Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Mills ImagSoc p92 125cap3

    Uploaded by

    Darabaneanu Dragos
    6 views17 pages

    Original Title

    Mills ImagSoc p92 125Cap3

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    6 views17 pages

    Mills ImagSoc p92 125cap3

    Uploaded by

    Darabaneanu Dragos

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 17
    CaPrroLun, ay EMPIRISMUL ABSTRACT Ca si superteoria, empirismul abstract se atajeazi unei anumite conjuncturi din proce- sul de lucru, care se transforma apoi in. tri situra intelectuala dominanti. Ambele re- prezinté o abdicare de Ja misiunea stiinjelor sociale. Consideratiile asupra metodei gi teo- riei sint, desigur, esentiale in munca de reali. zare a Sarcinilor stiinfelor sociale, dar aceste dou& stiluri de a le formula devin reale obstacole In cercetare : inhibilia metodologici merge mind in mind cu fetisizarea Conceptu- 1 Nu intentionez, bineinteles, si tree in re- visti intreaga activitate a empirismului ab- stract, ci m& voi limita doar la clarificarea me- todei sale de lucru si la relevarea citorva dintre ipotezele reprezentantilor sii. Studiile repre- zentative pentru acest curent au, de obicel, tendinja de a se conforma mai mult sau mai putin unui tipar comun. In practici, noua scoala foloseste de obicei drept sursa funda- mentalé a ,clementelor de informatie“ inter- viul, mai mult sau mai putin stereotip, luat unor serii de indivizi selectaji prin egantio- nare. Raspunsurile objinute sint clasificate si, pentru mai mult comoditate, sint trecute pe 92 cartele perlorate de tip Hollerith, folosite de obicel la stabilirea mediilor statistice, dupa care urmeaza cautarea relafiilor existente. Or, fard Indoial’, facilitatea acestei metode, pe care orice om cu inteligenté medie o invaja cu destuld usurinta, explicé succesul ci atit de larg. Reztltatele sint traduse in termeni statistiel : Ja nivelul cel mai simplu, aceste re- vultate specifice devin enunturi supra pro- portiilor ; la niveluri mai complexe, se combina raspunsurile la diferite probleme in tot felul de tabele de clasificare si apoi cle sint scalate dupa diverse metode. Exista mai multe moduri de utilizare a acestor date, dar ele nu ne privese aici, cci, oricit ar varia gradul lor de comple- xitate, prin ele se manipuleazi intotdeauna ace— lagi gen de date. In afardé de studiul publicitapii gi_al_ mij- loacelor de comunicatie de masa, ,opinia pu- blic& constituie obiectul cel mai “Irecvent al acestor cercetari, desi trebuie precizat ca pro- blemele opiniei'publice si ale comunicatiilor de mas’ nu au fost niciodati reformulate intr-o asemenea manier’i intelectuala Incit cle s% poatk deveni un domeniu coerent de cerce- tare. Asemenea studii se mulfumese cu simpla clasificare a problemelor: cine spune, ¢c spunc, eul spune, prin ce mijloace de comuni- catie si cu ce rezultate ? Definititle termeni lor-cheie sint de genul acestora : "rin «publicr inteleg numarul, adic seniimentele si Teseffile nonparticulare gi neindividualizate ale unui mare numar de persoane. Aceasta caracteristica a opi- nici publice necesita o analiza prin folosirea de egan- toane. Vorbind despre «opinie», inteleg si Includ aici nu numat sensul obignuit de opinie a publicului aeupra unor chestiunt de actualitate si de politied ce sint ia ordinea zilel, cl, in acelasl timp, sl atitudinile, senti- mentele, valorile, informatia, ca i actiunile legate de 93 acestea. Pentru x le putea releva trebuie si recurgem Au numai la chestionare st Irterviuri, dar totodata $1 la procedee projective si de scalare"! Ixist’ In aceste afirmatii o pronunjata ten- dint& de a confunda objectul cercetirii eu me- todele de lucru considerate ca fiind neeesare acesteia. Iata ce vrea, probabil, si spund au- torul in acest paragraf: cuvintul ,,public’, in sensul folosit aici, ‘se referé la orice agregat ponderabil, susceptibil de o esantionare statis- tic. Tntrucit opintile aparfin oamenilor, este clar ci pentru ale putea afla trebuie si’ stim de vorb& cu ei. Se intimpld totugi cA uncori ci nu dorese sau nu pot ©& si le exprime. In acest az vom incerca s& folosim ,,procedeele proiec- tive si de scalare*. Studiile asupra opiniei publice se limiteazai de cele mai multe ori la structura sociald na- Wonali a Statelor Unite si se refera lao peo rioad& ce nu depaseste cu mult ultima decada. Taté de ce aceste cereetuiri nu cuprind o per— fectionare a conceptului de ,,opinie publica sau 0 reformulare a problemélor majore din acest domeniu, Ele nu pot face aceasta, si nici miicar in mod preliminar, In limitele istorice si structurale care le ingradesc. Problema asa-numitului public“ in societatile “oecidentale din. traditionalului si conventionalului ,consensus" al societatii medievale ; ea _atinge ‘zi punctul culminant in ideea societatii de masa. Geea o> sce numea ,,publicuri in secolele al XVIII-lea si al XTX-lea este pe punctul de a deveni societate de masa“, Dealtfel, rclevanja structurald. a publicurilor cunoaste un declin ; oameni devenit in general ,,oameni de masa“, pringi fiecare in medii lipsite de putere. Acesta sau, izvoraste insformarea Bernard Berctson, ‘The Study of Public Opinion, tp, pte Sieg. of he’ Soria! Sciences, welum tages de ‘Leonay vhite, Chicago, Iilinots, Universi Chicago Press, 1956, p. 299. Bi 4 in orice caz, nu ceva mult diferit constituie ca~ drul ce trebuie si inspire alegerea gi hota- rirea studiilor asupra publicurilor, opiniei pu blice si mijloacelor de comunieatie de masa. Este necesara, de asemenea, o prezentare com- pleta a fazelor istorice ale’ societatilor demo- cratice, si mai ales a ceea ce s-a numit ,,to- talitarism democraticé sau ,,democratie tota- litara*. Pe scurt, In acest domeniu, problemele stiintei sociale nu pot fi formulate fn cadrul s cu termenii empirismului abstract, aga cum este el practicat in prezent. Multe din problemele pe care incearcé si le abordeze acesti empiristi — cum sint, de exemplu, efectele mijloacelor de comunicatie de mas& — nu pot fi formulate in mod adeevat fr o viziune structural, Caci, cum am putea are spera sa injelegem aceste’ efecte — fara si mai vorbim de sensul pe care il dobindese unele in contact cu celelalte in dezvoltarea unei societati de mas& — daci vom studia, chiar si cu o foarte mare precizie, doar o popu- latie care, pe pareursul unei singure generaii, este ,,saturata de aceste media. Aceste in: cereari de clasificare a indivizilor dupa cum sint mai ,,expuyi* sau mai putin ,expusi* la acjiunea cutérui sau cutaérui mijloc de comu- nicajie de mas pot prezenta un mare interes pentru scopuri de publicitate, dar nu pot consti tul baza de dezvoltare a unei teorli a semnifica- {iei sociale a mijloacelor de comunicatie de masa In studille asupra victii politice pe care tc intreprinde aceast% scoala, ,,comportamentul electoral® a constituii, subiectul principal fa- vorit, datorita, probabil, facilitatii cercetarilor statistice. Penuria de’ rezultate este egalati doar de marea complicatie a metodelor si de prudentja pe care o cere folosirea lor. Trebuie S& fie deosebit de interesant pentru cercetiito— rif din domeniul gtiintelor politice si fact ample studii despre alegeri in care si nu se sufle nici un cuvint despre masinatiile parti- delor pentru objinerea voturilor sau despre vreo institutie politied... Si totugi acesta este cazul lui The Peoples'Choice (Alegerea elec- torala), prestigios studiu asupra alegerilor din 1940 tn districtul Erie (Ohio). Din aceasta carte afltim ci persoanele bogate, de religie protes: tanté gi care traiese in mediul rural inclind si-i voteze pe republicani ; cd aleg&torli de tip opus fi voteazé pe democrati, si aga mai de- parte. Prea putin aflém ins& despre dinamica politics a Statelor Unite. Ideea legitimizérii constituie una dintre conceptiile centrale ale gtiintei politicii, cu de- osebire in problemele acestei discipline legate «ie chestiunile de opinie si de ideologie. Cerce- t&rile asupra ,,opiniei politice* devin eu atit mai curioase cu cit se binuie ca politica elec- torald americana ar fi un gen de polities fara opinie — dacd ludm cuvintul ,opinie* cit de eit in serios — gi cit votul nu aré o semnificatic politieé de profunzime psihologicA dac&, de asemenea, ludm in serios expresia ,,semnif catie politici". Dar ,cercetiirile politice* nu sint capabile si pun& aceste probleme, fapt pentru care si consider aceste remarei déar ca simple Intrebari. Si cam ar putea fi ele altfel? Ar fi nevoie de o' cunoastere istoriea gi de un stil de reflectic psihologica, care nu sint insa acceptate de citre reprezentantii empirismu- lui abstract si, la drept vorbind, nici nu sint accesibile multora dintre practicfenti acestei seoli. Evenimentul cel mai de seam& din ultimele doud decenii este, firé indoiala, cel deal doilea razboi mondial. Obiectul studiilor noastre din ultimii zece ani este profund marcat de conse- cinjele istorice si psihologice ale acestuia, Gasese curios chiar ci nu am reusit ined si avem © operd definitiva asupra cauzelor 26. acestui r&zboi, desi ne straduim mereu, si cite- Odat& cu carecare succes, sd-i discernem specl- ficitatea istoricé gi sd-i acordim rolul de pivot al epocii in care trdim. In afara istorillor ofi- ciale ale acestui rizboi, cercetarile cele mai aprofundate facute asupra acestui conflict sint, pare-se, cele conduse, de-a lungul mai multor ani, de c&tre Samuel Stouffer in beneficiul armatei americane. Aceste studi demon: jreazi, cred, din plin cA cercetarea sociologica poate ‘avea 'o eficien}i administrativa fara a aborda in acelasi timp si problemele stiintei sociale. De aceea, aceste rezultate vor fi mai putin eficiente pentru cel care vrea sa afle cite ceva despre soldatul american In timpul razbo- jului — gi mai ales pentru cel care se intreaba cum a fost posibil si se cigtige atitea batalii cu oameni care aveau un ,moral atit de seézut ? Dar ca sa incerei si dai un raspuns la astfel de intrebari trebuie s& te indepartezi de cadrul si stilul metodei empiriste gi sd te lasi purtat pe {irimul inconsistent al _,,speculatiei*. ‘Lucrarea intr-un singur volum al lui Alfred Vagt History of Militarism (storia militarismu Tui) si admirabila tehnicé jurnalisticd folosita de S.L.A. Marshall pentru a se apropia de com- batanfi in lucrarea sa Men Under Fire (Sub focul tunurilor) mi se par mult mai solide si mai bogate decit toate cele patru volume ale 143 Stouffer. De eind noua scoala inceput sé intrepriad’ cereetari asupra stratifictirii, nu a aparut totusi nici o conceptie noua. De fapt, ea a preluat tex— tual concepjille fundamentale ale altor metode si le-a subtilizat fara sa le mai ,traduci*; de Obicei s-a folosit de vagi ,,indici“’ ai ,status-u- lui socioeconomic“. Spinoascle probleme ale ncongtiinte de clasi* si ale ,,falsei constiinte, fle raporturilor dintre conceptille asupra sta- tus-ului si cele asupra clasei, dificila acceptic dat&é de Weber conceptului de ,,clasd socialii#, o7 asemenea probleme nu au fost abordate de adepfii acestei scoli. Dealtfel, in mod regretabil din multe puncte de vedere,’ ci isi mentin pre- ferinjele pentru orasele mici ca esantioane, in ciuda faptului atit de evident efi asemenea stu- dii, puse cap la cap, nu vor putea aduce nici un element nou tn ce priveste structura de clasé, status gi putere la scaré nationala. In ce priveste transformarile ce modificd cercetirile asupra opiniel publice, Bernard Be- relson emite o afirmatie valabilé, dup& mine, pentru marea majoritate a cercetiirilor efec~ tuate In maniera abstract empirista : sAnalizate comparativ, aceste deosebiri Gntre cer- cetirlle de acum 25 de ani si cele din prezent) anunta © schimbare revolujionara in domentul cercetarilor opiniel publice ; acest domeniu a devenit tehnic, can- ttativ si atcoretic; el este sezmentat, particularizat, specializat si institutlonalizat, «modernizat- si «eru- pizat», pe seurt, a devenit o veritabila stiinta a com- portamentulul («behavioral science»), tipic americana, ‘Acum 29 de ani i chiar mai inainte, eminenti autori studiau cu remarcabili erudijie opinia publica In con- textul cercetirilor lor asupra naturii 31 mecanismelor de functionare a socletajil nu «tn sines, cl in termenit cuprinziitorl ai istoriel, teoriei si filozofiel, apot tsi scriau tratatele. Astazi echipe de lehnicient fac proiecte de cercetare pe teme precise 1 fac dari de seama asu- pra celor ce au descoperit, Acum 20 de ani, studiul opiniei publice se incadra In doctrinele savante. As- tazi el se incadreaza In cercetarea stiintifica" *, tm scurta incercare de pind acum de a carac- teriza studiile de factura abstract empirista nu am vrut si spun: ,,Acesti oameni nu studiazd problemele fundamentale care m& Intereseaz’ pe mine“ sau si mai mult : ,,Ei nu studiazi pro- blemele pe care majoritatea specialistilor in stiimtele sociale le considera ca fiind impor- tante“. Ceea ce am vrut si afirm este ci ei au * Ibid, p. 204—s05. 98 abordat problemele empirismului abstract si gicau formulat intrebarile si raspunsurile doar in limitele pe care atit de. ciudat le-au impus. epistemologiei lor arbitrare. Si imi cintdrese bine cuvintele cind spun : ei sint victimele inhibitiei metodologice. Iar rezultatul este ca studiile lor ingriimadese detallile {iri prea multé grija pen- tru forma ; si, intr-adevar, de cele mai multe cri nu poate fi vorba de alta forma decit cea data de zejari si legitori. Detaliile ins4, oricit de numeroase ar fi ele, nu ne pot convinge ci merit& si ne facem pireri despre ele. 2 Ca stil al stiintei sociale, empirismul abstract nu se caracterizeazii prin’ nicl un fel de teze ‘au teorli proprii. Nu se bazeaz& pe vreo con- ceptie noua asupra naturli socictiitii sau a omu- lui, pornind de la vreo realitate specified aces- tora. Este adevirat ca el se poate distinge dupa felui In care sint selectate de obicei problemele de studiu de citre adeptii sai si dupi maniera lor tipicd in care efectueazé acest studiu, Dar fri IndoialA cA aceste studi nu justificd faima de care se bucuré aceasti metoda de cercetare sociala, a ‘Totusi nu caracterul rezultatelor ei proprit reprezintaé baza adecvata de a judeca aceasta scoala. Ea este reconta ca scoala ; ca_metodé este nevoie si mai treact timpul ; ca stil de lu cru de-abia acum incepe si-si lirgeasci clmpul problematicti. Cea mai pregnanta, desi nu neaparat si cea mai importanta, dintre caracteristicile sale se refera la aparatul administrativ pus in mls- care, la tipurile de lucriitori intelectuali pe care’ I-a recrutat si format. Acest aparat a de~ venit gigantic si, dup& toate aparentele, tinde sk dobindeasea o si mai mare r&spindire si in- fluent&. Administratorul intelectual si tehni- cianul cereetiitor — dou’ categorii profesio- 99 nale de un gen nou — se afl& astazi_pe picior de egalitate cu profesorii si savanyli de tip traditional. Si totusi aceasté dezvoltare, chiar dae’ pro- mite si fie de o imensa important pentru universitatea viitorului, pentru traditia stu diilor umaniste si pentru calitaijile spirituale ce vor guverna miine viata universitara ame- rican&, ca nu constituie o baz suficienté pentru a judeca acest stil de cercetare sociala. Acéasti dezvoltare dep&seste cu mult ceea ce ar fi dispusi s4 admiti probabil multi dintre partizanil empirismului abstract in explicarea succesului si importantei stilului lor de cerce- tare. Dac nu altceva, ea oferd angajare profe- sional& unor tehnicieni semispecializati, intr-o masuré §i intr-o maniera nemaiintiInite pind acum; ca le oferi acestora cariere a caror securiiate este analoagdé cclor traditionale in mediile universitare, dar fara ale mai pre- tinde aceeasi calificare intelectuala. In sfirgit, acest stil de cercetare este acompaniat de un adevarat demiurg administrativ ce apas& asu- pra viitorului cercetarii. sociale, ca si asupra posibilei ei birocratiziri. Dar caracteristicile Intelectuale cele mai im- portante ale empirismului abstract pe care trebuie si le sesiztim constau in fllozofia stiin- fei preconizataé de reprezentantii sai, In modul in care o preconizeaza si felul in caré se slujese de ea. Tocmai aceasta filozofie se afla la baza cereetarilor lor, ca sia aparatului lor personal si administrativ. Sariicia rezultatelor acestor Studli ca si lipsa resimyitt a acestui aparat f5i afli principala lor justificare _ intelectual tocmai in aceasta ciudata filozofie a stiintel Este important si le fie tuturora foarte clar acest lucru, pentru a nu mai crede ca doctrinele filozofice nu au nimic comun cu un demers teoretic ce se prezinta atit de insistent ca fiind pur stiinfific. Este important, de asemenca, 400 pentru c& ingisi practicienit acestul stil par ignore existenta acestui fundament filozofi Oricine ii cunoaste isi poate usor da seama cA cei mai multi dintre ei sint domina{i de grija pentru statutul lor de oameni de stiint& ; mai presus de orice le place sa-sl proclame ade- ziunea lor la specificul sttinfelor naturii. Cind Giscuti_cu ei probleme’ filozofice pe care le pune stiinfa social, una din opiniile lor inva- riabile este aceea cA ci ,,reprezinta stiinfele naturii* sau, cel putin, ,,punctul de vedere“ al acestora. In’ discugii mai sofisticate sau. in prezenja surisului neincrezitor al vreunui fi- zician de prestigiu, imaginea despre ei insisi se reduce la calitatea de ,,oameni de stiinta pur si simplu 3, Practic, reprezentantii empirismului abstract par a fi preocupayi mai mult de filozofia stiin— {ei dectt de cereetarea sociala ea atare. Aga cum este efectiv dovedit, ei au Imbratisat filozofia tiingei, pe care o considera apoi a fi metoda ® Printr-o fericlta intimplare mi-a céizut In mina ur- mitorul exemplu, Discutind diterite aspects frlozofice, 3i in special vorbind despre natura fenomenelor ,!men~ tale*, ca si despre incidentele epistemologice ale pro- riuful sau punct de vedere in aceasta chestiune, George A. Lundberg remarca: ,,Data fiind imprecizia neestel definijit a

    You might also like