis M. sarforius poate da o ramura descendent voluminoas’, care se anastomozeaza cu o ramura din a,fesier’ inferioara. (ramus profundus) se atl intre mmAesier milociu si mic; iriga acesti muschi si m.ten- sor al fasciei lata prin ramura superioard (csuperior) iar prin ramura inferioard (cinferior), osul iliac si artiou- latia soldului. 132 Canalis acductorivs 49 scendens ‘ARTERA FESIERA INFERIOARA {a.glutea Inferior) Artera fesler inferioara se desprinde din trun- chiul anterior al ailiace inteme. Trece intre m.piriform (posterior) si plexul sacral (anterior), si paraseste pel- visul prin orificiul infrapiriform. La acest nivel este si tuaté. medial de a.rusinoasa interna de care este despair prin n.susinos intern, Astfel, constitule ele-mentul cel mai medial al m&nunchiului vasculonervos infrapirform. Apoi se indreapta inferolateralincrucisind posterior artera rusinoasa interna. -Ramuri. Din a.tesiera inferloar& se desprinde .a.comitant& a n.ischiagie (a.comitans n.ischiadici) care ‘nsofeste nervul pind in fosa poplites. Aiesierd infe- rioara se anastomozeazai printr-o ramura situat’ pos- terior de mpiriform, cu o ramura descendent din a fesiera superioara. De asemenea, se anastomozeaza cu ramura posterioara a a.obturatori, cu aa.circum- flexa femurala medialé si cu prima perforant. ARTERA RUSINOASA INTERNA (a.pudenda Interna) Artera rusinoasa intern’ va fi studiat& in am&nuntime la viscerele pelvisulul. Ea iese din pehis prin orificiul infrapiriform, inconjoara virlul spinei is- chiadice si dup’ ce este incrucigata posterior de afe- sierd inferioar’, p&trunde in fosa ischiorectala. prin mica incizura ischiadica: in regiunea fesiera da ramuri musculare pentru mm.fesier mare, gemeni, piriform si obturator intern, ARTERA FEMURALA (a-femoralis) Afemurali continua traiectul ailiace exteme, incepind de la lig.in- ghinal pina la hiatusul tendinos al madductor mare, unde trece in regiu- nea poplitee, continuindu-se cu @.po- plitee (fig. 177, 178). Reporturi, Afemurala impreund cu vfemurala'se afla intro teaca for- mata de fascia lata, Raporturile sale la nivelul tacunei vasculare au fost des- crise la fascia lata. Ea se gaseste la jumatatea cistantei dintre spina antero-superioara si simfiza pubian’. La nivelul trigonului femural, afe- murala se gaseste in teaca format 08 Aprobpdle. A.ascendens a. geumPlexae femoris laleralis vaselor femurale. Peretele postero-medial va fi format de fascia madductor lung, iar cel posterolateral, de fascia m.vast medial. Vfernurald, care incepe sa incru- ciseze afemuralé pe fata ei posterioara inca din par- tea inferioara a trigonului femural, se aseaza acum mai evident posterior de ea, separind.o in parte de m.ad- ductor lung. Dintre renervului ferural, artera femurala ramine insofité numai de n.safen, situat lateral de ea: Partea inferioara a tecii vaselor femurale este mai bine individualizata, si se numeste canalul adductorilor (canalis adductorius). Peretele sdu postero-medial este format de fascia m.adductor mare, cel postero- lateral de fascia mast medial, iar cel anterior — din fibre arcuate tntre precedentii doi muschi., Aceste fibre formeaz’ membrana vastoadductorie, care este aco- perité de m.croitor. Fascia m.croitor este separata de membrana vastoadductorie printr-o lama de tesut conjunctiv lax.Vifemurala se aseaza in aceasta portiuns lateral de artera, Astfel, in ansamblu ea des- crie un traiect spiroid in jurul arterci. N.safen se si-- tueazi medial de arterd, SHA. iaca snlerna. be iliace inlerna eras sacralis acral laferadis Viiaca exferna, V femoralis hist nee. ‘Rorofigades a. Beg ne mers anterior de fascia cribroas’, postero- medial de fascia m.pectineu, iar pos- tero-lateral de fascia. mailipsoas, pastrind cu vena femuralé si limtat cele profunde aceleasi raporturi ca $i jn lacuna vasculara. Mm.iliopsoas si pectineu o separa de articulafia soldu- lui, Acest raport permite comprimarea ei fa acest nivel in caz de hemoragi. Accroitor, care este m.satelit al a femu- rale se gseste in aceasta portiune la- teral de ea, in trigonul femural, afemuralé este superficial find incru- cigat anterior de v.circumflexaviiac& superticiala, Nfemural este situat late- ral de artera, imp&rtindu-se in ramurile sale terminale. R.femurala 2 n.genito- femural, incrucigeaza fata anterioara a arterei, devenind apoi superficial. in partea mijlocie a coapsei mroitor incruciseaza anterior afemu- ral, inci foita posterioard a tasciei la- ta va forma peretele anterior al tecli A. crreumblexa! 2 ‘2. trangrersirs @ Orvis fae ere Fabe” Ss aallegge Amo R. descendens Sonar, Y. Remorads Femorts delerali Smerets y Canalis adduclories A genus descendens 4. genus supsrion 1. Rarheularis a,genus Gevcendibtie Agents talerior medals R.saphenus a, Geacendtnis © Fig. 199- ARTERA FEMURALA PROFUNDA 133in acest fel, vasele femurale si n.safen ajung la hiatul tendinos, care este situat pe fata mediala a fe- muruiui, la patru laturl de deget superior de condi medial. La acest nivel a.femural& corespunde medial insertiei m.adductor mare, lateral liniei aspre, anterior mast medial, posterior m.semimembranos, iar infe- rior a.supero-mediala@ genunchiuli in teaca femurala cele doud vase sint unite de tesut conjunctiv dens, ceea ce ingreuiaza izolarea lor in special in canalul adductorilor. Prezenta ei, face ca vasele femurale s& nu vind in rapon direct cu teaca. Remuri® A.EPIGASTRICA SUPERFICIALA’ (a.epigastrica ‘superficialis) se desprinde de pe fafa anterioara a a.fe- murale de 1 cm inferior de lig.inghinal, perforeaza tea- ca vaselor ferurale si apoi fascia fibroasé gi trece peste ligamentul inghinal in fesutul subcutanat din dreptul aponevrozei m.oblic extern. Se anstomozeaz cu aaepigastric’ inferioara, circumilexd iliacd supert- cialé si cu omonima de partea opusé. Ea irig’ pielea, aponevroza m.oblic exter si ggimfatici superficial, A.CIRCUMFLEXA ILIACA SUPERFICIALA (Acircumflexa ilium superficialis) se poate desprinde printrun trunchi comun cu precedenta, sau izolat, in- ferior de ea. Perforeazé fascia cribroas’, trece peste liginghinal si apoi parale! cuel spre spina iiacd an tero-superioara. se termina in pielea abdomenului, ind ramuri pentru aceasta si pentru gg.imfatici su- perfcial, Se anastomozeaza cu precedenta si cu a.ci- ‘cumflex femurala laterala. ‘Aa.RUSINOASE EXTERNE (aa pudendag exter- nae) sint in’ numar-de dou’, una-superioard-sivalta ‘inferioara. Ele se desprind de pe fata mediala avafe= murale; superior si respectiv inferior de crosa v.safenei mari, strabat teaca femurala si fascia cribroasa si ajung la scrot (labile mari), unde se termina prin “scrotale anterioare (ramis scrotales anteriores), res- pectiv relabiale anterioare (rami labiales anteriores). Ele dau rringhinale (rami inguinales) pentru tegument si pentru gg.inghinali superficial. > ‘A.FEMURALA PROFUNDA ’(aprofunda femoris) fig. 179) se desprinde de pe fata postero-laterala a afemuralela 4-5 cm inferlor de ligamentul inghinal, originea el gasindu-se in unghiul dintre mmJiliopsoas intre adductor sourt si cel mare. strabate insertia m.adductor mare, inferior de a treia perforanta si trece in regiunea posterioara a coapsei, distribuindu-se muschilor de aici, In traiectul sau se ageazA posterior de artera si vena femurala, de care este separat superior prin v.femural& profunda, lar inferior si prin m.adductor lung. Ramurile sale sint: a.circumflexa femurala mediala (a.circumilexa femoris medialis) are originea in apropierea celel a atemurale profunde si uneori din a.femurala, Ea merge pe fata anterioara a miliopsoas si apoi intre acesta si m.pectineu. in continuare, se afla mai inti intre mm.adductor scunt gi obturator extern iar dup’ aceea intre marginea superioara a m.adductor mare 134 si mpatrat femural, in acest traiect inconjurind colul femural dinspre anterior spre posterior, La nivelul mpétrat femural se imparte intr-0 ramura profunda $i o tascendenta. R.profundé (t,profundus) inconjuré co- lul femural pe fafa posteriora intre mm.patrat femural si obturator extern. Ea irigd mm.pelitrohanterieni, mm.posteriori ai coapsei $i articulatia soidulul. R.as- -cendenté (rascendens) se afla intre mm. patrat femiural si gemen inferior, urca in fosa trohanterica, distribuin- du-se muschilor vecini. Din a.circumflexa femurala me- 14 se mai desprind rtransversa si racetabulard. ‘Rutransversa (riransversus) patrunde intre mm.adduc- tor lung si pectineu irigind mm.adductori, gracilis obturator extern. Riacetabulard (r.acetabularis) este St tuata pe marginea superioaré a m.adductor scurt, paitrunde apoi in acetatul pe sub lig.transvers al ace- tabululul, impreund cu racetabulara’a aobturatoare $i ajunge la capul femurului mergind de-a lungul lig.ca- pului femural; circumflexa femurala laterala (a.circumilexa femoris lateralis) se desprinde de pe fata lateral a aemurale profunde; trece printre ramurile nfemural, profund de m.croitor si inconjura antero-posterior colul femural trecind posterior de m.drept femural. Apoi, patrunde intre m.vast lateral si femur. Din a.circumnflexa femuralé laterala se desprind treiramurl. Rascendenta (cascendens) care trece spre fafa lateral a soldului, de-a lungul liniai intertrohanterice, profund de m.ten- sor al fasciei lata. Ea seanastomozeazd cu ramuri din aoircumlexéefemurala medialé si cu a,fesieréinfe- ‘rioard, paniciping la formarea cercului arterial din jurul colului femuural. Din acest cere se desprind ramuri care iriga articulatia soldului. A.descendenté (r.descend- ens) se gaseste intre mm.vast intermediar si vast la- teral, Ea poate strabate pe ultimul, trecind in regiunea posterioara a coapsei, unde se anastomozeazé cu ra- muri dinvapoplitee, sau impreuna cu m.vast lateral, s& ajunga pe fata lateralé a genunchiului unde se ana- tomozeaz4 cu a.supero-laterala a genunchiului. Autransversa (ttransversus) care trace peste m.vast in- termediar, strabate m.vast lateral, inconjurind femurul sub marele trohanter si ajunsa posterior se anastomo- zeazi cu aa-fesierdinferioar’, ciroumflexéferiuralé mediala.si cu prima perforanta; aa.perforante® (aa.perfornates) de obicei in numande treijstrabat insertile m.adductor mare, prin- tre arcadele sale tendinoase, de pe linia aspra gi astfel ajung in regiunea posterioara a coapsei. Prima:perfo- ranta se desprinde de obicel intre mm.adductor scurt Si pectineu, a doua anterior de madductor scurt iar a treia imediat inferior de m.adductor scurt. Din prima perforanta se desprinde cel mai freoventa:nutritivl a femurului. Aa.perforante se anastomozeaz® in regi nea posterioara 2 coapsei cu aa.lesier inferioara, ci cumtlexa femurala si poplitee, irigind n.ischiadic, mm.aductori, vast lateral si mm posteriori ai coapsei. fiecare se va imparfi int-o ramura ascedenta si alta descedenta, care se anastomozeaz& cu cele cores- punztoare ale aa.perforante vecine. R.ascendenta a primei perforante se anastomozeaza cu rdescendent a accircumflexe femurale mediale, iar descendenta ul-Aoheuntey Weieralis 1 Stl tras (7a 180 VASCULARIZATIA CAPULUI' SI COLULUT FEMURAL (A aspect anterior ; B= aspect posterior) clas LANE timei perforante se anastomozeazé cu insdsi a.femu- rala profunda (fig. 180) “A.DESCENDENTA A GENUNCHIULUI (a.genus descendens) se desprinde din afemurala in canalul adductorilor strabate m.vast medial impreuna cu n.s fen si d& rsafen’ si reartioulare. A.safend (csafenus) “trece impreun’ ou n.safen intre mm.croitor si gracilis, pe fata mediala a genunchiului. Ea irig’ fafa medial a genunchiului si se anastomozeaza cu arecurents tibiala antericara si ramurile venite din a.poplitee. R.ar- ticulare (r-articulares) participa la irigarea articulatiei genunctiul ‘APOPLITEE™ (a.poplitea) , ‘Apopiitee continua a.femurala de la hlatusul ten- dinos al adductorului, continuindu-se pind la arcada msolear, unde se bifurcd in aatibiala anterioaré si ‘posterioaré. In flexia gambei ea este flexuoasd, iar in extensie rectilinie (fig. 181). “Raporturi. A:poplitee’se gaseste profund in-re- giunea poplitee. Anterior, de sus in jos vine in raport cu fosa intercondiliana, de care este separata prin tesut adipos, cu fata posterioara a articulatiel genun- Chiului si cu m.popliteu, care o separa de fafa poste- rioara a explica posibilitatea leziirli ei in fracturile suprecondi- liene, in care fragmentul osos inferior este impins pos- terior. Ea este acoperitd de piele, panicul adipos, vase ‘si nn.superficiali, de fascie, de mm.semimembranos, semitendinos si gastrocnemian, Medial, este in raport de sus in jos cu mmadductor mare, semimembranos si capul medial al m.gastrocnemian, iar lateral cu m.bi- ceps si cu caput lateral al m.gastrocnemian, A,poplitee formeazti impreund cu vpoplitee si cu n”ttibial, mnunchiul vasculonervos popiiteu. A.poplitee Raporturile cu fosa intercondilian’ 135 ‘este situat€ cel mai profund, anterior gi medial, n.tibial ‘cel mai superficial, posterior si lateral, iar v.poplitee intre ele. Artera si v.poplitee sint unite prin tesut conjunctiv dens, care face dificil izolarea celor dou’ vase. Acest fesut conjunctiv continua pe cel din jurul vaselor femurale. Raporturile strinse dintre artera si vend explica frecventa anevrismelor arteriovenoase poplitee, N.peronier comun se gaseste la distanta de elementele manunchiului vasculonervos popiteu, find situat lateral, sub tendonul m.biceps femural. La capatul sau distal, a.poplitee se afla intre mm.popliteu si gastrocnemian, p&trunzind apoi sub arcada m.solear. Prin poztia el apopiitee reprezinta elementul axal al regiunii popiites. Ramurt A.supero-lateralé a genunchiului (a.genus su- perior lateralis) pleacd din a.poplitee izolat sau printr- un trunchi comun cu asupero-mediala a genunchiului, la nivelul jumatatii superioare a regiunii poplitee. Are traiectul ascendent, oblic spre lateral, inconjur& condilul lateral al temurului spre posterior, acoperita de m biceps. Ea iriga mm.gastrocnemian la- teral, biceps femural, vast lateral, plantar si articulatia genunchiului. A.supero-mediald a genunchiului (a.genus su- perior medialis) are originea pe fala mediala a a.po- plitee, avind traiect oblic ascendent si ajunge intre condilul medial si mm.somimembranos ¢| semitenci- nos. Ea trece in regiunea anterioaré a coapsei, strabatind insertia madductor mare. trig’ mugc! care vine in report $i articulajia genunchiulu A.medie a genunchiului (a.genus media) se desprinde de pe fata anterioara a a.poplitee a nivelul intetiniei articulare. Ea trece prin lig.popliteu oblic.siN. ischiaohous WW. peroneus Pere eS munis V poplilea 4 gens suger A.genusyinlorior Fig 787- REGIUNEA POPLITEE se distribuie ligg.incrucigate, fesutului adipos din fosa intercondiliana, sinovialei $i gg.poplitei. Aa.surale (aa.surales) in numar de doud, una mediala si alta lateral ies de pe fata posterioara.a a.poplitee in dreptul articulatiei genunchiului si iriga g9.Poplitel, mm.triceps si plantar. Venele lor satelite sint voluminoase. A.infero-lateralé a genunchiulul (a.genus inte- rior lateralis) are originea pe fafa laterala a a.popiitee, inferior de interlinia ariculara. Ea se indreaptai lateral, ‘ntre lig.popliteu arcuat $i m.popliteu situati anterior, $i mm.plantar si gastrocnemian lateral situati posterior, La nivelul capului fibulei este acoperita de m.biceps femural; ajunsa la nivelul condilului lateral al tibiel, este acoperita de lig.colateral lateral. Ea iriga articulatia ge 136 ‘nunchiului si mugchii cu care vine in report, participind la formarea retelei articulare a genunchiului. A.infero-mediala a genunchiului (a.genus infe- rior medialis) are originea pe fata mediata a a.popiitee, cam la acelasi nivel cu precedenta. Ea merge in lungul marginei superioare a m.popiiteu si ajunge la nivelul condilului medial al tibiei, find acoperité de m.gastroc- nemian medial si de lig.colateral mecial. in continuare, se afla intre fata medial a tibiei si tendonul reflectat al m.semimembranos. !rig& mugchii piciorului de gisc’, muschii cu care vine in raport ¢i participa la fomarea retelei articulare 2 genunchiulu Astfel, in jurul aniculatiei genunchiului se for- meaza (rete articulare genus). La aceasta participa ramurile anterei poplitee, aa.de- scendenta a genunchiviui, circumflexé femurala late-MN peregeys yrs Fibula. Jplerpusce Sel ieee i Meee at Fig. 182- REGIUNEA ANTERIOARA A GAMBET rala (descendent), r.circumflexa fibulara si recurenta tibiala anterioard, Din aceasta retea deriva reteaua pa- tele’ (rete pateliae) situala pe marginile rotulei si ale tendonului m.cvadriceps. Desi ramurile care partici’ la formarea acestor retele sint numeroase, totusi dia- metrul lor mic si faptul c& se gsesc in planuri fibroase inextensibile, cea ce nu permite dilatarea lor com- pensatoare, face ca ligatura a.poplitee sa fie riscant, 137 ALTIBIALA ANTERIOARA {astibialis anterior) Artera tibiala anterioara este ramura de bifurcatie anterioara a a,poplitee cuprinsa intre arcada m.solear si retinaculul mm.extensori, unde se continua cu a.dorsala a piciorului (fig. 182). Raporturi. in prima ei portiune, pentru o scurtaé distanfa se afla in regiunea posterioara a gambei aco- perité de m.solear. Ea trece printre cele dou’ capetefam matteo. fares mediates A. peronea. ary malte “ateradhees Fg: 7183-RETEAUA ARTERIALA A CALCANEULUI Mperonaus. syperh= a airs ae Mperonces terfties Mexlens, digilorumn, Orev/s Fig. 184 REGIUNEA M Hib iades acnferior Aine CL ee Nesaphenus MW. peroneus protundes A dors,ped's Relinac.exfens tater: | A-arewala, i Mextens.hallyers fongus 4, extens hallecss brevis DORSALA A PCLORULU 138 GB origine ale m.tiblal posterior, strabate mem- brana interosoasa in partea ei superioara si Patrunde in ragiunea anterioara a gabe.” .. _ IN Cele doua treimi superioare ale regiu- ni anterioare a gambei ea se all asezata pe membrana interosoasa, de Care este fixate prin tracturi fibroase. Distal, se apropie de ti- bie, pe a carel fala laterala se aseaza, trecind poi pe fata anterioara a articulatiei talocru- rale. Aceste raporturi posterioare explicé leza- fea ei in fracturile tibiei, Superior, este situat intre mm.tibial anterior (medial) si lung exten- sor al dagetelor (lateral), iar inferior intre mm4tibial anterior (medial) si lung extensor al halucelui (lateral). M.tibial anterior este muschiul ei satelit. La nivelul articulatiel talo- crurale, este incrucigata anterior de tendonul m.lung extensor al halucelui, asezindu-se apoi iintre acesta si m.lung extensor al degetelor. Astfel, a.tibiala anterioaré este profunda in cele doua treimi superioare ale gambei unde este acoperité de muschii intre care se afla, si devine treptat superficiala inferior. Attibial& anterioara se afla intre cele doua vene satelite, care se anastomozeazai anterior si posterior de ea, Vasele tibiale an- terioare impreuna ou n.peronier profund care este situat lateral in jumétatea superioara a gambei, incrucisind-o apoi anterior pentru a se ageza medial, formeaz& ménunchiul vascu- lonervos anterior al gambei, care este insoft si de 2-3 trunchiuri colectoare limfatice: Ramuri A.RECURENTA TIBIALA POSTE- RIOARA (a.recurrens tibialis posterior) este o ramurd inconstanta, care se desprinde din ar- tera in regiunea posterioar& a gambei. Ea patrunde sub m.popliteu, fi d& ramuri, si par- ticipa la formarea refele| aniculare a genun- chiului, anastomozindu-se cu-a.infero-laterals a-genunchiului. A.RECURENTA TIBIALA ANTERIOARA (a.recurrens tibialis anterior) se desprinde din a.tibiala anterioar3, imediat dupa trecerea ei prin membrana Interosoasa. Ea p&trunde sub mitibial anterior, intre condilul lateral al tibiei si capul fibulei. Irig&: mmtibial anterior, lung extensor al degetelor, articulatia genunchiului si articulatia tibiofibulara superioara. O ramura a ei strdbate septul intermuscular anterior al gambei si se distribuie mmlung gi scurt pe- ronier. i A.MALEOLARA ANTERO-LATERALA (amalleolaris arteror lateralis) s2, asp in superior de interlinia articulatel I fae find situatd pe sindesmoza tibiofibulara si pe maleola laterala, acoperit’ de tendoa- hele mm.lung extensor al degetelor si pero- nierul al Ill-ea. impreuna cu a.lateralé a tarsu- lui si cu reperforanta’si caloaneana din-a.pe-Aagenus seperior otra: A. genus hgior : A Lindi pines A tibialis anferior. sronier& formeaz’ reteaua maleolard lateralei (rete mal- leolare laterale). : A.MALEOLARA ANTERO-MEDIALA {a.malleola- tis anterior medialis) se desprinde la acelasi nivel cu precedenta, si se indreapta medial, fiind acoperité de tendoanele mmilung extensor al halucelui si tibial an- terior, impreuna cu rrmaleolare mediale si calcaneene din atibiala posterioara si cu aa.mediale ale tarsului_ formeaz’ refeaua maleolaré mediald (rete malleotare mediale). A.DORSALA A PICIORULUI {a.dorsalis pedis) Artera dorsala a piciorului continua tibial an- terior de la retinaculul inferior al mm.extensori pind la extremitatea posterioara a primului spafiu interosos (fig. 183, 184). Reporturi, Se afié mai int intre mm.tibial anterior gi lung extensor al halucelui, si apoi intre cei doi ex- tensori ai halucelui, Distal, este incrucisata de mscurt extensor al halucelul, care trece deasupra el. Ea este insofitS de cterminalé a n.peronler profund situat me- dial si de cele dou’ vene satelite. A.dorsala a picio- rului este asezata pe planul osos, fiind acoperita de 139 A. genus descendens (* saphenus) A. G8 BEER rares) A poplilea. A. genus super . ar WEG lis Rete palellae Agenus talerior medlialss A. Hibralis posterior j} Fig 185-RETEAUA ARTICULARA A GENONCHIULU IA ROLE piele si de fascia dorsala a piciorului, pulsul ei putind fi astiel palpat.. Remuri A.TARSIANA LATERALA (atarsea lateralis) se desprinde din a.dorsal& a piciorului fa nivelul retina- Cululul inferior al mm.extensori. Ea se indreapta lateral, acoperita de tendoansle mascurt extensor al degetelor. Participa la formarea retelei maleolare faterale, se ana- stomozeaz’ cu adorsalé a piciorului si da ramuri care patrund in sinus tarsi. ‘Aa.TARSIENE MEDIALE (aatarseae mediales) ‘n numar de 2-3 participa la formarea refelei maleolare mediale, irgind mm.dorsaii i piciorului si articulatile corespunzétoare, A.ARCUATA (a.arcuata) se desprinde din a.dor- sali a piciorului la nivelul cunelformului medial, se indreapta lateral in contact cu bazele metatarsienelor,. acoperita de tendoanele mm.lung si scurt extensor al degetelor. In traiectul ei descrie 0 arcada cu concavi- tatea proximal8, anastomozindu-se lateral cu artera la- teralé-a'tarsului, Din convexitatea arcadei se desprind trei aa.metatarsiene dorsale (aa.metatarseae dor- sales), care merg pe ullimii trei mm.interososi dorsali,sill M.sokeus 4%. 188- REGIUNEA* POST (aspec? m bifurcindu-se in doua colaterale dorsale pentru mar- ginea laterala a unui deget si cea medial a dege- tului urmator. Fiecare ametatarsiana se anastomozeaz& la extremitalile spatiului interosos cu ametatarsiang plantar& prin cite o rplantaré pro- funda (rplantaris profundus), A:metatarsian’ a pri mului spatiu se desprinde direct din a.dorsala a piciorutui; ea da redigitale pentru haluce si pentru fafa medial a degetului Il, A.cigital& dorsala pentru marginea lateral a degetului V poate proveni din aarcuatas, din ultima ametatarsiand dorsal, sau din colaterala pentru degetul V a acestuia. Datorité nu- meroaselor anastomoze ale rr. provenite din a.dor- sal a piciorului, aceasta poate fi ligaturata practic la orice nivel. A 140 OARA A GABE ATIBIALA POSTERIOARA {attibialis posterior) tibial posterioara este ramura de bifurcatie mediala a a.poplitee si se intinde de la arcada m.so- lear pind in gantul retromaleotar ‘Raporturi. A.tibial’ posterioara se gaseste ‘intre cele doua planuri musculare (superficial gi profund) ale regiunii posterioare a gambei, agezat& mai inti pe maibial posterior, iar mai jos pe m.lung flexor al dege- telor, M.solear 0 separd de mm.plantar si gastrocne- mian. {n partea inferioara a gambei, ea este superficial, find paralelé cu marginea medialé a ten- donului lui Achile, situata le 2 om anterior de acesta. in gantul retromaleolar medial ea este acoperita de retinaculul mm.flexori gi de m.adductor al halucelui. Aici, ea se gaseste intre tendoanele mm.lung flexor aldegetelor situat anterior si lung flexor al halucelul si- tuat posterior. La acest nivel, atibialé posterioara se afia la jumatatea distantel dintre marginea posterioar’ maleolei mediale $i tendonul lui Achile. in traiectul el este incadrata de dou’ wsateiite, care se anasto- ‘mozeazé anterior si posterior de arterd, N.tibial este situat la inceput lateral, la distant de artere, de care ‘se apropie insa treptat pind in treimea milocie a gam- bei, In gantul retromaleolar se alla profund si posterior de arter’. Vasele tibiale posterioare, n.tibial si trun- Chiurile colectoare limfatice care le intovarasesc for- ‘meaza pachetul vasculonervos posterior al gambei. Biturcatia in cele dou’ aaplantare este situata distal de cea a n.tibial, inctt n.plantar medial trece in- ferior de artera omonim&, pe cind n.plantar lateral trece lateral gi apoi anterior de a.plantara laterala. Ramuri R.CIRCUMFLEXA A FIBULEI (ccircumflexus fi- bulae) este o ramura inconstanta, care trece prin m.solear, inconjoaré capul fibulei, participind la torma- fea retelei articulare a genunchiului (ig. 185). APERONIERA (a.peronea — asfibularis) (fig. 188) se desprinds din atibiald posterioara la 2-3 cm inferior de mpopliteu. Ea are traiect oblic descendent i lateral, ajungind in dreptul marginei interosoase a fibulei, pe mttibial posterior. in continuare se afla intr un canal osteofibros, format de membrana inter- HlombricalisZ 1 Plex. ball. longus M.ttex. hall brevis A.planlans medialis iplaniar’s medialis. W.31'A. plant. lal: Aponeurosis planlaris soasa si de insertille mm.tibial posterior si jung flexor al halucelui, intre care se fla. Poate patrunde in gro- simea mung flexor al halucelui, Distal, este acoperit’ e acesta. Ajunsa in santul retromaleolar lateral este acoperita de tendoanele mm.peronieri. Ea are rapor- tur apropiate cu n.tibial, care 0 incrucigeaz& posterior in apropierea originii ei, Distal, nervul se aseaz’ me- dial de artera, departindu-se progresiv de ea. Este ‘insotité de dou’ vene satelite si de trunchiul limfatice. Ea d& urmatoarele ramuri: Sperforanta (cperforans) se desprinde in treimea distal a gambei, stabate membrana interosoasa $i patrunde in regiunea anterioara a gambei, unde este asezat profund de mm.lung extensor al degetelor si al treilea peronier. Coboara anterior de sindesmoza tibiofibulara si participa la formarea retelei maleolare laterale. Ea irig& mugehii cu care vine in raport, ma- Jeola fibulei cu tegumentele vecine, sindesmoza tibio- fibular’, putind inlocui adorsala a piciorului, caz in care este voluminoasa; teomunicanta (f.communicans) se desprinde din treimea distala a gambei, anastomozindu-se cu 0 Tamura similaré din a.tibiala posterioar’s; Trmaleolare laterale (r.malleolares laterales) participa la formarea retelei maleolare lateralo; rrcaleaneene (rami calcanei) particip’ la forma- rea retelei maleolare, iar prin anastomoza cu r.omo- flexor digit Tews Aa. melalarseae (Alecniares M1. flex. digit brevis MW inlerosseus dorsa rg UMlexor cheigaint 1 GALE8 W planfarisfaberadi’s 4, flexor aceessarius LM. Rexor chigit brevrs % abduclor, eben “7 REGIUNEA PLANTARAnime din a.tibial& posterioar’ formeaz& refeaua calca- neand (rete calcaneum), REMALEOLARE MEDIALE (rami malicolares mediales) participa la formarea refelei maleolare me- diale. RrCALCANEENE (rami calcanel) trec prin reti- naculul mm{flexori pe fata mediala sl apoi pe cea pos: terioara a calcaneulul, participind la formarea ret calcaneene. 5 APLANTARA MEDIALA (aplantarls medialis) A.plantaré mediala este ramura de bifurcatie me- dial a atibiale postericare. Prima sa parte se afl in canalul calcanean, superior n.plantar medial, find si- tuat’é intre mm.adductor al halucelui gi scurt flexor al degetelor. La iesirea din canalul calcanean incru- cigeazi tendonul m.lung flexor al degetelor. Apol, se sttueazi\ in lungul septulul intermuscular medial si me- dial de tendonul m.lung flexor al halucelui, avind late- ral n.omonim. Ajunsa pe marginea mediala a halucelui se anatomozeazA cu primavarterémetatarsiana'dor- sala. In tralectul sau este insotit de doua wsatelite. lrig& muschit si tegumentele lojei plantare meciale. Ea 8 urmatoarele ramuri (fig, 187): rprofundé (rprofundus) care se anastomozeaz& cu ramura omonima din a.dorsala a piciorului; rsuperficialé (csuperficialis) situat’ pe suprafata mabductor al halucelui, reprezentind artera digital’. plantard mediala a acestuia. ‘A.PLANTARA LATERALA (a.plantaris lateralis) A.plantara lateral este ramura de bifurcatie la- teralé a atibiale posterioare, al cAruitralect continua. Este mai voluminoasa deci precedenta. Initial, so afl posterior de aplantara medial&, intre cele doud artere gésindu-se nn.plantari, Traiectul ei este oblic pind la hivelul primului metatarsian, in aceasta parte find su- perficialé, agezata pe fata inferioara a m.accesor plan- tar, avind nuplantar lateral situat medial. Apoi, aplantar& lateral’ strabate septul intermuscular lateral i patrunde in loja plantar mijlocie, unde se afld intre mmscur flexor al degetelor gi accesor plantar. Ultima sa portiune este transversala, mai profunda, concava inferior si posterior sI situata in raport cu baza meta- tarsienelor, de care este separat prin mm.interososi plantari, La acest nivel formeaz& arcul plantar (arcus plantaris). in unele cazuri aceasta portiune poate lipsi, fiind inlocuita de continuarea la acest nivel a a.dorsale a piciorului, Arcul plantar se intinde intre baza meta- tarsianului V si partea proximala a primului spatiu terosos. El este acoperit de aponevroza plantara, de capul oblic al madductor al halucelui gi de m.scurt flexor al halucelui, Perforeaza primul spatiu Interosos si se anatomozeazé cu a.dorsala a piciorului. A.plan- tard lateralé este insofité de dou’ vene satelite, legate intre ele prin anastomoze transversale. Ea iri’ muschil cu care vine in rapor, pielea lateralé a plantei, din arcul sau plecind: aa.metatarsiene plantare (aa.metatarseae plan- tares) in numar de patru, cu aceeasi dispozttie ca si cele dorsale. In spatiul interosos se continua cuaa.di=- 142 \ \ gitale plantare comune (aa.digtales plantare co. munes), care la nivelul articulatiei metatarsofalangien, 0 impart fiecare in aa.digitale plantare proprii (aa.di- gitales plantares propriae), una medial si alta late- ral, pentru fetele vecine a doud degete. Prima artera metatarsiana plantard provine din arcada plantara si irig’ si partea medialé a halucelu, Ramura pentru marginea lateral a degetulul V provine din a.plantara lateral’; mperforante (rami perforantes) pentru spatile in- terosoase ll — IV, in fiecare, find proximale si distale. Ele strabat spatiul interosos si se anastomozeaza cu cele proverite din a.dorsala a picionutui VENELE MEMBRULUI INFERIOR Venele memibrului inferior, pot fi imparjite dupa locul de varsare in vene tributare viliace comune, vene tributare viilace interne si vene tributare viliace externe. Acestea din urma dupa asezarea lor so ‘impart fn vena superficiale si vene profunde. VENELE TRIBUTARE VILIACE COMUNE Viliolombara (v.ificlumbalis) este de obicei unica i se formeaza prin unirea venelor satelite ramurilor arterei iliolombare. VENELE TRIBUTARE VILIACE INTERNE Vufesiere superioare (vv.gluteae superiores) insojesc a,fesierd superioara. Intra in pelvis la margi- nea superioara a marei incizuri ischiadice, deasupra iform si Se vars uneori printr-un trunchi comun iacd interna, Vucfesiere inferioare (wgluteae inferiores) sint vo- tuminoase si acoperd artera si nervul omonim la intra- rea prin orficiul infrapiriform. Ramurile lor de origine pot fi anastomozate in partea superioara a regiunii posterioare a coapsei cu w..circumflexe femurale me- diale si wperforante, Vuobturatorii (w.obturatoriae) se formeaza in partea mediala a coapsei intre mm.adductori si intra in polis prin canalul obturator, intre nerv (superior) si artaré (inferior), merg pe peretele lateral al pelvisului si se varsa in wiliacd interna, Vrusinoasa intemé (v.pudenta interna) are ca si artera 0 mic& portiune in regiunea fesierd, la iesirea prin mica inoizura ischiatica; ocoleste spina ischiatica si reintra in pelvis prin ofificiul infrapiriform. Ea este asezata impreund cu arusinoasa intern’, lateral de nervul omonim, VENELE TRIBUTARE V.ILIACE EXTERNE VENELE PROFUNDE Venele profunde ale membrulul inferior au in ge- neral acelas! traiect ca gi arterele pe care le insojesc in sens invers, Cu exceptia vpoplitee si a vemurale, venele profunde sint duble insotind de o parte si de alta artera omonima. Ele sint unite pe traigctul for prin anastomoze transversale. Au valvule in numar variabil, constanta fiind 0 valvuté ostialf, la vérsarea tributare- lor colaterale. Venele profunde se formeaza la nivelul piciorului, sub fascie, pe fata plantara si dorsala, insotind arterele acestuia (fig. 188), in