Geologia Islandei

Geysir din valea Haukadalur(en), izvor geotermal care a dat numele gheizerelor, cel mai vechi cunoscut în lume

Pământ foarte tânăr din punct de vedere geologic, Islanda se află atât pe punctul fierbinte islandez(en) cât și pe Dorsala Atlantică, care
trece chiar prin ea. Această poziție face ca insula să fie foarte activă din punct de vedere geologic, având numeroși vulcani activi, cei mai
importanți fiind Hekla, Eldgjá(en), Herðubreið(en) și Eldfell(en).[45] Erupția vulcanului Laki(en) din 1783–1784 a dus la o foamete în
care a murit o pătrime din populația insulei.[46] Mai mult, acea erupție a produs nori de praf și ceață în aproape toată Europa și în părți
din Asia și Africa timp de mai multe luni, afectând clima și din alte zone.[47]

Islanda are numeroase gheizere, între care Geysir, de la care vine și cuvântul, dar și celebrul Strokkur, care erupe la fiecare 5–10
minute. După o fază de inactivitate, Geysir a reluat erupțiile după o serie de cutremure în 2000. Geysir și-a redus apoi însă din nou
activitatea și erupe rar.

Fiind disponibilă energia geotermală pe scară largă, și prin exploatarea a numeroase râuri și cascade pentru energie hidroelectrică,
majoritatea locuitorilor au acces la apă caldă, încălzire și electricitate ieftină. Insula este formată în principal din bazalturi, lave cu
conținut redus de dioxid de siliciu, asociată vulcanismului efuziv(en) care apare și în Hawaii. Islanda are însă o varietate de tipuri de
vulcani, (compoziți și de fisură), mulți producând lave mai evoluate, cum ar fi riolitele și andezitele. Islanda are sute de vulcani, dintre
care 30 de sisteme vulcanice sunt active.[48]

Surtsey, una dintre cele mai tinere insule din lume, face parte din Islanda. Denumită după personajul mitologic Surt, ea s-a ridicat
deasupra oceanului într-o serie de erupții vulcanice între 8 noiembrie 1963 și 5 iunie 1968.[42] Doar cercetătorii care cercetează
colonizarea noii insule de către viața de uscat au voie să viziteze insula.[49]

La 21 martie 2010, vulcanul Eyjafjallajökull din sudul Islandei a erupt pentru prima oară după 1821, obligând 600 de oameni să-și
părăsească locuințele.[50] Alte erupții din 14 aprilie au obligat alte sute de oameni să-și părăsească locuințele.[51] Norul de cenușă
vulcanică a produs perturbări majore ale traficului aerian în întreaga Europă.[