$i din vreun pahar band, Zvarle-i paharul din mani. De-I vei gasi la mas4 mancAnd, Zvarle-i lingura din mani... De-I vei gsi pe pat, Da-I sub pat. De-l vei gasi pe laita. Da-! sub lait’, De-I vei gasi pe cuptor, D&-I sub cuptor. De-l vei gasi pe vatra, Da-l sub vatra. De-l vei gasi la masii, D&-1 sub masa. De-] vei gasi la usa, Da-l pe usa, Si grabeste De-I porneste, Si mi-I ada ca fecior, Ada-mi-I iute in zbor, Peste drumuri far’ de glod, Peste ape fur’ de pod, Peste drumuri far-opreala, Peste gard fara zdihalé. A lui rusine sa piara, La noi si vie-n ia sear’, Sa-ntre-n casa sii ma ceari... Peste cimpuri iepureste, Prin dumbravi gi lunci lupeste, Prin paduri fara de sine, Prin sat fara de rusine. Si-l ad’ anume la mine. Cu limbile mi-] tot linge Cu picioarele-I impinge, Cu ochii-] ocheste, Cu coada-l plesneste, Spre mine-] porneste, La mine-] grabeste, La mine-I soseste. Cu dansul in ia seari Aievea si mii visez, Cu dansul mani dimineata Aievea si ma-ntalnesc, Cu el si vorbesc Si sa ma dragostesc! Observatii Fata care voieste ca ursitul ci si nu iubeasca pe alti fati ci numai pe dénsa, sau, fiindu-i dor de ursitul sdu, voieste sd-1 aducé la sine din orice departare s-ar afla el, fur in seara de Sfantul Andrei sau de Sfantul Vasile un resteu de la o casi unde oamenii nu-s primeniti, unde-s numai o data cAsitoriti. Jar dupa ce fura resteul gi se intoarce cu el acasi, se duce drept la vatri gi incepe a inveli focul cu el in timp ce rostegte versurile de mai sus. Fata cauti ca, pe cand rosteste ca versurile acestea, si nu fie nimeni fn casi, care ar putea s-o audi gi s-o stinghereasci in vrijitoria sa. Daca e si altcineva in casi gi o vede ce face, atunci toata vraja, dupa credinta ei, n-ar avea nici un efect. Dupi ce a sfarsit de rostit versurile de mai sus, iese afar’ cu resteul cu care ainvelit focul si-I arunc& peste casi. Apoi se intoarce iaragi in casi gi se culcd, in deplina liniste si creding& ca peste noapte aievea va visa pe ursitul sau, iar a doua zi dimineaf’ aievea se va intalni cu dansul si-l va strange in bratele sale, fiindcd asa i-afacut, cA el numaidecat trebuie si vind ladansa gi s-o ceard la paringii sii de sotie. Aceast’ vraja, dictaté impreuna cu explicatia ei de o romanca din Patraut, sat ‘nu departe de oragul Suceava, mi-a trimis-o amicul meu, Dl. Vasile Turturean, preot. Note "in ia seard = in aceastd sau astd sear’. Se aude foarte des in Bucovina gi se intrebuinteazi totdeauna spre a arlita seara ce urmeazi, spre deosebire de seara trecuti, care se exprimti prin aseard, precum gi de seara premergitoare, care se exprima prin alaltdseard = cealalti sear’. jn loc de in ia seard se zice gi deseard, in loc de aseardi— ieri seard, si in loc de alaltaseardt sialaltiieri seard. Totusi, intre ia seardl si deseard existi de multe ori o mare deosebire, cici pe cfind prin ia seard se injelege nu numai seara ce are si urmeze, ci totodati gi seara in care ne aflim, prin deseardt se infelege numai seara ce are si urmeze. Iar prin de cu seard se infelege o parte trecuti din ia seardt sianume prima parte. 2 Zahalei = fara nici o piedici. IL. Focule, Focsorule! Eu te invelesc, Tu mu te-nvali; Eu te potolesc, Tu nu te potoli; “Eu voi adormi, Tu nu adormi; Ci te dezveleste Si despotoleste Si te du in lume, Peste lume, Pané la ursitul meu, Ce mi-i de Ja Dumnezeu. De-a fi cu vaduva grasa, De-a fi cu fat frumoasi, Cu dansa sa nu graiasca, Sa nu bdrdiascdi', La mine sa se porneasci. Sa nu-i fie indemana, S& n-aiba loc de hodina, Precum n-a avut Nici ma-sa cand 1-a niscut, Cu selele rupte, Cu poalele crunte. Sa nu poat’ adormi, S& nu poata hodini, Pan-la mine n-a veni! Observatii Aceast vraja, dictati de-o romanca din Mitocul-Dragomirnei, sat fn apropierea oragului Suceava, gi comunicati de Dr. Stefan Saghin, se face mai ales de citre fetele care nu se pot mirita. 17Note 1, Prin verbul @ bardi se inelege aici a bolborosi sau a sopti. * infigerea cufitului Eu nu-nfig acest cutit Nici in Jut, nici in pamant, Ci-] infig in inima Celui ce mi-i impartit. SAmbata sear Am iesit afara Si m-am uitat la deal, Si n-am vazut nimic, $i m-am uitat la vale Si iar n-am vazut nimic, M-am uitat la asfintit Nici atta n-am vazut, M-am intors spre rasirit $i-ntr-acolo am vazut Pajura impajurata! Cu foc imbricata, Cu foc incinsa, Cu foc cuprinsa. Si cum am vazut-o Am si intrebat-o: — Unde mergi tu, pajura, Aga de-mpajurata Si-aga de infocata, Cu foc incinsa, Ca foc cuprinsa? — Ma§ duc codrii sa-i parlesc, Campii ca sa-i vestejesc, 5 Vaile ca s& le sec $i pietrele si le crap! — Las& codrii si-nfrunzeasci, Campiile s4-nfloreasca. Vaile ca si-nfrunzeasca, Pietrele s4 se m&reasc&! Da’ te du la omul meu? Cel ales de Dumnezeu Si mie dat, De oameni buni indreptat, Si cu foc fl imbrac’, Si cu foc fl infoaca, Si cu foc fl incinge, Si cu foc fl strange, Si cu foc il cuprinde, Si cu foc i] aprinde. Foc pe gura cimiasii fi baga Si la inimi i-1 agaza. De-| vei gasi dormind, De-l vei gasi mancand, Din somn si mi-| trezesti, De la masa sa-] starnesti Si spre mine sd-1 pornesti. Sa-1 aduci, si mi-1 grabesti, Prin padure fara sine Si prin sat fara rusine, Prin poieni fari de drum, Prin campii fara cardi, Pe drumuri fara de gloduri Si prin ape fara poduri, Peste garduri Fara prilazuri. Si de-I vei gasi La mese-ntinse, Cu faclii aprinse,La neveste grase Si fete frumoase, S&-i para citele vierm&noase, Numai eu sd-i par frumoasa, Numai eu s4-i fiu aleasi! Observatii Aceast& vraja, culeas& in satul Patriut de lang’ oragul Suceava, mi-a trimis-o amicul meu, D1. V. Turturean. Daci 0 fat gi-a pus ochii pe un fecior, dar se teme c& acela nu o va lua de sotie, ca si fie mai siguri c& feciorul respectiv fi va fi barbat, ea fi face pe ursitd. lese intr-o sambatd seara in cornul sau chietoarea casei c-un cutit in man& si, infigindu-1 in pimént, rosteste de la inceput gi pand la sfargit versurile vrdjii acesteia. Prin rostirea versurilor gi prin infigerea cutitului, cuget& ea ca feciorul pe care gi-a pus ochii trebuie, mai devreme sau mai tarziu, negresit s-o ia de nevastd, chiar dac& mai inainte nici n-a visat la dansa, sau daci parintii si toate neamurile lui i s-ar pune impotriva. Note ‘fntr-o varianti a acestei vriji din Mitocul- Dragomirnei, care se vrdjeste de ciitre fetele ce nu sunt jucate, cu scop ca s& joace, in loc deo singurdt pajurd sunt: Noudzeci gi now’ de pajuri impajurate Toate cu foc imbricate. ar mai in jos: Voi, pajurilor, va duceti la N. $i intr-insul va bigati Si giind bun de mine-i dai. ? Prin cuvintele omul meu se injelege aici feciorul pe care gi-a pus fata ochii. in cele mai multe vraji gi farmece insi, in locul acestor cuvinte se ice ursitul meu. * Chemarea lunii Lun, luna, Vargoluna! Tu esti mandra si framoasa, Tu esti a noptii craiasa, Tu cal ai Dar frau n-ai. Na-ti tie braul meu Si f& frau Calului tau, Sa mergi dup’ ursitul meu. De-a fi de-aice din sat, De-a fi din celalalt sat, De-a fi dintr-al treilea sat Sau dintr-al noudlea sat, Nv-i da stare Si-alinare, El s& nu poat’ dormi, S& nu poat’ odihni, Pan’ la mine n-a veni! Observatii Vraja aceasta, culeas’-din Mitocul- Dragomirnei si comunicata de Dr. St. Saghin, se face totdeauna la lund noud sau, dup& cum spun unii romani, la Crai nou, de citre fetele care nu se pot marita. 19)incingerea braului Brau, braugor! Fa-te gerpusor, Fa-te laur, balaur, Cu solzii de aur. Si cum te-oi incinge Tu mi te descinge, Si mergi dup’ ursitul meu Cel lasat de Dumnezeu Lao cas& gi la doua, Pana-i ajunge la noua. Daca nu-l vei intlni, Dacd nu mi-l vei gisi, S& te duci 1-a noua tara Si mi-] ada in ia sear, Si mi-l ada fara sine $i fara leac de rusine. Nu-i da a trai, Nu-i daa grai Cu vaduve grase, Cu fete frumoase, Cu printi in casa. De-i pe pat, Da-I sub pat. De-i la mas&, D&-] sub masi. De-i pe laita, Dé-1 sub laita. Unde i-s picioarele Pune-i capul, Tar unde-i capul Pune-i picioarele. Sa n-aiba stare Si-alinare, Cum n-a avut Maica-sa cand 1-a nascut, Cu sudori de moarte Cu poalele incruntate, Cu sudori pe frunte Cu vinele toate ude... Cum s-a zbuciumat maica-sa Pan’ ce l-a nascut, Aga si se zbuciume gi el P4n’ ce n-a veni la mine. Jar la mine dac-a veni, Eu cu dansul cand voi grai Ca si cu mir ]-oi mirui, La dansul cand voi cata, Cu busuioc 1-oi sufla, Si cu dansul cand voi rade, Sa-i para C& eu galbeni i-ag intinde! Observatii Aceast& vraji, dictati de o romancA din Stulpicani, sat in districtul Gurii-Humorului, mi-a comunicat-o Dl. V. Turturean. * Chemarea lui Teme lesi Teme’, Nu te teme! Tesi de unde esti, De unde locuiesti. 20Si te du laN. N2 Pe gura cdmesii te baga $i la inima lui te-agaza. C&mesga-i pdildieste? Din somn fl trezeste, La mine-] porneste, Din lume, Peste lume, La mine s4 vie anume. Sa nu aiba loc, nici stare Pana la mine o plecare. Sa nu poata far’ de mine, Precum n-a putut Mi-sa cand 1-a facut Cu poalele crunte, Cu sudori pe frunte, Cu buzele muscate, Cu cozile despletite pe spate! Observatii Vraja aceasta, culeas’ fn $cheia, sat in apropierea oragului Suceava, mi-a comunicat-o DI. Vasile Balintescu, pedagog. Note ‘Sub Teme se-ntelege aici o fiinfa mitologicy. Aici se pune numele feciorului sau fetei care se vrijeste. >Prin verbula pala, care se rosteste in uncle cazuri si a palalai, se infelege a vantura sau a flutura in vant; de exemplu; eu paldiesc simant’, cu vantur simanii; focul paliieste saupaldieste, adicd arde cu paildlaie, cu flaciri mare, * Coacerea turtei Tesi, Petre, Tesi, San-Petre! Cu surda ta, Cu muta ta, Si-asurzeste, Si-amuteste, Si-ncremeneste Si hotaraste. Cum se hot&rasc hotarele Si miezuinele, Asa sa se hotrasca Si si se desparteasca Gura lui N. N. cea rea, Si limba lui, $i inima lui, Si gandul lui Despre mine. Si cum nu pot eu Fara trupul meu, Fir mdinile mele, $i fara picioarele mele, Asa nici el s4 nu poata Fira de mine! Observatii Fata care vrea sa fie vorbita de bine gi iubitd de feciorul sau barbatul pe care a pus ochii aduce o gura de ap& muti, adicd fari s& spund nimic pe cand se intoarce de la fantand. Dup ce soseste in casa, rosteste vraja de mai sus si face cu find si cu apa adus& un aluat pe care se 21agaza cu gezutul, dupa care il framanta. Turta facut’ astfel o pune pe vatri, sd se coaci. Dupa ce turta, astfel framantati, s-a copt de-ajuns, iar4si o freact pana ce © face faind gi aga o pune celui ce i-a vrajit in mancare, ca s-o m&nance. Vraja aceasta, culeas4 in Boianu, sat in districtul Cemauti, mi-a comunicat-o DI. V. Turturean. Facerea cu ulcica Eu nu-nvart ulcica, Ci-ntore gandul $i cuvantul Si inima lui N. cu totul De la alte fete spre mine. SA par din fata Cuconita, Tara din dos paunit’. Cati in urma mi-or cilca Toti m-or Jauda, Cu dangii-oi juca, in gura m-oi saruta, De mana ca m-or lua, Cu dansii m-oi dezmierda. Observatii Vraja aceasta, culeasd in Mitocul— Dragomirnei gi comunicat’ de Dr. St. Saghin, se face mai cu seami de citre - fetele cele stitute, care nu se pot mirita. 22 Este una dintre cele mai uzitate si mai rispandite vriji. Dovada pentru aceasta avem gi zicala ,,i-a facut cu ulcica“ sau ,, pare cd i-a facut cu ulcica“, ce se aplicd unui fecior ce-si bate prea mult capul dupa vreo fat’, degi ea nu e prea frumoasi, isteat sau avuta. Fata care voieste s& placa oricui ia 0 ulcicuta, o intoarce cu gura in jos, ii pune pe fund mai mulfi cirbuni si invartind-o rosteste cuvintele de mai sus. * Asternerea patului Mie-mi astern bumbac $i m&tasa, Flacailor N. N. holeri ghimpoas§, Foc si urzici, Ace si furnici Sa nu poata bea S& nu poatd manca, Sa nu poata adormi, Sa nu poata s-odihni, Pan-la mine n-or veni Si cu min’ s-or dragosti! Observatii Fata care voieste si fie ciutaté si dragostitd de feciori rosteste cuvintele acestei vraji auzite de la o romanci din satul Stulpicani si comunicata de DI. V. Turturean, totdeauna seara cand isi asterne patul gi merge si se culce.Scoaterea dragostelor Sfanti-Marie, sfanta de tine! Eu nu calc degetele tatalui, Cicalc fetele satului, © Le calc sa fie calcate Si-napoia mea lasate. Cu dreptul cd le-am calcat Si-napoi ca le-am lsat, Sicu sténgul am pasit Si-nainte le-am iegit.... Danilas, Danilas! Descaleca la oras $i-mi d& mie cheile SA descui cimirile, Ca si-mi scot dragostele Din cinstea icoanelor, Din fata cucoanelor, Din palariile flacdilor, Din cugmele barbatilor, Din cozile fetelor, Din carpele nevestelor.' Si cum e mai sus Cununa gardului De fata pamantului, ? Aga s& fiu si eu mai presus, Mai cinstita Si mai iubita Decat toate fetele Si toate nevestele! Observatii Fata care voieste sii fie jucati si cfutata de toti feciorii, care vrea si fie cea mai indragita dintre toate celelalte fete din sat, inainte de a se porni la joc, fiind inca acasi, igi inclesteaz’ miinile, si aga plecAndu-le in jos si cillcdndu-le in piciorul drept, incepe a rosti versurile de mai sus pani la: Cu dreptul c& le-am ciilcat Si-napoi ca le-am lasat. Tar cAnd zice: Si cu stangul am pisit Si-nainte le-am iegit, atunci, sosind in pragul usii, calcd mainile inclegtate cu piciorul stang. Dupi ce a rostit si aceste douad versuri, cand vrea si ias& pe usi, rosteste versurile incepand de la Déinilag si pan’ la sfargit. Unele fete, cand vor sa-si scoata dragostele, iau intr-o ulcicd apa neinceputd gi pundnd fntr-insa busuioc, © pani de pun gi un ban de argint, se duc pe lacheutorile gardului intr-o zi de marti, joi sau sAmbat’, si dup% ce rostesc cuvintele de mai sus, se spal& cu apa din ulcica. Prin procedeul acesta gi prin rostirea vrajii acesteia, se zice ci fetele care si-au facut pe dragoste sunt cautate si jucate de toti feciorii din sat mai mult decat oricare alte fete de seama lor. Ba, si mai mult, ele sunt respectate intr-un mod deosebit chiar gi de catre batranii si batranele satului. 23Vraja aceasta, dictaté impreuni cu explicatia ei de o romanc& din Patrau, sat in districtul Suceava, mi-a comuni- cat-o DI. V. Turturean. Note ' Intr-o variant& a acestei vrdji, tot din P&triu, aceste doui versuri sum’ aga: Din gijele fetelor, Din legiturile nevestelor. *Fetele care-si scot dragostele cu ulcica la cheutorile vreunui gard, rostesc versurile acestea aga: Cum e cununa asta de gard Mai sus decat fata pimdntului. * Fierberea ocnei Fierbe, ocnd' clocoteste, Pamantul mi-] coscoveste ? Si iarba mi-o dogoreste, Pe N. la mine-] porneste. N. s& nu poata bea, Nici s{ nu poat manca Pn’ la mine n-a pleca; Sa nu poata hodini Pan’ la mine n-a porni Si la mine n-a veni, Cu mine-a se dragosti, Cu mine-a se libovi! Observatii Aceasta vraja, dictata de o romanc& din satul Stulpicani, mi-a impartsit-o DI. V. Turturean, preot. Note "Prin subst. ocndi se ingelege ulcica sau harbul cu care se vrdjeste si care, de regul’, se pune la foc casi fiarba. 2 A coscovi =acoroji =a .cosi, adictia ridica partea sau pitura deasupra in sus, Facitura de despartire Cine-i aceea, Cine-i aceea? — Catrina! Ce are pe cap? —Piele de drac! Ce are pe trup? —Piele de lup! Ce are pe vine? —Piele de caine! Ce are in gura? — Pricaz si ura! Daci-i asa, Sa fuga N. de ea Ca de dracu’, Si si se teama Ca de lup, Si si se pazeasca Ca de-un caine turbat! Observatii Dac& doi ingi se impaca bine gi fiintele cele rele nu vor acest lucru, atunci vrajitoarea, dup’ cum mi-a spus Domnica 24Popescu, romanci din Ciudei, care mi-a dictat vraja aceasta, vrand si desparta pe cei ce triesc bine, se duce in padure si caut doi copaci gemeni, dezradacinati de ofurtund gi care au cazut unul intr-o parte iar celalalt in alta. Dintre aceste doua lemne ia vrajitoarea ,4rAnd si, cand cei doi amanti se afl& impreund, rosteste for- mula de mai sus, adresdnd cuvintele atat unvia cat gi altuia, si azvarlind (&rdna aceasta intre dansii. * innegrirea fetelor Has, cioare negre, buhoase! Ci eu sunt N. cea frumoasi, Dintre fete cea aleasi. Eu sunt floarea satului, Crucea busuiocului $i fruntea norodului, Dragostea feciorilor $i fala voinicilor! Eu sunt pom mandru-nflorit, Gangur galben aurit. Cand din gur’ oi gdinguri Toti feciorii-oi indulci, Tofi cei mici $i voinici, Toti satenii $i poporenii. Cine de mine s-a lipi, Ca de vin bun s-a veseli; Cine de mine s-a‘atinge, Ca de miere se va linge! 25 Observatii Aceasta vraji, culeas’ de la o romanca din satul Stulpicani, mi-a comunicat-o DI. V. Turturean. C4nd merge o fat la joc, la hram, lao nunt& sau la alta petrecere, adreseazi celorlalte fete versurile acestea, pe care le rosteste in tain’, cu scop ca feciorii numai pe ea s-o joace, si stea de vorbi doar cu ea gi si petreacd, si le dispre- fuiasc& pe toate celelalte fete ca pe niste ciori.I. FARMECE x De dragoste L M&rioar-a sinecat, Sinecat si-a manecat Pe cararea lui Traian, La raul lui Iordan, Apa rece a lua, De ura a se spila. La rau ins& nu putea Nicidecum s-apropia, Ci era tinos, glodos, $i-napoi mi s-a intors. Nimeni n-a vazut-o, Nimeni n-a auzit-o, Numai cat pismasele Si toate vrajmagele Numai ele au vazut Si-nainte i-au iesit, $i i-au pus un butuc mare Marioarei in picioare, Un butuc i-au aruncat, De picioare-o impiedicat $i de m4ni 0 au legat, De gur’ amutitu-o, De urechi surzitu-o $i de ochi orbitu-o. Marioara n-a tacut, Cia plange a-nceput Cu glas mare pana-n cer, Cu lacrimi gi suspinari, Lacrimi lungi pani-n pamant, Glas lung pan’ la Domnul sfant. Nimeni n-a vazut-o, Nimeni n-a auzit-o Numai Maica Domnului Sus din poarta raiului. Numai Precist-a vazut-o Si pe nume a strigat-o: — Marie! ce glasuiesti? De ce mi te tanguiesti? Cu glas mare pani-n cer, Cu lacrimi si suspiniri, Lacrimi lungi p4ni-n pimant, Glas lung pan’ la Domnul sfant? — Da’ cum nu m-oi glasui, Si cum nu m-oi tangui, Daci eu am sinecat, Sinecat si manecat Sambata des-dimineata Pe racoare, pe verdeati, Pe c&rarea lui Traian, La raul lui Iordan, Apa rece ca sd-mi iau Si de ur s4 ma lau; Dar la rau nu se putea Nicidecum apropia, C& era tinos, glodos, $i inapoi m-am intors; Nimeni nu m-a vazut, Nimeni nu m-auzit, Numai ct pismaséle Si toate vrajmasele, 26Numai ele m-au vazut Si-nainte mi-au iesit Si din cale m-au oprit. fn cale mi-au aruncat Butuc mare, colturat, * De picioare m-au ’mpiedicat $i mainile mi-au legat, De gura m-au amufit, De urechi m-au asurzit, De ochi inc& m-au orbit! Atunci Maica Domnului Sus din poarta raiului Scara de-aur slobozi Si-nainte fi iegi, Side mani a luat-o, Dupa soare a-nturnat-o, $i de-acolo s-au pornit, Pe Maria a-nsotit Pe cararea lui Traian, La raul lui Iordan, Apoi in rau mi-a bigat-o . Pand-n bru, si-a spalat-o. Maica Domnului spila, Cu bani de-argint 0 s4pa, §icu grebla mi-o grebla, Cu pana o matura, Cu grebla de busuioc Sicu pana de paun, Mi-o spala si mi-o grebla, Matura gi curata. $i bine spalatu-mi-o, Bine limpezitu-mi-o Din crestetul capului, De pe fat’ obrazului Chiar pana-n gleznele Picioarelor $i pana-n cununile Degetelor; $i bine spalatu-o, Bine limpezitu-o De ura, De para, De-adusuri, Supusuri, De fapturi, De daturi, De strigari Si cdscari, De-uraciuni Si minciuni. Cununa de spini de pe cap Luatu-i-a, Cununa de aur pe cap Asezatu-i-a, Si de ura curatitu-o, ~ De dragoste incarcatu-o. Ochi de buha din cap Luatu-i-a, Ochi de soim in cap Asezatu-i-a, Si mi-o curatit-o Si mi-o limpezit-o De ura, De para, De adusuri, Supusuri, 27De fapturi, De daturi, De strigari Si cdscri, De-uraciuni Si minciuni. Piele de broasca raioas4 De pe fata ei frumoasa Precista luatu-i-a, Frumusete asezatu-i-a, Si-a ficut-o ca o floare, Jucand c-o raza de soare, Si spalatu-o, Limpezitu-o De ura, De para, De adusuri, Supusuri, De fapturi, De daturi, De strigari, De cascari, De urdciuni, $i minciuni! Dinti de os din gura scosu-i-a, -Fagur de miere sub limba pusu-i-a, Si spalatu-o, Limpezitu-o De uri, De para, De adusuri, Supusuri, De fapturi, 28 De daturi, De strigari, De cascri, De uraciuni Si minciuni. Din brau de garpe descinsu-o Si-n bréu de matase incinsu-o, Si spalatu-o, Limpezitu-o De uri, De para, De apusuri, Supusuri, De fapturi, De daturi, De strigiri, De casciri, De uraciuni Si minciuni. Din papuci de plotun descaltatu-o, Si-n cizme galbene inciltatu-o, N Si spalatu-o, Limpezitu-o De ura, De para, De adusuri, Supusuri De fapturi, De daturi, De strigari, De c&scari, De uraciuni Si minciuni.‘ De mana cea dreapti apucat-o, Ce craiasa, De firm de margiritari aruncatu-o, Ce preoteasi, De toat& ura descircatu-o, Ce vorniceasa, De ura, Ce mireasi? De para, Nu-i imparateasi De apusuri, Nici craias&, Supusuri, Nici vorniceasa, De fapturi, Nici preoteasca, De daturi, Nici mireasa, De strigari, Ci-i Marioara cea frumoasi, De casciri, Dintre toate mai aleasi. De uraciuni Cine-o vede pe din dos Si minciuni. Catt s-o vada gi din fata, $i-a inceput Marioara Care o vede din fat& Cu biciul a trasni Cat& s-o vada si din dos. Si-a plesni, Care nu poate s-o vada, Cu bucium a buciuma, Pe degete se intinde Dragostele a striga: Doara o poate cuprinde, De la imparati cu-mp&ratese, Numai ca s-o dragosteasci De la crai $i cu craiese, Si ca s& 0 Lébosteascda. De la preoti, preotese, De-azi inainte De la boieri cu cucoane, Cum este ales cucul De la domni si de la doamne, Dintre toate pas&rile, De la miri si cu mirese, $i busuiocul De la vornici, vornicese, Dintre toate florile, De la palariile feciorilor, $i argintul ys De pe cositele fetelor, > Din arama, De pe stratul cu garoafele, Aga si fie si Marioara De pe cAmpul cu florile... Cea mai aleasi Cine . Si cea mai frumoasi : Vine? Dintre toate fetele Ce-mpariteasa, De prin toate satele! 29Observatii Farmecul acesta mi I-a comunicat conscolarul si consiiteanul meu, Dl. George Forgaci, in anul 1870, iar d-sa 1-a prescris dintr-un manuscris al lui Leon Popescu, un alt conscolar al meu, ciruia i l-a dictat mama sa Domnica, romanci din oriselul Ciudei, districtul Storojinetului. . Nu mult dupa ce I-am capatat, l-am trimis D-lui B. P. Hasdeu, care !-a pu- blicat apoi in Columna lui Traian, an. 1, Bucuresti, 1870, pag. 4. La vreo cativa ani dup4 publicarea acestui farmec, intalnindu-ma singur cu Domnica Popescu la cumnatul meu Samuil Petrescu, paroh in Crasna, gi rugand-o si-mi impartdseascA ceea ce stia din literatura populard, ea, intre multe alte descAntece gi farmece, mi-a dictat si farmecul de mai sus, insi nu precum il publicasem, ci cu unele schimbari si adaosuri, astfel cd cu tot dreptul se poate considera ca o varianti de sine statatoare. Drept aceea m-am hot&rt si public gi aceast& variant’, aga dup cum mi s-a dictat si dup’ cum urmeaza: I * §-a sinecat, S-a manecat, Marioara cea isteata Sambatd des-dimineata Pe cirarea lui Traian, La paraul lui Iordan, Apa limpede si-si ieie 30 De uri ca sa se spele. La parau nu s-a putut Nicidecum apropia, C& era tinos, glodos, $i-napoi ca s-a intors. Nime n-a vazut-o, Nime n-a auzit-o, Numai pismasele Si cu vrajmasele, Numai ele c-au vazut-o, Numai ele au auzit-o. Si dupa ce-a auzit inainte i-a iesit, Butuc mare a luat, in cale-i l-a aruncat, De picioare-a-mpiedicat-o, De mini a legat-o, De gur-a amutit-o, De ochi a orbit-o, De urechi a asurzit-o. Si-a prins N. a se tangui Si-a se glisui Cu glas mare pani-n cer, Cu lacrimi pana-n pamant. Nime n-a vazut-o, Nime n-a auzit-o, Numai Maica Domnului Sus din naltul cerului, Numai ea c-a vazut-o, Numai ea c-a auzit-o, Si pe nume c-a strigat-o, Si din gura a-ntrebat-o: —N. ce mi te tanguiesti,De ce mi te glasuiesti Cu glas mare pAni-n cer, Cu lacrimi pand-n pamant? -Da’ cum nu m-oi tangui, Sicum nu m-oi glasui | Cu glas mare pana-n cer, Cu lacrimi pana-n pamant, Cim-am sinecat $im-am manecat Sambata dis-dimineata Pe cirarea lui Traian, La paraul lui Tordan. Ap& limpede s&-mi iau, De ura ca s{ ma spill, La parau nu m-am putut Nicidecum apropia, Cia fost tinos, glodos, §i-napoi cd m-am intors; Nime nu m-a vazut, Nime nu m-a auzit, Numai pismagele ‘ Sicu vrajmasele, Numai ele m-a vazut, Numai ele m-a auzit; Si pe loc cum m-a auzit, fnainte mi-a iesit, Butuc mare a luat, incale mi l-a aruncat, De picioare m-a impiedicat, De maini m-a legat, De guraé m-a amutit, De urechi m-a asurzit, $i de ochi ci m-a orbit! Auzind Maica Domnului Sus din naltul cerului, LaN. lung cd s-a uitat, Si aga i-a cuvantat: —Taci N., nu te tangui, Nu mi te mai glasui Cu glas mare pan&-n cer, Cu lacrimi pana-n pamant, Ca eu sunt vrednica Si puternica Sa te lecuiesc Si s&-ti folosesc! Si-ndat& cum a vorbit, Scar& de aur a slobozit Pe dansa s-a scoborat Si-nainte i-a iesit, De mana dreapta a luat-o, Dupa soare a-nturnat-o Si-am4ndoua apoi pornit-a Pe cararea lui Traian, La p4raul lui Jordan. Cum a sosit la parau, Maica Domnului A bagat-o pand-n brau fn apa Jordanului, Si-a prins apoi a o spila, Cu bani de-argint a o sipa, Cu grebli de busuioc a o grebla, Cu pana de paun a o matura, Cu pene de cuc ao netezi. Bine spialatu-o, Bine limpezitu-o Din varful capului 31P4nd-n cununele unghiilor. Bine spalatu-o, Bine limpezitu-o De ura, De para, De adusuri, De supusuri, De fapturi, De daturi, De strigari, De cascari, De uraciuni de pe lume. Cununi de spini de pe oe ei Luatu-i-o, Cununa de aur pe capul ei Pusu-i-o, De ura curatitu-o, De dragoste incarcatu-o. Ochi de budiheci ' din capul ei Scosu-i-o, Ochi de soim in capul ei Pusu-i-o, De ura curatitu-o, De dragoste incarcatu-o. Piele de broasc& raioas4 De pe fata ei luatu-i-o, Soarele si luna pe fata ei Scrisu-i-o, De ura curatitu-o, De dragoste inc&rcatu-o. Dinti de os din gura ei Scosu-i-o, Margiritari in gura ei Varsatu-i-o, De ur curatitu-o, De dragoste incarcatu-o. Glas de cuc in gura ei Pusu-i-o, Faguri de miere sub limba ei Intocmitu-i-o, De ura curatitu-o, De dragoste incarcatu-o. Din cimesa de spini dezbricatu-o, In cAmeg& de paioar’ imbracatu-o, De urd curatitu-o, De dragoste incarcatu-o. Din brau de sarpe descinsu-o, Cu brau de matas& incinsu-o, De ura dezbracatu-o, De dragoste-ncarcatu-o. Din opinci de plotun? Desciltatu-o, in cizme galbene fncdltatu-o, De urd curatitu-o, De dragoste-ncircatu-o. De mana dreapta luatu-o, Pe {4rmuri de margaritari Aruncatu-o, De urd descarcatu-o, De dragoste-ncircatu-o. Pe cal alb inclicatu-o, DupA soare inturnatu-o, De urd descircatu-o, De dragoste-nc&rcatu-o. Bucium de aur in stanga 32Datu-i-o, Bici de foc in dreapta Pusu-i-o, De urd descarcatu-o, De dragoste-ncrcatu-o. $i-a prins N. cu biciul a plesni Si-a trasni, Toatd lumea a o starni, Cu buciumul a buciuma, Dragostele a striga: De la-mparati cu-mparatese, Dela ministri cu ministrese, De la baroni cu baronese, De la preoti cu preotese, Dela domni cu domnigoare De la boieri cu cucoane, De la miri cu mirese, Dela vornici cu vornicese, Dela palariile flacdilor, Dela cositele fetelor, De pe stratul cu florile, De pe cémpia cu ierburile, De pe toate florile, De pe toate ierburile, De pe toate piinile, De pe toate holdele. $i-a prins lumea a s-aduna Sidin gura a-ntreba: — Cine vine, Cine vine? Ce-mpiarateasa, Ce ministreasi, Ce baroneasa, Ce preoteasa, Ce cucoana, Ce domnisoara, Ce vorniceasa, Ce mireasa? — Nu e-mparateasa, Nici ministreasa, Nici baroneasa, Nici preoteasa, Nici cucoana, Nici domnisoara, Nici vorniceasa, Nici mireasa, Ca eN. cea frumoasa, Dintre toate cea mai aleasa! Cine o vedea din dos CAta s-o vada si din fata, Cine o vedea din fata Cata s-o vada gi din dos. Tar care n-o putea vedea Pe degete se-ntindea Si-n launtru-si raspundea: —Ea sa dragosteasca, Ea sa ldbosteasca®... De astzi inainte Ea si fie cea mai cuminte, Cea mai desteapta Si mai inteleapta, Cea mai frumoasi Si mai aleasa. Precum ii ales cucul Dintre toate pasarile, $i paunul 33Dintre toate gobdile*, Si busuiocul Dintre toate florile, Si argintul Din arama, Asa sa fie N. mai de seama, Mai frumoasa Si mai aleas Dintre toate fetele Si toate nevestele! Observatii Fermecitoarea tine in mana dreapti un strut compus din trei pene de cuc gi una de paun, precum si din trei fire de busuioc, toate legate Ja un loc cu un fir de lana {igaie rosie, ce trece printr-o moneda care reprezint4 icoana SAnta- Mariei sau a Sfantului Mihail, iar mana stng& o rezeama pe pieptul persoanei, citreia i se face pe dragoste. Actul acesta se sAvargegte numai intr-o simbata dis-dimineata inainte de ris&ritul soarelui, iar formula farmecului se rosteste de trei ori la rind. O seam de fete care voiesc sa fie indragostite si iubite isi fac singure pe dragoste. Se scoal’ intr-o simbata dis- dimineat&, se duc, pand a nu rasari soarele, la un parau, iau din acela cu un vas api, si aducAnd-o acas4, pun busuioc intr-insa si o descanta. Cand au sa se ducd la joc, se spali peste tot corpul cu apa de aceasta, pun busuiocul sub brau, si aga se pornesc apoi la joc. Facdnd aceasta, cred ele ci toti feciorii trebuie si se bata dupa dansele, si le indrageasca, si le iubeasc’ si s& le joace mai mult decat pe oricare altele. Note * Cuv. budiheci € identic cu budihaci si insemnii o specie de buhd. Jn Bucovina se mai foloseste, afari de aceste doui cuvinte, si cuv. budihald sau bughihald, care insemneazA ceva sborgit, urdt, darabiinos. 2 Plotun sau ploton, pl. plotuni, s-a numit, dup spusa rom4nilor din Bucovina, un fel de animal salbatic, foarte puternic gi fioros, care avea un corn in frunte gi care in vechime a trait prin pidurile Carpatilor si mai cu seami prin cele din tinutul Dornei si Campulungului din Bucovina, Astizi animalul acesta nu mai exist’, a dispirut cu totul, numai numele i s-a mai pastrat. De la numele acestui animal cred ci vine gi numele Plotonifa, un sat in Bucovina, districtul Gurii-Humorului. Labosteascd, cuv. strdin, inseamn’ a iubi, a desmerda. “fn cele mai multe parti din Bucovina pistrile de casi se numesc si gobai, sing. gobaie. Cum ci aceasta ¢ intr-adevar aga, se poate vedea si dintr-o satira populard din satul Galinesti, districtul Rid&uti, care sunt astfel: ‘Vine lelea de la Prut C-o gain de vandut. Ce ceri, lele, pe gobaie? ~ Sapte ruble si-o legcaie! — Last, lele, letcaia, CS {i-i slab gobaia! Sau intr-o variant: ~ Las&, lele, letcaia, C&s-a vinde gobaia! 34Tot de dragoste -Bund dimineata, Api curditoare'. -Ténim * dumitale, N. fata frumoasa! Da’ cum de-ai venit la mine Asa dis de dimineata, N. fata frumoasa? - Am venit ca si ma speli Sica si ma curdtesti! Cum te scobori tu gi vii Din munti, de prin obarsii fn virstrile campului De speli toate malurile De toate ruginile, $i speli toate pietrele De toate jebrinele’, Am venit gi eu la tine Ca si ma speli si pe mine Din varful capului Pani-n cununile unghiilor, Bine si ma curatesti, Bine s4 m& limpezesti: De ura, De para, De-adusuri, De supusuri, De fapturi, De daturi, De strigari, De casc&ri, De urAciuni de pe lume!... Maica Domnului a vazut-o Cu atata n-a lasat-o. De mana dreapti a luat-o, Dipe * soare a-nturnat-o, La Mira Slava (?) dusu-o, Cu mir miruitu-o, Glas de cuc in gura Pusu-i-o, Fagur de miere sub limba Asezatu-i-o, Ca-ntre oameni cAnd a iesi, Si cu dangii cand va vorbi, Ca cu miere si-i poata-ndulci. Toti satenii, Toti poporenii, Toti vecinii, Toti strainii, Toti feciorii, Toti mai marii, Toti vat&manii, Ea cum cu gura le-a grai Ca cu miere i-a-ndulci, Cum cu gura a caisca Ca si cucul a canta, Pe toti mi i-a farmeca. Tar toti, cti vor fi, {naintea ei vor iegi Cu cuvinte bune, Cu pahare pline, Cu capurile plecate, Cu cugmele ridicate, Si care de dansa s-atinge Ca de miere se va linge. 35Observatii Farmecul acesta mi l-a dictat Domnica Popescu din Ciudei. Fata care voieste s-o indrigosteascA lumea se imbrac& intr-o simbatd dis- dimineati in cimasa alba, isi despleteste parul si-l piaptind, insi_nu-1 impleteste, ci-] lasi s-atirne gi s& falfaie pe spate. Ia dupa aceea sapte fire de busuioc in mana dreapti si o moneda de argint in mana sting’, si astfel alearg’ pan’ a nu risiri soarele la o apa curgatoare. Dupa ce a sosit, igi ud’ mai intai degetele la maini si la picioare de trei ori si apoi se spala cu busuiocul gi cu argintul, rostind cuvintele de mai sus ale farmecului. Daca fata care voieste a-si face pe dragoste nu gstie singura cuvintele farmecului, atunci le rosteste in locul ei fermec&toarea, care in cazul acesta trebuie de asemenea sd se ducd cu dansa la apa. Note * Curditoare = curgitoare. In Bucovina foarte adesea se aude zicandcurd in loc decurge, curdnd In loc de curgand si curdttoare in loc de curgdtoare. 2 Tanim, prescurtat din muljdnim = multu- mim. Rom4nii din Bucovina spun mai adeseori a ‘mulfzini dec&t a mulfimi, nicicand ins’ a mulpumi. 3 Jebrind, pl. jebrine = Yana broastei, lat. conferva rivularis. « Romani din unele sate din districtele Radaufi si Storojiney din Bucovina, precum bundoari cei din Vicove, Crasna si Ciudei, spun foarte adeseori dipe in loc de dupa: dipe-aceea = dupa aceea. Chemarea stelei O stea, gostea, Dragostea-i a mea; Dou stele, gostele, Dragostele mele; Trei stele, gostele, Dragostele mele; Cinci stele, gostele, Dragostele mele; Sese stele, gostele, Dragostele mele; Septe stele, gostele, Dragostele mele; Opt stele, gostele, Dragostele mele; Ta si-a noua stea, Asta-i steaua mea! Stea, steluta mea! Eu m voi culca Si m-oi hodini. Tar tu nu dormi, Nu te hodihni, Ci umbla f&rile Si toate hotarele Sa-mi aduci dragostele: De la noua holzi inverzite, De la noua secari inflorite, De la 99 de miri cu mirese, De la 99 de crai cu craiese, De la 99 de-mparati cu-mparatese,De la 99 de preoti cu preotese, De la 99 de pauni cu paunite, De Ia 99 hulubi cu hulubite, De la 99 vaci cu vitei, De la 99 de oi cu miei, De la 99 scroafe cu purcei, De la 99 palarii fecioresti, De la 99 struturi fetesti; Sa mi le aduci, draga stea, Pana la cdsuta mea, De cu sear’ pana-n cAntitori De dou ori, Tar din cAnt&tori Pana-n zori De trei ori. fn ast& ulcea cu flori! * Duminicd dimineaté m-am sculat, Duminica dimineatd am manecat. Cand a’ntrat popa-n altar P&sarica cAnta-n par. Cand popa-n altar a intrat, Cu pieptene de-argint m-am pieptanat, Cu paharul de aur m-am cinstit $i la biseric’ m-am pornit. Cand in biserica am intrat, Toti la mine s-au uitat, Si-au prins barbatii cotindu-se $i femeile ghiontindu-se, Tofi la mine rau uitandu-se. af Da’ eu ci m-am suparat, De la biserici m-am inturnat Tot plangand si vaicdrind Cu glas mare péna-n cer, Cu lacrimi pand-n piméant. Nime nu m-a auzit, Nime nu m-a vazut, Decat Maica Domnului Sus la poarta cerului. Si ea cum m-a auzit Sicum m-a vazut, A prins a m& intreba Si din gurd-a-mi spune aga: — Ce plangi N., ce te c&inezi, De ce te vaicaresti Cu glas mare pana-n cer, Cu lacrimi pana-n pamant? — Da’ eu cum n-oi plange Si cum nu m-oi caina, Cum nu m-oi vaicdra, Daca eu am manecat Si m-am sinecat Astizi dimineata CAnd a-ntrat popa-n altar Si pasirica cAnta-n par, $i cdnd popa-n altar a-ntrat Cu pieptene de-argint m-am pieptanat, Cu pahar de aur m-am cinstit $i la biseric’ m-am pornit; Si-n biserica cAnd am intrat Toti la mine s-au uitat, Si-au prins barbatii a se coti,Femeile a se ghionti, Toti la mine cu rau a privi! —Taci N., nu plange, Nu te cdina, Nu te mai vaicira Cu glas mare pana-n cer, Cu lacrimi pan4-n pamant, Cd eu de mana dreapta te-oi lua Si-n paraul Iordanului te-oi baga Si te-oi curati gi te-oi spala, Cu cimasa de dragoste te-oi imbraca, Cu brau de ibos ' te-oi incinge, Cunun de flori in cap ti-oi pune, Soarele-n fata pune-ti-oi Lipi-ti-l-oi, Straluci-te-oi; Luna-n piept {i-oi razima Si luceferi Pe umeri Ti-oi aseza!... Luceafarul cel de zi sus Pe mana dreapta mi |-a pus, Si-n mana stang& busuioc ? Sa mi ia feciorii la joc, Si stelute maruntele {mprejurul poalelor mele. Cine la mine a ciutat Ca de vin l-am imbatat; Cine la mine a grait Ca cu paine de grau l-am hrinit, Ca cu miere I-am indulcit! 38 Observatii Farmecul acesta, cules din satul P&trdut, nu departe de oragul Suceava, mi I-a impartasit DI. V. Turturean. Fata care voieste si fie cercetata, jucata si iubiti de feciori mai mult decat alte fete, merge simbit seara dupd toacd, adicd dupa vecernie, cand e cerul senin, in gr4dina cu flori cu 0 ulcicd de apa proaspit’, neinceput, in mand, si punand ulcica intre flori, rape un manunchi de busuioc gi alte flori mirositoare, si pundndu-le apoi in ulcica cu api, se uit la stele si rosteste versurile farmecului de mai sus pani la ,,Duminicd dimineata*. Sfargind de rostit de noud ori la rand aceasta parte a farmecului, inceteaza de a se uita mai mult la stele. Scoate apoi busuiocul din ulcic’, bea putin’ apa, cu putina se spala pe obraz gi se netezeste pe cap, cu putina si cu busuiocul fermecat se duce pe acolo pe unde cugetd cd vor trece feciorii gi stropeste o parte de loc pan’ in pragul usii de la casa. Jar cand ajunge la prag, toarna dinaintea lui toat& apa cata a mai rimas. Din busuioc, o parte © rupe si o presara pe calea unde cuget& c& vor veni la dansa feciorii, iar cu cealalt& se freac& pe mini si pe obraz. Dupa ce a facut toate acestea, se duce gi se culca, in buna sperant4 ci farmecul isi va avea efectul dorit. A doua zi dis-dimineata, adic duminic& pani nu rasare soarele, se scoala gi rosteste a doua parte a farmecului, incepnd de la ,,Duminica dimineatai“ si pana la sfarsit. Dup4 aceasta se imbrac&cu cele mai frumoase haine ce le are, igi pune in cap flori, sub brau sau in san busuioc, gi aga gititi pleacé apoi la bisericd si la joc, unde e tot tineretul satului adunat, avand cea mai bund speranta c4 de acum inainte va fi cea mai cdutata $i mai iubita fata din tot satul. O varianta a acestui farmec, culeasi de la o romanci din Sfantu Gheorghe in Transilvania, se incepe aga: O stea, logostea! Adi-mi dragostea mea De trei ori Pani-n zori La asta ulcea cu flori. Dou stele, Logostele! Aduceti dragostele mele De trei ori Pand-n zori La asta ulcea cu flori! $i tot aga pind la: Noui stele, Logostele! Aduceti dragostele mele De trei ori Pani-n zori La ast ulcea cu flori! Trebuie insd s& insemnez aici cA nu am intalnit cuvantul gostea nicaieri pana acum, doar fn farmecul de fata si in cel ce urmeaza, pe cand cuvantul logostea provine in mai multe farmece gi vraji romane mai ales. din Transilvania gi Ungaria. Gostea seaman’ a fi scurtat din logostea. Cand ajunge fermecitoarea la versurile: Ta si-a noua stea, Asta-i steaua mea! atunci se uit la cea mai frumoasa gi mai luminoasi stea de pe intinderea cereasci, gi apoi rostegte mai departe versurile farmecului. Poporul roman de pretutindeni crede ca fiecare om are cAte o stea in cer, care este strans legati de soarta lui si pe care © capita el cand se naste. Cati oameni sunt pe pimént, atatea stele sunt pe cer. Cand un roman este amenintat de vreo cursa, atunci zice el ci steaua lui se intunecd; cand e persecutat de soarti, cand se simte foarte nefericit, zice in marea-i fntristare $i amaraciune c& n-are stea in cer, de aceea e aga de nefericit; iar cand se apropie de sfarsitul vietii sale, atunci crede cd steaua lui nu ramane mai mult pe cer, ci cade jos. De cate ori vede romanul cazind vreun meteor, zice ci a cAzut steaua unui om care a murit in momentul acela. Mai pe scutt, stelele, atat cele obisnuite, cat si cele cu coadd, adic& cometele, gi mai cu seam& acestea din urmi, au o fnraurire foarte mare asupra inchipuirii romanului. De aici, de la aceasti credin{4 foarte larg printre roméni vine apoi c& cei mai multi vrajitori si vrajitoare, fermecatori si fermecitoare cautd sau citesc in stele soarta oamenilor; gi tot aceasta credingad, cuget eu, a indemnat si pe fata din farmecul de fata ase adresa citre steaua sa $i a o ruga si-i aduci dragostele din toate partile gi s4 i le puna in ulcica cea cu apa neinceputi si cu flori umplut, cu care isi face ea pe dragoste. 39Note ' Cuvantul ibos din farmecul de fay abia acum intdia oar -am intalnit in literatura popular’. in vorba de toate zilele nu |-am auzit niciodati gi nici nu cred si fie intrebuinjat undeva, cel putin nu in Bucovina. 2 Busuiocul e unica plantd care se intrebuineazd de citre romance mai la toate farmecele. El are, dup credinta romanilor, 0 deosebit’ putere de a atrage gia fermeca. De aceea mai toate fetele mari si nevestele tinere indatineaz’i in zile de sirb&tori a-1 purta legat la cheutoarea cmisilor, sub brdu sau in sin. I O stea, Gostea, Dou stele Gostele, Trei stele Gostele, Patru stele Gostele, Cinci stele Gostele, Sase stele Gostele, Sapte stele Gostele, Opt stele Gostele, Nou stele Gostele, Fiti de-ajutor stelei mele! Stea, stelugoara mea, Cea luminoas& Si vederoasa, 40 Tau aceasta sfanta apa Aici o voi lisa $i m-oi culca, Si oi dormi Si-oi hodini. Dar tu stea, Steluta mea, Luminoas4, Vederoasi, S& nu te culci, S& nu dormi, Sa nu te hodinesti, Ci s& te duci Si si-mi aduci Dragostele, Frumusetile Si toate numele De la-mparati cu-mpiaratese, De la crai si cu craiese, De la preoti cu preotese, De la vornici cu vornicese, De la miri cu mirese Si de Ja closti cu pui $i aici s mi le pui. Dimineata, cAnd m-oi scula Eu aici in asta apa le-oi afla, Cu dansele pe obraz m-oi spala’ Observatii Fata care voieste si fie iubita, dupa cum mi-a spus Domnica Popescu, care mi-a dictat farmecul acesta, cum a inserat si au riisirit toate stelele pe cer, se duce si aduce ap4 nefnceputd de la o fantanasau de Ja un parau intr-un vas curat. Atat cand se duce ct gi cdind aduce apa, cautd casi n-o vada nimeni. Dupice aduce apa, o pune intr-un loc afard, unde si nu ajunga nimic Ja dansa, dar nici si fie acoperiti cu ceva anume ca si poati ciidea peste noapte rou’ intr-insa. Iar dupa ce a adus-o acasa, ia 0 pand de pdun, si umbland cu pdunul prin dansa, rosteste de trei ori farmecul de mai sus. Apoi pune apa sus cas& stea acolo pani a doua zi dimineata. Totodata, cénd rosteste cuvintele de mai sus, se uitd pe cer la steaua cea mai luminoasa, bundoara la un luceafar sau lao alta stea mai vederoasi. {fn serile innorate, cand nu se vad stelele pe cer, nu se face farmecul acesta, ci numai cAnd e cerul plin de stele. A doua zi dimineat& se spala pe obraz cu apa astfel descantatd gi fermecata, $i apoi o arunc fntr-un loc curat, iar paunul fl pune in cap. * De frumusete Duminica dimineati Din asternut m-am sculat, Pe fati cd m-am spiilat, Frumos c& m-am pieptanat, Curdtea m-am imbracat, Pe cal sprinten, graur, Am incilecat, Bucium de argint curat fn mana dreapt-am luat, Prin mijlocul satului Am alergat Tot buciumand Si trambitand. Cati m-au auzit, Toti s-au grabit, Toti au alergat Si-au intrebat: Cine vine buciumand? Cine vine trambifand? Ce-mpirat, ce-mparateasd? Ce crai oare, ce craiasi? Nu-i impirat, nici imparaiteasa, Nu € crai, nu e craias4, C&-i N. cea frumoasi, Dintre fete cea mai aleasa! Cine m-o vazut I-am gi plicut Si m-o gi iubit, Ca de pine buna s-a saturat, Ca de vin bun s-a imbitat. Tofi voinicii din sat Dupi mine s-a luat... Cum fi piunul mai ales Decat toate pasarile, Asa sa fiu gi eu mai aleasa Decat toate fetele! Cum ii argintul Mai ales din arama, Asa si fiu gi eu Din toate fetele mai de seama! Cum ii m&tasea mai aleasi Si mai vederoasa, Asa sa fiu si eu de acuma Dintre toate fetele mai frumoas& 41Observatii Fata care voieste a fi privit’ de cea mai frumoasa dintre toate fetele gi iubita de feciori, ia o pani de paun, un ban de argint si un fir de mitase rosie si, legan- du-le pe toate acestea la un loc, rostegte versurile de sus. Aduce apoi dis- dimineafa, pani a nu rasiri soarele, apa neinceput si descfntind-o cu paunul si cu celelalte lucruri zice: Apa sfanta si curati, Cum ai spiilat, nu o data, Bolohanii de rugina $i malurile de tind, Aga si ma curatesti, Sa mA speli si limpezesti Si pe mine De toate metehnele $i de toate relele, Sa ramén curatd Si luminat’, Ca argintul strecurat Sica aurul curat! Dupi rostirea acestor versuri, se spala cu apa descantatd, iar cu paunul se impodobeste. Apace are si fie descAntata se poate aduce in orice zi, afara de luni, miercuri si vineri. De iubire — Buna dimineata, Apa alba gi curata! — Multumesc D-tale, N. felegoasé'! — C4 eu nu-s felegoasa, C&-s mandra si framoasa Ca o ruja cand infloare Sica sfantul soare CAnd rasare! Eu de-acasi m-am pornit Si-am venit Ca si ma rog Dumitale Sa-mi dai dragostele, Frumusetile $i mandretele Dumitale! Cum se bate toata lumea, Toat& omenimea, Toate sufletele, Toate vitele, Toate pasirile Si toate lighioile Dupa apa buna gi curata, Aga si se bata Toti feciorii Toti voinicii DupA dragostele mele, Dupa frumusetile mele, Dupi mandretele mele, Dupa vorba mea, Dupa viata mea, Dupa graiul meu, Dup traiul meu, Dupa jocul meu! Cum nu poate nimeni trai Fara de apa, 42Aga s& nu poata feciorii Fira de mine, Pan’ nu m-or lua in joc, Pan’ n-or vorbi, Pan’ n-or sfatui, P&n’ nu m-or iubi! Observatii Farmecul acesta se face in orice zi, afara de luni, miercuri si vineri. Fata care voieste si-si fact pe dragoste ca si fie iubitd si jucata de feciori se duce dis-dimineati pind a nu rasari soarele la o api curgiitoare, fairdi ca s-o vada cineva. Ajunsi la ap, st& pe mal, rosteste cuvintele de mai sus de trei ori la rand gi tot de atatea ori se spald cu amandouad miAinile pe obraz cu apa din parau. C4nd se intoarce acas& poate s-o vada oricine, cici atunci nu-i strici nimic. Dac nu poate merge la o apa curgitoare, poate si aduci api si acasi gi aici si rosteascd apoi farmecul gi sii se spele. Apa o aduce de la un p&rau, ori de lao fantani, insd trebuie sd fie neinceputa, si cand o aduce s& nu vorbeasci cu nimeni. Dupi ce a adus-o gi s-a splat cu dansa, restul, ceea ce a mai raimas, fl arunca intr-un loc curat. Note ' Felegos, felegoasd = rimjuros, petecos, foarte urat si murdar imbricat, Chemarea apei rouroas Apa, apa rouroasa! Fi-ma m4ndra si frumoasa Ca graul ales pe masa, Ca sfantul soare Cand rdsare, Ca busuiocul cand e-n floare. Cta dragoste-i pe lume Toati s-o pui pe mine-anume. Cafi feciori ci m-or vedea Eu lor draga le-oi cidea, C4ti batrani m-or auzi Cu cuv4ntul m-or cinsti. Observatii Fata care voieste si fie num: decat iubita se scoala in ziua de / Nou sau Sfantul Vasile dis-dimine: pana a nu rasiri soarele, se imbra cu hainele cele mai noi, mai bune mai curate ce le are, si ducdndu-se un izvor sau la o apa curgiitoare ¢ apropiere, rosteste cuvintele mai s ar&tate. Dupa aceea, spalandu-se mini gi pe obraz, se intoarce aca: cautand in acelasi timp ca nimeni n-o vada, cdci vazand-o, farmecul n- avea nici un efect. Acest farmec, cules in Patréu de langa Suceava, mi I-a trimis D1. Turturean. 43Chemarea soarelui Sfinte soare, Fratioare! Rasari cu 40 de rizigoare Dar nu rasari pe munti, Nici pe case, nici pe curti, Nici pe cirezi de boi, Nici pe turme de oi! Sfinte soare Fratioare! Rasari pe capul meu Si pe tot trupul meu. De la cap pan’ la picioare Sa striluceascd ca tine, soare, Precum cata tot norodul la tine, Asa sa caute el si la mine Din cap gi pan’ la picioare. Cum te-ntorni, tu, sfinte soare, La-mpirati, la-mparatiori, Asa sa se-ntoarne si la mine Fete, barbati si feciori! Observatii Acest farmec, ce se face de citre fetele cele mari anume ca s& se poatd miarita, mi l-a dictat o romanca din Mitocul-Dragomimei. II Rasari soare, Fratioare! Cu 44 raze arzitoare. Patruzeci tine-ti-le, Patru mie da-mi-le: Doua-n frunte Mai mirunte, Dou mai scAnteietoare, Peste ochi gi {atigoare. Soare luminos! Cat esti de razos, CAt esti de frumos, Asa sa fiu si eu de frumoasa, Razoasi, Luminoasa fn ochii mandrului meu, Peti-mi-l-ar Dumnezeu! Farmecul acesta, cules in Moldova, mi l-a impartasit ilustrul nostru poet V. Alecsandri. * De infrumusetare Duminica dimineata m-am sculat, Pe cale, pe carare am apucat. CAnd am fost la miez de cale M-au intalnit 99 de fermecatoare Cu 99 de fermecatori, 99 de sagetatoare, 44Cu 99 de sagetitori, 99 de diochitoare Cu 99 de diochitori, 99 de strigoaice Cu 99 de strigoi, 99 de moroaice, Cu 99 de moroi, Uri-n fat aruncatu-mi-au, Cu cadmas de broasc&d imbracatu-m-au, Cu brau de sarpe incinsu-m-au, Cununi de spini in cap pusu-mi-au, Eu am prins a ma cAnta, Amar a mi viiera. Nimeni nu m-a vazut, Nimeni nu m-a auzit, Numai Maica Domnului Sus din poarta cerului. Numai ea ci m-a vazut, Numai ea m-a auzit $i-ndata cum m-a auzit La mine s-a scoborat Si din gura mi-a vorbit: — Ce te cant, ce te vVaierezi, De ce mi te cdinezi? — Da’ eu cum nu m-oi canta, Si cum nu m-oi vaiera, Ca duminicd dimineati m-am sculat, Pe cale, pe c&rare am apucat, Cand am fost la miez de cale M-au intdlnit 99 de fermec&toare Cu 99 de fermecitori, 99 de sdgetitoare, Cu 99 de sigetitori, 99 de diochitoare Cu 99 de diochitori, 99 de strigoaice Cu 99 de strigoi, 99 de moroaice, Cu 99 de moroi: Uri in fag aruncatu-mi-au, Cu cdmasi de broasc4 imbracatu-m-ar Cu brau de garpe incinsu-m-au, Cununi de spini in cap pusu-mi-ai Buna de nimic ficutu-m-au! ~— Taci N. nu te canta, Nu te vaiera, Nu te cdina, Ca eu de mana dreapti lua-te-oi, Pe c&rarea lui Traian Porni-te-oi, La fantana lui Iordan duce-te-oi. Si-acolo, dupa ce-om sosi, Pe scari de aur te-oi scobori, in fantana lui Iordan te-oi vari, Cu fisoace 'de busuioc te-oi stropi Cu faclii te-oi lumina, Foarte mandru te-oi spiila. De uri c& te-oi curaiti $i te-oi limpezi, $i mult mai frumoasi-i fi! Observatii Acest farmec, din Boian, mi 1-a comunicat Dl. V. Turturean. 45Note ' Fisoc, pl. fisoace, seamin’ a fi schimosit din sfitoc = strut, minunchi. * Strigarea dragostelor Bucium de aur scrisu-l-am, Jn dreapta pusu-mi-l-am. Telinca de aur scris-o-am, fn stanga pusu-mi-o-am. Din bucium am buciumat, Din telinc-am telincat, Dragostele mi-am strigat. Toate noroadele au stat Si la mine s-au uitat Si din gur-au intrebat: — Cine buciuma, Cine trambiti? Ce criiasa, Ce-mparateasai? — Nu-i craiasa, Nici impariteasa, C4-i N. cea frumoasa, Dintre fete cea mai aleasi!... Scoate vornici din vornicie Si dascili din dascilie, Si preoti din preotie, Si-mpirati din imparatie, Ca ea nimeni si nu fie. Observatii Acest farmec, cules in Boian, mi l-a comunicat Dl. V. Turturean. * Chemarea apei curgatoare — Buna dimineata, Apa cur&toare! — Multumim d-tale, N. frumoasa floare. — Apa curatoare! Tu cureti maluri maloase, Pietre ruginoase Si fete frumoase, Curati-ma si pe mine De uri, De guri, De strigari, De cascari, De mancri. Curita-mi de orice uri Si de orice facituri, De pe mini, de pe picioare, S& ram4n eu ca o floare, Ca o floricea frumoasa, Pe care toti 0 miroasa. Curati-ma de pe fata, Ca-n intreaga mea viata Sa fiu rar& frumusete, Ca sa raman eu curaté Cum is de Dumnezeu data! Observatii Farmecul acesta mi l-a comunicat DI. Ionica al lui Iordache Isac, agricultor din Mahala, iar d-sale i 1-a dictat sotia sa Eudochia. 46Daci pe o fat sau pe un flciu au inceput oamenii a-i uri, aga zic4nd ca din senin, atunci aduc mai intai o cofiti de api, iau dintr-insa ca o litrd plind intr-o ulcicd, apoi mai iau inc gi o crenguti de busuioe, gi dnd cu crengua in apa din ulcic& zic cuvintele de mai sus. Iar dupa ce in chipul acesta au descAntat apa, se spald cu dansa pe fat’. Chemarea rouai ~ Bund dimineata Rou, rouliti! ~ Multumim d-tale, Mandr drigulita! — Roua, roulita, Am venit si ma inchin Si mA rog ca si ma speli, Sa ma curditesti, Sa ma limpezesti, De tate urile Si fcaturile, Ca si mi faci Draguta si frumoasa, Ca oalele Grecilor, Ca sarea berbecilor, Ca laptele juncilor, $i fatele pruncilor. Cum se bat Grecii Dipe ou’, $i berbecii Dipe sare, Si viteii, Dipe lapte, Si pruncii Dipe tt’, Aga sa se bat gi flacdii Dipe mine! Observatii Farmecul acesta e cules dit Voitinel, sat in districtul Radauti. * Ca sa fie fetele jucate M-am luat pe sinecd, Pe maneca in sfanta duminica, Pe calea lui Traian, La apa lui Iordan, MAndru sa ma limpezesc, MAndru sa ma curatesc De toate datele, De toate suratele De toate adusele, De toate tunsele. C&ci cand a-nserat Eu m-am fost culcat Mandr gi frumoasi, Destul de voioasi. Tar cand m-am trezit, 47M-am simtit De picioare-mpiedicata, De miini legata, De gur-amutit’, De nas nadusit’, De ochi orbita, De urechi asurzita, De par rotunzita. Si cand m-am vazut aga, Am prins tare-a ma canta Si-a ma vita, Si-am prins a ma dauli Si-a ma glasui, Gandind Si socotind C4 nimeni nu ma vede, Nimeni nu mi aude. Dar m-a vazut Si m-a auzit Maica Domnuui Din poarta cerului, Siea cum m-a auzit, Din grai aga mi-a griait: Ce te canti tu, N. N. M§ndra gi frumoasa? Ce te daulesti, Ce te glisuiesti? — Da’ eu cum nu m-oi canta Si cum nu m-oi viita, Da’ cum nu m-oi dauli, Si cum nu m-oi glisui, C& m-am luat pe sinecd, Pe maneca fn sfanta duminica, Pe calea lui Traian, La apa lui Iordan, Mandru s& ma limpezesc, Mandru s& ma cur&t De toate datele, De toate suratele, De toate adusele, De toate tunsele, Caci cand a-nserat Eu m-am fost culcat Mandra si frumoasi, Destul de voioasa, Jar cand m-am trezit M-am simtit De picioare-mpiedicati, De mini legata, De gur’ amutita, De nas nadusita, De ochi orbit’, De urechi asurzit4, De par rotunzita! —Taci N., nu te mai canta, Nu te vaita, Nu te dauli Nu te glasui, CA nimic nu ti-a fi, Ci eu de picioare despiedica-te-oi, De maini dezlegate-oi, De gura desmuti-te-oi, De nas desnadusi-te-oi, De ochi desorbi-te-oi, De urechi desurzi-te-oi,P&rul lungi-ti-l-oi! $i Maica Domnului Din poarta cerului, Aga cum a cuvantat Scar de ceari a luat, Scara de cear’ a intins Cu poale albe m-a cuprins, Cununi de aur in cap mi-a pus, Si de mana m-a luat $i intr-un rt frumos m-a dus, Bucium de aur curat fn mana dreapti c& mi-a pus Trambit& de aur in mana sting’ mi-a pus, Si din gur-asa mi-a spus: — CAnd la tine m-oi uita Cu buciumul buciuma, Cu trambita voi trambita, Toti s&tenii, Toti poporenii Or alerga Si-or intreba: — Ce judeasa, Ce doamn-aleasi? - Ca nu-i judeasa, Nici doamn-aleasa, C&-i N. cea frumoas&! Noi in joc s4 0 jucim, La ea oricnd si mergem, in brate s-o cuprindem, Cu gura s-o sdrutam, Cu paharele s4-i inchinim Si vorbe bune sa-i dim! 49 Observatii Farmecul acesta mi I-a dictat romanca din Sfantu Gheorghe, Transilvania, fn vara anului 1870. Fetele care vor ca feciorii oriur sd le vada bine gi s le joace, iau o buc de paine, zahir, sau orice altceva bun méncat, si rostesc vorbele de mai s asupra obiectului respectiv. Dup’ ace iau merindea astfel fermecati si o d feciorilor ca s-o m&nance.II. DESFACERI ~ Departarea urii Sfant4-Mirie, sfanta de tine! Am sinecat, Am manecat, Dimineati m-am sculat, Pe cdrare m-am luat, La paraul Iordan am alergat, Pe carare neumblata, Pe roua nescuturat’. Dar cand eram la miez de cale, De cale, de carare, O femeie neiubitoare Si cu mult rau-voitoare fnainte mi-a iesit Si din fata mi-a rapit, Din par mi-a smuls, Din cosite mi-a tuns, Din urmé mi-a furat, Din dragoste mi-a luat; Ciorapi de bursuc in picioare mi-a tras, Ma§anusa de rug fn mand mi-a pus, Ochi de broasca in cap mi-a lsat, De urd m-a incarcat; Cu care griiam, La care ma uitam, Pare ca-1 strambam. Eu aceasta cum am vazut Glas pana-n cer am slobozit $i lacrimi pana-n p&mant. Si nimeni nu m-a auzit, Nimeni nu m-a vizut, Numai Doamna cerului. Din poarta raiului. Siea cum m-a auzit Si cum m-a vazut, Pe scar de aur s-a scoborat $i la mine a venit $i din gur& mi-a vorbit: — Miriucd mandra si frumoasa, Dintre toate fetele mai aleasa! Ce plangi? Ce te cdinezi? De ce te viicarezi, Cu glas lung pana la cer, Cu lacrimi pn’ la pamant? - Of! Doamna cerului Din poarta raiului! Eu cum n-oi plinge Cu lacrimi de sange, Cum nu m-oi vaicara, Si cum nu m-oi cdina, Daca eu am sinecat Si-am manecat, Dimineata m-am sculat, La paraul Iordan am alergat, Pe cdrare neumblati, Pe roua nescuturata, Din dragoste neluata. Dar cand am fost la miez de cale De cale, de carare, O femeie neiubitoare 50$i cu mult riu-voitoare fnainte mi-a iesit Sidin fafa mi-a rapit. Din par c& mi-a smuls, Din cosite ci mi-a tuns, Din urma mi-a furat, Din dragoste mi-a luat, Ciorapi de bursuc in picioare mi-a tras, Manusa de rug in maini mi-a pus, Ochi de broasca in cap mi-a ldsat De ura m-a incarcat; Cucare graiam, Lacare ma uitam, Pare ca-1 strambam. M-am uitat in deal N-am vazut pe nimeni; M-am uitat in vale Si-am vazut trei zori Trei surori, Trei zori de-a cerului Trei surori de-a soarelui. Sora soarelui cea mare Luna-n piept pusu-mi-o, Luminatu-mi-o, Strilucitu-mi-o, Ura cu grebla greblatu-o, Departe de mine departatu-o. Sora soarelui cea mijlocie Luceferi in umeri pusu-mi-o, Pusu-mi-o, Luminatu-mi-o, Ura de la mine cu furca azvarlitu-o, Departe de la mine depirtatu-o. Sora soarelui cea micd Stele-n poale bitutu-mi-o, Batutu-mi-o, Luminatu-mi-o, Stralucitu-mi-o, Cu mitura ura maturatu-o, Departe de la mine depirtatu-o; De mana dreapti m-a luat, Pe cal galben m-a-nciilecat, Fluierag de argint fn mana dreapt’ mi-a pus, Fluieras de aur fn mana stanga mi-a pus: C4nd trémbitam, C4nd buciumam Si cand fluieram, Toate dragostele s-aduna, De capul meu se lega Si ma desmierda. Ura s& se duc& pe capul aceluia, Care mi-a dat-o Si mi-a aruncat-o. Eu sa raman curataé Si Juminata Cum sunt de la Dumnezeu lasata, De toata Jumea-n seama bagata! Observatii Aceasta desfacere, culeasi de la o romanca din Patraut, sat nu departe de oragul Suceava, mi-a trimis-o Dl. Vasile Turturean. SIFata care cuget& ca cutare vrajitoare sau altcineva i-a facut ca s4 n-o iubeascd gi sii n-o joace feciorii, voind a depirta de la sine ura cu care a fost incarcat’ gi a face ca feciorii, si mai cu seamé iubitul ei, care a lisat-o, din nou gi cu mai multi tragere de inima s-o iubeasca, trebuie mai inainte de toate si caute anumite obiecte, si anume: trei potcoave de cal gi sase bucatele de fier, toate acestea sd fie gisite; apoi o pani de piun, o bucata de argint, adic un puisor sau un inel, matase rosie, busuioc, noua strachini, noua catei de usturoi, noua fire de tamaie gi noua fire de piper. Avand toate obiectele acestea stranse la un loc, ia un vas curat si se duce cu dansul intr-o miercuri sau vineri singura, sau gi cu alt& fat’, ziua ori noaptea, la un parau, unde stie de mai inainte cd se afli vreun vartej, adic’ unde se invarteste apa. Din vartejul acesta ia apoi apa nefnceputa si se intoarce cu dinsa acasi. Pe cale, atat cand se duce la parau, cat si cand se intoarce cu apa, cauti ca si nu se vite defel inapoi, nici si nu vorbeasca cu nimeni, cdéci cum se va uita sau va vorbi cu cineva, desfacerea nu e de nici un folos. Dupa ce a sosit acas’i, pune vasul cu apa neinceputi intr-un loc ascuns, si acolo fl pastreaza ea pana ce innopteaza. Dupi ce a innoptat, incepe apoi a desface gia fermeca. Desfacerea se face de trei ori in trei seri, sau in trei nopti la rand. $i se face totdeauna cand nu e nimeni in casi, ci numai singur acela care isi desface. De aceea se zice ci este cu mult mai bine, 52 cand farmazoana sau farmazoanca desface cam pe la miezul noptii. Daca fata care-si desface gi in acelagi timp isi face pe dragoste voieste sa descAnte in trei seri, atunci imparte apa adusa in trei parti egale, o toarna in trei strachini gi tustrele strachinile le pune apoi pe vatra. Busuiocul, m&tasea, pana cea de paun gi argintul le leagi Ia un loc gi-gi face dintr-insele un strut sau buchet. Face apoi loc in mijlocul jaraticului din vatra focului si pune acolo o potcoava, dou’ bucitele de fier, trei fire de timiie, trei caitei de usturoi gi trei fire de piper. Dup aceasta ia strutul, ‘si muindu-l in una dintre cele trei strachini cu api gi purtindu-I neincetat prin apa aceasta, rostegte versurile des- facerii de mai sus. in modul acesta descAnta si farmec’ ea fiecare strachind de cate trei ori la rand, purtand neincetat apa dintr-insele cu strutul. Dupi aceasta scoate potcoava din vatra focului si o arunci in strachina cea dintai descAntata, iaré in celelalte stra- chini cele doua buciitele de fer. Daca voieste si desfaci numai intr-o singuri seari, pune apa neinceputa in noua strachini, aruncd in jaratic trei potcoave, gi din toate celelalte obiecte pune in vatra focului intreit pe atéta cat pune c4nd are si descAnte in trei seri. Ficand aceasta, pune dupa desfacere potcoavele in trei strachini, care s-au descAntat mai intdi, iar in celelalte strachini pune bucatelele de fier. Dupa ce, in modul acesta, a descantat pe rand fiecare strachina gi infiecare a pus obiectele aritate, face semn ca sd intre in cas mama sau o sor’ a ei mai mare, niciodatd ins mai mica; apoi se dezbraca de haine gi se vara fntr-un ciubar, care de mai inainte e adus si pus in mijlocul casei, Mama sau sora sa, adicd cine a intrat in urma semnului dat in casd, apucd strachina cea dintdi descAntata si fermecati, si apa dintr-insa i-o toarnd pe cap, apoi dintr-a doua strachin&, dintr-a treia, gi tot aga pani ce sfargeste de turnat apa din toate strachinile. Pe cand i se toarnd apa din strachini pe cap, se zice ci fata, care-gi desface de urd gi-gi face pe dragoste, nu e bine nicidecum s& se spele, ba nici micar si se ating cu vreun deget, ci s& se lase aga dup& cum o spal& apa ce curge din strachini. Dupi ce i s-a turnat apa din toate stra- chinile pe cap, iese fata din ciubar afara si se imbraca; iard apa, in care intr-acest mod s-a scildat, o toarn’ intr-o oal& noua. Ia apoi din vatra focului piperul, usturoiul gi tméia gi le pune fn oala cu scildatoarea. Trage dup& aceasta mai multi cirbuni apringi, si aruncandu-i si pe acestia in oala cu scildatoarea, zice: infocat, Piperat, Usturoiat, Tamiiat, Infierat, Potcovit, Pe capul aceleia ce mi-a dat. Ea mi-a dat Numirat, Eu fi dau nenumirat! Oala cu scaldatoarea gi cu toate celelalte obiecte aruncate intr-insa se pune in urma in tind’ dupa us& sau in all loc, unde poate sta peste noapte neclintit’. A doua zi insi, fata care gi-a desfacut de urd gi totodatd si-a faicut pe dragoste, o ia pani la ziua gi, ducdndu-se cu dansa pani laun parau, o izbeste cu api cu tot in albia acestuia. Cand apa din oala ajunge Ia o moar, chiar si moara se stric&, aga putere mare are ea. intoarcerea urmei De-i facut de barbat Curat, Necurat, Sara-i ochii lui din cap, Si-i pice tot parul Ca fuiorul, Sa-i crape boasgele, S4-i puste pisatul, Sa plang’ dupa dansele. De-i facut de femeie Curata, Necurati, S&-i sar& ochii ei din cap, S4-i pice tot prul Ca fuiorul, Sa-i crape tatele, S&-i puste laptele, Sa pling& dupa dansele. De-i facut de fat Curata, 53