Dentzel G. Jones Al Capone #1 — Nagul — 24 mai 2018 Al Capone #2 — Tradarea — 21 iunie 2018 Al Capone #3 — Razbunarea — 19 iulie 2018 Al Capone #4 — Gangsterii — 16 august 2018 eee) Al Capone # 5 — Izbavirea — 20 septembrie 2018 AL CAPONE volumul Dentzel G. Jones GANGSTERII‘Autor: Dentzel G. Jones, Titlu original: Al Capone - King of Mafia # 4 Tit: Al Capone it 4 - Gangster Editor Dexon Office, Bucuresti Editie completata si revizuits © by Dexon Office, 2018 Toate drepturile pentru aceasta versiune apartin Dexon Office Informatii, comenzi ramburs Email dexonoffice@email.com www.aldopress.ro. ISBN: 978-973-701-738-3 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniel JONES, DENTZEL G. Gangsterii / Dentzel G. Jones. - Bucuresti : Dexon, 2018, ISBN 978-973-701-738-3 921.111 CAPITOLUL 130 O nous ticilosie pusi Ia cale Vin, femeie si cintec! Acesta era idealul gangsterilor. Banii, usor ii cheltuiau in orgii, la care adescori pocniturile dopurilor de sampanie eraa insofite de cele ale revolverelor. Si tocmai la cabaretul Dracul Albastru se intamplase, cu vreo lund si jumatate in ura, unul din acele scandaluri infiordtoare, cu impusedturi si hnenumirafi mort, scene care nu ies niciodatd din mintea celor care le-au trait. De indati ce intraré banditii in faimosul cabaret, fetele cele mai frumoase le iesird inainte si chelnerii nu stiau cum si se mai ploconeasca. Moran fi conduse pe tovarisii sai la o loja regeasci din apropierea scenei mici a localului si comand: gampanie. ‘Vinul spumos mari si mai mult dorinta de petrecere a bandifilor si, in citeva minute, 0 veselie nestinjeniti puse stipinire pe aceia care, cu un ceas mai inainte, uciseser’ trei semeni de-ai lor. — Cum te cheama, visul meu blond? — o intrebii Moran pe drigilasa fat, care se agezase pe scaunul de Kinga el. Neddy! — rispunse fata, zimbind fermecdtor. Numele ffi este tot atit de frumos, pe cat esti tu. Dar spune-mi, trebuie si fii proaspatd aici, c3 nu te-am mai vazut? — Dal — rispunse Neddy. Astizi am venit aici pentru intaia oar. Pani acum am fost modisti — adduga fata, care nu plirea si aibi mai mult de nowisprezece ani si care in ziua aceea pisise in meseria de ,fatii de cabaret, meserie care adesori se sfiirgeste atit de trist!... Moran nu mai putea de bucurie ci norocul in favorizase pana chiar gi la femei in seara aceea, scotnduri in cale ,ceva proaspat*. — Mister Moran! ~ se auzi deodata in spatele lui vocea chelnerului, Ce dracu’ vrei cu mine? — striga irlandezul, furios. Du-te naibii de rici gi lasd-ma in pace! Nu vezi c& sunt ocupat cu o fatd atat de nostim® lertafi-ama, Mister Moran, dar sunteti chemat la telefon — zise chelnerul, tremurdnd, stiind ci Moran se folosea de revolver fia si stea inult pe ganduri, — $i ai fost asa de dobitoc ca s& spui ci sunt aici? De data aceasta te6 Dentzel G. Jones pedepsese numai prin aceea c& nu-fi voi da baesi. Data viitoare, ins. Irlandezul isi chirei degetul aritdtor de la mana dreapti, vrand prin aceasta si-l faci si infeleagi ca data viitoare il asteptau vreo céteva gloanfe de revolver. — Cel care vi cheama, insd, este Mister Weiss... —Asal Mister Weiss... — ficu Moran, céutnd si se linisteascd. Atunci este cu totul altceva! Se ridici indata, adresindu-se frumoasei Neddy cu urmitoarele cuvinte: — Te rog, iarti-ma o clipa. Vin indata. Moran sari cAte trei, céte patru, treptele care duceau la cabina telefonicd de la parterul cladiri. — Tu esti, Hymie? ~ intreba irlandezul, Da, eu! tocmai in momentul in care ati plecat voi, m-a chemat la telefon cineva, care pare si fie foarte bine informat si mi-a adus la cunostinfa o veste de mare insemnatate... Sam Ahrens si cu fiul su s-au ascuns in pravalia de antichitayi a lui Al Capone, Moran, cred e& nu ai uitat unde este aceast pravalie? — Lasi gluma la o parte, Hymie, si spune ce este! ~ ficu Moran, neribdator. — As fi de parere si puneti din nou mana pe bancher si pe fiul acestuia... Chiar dacd nu ne-ar folosi la altceva decét ci mi-ar da mie putinfa si ma riizbun pe blestemata aceea de Gloria Hawkins si tot ar fi ceva! — $i cfind crezi tu c& ar trebui si pornim la lucru? — intreba Moran, care nu avea nici un chef s& pardseascd localul si si se desparti de frumoasa blondind, care-i cAzuse cu tronc la inima, — Cum?! Ma intrebi cind? La naiba, dar ce este cu tine de-mi pui asemenea intrebare? — fi rispuse Polonezul, ffiri a cduta si-si ascunda supararea. Sau poate cf fi-ai gasit la Dracul Albastru vreo tovarisi de care nu-ti prea vine sa te desparti? Dac’-i aga, atunci imi voi ingidui si-fi atrag atentia c& la noi se obisnuieste mai intai sd se lucteze si pe urma si se petreaci! Ma mir grozay ca chiar unul din sefi vrea si dea o asemenea pilda de nepasare fatd de interesele bandei. —Nici vorba nu poate fi, Hymie... M-ai inteles tu gresit. Gandul meu cel dintai a fost totdeauna la interesele bandei si numai pe urmi la placerile mele... Dar spune-mi, te rog, cine ti-a spus ci bancherul si fiul acestuia stau ascunsi in privalia de antichitafi a lui Scarface? Al Capone - GANGSTERII 7 — Un barbat, care a vrut si rman’ necunoscut ~ rispunse Polonezul pe care insi eu cred ca I-am recunoscut dupa voce. Trebuie si fie vorba de frumosul Mathis. $tii doar gi tu cd vestitul asistent al doctorului Death este indragostit pana peste urechi de Gloria Hawkins. Asa c& nu trebuie si te mai miri, daca doctoragul acesta, in dorinta lui de a-i despaiti pentru totdeauna pe indrigostiti, nu s-a dat in l&turi si trdeze una din tainele sefilui su. Fireste c& noi trebuie s& profitim cét mai grabnic de acest ‘imprejurare. Asadar, deschise-ti bine urechile si asculta: cei doi Ahrens se iisese intr-o ascunzitoare secretd a pravaliei lui Scarface. Pentru a ajunge la aceasta ascunzitoare, trebuie. Hymie Weiss fi dadu apoi lui Moran toate aminuntele pe care acesta trebuia si le cunoased spre a putea ajunge in apartamentul secret al privaliei de antichititi, unde Capone ii credea, pe bancher si pe fiul acestuia, in afard de orice primejdie. nd sfirgi Weiss cu kimuririle, cei doi nememnici se si despairtird, c&ci Weiss era tare gribit si-i mai prinda o data fiul Ahrens. — Ochi pentru ochi si dinte pentru dinte! ~ mormai Bugs Moran, in care bestia se trezise indatd iarasi. fi vom arunca gi noi in aer, aga dupa ‘cum i-au aruneat ei pe tovarigii nostri, in cartierul negrilor! Firea lui rizbunatoare, de altfel aproape ca a tuturor gangsterilor, ii spulbera din suflet orice pofta de petrecere. Mai intai sangele vrijmagului si pe urma distracfiile! Cand Moran se inapoie in loji, muzica tocmai flcuse 0 pauz’ gi kangsterii se fnapoiaserd la mas, de pe parchetul din mijlocul sali, unde dansaserd pnd atunei. — Traliasca femeia! — strigd Drucci care, ludnd-o de mijloc pe fata eu care dansase pana atunci, 0 ridica deasupra capului, in ropotele de aplauze ale tovarisilor sai. ~ Triasca femeia, ins alt dati, nu astizi! ~ ii rispunse Moran, care tocmai venise. Repede, baieti! Luafi-va rimas bun de la fete, clci trebuie si plecdm! - Moran, las glumele astea proaste, cici la auzul lor, se duce ui tot efectul sampaniei! — fi strigd Jack Zuta, Nu glumese cditusi de putin, Zuta! Trebuie si plecdm! Tocmai am vorbit la telefon cu Hymie, care mi-a dat o veste foarte important, — Atune’ si-! ia dracu” pe Hymie! ~ strigi din nou Zuta, care se si imbatase ghearele sale pe tatal si pe8 Dentzel G. Jone ‘Moran chema chelnerul si plati tot ce bause, dndu-i si Iui un bacsig princiar, Ce crezi, Moran, ne mai intoarcem astizi pe aici? ~ il intrebt inflacaratul Zuta pe irlandez, ca si stie ce sZ-i spuna fetei sale. — Poate i da, poate c nu! ~rispunse Moran, filozofic. Daca toate ‘merg bine, atunci ne inapoiem. Daci insi ni se va gAuri pielea, nu ered ci le-ar mai face plicere fetifelor si stea ling noi. Si Moran se gindise foarte serios la ceea ce spusese. Irlandezul stia bine ca se putea intimpla ca tot ce-i comunicase Weiss si nu fie decd o curs, in care voiau si-i prinda oamenii lui Capone. $i, daca astfel stiteau lucrurile, atunci fad indoiala c& urma si se dea o lupta cumplita, din care nu se putea sti mai dinaite cine scdipa si cine ramfnea pentru totdeauna pe loe. Cateva clipe dupa ce irlandezul plati sampania bauti, cei din banda Zonei de Nord se urcara in minunata masind a lui Moran si se indreptara spre Wabash-Avenue, unde era vestita casi a Celor Patru Doi, adica nnumarul 2222. Automobilul opri pe una din strizile Lituralnice, iar unul dintre banditi porni in recunoastere ~ acesta era Drucci Se intoarse dupa cteva minute si le spuse tovardisilor sii: — N-am bagat de seam nimic suprator. Sunt de parere si coboram cit mai repede, cAci imi inchipui c bancherul si cu fiul siu ard de neribdare si ne vada iaraigi Ia fatal Bandifii isi ascunserd sub pardesie pustile lor scurte si se strecurard pind la usa praviliei de antichititi. Frumosul Mathis, sau cine va fi fost misteriosul necunoscut care: indemnase s& vind acolo, nu-i mintise. Usa privaliei nu era incuiatd... CAPITOLUL 131 Scarface... marinimos ca intotdeauna in odaia ingusti si umeda a arestului preventiv, in care furd dusi Capone $i cu ceilalfi doi tovarasi ai s8i, Gloria Hawkins si Frank Rio, in afard de trei paturi de fier, nu se mai giisea decéit o masi si un singur scaun, ‘Vaziind cum se inchide in urma sa usa de fier a acestei inc&iperi prea Al Capone - GANGSTERI 9 putin prietenoase, Scarface ofta, amarat. Regele contrabandistilor iubea libertatea mai presus de orice si de aceea il apasau grozav aerul inchis si intunecimea chiliei ce-i fusese hotartd ca locuing’. Pentru cat timp? Cine ar fi putut rispunde! El ceruse si fie lasafi impreund si Gloria si nu fie dusi in partea rezervat& femeilor, cdci era incredintat c@ arestarea lor era datorita doar unei neinfeleger. Directorul arestului preventiv nu indraznise si refuze aceasta cerere a \estitului rege neincoronat al Chicago-ului si asa se ficea c& indrizneata viavistd nu fusese desparjita de Capone si Kline. — Dragii mei — zise Scarface intr-un tarziu, cAnd soarele isi trimitea cele din urma raze prin gratiile ferestrei — cauza noastra incepe sa ia 0 intorsitura foarte putin plicuta. $i aceasta, mai ales in ceea ce o priveste pe Gloria, a carei situatie este mult mai grea decat a mea si a ta, Frank! Tare mi-e teama c@ nici macar impreund cu noi nu va mai fi Lisat& mult vreme. in orice az, in clipa in care se va sfargi cu cercetarile in privinya nortii lui O”Banion, noua poate cd ni se va da drumul, ei ins, nu, fiinded a tot mai continua sa fie invinovatita de asasinarea lui Harry Benson. Or, sta inseamna c& viata ei este in primejdie. De aceea, draga Gloria, si dispari ct mai repede din inchisoarea aceasta, cci nimeni nu ‘rede in nevinovafia ta. ~ Dar gi voi trebuie s& dispareti de aici! ~ zise Gloria. Cu noi, Iucrurile nu stau tocmai atat de rau, cu toate cA nici noi nu ¢ sii ne inchipuim cé € vorba de o gluma. Dar ascult, Scarface — zise Rio deodata — nu ai tu oare nici un ingur martor care sk poati jura ci, atunci cand s-a svargit crima potriva Irlandezului, erai la o departre de multi kilometri de Chicago? Lu imi adue aminte de o fata si un batran, in casa cdrora spuneai c& ai ppetrecut tocmai atunci céteva ceasuri. Este vorba de aceia care te-au salvat de la inec, din apele Lacului Michigan, unde ai cizut cu balonul. imi aduc aminte foarte bine! — raspunse Scarface. Omul despre care vorbesti tu si in casa c&ruia am petrecut 0 noapte intreaga, se numeste Nieppo Troppea, care pe vremuri era poreclit ,Regele hotilor de diamante din Chicago", Politia crede c& omul acesta este paralizat... Ceea ce este foarte firesc, céci Troppea sti toaté ziua in niste aparate care te fac si-i plingi de milf. Dar daca s-ar afla acum c& Beppo Troppea nu este paralizat, asa cum nu suntem nici noi, atunci iti dai sama c& nimeni nu-l trebu10 Dentzel G. Jones mai poate scipa pe bietul om de la inchisoare. lati deci, dragi Kline, pentru ce nu mi pot folosi de Beppo Troppea gi nici de frumoasa lui fic’, fermecatoarea Graziella, care mi-a rimas intiparita in suflet. Mai bine si mor eu pe scaunul electric, decat si-I tridez pe Troppea care, de altfel, mai este si ameninfat de cei de la Mafia... Al Capone nu-si rascumpara viaja prin moartea unui semen al stu care, pe deasupra, I-a mai si scdpat de la o moarte sigur, smulgdndu-l din valurile care se pregdteau si-l inghita. — De ce nu te cunosc oamenii asa cum esti, Al? ~ fficu Kline, adane miscat de mérinimia lui Capone. Eu cred cd daca cineva s-ar apuca si scotoceasci prin viafa ta, n-ar putea gisi nici o singura fapti de care sa trebuiasca sé te rusinezi. — Sa lism laudele acum, dragi Kline — zise Scarface, putin stingherit, cdci lui nu-i plicea si auda pe nimeni ldudéndu-l, nici chiar pe prietenii sai — si mai bine sf ne gandim la Gloria, a cérei situatie ti-am spus ci este mai grav decat a noastr. — De soarta mea nu te interesa prea mult, dragi Al ~ zise Gloria, linistité — cci ceea ce este scris s& se intample se va intampla, orice vom face noi. — Se cunoaste cat de colo ca esti indrigostité! - rispunse Capone, cu 6 usoard dojand in vorbd. Asemenea prostii numai indragostifii sunt in stare si indruge. —Nuam spus nici o prostie, Al! — zise Gloria. Nici tu nu Lai ucis pe O’Banion $i nici eu pe Harry Benson. Cu toate acestea, améndoi suntem acuzati de aceste crime. Deocamdata insi, nici tu gi nici eu nu vedem cum ne-am putea dovedi nevinovatia, Nu am, deci, dreptate s& spun cd numa destinul stie care va fi soarta noastra si cd ceea ce este scris si se intimple se va intimpla? — Daca omul sti cu mainile in sn, soarta nu-I va ajuta niciodata! = rispunse Capone, aproape ristit. Dar si sfarsim, ci nu este vreme de filozofat acum. Mai ales ci mi-a venit in minte ceva. — Ce? ~ intreba Kline, nerdbdator. — Paznicul nostru, tanarul care supravegheaza chiliile de pe coridorul acesta, are o fata deschisd si pldcutd la vedere. Pare sa fie un om de treaba, Cred c& pot risca si-i fac oarecari propuneri. lar dacd nu primeste, nddajduiesc c& nu va avea mancarime pe limba, si-i spund procurorului sau mai stiu eu cui cd am incercat si-1 mituiesc. — Ai de gind — zise Kline ~si-i oferi bani, ca s& ne ajute si sc de aici? Al Capone - GANGSTERII 11 Fireste ci da! Ce ag putea si-i ofer altceva mai bun? nu trebuie si uifi c& tofi salariafii statului sunt prost platifi. in schimb, noi ii vom da putinta si csiige intr-un singur ceas mai mult decat ar cdstiga 0 viati intreagl ca plzitor la arestul preventiv. Daca fi voi arita ca, cu banii pe care-i va primi de la noi, se va putea duce unde va voi si va putea trai fir sriji, nu-mi vine s& cred c& va refuza. — Poate ci ai dreptate! ~ rispunse Kline, — Vremea cinei se apropie, asa c& vor sti foarte curdnd cum stim cu omul nostru. Cei trei arestati mai vorbir& catva timp, apoi usa se deschise si tanirul paznic de care vorbise Capone intra in chilie. Aducea pe 0 tavi o mincare foarte siricdcioas’, pe care directia inchisorii le-o trimitea celor trei locatari ai elegantului Hotel Metropole. Paznicul ocoli masa, apoi puse pe ea tava gi o stick cu apa. Capone, socotind cd momentul prielnic sosise, se ridicd de pe marginea patului si, apropiindu-se de paznic, ii zi — Asculta, prietene, ag vrea si stau putin de vorba cu dumneata! Fri a mai astepta apoi vreun rispuns, il lua binigor de un nasture al si se retrase cu el intr-un colt al chiliei. — Spune-mi, te rog ~ ii zise acolo Scarface, cu zambetul tui bine cunoscut ~ ai vrea dumneata si-mi faci un mare serviciu? — Cu drag inima, domnule Capone. Sunt un mare admirator al umneavoastrd si vi stau oricdnd la dispozitie, daca este vorba de ceva drept. {gi muljumesc! — urma Scarface. $tiu c& esti un om de treabi si locmai de aceea indriznesc si-ti vorbese deschis, fri si mai fac introduceri. laid deci despre ce este vor Prietenii mei si cu mine trebuie sa iesim de aici, si ined foarte repede, ici nu putem astepta pana cénd domnii judecdtori vor gasi de cuviinta si ne dea drumul, Asta ar putea si se intmple peste 0 stiptimana sau peste o luna, chiar dac& eu, Al Capone, care pan acum n-am minfit ined hiciodata, 1e-aj da cuvantul meu de cinste c& nici unul din noi nu avem hici cel mai neinsemnat amestec in uciderea lui O’Banion. Nici noi nu I- 1m ucis pe Dion O°Banion si nici Gloria Hawkins pe Harry Benson. Dar dumneata, care te freci zi de zi cu cele ale justitiei, stii mai bine decat mine cite greseli sunt cu putingd. in ceea ce te priveste pe dumneata, prietene, red ‘nu ma ingel dac& spun c& nu primesti, ca leaf’, mai mult de doud de dolari pe an. Ei bine, eu ifi ofer, dragul meu, suta de mii de dolari asadar, 0 suma pe care dumneata nu ai putea-o céstiga decat in cincizeci12 Dentzel G. Jones Al Capone - GANGSTERII 13 de ani de slujba —dacd, la rindul dumitale, ne ajuti, pe mine si pe pritenii fugim din arestul preventiv. — 0 sutli de mii de dotarit ~ exclama paznicul, ciruia nu-i venea si creada ci era posibil si i se vorbeasca de o sumi atat de fantastica, — Da! $i inc’ in noaptea aceasta, suta de mii de dolari va fia dumitale —adiugi Capone, ca vorbele lui si-1 ispiteascd si mai mult pe paznic care, ‘dupa cat se prea, se si lasase ademenit de grimada de aur. Bietul om, care nu avea in buzarele sale decat céteva monezi de nichel, igi trecu mana peste frunte, de parca s-ar fi temut ci viseaza. Viata lui se scurgea in mijlocu! muttor lipsuri. O suti de mii de dolari insemna pentru el neatimarea, insemna cd putea si-si ingiduie implinirea atdtor dorinfe, pe care pani atunci fusese nevoit s& si le reprime. Avea prilejul si iasd din iadul in care traia ~ cdci pentru siraci viata este un adevarat iad = si dintr-o singurd sdriturd, s8 ajunga in imparapia aurité a fericiri. Dar, pe cfind Capone se si bucura c& va auzi un ,,da de pe buzele paznicului, acesta se scutura deodati, ca si cum ar fi vrut s& alunge ispita care-I atriigea tot mai mult si aproape cd strigi: —Nu, nu pot! Stiu c& sunt destui oameni care, in locul meu, ar apuca cu amandoua mainile un asemenea noroc, dar eu... eu nu pot s-o fac! — Te-at mustra cugetul, prietene? —Nu, asta nu, fiindca mi-ai dat cuvéntul dumitale c& esti nevinovat $i stiu ci Al Capone are un suflet prea mare, ca si se injosease spunand un neadevar. — Atunci? —Nu pot s-o fac, fiindcd batranul meu tat ar muri cfind ar auzi ce- fost in stare si faci fiul lui. $i el a fost pe vremuri paznic la inchisori ‘Acum e scos la pensie. Adeseori, cfnd stim amandoi de vorba, imi spune Foaia mea matricold este curati ca lumina zilei, aga cum a fost sia tata ‘meu, care si el a slujit tot ca paznic si cum vreau si fie sia fiului meu, care I-am sfituit si-si aleagi meseria tatilui si a bunicului sau. Or, ci este acela care ar fi in stare s& calce in picioare dorinta unui om bat ‘mai ales cand acest batran este omul care ti-a dat viata? Marturisesc sunt ambitios si c& sdrdcia este pentru mine ca o pedeapsi, dar... prefer fiu un copil bun, care si nu vrea si amirascd cei cafiva ani pe c: parintele su i mai are de trait. — Daca asa stau lucrurile, atunci si nu mai vorbim nici un cuvé despre asta! — il intrerupse Capone, Nimeni nu are o indatorire mai pe acest plimaint, ca aceea de a fi un copil bun si ascultitor. $i regele contrabandistilor igi vari mina in buzunar, scoase de acolo un caret de cecuri, deguruba stiloul si complet unul din cecuri, pe care apoi il intinse paznicului, spunndu-i: —Nu sunt o suti de mii de dotari, lipseste un zero din coadi, totusi nici zece mii nu sunt de disprefuit... zece mii de dolari, cu care fi vei procura bitranului cdteva bucurii, pe care poate bietul om nu le-a avut in viata... Dar de ce nu iei cecul? — zise Capone, vizind ci paznicul nu intinse mana si ia hartia pretioas’. — Cum si iau acesti bani, pentru care nu fi-am facut nici un serviciu? rispunse Edwards, cici aga se numea paznicul. Tocmai am refuzat si va Vin in ajutor 5 dumneata vrei acum si rsplitesti sovairea mea? — Da, fiindca sovairea dumitale este 0 dovada a dragostei pe care i porti batrdnului care ti-a dat viata si... Al Capone va fi sivargit el multe eseli, dar fiu bun a fost intotdeauna. De aceea, ia banii fara nici o smuscare. Afara de asta, te pot incredinta c& simt 0 adevrat& placere si liu cX banii acestia vor fi folositi si usureze nitel batranetile unui om care, pentru a rimfne cinstit, fird indoial’ c& a suferit mult in viagi. Dumnezeu si te ajute intotdeauna, Al Capone! ~ exclama paznicul, adine migeat, lar dac’, totusi, veti voi s& fugifi, nu Edwards va fi acela care vi va impiedica! Dupa cele ce mi-ai spus ~ rspunse Capone, solemn — ifi figiduiesc cA, chiar daca prietenii mei si cu mine vom iegi de aici, o vom face in asa fel incit nici cea mai mic& banuiald sf nu cada asupra dumitale. Bagi-ti deci cecul in buzunar si si dea Dumnezeu ca tatil dumitale sii mai triiasca ulti ani, spre a se putea bucura de fiul sau, care-i calcd pe urme, Pardsind chilia, paznicul Edwards fu nevoit sd-si stearga o lacrima, pe care nu si-o putuse stpani. Ei, ce se aude, Al? —intreba Kline, nerabditor. Am vazut cd i-ai dat paznicului un cec, care fir indoiala c& e preful de riscumparare a libertitii noastre. Te ingeli, draga Frank! Cecul acesta a fost preful menfinerii noastre In inchisoare. Cum?! [ai dat bani, ca sf rimanem si pe mai departe aici? Al, asta ‘oste 0 gluma mai mult decat copilireasca! Scarface povesti tovarisilor sii pentru ce sovaise paznicul si pprimeaseaitargul propus de el si incheie: si atunci nu m-am putut stapani sa-i dau zece mii de dolari, ca bucurie batrénului siu parinte... Iara va fi foarte grea gi