IL O gilca Si-o modalcéa', O molf# Si-o bolfa, O baba Si-o fata, O nagaita Soparlaita. Dou gilci, Douad modalci, Doua molfe, Doua bolfe, O baba Si-o fata, O nagaitaé Soparlaita. Trei galci Trei modalci, Trei molfe, Trei bolfe, O baba Si-o fata, O nogaita Soparlaita... (Astfel se spune pana de noua ori) De la mine descfntecul, De la Dumnezeu darul! Observatii Descantatoarea unge galcii cu unt sau cu groscior gi-i trage cu degetele indarat. Descinta dimineata pe nespilate, la amiaza gi seara gi la fiecare descantare repeta descAntecul de cate trei ori. Descantecul acesta se descAnti si celor ce piitimesc de sopdrlaiga. Note ' Sub cuvantul moddlcd se intelege o umfliturd mai ales in pirgile gatului. Cei mai mulj spun noddlca gi ndidéilca. 2 Molft insemneazi o umflituri moale. fn Bucovina existd gi verbul a molfai, care insemneazi: a rupe, a dumica gi a mesteca mancarea cu gingiile si cu limba, Se spune mai mult numai despre oamenii ce n-au dinfi. Poporul spune ci verbul acesta vine de la moale gi face. > Bolfafinsemneazi o umfkitur’ care contine mai mult api. Sub bolfe se-nteleg in cele mai multe piri ale Bucovinei scrofulele. ml O avut Samca noua feciori Si-ntr-o zi i-o botezat, Si-ntr-o zi i-o cununat, Si-ntr-o zi la oaste i-o luat. Si-o venit din noua opt, Din opt sapte, Din gapte sase, Din gase cinci, Din cinci patru, Din patru trei, Din trei doi, Din doi unu, Din unu Nici unu. Aga sa piara galcile Nasalnicele; Gilcile ca merele, Gilcile ca perele, 152Gilcile ca bobul, Galcile ca fasolea, Galcile ca mazarea, Galcile ca lintea, Gilcile ca macul, Galcile ca un fir de mac uscat fn patru despicat fn mare aruncat... De la mine descantecul, De la Dumnezeu darul. IV Galc’, nidalca, fncalec& pe furc& Site du la Dunare Si bea api tulbure. Galcuta, nadalcuta, incalicd pe-o trocuti Site du la mare Si bea apa de mare $i te-ntinde la soare Si crap ca 0 cicoare! Observatii Descintitoarea, mai inainte si inceapi a descanta de galci, atat gilcile cat sidegetele sale le unge cu unsoare, iar fn lipsa acesteia gi cu stupit. Apoi, rostind cavintele descAntecului, freaci ne-ncetat gilcile cu degetele. Tar cdnd pronunti cele doud versuri din urma, atunci strange bine gilcile ca si se inmoaie. fn urma acestei descintiri gi: frecdri, crede descintatoarea cAgdlcile numaidecdt trebuie sd se vindece. De intampinatura Pe-ntunecat M-am manecat, Pe la zori, Pe la cant&tori, Cu ale mele vaci, Cu ale lor pripasi, La c4mpul cu roua, La iarba cu mana. Dar cand am fost La mijloc de cale, De cale gi carare, {nainte ne-o iesit Si-n cale ne-o oprit: Nowa Moroi, Nova Strigoi, Nou& fermec&tori, Nowa diochitori. Si cum ne-o intampinat Vacile rau le-o stricat, Coarnele li-o ciuntat, Tatele li-o scurtat, Laptele li-o luat, Tatele li-o zgarcit, Laptele li-o starpit, Carnea li-o ciungarit, Parul li-o zborsit, Tare rau le-o smintit, Tare ru le-o stricat, Bune de nimic le-o lsat. Nimeni nu mi le-o vazut, Nimeni nu le-o auzit, 153Numai San-Gheorghe, San-Petru, San-Nicolaie, $i cei doisprezece sfinti apostoli. Numai ei ca le-o vazut, Numai ei le-o auzit Pe scari de-aur s-o scoborat Si-nainte li-o iesit, La fantana la Jordan Cu stebla de leustean Peste tate le-o plesnit, Laptele si-o dobandit, Parul li s-o netezit, Coarnele s-o bourit. Din pahar de-aur le-o spalat, Mai mAndre o aratat; Din pahar de-aur li-o dat de baut, Mai frumoase le-o facut... Tu die, papadie! Spune untului si vie. De-a fi in vase cuprins, De-a fi-n oase straine prins, De-a fi-n putine batut, De-a fi in targ de vandut, De-a fi in orice loc tinut, Spune-i degrabi s& vie, Pe-acolo sa nu ramaie, Sa vie in data mare fn tarate si fn sare, S-aibi viteii ce suge Si gospodina ce mulge! Tar’ voi Moroi, Si voi Strigoi, Voi farmecatori, $i diochitori! Mergeti la Ler impirat, Unde-i blidul de furat Si lingura de aflat. Acolo voi si va duceti Mana vacilor mele s-aduceti Si-n aste trate gi sare s-o puneti! Desc4ntecul din capul meu Leacul de la Dumnezeu! Observatii Cum crede poporul roman ci spiritele cele necurate, intre care mai ales moroii si strigoii, apoi si o seama de oameni, precum vrajitorii si vrajitoarele, iau laptele de la vacile mulg&toare, cum le stric& si le deoache, cum gi prin care mijloace se vindeca vacile acestea, si se vada mai pe larg att observatiile si notele descantecului urm&tor (De intoarcerea laptelui), ct si articolul despre vaci publ. in Sezaitoare, an. V, No. 1-5. Descfntecul acesta, cules in Horodnicul-de-Jos gi trimis de fostul meu congcolar DI. P. Prelipceanu, asemenea se intrebuinteazi de descntitoare spre reintoarcerea laptelui la vaci. Romanii cred c& aceste vaci s-au stricat gi gi-au pierdut laptele prin influnta unor spirite necurate sau prin vrajitoare, dupa cum arata insugi textul descAntecului. Timpul cand descnta gi mijloacele intrebuingate de descAntitoare cu prilejul acestui descdntec sunt aceleasi care s-au ardtat in notele descantecului de intoarcerea laptelui la vaci. 154De intoarcerea laptelui Maria isteata Dis-dimineata, Pe la cantatori, Pe la zori S-o sinecat, S-o manecat Si si-o luat: Vacuta ei, Pripasurile ei, Si-o manat-o, Si-o departat-o fn dealul Galileului, Unde iarba nu-i calcata, Roua nu-i scuturata, Apa nu-i tulburata, Mana nv-i luata, Ca s-o pasca, S-o hraneasci. Cand o mana Si-o depirta, 1-0 iesit, Is-o ivit O femeie destrimata Dintr-o casa blestemata fn mana cu donita Si cu strecuratoarea. Rea fermecatoare, Rea diochitoare, Cu farmece-n mén' Si cu setea-n san, Cu rahna in gura, , 155 Cu pricazu-n mana, Cu deochi in ochi, Cu ochi-nholbati De tot incruntati. Cu ochii deochiat-o, Cu rahna rahnit-o, Cu pricazul pricajit-o, Pulpa pandaritu-i-o, Parul vestejitu-i-o, Coada scurtatu-i-o, Coarnele retezatu-i-o, Mana luatv-i-o, Laptele-albastritu-i-o, Untul albitu-i-o, Smantana subtiatu-i-o, L&satu-i-o numai zerul $4 nu-i piara vitelul. Dar ea Se ofilea $i rancdluia Si boncluia Si se zvarcolea. Nimeni n-auzea, Nimeni nu stia, Nimeni nu vedea, Numai Maica Domnului Sus din poarta cerului. Jara Maica Domnului Sus din poarta cerului Cum 0 auzit-o Si-o vazut-o Pe scarDe ceara Cu fuscei Maruntei De nagara Si secara, S-o scoborat Si-o venit La Lunaia’, Si-o catat-o Si-o-ntrebat-o: — Ce te ofilesti, Ce te zvarcolesti, Ce rincdluiesti, Ce bonciluiesti Lundioara hii, Porumbiand hai? Nu rancalui, Nu boncalui, Nu te ofili, Nu te zvarcoli, Ca eu oi cata Si te-oi vindeca, Si te-oi purta Pe la livezi Mandre si verzi, Pe la izvoare Racoritoare, Pe la prunturi Cu unturi, Pe la fantani Cu smantani. La fantana lui Jordan duce-te-oi, Tatele-n pahar de aur spiila-ti-le-oi. Mana ti-a veni, Mana fi-a sosi Dulce ca mierea, Galbeni ca ceara, Spornica ca sarea, Si ti s-or umple TAatisoarele Ca bucinile, Pulpa ca giletile... Tatele din pahar de aur sp&latu-le-o, Cu leustean bine stropitu-le-o. Parul netezitu-si-o, Mana dob4nditu-si-o, Coarnele bouritu-si-o. De-acuma-nainte Taragi s-a prinde Carnea de dansa, Laptele-ntr-insa Ca grunzul de sare, Ca fagurul de miere, Ca roi ce roieste, Ca sfanta zi de ast’zi ce rodeste. lara tu die, Die, papdie, Zi untului s& vie. in loc ca si steie, Zi lapte sa deie. Si s& vie untul Cum i 1-o dat sfantul. Mana si-i vie De pe c4mpie, Din toate rizoarele, De la toate izvoarele, 156De la toate fantanile, De la toate smAntdnele, De la toate prunturile, De la toate unturile; Din codrii cu brazi, Din campii cei lati, | Limpede, curat, Cum i l-o ldsat $i cum i1-o dat Dumnezeu cel nalt, Nu amestecat Cu altul din sat... C& eu nu stiu, Zau! nu stiu, Ori de-i de-o fat& luat, Ori de-i de-un mogneag luat, Ori de-i de-o baba luat. Cine 1-ati luat, De unde 1-ati dus, De unde 1-ati pus, De-acolo-l aduceti, {n pulp’ #1 puneti, Din pulpa-n tate, Din fate-n donit’, Sa aiba N. ce mulge $i vitelul ce suge! Tar voi Strigoaie’, Voi Moroaie, Voi fermecitoare, Voi diochitoare! Voi va pierdeti $i va duceti La Ler impiarat, La al vostru palat. Acolo sa mergeti, Acolo sa sedeti, Acolo sa pieriti, Acolo s& va izarati, Pe Lunaia-o parasiti! Ea s& ramana curataé Si luminataé Ca roua-n cer, Ca poala Santa-Mariei. CA voi daca’ nu-ti iegi Si nu va veti prapadi Cu acu v-oi impunge Si va voi strapunge. Cu cutitul v-oi taia, Cu sufletul v-oi sufla, Cu limba v-oi descAnta... Mie s& nu-mi fie pacat, C& eu altuia n-am luat Cat fi un fir de mac uscat fn patru despicat, Numai cat fi de la Domnul lasat, Limpede, curat, De Santé-Maria masurat... De la mine desc4ntecul, De la Dumnezeu darul! Observatii Poporul crede ci, pe angi o multime de spirite necurate care fi stricd vitele, mai sunt inca gi o seam de babe nelegiuite, care umbla pe la ocoalele 157oamenilor in poale gi cu capul gol, cu donifa intr-o mana gi cu strecuratoarea legati de-un picior gi prin citarea unor cuvinte de vraja iau laptele de la vacile mulgitoare, lisand numai atata cat fi este vitelului de lips’ ca s nu piard de foame. Dar si cel ceil mai last e mai ca si apa de subtire. Deci spre a castiga laptele la vaci intrebuinjeaz4 descantecul acesta. DescAntecul, dup’ cum mi-a spus Ilinca a Mielului Capra, tiganca din Stupca, cea care mi I-a dictat, se descanti totdeauna fntr-o luni, marti sau smbata. Versurile se rostesc_de noua ori la rand, gi din aceste noua recitari numai una se prinde, numai una este de folos. DescAntatoarea ia 0 coviticd cu tirdte gi punand intr-insa sare de-aj precum si leugtean, lat. Levisticum officinale Koch., puiptidie, lat. Leontodon Taraxacum L., si odolean, lat. Valeriana officinalis L., toate bine dumicate, incepe ale descanta. Iar dupa ce le-a descntat, le d& vacii despre care se crede cd i s-a luat laptele, in trei zile de frupt cate de tei ori pe zi si mai cu seam cénd e lund noua. Note ' Mén ¢ pluralul de la mand, Aga rostese romAnii din unele parti ale Bucovinei. ? Rominii inditineaz a pune nume vacilor nu numai dupé fptura corpului, dup’ culoarea pirului, dupa locul de unde au fost Ritate, ci gi dup’ zilele in care sunt fitate. Asa 0 vaci ce a fost fitatd luni o numese: Lunae, Lunict, Lundicd si Lundioari; margi: Marfole si Martolici; miercuri: Mereani, Miercureani si Miercole; joi: Joiand yi Joienic’; vineri: Verean, Vireand si Vinerean’; sdmbaté: Sambole, Simboleana si Sambolicd; ic&: Duman’ si Dumiinici. - Despre celelalte numiri pe care le mai dau romfinii vitelor comute simai ales boilor gi vacilor, vezi articolele publicate de mine gi anume: ,,Vacile", in Sezdtoarea, an. V. Budapesta, 1879, No. 1-5 si ,Boii, publ. in Familia, an. XIV, Budapesta, 1878, p. 435 sq. + Rominii din Bucovina zic cd Strigele sau Strigoaicele sunt niste babe hide si girbove, care umbli in piclea goal, cu pirul pin’ in ciiledie pe Ta ocoalele gi grajdurile oamenilor si iau laptele de la vaci. De aceea indatineaz’ei in seara spre Sfantul Andrei, cand cuget cX umbli mai tare Strigele, « unge cheutorile gi usorile grajdurilor si a poiesilor (sing. poiatd) cu usturoi, creznd c& apoi nu se pot apropia. ~ Unii ins zic cd Strigoaicele sunt niste fete frumoase de boieri si impirati, care inc’ ies seara spre Sfantul Andrei ct mai multe Ja un loc si care furdl mituri gi limbi de melitoaie gi cu acelea apoi incep a se bate pind ce cAnti cucosii de a treia oari, atunci deodat& dispar toate. De intorcatura in padure Eu nu trag pomul acesta, Ca pomul acesta Aici e zamislit Si-aici e rasarit, Aici e facut Si aici e crescut. Da’ trag facaturile $i aruncaturile Si junghiurile, Si sdgetile Si rautatile. Ca facdturile Si-aruncaturile, $i junghiurile, 158Réutitile Si sagetile fn N. nu-s facute Nici nu-s zimislite, Nici nu-s rasarite, Nici nu-s crescute, Da-s manate $i tipate Si-s date. Da’ eu cat pot Le scot. Eu le rastorn $i intorn Toate aruncaturile, Toate facaturile, Toate junghiurile, Toate sigetile, Toate rautatile Pe capul cui le-o facut, Pe capul cui le-o crescut, Pe capul cui le-o dat, Pe capul cui le-o manat, Pe capul cui le-o tipat. Sa iasa, si se duc Unde caine negru nu bate, | Unde mata neagr’ nu miauna, Unde cucog negru nu canta. N, s& ramané curat, Curat gi luminat, Cum e de Dumnezeu Lasat. De la mine descfntecul, De la Dumnezeu leacul! Observatii Acest descantec, de intorcéituré in péidure, mi |-a dictat o romanca din Vatra Dornei. El e bun pentru orice boala. Descant&toarea care voiegte sé vindece pe cel bolnay se duce intr-o padure si acolo cauti o tesituri de copticel. Tar dupa ce afl tesitura, 0 scoate cu radacina cu tot din pamant gi intorcdnd-o apoi cu ridacina in sus, o bagi iardsi indarat de unde a scos-o, batdnd-o c-un mai de batut c&misile, pe care il aduce cu sine de-acasi anume spre acest scop. Cand scoate tegitura, rosteste versurile de sus pan’ la Da’ eu cat pot Le scot. Tar cand o bag& indarat gi-o bate cu maiul rosteste celelalte cuvinte pani la sfarsit. Prin aceast4 descntare si procedura simpl&, afirm descAnt&toarea c4 bolnavul trebuie si se vindece de orice boalae cuprins. De lungoare I Amin! amin! Cosma Damin! Unde purcezi, Codrii ciuntezi... Toate fantanile, Toate izvoarele De maluri Si de gloduri 159Sale cur&testi, Sa le limpezesti! Lungoarea s-o izgonesti. Lungoare prin foame, Lungoare prin sete, Lungoare prin osteneala, Lungoare cu tdéihuiald’, Lungoare cu nebuneala, Lungoare de noua feluri, Lungoare de noua neamuri, Alege-te, Culege-te Din creierii capului, Din fata obrazului, Din auzul urechilor, Din varful degetelor, Din inima De sub inima, Din toate ciolanelele, Din toate-ncheieturelele. Alege-te Culege-te! CA eu nu te-oi alege, Nici nu te-oi culege, Ci cu secera te-oi secera, Cu matura te-oi matura Si-n Marea-neagra te-oi arunca Ca acolo sa pieri Acolo s& raspieri Cum piere spuma de mare Si roua de soare Si stupitu-n carare. N. s& ramana curat, Curat si luminat Ca maica ce 1-0 facut Ca Dumnezeu ce I-o crescut, Ca sfantul soare, Ce-n senin rasare. De la mine descantec De la Dumnezeu leac. Observatii Descfntecul acesta, cules din Horodnicul-de-Jos, mi l-a trimis Dl. P. Prelipceanu. Descintitoarea, cAnd voieste si vindece pe vreun om de lungoare, descanti in apa neinceputi ori in borg c-o secere si c-un gatej de m&tura p&rdsitd, rostind cuvintele descantecului. Dupa ce a gatit de descantat, da bolnavului sd bea putind apa sau bors de acesta, iar cu rmasita il spala. Note ‘fn unele parti ale Bucovinei auzim pe romani numind pe oamenii cei ametiti sau buimiciti de cap hui, iar in alte parti tot pe acesti oameni fi numesc tehui. Téhuiala sau tehuiala inseamni agadar amefeali, buimiceali. Oamenii bolnavi de lungoare, pierzdndu-si de regult cunostina, fantazeazi. Atunci poporul zice ci buiguiesc, aiureazit sau vorbesc intr-aiurea. Il Veniti noua zori, Si luati noua lungori De laN. din creierii capului, Din melciul' nasului, 160Din umerii obrazului, Din spate De sub spate, Din piept De sub piept, Din cruci De sub cruci, Din gezut De sub sezut, Din genunchi De sub genunchi, Din glezne De sub glezne, Din toate-ncheieturile Din toate ciolanelele. De-a fi luat lungoarea Prin osteneala, Prin ameteala, Prin spaima, Prin foame, Prin deochi, fn poale o strangeti La mare o duceti §i-acolo o aruncati, Pe N. s&-] lasati Curat, Luminat, Ca maica ce 1-o dat, Ca D-zeu ce 1-0 lasat. De la Dumnezeu leacul, De la mine descAntecul. Observatii DescAntecul acesta, cules din satul Bilca, mi l-a impart&sit DI. T. Bumbac, preot. intfeaga sa proceduri e ca gi la cel premergator. Note ‘Sub subst. melci injeleg romani din Bucovina in genere pirtile cele ciokinoase ale nasului. Tot melci se numeste si partea cea virtoasd, care se afli inttuntrul coarnelor de la vite sicare, cdnd vreo vitd igi rupe un com, nu se rupe siea cu dinsul, ci rlimane in cap De obrintire Ciobanul o stat Azi de fluierat Si de buciumat. Oile o stat Toate de zbierat... Aga s-o sfargit Azi de obrintit Obrintirile', Dogoririle?. Cum nu s-obrinteste Nici se dogoreste Cerul si pamntul, Nu se obrinteasca Nici se dogoreasca: Rana de la vana, Rana de pe mand... Nu se obrinteasc& Nici se dogoreasca: 161Dogoritul Si-obrintitul Nici prin deochi, Nici prin pieri de foc, Nici prin raceala, Nici prin fierbinteala. Observatii Poporul crede, ins& mai ales babele, cd dacd are un om o rand pe trup gi aceea obrintindu-se oarecum prin riceal sau prin mare fierbingeal’ sau prin ochi, prin descAntecul acesta se va vindeca. DescAnt&toarea ia o petecutad de panza curati, in petecu{a inveleste busuioc si aprinznd petecuta, cu fumul ce iese dintr-insa afuma rana, invartind jur imprejurul ei de trei ori. Iar pe urmio unge cu spuza busuiocului. Note "Daci are cineva o rani pe trup si aceea se Ticegte, se zice ci i s-a obrintit rana, ? Daca cineva capiti o rani din prea mare fierbinjeald, se zice > Rand pe mand, adici acea parte a trupului, unde s-a facut rana, De orbalt I Tesi tu buba mare, Buba cu-nfocare, Tesi tu buba mica, Buba orbicica, Bubi cu orbalf', Buba cu neji’, Buba cu obrintir, BubA cu arsura, Buba cu furnicdturda*, Bub cu diavolite rele, Bubi cu boale grele, Tesi din varful capului, Din creierii capului, Din fata obrazului, Din vinele grumazului. Jesi tu buba mare, Buba cu-nfocare, Bubi mica, Buba orbicici, Bub infocat&, Buba sagetat, Buba cu nejit, Bubé cu-obrintit. Nu-1 infoca, Nv-l sigeta. Buba mare, Buba cu-nfocare, Bubi mic&, Bub orbacica! Nu te face, Nu te coace, Nu te incuibi, Nu te lacatui! CA tu de te-i incuibi Si te-i Acttui, Si te-i face, $i te-i coace, 162Cu cotreanjé te-oi afuma $i-n coaja de nucd te-oi biga Pe mare m&gura te-oi da, Unde cucosii n-or canta, Glas de om nu s-a résuna. Acolo sa pieri, Sa raspieri Cum piere spuma de mare $i roua de soare $i stupitul in carare. N. s& ramna curat, Curat si lamurat, Cum Dumnezeu 1-0 dat, Cum mia-sa 1-0 facut Din senin, in veci, amin! Observatii DescAntecul acesta mi l-a dictat Zamfira Tuniac, descantatoare din Crasna. Descfntatoarea ia o panz&turaé de c&mas& purtat’, un dup de l4n4 neagra sau van&t4 (niciodata alb’) si un dup de par | din capul celui bolnav gi invelindu-le pe toate acestea la un loc, aga c& parul s& vind la mijlocul panziturii, face dintr-insele un pomotosel, pe care apoi fl aprinde gi afumi cu dansul pe cel bolnav la urechi, la ochi, in scurt pretutindeni pe unde-] doare mai tare, pronunténd incet descfintecul de mai sus. Se descAnt’ in trei zile de sec, adicd: luni, miercuri gi vineri, cind se apropie luna spre sfarsit, repetndu-se descantecul de trei ori la rand gi dupa fiecare descantare sufla descAntitoarea de trei ori asupra bolnavului gi tot de atatea ori stupeste jos. Iar dupi ce gat de descdntat, desc4nt&toarea stupeste pe degetele méainii drepte gi luand apoi cu degetele stupite spuza din pomotogelul ars, unge bolnavul pe unde-] doare. Note " Orbalful, numit in unele locuri orbaz si orbang (vezi: S. Mangiuca: De insemnitatea botanicei romanesti, publ. in Familia, an. X, Budapesta, 1874, p. 586), e un fel de reumatism, care se face numai la cap si, cauzeaz4 dureri crfncene. Capul orbalcit se umf uneori aga de tare, c& bolnavul nu poate vedea cu ochii. Aceasti umflituri e la inceput ragie gi cAnd orbaltul ajunge fn stadiul de pe urm&, atunci se risufl& sau prin urechi sau prin niste bolfe, care se fac ici-colo pe crestet, ins mai ales la urechi, din care dupi ce se coc, spargindu-se curge un fel de materie apoas si puturoasa. Cénd se fac bolfe si se sparg sau se Tisufld orbalful prin urechi, ¢ foarte bine, cci atunci pitimasul se vindec& mai degrabi, Cand nu se fac aceste bolfe, bolnavul de multe ori pitimeste chiar i luni intregi. - Dup’ credinga poporului, fiecare om are orbalf, ins numai aceia fl capita, care el stfrmesc prin ricealt sau cfnd isi scuturi prea tare capul. 2 Nejit sau ndjit, dup’ cum mi-a spus Z. Tuniac, se numeste o bubi rea, Se mai numeste nejit sau nefitnicd inci si-o plant’. 3A se obrinti inseamni in limbajul poporului roman bucovinean a se réfci, de exemplu: 0 bub’, ‘o arsur’ sau alt& rand. * Furnicdtura ¢ un fel de gadilatur’ usturitoare, care trece prin bub, Ea nu te doare, ci te gadil’ gi te face si fii netmpiciuit. Vine de la verbal a furnica. 5 Cotreana numeste poporul roman din Bucovina un petic de materie veche, purtat’, care nu ede nici o trebuing’, Se mai numesc asemenea petice inci si zdrenje, rufe si rdze, sing. zdreanjel, 163rufet i raza. De aici vine apoi ci se numese cei ce umbla imbrécafi in haine rele, rupte si cdrpite cotrenjosi, zdrenjosi, zdrenturosi, rufosi, rufundosi si rdzosi. — fi curg cotrenjele, zdrengele, rufele, rizele de pe dénsul, adic’: hainele ii sunt asa de cirpite, ci de-abia se mai pot gine pe dansul. Cotreanja se botjocureste gi un om de nimic, un om far de caracter. aif Plecar trei surori a soarelui Tare ca vantul, Tacand ca pamantul. Nimeni-n lume nu le auzea, Nimeni-n lume nu le vedea, Numai Maica Domnului Din poarta cerului Din sarg s-o sarguit, Pe scara de ceara s-o scoborat Fleagcd' alba-ntinsu-le-o, Calea cuprinsu-le-o, Bine intebatu-le-o: ~ Unde va duceti voi, Trei surori a soarelui Tare ca vantul, Tacand ca pamantul? —C& noi ne ducem La Domnul Dumnezeu, C4 noi am auzit Ca holdele-s coapte Si-s nesecerate! — Ba! voi acolo nu va duceti! C-acolo-s holdele coapte Stranse gi lucrate. Da’ voi va grabiti Sila N. veniti Pe gura va bagati, La inima v-asezati, Bine alegeti, Bine culegeti, Orbaltul orbilcit, Orbaltul bubotit, Orbaltul prin deochi, Orbaltul prin riceala, Orbaltul prin fierbinteala, Orbaltul cu rogeata, Orbaltul cu junghiurile, Orbaltul cu sagetaturile, Orbaltul cu 99 de neamuri, Orbaltul cu 99 de feluri. Bine alegeti-l, Bine culegeti-l, Cu unghia radeti-I: Din creierii capului, Din fetu? obrazului, Din zgarciul nasului, Din auzul urechilor, Din vederile ochilor, Din radacina dintilor. Bine alegeti-l, Bine culegeti-l, Cu unghia radeti-1, Din oase scoteti-1, Din oase Vartoase, Din carne moale, De unde mai rau il doare. in Marea Neagr’ duceti-, Acolo aruncati-l, Acolo sa piara, Acolo sa raspiara 164Ca bruma de soare Ca stupitu-n cale. N. sd saie Sa resaie* Ca soarele cand rasare, Ca busuiocul cand infloare’, Ca maica sa cand il naste. DescAntecul de la mine Tar leacul de la Dumnezeu. Observatii Acest descAntec mi l-a comunicat mult regretatul meu amic Petrea Spanul, fost teolog. Iar D-sa I-a auzit de la Simeon a lui Iacob Pintiliescul, roman din Poiana-Stampii. La descAntarea orbaltului, dup& spusa lui Pintiliescul, se pune la foc intr-o tigaie la un loc c-un ou sau cu doudiarba orbaltului sau orbalt, lat. Glechoma hederacea L., mentd neagrd si multe alte flori, si acolo apoi se las’ si fiarbi pan’ ce florile si oudle se moaie bine gi apa incepe a sc&pita. Dupa ce au fiert de-ajuns gi s-au muiat bine, se scoate intreagd ames- tec&tura aceasta din tigaie si punandu-se pe o frunzi de brustur, lat. Arctium bardana, se leagi cel bolnav la umflatura care-] doare. Cei ce au orbalt la ochi trebuie si se lege cu legatura aceasta la ceafa, adic’ in dosul capului. S. a lui L. Pintiliescul afirma ci el n-are peri pe cap c4ti oameni a vindecat de orbalt prin descAntecul acesta. DescAntecul de orbalt, dup’ S. Pintiliescul, se descAnt& de trei ori, facindu-si descAnt&torul sau descan- tdtoarea dupa fiecare descAntare cite o cruce. Cand e lund noua nu e bine a descAnta, iar duminica niciodata. Note " Sub fleascd, dup cum mi-a spus gi R. Ienachievici, descantitoare din Siret, se-nfelege aici un fel de legditurd, cataplasma. Fleasca se ia de citre romanii din Bucovina si in infeles de palmd. Asa zic ei: amus fi-0i rade sau fi-oi arde o leased, adic’: amus fi-oi da o palm’, amus te palmuiesc, Sd nu-fi dau o fleascd, adic’: s& nu-ti dau o palma. A cdpdiat bund fleascat = a cipitat buna palma. 2 CAind cineva capt multe bube pe fafi sau petrup, si acelea se tot lifesc, se zice cis-au bubotit sau bobotit, se bubotesc sau bobotesc. 2 Fetu obrazului, adic’: fata obrazului, pro- vincialism. « Saie si resaie provincialisme in loc de sardt si rdsard, Persoana I: eu sai. 5 Infloare in loc de infloreste. Forma aceasta a verbului tnflori se-ntrebuinfeaz mai adesea in poezia poporan’, Persoana I ¢ inflor. mm S-o luat noua fete curate, Curate si gatate, Cu poalele suflecate, Cu seceri in brau bagate, Ranchezand $i hohotind. Nimeni nu le-o auzit, Nimeni nu le-o vazut. Numai Maica Domnului Din poarta cerului. Numai ea le-o auzit, Numai ea ]-o vazut 165Si-nainte li-o iesit, Cercala' alba o intins Calea li-o cuprins Si din gura aga li-o zis: ~ Unde va duceti voi, Noua fete curate, Curate si gitate, Cu poalele suflecate, Cu seceri in brau bagate, Ranchezand Si hohotind? ~ Bine faci Maica Precisti, CA ne-ntrebi unde mergem. C& noi bine spune-ti-om fncotro ne ducem. Ca noi ne ducem La muntele Galileului Sa secerim grane-n lapte $i oarze coaptel... — Voi, noua fete curate, Curate si gatate, Cu poalele suflecate, Cu seceri in brau bagate, Voi curand Si mai curand fnapoi va intoarceti, Acolo nu va duceti, C-acolo granele toate Si oarzele-s secerate, Si in care aruncate Si fn stoguri asezate. Da’ voi la N. vi duceti $i orbaltul i-1 scoateti Din creierii capului, Din fata obrazului, Din zgarliciul nasului, Din ochiul ochiului, Din vederea ochilor, Din auzul urechilor, Din geana Din spranceana, Din cununa dintilor, Din radacina maselelor, Din mini, Din plamani, Din singe, Din piele De sub piele, Din toate nodurelele, Din toate-ncheieturelele. Acolo alergati, Acolo secerati, Din toate il adunati, Pe secere mare fl luati fn mare fl dati. Acolo sa piara Sa raspiara Ca spuma de mare, Ca stupitul sub picioare! Note Sub cuvantul cercala se-njelege un fel de sac cu care se prinde peste si mai cu seami pe apele cele mici curgitoare, e un fel de crdsnic fir coada cea lungy. 166De pocitura I Plecara noua zane De la noua stane, Nowa moroi Cu noua moroaie, Noua diochitori Cu noua diochitoare, Nowa pocitori Cu noua pocitoare Din sageti sAgetand, Din cutite late stremurand'. Nime-n lume nu le-aude, Nime-n lume nu le vede, Numai Maica Domnului Sus din poarta cerului. Din cat loc le-o auzit, De sArg c& s-o sarguit, Pe scara s-o scoborat, Pe scara De ceara. Plascé sfanta-nainte intinsu-li-o Prea bine intrebatu-le-o: — Unde va duceti, Unde imi mergeti, Voi noua zéne De la nou’ stfne, Noua moroi Cu noua moroaie, Nowa diochitori Cu noua diochitoare, Nou pocitori Cu noua pocitoare Si cu noua ceasuri rele Din sageti sigetand Din cutite late stremurand? — Cia noi la N. ne ducem, Din dos sa-] ajungem, Picioarele sa-i taiem, Pe gurd s& ne bagam, La inima sa ne-asezam, Tnima s& i-o mancim, Carnea si i-o dumicam, Oasele s&-i sfaramim, Ceas de potcé > s-i stm! - Voi rund Si mai curund * LaN. nu va duceti, La dansul si nu mergeti, Din dos s& nu-l ajungeti, Picioarele si nu-i tiiati, Pe gura sa nu va bagati, La iniméa s& nu va asezati, Inima sa nu-i mancati, Carnea s4 nu-i dumicati, Oasele s4 nu-i faramati, Ceas de potca nu-i lasati. Da’ va duceti la Marea mare, C& aceasta are o fat mare Cu dulama rosie; Din dos o ajungeti, Picioarele-i t&iati, Pe gura va bagati, La inima v-agezati, Inima-i mancati, 167Carnea-i dumicati, Oasele-i farmati, Ceas de potca si-i lasati, Peste Mare 0 alungati. N, sa saie Si rasaie Ca busuiocul cand e-n floare, Ca sfantul soare Cand rasare. Cnd din apa asta a bea Sanatate a avea, C4nd din apa asta a-nghiti Sdnatatea i-a veni, C4nd din apa asta a gusta Sanatatea i-a pica’. Descantecul de la mine, Leacul de la Dumnezeu. Fie leacul ori nu fie, Numai plata sd se stie! Observatii Cand cineva se imbolniveste deodati ca din senin, fara s& stie cum gi din ce cauza s-a imbolnavit, atunci cred romAnii ci omul s-a pocit, gi prin urmare cu nimic nu se poate asa de iute gi de ugor vindeca, precum cu descantecul acesta. Descantitoarea care e chemati ca si descdnte pe un om pocit aduce mai intai si-ntdi api neinceput’ de la parau, o pune intr-un vas in vatra focului, anume ca si se usuce betesugul, apoi descAnt& cu un ac sau c-un fus sau c-un cutit pe care-] poarti fn fata apei in toate laturile crucig si curmezig, rostind neincetat versurile descéntecului. La urma, dupa ce sfargeste de descdntat, fi di omului celui bolnav o parte din aceasta apa s4 guste de trei ori, iar cu o parte fl spala pe obraz gi pe cap; gi omului, care mai fnainte poate ci era aga de bolnav ci singur nu gtia ce-i cu dansul si nu se putea urni din loc, in urmi ise face aga de bine, ii e asa de usor, ci pare ca durerea i s-ar fi luat cu mana. Note ' Sub verbul a stremura injeleg romani din Bucovina si-ndeosebi cei din tinutul Dornei, de unde e acest descdintec, a ameninga, iar cei din Rominia a impunge. Stremurare numesc rominii din Rominia un bit ascutit cu care mand bivolii ? Plagcit= fleagca = cataplasmi. > Ceea ce in unele parti ale Bucovinei se numeste pociturd, iar in alte pirji ale Bucovinei si-ndeosebi in tinutul Dornei si al Campulungului se numeste potca si pocit. Sub poted, pl. potce sau pocit, pl. poci, articulat pocile, injeleg romanii din finutul Campulungului si niste ferusei sau haragi mici si scurfi, care in Bucovina se mai numese altminteri i pociumbi, sing. pociumb, iat implantarea acestora in pimant se exprimi prin verbulapoci. $i deoarece vrijitoarele, cdnd voiese sii faci ru cuiva, vrijese cam de comun asupra je, befigoare, pociumbi sau poci implantati int, de-aici cred ew ci vine gi verbul a poci in infeles de-a face cuiva riu, iar pocd~potca, pocituritin injeles de fapti rea, fapti vrdjitoreascd. Cuvantul pociturd e format de la adj. pocit, acesta de la verbul @ poci, si poci de la pocat. in unele Pirfi ale Moldovei injeleg romfnii sub cuvantul poted un fel de (rus, éare se implant pe varful stogurilor, ca semn cum c& stogurile respective sunt vandute. Afar de aceasta, mai e de amintit aici ci un om, ciruia ii lipseste o doagy,, care nu-i cu toate graunfele acasi, se numeste om pacit; cfind unuia nu-i merge cum ar trebui si-i meargé, atunci se zice: pare cit e lucru pocit, adic’ pare ci nue 168jucru curat. Un om pocit inseamna si un om. insemnat, scos din tagma oamenilor celor de rind side omenie. 4 Rund-curund inseamnii: cat de iute, cat de grabi, indati. 5 Picd, acest verb se ia aici in infeles de a sosi, aveni in grabd. indati picd = indati soseste. I Purces-a N.' De la casa lui, De la masa lui, Mandru gi frumos, Gras si sindtos Pe cale, Pe c&rare Cand 0 fost: La miez de cale, De c&rare fnainte i-o iesit: Moroi cu moroaie, Strigoi cu strigoaie, Incordatori cu-ncordéitoare* Infioratori cu-nfiordtoare’, Pocitori cu pocitoare’, Sigetitori cu sAget&toare, Ciumoi cu ciumoaie’, Rahnoi cu rahnoaie. Ricori cu racorele, Fierbinteli cu fierbintele $i cu Diavolite rele. fnainte i-o iesit,® Fata cd i-o ponosit, Toate junghiurile l-o gasit. fn cap mi l-o s&getat, Cu suliti 1-o-nsulifat, Inima ca i-o mancat, Bun de nimic 1-0 lasat. N. 0 prins a se vaiera Si-a se mnisela Cu glas mare pana-n cer, Cu lacrimi pana-n pamant. Nimeni nu-] auzea,’ Nimeni nv-l vedea, Numai Maica Domnului Din poarta cerului. Numai ea 1-o auzit Si l-o vazut. Si cum 1-o auzit, Cum 1-0 vazut, C&tinel® s-o scoborat Pe sc&ri de-argint Sila N. o venit, Poale albe o-ntins Cfrarea i-o cuprins, Si-a-ntreba c& l-o-ntrebat Si aga i-o cuvantat: —N. ce te vaierezi, Ce te mnigelezi Cu glas mare pana-n cer, Cu lacrimi pana-n pamant? — Eu cum nu m-oi vaiera, Si cum nu m-oi mnisela Cu glas mare pana-n cer Cu lacrimi pani-n pémént, Daca-nainte mi-o iegit: Moroi cu moroaie, Strigoi cu strigoaie, 169{ncordatori cu-ncordaitoare, Infior’tori cu-nfioratoare, Pocitori cu pocitoare, Sagetatori cu sdgetdtoare, Ciumoi cu ciumoaie, R&hnoi cu rahnoaie, Racori cu ricorele, Fierbinteli cu fierbintele Si cu Diavolite rele, Si-n cap cum m-o sdgetat Toate junghiurile m-o apucat, Cu suliti m-o-nsulitat, Inima ca mi-o mancat, Bun de nimic m-o lsat! Maica Domnului 0 cuvantat: — Da’ voi, moroi si moroaie, Da’ voi, strigoi gi strigoaie, Incorditori si-ncordatoare, Infioratori si-nfioratoare, Pocitori gi pocitoare Sagetitori si sagetatoare, Ciumoi si ciumoaie, R&hnoi gi rahnoaie, Ricori si ricorele, Fierbinteli gi fierbintele, Si voi Diavolite rele! Sa mergeti, Sa va duceti in dealul Galileului, C-acolo sunt mese-ntinse Si faclii aprinse Si pahare pline, Acolo va duceti Si beti Si mancati Si-acolo sa crapati, Si-napoi s4 nu v4-nturnati, CA eu y-oi taia capul $i v-oi scurta veacul. N. sd rimana curat, Luminat, Cum Dumnezeu 1-0 dat, Cum ma-sa l-o facut Si l-o nascut Din senin Amin, amin! Observatii DescAntecul acesta il am in doud exemplare: unul, si anume cel mai complet, de la Z. Tuniac, descantitoare din Crasna, iar celalalt din Horodnicul- de-Jos, trimis de fostul meu conscolar DI. P. Prelipceanu. Z. Tuniac mi-a spus ci ea descAnti de pocitura pe capul bolnavului gi anume din cap pani la picioare, ori in trei fire de usturoi (in Ardeal: aiu), care se piseazi gi cu care unge apoi pe cel pocit din cap pana la picioare. Usturoiul e bun de pocitura gi atunci cAnd se pune fn rachiu, gi apoi cu rachiu de acesta se spala bolnavul. Descéntecul de pocitura se descanti de trei ori la rnd in zile de sec, la sfarsitul lunii. Niciodat’ ins’, dup& spusa Z. Tuniac, nu e bine a descanta duminica, c&ci atunci descAntecul nu e de leac. 170Note La P. Prelipceanu se afla aceste versuri: So sinecat, S-o manecat, Pecale, Pe cirare etc. 2 Incorddtoriu = ucigi-I crucea, adicd diavolul, dup’ explicatia descdntitoar ) Infiorétoriu = duci-se pe pustii, adic’ tot diavolul, E de-nsemnat ci romani, venind vorba despre diavol, rar cnd fi rostesc numele, ci mai totdeauna zic in locul acestuia: ducd-se pe pustii sau ucigel-l crucea, ucigd-l pietrele gi bolovanii. Tarcnd i pronunt numele, atunci indatit zie: cruce de aur in casa, sau Dumnezeu cu noi, departe de aceastd casit sii fie, sau si maie acolo unde a Inserat ete. * Cand merge vreun om pe drum gi se bolnaveste deodati si incepe a se tot intinde si-a isa din gurd, ca $i cind ar vrea si doarmi, atunci se zice che pocit, c&l-a pocit cineva. Acestea dupa Z. Tuniac. - P. Prelipceanu imi serie: ,,dact vreun ‘om ¢ indugmanit cu altul, atunci cautii si-i fact aceStuia ru, si aceasta o face el in urmitorul mod: cind merge contrariul siiu undeva, sau dactl trece pe lang casa lui, indugmanitul fi arunc’ ceva inainte, ca si-1 impiedice din cale si s3-I retin’ de laorice lucra ce ar vrea agela st faci. Drept aceea, cfind cineva nu poate duce un lucru la capitt, cfind nu se poate de nimic prinde, sau cand fi merg toate pe dos, se zice: pare cd e lucru pocit. 5 Poporul crede ci ciuma se preface in mai multe chipuri, precum: muiere, mati, fap, etc. “La P, Prelipceanu se afld acestea: Pe N. |-o intimpinat, Sangele i-o bitut, Camea i-o mancat, A sigeta I-o sigetat, Bun de nimic I-o sat 7 De-aici descAntecul de la Prelipceanu se diferentiazX cu totul de cel de la Z. Tuniac. Bl suni pint Ja fine precum urmeazi Nime-n lume nu |-o vizut, Nimeni nu Lo auzit, _ Numai Maica Domnului Din poarta cerului. Lo auzit, L-o vazut... in dealul mare, in mari mare, ‘Avea biserica de aur, Si-o Hisat slujba nefficutt $i ficliile aprinse, Usile deschise; O luat in mana dreapti Pahar dulce, {fn mana stangi Pahar amar, Si-o citat in sus N-o vizut nimic, Si-o citat la risirit Si-o vizut: Pocitori cu pocitoare, Sugetitori cu sigettoare, Ciumoi cu ciumoaie, Rahnoi cu rihnoaie, Ricori cu ricorele, Fierbinfeli cu fierbinfele. Cu pahar amar adapatu $i-napoi intumatu-i-o, ‘Yn Marea-Neagri minatu-i-o. ‘in Marea-Neagra Este-o mrean galben’ Cu coada geamin’. Aceleia singele be- Camea minance-i-o, A sfgeta sigete-o. N. si riman curat, Luminat ‘Cum Dumnezeu I-o dat. * Cétenel, provincialism, in loc de incetigor. Se zice foarte adeseori si catenelas, catenelus, cdtelin $i catelnup. © hord din satul Voitinel din Bucovina, in care provine cuvantul cétenel, sun’ astfel: Hai la noi la Voitinel, Unde joacs catenel, S& dim ap’ la vitei $i gurigh la f1acai, ‘$8 dim apa la doi junci 171Ill De-i pocit de barbat Curat, Necurat, Saie-i' ochii lui din cap, Pice-i parul, De-i pocit de femeie Curata, Necurata, Pice-i parul Ca fuiorul, Crape-i fatele, Puste-i laptele, Planga dupa dansele. De-i pocit de fata Curati, Necurata, Saie-i ochii ei din cap, Pice-i parul Ca fuiorul, Crape-i pulpele picioarelor, Puste-i sangele Sa umble dupa dansele. De-i pocit de vaduva Curata, Necurata, Saie-i ochii ei din cap, Pice-i parul Ca fuiorul, Crape-i mainile, Puste-i sangele, Planga dupa dansele. De-i pocit de codru Curat, Necurat, Pice-i frunzele, Ramiie-i ridacinile, Planga dupa dansele. De-i pocit de camp Curat, Necurat, Pice-i florile, Planga dupa dansele. De-i pocit de vad Curat, Necurat, Sece-i apa, Rimiie-i pietrele, Planga dupa dansele. CAN. s-o luat De-acasa De la mas& Cu oasele sinitoase, Cu carnea vartoasa. Cand o fost: La miez de cale De carare S-o-ntlnit cu omul Ca $chipul, Cu barba cét cotu?. Acolo s-o talnit: Dracii cu dracoaicele, Moroii cu moroaicele, Strigoii cu strigoaicele, Diochii cu dioaicele, 172Carnea i-o muscat, Sangele i-o baut, Puterea i-o luat, Ceas de moarte i-o dat. N. tare s-o cAntat, Tare s-o vaierat Cu glas mare pana-n cer, Cu Jacrimi pand-n pamant. Nime-n lume nu 1-0 auzit, Nimeni nu 1-o vazut, Fira Maica Domnului Din poarta cerului. Ea l-o auzit $i l-o vazut Si pe scar’ de-argint S-o scoborat, in scaun de aur o sezut, Pe N. mandru 1-o-ntrebat: —N. ce te canti, Ce te vaierezi? Cu glas mare pana-n cer, Cu lacrimi pana-n pamant? — Cum nu m-oi canta, Cum nu m-oi vaiera Cu glas mare pana-n cer, Cu lacrimi pana-n paméant. Ca eu m-am luat De-acas& De la mas& Cu oasele sin&toase, Cu carnea vartoasa. Cand am fost la miez de cale, De cale si carare M-am intalnit cu omul Ca Schiopul Cu barba ct cotul. Acolo s-o-ntalnit: Dracii cu dracoaicele, Moroii cu moroaicele... Strigoii cu strigoaicele, Diochii cu dioaicele, SAngele mi-o baut Bun de nimic m-o facut; Carnea mi-o mancat, Puterea mi-o luat Ceas de moarte mi-o dat. —Nu te cAnta, Nu te vaiera, Cu glas mare pana-n cer Cu lacrimi pana-n pamant! C4 eu te-oi invrednici: in mAna dreapta cu cutit Ascutit Si te-i lua pe cale, Pe carare, Pe drumul cel mare. C4nd a fi la miez de cale, De carare, Te-i intalni cu omul Ca Schiopul Cu barba cat cotul. Acolo s-or intalni: Dracii cu dracoaicele, Moroii cu moroaicele, Strigoii cu strigoaicele, Diochii cu dioaicele, 173:Cu cutitul le-i taia Si cu el le-i junghia Sangele li-i bea, Carnea li-i manca, Puterea li-i lua, Ceas de moarte li-i da Si tu-i rmanea: Cu oasele sinatoase, Cu carnea vartoasd Si lucrat Cum esti de D-zeu lsat! Observatii Descantatoarea, 0 romanca din Vatra Dornei, care mi-a dictat descdntecul de fay’, descAnt in usturoi gi-n sare cu un cutit cu pliselele de arama, pronuntand incet versurile de mai sus. Din usturoiul descAntat face mujdeiul (must-de-aiu), si apoi cel bolnav mandnci putin din mujdeiul acesta, iar cu ramasita se spald. Prin aceasta crede descAntitoarea c4 cel pocit trebuie sa se vindece. O varianta a descAntecului acestuia, culeas’ in satul Parhduti, sun’ precum urmeaza: De te-o pocit Nouazeci si noud Barbati stopitori, Pocitori, Si le crape pulpele, Sa le puste angele! De te-o pocit Nouizeci si noua Femei stopitoare, 174 Pocitoare Sd le crape {Ajele, Si le curg’ singele, Sa le ling’ cainii, Sa le rada cregtinii. De te-o pocit padurile Sa le pice frunzele, Sa mani ciunge', Sa se oud ciocarlia, Si-i pice sc&farlia. Ciocarlia s-o ouat, Pocitura o crapat. Descntecul acesta se descanti cu un ac in usturoi pisat, adicd in mujdei, sub cahla (horn). Dupa aceea cel pocit se unge cu usturoiul descantat. Alté varianti a descAntecului acestuia, dictaté de Maranda Nastasi, descAntitoare din oragul Siret, sun’ aga: Cum taie cufitul toate cele, Fie bune, fie rele, Aga sa taie toat pocitura Si sAgetatura, Toati cdscarea Si strigarea! De |-o pocit Moroi cu moroaica, De I-o pocit Strigoi cu strigoaica, SA piara, Si rispiar’, Cum piere spuma de mare $i roua de pe floare; Sa piard toate durerile $i toate chinurile, Toata pocitura Si sagetatura, Toate cascrileSi strigirile Din toate madularile Din toate incheieturile, S& nu ramand durere Nici junghiere Cat e un fir de mac uscat fn patru despicat fn mare aruncat. De |-o pocit femeie cu (afi Si-i crape fatele, S&-i curga laptele, $&-i moard pruncul de foame. De |-o pocit fat mare S8-i pice cositele S& se duct sapte hotare, S-alerge, si umble, $i cum n-a afla cositele Aga s& piard Si rispiar’ Toat& pocitura $i sdgetatura, Toata cascarea $i strigarea, Toate durerile $i sigetirile, CeN. le-o avut Sicare I-o durut. Sicum nu stie Cand s-o nascut Sicum o crescut, Asa si nu stie el De toate durerile, De toate faciturile De toate pociturile. Sa se duc& de la dansul. N. s& ramAna curat Ca aurul luminat, ‘Ca argintul strecurat, Sindtos si curat Ca Maica Domnului Ce pe pamant I-o dat $i D-zeu ce 1-0 lasat. Amin, amin, Ca soarele-n senin Sa rim4na curat Luminat... Voinic ca calul O trecut dealul... DescAnt&toarea care se foloseste de descAntecul acesta se duce gi aduce mai ‘intai apa neinceputa de Ja o fantana sau de laun parau. Cand se duce dupa apa gi cind 0 aduce nu vorbeste cu nimeni, nici nu se intoarce pe acelasi drum pe care s-a dus. Ajungind acas&, pune vasul, in care a adus apa pe-un scaun, pe-o laiff si in alt loc undeva, nicicdnd ins pe masa. Apoi luand un cutit si facdand cu dansul neincetat cruce pe apa adusd, prinde a descfnta incepand cu cuvintele: ,,in numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh“. lar cand ajunge la cuvintele ,,amin, amin“, atunci ia noua carbuni nestinsi, ii taie cu cutitul si numa&randu-i indarat de la 9 la 1 fi arunca cu cutit cu tot in apa. Dupi ce a sfargit de descAntat, implanta cutitul in pam4nt. O parte din apa descantata o di celui bolnav ca s-o bea, c-o parte il spali pe la toate incheieturile, iar ceea ce ramne o arunca la tatanele usii ori pe varful unui par, zicénd: ,,cAt& api o rimas in varful parului, atat iu s& ramna in N“. Dupa ce a aruncat acum si ramdsita de apa gi intri fn casa, intoarce vasul cu gura in jos gi zice: ,,nu-ntorc oala (sau ce este), ci intore sdnatatea si tot binele asupra lui N“. 175Note ' Saie-i ochii provineialism, in loc de sard-i ochii, de ta a sari, 2 Cred cl aici sub omul ca $chiopul cu barba cat cotul se-njelege acea fiinfi mitologic’ daco- romani, pe care o intdlnim foarte adesca in povesti, adici: Statu-palma-cot cu barbit cu tot. 2 Sub adj. ciung, fem. ciungdi se-nfelege aici att ct despuiat de toate frunzele gi uscat, precum sunt ciungii, sing, ciung. Existi si verbul a ciungi cu infeles de a face uscat ca un ciung. De pocitura de noapte Spre soare rasare Este un deal mare, Dup dealul mare Este-un mar de aur, Sub marul de aur Este-un scaun de aur, Dar pe scaun cine sede? Acolo cine se vede? Sede si se vede: Santi Maria mare. fn mana dreapti Pahar de aur tine, fn mana stanga Pahar de argint tine. Si cauta-n sus Nu vede nimic, Si caut&-n jos Si vede ciumagi Cu ciumasi, Pocitori cu pocitorasi, Moroi cu moroaie, Strigoi cu strigoaie, Ce la N. mergea Sangele sa-i bea, Sangele si-i beie, Inima si-i ieie, Inimé de paie sa-i deie. Santi Maria mare Cum mi-i zari La ei se repezi Si le cuvanta Si mi-i intreba: — Unde mergeti, Unde va duceti? Voi ciumasi Cu ciumasi, Pocitori cu pocitorasi, Moroi cu moroaie, Strigoi cu strigoaie? —Noi la N. ci ne ducem Sangele si i-1 bem, Inima sa i-o ludm, Inima de paie sa-i punem! — Ba! voi inapoi va-ntoarceti Sangele-napoi sd-i puneti, Inima-napoi s4-i tocmiti, Pe N. degraba sa mi-] parasiti!... Pocitura de noapte, Pocitura de miazinoapte, Pocitura de zi, Pocituré de miazazi, Pocitura de ce-a fi; Pociturad de mancare, Pocitura de strigare, 176Pocitura din apa, Pocitura din rahna, Pocitura din osteneala, Pocitur’ din fierbinteala, Pocitur’ din vant, Pocitura cu ceas rau, lesi din creierii capului, Din fata obrazului, Din auzul urechilor, Din vederile ochilor, Din limba De sub limba, Din piept De sub piept, Din inima De sub inima, Din spate De sub spate, Din unghii De sub unghii, Din mini si din picioare, Din toate cate le are, Din t&lpile picioarelor, Din varful degetelor. Du-te si te prapadeste Unde cucosii negri nu canta, Unde oamenii nu umbli Unde vitele nu rag. Acolo s4-mi gezi, Acolo si te pierzi, Acolo s& vietuiesti, Acolo sa te prapadesti, Mai mult sa nu te arti. jn N. s&nu fie, Sa nu rimaie Pocitura de Jeac, Si rahna de leac, Si durere de leac Cat un fir de mac in patru despicat, in Marea-Neagra aruncat. N. s& ramana curata, Curata si luminati, Cum e de la D-zeu data, De la Maica Domnului lasata. Descfntecul de la mine, Leacul de la Dumnezeu $i de la Maica Domnului! Observatii Descfntecul acesta fl am in doud exemplare gi anume: unul din Calafindesti, dictat de Catrina Racolta, iar celilalt de la o romanci din Patrautii de pe Suceava, trimis de Dl. V. Turturean, preot. Atat C. Racolta, cat si patriuteanca desc4nta de pocituri de noapte in urmatorul chip. Aduc mai intai apa neinceputd, dup& aceasta iau 0 céiciulie sau numai un fir (citel) de usturoi si jmpungindu-! necontenit pe din toate partile cu un ac sau cu un cutit, rostesc in taind cuvintele de mai sus. Dupa ce descant’ in modul acesta si impung usturoiul, il piseazi bine gi-] amesteca cu apa cea neinceputd, facdnd dintr-insul gi din api un fel de mujdei. O parte din 177mujdeiul acesta il dau apoi celui pocit s4-I manAnce, iar cu cealalta parte ii spali. si-i ung corpul. DescAntecul, dupa spusa C. Racolta, se descAnt4 fn orice zi din siptamana, afari de duminic’. Cuvintele lui ins4 nu se repeti de cAte trei ori ca ale altor descAntece, ci se spun numai o data. Tot C. Racolta mi-a spus ca daca descAnti de pociturat de noapte unui om mai tandr decAt dansa, nu i se-ntampli nimic. lar daci desc4nt& unui om mai bitran decat dansa, atunci tot casca, 0 doare capul si nu poate dormi linistité ca alta data. Aici cred eu ca e locul cel mai potrivit de-a aminti i urmatoarea datina si credint{, pe care am observat-o la mai multe descntitoare. Aga, zic ele ci daca omul pe care-! descAnta e bolnav din deocheat sau din pocituri, sau din alti cauz3, indat’ fl cunosc pe aceea ck de cum i-au descdntat, incep ele a cisca. Prin urmare, ca sd nu se prindd boala de danselé, de cate ori_casc4, de atatea ori stupesc jos gi zic: ,,piei necurate! nu te lega de mine, ci du-te pe pustii simu mai vii!" De raul copiilor Tesi ceas rau, Tesi tu rau’! Ceas rau cu speriet, Ceas rau cu Duh necurat. Ceas rau cu Samca alba, Ceas rau cu Samca neagra, Ceas rau cu moroi, Ceas rau cu strigoi, Ceas rau cu zburatori, Ceas rau cu incordatori, Ceas rau cu diavolite rele, Ceas rau cu beale grele. Tesi ceas rau, Tesi tu rau: Din varful capului, Din creierii capului, Din clestele capului, Din poama obrazului, Din vinele grumazului, Din mijlocul spatelui, Din vederile ochilor, Din auzul urechilor. Din gura De sub gura, Din limba De sub limba, Din masele De sub masele. Din dinti De sub dinti. Tesi ceas rau, Tesi tu rau! Nu-ti face pat in spatele lui, Nu-ti face gdljuri? in umerii lui, Nu-ti face scéildugce in cogul lui, Nu-ti face joc fn trupul lui. Tesi ceas rau, Tesi tu rau: 178De sub plamani, Din rarunchi De azi inainte fn rapi risipite Cu noua lei, Cu noua miei, Mi-ta se miseleste, }Rapele risipeste. Du-te si tu de migseleste, Rapele risipeste. Acolo sa pieri, Acolo sa raspieri, Cum piere spuma de mare, Roua de soare |Gazele* 1-0 botezat, Gazele 1-o aparat, Cu m&tura asta’ am luat i tot raul dintr-insul o sarit. oo SN Si-am masurat, Si-am scos, gi-am aruncat Toate gozurelele. Din toate coturelele. Asa sa ias riul Din varful capului Pana-n varful degetelor. Din toate ciolanele Si incheieturelele. N. sa fie curat, Lamurat, Cum D-zeu |-o dat, Cum mi-sa 1-0 facut Din senin Si l-o crescut. In veci, amin! Observatii Zamfira Tuniac, care mi-a dictat acest descAntec, ia unt curat de vacd sau untura de gasc& si noua fire de hagimd (lat. Allium choenoprasum L.), $i curigind firele si pisfndu-le bine, le pune ori intr-o tigdita, ori intr-un harb la foc ca sa se prajeasca la un loc cu untul sau untura. Ta apoi un ramusor de matur’ cu care s-a miturat casa dupd un mort gi care se strange si se p&streazi anume pentru asemenea cazuri, gi desc4ntand cu dansul untul si hagima din tigdit4, pronunta incet versurile de mai sus. De nu se afl matura cu care s-a miturat casa dupa un mort, ia un ramugor din oricare alti maturd de maturat casele gi cu acela descanta. 179Dupi ce a prijit de-ajuns firele de hagimé gi untul gi le-a descdntat, di copilului bolnav s& guste de trei ori din aceast{ amestecdtura, iar cu ramisita fi unge tot corpul, incepand de la grumaz si pana la varful degetelor de la picioare. Iar dupa ce auns copilul sau inainte de aceasta ia ramugorul cel de miturd gi stergand cu dansul grumazul bolnavului, zice: ,,cum_ s-a dus mortul, aja si se duci gi raul, si cand s-a intoarce mortul, atunci si se_ intoarca gi raul, atunci gi nici atunci!“ $i. dupa ce rostegte aceste cuvinte, arunc’ ramusorul oriunde afara. Desc4ntecul de raul copiilor sau, dup& cum |-a mai numit Z. Tuniac, de ceas rdu, se descAnta de trei ori la rand, si dupi fiecare descAntare descdntatoarea sufld de trei ori asupra copilului in crucis, gi dup fiecare suflare stupeste de la cap spre picioare. Afar de descntecul acesta, cum s-a descris el pana aici, mai intrebuinteazi romancele din Bucovina inc& gi urmitoarele mijloace spre vindecarea raului copiilor. Pun adic& ciortopolog, numit altminteri siciortopoloaga, cioropor gi turturea (lat. Carlina acaulis L.) si toaie (lat. Aconitum napellus) intr-o ola. cu apa la foc. Dupi ce fierb acestea de-ajuns, toarna zeama lor intr-un vas, pun sineala intr-insa si o amesteca bine. Pe urma dau din aceast{ zeam& sa bea ceva copilul bolnay, iar cu ramAsita fi spald tot corpul. Aceasta o fac ele cAnd se piscd luna, adici spre sfargitul lunii. Mai departe fac scildatoare din rdchificd sau lician, lat. Lycium europeum, sau L. Barbarum, si “cu zeama acesteia scalda apoi copilul bolnav. Note ' Sub raul sau réutatea copiilor inteleg romfnii din Bucovina acea boali ce consti dint-un fel de carcei la stomac, care frimanti pe copii ‘nduntru si-i zgarceste uneori aga de tare, pani cei fac ghem gi le duc picioarele la gur’. Alteori copiii ce sunt torturati de aceast boal fac spume la guri, schimbé fel de fel de fete, ba adeseori se schimosesc, adic& li se suceste vreo mani, vreun picior, se-ncrucigeazd, li se strambi falcile, li se slibesc tofi muschii, gi rimén apoi, daci se-ntdmpli si nu moard, astfel schimositi pentru toati viata, ‘Snist cei mai multi copii nu pot petrece gi sclipa de aceasti boal’ uracioas’, ci mai degrab& mor. Raul copiilor il capatd mai ales din spaim’ mare gi cand zac mult de alti boala. fn limba germani se numieste aceasti boali Freisen. in mitricele mortilor am aflat c& cei mai multi preoti ort. or din Bucovina au inscris-o si-o mai inscriu ined unit prin Fras, * Despre insemnarea cuvantului galf, pl. gdlfuri nu stiu pind acum nimic sigur. Presupun ins ca trebuie se-nsemneze aceeagi ce-neleg roménii din Siret sub ghinjuri, sing. ghing, adict nodurile ce se fac in corp, cfind sngele, din cauza Ficelii, se-ncheaga si care cauzeazi dureri si slibiciune de nervi. Cand cineva capt aceste noduri, numite ghinjuri, se zice c& acela ¢ ciumurluit, cA s-a ciumurluit, Tar cind cineva ¢ ciumurluit, romancele din Bucovina il vindecd prin aceea, ci-i freaci mainile gi tot corpul cu api sau cu saramuri, pani ce ghinturile se moaie gi singele ‘incepe a circula regulat. Saramura o fac din sare gi api, adicd pun un drobusor de sare in foc si dupi ce acesta se-nfierbanti bine il aruncd intr-o straching cu apa si-I Iasi pnd ce se topeste. Aceasti sare topitd in ap se numeste saramuri, 3 fn unele parti ale Bucovinei romancele numesc adeseori scilditoarea in care scald copii scdldugea si scdildusi. “ Sub gdze injeleg romani din Bucovina in genere partea cea mai mare a insectelor atit zburatoare, cit si nezburaitoare. Indeosebi numesc uni gaze mustele, apoi gi albinele. Ce fel de insect se Vor fi inelegand aici sub gaze, sing. gézd, nu pot sti cu siguranfS. Poate ci mustele, pentru ci despre dansele se zice, cind zboari mult in colo si-ncoace, ca bdzdiesc sau bazdie. 1805 Aici se-nfelege mitura cu care se mituri casa dup un mort, si din care se ia rimusorul de descAntat. I Amin, amin, Cosma Damnin! DescAntecul fl desc4nt eu, Leacul il da Dumnezeu. S-o sinecat, $-o manecat N. pe cale, Pe carare Gras si frumos Rumen gi voios. Pe miez de cale De carare L-o-ntémpinat: Leul cu leoaica, Zmeul cu zmeoaica, Samca cu samcoaica, Diavolita rea... Cum 1-o-ntampinat Trupul i-o-ncordat, Spatele i-o farmat, Pieptul i-o-nclestat, ‘Ceas de moarte i-o dat. ‘Tu, leule cu leoaica, ‘Zmeule cu zmeoaica, Samc4 cu samcoaica, Diavolita rea! 'Lasati pe N. s-adoarma, Si doarma, ‘8% odihneasca Somnul si-si plineasca, Fata sd-i rumeneasca, Mai mare sa creasca. S& mergeti la Campulung... La Marea-Neagra CA acolo este-o capra, Ca ea alta nu mai vezi, Trupu-i incordati, Spatele-i farmati, Pieptu-i inclestati, Carnea i-o mancati, SAngele i-1 beti... Tar N. si rimAna curat, Curat si luminat Ca Dumnezeu ce 1-0 dat, Ca Maica Precista, ce 1-0 lasat. De la mine desc4ntecul, De la Dumnezeu leacul! Observatii DescAntecul acesta, dictat de-o romanca din targusorul Boian, mi I-a ‘mpartAsit DI. V. Turturean, preot. Se descAnti de trei ori la rand, si abia dupi a treia descintare e de folos. De sagetatura I Duh necurat, Drac nesplalat! Nu veni sagetand, Nu veni aprinzand, 181Nu veni racind, Nu veni insulitand Vinele-ncordand, CAtatura stricind, R&runchii incuind, Ci te du-n munti blestemati, C& acolo-i gasi lupi turbati, Pe gura lor va bagati, La inima v-asezati, Acolo sagetati Acolo vinele-ncordati, Catatura stricati, Carnea-nsulitati, Trupul junghiati R&runchii incuiati. N. s& ramani curat, Curat si luminat, Ca argintul strecurat, Ca Dumnezeu ce 1-o dat, Ca soarele-n senin. fn veci amin! Observatii DescAntecul acesta mi I-a dictat 0 romanc& din Ciudei. El se descanta in orice zi i in orice timp, cand fl sigeat’ pe cineva in vreun picior sau fn alt loc al corpului. DescAnt&toarea, afara de rostirea acestor cuvinte, nu fntrebuinteaza_ nimic, decét numai da asupra locului sdgetat cu un cufit sau cu un alt obiect, ca si cand ar voi s4 dumice sAgetatura. I Pusu-m-am la mas4 Cu fata voioasi, Mandru si frumos, Gras gi sénatos, S& beau si m&ananc, Setea s4 mi-o stang, Foamea sa mi-o stampar. N-am mincat, nici n-am baut, Ca la mine 0 venit Sagetatori cu sAgetatoare, Pocitori cu pocitoare Si m-o sagetat si m-o pocit, Sangele mi I-o baut, Carnea mi-o mancat, Puterile mi-o luat, Bun de nimic m-o lasat. Eu am prins a ma vaiera Si-a ma cdina. Nimeni nu mi vedea, Nimeni nu mi auzea Numai Maica Domnului Din poarta cerului. Numai ea m-o auzit Mare mil si-o facut, Si o zis aga: —N. nu te vaiera, Nu te cdina! Ca Maica Sfanta Maria Are nouazeci si noua de limbi, Nouiazeci $i noua de maturi, Nouazeci si noua de lopeti, Nouazeci gi noua de coveti, 182Si cu limbile te-a linge Te-a prelinge Din varful capului Pana-n varful degetelor. Din toate incheieturile, Din toate unghiile Ti-a scoate sagetaturile De sagetatori gi sigetatoare, De pocitori si pocitoare. Din varful capului, Din zgarciul nasului, Din fata obrazului, Cu miatura le-a matura, Cu lopata le-a lua fn covata le-a turna Si-n Mare le-a arunca, Ca acolo sa piara, Sa raspiara Ca spuma de mare, Ca roua de soare, Ca stupitul sub picioare. De la mine descAntecul. De la Dumnezeu darul, Leacul de la Dumnezeu, C& asa voiesc si eu! Observatii Despre descintecul acesta nu stiu nimic, decdt cd dupa ce sfargegte descfntitoarea a pronunta cuvintele de mai sus, stupeste de trei ori asupra celui bolnav. E] se-ntrebuinteaz inc si spre vindecarea celor ce sunt pociti. - E cules din Horodnicul-de-Jos si mi 1-a trimis conscolarul meu DI. P. Prelipceanu. De Samca I Gheorghe-o manecat Si o sinecat De la casa grasa, Grasa si frumoasa. C4nd o fost fn vale La mijloc de cale, Tata c&-] intalni Si mi ti-] opri: Leul cu leoaica, Zmeul cu zmeoaica', Cainele cu cateaua Zburatoarea cu zburatorul, Samca cu samcoiul. Samca-n brate prinsu-l-o, De pamiant izbitu-l-o, Carnea vdlcezitu-i-o*, Pieptul ridicatu-i-o, Vinele-ncordatu-i-o, R&runchii incuiatu-i-o, C&tatura stricatu-i-o, PlimAnii lesinatu-i-o, Ciolanele sfarmatu-i-o, Sfarmatu-i-le-o-n doua Pan’ la nouazeci si noua. Gheorghe inca prinde Samci a si-o plange Si se glasuia, 183Si se frdsuia’. Glasul lui trecea, La cer ajungea, Lacrima-i cidea in pamant batea Si mi {i-] muia... Nimeni nu-| vedea, Nimeni nu-l auzea, Numai Precista Maria Prea-Sfanta. Ea mi-l auzea, Ea mi-l si vedea, Si la el striga, Pe nume-| chema: ~ Gheorghe, Gheorghies, Fit de bun plies! Ce te glasuiesti, Ce te frasuiesti, De glasul tau trece, Cerul de ajunge, Lacrima de-ti curge Pe pamant de cade Si cu foc de-] arde Si mi ti-l razbate? — Cum n-oi glasui, Cum n-oi frasui, C4 m-am ménecat Si m-am sinecat De la casa grasa, Grasa si frumoasa. C4nd am fost fn vale, la mijloc de cale, Tata ma-ntalni, Pe loc ma opri: Leul cu leoaica, Zmeul cu zmeoaica, Cainele cu c&teaua, Zburatoarea cu zburatorul, Samca cu Samcoiul. Samcea-n brate prisu-m-o, De paméant izbitu-m-o, Carnea valcezitu-mi-o, Vinele-ncordatu-mi-o, PlimAnii-nclestatu-mi-o, Ciolanele fréntu-mi-o, Frantu-mi-le-o-n doua Pan-la nouazeci $i noua. ~ Gheorghe, Gheorghies, Fat de bun plaies! Nu te glasui, Nu te frasui, Ci grabeste-acu, LaN. iute te du, CAN. leac ti-a da Si te-a descAnta, Trupul unge-ti-a Tot cu unt de vacd Sutd si neleapcd*. Dar voi fiare mult straine: Zmeu cu zmeoaica, Leu si cu leoaica, Caine gi cu catea, Zburatoare cu zburator, Samci cu samcoi, 184Nu intarziati, Pas de va duceti, lute si mergeti, Peste munti treceti, Marea ajungeti, Marea inotati, Si-apoi imi umblati Pana ce aflati Campi ierbosi si lati $i codri bogati, Tot cu cerbi armati $i cu corn in frunte, Unde-s fiare multe. Acolo muscati, Acolo sagetati Vinele-ncordati, R&runchii-ncuiati, Vederea stricati, Plam4ni inclestati, Ciolane sfarmati, Ciolanele-n doua Pan-la nouazeci si noua. Tar Gheorghe rimiie, ‘Ca soarele luminat, ‘Ca argintul strecurat, ‘a Dumnezeu ce 1-0 dat, Ca soarele-n senin, fn veci, ... amin! Observatii Descantecul acesta, cules de la o romanc& din or&gelul Ciudei, mi l-a comunicat Dl. Gheorghe Forgas, invatator. Samca numesc romanii din Bucovina un fel de boala care provine mai cu seamé la pruncii de la 1-4 ani. Pruncii care au boala aceasta tremur’ foarte tare, sar noaptea prin somn, ofteaza si slibesc v&znd cu ochii. Samc& numesc romanii din Bucovina gi o fiint’ mitologic&’, ins% despre aceasta voi vorbi mai pe larg in Mitologia daco-roménd. Note ' Roménii au o mulfime de credinje asupra zneilor, niscute si intemeiate pe inchipuire. Asa aflim in poeziile, in descéntecele, dar mai ales in povestile poporane niste fiinfe imaginare sub nume de zmei, care au cate 3, 6,9, 12, $i chiar pand Ia 24 de capete; mai departe — trup gi grai omenesc; fiinfe uriase, care se lupti cu Fefi-frumosi, cu Paunagii codrilor, precum gi cu multi alfi voinici. Palatele lor sunt totdeauna in creierii mungilor gi sunt mobilate cu toate framusetile lumii. Arma lor principal e buzduganul, care trage 200-300 de maji si pe care, cnd se fntore de la vanat, fl aruned de la 0 depirtare de 1-2000 de pagi spre casi. Ei umbli clare pe cai nizdrivani, care pigesc cfite doui sau trei hotare deodat’. Sunt ins& totdeauna invingi de citre Fefi-frumogi. 2A velcezi inseamnia invinefi. Cinee vanit de pilituri sau bitaie se zice c& ¢ valced. +A se frdsui inseamn& a se vdiera, a se tangui. 4 Sutd= P84 coame.—Romfnii din Bucovina numesc vitele comute de genul feminin in anul intdi, adict de cum sunt fatate, vijea, vificd, gi vifelusdi, in anul al doilea: manzatd,, iar intr-al - 185treilea an: meleatcd, meleapca, neleapca si nelepcufd, insti mai cu seami accle vitele se numesc astfel care fat’ Indati dap’ ce au implinit al doilea an, I Purces-a Gheorghita Luni dimineata Pe cale, Pe cdrare Gras si frumos, Rumen gi voios.! Si cand o fost: La mijloc de cale, De carare Talnitu-l-o, Opritu-l-o: Lupul cu lupoaica, Ursul cu ursoaica, Zmeul cu zmeoaica, Moroiul cu moroaica, Samca cu samcoaia; Samca-n brate prinsu-l-o, in sus radicatu-l-o, De pamint izbitu-l-o, in cog intratu-i-o, Ochii painjenitu-i-o, Bun de nimic ldsatu-l-o, Cu mortii alaturatu-l-o. N. sede si plinge Cu lacrimi de singe Si se vaiereaza Si se mnigeleaza. Nimeni nu-! aude, Nimeni nu mi-l vede. Numai Maica Domnului Din poarta cerului. Numai ea 1-0 auzit, Numai ea mi I-o vazut $i mild i s-o facut Si s-o scoborat Pe scar& De ceari, Bratele gi-o intins, Pe N. l-o cuprins $i l-o intrebat Si i-o cuvantat: —N. ce plangi aga tare, Cu glas aga de mare? Ce te vaierezi, Ce te mnigelezi? — Of! Maica Domnului Din poarta cerului! Cum nu m-oi plange Cu lacrimi de sAnge, Si m-oi vaiera, $i m-oi mnisela, C4 eu purces-am Luni dimineata Gras gi frumos, Rumen si voios, Si cdnd am fost: La mijloc de cale, De cirare, TAlnitu-m-o. Opritu-m-o: Lupul cu lupoaica, 186Ursul cu ursoaica, ‘Leu cu leoaica, Zmeu cu zmeoaica, Moroi cu moroaica, Samca cu samcoaica. Samca-n brate luatu-m-o, De pamAnt izbitu-m-o, in cog intratu-mi-o, (Carnea morsicatu-mi-o, Sangele bautu-mi-o, Ochii painjenitu-mi-o, Bun de nimic lisatu-m-o, Cu mortii alaturatu-m-o. Maica Domnului Din poarta cerului L-o ascultat $i i-o cuvantat: —Taci N. nu plange Cu lacrimi de sange, Nu te viiera, Nu te mnisela, Ci aleargi Degraba La N. N? robul lui D-zeu ‘Cu cuvantul meu, Cu leac de la Dumnezeu Si-i lua cugit De gasit® SiN. N. a scoate samca ‘in mana dreapt& $i bine descAntat-o-a i-ndat& scoate-o-a: in creierii capului, Din fata obrazului, Din vederile ochilor, Din sparcurile* urechilor, Din bercii® nasului, Din andrelele® grumazului, Din stomacul trupului. Din piept De sub piept, Din inima De sub inima, Din spate De sub spate, Din ranzi De sub ranza, Din ficati De sub ficati, Din mini si din picioare, Din mate si matisoare, Din sute de atisoare, Si-i trimite-o-n codrii seci in copitele ciutelor, in coarnele cerbilor. Acolo sa piara, SA raspiara Ca spuma de mare Ca roua de soare. N. sa sara Sa rdsara Curat Si luminat Ca Dumnezeu ce 1-0 lasat, Ca maica ce 1-0 aflat... 187Observatii DescAntecul de fat’, pe care mi I-a dictat Rucsanda Ienachievici, descan- tatoare batran’ din Siret, se descAntd in orice zi, gi anume: dimineata, la amiazi si seara, dar mai mult seara cu un cufit de gisit. DescAnt&toarea ia un cutit de gasit sifncepand a descAnta si a rosti versurile de mai sus, incepand de la crestetul capului, face cu cutitul cruce pe cap, la urechi, la fat, si tot aga la fiecare incheietur’, pind ce ajunge 1a picioare. Dupi ce a descéntat o data las& cugitul cu care a descAntat sub capul celui bolnav pani la alt rand de descantare. Iar cand incepe bolnavul a se infiripa, cAnd nu mai are lipsi de nici un leac, atunci ia descAntatoarea cutitul de sub capul lui si se duce cu dansul acas& in bund credint c& descAntecul ei i-a ajutat celui bolnav. Note " Dacdi cel bona ¢ de parte femeiasc’, atunci versurile acestea se inlocuiesc cu cele urmiatoare: Grasi si frumoasi, Rumeni si voioasi. ? Aici se-nfelege descAntitoarea sau descantitorul. > $i-i lua cugit de gasit. Prin aceste dou’ versuri se face aluzie la cutitul cu care descAnt’t descdintitoarea pe cel bolnav. R. Ienachievici zice c& numai cu un cufit sau c-o custuri de gisit bine adescanta, ciici numai aceste dou’ obiecte au inrdurire bineficitoare asupra celui bolnav. Toate celelalte cutite sau custuri nu sunt de nici o treabii. * fn vorba de toate zilele, precum si in o multime de alte descantece auzim sgdrc mai adeseori rostindu-se dec&t sparc. Dar pe alocuri se zice i sparcul nasului, in loc de sgércul nasului, 188 Spérc si spare, pl. sparcuri $i sparcuri insi inseamn’ mai intdi soricul dupi ce se frige, iar apoi o pieligi albuie gi vartoasi, care in unele pi ale corpului se afl’ intre piele gi carne. $ Sub bercii nasului se-nfelege aici puntecica nasului, adic& carnea dintre nari din varful nasului, expl. descntitoarei, “ Andrelele grumazului numeste poporul vinele cele de aur, germ. Goldadern, iar andreaua grumazului numeste el cele dou’ ciolane de deasupra pieptului, King’ grumaz. I S-o sinecat, S-o suflecat, S-o manecat N. de la casa ei, De la masa ei, Grasa si frumoasi, Rumen si voioasi. Cand o fost: La miez de cale, De carare, Vaca neagr4-ntampinatu-o, Bucium negru facutu-o, fn coarne Iuatu-o, in 1aturi de drum aruncatu-o, Inima mancatu-i-o, Ochii invrtitu-i-o, fn cap ametitu-o, fn spate ricitu-o, in picioare lovitu-o. N. foarte s-o vaierat Foarte s-o migelat Cu glas mare din pamant Pan-la sfantul cer strigand.Nimeni auzitu-o, Nimeni vizutu-o, INumai Maica curata, Maica Precurata, —N. ce te viierezi, ‘Ce te miselezi Cu glas mare din pamant Pan-la sfantul cer strigand? — Of! Maica curata, Maic’ Precurata! Cum nu s-a vaiera, Cum nu s-a misela, CAN. s-o sinecat $-o suflecat $i s-o manecat De la casa ei, De la masa ei, Gras si frumoasa, Rumen gi voioasa. Dar cnd 0 fost: La miez de cale, De c&rare, Vaca neagri-ntampinatu-o, Bucium negru facutu-o, fn coarne luatu-o, fn laturi de drum aruncatu-o, Inima mancatu-i-o, Ochii invartitu-i-o, fn cap ametitu-o, in spate ricitu-o, in picioare lovitu-o. N. foarte s-o vaierat, Foarte s-o migelat Cu glas mare din pamant Pan-la sfantul cer strigand. Nimeni auzitu-o, Nimeni vazutu-o, Numai tu, Maica curata, Maic& precurata Auzitu-o-ai, Vazutu-o-ai, intrebatu-o-ai: Ce te viierezi, Ce te miselezi?... — TuN. seama nu baga, C4 eu cutite de gasit oi apuca $i usturoi de pe noua straturi Ti-oi alege, Ti-oi culege, Si cu aceste de-i descAnta Tot riul de la N. 1-oi departa: Din mii de mierele', Din sute de ciolanele... Samca de zori, Samci de cAntatori, Samci din spaima, Samci din scarba, Samci de duc cu ducoaict?, Samci de moroi cu moroaica, Samca de neamt cu nemtoaica, Samci de leah cu leagci, Samci de rus cu rusc&, Samci cu zburator, 189Samci cu pocitor, Samci de 99 de feluri, Samca de 99 de chipuri, Nu strangeti, Nu ardeti, Nu-ncordati, Nu-nfocati: Selele Cu andrelele, Genunchele $i rérunchele, C& nu vi-i aici locul, Nu vi-i locogagul, Ci voi va strangeti Si va duceti: {in varful muntilor in codrii Arginilor', Unde fata mare Cosite nu-mpleteste, Cucog negru nu canta, Mat’ neagr4 nu miauna. Acolo va strangeti Si singele va beti. Si carnea va mAncati PeN. s-o lasati, N. si rém4na curata, Luminati, Ca maica ce-o dat-o, Ca Dumnezeu ce-o lasat-o. Amin, amin! Ca soarele-n senin. De la mine descAntecul, De la Dumnezeu leacul. Observatii Acest descintec, numit de Samcit sau de raul copiilor si cules de la 0 romancé din satul Bilca, mi l-a impirtisit T. Bumbac, preot. Note ' Mierel-mierele dim. de la mie, lat. mille, millia. ? Multi roméni, dupa cum m-am incredinfat de mai multe ori, nu pot pronunfa cuvantul duh = spirit, ci spun duc sau duf, Deci sub cuvintele due si ducoaicét din descAntecul acesta nu se poate nimic alta injelege, fird numai un duc = duh necurat. * Locogag = culeus, silas. * Sub codrii Arginilor cred ci e de-a se {ngelege niste codri mitologici. De sarpe I Prinsu-s-a dihul' de par, Paru-i prins de piele, Pielea de carne, Carnea de os, Osul sanatos Da veninul jos. $i sarpele dihul Si-gi beie veninul... Cine duce veste, Veste si poveste Sa beie veninul Deodata cu dihul! 190Observatii DescAntecul acesta, precum si cel urmator, mi le-a dictat Anisia Florea, romanca din satul Iligesti. Daci un om sau o vit& se musci de citre un sarpe, descAnt&toarea care este chemat& si voieste si vindece pe cel Muscat ia o cofita sau o oald cu api neinceput si facind cruce cu mana prin ap& aceasta si invartind prin dansa nefncetat cu o ramuricd de alun (lat. Corylus Avellana L.) sau de leustean (Levisticum officinale, Koch) sau cu una de boz (lat. Sambucus Ebulus L.) rosteste de trei ori la rand versurile descAntecului de fai. Tar dup’ ce in chipul acesta a descntat apa, cu o parte dintr-insa spal& rana, o parte o d& celui mugcat s-o bea, iar ceea ce mai rimfne i-o toarnd in amandoua urechile. Ce se atinge de ap&, apoi aceasta o iadescAntatoarea totdeauna dintr-un izvor curat, niciodat& din vreun prdu, si anume cu toarta cofei sau a oalei intoarsd indarat, gi att cnd se duce la izvor, cat si atunci cind se intoarce cu dansa spre casi nu vorbeste cu nimeni nici un cuv4nt. Alte descantitoare, in loc de jrimurica cea de alun, de leustean sau de doz, intrebuinteaz’ la descAntare iarba creste printre garduri sau gi de aceea creste pe hotare. Iarba aceasta ins4 trebuie s& se culeag’ cu mana numai intre gard si niciodat’ din gridina celui muscat, ci dintr-o gradin& strain. Tot asa se culege gi iarba cea de pe hotare. Daca cel mugcat e om, i se spal& i rana si i se di din apa descAntat& baut, iar daci e vita i se di de mancat i iarba cu care a descAntat. Procedura aceasta, cu unele mici exceptii, e intrebuintata si de catre descAntitoarele ce au dictat descAntecele urmitoare. Note * Poporul numeste atit fiarele cele silbatice, cit gi amfibiile gi mai ales cele veninoase dihdnii, sing. dihanie sidihane. Nu stiu acum dac& cuvantul dih din descAntecul de fat are acelagi infeles ca gi cuvantul dihanie sau poate c& el va fi avand alt insemnare. Il Iditd, Idita', Prinsd de pielita, Pielita de carne, Carnea de ciolane, Carnea gi de os, Osul sinatos Da veninul jos. Idita sau dihul S4-gi beie veninul. Cine duce veste, Veste si poveste Sa beie veninul Deodat& cu dihul! Note ‘fn unele variante ale acestui descdntec, in loc de idigl se aft8 iudige si iiga. Sub acest cuvant injeleg descantitoarele pe 0 serpoaic’, iar sub dih pe un sarpe. Deci unele descfintitoare, nestiind de cine e cel bolnav muscat (de sarpe ori de serpoaica), intrebuineazi in acelayi timp amindoud descfintecele, adich acesta pentru serpoaict, iar cel precedent pentru garpe. 191Il Tederitd' pestrita Lipita de pielita, Pielita de carne, Carnea de os, Osul sd rimani sin&tos. Cine o adus vestea S&-i aducd povestea, Apa si-i beie Tederifa sa pieie! Observatii Acest descintec e cules de la o romnca din satul Parh4uti si comunicat de elevul meu G. Gafencu. Note " Sub cuvantul iederija se-nfelege sarpele sau serpoaica ce a mugcat pe un om sau pe o vitS. E inst foarte probabil ca iederiga si insemne 0 specie anumiti de serpi, care trfiesc mai mult prin iederd, tat. Hedera Helix L. IV Lisija' pestrita Tie-se de pielita, Pielita de piele, Carnea de os, Osul s& ramAna sandtos. Cine 0 adus vestea S&-i beie zama, Sarpele si crape, N. s4 se-ndrepte! Observatii Acest descantec e din Siret. Note * Sub cuvantul /isia inteleg romani in genere o pasire care de cAtre ornitologisti se numeste lat. Fulica atra L. B inst foarte probabil c& se vor fi chemand cu numele acesta si 0 seami de serpi de api sau de-aceia care petrec in apropierea apelor. $i nici r-ar fi lucru de mirare, dup’ ce romani cred cX tofi serpii, fri abatere, sunt veninogi, prin urmare si cei de ap’. Vv Pe-o stnca de piatra Sede-o fata drogolaté'. De lucrat oar’ ce lucreaz4? Face pita de cenusa Si cu lapte de cdtusa”. Pita cine s-o manAnce? Ta’ cel sarpe s-o m&nance. Cum a manca, Cum a crapa, Lui N. sanatatea i s-a-nturna. De la mine descAntecul, De la Dumnezeu leacul! Observatii Descantecul acesta, cules de la 0 romanc& din satul Patrauti de langi Suceava, mi ]-a comunicat amicul meu DI. V. Turturean, preot. Note * Ce va fi insemnind cuvantul drogolatd, pand acum nimeni n-a putut s’-mi spun’. 2 Sub cuvantul céltugd infeleg roménii din Bucovina bucitica de lemn descris mai sus sub nota No. 15 a descdntecului II, de besica cea rea, 192precum gi-o planti care se mai numeste altminteri sicitusnicd, lat, Nepeta Cataria L. Aici cred ci se face aluzie la planta, VI Sarpe, sarpe Conosarpe! Tu ai catat De-ai muscat Si-ai pazit De-ai otravit, Eu pizesc sa te descAnt Cu apa de prin izvoare Si cu iarba de pe hotare. Cu apa oi descanta $i dintr-insa oi bea, Tar tu, garpe, fi crapa Ca aga e voia mea! Observatii Acest descintec I-am auzit de la un roman din satul Putna, in care se afla gi manastirea Putna. De sperietura I S-o sinecat, S-o manecat N. de la casa ei, De la masa ei, Grasa si framoasa, Sprintend gi voioasa. Cand o fost: La miez de cale, De carare, inainte iesitu-i-o, in cale opritu-o, Borza' imborzata, Borza infocata, Borza uricioasa, Borza fioroasi, Borza scdréndeaua’, Cu ochii zgaiti, Cu dintii ranjiti, Din gura molfaind, Din ochi clipind, Vacul? si-i scurte Zilele sa-i ciunte. — Alelei, Borzi-mborzati, Borza infocata, Borza uricioasa, Borzi fioroasa! La N. nu te duce, Vacul nu-i scurta, Zilele nu-i ciunta, Ci mi te grabeste Si mi te porneste La Marea cea mare, Ca la Marea cea mare Este-un pegte mare Aceluia vacul scurta-i, Zilele ciunti-i! N. sa ramana curata, Luminata, Ca maica ce-o dat-o, Ca D-zeu ce-o lasat-o. 193Amin, amin! Ca soarele-n senin. De la mine descéntecul, De la Dumnezeu leacul. Observatii Descantecul acesta, cules de la o roménci din satul Bilca, mi l-a trimis DI. T. Bumbac, preot. Daca vreun prunc sau altcineva din te miri ce cauzi s-a speriat si prin urmare, cand doarme, tresare prin somn, incepe a plange si a striga, prin nimic nu se poate, dupa credinta descAntatoarei, mai ugor si mai iute vindeca, decat prin descAntecul acesta, care se descnt’ in trei zile de frupt de cate trei ori pe zi si anume: dimineata, la amiazi gi seara, gi mai cu seami atunci cand cel speriat doarme. DescAntatoarea, inainte de a incepe a descnta, face un sumulteg de panzi. Apoi aprinzAnd gumultetul acesta, invar- tindu-1 neincetat imprejurul celui speriat si afumandu-I cu dansul, pronunga versurile de mai sus ale descantecului. Dac& insa cel bolnav s-a speriat de un om, de-un caine sau de-o vit oarecare, descantatoarea ia vreo cAtiva peri din capul, respectiv de pe trupul celui ce I-a speriat si descantandu-l, fl afumi cu perii acestia. in caz cand nu se afld nici o descAnt&toare prin apropiere si prin urmare n-are cine si-] descnte pe cel speriat, atunci se zice cA e de-ajuns si atata, dacé numai fl afuma cu peri din capul sau de pe trupul celui ce I-a speriat. Dar ca speriatul si se afume cum se cade, cand incep perii a arde gi el se pune deasupra fumului, indatineazi a se invali pe cap c-un lepedeu sau cu alt panzituri. O variant’ fragmentard a acestui descintec, culeasi de la o romanci din Sfantu Gheorghe, in Transilvania, suni precum urmeazi: Amin, amin, Cosma de amin. Eu ag canta Si descnta Lui N. de speriat. CAN, s-o luat Pe cale, Pe cirare, S-o talnit c-un mogneag. in cale o a-ntampinat, in spate i s-o aruncat... legi ceas cu ceasoaie, Jegi duh cu duhoaie, esi duh necurat, Duh impielitat Cu cap de drac, Cu mani de om manat... esi din capul ei, Iesi din spatele ei, Si din tot trupul ei! C& de nu-i iegi Si de mu te-i prapadi, Eu am un catel incatelat Cu lant de fier legat, Cu lapte dulce adapat Si pe el de I-oi slobozi Mii si frame te-a face!... Procedura in timpul descantarii acestui descAntec cat si dupa descAntare € aceeagi care se uziteazi gi de citre romancele din Bucovina. 194Alt& variant a descAntecului de mai sus, dictat& de R. Ienachievici, sund astfel: S-o spiriet de nou’ spirieti, S-o dispiriet de noua sparieti, S-o spriet de opt sparieti, S-o dispiriet de opt spiriefi. Si tot aga urmeazi pan’ la doi, apoi continua: S-o spariet, de-un spariet. S-o dispiriet de-un spariet. N. s& sara, Sa rasar’, S& raémani curat, Luminat Ca soarele in senin, Amin! Sa nv-i ramand rau Cat un fir de mac uscat in patru despicat in vant aruncat! Note ' Sub Borzd se-njelege aici o mitologic’ daco-romani, a c&rei pasiune ¢ de-a speria mai ales pe pruncii cei mici si a le cauza prin aceasta nu numai boali, ci adescori chiar si moarte. E o fiingi, dup cum ne-o arati insusi descntecul, nu numai uricioas’, ci totodatt gi foarte riuticioasd. fn legaturi cu numele acestei fiinte cred c& st si urmiitorul adj. care, mai ales in unele parti ale Bucovinei, este foarte rispandit si anume: borz, fem. boarzd. Adj. acesta inseamn’: zborsit, risfirat, {nfoiat gi se aplici mai cu seam’ la gistele ale ciror pene sunt crefe, zborgite, care nu stau intinse si netede ca celelalte pene, ci infoiate si resfirate in toate partie. Tot in legaturd cu numele acestei fiinte cred ch vor fi stind si numele a patru sate, un pardu si 0 vale din Moldova, care toate se numesc Borzesti, (Veri: D. Franzescu: Diction. topogr. al Romdniei, Bucuresti, 1872, p. 58). 2 Scdrandeaua e un cuvant pe care nimeni nu mi la putut explica, i pe care pind acuma nu -am mai auzit niciodatd in viata mea. 3 Mulfi romani din Bucovina zie vac fn loc de veac. I Unde apuci, Unde te puci Tu, Buzé neagrd', Poneagra Cu ochii bolditi, Cu dintii ranjiti, Cu p&rul palaind, La soare sarind? — Ca eu apuc Si ma duc LaN. s&-l sperii, S3-1 zgarii, Sa-1 sperii Prin somn De domn, Prin ras, Prin plans, Prin strigat, Prin racnet, Prin spaima cea mare, Prin groaza si-nfiorare! — Tu, Buza neagra, Poneagra! LaN. nu te du, Ci tu mi te du in dealul Galileului, 195