CAPITOLUL 8 FOLOSIREA ISTORIEI Stlinga socialé se ocupé cu probleme de bio- grafie si de istorie, ca si de Interterentele lor in cadrul structuriior sociale, Faptul cd toate trei — biografia, istoria, societatea — sint cos ordonatele unui studiu reusit despre om a con Stituit platforma prineipiald pe care am stat Cind am eriticat ecle eiteva scoli_contemporane de sociologie, ai ‘caror adepti_au. abandonat Problemele " timpulut hestru, printre’ care nc include ueuim 1 hecea a insesi ‘naturfi omuluf, nu pot fi formulate im mod corespunzitor, daei nu se tine constant seama de faptul cd istoria este nervul. stiineet Sociale ‘si dacd nu este recunoscut prineiphal dupa care trebuie perfectionata, in viltor o ps- hologie a omulut care sa fe fundamentata’ pe sociologie ‘si In coneordanta cu istoria. Dae este Tupt de istorie gi daca ii Tipseste simtul te torie'in abordaren_ problemolor de psinslogic, specialistul tn Stiinta sociala mu va putea: sa formuleze corespunzitor acele probleme. care treble si deving azi punctole de orfentare ale cerectiirilor sale. 1 Obositoarea dezbatere in jurul chestiunii dac istoria trebuie sau nu trebuie si fie con- siderati 0 stiiny& sociala nu este nici Impor- ay tanta si nici interesanté. Coneluzia depinde, in mod eit se poate de evident, de genul de istoriet side genul de specialigti in stiinta social des- pre care este vorba. Unii istorici sint doar com- Pilatorii unor presupuse fapte, pe care se feresc Ei le supuna ,,inverpretarii* ; ei se cantoneazi, deseori cu folds, in studierea unui fragment de Istorie gi par sf refuze situarea acestuia intr-o serie) mai largi de evenimente. Alfii isi pla- seazk cereetarea dincolo de istorie, pierzin- du-se, deseori cu succes, In viziuni’ ultraisto~ rice, prin care prezic fericirea sau apocalipsul. Desigur, istoria este odisciplina care implic& cercetarea detaliului, dar, in acelasi timp, ea invita pe specialist, in mu mai micA masura, sa-gi ldrgeasea vederile sale generale pentru ‘4 putea cuprinde marile evenimente eardinale ale evolutiei structurilor sociale. Cei mai multi dintre istoriel cautd s& ,auten- tifice faptele* care le sint necesare pentru a infelege evolutia istoricé a institutillor sociale si apol si interpreteze aceste fapte, de obicei prin intermediul naratiunilor. Mulfi istorici, de- altfel, nu ezité si Ja fa considerare, in. studiile lor, oricare sector al vietii sociale. Orizontul lor este deci cel al stiinjei sociale, desi, ca i alti cercetatori din stiinja social, ei pot $4 se sp clalizeze in istoria politic%, in istoria economica sau in istoria ideilor. Cind istoricli studiaz’ tipuri de institutii, ei tind si evidentieze schim- barile care au loc Intr-o anumiti perloada si si se ablind de la comparatii; pe de alta parte, in studierea acestor tipuri de institutii, munca a numerogi cercetatori a fost mai degraba com- paratisté deceit. istorica. Dar, desigur, aceasta este o simpla diferenté de accént si de ‘speciali- gare in cadrul unei sarcini comune. Numerosi istorici americani sint, in momen- tul de fata, puternic influentati dé concepiiile, problemele si metodele diferitelor stiinte so- Gisle. Aga Cum au aratat recent Barzun gi Graff, ,,specialistii in stiintele sociale 11 tot In- 21sdeamna pe istorici s&-yi modernizeze tehnicat, © deoarece ,,specialigtii in stiinfele sociale sini prea ocupati ca si poata Studia istoria™ si j.nu reeunose propriile lor materiale atunei” cind sint prezentate intr-o forma’ diferita” 1, In orice opera de istorie exista, desigur, mult mai multe probleme de metodi decit gi-ar putea imagina multi istorici. In prezent insd, Unii dintre ei se gindese nu atit la metoda, cit mai ales la epistemologie gi intr-o maniera care nu poate duce decit la 6 eurioasa evadare din realitatea istorica. Influenta pe care o au asupra istoricilor anumite genuri de ,,gtiinga sociala* este adesea dezastruoasé, dar inc& nu intr-atit de extinsd incit s-o discutim pe larg aici. Istoricul are ca principals sarcint si vegheze ja_rectitudinea consemnarli_faptelor umane, dar simplitatea unei asemenea alirmatii este adesea inselatoare. Istorieul reprezintii me- moria organizaté a umanitafii si aceasta me- morie, ca istorie scrisi, este de o maleabilitate prodigioas&. Wa se schimbii adesea, foarte serios, de lao generatie de istorici la alla. Tar aceasta se intimplé nu numai pentru ed o cercetare ul- terioara, mai aprofundati, descopera fapte ine- dite si noi documente. Ea’se schimb’ $i pentru cA se schimba insesi centrele de interes, ca si cadrul curent in care se face inregistrarea do- cumentului uman. Acestea sint criteriile ce per- mit 0 selectic in cadrul nenumératelor fapte care stau la dispozitia istoricului $i, in acelasi timp, permit interpretarile principale ale sem- nificatiei acestora. Istoricul nu poate evita ope- ratia de selectare a faptelor, chiar daeé incearcd s& probeze contrariul prin interpretiiri subtile si prudente. Nu _avem nevoie de imaginatia projectiv’ a lui George Orwell pentru a vedea cit de usor poate fi denaturatt istoria in pro- * Jacques Barzun sl Henry Graft, The Modern Re- searcher, New York, Harcourt, Brace, 1097, B. 22t. 216 cesul ef de continua reseriere, desi cartea sa 1984 a demonstrat aceasta in mod dramatic si, SA sper&im, i-a speriat bine pe unii dintre cole” gil nostri istorici. Toate aceste primejdii ale cercetirii istorice fac din ea una dintre cele mai teoretice disc: pline umaniste, astfel incit inconstienta imper- turbabilé a multora dintre istoriei devine cu atit mai impresionant&. Impresionanta, desigur, dar, mai degraba, si nelinistitoare. ' Imi dau seama cA au existat perioade In care perspec tivele erau rigide si neanalitice, cind istoricii puteau rémine inconstien{i in fata temelor ad- mise. Dar perioada in eare traim noi este altfel daca istoricii nu au o ,,teorie*, ei pot furniza materiale pentru serieréa istoriel, dar nu vor putea s-o sorie ef ingisi. El pot sf discute despre fapte, dar nu pot asigura consemnarea lor co- recta. Aceasta din urma sarcind pretinde sa acorzi o atenjie explicita la ceva ce reprezinta mult mai mult decit ,,faptele* insesi, Lucrarile Istoricilor pot fi considerate ca un imens dosar indispensabil orlediret gtiinte so- ciale. Cred ci aceasta optica este corecta si crea- toare. Ca disciplina, istoria este, citeodati, con- siderata de asemenea ca reprezentanté a intre- gli stiinte sociale, dar numai de catre citiva pumanisti“ ratacifi. Mai importanté insi decit aeeste doud opinii este ideca ci ficcare stiinta socialA sau, mai bine zis, orieare studiu bine gindit cere un orizont istorie al conceptiei si o amplé utilizare a documentatiei_ istorice. Aceasta idee simpli este tocmai conceptia pe care 0 apr eu. La inceput ar trebui poate si examindm o obiectie frecvent ridicati tmpotriva folosirii materialelor istorice de citre specialigtii in stiinta sociala. Se sustine cA asemenea mate- riale nu sint precise sau chiar nu sint suficient aurde cunoseute pentru a putea concura celelalte materiale, astazi disponibile, mai bine confir- mate si maiexacte. Aceasta obiectie se referd, bineinjeles, 1a o problema iritanta a cercetarii sociale, dar ea este valabil numai dac& se li- miteazé genurile de informatie admise. Or, asa cum am mai aritat, nu restricliile impuse de Vreo metoda rigid’, ci exigen{ele problemei aflate in studiu au retinut Gi trebuiau si re- (ind) atentia principal a sociologului clasic. Dealtfel, obiectia are un sens doar in cazul anu. jnitor probleme si poate Ti, de fapt, foarte usor risturnat’: pentru multe probleme putem ob- fine informatii adeevate numai asupra trecutu- Tui. Cind este vorba de a masura certitudinea informaliilor ce privese Uecutul sia celor re feritoare la prevent, trebule si tinem seama de anumite fapte contemporane : secretul ofic si privat, exten i fnformare a publicului (publ : dar, aceast’ obiectie este doar o altti versiune a inhibitiei metodologice si adesoa o irasitura ideologici agnosticismului, proprie pasivi politice. 2 © important mai mare dectt gradul in care Istoriell sint specialist! in sllinja social sau de- cit modul In care’ trebute sa se comporte eo prezinta' problema controversata daci stiinjele Sociale sint sau nu, ele inseig discipline isto- Nice. Pentru a-si Ihdeplini sareinile sau chiar penirua le gasi_ formuliri corespunziitoare, Specialigtii. gtiinjelor sociale trebuie sa flo” seasci materiaiele Istoriel, Dact nu se aditte fineipial 0 teorle tansistoried agupra naturli Sstoriel, sau ca omul in socictate este o entitate neistorica, nu exist suing social despre care Si se poald spune cll ar transcende Istoria. Orice \scciologie care ii merita. Intr-adevar numele sau, dupS excelenta feereare de a leste ,sociologie _ istorica* ‘formula a lui Paul Sweezy, 0 2a NB NE serie ,,prezentul ca istorie®. Bxisii citeva cauze ale acestei relatii intime dintre istorie gi socio- logie. 1) Pentru a formula ceca co este de expticat, noi_avem nevoie de un context mai larg, care poate aparea doar prin cunoagterea diversitatii istorice a societiitif umane. Faptul ef 0 anume problema (de pilda, relatiile dintre formele de nafionalism si tipurile de militarism) primeste rispunsuri diferite, In functie de societati si perioade, inseamna ci problema insaisi trebuie adesea si fie reformulais. Diversitatea pe care ne-o ofera istoria ne este necesaré chiar pentru a formula corect problemele sociologice si mult mal putin pentru a putea rispunde la cle. Raspunsurile si explicatiile pe care le putem da au adesea, daci nu intotdeauna, o forma com- parativa. Comparatiile ne permit si injelegem care sint condititie eaentlalea ceca ce! incereadm si intelegém, mndiferent cX este vorba de dife- ritele forme ‘de selavie, de trasiturile specifics ale criminalitati, de tipurite de familie, de co— munftifi rurale sau ferme colective. Trebuie si ohservam ces ce ne interescaal, ine SOnteRte foarte variate, cict aléfel ne vom limita lao deseriére plat. Pentru a depisi o asemenea limitare, trebuie sX studiem gama strueturilor sociale ‘disponi- bile, atit cele istorice cit si cele prezente. Dacd vom face abstractie de aceasti gama, care nu inglobeaz, desigur, totalitatea cazurilor exis- tente, enunjurile noastre nu vor avea rigoarea empitick corespunziitoare. In acest caz, regula- it&lile sau relatiile care se pot intilni printre diferitele trastituri ale societayil nu vor mai pu- tea fi distinse clar. Pe scurt, tipurile istorice joac’ un rol foarte important’in studiul nostru $i explicatiile noastre nu pot face abstractic de existenta lor. A elimina din cercetirile noastre aceasti documentatie —— antecedentele omului, actele sale si devenirea lui — ar fi ea si cum am 219pretinde si studiem procesul de nastere, dar ig- horind perioada de sarcina. ‘Daca ne limitém la o singura natiune, intr-o singura societate contemporan’ (de obicei oc- Gidentala), nu ne putem astepta s& descoperim multe diferente realmente fundamentale intre tipurile umane si Intre Institutiile sociale. Ade~ War general care semnific’ pentru munca in Stiinta soclalé un Iueru foarte precis : dac& ope~ ram 0 sectiune sincronica Intr-o societate data, humitorii comuni de credinta, de valoare, de forma institutionald riseé si devind atit de nu- merosi Incit, oricit de minutios si de precis ar fi studiul néstru, noi vom fi incapabili sa dis~ cernem diferentele semnificative dintre oameni Si dintre institutii in acest moment gi In aceasta Societate. De fapt, studiile sincronice, riguros \localizate, presupun sau implica o omogenitate \eare; dack este-reala, trebuie neapirat sa fie ‘considerata o problema. O problema care nu poate fi redus&, aga cum se intimpla atit de des {n practica netuald a cereetirii, la o problema procecirii de esantionare. Ea nu poate fi for- ynulata ca problem& dach ¢ incadrata In limi- tele une singure unit&ti de timp si ale unei sin= gure unitati de loc. Societiijile diferi in ceea ce priveste ampli- riatiel fenomenelor specifice din ca~ drul lor si, intr-un mod mai gencral, In ceea ce priveste omogenitatea sociala. Aga cum a re~ mareat Morris Ginsbere, dacd ceea ce studiem wprezinté suficionte variatii individuale tn ca- Grul_aceleiagi societAti sau al accleiasi perioade de timp, este eventual posibil s& se stabileascA raporturi reale fara a fi nevoie s4 ne aventuram in ofora acelei societati sau a acele; perioades * Acest Iucru este adesea adevarat, dar de obicei nu prezinta © asemenea siguranta incit si pu- tem conta pe cl; pentru a sti dacd acest lueru = Morris Ginsberg, Essays tn Soctology and Sociat Phiiosophy, vol. The Landes, Heinemant, 1956, p. 39. 220 este adevirat sau nu trebuie adesea sé ne con- cepem studiile sub forma unor comparatii intre structuri sociale. Or, daca vrem sa facem acest jucru intr-un mod adecvat, este necesar 88 1 in considerare Insisi varietatea pe care ne-o oferd istoria. Problema omogenitatii sociale (aga Suh apace ea Se enbetee modern demas sau, tot atit de bine, fn societatea traditionala) nu ‘poate fi nici m&car pusd In mod corect si cu atit_mai putin rezolvata in mod corespunzator dac& nu vom examina comparativ multitudinea societitilor contemporane 41 istorice. Sensul unor teme-cheie din stiinta politica, cum ar fi, de exemplu, cea_a_,,publicului* si cca a ,opinies publics, nit poate ff Tamurit fara @ astfél de munea. Dac& nu vom Jargi aria stu- diului nostru, vom risea si obtinem niste rezul- tate pe cit de superficiale, pe atit de eronate. Nu-mi inchipui, de exemplu, ci cineva ar fi dispus s& resping’i afirmatia ¢4 indiferenta po- liticé este un fapt major al scenei politice con- temporane in societ&file occidentale. Si totust in studiile cu privire la ,,psihologia’ politic a alegatorilor“, studii care Au un caracter decla- rat necomparatist si neistoric, vom eauta za- darnic la rubrica ,alegatori*—'sau ,oameni po- litici* — o clasificare care sa tind realmente seama de aceasta indiferenta. De fapt, ideca de indiferenta politicd, cu intreaga ei specificitate istoricd, si cu atit mai putin semnifieatia ei nu vor pufea fi formulate tm contextul uzual al acestor studii asupra votarii, Una e si vorbesti despre ,,indiferenta poli- tictA Yuranitor din. lumen. ‘preindustrialk 3? alta si te referi la ,,indiferenta politica® a omu- lui in societatea dé mas&i contemporana. In primul rind, importanja institutiflor _ politice pentru condifiile de viajé si modul de viata res- pectiv este mult diferitd in cadrul celor doua tipuri de societate. $i, in al doilea rind, posibili- taflle formale ale angajaril politice nu sint niet ele aceleasi. $i, in sfirsit, acea speranta de im- 2211B. n plicare politica pe care a generat-o intreaga Gvolujie. a-demvcratiei burgheze in perloada moderna ‘a Istoriel occidentului nu a existat intotdeatina in lumea industriali. Pentru a in- felege ,,indiferenta politica", pentru ao ex- plica, pentru a sesiza semnificajia ei In societa— {fle moderne, este necesar si examinam dife- ritele tipuri| de | indiferenfa i conditiile indiferenei si pentru a face aceasta trebule si examinim documentatla comparativa si docu- mentatia istorict tice ‘sau pe termen foarte scurt asupra unor medii restrinse. Nici nu ne-am putea astepta Ia altceva, deoarece devenim mai usor congtienti de marile strueturi atunci cind ele se schimba si putem deveni constienti de asemenea sehim- bari numai atunei ¢ind ne lirgim unghiul de vedere si imbraitigim o durata istoricd potri- vité. Pentru a infelege cum interactioneazé me- diile restrinse cu ‘structurile mai largi 31 pentru a intelege cauzele mai generale care actioneazi in aceste medil restrinse, este deci necesar si lucram cu materiale istorice. Pentru a vedea structura, in toate sensurile acestul termen cen- tral, si pentru a formula in mod just conflic tele sociale si necazurile individuale din me- diile restrinse, trebuie s& recunoastem si si practicam stiinjele sociale ca diseipline istorice. Orientarea istorica nu numai cd sporeste gan— sele de cunoastere a unei siructuri, dar, pur $i simplu, nu vom putea spera si infelegem nici macar 0 singura Societate, chiar si in mod sta tic, fara a ne folosi de materiale istorice. Imagi- nea orictirei societ&{i este o imagine specifie 15 toried. Ceea ce Marx a numit ,,prineipiul spe- cificiti{ii istorice* indied, in primul rind, un reper : orice societate data trebuic_s& fie_inye leasi in funclie de perioads-specificl tn_care s ff. Orieum s-ar defini jeologiile, tipurile tipurile de femei care predomina intr-o perioad& dat& formeaza un model unic. Aceasta nu vrea s& insemne, desigur, ci un astfel de tip istoric nu poate fi comparat cu allele si, bineinteles, nici e& modelul ar putea fi surprins doar pe calea intuifiei. Dimpotriva, si aceasta este cea de-a doua semnificatie a principiului, in cadrul aces tui tip istorie diversele mecanisme ale transfor- mé&rii se intersecteazii intr-un mod specific. Aceste mecanisme, pe care Karl Mannheim, ur- mindu-l pe John Stuart Mill, le numeste princi- pia media, Sint insesi mecanismele pe care In— eared sf le degajeze specialistul in stiinta so- ciala preocupat de structura sociala. Primii teoreticieni sociali au incercat s& for- muleze legi imuabile ale societitii, legi valabile pentru toate societitile, asa cum abstractiile fi- zicii au dus la legi care amputeaza bogéitia cali- tativa a ,maturii®. Nu exist&, cred, nici o ,lege% formulata de vreun specialist in ‘stiinta sociala care Sa fie transistoricA si care nu trebuie s& fie infeleas’ ca expresia unei structuri specifice dintr-o anumit& perioadd. Alte ,,legi« se dove-, dese a fi doar niste abstractii goale ori nigte tautologli foarte confuze. Singura semnificajie a ,legilor sociale“ sau chiar a ,,legitatilor so- ciale* consta in acele ,principia media* pe care le putem descoperi sau, dacd vreti, chiar con- strui pentru o structuré sociala din eadrul unei perioade istorice specifice. Nu cunoastem nici un principiu universal al transforméarii isto- rice; mecanismele transformérii, pe care le cuncastem noi, variazd odat& cu structura so- cial pe care 6 examiniim. Cici transformarea istoricd este o transformare a structurilor so- ciale si o transformare a raporturilor dintre ele. mentele lor componente. Aga cum exist o di versitate a structurilor sociale, tot asa exist si © diversitate a principiilor torice. 3) Faptul_c&_cunoasterea istoriei_unei soc Ali este, adesea, Indispensabila pentru_a-o pu: a BS Wete_— In Orientul Mijlociu, z “Africa, In studiul ,,propriel sale qari“, el a facut ‘desea contraband’ eu istorla; cunoasterea istoriei este Incorporati in insesi conceptiile cu care lucreazi. Cind el isi largeste cimpul vizual, Sind compara, el isi da mai bine seama ca elo mentul istorie este Intrinsee pentru ceea ce vrea \shinteleaga, si nu numa un ,,fundal general", In timpul’ nostra, problemele socletatilor oc cidentale sint, in mod inevitabil, niste probleme mondiale. Este, probabil, o caracteristiea hoti- ritoare a_perioadel noastre ea, pentru prima data, diferitele universuri sociale existente se Influenteazd. Unele pe altele in mod evident, \profund si rapid. Analiza perioadei noastre tre. buie si fie o examinare comparativa a acestor universurl sia interactiunilor lor. Probabil acesta este motivul pentru care domeniile exo- tice de altadata ale antropologulul au devenit In prezent ,{irlle subdezvoltate, pe care eco- nomistit si Nu mai putin polltologit si sociologit je includ In mod regulat printre obiectele lor de studiu, Tati de ceo parte din cea mai bund Soclologie practicatti in prezent o constitule cer cetirile asupra zonelor si regiunilor Tumi. Studiul comparativ si studiul istoric | sint foarte sirins legate Intre ele. Nu veti putéa in- \elege economia politica a jarilor subdezvoltate, a tarilor comuniste si a {arilor capitaliste, aga cum existi ele in lumea contemporans, prin comparatii plate $i atemporale. Trebuie si lr gim perspectiva temporala a analizei noastre Pentru a injelege sia explica faptele compa- rate, asa cum se prezintd ele azi, sub ochil nos— tri, trebuie 8 cunoastem fazele Istorice, precum si ‘cauzele istorice ale réminerii in urma ale Giferitelor ritmuri si diferitelor directii. Trebuie sa afldm, de pilda, de ce coloniile fondate de 224 gccidentali in America de Nord, in secolul al XVi-lea, si in Australia, in secolul al XVII-lea, au devenit, in cele din’ urma, societati capita- liste industriale Infloritoare, pe cind cele din India, din America Latina si din Africa au ra- mas paupere, rurale si subdezvoltate pind in plin secol al XX-lea. ‘Astfel, punctul de vedere istoric duce la stu~ diul comparativ al societiitilor : nu poti injelege sau explica fazele principale prin care a trecut oricare natiune occidental’ moderna sau forma pe eare o are in prezont doar In functie de pro- pria ei istoric nationalé. $i nu vreau s& spun doar cA in cursul istoriel ea a fost in interac~ tiune cu dezvoltarea altor societati ; inteleg mai mult, si anume cA mintea noastra nu poate nici macar formula problemele istorice si sociologice ale acestei structuri sociale particulare fara a le injelege prin opozitie si prin comparatie cu alte socletati. 4) Chiar dack munca noastri nu este explicit compatativa, chiar daca studiem o arte Timitata Sunei structuri sociale nationale, avem nevoie Ge documente istorice. Doar printraun act de Sustractizare care vicienteazd inulil realitates social putem incerea s& nghetiim un moment Ingust ca un tAis de briel, Putem, desigur, con strui asifel de Imagini statice, inguste sau chiar panoramice, dar nu putem Inchela munea noas- Reva astiel de conatructii, Stiind ca cca ce studiem este supus schimbavity trebule 84 ne tne trebim, tned la cel mai elementar nivel de- Scripty, care sinttendintele dominante ? Or, penbry a sdopunde 1a aceasta tntrebare trebuic PFstabiitm cel ulin de la ce" sl ,opre ce% Stabilirea tendiniel se poate face pentru o perfoadi foarte scurté sau pentru o intreag’ Spock's aceasta, depinde, desigur, de seopul pe care il urmarim, Dar, de obicel, la. orice sears factam, ‘se simte nevola de-a stabil tendintele Be penioade de timp marl, Cunoasterea tendin= 225} felor de Jungi durata este necesara chiar si nu- mai pentru a depisi provincialismul istoric, ba— ee ec ese ee ene encanta ae Daca vrem sa intelegem schimbarile dinamice dintr-o siruetur& soclalé contemporana, trebuie s& inceretim sti discernem evolut: pe termen Jung gi, in functie de ea, sa ne intrebam: ce mecanism a facut s& apardi aceste tendinte gi si se modifice structura aceste} societiti? Pu nind asemenea probleme, importanta tendin— telor devine cructali, clici este vorba de o tran— zitie istoricA de la o epoca la alté epoca si de ceea ce se poate numi structura unel epoci. Specialistul in stiinfa social vrea sa inje- leagi natura epocil prezente, si-i schijeze struc tura si s% distingii principalele forte care actio- neazii in cadrul ei. Fiecare epoeii, atunci eind este corect definita, constitule ,un ‘cimp de stu- diu inteligibil® care evidentiazA un mecanism propriu de faurire a istorici. De exemplu, rolul elitelor puterii in faurirea istoriei variazi dupa gradul de centralizare a mijloacelor institutt nale de decizie. Nofiunea de structura si de dinamic& a ,,pe- rloadei moderne si trasiturile unice si esen— {iale care fi sint propril sint fundamentale pen- tru stiintele sociale, desi, adesea, ignorate. Po- litologii studiazt statul| modern : economistli — capitalismul modern. Sociologii, in special in @ialogul pe care i] angajeazi cu marxismul, pun multe dintre problemele lor in functie de’ ,,ca— racteristicile timpurilor moderne, iar _antropo- logii folosese sensibilitatea lor fati de lumea modern’ in examinarea societa{ilor care nu cu- nose scrisul. Majoritatea marilor probleme cla— sice ale stiintel sociale moderne (acelea ale sti- infelor politice si economiei ca si cele ale socio- logiei) au fost, de fapt, legate de o interpretare istoric’ carecum specifica : interpretarea ascen- siunii, a componentelor, a formei societStilor 226 industriale urbane ale Occidentului modern, de obicei in opozitie cu epoca feudala. Multe dintre conceptele folosite cel mai cu- rent in stiinta sociala sint legate de trecerea is toried. de la comunitatea rurala a feudale la societatea urban’ a epocli moderne pstatus* si ,jcontract* la Maine; ,,comunitate* asi La Si wsocietateé la Tonnies ; ,,status si, Weber ; cele trei stari® 1d Saint-Simon ; mix litar® si”,,industrial® la Spencer; ,,circulayia clitelor 1 Pareto 5 priniare si se- cundare® la Cooley’; “smecanic# $i ,orgamic® 1a Durkheim ;) j,folk® "sf" yurban“ “1d” Redfield + nconsfinyit® sf secular 1aBecker ; ,,societate de negociere’ gi ,,statul-garnizoana” la Lasswell J Ntoate aceste’ concepte, indiferent de gradul lor de folosire, sint concepte profund tnrada. Cinate istoric. Chiar cei care cred ci se tin de- Sparte de istorie deavaluie, prin felul in care Tolosese acesti termeni, o anumili cunoastere a tendinjelor istorice $i chiar © injelegere a perioadei. 5 Interesul tiple al specialistului in stiinta so- cial pentru ,tendinte* trebuie tnteles tocma’ in funetie de aceasta atenjie acordata formel dinamicii ,,perioade! moderne, ca si naturli crizelor acesteia, Studiul tendinjelor éste 0 in— cercare de a trece dincolo de fapte si de a le Sistematiza pentru ca ele si aibi un sens. Th Aceste. cercelari, noi incercim, —adesea, s_ne concentrim asupra fiecirei tendinte, merging putin mai departe decit stadiul tn care se afl €a, si, ceea ce este mai important, ne striduim Ba’ vedem dintr-o dati toate tendinjele ca pe nite elemente fn miscare ale structurli totale & acestel_perioade. Este, desigur, mai usor sub Faportul efortulul intelectual (i mai recoman- dabil din punct de vedere politic) de a desprinde o singura tendinta odata, lxsindu-le pe celelalte dispersate, aga cum au’ fost, decit sa se fact efortul dea le vedea pe toate deodata. In ochit unui autor empirist care serie mici eseurl echi- 227Lbrate intii despre una, apoi despre alta, orice Incercare de a ,,vedea intregul* pare adesea o exagerare extremista«, Incercarea de ,,a vedea intregul* implica, de. sigur, numeroase’ pericole intelectuale. Mai inti 4 ceea ce unuia ii apare ca intreg este vazut de altul doar ca o parte, $1 uneori, in lipsa unei vi- ziuni sinoptice, Incercarea este covirsita de ne- Vvoia de descriere, Incercarea poate fi mareat& $i de pareri preconcepute, dar nu ered cé in mai mare m&sura decit alegerea unui anumit de- taliu analizabil, luat independent de orice idee @ unui intreg, pentru cA acoastd selectie este in mod necesar arbitrars, In lucrarile cu orien- tare istorica existd, de asemenea, riseul de a confunda ,,prezicerea” cu_,deserierea, Acestea doua nu pot fi totusi strict separate $i ele nu sint singurele modalitati de a privi tendinjele. Putem, de pildi, examina tendinjele incercind sd rdspundem la intrebarea ,incotro mergem 7", si tocmai aceasta Incearci adesea si fach specia~ ligtii In stiinja socialé. Procedind astfel, incer cim s& Studiem istoria si nu si ne refugiem in ea; sii releviim tendinjele contemporane fara a face ,,jurnalistica“ ; si cintirim viitorul aces- tor tendinje fri a cidea in profetism, Toate acestea nu sint simplu de realizat. Trebuie si he amintim mereu ei lucrim efectiv cu ma- teriale istorice ; ca cle se schimba foarte rapid : cA exist si contratendinle. Si trebuie si sta- bilim neincetat un echilibru’intre caracterul imediat al seeventei extrem de Inguste a pre- zentului si generalitatea de care avem nevoie pentru a dezvalui semnificatia tendintelor pro- ‘prii perioadei ca intreg. Dar, inainte de toate, Specialistul in. stiinga seciald Inceared si pri- veasca laolaltA diferite tendinje majore, si le surprinda In mod structural, si nu ca nigte in timplri intr-un mozaic de medii a caror insu- mare nu aduce nimie nou, de fapt absolut ni- mic. Acesta este obiectivul care fi confer stu- diului tendintelor relevanta necesari pentru 228 infelegerea unei perioade gi care impune folo- sirea din plin si cu pricepere a materialelor istorii. a Existd o ,folosire a istoriei, destul de frec- venti in stlinya sociala actuala, care este, de fapt, mai mult un ritual decit o utilizare reala Ain in vedere acele stupide divagatil indiinite sub forma de .schitare a fundalulut istoric* cu care Sint adesed prefajate studiile despre socictatea contemporani, ca 31 procedeul ad ioc al ,expli- eatier istoriee*. Aeoste oxplicajii, care Se ba. Zenza pe irecutul unei singure societayi, sind fareor! corespunaiitoare. In legiturd eu le tree huie si relevam trei aspecte. i In primul rind, este necosar sd recunoastem, ca, adesea, trebuie si studiem_istoria_pentru a he_elibera deen, Vreau sd spun prin aceasta c& ceea ce este deseori privit ca o explicatie istorica ar trebui mai bine sa fie inelus ea © parte in formularea a ceea ce trebuie explicat. In loc de a pexplica ceva cao ,ramagita a tre- cutuluis, ar trebul sd ne intrebam de cea persistat 7. Vom constata, de regula, ea ris~ Punsul difera in functie de fazele prin care a Treeut objectul studiului nostru; thebuie apoi sh incercim sa descoperim rolul pe care “I-a avut fecare dintre aceste faze si cum gi de ce sua trecut la o noua taza. ind,cind_este_vorba_despre_o. sodietite contemporand, cred _¢& este"bine sa. tincepem a_explica trdsdturile ef contem- porané prin prisma functieci lor contemporane. Cucalte cuvinte, sa le localiziim in aceasta so- cictate, si Je vedem ca elemente componente Ale ef si chiar ca urmiiri ale altor trasaturl ale ei. Chiar si numai pentru a le defini, pentru fle delimita in mod clar, pentru a izdla com— ponentele lor, este mai bite st incopem cu o Sectiune mai mult sau mai putin ingusta, dar totusi in mod necesar istorica. 229In lucrairile lor asupra problemelor adultului, unii neofreudieni, in special Karen Horney, pat’ SA foloseasc& 0 serie de proceduri similare. Se merge la cauzele genctice, biografice numa dupa ce au fost epuizate Structura si trasatu- rile actuale ale personajului. $i, desigur, 0 dis- puta clasicd pe aceasté tema a avut Ice intre coala de antropologie istoric’ si geoala functio- nalisti de antropologic. Una. dintre cauzele acestei dispute o constituie, dupa parerea mea, faptul ci, foarte adesea, ,,explicatiile istorice® alunee% In ideologiile de "tip conservator : in- stitutiile au avut nevoie de mult timp pentru @ se dezvolta si, In conseein{a, ele nu trebuie bruseate. O alt@ cauzdi o constituie faptul 4, adeseori, congtiinta istorieé devine izvorul unei speci de ideologie radicala : institutiile sint la urma urmelor tranzitorii ; in conseeifa, aceste institutii particulare nu’sint vesnice sau. ,,fi resti* pentru.om si ele se vor sechimba. Ambele sonceptll se bazeazéi pe un fel de determinism au chiar (fatalism istoric, care poate duce cu ugurinjé Ia o atitudine de indiferenja si la o conceptie eronati asupra modului veal sau po- sibil de flurire a . Nu vreau, desigur, i infibus acel sim al istoriei pe care m-am striduit mult si mi-l formez, nici nu vreau simi sprijin metodele mele de explicatie pe acceptiile conservatoare sau radicale date no- {iunii de destin istoric, Pentru mine ,,destinulé nu este o categorie Istoric’i: universala, aga cum voi explica, dealtfel, mal tirziu. A treia observatie pe care vreau s-0 fac are un conjinut si mai controversat, dar dacd ea este adeviirat&é are o importants considera- bila: cred c& perioadele si societatile difera dupa cum infelegerea lor presupune sau nu pre- supune referirea directé la ,factori istoriei*. Natura istoricé a unel societ&{i date, intr-o pe- ioada data, poate fi de aga fel incit ,,trecutul 230 istorie sa fie dos injelegerea ci. Este, desigur, foarte clar ci pentru a injelege © socictate cu un ritm lent de evolutie, de se- cole prizoniera a unui ciclu de pauperitate, tra ditic, boald, ignoranta, trebuie examinate sub- stratul istorie gi mecanismele istorice persis— tente, care o leagé de drama propriei sale is: tori. xplicarea acestui ciclu, ca gi a mecanis. melor fiecdreia din fazele lui, impune o ana- liz& istorici foarte penetrantii. Ceea ce trebuie explicat in primul rind este mecanismul cielu- Jui complet. Dar nici Statele Unite, nici ,arile Buropei de nord-vest, nici Australia nu sint, in situatia lor etualai, prizoniercle vreunui ciclu de fier al istoriei’ Acest gen de ciclu, ca gi in lumea de- serticé a lui Ibn Haldun 4, nu le inlantuie. Toate inceredrile de a le intelege intr-o asemenea perspectiva au esuat si tind, de fapt, s& devind un _nonsens_ transistoric. Pe scurt, relevanfa istoricd este ea insdsi su- pusa principiului specificitati! istorice. Desigur, Se poate spune despre ,,orice“ c& ,,provine din trecut®; tocmai sensul expresiel j,provine din trecut face obiectul discutiei. Apar lucruri noi pe lume, si se poate spune deci cd ,,istoria se repeti* si ,mu se repet&“; totul depinde de structura socialA si de perioada a cdrei istorie © studiem 4, 3 Veri Muhsin Mahdi, [bn Khaldoun's Philosophy of History. Londra, George Alien and Unwin, 1987, st Historical mesays, Londra, Macmilian, 1997, care con- {ne Interesantul comentariu al Tul H. Fe revor-Fo- pe asupra lut. YT Vroau si citez, tn sprijinul acestet tdel, excetents lucrare a Tu] Walter Galenson acupra tipurtlor de is torie a miscarli muncitoresti : ,Din cullivarea, vechiw lui ‘substrat se vor obfine prea. pujine lucrurt in ab: senja unct docummentatil importante nol. Dar aceasta hu este singuea justificare a faptulul cA trebuie sane concenlrain avenfia asupra eyenimentelor mat recente. ‘Miscarea muncitoreasca contemporana difera ‘nu nu- mal cantitatly, cis) calitatiy de cea de acum 39 de ant. Yhainte de anil °30, ea era tule mal sectara ; decl= 21 r indirect relevant pentruDack se admite ci acest principiu sociologic este aplicabil Statelor Unite de azi, ca socicta- tea _noastra tréieste o perioada pentru care e: plicafiile istorice sint mai putin relevante dec pentru multe alte societ%{i si perioade, se vor putea Infelege probabil mai bine citeva trasti- turi importante ale stiinfei sociale americane : 1) de ce numerosi specialisti in stiinta socialé care nu se ccupA dectt de societiitile contem- porane occidentale sau exclusiv de Statele Unite considera cA studiul istorie nu are nici un. fel de insemnatate pentru lucrarile lor; 2) de ce unii istorici vorbese astiizi, uncori chiar cu prea multi ugurinii, dupa pirerea mea, de: pre o istorie stiintifics, incercind s& foloseasca in lucrarile lor tehnici pronuntat formaliste si chiar In mod explicit anistorice ; 3) de ce alti istorici, mai ales in suplimentele duminieale ale revistelor, ne dau impresia cA istoria ar fi o palavragealé a cérei functie o reprezintA con- Fectionarea de mituri asupra treeutului in sco- puri ideologice curente, fie ele liberale, fie con- servatoare. Trecutul Statelor Unite este intr-a- devar un izvor de imagini fericite ; si, dacé am dreptate in ce priveste platitudinea de azi a unei mari parti a istoriei, insusi acest fapt fa- ciliteazi in mare parte Utilizarea istoriel In scopuri ideologice. Zille el nu constituiay un factor economic de anve Eura le refereatt mal mult In probleme interne de Mick Smporiania decit 1a politica, nafionala (Walte Galonson, ‘Refisetions om the Wriling of Labour Ht form, io Industrial and Labour Rotations iewiew, oc tombrie 1997). In ce priveste_antropologia, polemica dintre explicatiile “.fumetionale” si expiteatiiie sto Hice" este de mult fimp la ordinea silel, De tapi, cel Mai desea. antropologit, sint functionalist -pentra ca Giinu sti ime despre istoria \.culturilor pe care le Cxamineaza, Ei trebule sa explive prezentul prin. pr fdcind apel ia interrelatiiie semnificative aint diversele caractoristict comtemporana ule nel socle- tail. Vezi asupra acestul punct recentul articot sl Tul Etnest Getiner, Time ana Theory in Soctal Anthropo- logy, in Mind, apritie 1958. 292 Importanta muncii istorice pentru sareinile promisiunile stiinjei sociale nu se reduce, desigur, la ,explicatiile istorice* ale acestui ptip american al structurit sociale. Dealtiel, Mnportanja relativa a explicatiei istoriee este ea insigi o idee istorica, care trebuic si fie dezbatuta si verificata pe terenul istoriei. Chiar Si pentru acest tip de societate contemporana, irelevanja istoriei poate fi ugor dusi prea de” parte, Numai comparatismul ne poate face con— Stienti de absenta anumitor etape istorice din— tr-o societate, ceea ce este adesea esenjial pen tru injelegerea formei actuale a acestei socie— tai. Absenja unei epoci feudale este o conditic esentiald a numeroase trdsdturi ale societatii fmericane, printre care natura elitelor el si ex- frema fluiditate a status-ului, adeseori identi- fieata cu o ipsa a structurii de clas si cu o nlipsa a. congtiinjei de clasé“. Specialistii in Stiinta sociala pot si neerce — de fapt mulyi o $i fac — sa se eschiveze in faja istoriel prin In- fermedial unui formalism al’ conceptului si al tehnicii, Dar insesiaceste tentative it obligt Sa emiti in privinta naturii istoriel si a socie~ tatii ipoteze gresite gi sterile. Aceasta eschi Vare in fata istoriei — imi cintarese bie cuvin- tele — face imposibild intelegerea exacté a majoritatii tristiturilor contemporane ale aces- tei societa{i particulare, cu o structura istoricd pe care nu putem spera s-o Infelegem dacé nu he lisim orientali de principiul sociological specificitatii istorice. 4 Problemele de psihologie social si istoric& Sint, in multe privinte, printre cele mai deru- tante pe care Je putem studia in zilele noastre ‘Toemai in aceasta zona asistim la o captivanta confluent a principalelor tradiffi intelectuale ale timpului nostru, in mod particular cele ale civilizatiel occidentale. Aici natura naturii mane, imaginea generici despre om, moste- 203de la iluminism, este pus azi_ in dise cnsiunea guvernolor tolalitare, relativismul ctnogratic, déseoperirea unui mare potential de rafionalltate a Hinjel umane si insdqi rapidita tea eu care birbulit i femelle pot £ transfor mati de. istorie ‘Am Viigut ell biografiile blirbajilor si femei- lor, Uipurile de indiviat diferiti i care se trans forma unii $1 alti mu pot fi tnjelese. far apela la structurile istorice ta intecional cirore |, Sint ‘organizate medille viewll lor de fiecare 21. ‘Transformlrile istorice sin semnificative | nu numal pentru medurile de vinia individuale, ct i penttu Insist natura fiingel umane, pentru li Tnitele sf postbiltitile el. Ca unitate de ilurire | | Istorter, Statul-natiune dinamic este in acelagi |'timp unitatea in sinul carela. se constitule di- versitatea de birbaji si femei, se face seleciia Jor, sint emancipalt sat reprimati; ea este unl tateu. in ‘care se formeasi omul, “Aceasta este una din causele pentru care luptele dintre na- tiuni si dintre blocurt de matiunt sint, de ase- mened, sf lupte im legaturd cu tipurile de tine umane care pind la “urma vor predomina ta Grientul Mijlociu, in India, in China, in Sta tele Unite ; lat de ce cullura $i politica sint astizi atit Ue strtns legate Intre ele si de ce se Simte aut de mult nevola de imaginatie socio. logiea $1 pentru ce o cautim alita, Cael mu pam tem sa Injelegem corectjomul« dacd il consi- deram o fapturd biologied izolata, un mainunchi Ge reflexe saul un grup de instincts, un selmp Inteligibil sau un sistem In sine si despré sine, Onlee! ar mal ‘putea tt el, omul este un “agent storie gi social care nu poate fi injeles dectt ihtr-o relatfe steinsa gf comploxé cu structurile sociale gi istorice. ¥ a ey ee Desigur, diseutfile in leg’turd cu raporturile dintre pathologie sf _,gtlingele sociale" stint Ined departe dea se siivyi. Multe dintre argu- mentirl au fost nigte tentative formale de a integra o diversitate de idel despre individ st aaa despre ,grup*, Fara indoiala, ele sint intotdea~ Una, tn Vreun Iel, folositoare cuiva; din Lericire, in incercarea noastra de a delimita aici aria de cuprindere a stiinjei sociale, ele nu ne intere~ seazd. Oricum si-ar defini politologul, antropo: logul si {storicul, in studiile lor asupra societitii umane, domeniul lor, ei vor trebul si fact ipoteze asupra ,naturit umanes, Aceste ipoteze intra, actualmente, in domeniul discipline! de granijé numite ,,psihologia sociala* Este un domeniu fatii de care a sporit inte- resul deoarece psihologia, ca si istoria, este atit de fundamentala pentru munea in stiintele so- ciale incit, in masura in care psihologit nu au abordat inci problemele implicate, specialistii din stiinta socialé au trebuit sa fact ef munca in locul acestora. Economistli, de multa vreme cei mai formaligti dintre toti_cercetatorii so~ ciali, au devenit constienti de faptul ca vechiul Home oeconomicus, hedonist si calculator, nu mai poate servi ca fundament psihologi¢ al unui studiu adecvat al institutiilor economice. In eadrul antropologiei a apfirut un interes din ce in ce mai mare pentru ,,personalitate gi cul- fara ; in sociologie, ca si fn psihologie, ..pstho— Jogia Socialx® constftuie In prezent un ‘cimp de studii foarte activ. Prin reactie la aceste evolufii intelectuale, psihologi au Intreprins o serie de lucriri »psthologie sociala* ; alfii au incereat, pe variate cai, si redefineasci psihologia in’ asa fel Inctt s-0 cireumserie ca un cimp de studi separat de faciorii evident sociali; In sfirsit, al{ii si-au limitat activitatile lor la cereetari de fiziologie uman&, Nu vreau si examines aici specializarile universitare din interiorul psiho- logiel, un domeniu astazi foarte sfisiat si sei dat, si cu atit mai putin s& le judec. Exist& un stil de gindire psihologie pe care psihologii universitari nu l-au adoptat de obicei In mod explicit, dar care a avut totusi o 208,In al doilea rind, sub lentilele psihanalizei, se paen suit cteoiogis jsonerege tint, Ta pe deplin o parte integranté a cercetarilor uni- versitare > Intr-o etapa urmatoare a studiilor de psih- analiza rimine si se procedeze gi cu alte sec- toare institutionale, aga cum, in mod magnific, Freud a fdcut pentru un anumit tip de institu- {ii de rudenie. Trebuie si se ajunga la ideea de Structura sociala ca o imbinare de ordine insti- tutionale, fiecare dintre cle trebuind sa fie stu- diat psihologic, asa cum Freud a studiat anu- mite institufii de rudenie. In psihiatrie — te- rapia actuala a relatiilor ,,interpersonale* — au si inceput si se ridice probleme legate de un punet central nevralgic : tendinja de a inrada- Cina valorile gi normele in ceea ce ar constitui hecesitatile presupuse ale indivizilor per se. Dar daci natura real& a individului nu poate f\ injeleas’ in afara strinsei legaturi cu reali- tatea social, atunci_ va trebui s-o analizim toemai In aceast& legituré. O asemenea analiz& inelude nu numai localizarea individului, ca ontitate biograficd, in cadrul diverselor medii interpersonale, dar si localizarea acestor medii induntrul structurilor sociale din care fac parte. 5 Pe baza noilor pasi din psihanalizd, ca si din psihologia social in general, este posibila, in prezent, enuntarea rapid& a preocuparilor psi- hologice ale stiintelor sociale. Voi face aici un inventar foarte succint doar al propozitiilor pe = © alt cauzi majorAa tendintei de apoteozare a urelaiiilor interpersonale" o constituie elasticitatea st inprecizia cuvintulul ,cultura”, In func\ie de care este recunoscut si formulat tot ceed ce este social In pro- fanzimile omulul. Spre deosebire de structura s Conceptul de cultura” este unul dintre cele mal elas” Hee din stlinta social si, poate cA tocmai din acest molly, in-miinile Unvi expert, el poate deveni foarte folositor, In practic’, concepiul de cultura reprezinta ihar mult 9 wag regerire la medii sociale plus tra= Gifiat dectt ideen adeevata de structura social 2a7| re le consider printre cele mai rodnice ipo teze sau, cel putin, presupunerile cele mai le- gitime pe care le ‘poate formula cercetatorul din stiinta social %. pga gbréspimyator Kath Aviace veforirt ta tne ‘atille in eadrul clirora se desfasoard: blogtas oe. privegia rolunie: adopiaca’ stewie modieates go tates sind donee denies nee Geren de la un'rol ia altul. I Gute copil Iieete anumit gen de familic, tovarlis de jodea tntecun anumit gen de grup de con; a sete stetone, muneltor, sof de echipl, general, mama mare parte din Viaia umdail consid toomet din udeplinieda: acelign” tolur tm cadre cnstine dion specition. Septca a. emda” weet Unui individ trebuie si infelegi importanta §i Semnificatia rolutlior pe csre lev posse at ia Sgncd ; pentru a inilege cecate melee! webuie 32 Sndelegt institutilie in care dle tact eens Der coccepees onulul fue coun ee ee ee Btografia exterioara, injeleasé cao sucoesiune de roluri sociale. Aveasta ‘concepite ac cere ne injelegem tbsaturlic ccle ‘mals peltoteces Gin ak Mariela aie condi’ tl meats! fron ay Gren Ge ee aa Songtlings Se, gracuil de evetutie’s apinmaiar eae Brobabil cs’ Sea mai ‘radloala’ deceoperea ae: conta din psihologic gi din sine ercgla > Feprezinth constatarea faptutul cx multe titre Sele mai intiume traskturl ale prespenee ate delate si implantate de ciitre societate. In cadrul limitelor Iargi ale sistemulut mesvos gt are temulut endocrin, asemenea "emoyl ea Teien ura, dragostea, minia, fn toat& varietatea lor. pot ff Injelese ‘numai in striae sl conics se! i: Viaja unui individ nu poate fi inteleasd in ® Pentru o discutfe detatiata a punctului de vedere gyptimat ater, veut Gerth st Mills Character and So. clad Structurc, New ork, ‘Harcourt, Brace, 1988. 238 gatura cu biografia socialaé si cu contextul so- cial in care sint trite gi exprimate. In cadrul limitelor largi ale fiziologiei organelor de simt, perceptiile noastre despre lumea fizied, culorilé pe care le distingem, mirosurile pe care le sim~- fim, zgomotele pe care le auzim sint modelate $i cireumserise de citre socictate. Motivatiile umane si chiar gradul variabil in care diferitele fipuri de oameni sint constienti de ele pot fi intelese In functie de lexicul motivational care predumina intr-o societate, de transformarile sociale si de confuziile din cadrul acestui lexic. Biografia si caracterul individului nu pot injelese doar in funclie de medii si cu atit ma putin numai in functie de primele ambiante, cele de sugar si de copil. O injelegere adecvata impune si fie sesizaté relajia dintre aceste con texte intime de Viajé gi cadrul lor structural mai larg si, de asemenea, s& se tind seama de transformarile acestui cadru gi de efectele lor asupra mediilor. Dac& Injelegem cum structu-; rile sociale si schimbarile structurale influen- jeazd scenele gi experientele vietii intime, sin— tem implicit capabili sii injelegem cauzele’ com-| portirilor individuale si ale sentimentelor in- divizilor, de care acestia, in mediile lor speci-' fice, nu'sint nici ei insigi congtienti. Verifica- rea infelegerii corecte a unui tip urman nu se poate baza pe faptul c& indivizii apartinind acestui tip descopera sau nu o coincidenta in- tre conceptia noastra si imaginea lor despre ei ingisi. Trdind in medii de viaté restrinse, eamenil nu cunosc gi nu ne putem astepta s& cunoaseli toate cauzele conditiei lor si limitele personalita{ii lor. Grupurile de oameni care au pSreri realmente adecvate despre ci insisi si despre pozitia lor sociala sint intr-adevar rare. A presupune contrariul, asa cum se intimpla, adesea, In virtutea metodelor folosite de unii specialisti in stiintja sociala, inseamna a-i acorda omului un grad de congtiinta si cunoas- ional de sine cu care nu ar fi fost de 299acord nici macar psihologii din secolul al XVII-lea, Ideca lui Max Weber despre ,omul puritan“, mobilurile sale si funejia lui in ca- drul institutiilor religioase i cconomice ne permite sa-1 intelegem mai bine pe acest om chiar decit se injelege ec] insusi; modul In care Weber a folosit notiunea de structurd i-a dat posibilitatea de a trascende constiinta pe care © are ,,individul* despre el insusi si despre mediul "sau. Relevanta experientei timpurii, ,,pondereat copiliriei in psihologia adultului’ variazA ele insesi in functie de tipul de ecopilarie gi de ti pul de biografie social care predomina in di versele societati. Se observa, de pilda, astazi a rolul ,,tatalui® In geneza personalitatit tre- buie formulat in limitele tipurilor specifice de familie si In functie de locul pe care il ocuph aceste familii In structura social’ din care fae parte. Ideea de structura social’ nu se poate con- strui doar din idei si fapte legate de o serie particulara de indivizi $1 de reactiile lor la mediu. Incercarile de a explica evenimentele sociale si istorice prin teoriile psihologice des- pre ,,individ® se bazeazi adesea pe presupu- Nerea CA societatea nu ar fi deceit o Imensa dis- persie de indivizi si ca, In consecin{a, daca stim totul despre acesti \,atomi*, putem, adu- nind intr-un fel aceste informatii, sa cunoas- tem societatea. Aceasti ipotezii nu este ins de- Joe fecunda. De fapt, noi nu putem sf stim nicl miacar ccea ce este cel mai clementar despre vindivid® daca il supunem unui studiu psiholo- gic care-l considera o fiin{A socialmente izolatd, Economistul nu poate argumenta existenta lui Homo ceconomicus decit in cadrul unui model abstract, care, desigur, poate fi folositor ; psl- hiatrul vietii ‘de familie (si, practic, toti psihi- atrii sint, de fapt, specialisti in acest domeniu social) nu poate’ argumenta altfel existenta unui Homo cedipicus. Aga cum relatiile struc 240 turale dintre rolurile economice si rolurile po- litice sint adesea decisive pentru intelegerea conduitelor economice ale indivizilor, la fel de decisive sint marile schimbari care sau produs — de la dominatia tatalui in familie in epoca vietorian& — in distributia rolurilor din inte- riorul familiei si in locul ocupat de famille, ca institutie, in societatile moderne. Principiul specificitati istorice are aceeasi importan{a pentru psihologie ca si pentru stiin- tele sociale. Chiar si trasiiturile foarte intime ale viefii interioare a oamenilor pot fi cel mai bine formulate ca probleme in cadrul unor contexte istorice specifice. Pentru a ne convinge de va- labilitatea acestei afirmatii, este suficient si re- flectim o clip’ la imensa varietate de birbati gi femei pe care o Intilnim in istoria umand. Psihologii, ca si cercet&torii din stiinta social, trebuie sa reflecteze intr-adevar bine tmainte de a incheia fiecare frazi al crei subiect este ,onaul, Diversitatea umana este de asa natura incit nici o psihologie ,,a elementelor“, nici o teorie a ,instinctelor®, nici unul din principiile asupra »maturii umane fundamentale din toate cite le Stim nu ne permit si tinem seama de enorma varietate de tipuri si de indivizi. Tot ceea ce se poate spune despre om, in afar de ceea ce este imerent realitalilor social-istorice ale vietii umane, se va referi exclusiv la limitele biologice largi ale speciei umane si ale potentialita{ilor acesteia. Dar in cadrul acestor limite si prove- nind din aceste potentialitati ni se infa i mare diversitate de tipuri umane. A incerca s-o explici_ pe baza unei teorii a ,naturil umane fundamentale* ii inseamné a inchide istoria uman& ins&gi in colivia strimta si stupid’ a conceptelor despre ,natura umana“ elaborate de cele mai multe ori plecind de la niste banalit&ti precise, dar nerelevante, despre niste goareci plasati intr-un labirint. 2a.Barzun si Graff observa cA ,,titlul faimoaset luerari a doctorului Kinsey Comportamentut sexual al barbatului este un exemplu grditor de premis& ascuns& $i, in acest caz, gresita: cariea nu vorbeste despre barbaji, ‘cl despre barbatii din Statele Unite la mijlocul secolului al XX-lea... Insdgi ideea de natura umand este © ipotez’i a stiintei sociale, si a spune ca ea constituie subiectul expunérilor sale inseamna @ admite ca demonstraté problema fundamen- tala. Poate c& nu exist& decit «cultura umana-, care este extrem de variabila“ 7. Ideea unei_,naturi_umane* comune omului ca_om reprezinta o violare a principiului spe- Cificltajii sociale si istorice, principiu pe care il reclama orice munca sericasi In stiintele des- pre om; in Ultima instanta, aceasta idee este © abstractie pe care cercetatorii nu au dobin- dit dreptul s-o folosease’. Ar trebui si ne amintim, din ¢ind in cind, ca, de fapt, nu stim mare lueru despre om si'cA toate cunostintele pe care le avem in aceasta privinjA nu reugese S4 risipeasei elementul de mister care Incon— Jura aceasta diversitate a omului, aga cum 0 re~ leva istoria si biografia. Uneori ne place s& ne balacim in acest mister, si simtim ed, la urma urmelor, sintem si poate irebuie si fim 0 parte a lui, ddr, ca occidentali ce sintem, In mod in evitabil noi vom studia diversitatea umana, ceea ce inseamn& pentru noi eX vom indeparta misterul din conceptia noastré despre ea. Pro- cedind astfel, si nu uittim ce anume studiem si cit de putin stim despre om, despre istorie, despre biografie si despre societitile ale ciror ereatii si af ctiror creator! sintem. 7 Barzun st Graft, The Modern Hesearcher, New vorle, Harcourt, Hrace, 1987, pn 993--295.