CQeopeota i eGrorebactarea: ing. lonut Ardeleanu-Paici © Editura Paideia, 2015 ja Ui ws Brom, Re tel. : 021 316 82 10 comensi@paideia.vo www.paideia.ro ——______ Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale ‘a Romaniei OLTEANU, ANTOANETA Locul $i locuirea la romani - Casa / Antoaneta Olteany. - Bucuresti: Paideia, 2015 ISBN 978-606-748-112-9 “| 006.954.1 3983 Antoaneta Olteanu Loaul 3 e oncuiven fa Roréni asa paideiaAnioaneta Olteanu om Celelalte lucrui descintate se pun into coal’ noua si se ingroapé in locul unde a fatat vaca primul vilel (Pavelescu, p.245) + Ce ce se da dracului se duce jn ziua de Pasi, inainte de a toca si a mai fi cineva la bisericd si asteapta pana se strang oamenii Cand zice preotul: ,Hristos a inviat!", el zice: ,Vanat prind!" Apoi, lunand nafurd, se duce in padure, la un paducel, unde, crestandu cu cufitul, vara nafura acolo. Ocoleste padurea calare pe puscd, pana ce flamanzeste, adic& intorcéndu-se tot de unde a pomnit. intinde pusca si cautd pe fel. Atunci vede un baietel care strigé sa nu dea. El insa trage de otel si! impusca. Acel béietel se zice ca e chipul lui Hristos. Orice vanat va fi in acea padure, ilucide, inst se zice cd nu fine acel vanat decat o zi. Cand moare acel om, | supar& rau animalele sillbatice (Muslea-Bitlea, p.173). Dose vere Cand canta huhurezul in padure, ji a vreme rea (Gorovei, 1995, p.109). ¢ Cand iarna wieste codrul tare, e semn de viscol {Gorovei, 1995, p.262). # Cand huieste padurea, ji semn ca are sa se schimbe vremea (Gorovei, 1995, p.264). ¢ Cand e cealé mare pe piduti, se va strica vremea (Gorovei, 1995, p.265). # Cand se Innegresc tare padurile € a vreme moale {Gherman, p.29). ¢ Daca frunzele arborilor siale plantelor se pleaca in jos e semn de. ploaie (Gherman, p.29). ¢ Frunzele uscate in timp de noapte in padure aduc ploaie, iar dacé fs jilave si nu-i vant, vreme bund peste zi (Gherman, p.29). Suprins Sraut umnanisat ConsSenapt generale Sespre spain Loci curate he necroale Stings Cesena generale Fidivea casei Srofia Orsiad ‘casei Peagel Us S mati 16 a 30 33 37 a 3 62 oS 2Wass Paul Leagond Ogfivda Grinds Socul Deatea Seba ouptorut Howl Exteriond casei ‘Paige Acopergal Sreajua Dodal cass Cartes Qonsiserai generale Garba Porta Pardoasl S intina Lsietorul be ferme Qial Sn cute Sotinaja Got Gusting Copaci, poi fetes Rago, saul Magu fariclor ee Satul Pe Seon La bisercs La civcinms Dn afava satubui Wars pe camp Da fan 245 245, 256 28) 7 m 279 288Lavie La Botar Lea sss Da pide Renee ed eee erie peer ey 298 (Gorovei, 1995, p.144). 306 ert 7 Pecan 324 Cree ary (corr oun et ree ee eae? eos Smee Cece ne) Cutoecs (cor eo et See Rey ers) Cee nea eee tis (Sarbator, |, p.348) Peat) Pr eee ta erry eee cat coer co eim ey ene ete ed eum eat) See esas (Creo) ee eee ears (Nene St)Opatint umanisat CS oruiSesef i generate despre spafiu ee occuel conte Craig Locu bun jiloc stant; tot sa face frumos i puteric si rodu @ bogat (Bemea, 1997, 1997, p.23). # Locuri bune erau acelea in care viata a prosperat; locurile pietroase erau bune pentru case, peniru gradini - nu; locurile pe care se gaseau comori, deoarece erau Cu noroc; locurile pe care luseser ogoare, pe care fusese cultivataAntoaneta Olean canepa. (Buds, p.302). + Locul po care a fost 0 casa pustie era rau, dar, dac& fSceai slujbe, devenea bun (Budi, p.302). Denten Guan? mens af viefi 5 af treburifor Ca femeia s& facé baiat dupa fat e bine sa ingroape locul in care s z&misiit copilulin c&ciula barbatului cu tr graunte de usturoi si toate apoiingropate la un loc curat (Gorovei, 1995, p.163), + Scldatoarea copilului de la botez se varsa |angé un pom, pe un loc curat, ca copilul sd nu fie obraznic, ci de treab& (Gorovei, 1995, p.213). A pavstor de vefe gi Sunere Daca vrei sa nu-ti mai vie o boalé avuta, aruncé scaldaturile la un loc curat (Gorovei, 1995, p.22). loca necurate Cr Loc rau nu e, asa, ofiunde. E loc rau din lele, € loc ru din pacate grele sau Sasa din farmece (Bemea, 1997, p.26). ¢ Loc rau @ asa un loc sec, poate e din piaira, poate e din duh (Bernea, 1997, p.24). Vine cineva de-I doare un picior s| doar nu ka scréntit; se zice c& a clcat in loc ‘Gu (Bemea, 1997, p.25). # La loc rau se fac semne, da oamenii nu le baga in seama si dau de necaz (Berea, 1997, p.42). ¢ Cand un om a cdrunfit numai pe 9 jumatate a capului, acela a adormit, cu acea parte, pe 0 comoara (Gorovei, 1995, p.57). # Cand a apuca" pe cinev 5G sapi in locul de apuciiturd, c& ai sé asesti o comoara Gorovei, 1995, p.57).# Daca mergi prin padure si calci pe locul unde s-a impuscat cineva sau unde Fa omordt pe cineva, duhul cel necurat ce a facut sotia acolo, ifi ia minfile si ratacesti, a s@ te bage in vreo balla, ca s& fila lui. Jiua mare, pe drum bun poate sé fi se para cine stie ce prapastie, or sa {ise pard 4 vii acasé si cine stie pe unde te bagi. Alunci s&-fi aduci aminte in ce zi a fost Craciunul si Boboteaza (var.: Ziua Crucii, Pastele etc.) (Niculité-Voronca, |, p.372) + Piatra numai atunci bate intr-un sat, Gnd in satul acela vreo fata a avut copil si La pierdut apoi La ingropat undeva. Pe locul acela trebuie sa vie piatra; ea ucide paméntul, Ml starma, ca s& se dezgroape ce este ascuns intr-insul (Niculit@-Voronca, |l, p.164). Nigte femei din Mihalcea s-au caldat in p&dure vara int-un pardias si, cGnd au iegit din ap, nu cunosteau locul unde se afla, cci se scaldase el" acolo; @ nimerit insé c& era un om la lemne gi le-a Invajat s-si intoarcai straiele pe dos, ca sol departeze si sG-si aduc’ aminte inAntoaneta tear 8 ce zi a fost Craciunul - si indaté gi-au venit iar in minte (Niculit@-Voronca, Il, p.221). # Cand calul trage intr-un loc unde incepe sa bala cu copita, sa stii cé dedesupt nu-i curat (Gorovei, 1995, p.34). # Cand te poticnesti mergand, calci pe Necuratul sau pe locul unde a fost ,el" (Niculifé- Voronca, |, p.367). ¢ Daca trece cineva pe locul unde fac ele hord sau pe unde au jucat lelele, pocesc, si omul nu se mai face bine nici cu leacurile babelor, nici cu ale doctorilor. De aceea, cel ce vede pe undeva un rolacol de iarba calcata, 5G se fereascd de a cdlca pe acolo, ci e locul unde au jucat lelele si poate sd-| poceasca: i se zbarcesc miéinile si picioarele. Daca sade cineva in vatra lor, se spuzeste pe tot corpul sau se umple de bube (Candrea, 1999, p.185). + Sunt locuti rele acolo unde joacé lelele; joacd de face iarba ca pa masé; ele se-nvarte de crezi ca face hora. P& locu dla se usc jarba si nu-i bine s& calci (Bemea, 1997, p.29}. ¢ In cazul unei raceli a picioarelor sav al durerii acestora, se descanta, zicandu-se c& acel om a calcat in loc rau (Niculae, p.69). ¢ Pe locuri necurate, pe unde se stie c& e dracul, pun oamenii cruce. De ce se pune pe unde s-a ucis pe cineva? Ca acolo numai dracul a lucrat; or, unde si-a facut cineva seama. $i dracul de acolo fuge, ramane locul curat (Niculifé-Voronca, |, p.371). ¢ Dacd ciobanu merge cu cile sioile pierd laptele =la unele le cade $i fatele -, zice cd a dat cu ele intr-un loc rau (Bernea, 1997, p.25).. ’ Sosa # Se mai intampld de e loc rau acolo unde 0 trasnit pe un om sau s-0 rastumat cary ii © murit, sf, la un cot sau altundeva. 3G Tereste omu de locu Gla, de teama, ©, sfii, © loc rau (Berea, 1997, p.4l). ¢ lau considerate locuri rele locutile pe care fusesera aril de treierat, pentru ca acolo s-au invartit toate relele; locurile pe care fusesera hotare vechi, deoarece la hotare diavolul face rele; locurile pe care lusesera gropi: locurile de langé drum, pentru c& se faceau multe rele pe Inga dium; terenurile cu rédéicini de copaci, in pecial soc; raspantile; locurile pe care au fost cérciumi, pentru c& paméntul acela © lot in sGrécie, c& s-au facut multe rele; locurile pe care a fost mai demult o crima, © sinucidere, un inec, pentru cd acolo e sulletul acela mort neimpartasit si ar putea face rele celor din familie; jocurile pe care Wu fost ingropati copii nebotezati: locurile pe care au fost cimitire - niciodaté nu © fac case acolo, c&-s atatea suflete si bune, sirele (Budis, p.302). # La Cumpana lose un fap. Asa a venit in calea unui om si a fetei lui. A bagat coamele in roatele carului, voind sé rastoame, Cand au ajuns aproape-n deal, fapul s-a facut om. A facut foc gi, cand i s-a spus ca va da foc paduri, drumetii erau gata sa cadé cu cGruta in rp. Cum si-au facut cruce, vedenia a disparut, De aceea trebvie ‘Hi faci cruce cand treci prin acel loc, a 8G nu-fi jas dracul in cale, mai ales hoaptea, Dupa cantatul cocosllor dracul AU Mai apare (Brill Il, p.54-55).Antooneta Osan A pastor be rele si Suvere Pe locutile unde nu creste nimic, s@ nu te culci, ciici dedesubt eo comoara, care te arde cu flacara ei nevazuta (Gorovei, 1995, p.57). Sténga Femeia € creata din brbat, si anume: coasta ei dreapta e coasté stnga de barbat, coasta stanga a lui; coasta stanga a femeil e de drac. De aceea nici nu-ilua din mana stanga, nici nui sta pe partea stangG, c& te ispiteste si te pieri cu firea (Gorovei, 1995, p.85). ¢ Necuratul sta la om pe mana stinga si pe piciorul stang; acele-s ale lui, lan sé daiin cineva cumana slGnga, c, de se intampla in asa minuta, i ‘omori. Asa cum Necuralul are pe ingerul lui la mana stanga, asa si Dumnezeu 7 trimite pe Ingerul sau la mana dreapla (Niculité- Voronca, |, p.380). ¢ Daca iese cineva seara afard sise vita dindarat peste umarul sing, apoii se pare cé-| urmareste cineva, siaceasté spaima Fo dé omului Necuratul carele se tine de umarul omului cel sang, pe cand de umdrul drept se fine ingerul; de aceea, privind indarat peste umarul . Sosa rept, nu ise nazare nimica (Gorovei, 1995, p.78). # Dacd-i dai unui om ceva cu mana {Gnga, omul nu primeste, caci se crede © ise dé cu inimé rea sinu va avea parte dle acel lucru (Ciausanu, p.271). # Cel ce bea bauturi cu ména sténga se imbata (Gorovei, 1995, p.17). # Cine mananea cu Janga, Dumnezeu nu-i va primi crucea cu dreapta (Gorovei, 1995, p.133). ¢ De lac n-ai ce te teme, cici el e mititel, ‘iumai de-o palma, un baietel; loveste-I cu inna stangé indarat si indata piere; cu a dreapté nu, c& nut nimeresti (Niculita- Voronea, |, p.361). # Focul, cand Vinvelesti, ara, 7! pul pe vatré din a stanga, adica vine cum se culcG gsi omul, pe partea 1g, cucea dreaptadeasupra, asacum inetge soarele (Niculif-Voronca, Il, p.442). + Slangaciul, ciungul, schiopul, chiorul, vurdul, mutul sunt oameni insemnati s& te pazesli de ei, SG te pazeascé Dumnezeu de balaia muieri, a stangaciulvi, a ungului sia schiopulvi, de pusca chiorului | de fapta mutului si a surduluil (Pamfile, 1997, p.116). # Sunt oameni stangaci, cei ©e fac toate treburile cu mana tanga. Aceia sunt ai diavolului (Pamfile, 2000, 27). # Sunt si oameni care lucreazé cu {nga si au putere, da nu-i bine. Astia sunt cameni, da nu-s buni, is vrdjitori. De ce sa Mearga omy impotiva fii, a raduielii? Asa 1 Kasai Dumnezeu, aga s& faci: sé lucrezi cu jreapta (Berea, 1997, p.58). ¢ Pe cand a ‘amas Maica Domnului grea cu Domnul | lislos, Sf lie s&geta cu ména cea dreapta \, cand ségeta, se cutremura pamantul si © dardéia si cerul din {afanile Ii; multe ile si muieti se starpeau si mare pagubé