Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Mills ImagSoc p59 91cap2

    Uploaded by

    Darabaneanu Dragos
    8 views17 pages

    Original Title

    Mills ImagSoc p59 91Cap2

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    8 views17 pages

    Mills ImagSoc p59 91cap2

    Uploaded by

    Darabaneanu Dragos

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 17
    CAPITOLUL Dy SUPERTEORIA ’{ incepem cu o mostri de superteorie ex- tras din Sistemul social al lui Talcott Parsons, carte priviti Indeobste ca fiind cea mai impor- tanta a celui mai stralucit reprezentant al aces- tui stil de gindire. Un element dintr-un sistem simbolie comun, care serveste drept criteriu sau norma de selectie intre al- ternativele ce apar In mod Intrinsec, intr-o situatie data se numeste valoare... Dar, avind in vedere rolut sistemelor simbolice, este necesar si distingem intre acest aspect de orientare motivationala, al actiunil ca totalitate, si aspectul de ,orientare de valoare*. Aces? aspect nu indic& sensul pe care M1 asteapt cel care efectueaza o acjiune In functie de raportul satisfactie- privatiune, cl continutul normelor insesi de selectio~ hare. Conceptul de orlentare de valoare constituie deci, In acest sens, ur procedeu logic de formulare a unui aspect central al articuldril tradifiilor culturale tn ¢a- drul sistemului de actiune, Din derivarea orientarli normative si a rolului va- lorilor tn actiune, asa cum @ fost aratath mai sus, urmeazi ch toate valorile implicd ceea ce s-ar putea numi o referinta sociala... Este Inerent cA fm cadrul unui sistem de actlune actiunea este, pentru a folosi © formuli, «orientata normativ~. Acest lucru decuree, aga cum ‘am ardtat, din conceptul de asteptare si jocul pe care acesta fl define in teoria ac{iunil, mai ales In faza «activa», cind agentul urmareste sco” 39 puri, Asteptarile deci in combinatie cu «dubla con- Ungenta» a procesulul de interactlune, asa cum Lam denumit deja, creeazi o problema crucial si impe- rativa a ordiniil, Pot fi, in schimb, distinse dou as- pecte ale acestel probleme a ordinii — ordinea ce afecteazd sistemele simbolice care fac posibila comu- nicarea si ordinea ce afecteazd reciprocitatea orien- lari motivationale cu aspectul normativ al expecta- tivelor, problema -hobbesiana» a ordinil. Problema ordinti si, astfel, aceea a naturii integra vii sistemelor stabile de interactiune soctald, adic de structura sociala, se concentreaz’ prin aceasta asu- pra integrarii motivationale a agentilor in standardele culturale normative, care integreazi sistemul de ac- {une fn contextul hostru interpersonal. Aceste stan- darde sint, potrivit terminologic! folosite de capitolut urmétor, modele de orientare, de valoare si, In aceasta calitate, ele constitule o fractiune crucialé’ a tradiflel culturale a sistemului social" 1. Poate cA unii dintre cititori simt acum do- rinta de a sari la capitolul urmator ; sper sa nu-gi urmeze totusi acest impuls. Superteoria ——Asocierea si disocierea conceptelor — me- rita toata atentia. Este adevarat cd ea nu are © influenta la f6l de importanta ca inhibijia metodologic’i, pe care 0 vom examina In capi- tolul urm&tor, deoarece, ca stil de lucru, are © razii de desfigurare limitata. Drept este ca ea nici nu poate fi ugor infeleask si cA nu va putea fi niciodata injeleasd in intregime. Ceea ce vine, desigur, in avantajul sau, ca o pro- tectie, dar constituie in acelasi timp si un dez- avantaj, In masura in care _pronunciamen— tos-urile ei intentioneazd si influenteze stilul de lucru al sociologilor. Departe de noi do- rina de a o lua in deridere, dar, pentru a face © constatare obiectiva, trebuie sa recunoastem totusi ci ea a fost privité de catre sociologi cel putin in unul din urmétoarele moduri : Glencoe, T- 1 Talcott Parsons, The Social System linois, The Free Press, 1991, p. 12, 36-37, 60 Pentru 0 minoritate a celor care pretind ¢& © inteleg $i cArora le place, ea reprezinil cel mai mare progres din intreaga isiorie a so- ciologiei. _ Pentru multi dintre cei care pretind ci o inteleg, dar cérora nu le place, ea reprezints un exemplu de vorbarle greoaie si gratuita, (Acestia ‘sint rari, deoarece nerabdarea si aversiunea Ii Impiedicd pe mul{i si incerce s& aprofundeze chestiunea.) Pentru cei care nu pretind ed o infeleg, dar ckrora le place foarte mult — gi sint mulfi din- tre acestia —, ea este un labirint_ miraculos care-i fascineazd tocmai prin absoluta sa lipsa de inteligibilitate. Cit priveste pe cei care nu pretind c& 0 in teleg si nici ci le-ar plécea — daca igi mentin, Dineinjeles, curajul propriilor lor convin- geri —, inseamna cd, asa ca in poveste, tsi dau seama c&, in realitate, regele ¢ gol. Bineinteles, sint | multi care-si _nuanjeaza Judecatile, iar si mai multi sint cei care rémin intr-o neutré expectativa pentru a vedea re- zultatele profesionale. Si, in sfirgit, desi poate piirea penibil, trebuic $a addugdim c& multi dintre sociologi nu o cunose decit, cum s-ar spune, ,,din auzite*. Tata Ge relevé o delicaté problem’ — cea a inteligibilitayli. Accasta problema depigeste desigur, domeniul superteoriei 2, dar susti torii ei’ sint atit de pAtrungi de ea incit_mi-c team& ci va trebui intr-adevir si ne intre- bim: este superteoria doar o vorbirie con- fuz& sau totusi contine ceva In ea? Raspunsul, cred eu, trebuie s& fie c& se poate gisi ceva in ea, desigur dup& explorari la mare adincime, dar si chiar prin ceea ce se spune. Aga incit problema trebuie pusi astfel : daci toate difi- =A s0 vede sApendice, subsapttonn 5, a1 cultufile de intelegere vor fi inldturate gi tot ce are un sens va aparea la suprafatd, ce spun totusi superteoreticienti ? a Exista un_singur mod de a raspunde la o asemenea intrebare : si traducem un pasaj re~ prezentativ pentru acest stil de gindire si apoi Si examinam aceasté traducere. Am si aritat, dealtfel, la_ce exemplu m& opresc. Vreau sa specific ins& acum cé nu am de gind s4 judec valoarea operei lui. Parsons tn ansamblul ef. Daca fac totugi unele referiri si la altele din serierile sale, este doar pentru a scoate mai dine in evidenta anumite particularitati ale 1u~ erarii Sistemul social. Voi traduce conjinutul acestei lucrari intr-un limbaj clar, dar fard si pretind cA traducerea mea ar fi excelenta. Pre- tind doar ci m-am straduit si nu las deoparte nimie din ceea ce constituie sensul explicit al lucrarii. Traducerea mea red& — am curajul si afirm acest, lucru — tot ceea ce este inteligibil in luerare. In particular, voi cduta sA deosebesc afirmatiile ce enunt& ceva de ceea ce este pur verbal — detinifiile cuvintelor si relatiile ter— minologice. Ambele aspecte sint, desigur, la fel de importante, iar confundarea lor distruge tard indoiala claritatea. Pentru a ardta de ce anume avem nevoie, voi descifra mai intli citeva pa- saje; voi da apoi doud traduceri prescurtate ale c&irtii In ansamblul et, Taté traducerea pasajului dat la inceputul acestui capitol : Oamenit se conduc dupa anu- mite norme $i asteaptd wnul de la altul ca fie- care sa le respecte. In misura in care proce- deazt astfel, in societatea lor va dommni ordinea (am incheiat traducerea), Dealtfel, Parsons serie ,Structura aceste! constringeri (binding im) este aubla, la rindul ef, Mai iti, prin interlorizarea nor~ mel, ascultarea pe care o reclama capaté pentru , care, la rindul lor, pot fi Subdivigate in pozitive si negative, dupa felul in care etm-1 le simte ca venind In sprijimul sau in defa- voarea lut. Relafia dintre asteptirile de rol s! sanc- \lunt apare decl In mod clar ca reciproca. Cees ee Sint SanctiUnile pentru ~ew- sint asteptarile de rol pentr cellalti $1 viceversa, Rolul este deci un sector din intregul sistem de orientare al agentului individual, care este organi- zat pornind de ia asteptari, tm relayle cu un context particular de interactiune, cu alte cuvinte integrat in- trun ansamblu de norme de valoare ce guverneaza interactiunea, unde replica este dati de céitre unul sau mai multi «Alter»-i cu roluri proprii complementare, Acesti salterr-i nu trebuie s& fie neaparat un grup os precit de indivizi, cci orice agentului in sisteme sociale mal largi, cele de actiune sociala, din care el face parte. Este evident ca principalul focar” al acestor responsabllita{! este colectivitatea, care este constitulta pe bazi unei anumite orientéri de va- loare comune, In sfirsit, apare suficient de clar c&

    You might also like